Buna dimineata intr-o zi de sambata, 12 martie!Foarte frig va fi și sâmbătă, iar duminică se va încălzi ușor. Sâmbătă, minimele nocturne vor scădea la -16 C în Transilvania și la sub -10 C în mai multe regiuni, iar în Dobrogea vor fi și +2 grade. Maximele zile vor atinge 6 – 8 grade, mult sub media perioadei. Duminică se va încălzi cu câteva grade: minimele nocturne nu vor fi mai mici de -11 grade, iar ziua maximele pot depăși +10 grade la câmpie. La București, minima va fi de -4 C în ambele zile, iar maxima va fi de +4 sambata și +7 duminică.
Jurma: Noua versiune Omicron pare să ocolească vaccinul …. „Delta este în revenire cu o creştere la 1,34% faţă de 0,75% săptămâna precedentă. Deşi în România sărbătorim ostentativ sfârşitul tiraniei măştii, pandemia nu a primit înştiinţarea că s-a terminat şi nici că ar trebui să devină şi mai blândă decât «mult mai blând㻓, notează cercetătorul pe pagina sa de socializare. Dacă privim la ce se întâmplă în alte zone, adaugă cercetătorul, putem vedea că Omicron determină în Asia un dezastru mai mare decât oricare din valurile precedente. „De asemenea, Omicron livrează mutaţii mai repede decât oricare altă variantă de până acum. Familia Omicron se măreşte astfel cu variantă BA.2.2, o versiune mai infecţioasă şi aparent mai periculoasă decât BA 2, care este deja 100% dominantă în Hong Kong şi a ajuns şi în Marea Britanie“, mai spune Jurma. „BA 2.2 pare să fie prima versiune adaptată să ocolească apărarea indusă de vaccin. Acesta este un motiv în plus să adoptăm strategia vaccinare-plus (vaccin + mască + alte măsuri) şi să nu abandonăm masca şi vaccinarea. În perioada următoare trebuie să ne concentrăm pe siguranţa copiilor, mai ales în şcoli, unde valurile următoare vor lovi tot mai rău. Atât ca medic, cât şi ca pacient, înţeleg nevoia oamenilor de a nega o realitate care nu le convine. Dacă însă nu poţi înţelege conceptul de variante virale, mai bine să te fereşti de comentarii negaţioniste şi mergi cât mai repede să îţi faci boosterul“, recomandă cercetătorul. „Eliminarea tuturor măsurilor de siguranţă nu înseamnă că situaţia este sigură, dimpotrivă! Abandonarea gestionării pandemiei la o incidenţă foarte ridicată va creşte nivelul de nesiguranţă la locul de muncă sau divertisment şi va produce foarte multe probleme sociale şi economice care vor trebui gestionate individual şi la nivel de organizaţie“, conchide acesta. Integral: https://adevarul.ro
Statul face o platformă care va scana dezinformări în online. Cine asociază Guvernul, președintele și premierul cu corupția ori incompetența ar putea fi suspect de propagandă rusă / Cioloș: Se va ajunge la un instrument de cenzură / Guvernul spune că proiectul este inițiat de societatea civilă / Explicațiile ONG-ului care va coordona mecanismul Un grup de lucru creat de Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), la care s-a alăturat și Guvernul României, împreună cu CNA și mai multe ONG-uri, pregătește o platformă informatică, ce va scana presa online, dar și bloguri și rețele sociale, pentru a găsi “fake news”, surse de dezinformare și propagandă în contextul conflictului din Ucraina, scrie Profit.ro….. Potrivit Profit.ro, echipa de comunicare a Guvernului a cerut departamentelor de relații publice din toate ministerele, într-un mesaj comun transmis pe email, să desemneze câte un reprezentant în grupul de lucru și să vină, până vineri, 11 martie, cu observații pe narativele și cuvinte cheie incluse în motoarele de căutare și în parametrii de analiză. Potrivit propunerilor transmise, prima dintre combinațiile de cuvinte care vor aprinde becuri roșii de posibilă dezinformare și propaganda rusă în algoritmii platformei este cea care ar asocia, în același text, Guvernul, premierul Nicolae Ciucă sau președintele Iohannis cu un context de “corupție” ori “incompetență”, având ca marker de dezinformare expresii precum “mizerie” sau “furtișag”. Pentru presa de investigație, spre exemplu, orice articol care ar semnala acte de corupție, incompetență sau alte deficiențe în Executiv l-ar face pe autor suspect de a fi agent al propagandei ruse în algoritmii platformei. La fel, orice postare similară pe bloguri sau pe rețele sociale, scrie Profit.ro…. Europarlamentarul Dacian Cioloș a reacționat spunând că printr-un astfel de proiect se poate ajunge de la “un instrument de luptă cu dezinformarea la unul de cenzură fără criterii clare”:- “Da, e nevoie de luptă cu dezinformarea și propaganda rusă. Dar asta nu înseamnă să ne folosim de războiul din Ucraina pentru a introduce cenzura pe criterii subiective. – Ceea ce noi am cerut și ceea ce a făcut Comisia Europeană a fost să blocăm site-urile de propagandă rusă deținute și finanțate de statul rus, care este agresor într-un război. Acesta este un criteriu clar și obiectiv. – Un proiect de combatere a dezinformării nu trebuie să ducă la hărțuirea celor care asigură jocul democratic al opoziției sau al exprimării opiniilor argumentate. – Țin minte cât s-a discutat în Parlament pe legislația privind combaterea terorismului tocmai pentru a evita blocarea abuzivă a unor platforme internet“. Integral: https://www.hotnews.ro
Așteptăm să ne taie Putin gazele sau închidem noi robinetul acum? Ce poate face România ca să-și scadă dependența energetică față de Rusia România are doar o singură lună la dispoziție să decidă dacă și cum vrea să își reducă dependența față de Rusia, în ceea ce privește aprovizionarea cu gaze naturale. Iată de ce ne-a rămas atât de puțin timp și ce e de făcut. Potrivit unui studiu realizat de Asociația Energia Inteligentă (AEI), la acest moment, Europa are suficiente gaze înmagazinate pentru a depăși, fără probleme, finalul de sezon rece. Dar în curând ar putea începe o luptă acerbă pentru gaze naturale….. Creșteri de prețuri de 153%, în 8 zile „Putem să acceptăm gaze oricât de scumpe din Rusia. Dar, potrivit Instititului Național de Statistică (INS), anul trecut am importat 29% dintre gazele consumate (adică în jur de 3,2 miliarde de metri cubi). Asta, în condițiile în care un mare consumator ca Azomureș a fost închis jumătate de an. Și am mai avut și o iarnă blândă. Dacă ar fi mers combinatul și ar fi fost ger, importurile noastre ar fi crescut. Iar în 2022 deja Petrom a anunțat un declin al surselor sale de producție cu 7%. Chiar dacă Romgaz ar putea crește producția cu 2-3%, oricum – la acest moment – ne pregătim pentru importuri mai mari cu vreo 5% decât anul trecut”, a precizat Dumitru Chisăliță. În aceste condiții, prețul la care vom importa gaze va conta. Cine închide primul robinetul? Noi sau Putin? Prețul la care se vor vinde gazele rusești pe bursele europene este, însă, doar una dintre probleme cu care se va confrunta România. Ca să cumpărăm – fie și la prețuri foarte ridicare – Rusia ar trebui să vândă. Or, oficialii de la Moscova au început deja să amenințe Europa că sistează livrarea de gaze prin conducta Nord Stream 1, care trece pe sub Marea Baltică și ajunge în Germania. E posibil ca o astfel de sistare să nu aibă loc niciodată. Dar la fel de bine se poate ca Rusia să oprescă livrările de gaze atât prin Nord Stream 1, cât și prin alte conducte din care se alimentează Europa, așa cum cum sunt Turk Stream și Blue Stream. „Avem de ales. Fie așteptăm să închidă rușii robinetul iarna viitoare, când vom fi dependenți de gazul lor, fie decidem noi, acum, să închidem robinetul, în condițiile alese de noi”, a mai spus Dumitru Chisăliță. Președintele Asociației Energia Inteligentă consideră că, dacă vrem să minimizăm dependența de gazul rusesc, acum e momentul ca Guvernul să ia decizia. Apoi, va fi nevoie de o perioadă intensă de pregătire, în care disputele politice ar trebui lăsate la o parte, periodic, iar interesul românului de rând ar trebui să fie pus pe primul plan. „Deja ne așteptăm la o vară în care ne va fi foarte, foarte greu, cu creșteri explozive de prețuri la toate produsele. În aceste condiții, avem nevoie de un plan de supraviețuire. Dacă se iau măsurile acum, din vară ele pot produce efecte. Spre exemplu, putem să:
- eficientizăm producția și să scădem cu 15% cantitatea de gaze importate în 2021. Spre exemplu, există sonde funcționale, dar care nu produc din cauză că nu pot fi încă legate la sistemul național de transport de gaze. De ce? Din cauză că acea conductă de legătură ar trebui să treacă pe sub terenurile unor cetățeni care nu vor asta. O modificare legislativă ar putea rezolva problema
- explorarea rezervelor neconvenționale de gaze, inclusiv prin fracturare hidraulică
- Black Sea Oil&Gas putea începe producția, în Marea Neagră, în 2021. Dacă ar produce, ar aduce 0,5 miliarde de metri cubi de gaze pe an. E o cantitate pe care n-ar mai fi nevoie să o importăm. Dar BSOG nu produce pentru că e nemulțumită de Legea Offshore. Și-atunci haideți să modificăm, în sfârșit, acea lege. Dar acum, în 2 săptămâni, nu peste încă vreo câțiva ani!
- putem cumpăra gaze naturale lichefiate (LNG). Nu avem nicio problemă de ordin tehnic pentru a aduce și folosi acele gaze. Sigur, nu avem terminal la Marea Neagră, ca să primim gazele (care pot fi aduse și cu vapoare, în instalații speciale – n.red.). Dar Ungaria nu are acces la nicio mare și, totuși, și-a rezervat capacitate (și-a închiriat loc în sistemul de conducte și stații de condiționare a gazelor și a plătit servicii de transport – n.red.) ca să își aducă astfel de gaze. Noi de ce n-o putem face? Este adevărat că gazele LNG sunt scumpe. Dar la prețurile care se practică acum pe TTF, trebuie să ne uităm cu alți ochi la aceste gaze
- pe termen lung, putem începe o strategie de investiție în energie nucleară. Dar nu în rectoare mari, ci în SMR-uri (reactoare de mici dimensini, care acum se află în etapa de dezvoltare). Funcționarea lor nu depinde de ruși, nici pe partea de producție, și nici de combustibil….
- Guvernul poate introduce o politică de raționalizare. Nu neapărat cu măsuri drastice de la început. La gaze, la început o raționalizare la marii consumatori.
- trebuie să ne regândim politica de consum și să oprim programul de racordare a populației la rețeaua de gaze. Acest program prevede racordarea a încă 1,8 milioane de consumatori, care ar consuma circa 4 miliarde de metri cubi de gaze în plus. Vorbim despre cantități de gaze pe care noi nu le avem. În plus, în realitate, gratuitatea racordării înseamnă o împărțire de costuri între toți consumatorii, ceea ce va duce la o scumpire și mai accentuată a gazelor”, a explicat Dumitru Chisăliță pentru Spotmedia.ro. Integral: https://spotmedia.ro
Guvernul a adoptat o Ordonanță care salvează de la faliment CE Oltenia: Ajutor de stat de peste 2,6 miliarde de euro în perioada 2021-2025 Ministrul Energiei, Vilgil Popescu, a anunțat joi că Guvernul a aprobat o ordonanță de urgență care salvează practic de la faliment Complexul Energetic Oltenia. Acesta a spus că Executivul a formalizat joi o decizie de ajutor de stat care a fost aprobată de Comisia Europeană în data de 26 ianuarie 2022, un ajutor de stat total de peste 2,6 miliarde de euro în perioada 2021-2025.…. Ministerul Energiei va acorda Complexului Energetic Oltenia granturi reprezentând contravaloarea în lei a sumei de 848,6 milioane euro, ca parte a ajutorului de restructurare sub formă de grant autorizat în valoare totală de 1.090 milioane euro, pentru implementarea Planului de restructurare, până în anul 2025, în scopul finanțării cheltuielilor cu certificatele de emisii de gaze cu efect de seră în perioada 2021-2025. Ajutorul de stat sub formă de granturi pentru finanțarea achiziției de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, se va acorda anual, de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Energiei. Totodată, s-a aprobat participarea statului prin Ministerul Energiei la majorarea capitalului social al Societății Complexul Energetic Oltenia prin aport în numerar, cu suma reprezentând echivalentul în lei a 180 milioane euro. Integral: https://economie.hotnews.ro
Europarlamentarul Ramona Strugariu, apel la Comisia Europeană despre desființarea SIIJ, deciziile CCR și independența Justiției: ”Ne ducem inevitabil la lansarea procedurilor de infrigement. Nu ezitați să folosiți instrumentele existente” Europarlamentarul Ramona Strugariu a făcut, marți, un apel la Comisia Europeană cu privire la desființarea Secției Speciale, deciziile CCR și independența Justiției din România, spunând că ”ne ducem inevitabil la lansarea procedurilor de infrigement”: – ”Nu ezitați să folosiți instrumentele existente”, a transmis eurodeputata Renew Europe vicepreședintei Vera Jurova și comisarului Didier Reynders printr-o scrisoare transmisă în 8 martie. Strugariu le-a atras atenția celor doi oficiali europeni cu privire la îngrijorările exprimate de magistrații români care fac referire la faptul că legislația adoptată recent, în mandatul ministrului Justiției Cătălin Predoiu, nu dizolvă Secția specială, ci îi întărește rolul și nu restabileşte fostul cadru legislativ în care DNA era structura cu competența de a investiga faptele de corupție. Europarlamentarul a mai spus că decizia Curții Constituționale a României care contestă supremația dreptului european, presiunea constantă, atacurile și excluderea magistraților incomozi, alături de refuzul evident de a respecta recomandările MCV cu privire la Secția specială ”descriu un climat general de ostilitate împotriva independenței puterii judecătorești și ne conduc inevitabil către lansarea unor proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor de către Comisie (proceduri de infringement), tocmai pentru a ne asigura că dreptul european este respectat şi implementat corect”, se arată în scrisoare. Ramona Strugariu a mai amintit de cazul Poloniei și le-a cerut Verei Jurova și lui Didier Reynders ca România să nu ajungă într-o situație similară: Integral: https://www.g4media.ro
Organizațiile studențești critică ”haosul” revenirii la învățământul fizic: ”A considera că toţi studenţii se pot pregăti în câteva zile pentru a-şi găsi cazare şi a veni în centrele universitare este o ruptură de realitate” Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) reclamă „haosul” şi „vacanţele forţate” provocate de Ministerul Educaţiei, arătând că mai multe universităţi sunt „puse să stabilească perioade de «tranziţie» (a se citi vacanţă) neproductive”. „A considera că toţi studenţii se pot pregăti în câteva zile pentru a-şi găsi cazare (eventual să şi identifice proprietari care vor încheia contracte de închiriere pentru 3 luni) şi a veni în centrele universitare este o ruptură de realitate”, consideră ANOSR….„Se invocă anumite prevederi legale, ignorându-se prevederile OUG 99/2021 şi afirmându-se că nu ar exista o soluţie adecvată. FALS – Şi dacă am admite că OUG 99/2021 nu ar fi aplicabil, Ministerul are la dispoziţie instrumentul ordonanţei de urgenţă. Dacă în alte cazuri urgenţa unor OUG-uri propuse de Ministerul Educaţiei nu poate fi identificată în ciuda oricăror eforturi, în acest caz vorbim de o situaţie excepţională şi care reclamă norme tranzitorii, având în vedere ridicarea stării de alertă şi bulversarea întregului sistem de Minister, care îşi consideră propriile norme inaplicabile”, susţin reprezentanţii studenţilor….„Concomitent, argumentele care vorbesc de necesitatea acreditării de ARACIS sunt, din nou, FALSE. Nu este necesară o acreditare pentru ca pentru încă cel mult 2-3 luni, în mod excepţional, să existe posibilitatea continuării activităţii în online, aşa cum s-a putut pentru mai bine de 2 ani fără vreo acreditare specială din partea ARACIS”, arată ANOSR…. „Experienţa studenţească autentică în campus, dorinţa de a vedea/cunoaşte colegii şi aspectele pozitive ale învăţământului fizic sunt aşteptate de studenţi. Dar acestea nu se confundă şi nu justifică măsuri haotice, de pe o zi pe alta, care prejudiciază studenţii, cum ar fi interdicţia generală de a continua, în cazuri motivate, activitatea în mediul online. (nu vom repeta a treia oară argumentele de fond evidente şi necombătute)”, susţin reprezentanţii studenţilor. Ei arată însă că „a ne întoarce brusc la învăţământ exclusiv fizic pentru că ar fi din capul locului mai bun decât orice activitate online ar înseamna că nu am învăţat ce trebuia din perioada pandemiei”, întrucât digitalizarea este în prim-plan atât la nivel societal în general, cât şi în privinţa priorităţilor Uniunii Europene în materia educaţiei. Acest lucru nu presupune negarea prevalenţei învăţământului fizic pentru forma cu frecvenţă, ci îmbinarea adecvată şi eficientă a celor două medii. Integral: https://www.g4media.ro
Războiul din Ucraina se poate dovedi mai dăunător decât pandemia pentru economia europeană, avertizează șeful Volkswagen….. Invazia rusească în Ucraina a afectat grav industria auto, iar cele mai pesimiste prognoze spun că producția auto mondială va fi cu 3 milioane de mașini mai mică. Fabrici din toată Europa și-au încetat pentru câteva zile producția, fiindcă nu mai vin componente de la furnizorii din vestul Ucrainei. Cu cât va dura mai mult războiul, cu atât vor fi consecințele economice mai grave. Herbert Diess spune că un război prelungit în Ucraina va face mai rău economiilor de peste tot din Europa, decât a făcut pandemia. Atunci, în primăvara lui 2020, piețele auto s-au prăbușit 2-3 luni, dar apoi au revenit mult mai repede decât anticipaseră multe dintre companii. Această revenire mult mai rapidă a fost și unul dintre motivele apariției crizei semiconductorilor. De data aceasta, dacă războiul va dura luni bune, consecințele ar putea fi de lungă durată și ar putea antrena creșteri dure de prețuri, penurie la furnizorii de energie și inflație mult peste medie, totul pentru că au apărut noi întreruperi în lanțul de furnizori. La fel ca și criza semiconductorilor, și cea declanșată de invazia rusă din Ucraina arată cât de fragile sunt lanțurile de aprovizionare. Și mai arată un lucru: este o problemă când business-uri uriașe depind pe scară atât de largă de țări cu regimuri autoritare, precum Rusia sau China. Integral: https://economie.hotnews.ro
Halucinanta declarație cu schepsis a unui ministru de Externe Joi dimineață, producea senzație în presă o știre virală despre declarația ministrului de Externe rus, făcută la convorbirile (eșuate) ruso-ucrainene din Antalya (Turcia): „Nu plănuim să atacăm alte ţări. Noi nu am atacat nici Ucraina”. Ar fi nostim, dacă n-ar fi tragic. Dacă nu Rusia a atacat Ucraina, atunci cine? Honolulu? Pontevedro?*). S-a atacat singură, trăgându-și un glonț în genunchi? Cine a comasat trupe și armament la granițele Ucrainei, înainte de atac? Cine și pentru ce alt scop decât pentru atacul care a urmat?…. „Joi, 24 februarie 2022, în jurul orei 5 dimineața, ora Moscovei, armata rusă a lansat atacul asupra Ucrainei” – așa sunau comunicatele oficiale, publicate numaidecât după lansarea atacului și demarat chiar de către cei care pretind oficial că nu au atacat Ucraina. Neputându-mi stăpâni gândul, care uneori aleargă departe înapoi în istorie, îmi permit să citez comunicatul german, care anunța declanșarea celui de Al Doilea Război Mondial, la 1 septembrie 1939: “Azi noapte soldaţi ai armatei Poloniei au tras pentru prima dată asupra propriului nostru teritoriu. De la ora 5,45 se ripostează. Şi de acum înainte se va răspunde la bombe cu bombe”. Așa anunța Adolf Hitler invazia trupelor germane în Polonia, invocând un incident de frontieră înscenat chiar de oamenii săi, anume ca să nu pară el agresorul care atacă primul. N-aș vrea să creadă cineva că scriu aceste rânduri cu gândul să atac ministrul de Externe al uneia din marile puteri ale lumii de astăzi, cum că ar fi un tip cam zurliu sau că minte de îngheață apele. Nu despre asta este vorba. Domnul Serghei Lavrov merită toată prețuirea ca persoană cultivată, este un poliglot de clasă, un interlocutor inteligent și chiar un mediator de marcă. Numai că inteligentul și cultivatul ministru nu e de capul lui…..Ei bine, dacă nici ăsta nu-i război, ci numai o „acțiune militară specială”, atunci – mă întreb, ca tot omul naiv – războiul adevărat cum o fi? …. Pe bună dreptate, președintele Zelenski privește cu neîncredere dialogul cu ministrul de Externe și insistă să se întâlnească direct cu omologul său moscovit, cel care stăpânește logica la Kremlin, singurul cu care se poate discuta de la egal la egal și care poate să admită vreun compromis, dacă vrea pace. În aceste condiții, degeaba se țin tratative cu alții. Și în niciun caz cu domnul Lavrov, care declară exact ceea ce a fost instruit de stăpânul său să declare: “Ucraina este a noastră și noi vom decide ce vom face mai departe cu această țară. Președintele Putin a explicat foarte clar de ce a ales să pună în mișcare această operațiune specială”. Poate că, atunci când spunea cu atâta convingere că „Ucraina este a noastră”, nu s-a gândit că și Hitler vorbea de „Austria noastră”, în ziua de 12 martie 1938, când anunța la Viena „culminarea unei dorințe de veacuri, aceea de a reuni populațiile germane și austriece într-o singură națiune”. Nu vi se pare că „noi vom decide ce vom face mai departe cu această țară” este cam aceeași Mărie cu altă pălărie, precum cele două populații reunite într-o singură națiune în 1938? Din păcate, unii abia acum se trezesc și observă că faza cu Crimeea n-a fost decât un test. După ce testul a prins, domnul Putin și-a frecat mâinile. Lumea civilizată a condamnat faptul, mulți i-au aplicat Rusiei sancțiuni, s-a pus problema și la ONU, indignarea a fost quasi-generală, dar nimeni n-a apăsat pe trăgaci. Crimeea a rămas „a noastră, fraților!”. NATO, deși a scrâșnit din dinți, nu s-a îndepărtat de principiile sale de alianță defensivă, care nu va ataca niciodată pe nimeni, atâta timp cât nu este ea însăși atacată. Corect. Chiar sublim, dar Crimeea a rămas la ruși. Testul a prins. A urmat testul cu „republicile populare” Donețk și Lugansk, ceva de mai mare râsul, dar aplicat mult mai brutal și aproape ultimativ. Cu pistolu’ la tâmplă, respectiv cu 180.000 de ruși la graniță. Iarăși indignare, iarăși scrâșnit din dinți, amenințare cu sancțiuni, dar pe trăgaci iarăși n-a apăsat nimeni. Noi suntem defensivi. Testul a reușit, domnul Putin și-a râs în barbă și a atacat Ucraina. Revoltă generală, hotărâre ONU, sancțiuni fără egal, susținerea Ucrainei (diplomatică, bineînțeles) și amenințări fără egal. Dar ce ziceți dacă și ăsta o fi tot un test? Pentru ca domnul Putin să testeze Europa, sau poate America, poate NATO, poate nu știu pe mai cine? Mie mi-e teamă că și „acțiunea militară specială” a fost tot un test, după care urmează ceva ce, chiar dacă bănuim, tot nu putem face nimic, atâta vreme cât cel defensiv nu dă comanda „foc!” până nu aude „poc!”, chiar la el în curte. Integral: https://spotmedia.ro
„Noi v-am tot zis!”. Cum a refuzat Occidentul să asculte țările care cunosc cel mai bine Rusia Polonia și statele baltice înțeleg Kremlinul mai bine decât guvernele occidentale, dar avertismentele lor împotriva lui Putin au fost ignorate. De ani, vest-europenii au desconsiderat politicienii din aceste state atunci când au tras un semnal de alarmă asupra amenințării reprezentate de președintele rus, scrie publicația POLITICO, citată de cel mai mare site de știri din Polonia, Onet. ….. Înainte de asta, țările occidentale au preferat să urmeze tactica liniștirii comerciale și politice a președintelui Vladimir Putin, condusă de fostul cancelar german Angela Merkel. Această strategie s-a prăbușit spectaculos când orașele Ucrainei sunt bombardate și cetățenii săi fug din țară în masă. „Ani întregi am fost tratați cu condescendență” „Vest-europenii ne-au trimis la plimbare și ne-au tratat cu superioritate în ultimii 30 de ani”, a declarat, pentru Politico, europarlamentarul Radosław Sikorski (foto), fost ministru polonez al afacerilor externe. „Ani întregi, ne-au tratat cu condescendență în raport cu atitudinea noastră și ne-au spus: «Voi, central-europenii, sunteți excesiv de nervoși, suprasensibili și cu prejudecăți față de Rusia»”. Esticii spun că s-au lovit de un zid atunci când au cerut mai multe trupe NATO, au reclamat atacurile cibernetice și au îndemnat Berlinul să nu lase UE să devină ostatică a gazoductelor gigantice care pompau gaz direct în Germania. Sikorski, ministrul de atunci al apărării, a stârnit indignare în cercurile diplomatice europene în 2006, când a îndrăznit să compare proiectul gazoductului Nord Stream din Rusia până în Germania, ocolind Polonia, cu pactul Ribbentrop-Molotov din 1939, care a divizat Polonia, între naziști și sovietici. Liderii polonezi și baltici au văzut invazia Crimeei de către Rusia în 2014 drept momentul definitoriu care a semnalat că Putin trebuie oprit printr-o adevărată demonstrație de forță din partea Occidentului, altfel ar ataca alte ținte, se arată în analiza Politico. Cu toate acestea, în timpul întâlnirilor de la Bruxelles, diplomații polonezi și baltici au descoperit că cea mai mare parte a Uniunii Europene este reticentă în a impune sancțiuni severe Moscovei, în ciuda invaziei aliatului său, Ucraina. Tabăra furioasă anti-Putin a numit opoziția la sancțiuni condusă de italieni drept „Club Med”. O aversiune istorică Această aversiune față de Moscova invocată de politicienii occidentali are rădăcini vechi de secole. Polonia și-a pierdut independența în secolul al XVIII-lea în fața unei coaliții de atacatori condusă de Rusia, a luptat împotriva Rusiei în două revolte sângeroase și nereușite în secolul al XIX-lea, iar în 1920 a câștigat o victorie uluitoare asupra sovieticilor comuniști. URSS s-a răzbunat în 1939, ocupând jumătate din Polonia, impunând pedepse sângeroase, împușcând 20.000 de oameni, luând prizonieri de război și deportând sute de mii de civili și apoi supunând Polonia postbelică la patru decenii de dictatură comunistă. În perioada interbelică, statele baltice s-au bucurat de două decenii de independență înainte de a fi anexate de Uniunea Sovietică. Mii de oameni au fost uciși și mulți alții au fost deportați în URSS. Țările au fost colonizate de ruși și abia au supraviețuit până și-au recâștigat independența după prăbușirea Uniunii Sovietice, notează publicația americană ….. „Când am cerut în repetate rânduri ca apartenența noastră la NATO să fie marcată și prin prezență fizică și am cerut doar două brigăzi, adică 10.000 de militari, soldaților americani li s-a părut scandalos. În special germanii, dar și alții s-au trezit înconjurați doar de țări prietene pentru prima dată în istorie. Și nu au simțit durerea noastră de a fi o țară de graniță, de a fi la marginea lumii democrației, a statului de drept și a securității”, a spus Sikorski, pentru Politico. …. Și estonienii au pățit-o Aproape un milion de calculatoare au fost infectate, potrivit ministrului apărării de atunci, la scurt timp după ce a apărut un plan de mutare a „Monumentului Eliberatorilor Estoniei”, un monument sovietic din centrul capitalei Tallinn. Deși guvernul rus a negat în mod repetat implicarea în atacuri cibernetice, Estonia nu a fost convinsă. Și mai șocant pentru oficialii din Tallinn a fost însă răspunsul primit atunci când aceștia și-au prezentat cazul altor națiuni NATO. „Unii dintre aliații noștri europeni din NATO ne-au spus: «Nu știți despre ce vorbiți, sunteți doar rusofobi» într-un moment în care majoritatea oamenilor nu făceau distincție între un computer și un prăjitor de pâine, iar noi eram deja cea mai avansată țară din punct de vedere digital din Europa”, spune Toomas Hendrik Ilves, care era președintele Estoniei la momentul atacurilor cibernetice. …. Rihard Kols, președintele comisiei de afaceri externe a parlamentului leton, a declarat că Riga a avertizat NATO cu privire la ambițiile Rusiei înainte de invazia sa din 2008 a Georgiei și a adăugat că încă se străduiește să-și convingă interlocutorii din Occident cât de periculos ar putea fi Putin. …. „Pe 24 februarie a avut loc această evoluție dramatică și asta e tot ce vedem. A fost nevoie de o invazie brutală a Ucrainei, pentru ca oamenii să se scuture în cele din urmă. Ei au văzut comportamentul anterior al rușilor, cu invazia Crimeei și invazia Georgiei, dar numai asta s-a dovedit, cred, atât de nebunesc încât până și ei au fost nevoiți să reacționeze”, spune fostul președinte estonian Toomas Hendrik Ilves. Potrivit acestuia, războiul care se desfășoară în prezent în Ucraina ar trebui să fie o lecție pentru Europa de Vest: „Nu duceți o politică față de Rusia fără a consulta oameni care știu mult mai multe despre asta decât dumneavoastră. Nu vă bazați pe oameni care au fost instruiți să fie diplomați, dar care nu au nicio idee despre tiparele de comportament rusești”. Integral: https://www.libertatea.ro
Complicii lui Putin. Cine a zis că a murit comunismul? ….În mod bizar și deprimant pentru calitatea unei substanțiale părți a omenirii, dictatorul rus nu și-a pierdut complet sprijinul internațional. Doar 40 de țări s-au raliat, până acum, sancțiunilor occidentale. Și Putin mai are varii fani și în România sau Republica Moldova, deși sunt țări acut și direct amenințate de expansionismul rusesc, fără să dea semne, însă, că realizează realmente evidența pericolului în care se găsesc. Dar nu-l susțin pe Putin doar șoșocii, auriferii, puricii, chiticii și legionarii născuți și plămădiți ori din nazism, ori din securism și comunism. Care comunism are multiple fețe. Net mai multe decât islamismul și nazismul. În România și aiurea s-au activat sub varii forme putiniștii cei mai energici. C-o fi și c-o păți. Că America a furat de la mexicani Texas și California. Că Zelenski ar fi chipurile prea obsedat să-și apere țara (ceea ce ar distruge-o: fermitatea apărătorilor ar distruge-o, chipurile, nu Rusia lui Putin); că ucrainenii (iar nu Putin și adulatorii lui) ar fi pasămite ”prea naționaliști”; că NATO și SUA n-au ce face, fiindcă deh, sunt prea slabe (și n-au arme, deci Putin poate face orice îi trece prin cap) și pe urmă nu știi ce mai e în capul lui. Și tot așa, mii și mii de pipe și de bărbi și de scuze câte și mai câte de a nu se face nimic, de a-i lăsa pe nevinovați să moară, de a îngenunchea în fața crimei de război și împotriva umanității, de a fi complici la fărădelegi monstruoase. De scârbă, ca să nu o lungesc prea mult, le-am lansat recent preopinenților două scurte mesaje: 1) Sunteți ori proști, ori vânduți. 2) În ambele cazuri: adio! Pe Putin îl mai susține din răsputeri și ultraprogresismul occidental, într-un mod foarte direct. Vestul continuă să finanțeze războiul lui Putin, importând petrol și gaze din imperiul rus. Pune de asemenea umărul la agresiunea rusă, refuzând să înarmeze Ucraina cum trebuie, respectiv să edifice în spațiul ei aerian o interdicție de survol. Principala gogoriță occidentală Pretextul cheie oferit repetitiv până la greață și sațietate ca scuză pentru această complicitate militară, aparent involuntară, cu Rusia lui Putin, e frica. E frica de spectrul conflictului ”nuclear” și de un ”al Treilea Război Mondial”, savant agitat de propaganda rusă cu ajutorul agenților ei de influență, întru înspăimântarea Vestului și a unor lideri fie prea lași, fie prea puțin inteligenți ca să înțeleagă că lui Putin puțin îi pasă de legi. Putin scuipă pe prevederile dreptului internațional ori de câte ori îi stau în cale și nu-l ajută să-și perpetueze agresiunile, crimele, expansiunea. Concomitent, liderul Rusiei n-are nevoie de un motiv ca să violeze și cele mai elementare și sacrosancte norme ale conviețuirii și dreptului internațional. Astfel, a atacat Ucraina pe baza celor mai stupide, ireale și iraționale pretexte, vorbind despre un genocid care n-a avut loc și despre un neonazism al unei conduceri ucrainene în fruntea căreia este un evreu urmaș de supraviețuitori ai Holocaustului. Orice minte rațională știe prin urmare că Putin n-are nevoie de un pretext, dacă chiar vrea să se sinucidă prin declanșarea unui război mondial sau detonarea de arme nucleare. Ca atare, gogorița alimentând (cu ajutorul minciunii că Putin ar fi nebun) frica de inutilizabila bombă atomică (inutilizabilă întrucât ar antrena aneantizarea mutuală pe care nici Putin n-o vrea) și de un război mondial, e total absurdă. E cu atât mai absurdă și contraproductivă pentru vest cu cât, lăsând-o să domnească și să domine procesul decizional occidental, această gogoriță pregătește tocmai ceea ce un embargo mai robust și un ajutor militar mai serios ar avea mari șanse să împiedice. Abia dacă s-ar interzice orice import de gaze și țiței din Rusia, oprindu-i finanțarea războiului și dacă Ucraina ar primi avioane și sisteme de apărare anti-aerienă s-ar împiedica un război nuclear. Și a treia conflagrație mondială. Integral: https://ziare.com
Nicicum nu e bine! Șoșoacă urlă acum să fie băgate restricțiile înapoi ….. „Ăștia de la UE vor să ne omoare, oameni buni, de aia au decis să fie scoase restricțiile din România“, a acuzat Șoșoacă. „Vor să umblăm nevaccinați și fără mască, să luăm Covid și să umplem spitalele și cimitirele din toată țară. Vor să ne facă să dispărem ca nație, UE vrea moartea neamului românesc!“ Pe lângă ieșirea din UE, Diana Șoșoacă cere și doza patru de vaccin. „Vaccinarea trebuie să devină obligatorie“, a urlat Șoșoacă. „Era bine să fie obligatorie încă de acum un an, dar măcar acum, în al 12-lea ceas, ar trebui să fie românii obligați să se vaccineze. UE ne vrea moartea, de aia ne lasă să ne vaccinăm doar cei care vrem. Nu, trebuie vaccinare obligatorie, ca să supraviețuim ca nație!“ Integral: https://www.timesnewroman.ro
De ce stereotipurile de gen dăunează grav sănătății Infarctul miocardic ? O boală a bărbaților. Depresia? Afectează femeile.
Guvernul modifică zeci de legi pentru a nu pierde finanțarea din PNRR la autostrăzi și căi ferate / Termene mai scurte la licitații, rezilieri mai simple de contracte și „modelul polonez” la achizițiile publice (Proiect OUG) Zeci de legi care reglementează achizițiile publice vor fi modificate rapid, prin Ordonanță de Urgență pentru a reduce riscul pierderii banilor din PNRR pentru autostrăzi și căi ferate, cele mai importante schimbări propuse fiind legate de scurtarea unor termene la licitații, clarificarea procedurilor la rezilierea contractelor sau obținerea mai rapidă a unor avize tehnice. Despre câteva dintre aceste modificări, Economedia a scris în exclusivitate 
Contradicția dintre ce este școala azi și ce ar trebui ea să fie Școala ar trebui să îi pregătească pentru copiii noștri pentru viața lor profesională și personală atunci când vor fi adulți. Asta înseamnă să-i învețe cum să se integreze social, să-și gestioneze timpul și relațiile, să găsească soluții la probleme, să colaboreze și să lucreze împreună cu alții, să fie realiști și să poată avea o privire de ansamblu asupra vremurilor în care trăiesc, să fie flexibili și să se poată adapta schimbărilor, să fie capabili să învețe ceva nou, să-și poată schimba orientarea profesională atunci când viața îi va pune în această situație, să fie rezilienți și să se poată ridica în urma unui eșec sau a unei pierderi. Ce învață copiii noștri astăzi la școală? Materii disparate, teoretice, care nu prezintă pentru copii vreo aplicabilitate practică. Ei învață categorii, clasificări, etichete, liste, proprietăți, ani, teoreme, definiții. Fiecare oră vine cu propria agendă, profesorul predă o lecție și elevul scrie pe caiet ce îi spune profesorul. Nu se face nicio referire sau legătură cu celelalte materii, și astfel elevii primesc fragmente de informație independente unele de celelalte. Ei nu primesc însă abilitatea de a le pune pe toate laolaltă, astfel încât, văzută în ansamblu, informația să capete pentru ei o semnificație…..
Andrei Pleșu, despre războiul din Ucraina: ”Trăim o pandemie de prostie” ….”Ceea ce se întâmplă la ora asta în
Condamnarea lui Putin, un test ratat de România
Jurnalist român din Cernăuți, refugiat cu familia în România, scrie de azi în Libertatea: „Adevărul despre Ucraina este mult mai complicat și uneori neplăcut de auzit” …. Dacă războiul nu se producea în 2022, Moscova pierdea aproape orice șansă de a prelua controlul asupra Ucrainei pe căi non-militare. În ultimii ani, tot mai mulți rusofoni, altădată atașați conceptelor Moscovei, au început să fie loiali Kievului, pentru că acesta le oferea posibilități de a călători fără vize în UE, pentru că se producea o apropiere de lumea civilizată. Cumva, viața de zi cu zi din Mariupol, Harkov sau Odesa a început să bată ideologia. Kievul investea și oamenii simțeau asta E un lucru mai puțin cunoscut în afara Ucrainei, dar în ultimii ani au început să fie construite drumuri, poduri, case, școli, proiect cunoscut ca „Marea Construcție” a președintelui Zelenski. Și, de asemenea, e puțin cunoscut în afara țării și nerecunoscut în interior, că televiziunile centrale și locale s-au cam aliniat la narațiunile oficiale ale puterilor statului. De pildă, în presa ucraineană, după anexarea Crimeei și lansarea războiului din Donbas, toată lumea era obișnuită să numească Rusia „stat agresor”, după cum aceasta era declarată de Parlamentul de la Kiev. Din 2014 ucrainenii au fost obișnuiți cu ideea că „fratele lor mai mare” este în realitate un dușman. Orice altă narațiune a fost diminuată, iar statul a folosit și coerciția. Acțiuni contra minorităților: școlile în limba rusă au fost reduse Posturile de televiziune care erau controlate de Kremlin și povesteau publicului că Occidentul este dușman au fost închise de autorități. Ultimul post de televiziune – „Nash” – care prezenta realitatea din jur așa cum își dorea Moscova a fost închis de președintele Volodimir Zelenski cu câteva zile înaintea războiului. Rețelele de socializare rusești au fost blocate în 2015, numărul de școli cu predare în limba rusă s-a redus considerabil în urma adoptării Legii Educației. Iar Biserica Ortodoxă Ucraineană, subordonată Patriarhiei de la Moscova, a fost zguduită de inițiativa fostului președinte Petro Poroșenko, care a obținut Tomosul Patriarhului Bartolomeu de la Constantinopol pentru noua Biserica Autocefală. Noua Biserică de la Kiev a devenit astfel mult mai legată de interesele naționale ale statului ucrainean. În termeni laici, asta a reprezentat o fondare a independenței bisericii ucrainene și stoparea subordonării față de Moscova, o acțiune fundamentală într-un stat de 43 de milioane de oameni, eterogen și multietnic, dar în care 75% dintre locuitori sunt creștini. …. Acum doi ani călătoream cu trenul din Cernăuți spre Kiev și urmăream cum trei persoane discutau între ele despre „Rusia care ne-a agresat” și despre „limba ucraineană” care ne salvează de ocupanți. Nu ar fi nimic straniu în această relatare, dacă discuția dintr-un compartiment obișnuit de tren nu ar fi avut loc într-o limbă rusă autentică. …. Friedman avertiza recent în The New York Times: „Sunt terifiat. Putin nu are nicio ieșire bună și asta mă sperie cel mai mult”. Pentru că Putin, ca să nu-și recunoască înfrângerea, e în stare de orice. Iar un conflict atomic ar zdruncina lumea și, probabil, ar distruge Rusia până la o slăbiciune de neimaginat. Există un singur lucru mai rău decât o Rusie puternică sub Putin – și acesta este o Rusie slabă, umilită și dezordonată, care s-ar putea fractura sau s-ar putea afla într-o tulburare prelungită de conducere internă, cu diferite facțiuni care luptă pentru putere și cu toate acele focoase nucleare și criminali cibernetici. …. Iar drepturile minorităților naționale, oricum o problemă în Ucraina, ar arăta și mai rău, În materie de minorități, Crimeea este oglinda trecutului apropiat, în care vedem viitorul pe termen lung. În peninsula de la Marea Neagră, exista o societate foarte activă pentru cultura română. După anexare nu mai știm nimic despre ea. Un alt exemplu al viziunii Kremlinului asupra drepturilor omului în teritoriile controlate este cel al tătarilor crimeeni. Informații concordante din Crimeea arată că, și la 8 ani după anexare, tătarii sunt băgați la pușcării pentru că nu pot accepta un control total al statului asupra lor. Ucraina are memoria rezistenței cu arma în mână De fapt, Ucraina îngenuncheată ar genera o instabilitate permanentă în interior și în exterior. Ucraina are o tradiție a războiului de hărțuire a ocupanților. În anii 30 ai secolului trecut, naționaliștii ucraineni au luptat împotriva autorităților statului polon, care au preluat controlul asupra Galiției după Primul Război Mondial. Luptele de atunci se asemănau cu atacurile teroriste din Israel sau Siria din zilele noastre. Mai apoi, în anii 50, trupele sovietice sufereau în lupta cu partizanii naționaliști ucraineni prin Carpați. Republica Sovietică Socialistă Ucraineană din cadrul URSS era mai bine de un deceniu stat fondator al ONU, dar oamenii nu cedaseră. …. În cele două săptămâni ale războiului din Ucraina am putut vedea cum ucrainenii au trecut de la faza panicii la cea a entuziasmului. După primele 7 zile de rezistență, bărbații ucraineni împrăștiați prin lume, văzând că armata lui Putin nu este atât de strașnică și că Ucraina rezistă, au început să se întoarcă acasă. Numărul doritorilor să se înscrie în rândul forțelor armate a crescut. Și în planul politicii externe Ucraina s-a transformat dintr-o simplă victimă într-un stat care acuză NATO de ”lipsă de umanitate”, care critică UE pentru că nu intervine, care se compară cu Marea Britanie. …. De asemenea, ar putea avea loc o răzbunare a maselor populare cu răni de război nevindecate asupra minorităților care, chipurile, nu au fost alături de poporul ucrainean. Acuzațiile că ”românii nu au luptat în Donbas” au existat și înainte. Elementul minoritar, non-ucrainean, va avea din nou de suferit, dacă nu va exista un echilibru. Radicalizarea ar fi o problemă și mai mare în contextul procesului dezarmării civililor. Kievul a dat armament tuturor doritorilor, iar dezarmarea va fi un scop dificil de atins. …. Societatea radicalizată va cere bani europeni, dar va respinge toate cerințele UE care nu vor coincide cu propriile viziuni naționaliste care au cimentat rezistența în fața Rusiei. Iar acest lucru e valabil și pentru relația cu SUA, care au insistat pe drepturile omului în relația cu țările ex sovietice. Indiferent de rezultatul războiului, indiferent de învinși sau învingători, viața în Ucraina va deveni mult mai complicată decât până la război. Dacă pînă și Ungaria, Polonia sau România, din motive diferite, au devenit cumva ”copii problemă” ai UE, ce se va întâmpla cu Ucraina, mult în urma acestor țări ca instincte și instituții democratice? UE a intrat în acest labirint ucrainean din care ar putea să iasă consolidată sau din care nu va reuși să iasă niciodată. Integral:
În ziua în care România a renunțat complet la restricții, ONU avertizează că pandemia nu s-a încheiat …. Avertismentul oficialului ONU vine în ziua când se împlinesc doi ani de la declanşarea acestei crize sanitare globale. De atunci, au fost confirmate peste 446 de milioane de cazuri și peste 6 milioane de decese asociate COVID. „Bilanţul cel mai tragic al pandemiei a afectat sănătatea şi viaţa a milioane de persoane, cu peste 446 de milioane de cazuri de COVID-19 în lumea întreagă, peste 6 milioane de decese confirmate şi nenumărate alte persoane spitalizate şi afectate de o deteriorare a sănătăţii mintale”, a declarat secretarul general al ONU, într-un comunicat.
Lege: Angajații din sistemul de sănătate veniți în perioada stării de alertă pot rămâne în sistem în baza unui examen, fără concurs Camera Deputaților a votat marți, în calitate de cameră decizională, un proiect de lege care le permite angajaților din sistemul de sănătate veniți în perioada stării de alertă să rămână în sistem, potrivit votului electronic.
Câți bugetari sunt în România / Ministerul Finanţelor: Peste 1,262 milioane posturi erau ocupate în instituţiile şi autorităţile publice, în decembrie 2021 Numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, în decembrie 2021, de 1.262.318, cu 3.508 mai multe comparativ cu luna precedentă, iar 63,97% dintre acestea în administraţia publică centrală, conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor și citate de
Critici pentru proiectul referitor la starea de criză: E primul pas spre dictatura militară Mai mulţi parlamentari din coaliţia de guvernare, atât de la PSD, cât şi de la PNL, au criticat proiectul de lege care reglementează starea de criză, pe motiv că Parlamentul este ignorat în procesul decizional, susţin surse politice pentru News.ro. “În felul acesta, Parlamentul rămâne cu rol decorativ, iar decizia se mută la CSAT. E primul pas spre dictatura militară”, argumentează sursele citate. Aleşii sunt nemulţumiţi de faptul că proiectul de lege nu se rezumă doar la măsuri de mobilizare în condiţii de atac militar, ci se extinde şi la crize de mediu sau crize politice. “E foarte vag proiectul de lege. Dacă avem din nou o situaţie în care nu e guvern două luni, ne putem trezi că preia conducerea acel Centru Naţional militar de comandă, aflat în subordinea CSAT. Eu înţeleg că Parlamentul nu are o cotă de încredere foarte ridicată, dar nu putem să ne batem joc de democraţie”, susţine unul dintre juriştii PSD. 
Se pregătește amnistierea plagiatorilor? Emilia Șercan explică de ce avem atât de mulți ”doctori” ….Există o intenție clară de a-i albi pe cei care au comis un plagiat înainte de 2011, spune la RFI jurnalista de investigații de la PressOne
Conflictul Rusia-Ucraina: consecințele economice vor fi resimțite prin scumpiri care vor alimenta presiunile inflaționiste deja existente (analiză) …. Ideile principale ale articolului: –
De ce oligarhii Rusiei nu-l vor răsturna pe Putin Președintele american
Politica pentru următorii o sută de ani …. Un simplu inventar, fie şi parţial, al dosarelor puse acum cu furca unul peste altul este mai mult decît grăitor. Să presupunem că situaţia militară îngheaţă în parametri actuali: Rusia are o prezenţă masivă pe teritoriul Ucrainei, controlează accesul către cele mai importante zone urbane, ţine în şah potenţialul militar al Ucrainei, în timp ce guvernul de la Kiev poate susţine credibil că are sub control instrumentele şi resursele minime necesare guvernării, de la cele militare şi administrative, la cele economice şi, desigur, politice. Plus, susţinerea populaţiei şi a unei semnificative majorităţi a statelor lumii. Este scenariul celei mai instabile situaţii, care se poate prelungi, însă, decenii la rînd. Instabilă, deoarece fiecare parte aşteaptă ca, odată cu trecerea timpului, atuurile ei să prăbuşească sau să slăbească decisiv poziţia părţii adverse, finalizînd negocierile fără să mai fie obligată să cedeze mare lucru. Ucraina aşteaptă ca Rusia să colapseze sub greutatea sancţiunilor economice care nu au cum să fie relaxate înainte de eliberarea totală a teritoriului Ucrainei; Rusia aşteaptă prăbuşirea regimului de la Kiev sub greutatea crescîndă a dificultăţilor create de susţinerea condiţiilor minime de viaţă pentru cetăţenii ţării, de gestionarea temei refugiaţilor, concomintent cu efortul militar şi de reconstrucţie. Şansele de a ieşi prin negociere din remiza forţată sunt minime, în timp ce şansele de prelungire sine die a situaţiei îngheţate cresc cu fiecare zi de nemişcare. Exemplul conflictului din Coreea este mai mult decît relevant. Să presupunem, acum, că Ucraina, care are deja un substanţial avantaj pe plan politic, intern şi internaţional, reuşeşte “să convingă” Rusia să îşi retragă în totalitate forţele armate de pe teritoriul ei, pentru a evita un dezastru economico-social intern, generat în cea mai mare parte de consecinţele drastice ale măsurilor de izolare economică la care este supusă. Ucraina va fi atunci în postura de a cere Rusiei compensarea materială a pierderilor suferite în urma distrugerilor de război. Vă imaginaţi un nou conclav la Versailles, ca în 1919, care să impună Rusiei “pe calea tratatelor” obligaţiile de despăgubire? Imposibil nu este, dar nici foarte probabil. Fie şi numai pentru faptul că celelalte mari puteri ale zilei nu sunt parte la conflict şi au dat toate semnele, semnalele şi strigătele de avertizare că nici nu vor să fie….cu nici un chip! De…Germania nu avea la 1919 arsenalele nucleare ale Rusiei de azi! Presupuneţi acum că Rusia îşi atinge scopul de a înlătura de la putere actuala guvernare de la Kiev şi de a pune în locul ei un “regim marionetă”. Soarta lui în plan internaţional nu ar putea fi decît una cu mult mai rea decît a regimului din Belarus sau a celui din Coreea de Nord. Actele sale ar putea să nu fie recunoscute în plan internaţional, inclusiv la ONU, în timp ce puterea actuală s-ar putea menţine credibil în “exil”, modelul polonez după invazia sovieto-germană din 1939. Care va fi relaţia noului regim marionetă de la Kiev cu propria populaţie, cu cei circa un milion şi jumătate de refugiaţi, deja? Cît şi în ce condiţii se va putea menţine la putere un asemenea regim, fie şi cu sprijinul masiv al Moscovei? Se reia ciclul “Maidan”? O dată, de două ori? Vom avea una sau mai multe “răscoale armate” ale populaţiei împotriva autorităţilor de guvernare? Presupuneţi că pe cursul deraierii de raţionalitate care este agresiunea Rusiei în Ucraina, la un moment dat, se trece peste pragul nuclear. În varianta “soft” producînd, voluntar sau involuntar, unul sau mai multe accidente la centralele nucleare aflate pe teritoriul Ucrianei; varianta “hard” utilizînd cel mai probabil nedeclarat arme non-nucleare cu capacităţi de distrugere echivalente nuclear sau chiar arme nucleare cu efecte selectate. Este posibil ca, în asemenea condiţii, răspunsul Statelor Unite şi al ţărilor aliate din Europa să treacă şi el de pragul sancţiunilor economice? Să angajeze, sub o formă sau alta, implicarea militară directă împotriva forţelor ruseşti aflate pe teritoriul Ucrainei? Foarte probabil nedeclarată şi ţinută pe cît posibil în afara vizibilităţii mediatice. Cum, în ce forme, cu ce consecinţe? …. Şi, nu trebuie să îşi închipuie nimeni că deciziile sunt gata împachetate. Ca exemplu: actuala Administraţie democrată Biden a ales drumul sancţiunilor economice, care se opreşte însă, în faţa oricărei posibilităţi de implicare militară directă pe teren, ceea ce ar duce la o confruntare deschisă cu Rusia. În tabăra republicană există însă cel puţin două voci. Una a aripii “putiniste” care s-a exprimat zilele trecute prin vocea lui Douglas Macgregor, un militar de carieră al cărui “potenţial” politic a fost descoperit de fosta administraţie Trump. Un potenţial deloc oarecare, de vreme ce omul a fost plimbat în funcţii importante de consiliere, ba pe la Ministerul Apărării, ba pe la Casa Albă, după care a fost nominalizat ca titular al Ambasadei SUA de la Berlin….. Cealaltă voce din Marele şi Vechiul Partid (GOP) este una a ultra-radicalilor anti-Putin, al cărei mesaj l-a rezumat chiar Trump, într-un discurs public, chipurile “în spirit de glumă”: să vopsim avioanele noastre în culorile Chinei şi să-i dăm cu bombardeaua la cap lui Putin, la el acolo, acasă la Moscova, pînă îşi bagă minţile în cap! Simplu şi eficient!!! Politica paralelă cu conflictul din Ucraina şi cea post-conflict nu vor fi deloc liniare nici în alte orizonturi politice. Germania spre exemplu, este deja pe cale să se debaraseze de moştenirea guvernărilor Merkel care au făcut-o (abia acum se vede?) prizoniera celor care controlează capătul din Rusia al marilor conducte de gaz, menite să asigure confortul şi prosperitatea Germaniei!! Chiar şi pe spinarea şi peste capetele celorlalţi “parteneri europeni”. Dileme şi probleme asemănătoare şi în politica din Italia sau Marea Britanie. Oricît ar căuta cineva, este greu să găsească un orizont politic şi un unghi de abordare din care temele generate de conflictul Rusia-Ucraina să nu se developeze, fără oprire, în falduri largi, cel puţin o sută de ani de acum înainte. Evident, lucrul este valabil şi pentru România. Integral:
Video
BREAKING Nou pas istoric al UE, care vrea să emită obligaţiuni pe scară largă pentru a finanţa cheltuielile cu apărarea şi energia în țările membre / Plan similar cu reconstrucția după pandemie (Bloomberg) Uniunea Europeană va prezenta săptămâna aceasta un plan care prevede emiterea în comun de obligaţiuni, pe o scară largă, pentru a finanţa cheltuielile cu apărarea şi energia în cele 27 de state membre, în condiţiile în care blocul comunitar se confruntă cu consecinţele invadării Ucrainei, transmite Agerpres, citând Bloomberg. Planul este similar cu cel utilizat de UE pentru a depăși efectele economice ale pandemiei de Covid și reprezintă o nouă premieră pentru Uniunea Europeană. Scopul proiectelor energetice este de a scădea dependența de gazele și petrolul din Rusia. Potrivit unor oficiali care cunosc subiectul, propunerile ar putea fi prezentate după summitul de urgenţă al liderilor europeni, care va avea loc în perioada 10-11 martie la Versailles, Franţa. Oficialii lucrează încă la detaliile referitoare la modul cum se vor derula vânzările de obligaţiuni şi cât de mulţi bani intenţionează să strângă. Această măsură extraordinară vine la un an după ce UE a lansat un pachet de urgenţă în valoare de 1.800 miliarde de euro susţinut de emiterea în comun de obligaţiuni, pentru a finanţa eforturile statelor membre de răspuns la pandemie. Acum blocul comunitar se confruntă cu necesităţi mari de finanţare pe măsură ce trebuie să îşi reformeze infrastructura militară şi energetică după invadarea Ucrainei de către Rusia…..
Proiectul lumii post-război. Teme și întrebări fundamentale Rezumat. Dacă Occidentul refuză să lupte cu Rusia lui Putin, ceea ce este o greșeală majoră, care va fi consemnată istoric, divizarea Ucrainei devine inevitabilă. Posibil, și a Republicii Moldova. Să nu ne imaginăm că Donbas, Crimeea sau Transnistria ar putea deveni vreodată teritorii ale Uniunii Europene. Renunțarea la ele înseamnă divizare. Sfârșitul ordinii de securitate post-Război Rece. Da, majoritatea cetățenilor americani și europeni nu mai doresc să lupte, știm asta. Dacă Vestul nu vrea un război care să tranșeze învingătorul și învinsul și să apere ordinea politică existentă, atunci va exista cu siguranță un compromis cu Rusia și mai mulți învinși. Acestea sunt alternativele. Care vor fi însă regulile sistemului internațional post-război? Cine le va stabili? Dar oportunitățile noii ordini? Suntem pregătiți pentru ce urmează?…. Pe termen mediu și lung, Rusia va pierde Războiul lui Putin (sau, mai exact, va pierde pacea de după Războiul lui Putin), așa cum a pierdut și Războiul Rece, în sensul că rușii de rând nu vor avea nimic de câștigat, ci numai de pierdut în urma acestei invazii, chiar dacă vor rămâne cu teritorii noi. Regimul dictatorial, agresor și criminal de la Moscova va cădea la un moment dat, mai devreme sau mai târziu. Asta nu înseamnă însă că lumea se va mai putea întoarce la ordinea politică și de securitate anterioară. Vor exista transformări sistemice și schimbări ireversibile ale aranjamentelor internaționale actuale, vor apărea costuri importante, dar și oportunități interesante. Pe unele le vom fructifica, pe altele le vom rata. Dar lumea nu va mai fi la fel după Războiul lui Putin. Sunt câteva lecții amare de învățat din acest război. Naivitatea prelungită, cecitatea politică și interesele economice care încalcă valorile și principiile fondatoare ale unei anumite ordini de drept instituite, politicile de conveniență și complacerea în tolerarea abuzurilor și amenințărilor se plătesc scump. Va trebui, așadar, să reflectăm de pe acum la lumea post-război, pe toate componentele necesare – ordinea politică și de securitate, economie, energie, drept internațional și instrumente de punere în aplicare, legislația privind limitele libertății de exprimare în spațiul public și propagarea mesajelor de dezinformare, stoparea discursului urii și a extremismului și a emiterii de fake news, mecanismele preventive și punitive prin care democrațiile liberale se vor putea apăra pe viitor de dușmanii lor interni, adepți ai modelelor anti-liberale etc. Toate acestea vor trebui reglementate mai clar și mai eficient. Poate părea paradoxal sau contradictoriu, dar Războiul lui Putin ne ajută să rezolvăm o parte din vulnerabilitățile și slăbiciunile lumii occidentale. Și să eliminăm trădătorii pe care i-am identificat în acest război, printre noi. Știu, mulți vor spune că este prematur să vorbim acum despre ordinea europeană și globală post-„războiul lui Putin”, atâta timp cât Ucraina președintelui Zelenski încă rezistă militar, iar unii cred că armata rusă mai poate fi alungată, pur și simplu, înapoi din teritoriile cucerite. Rusia dorește capitularea necondiționată a Kievului, decapitarea statului ucrainean și ciuntirea lui teritorială, apoi transformarea acestei țări într-o „legumă” aflată în moarte cerebrală. Cel puțin Crimeea, Donbas și posibil Transnistria par pierdute. Dar războiul este încă în desfășurare și nimeni nu știe precis unde s-ar opri Putin dacă nu s-ar lovi de o reacție foarte puternică a Ucrainei și a Occidentului, care să-i blocheze mașinăria de război, să-i ridice oligarhii și poporul în cap, să-i demoralizeze armata și finalmente să-l descurajeze în a cere reîmpărțirea Europei de Est. Urmează Republica Moldova? Urmează state ale NATO? Țările baltice, Polonia sau România? Depinde foarte mult de ceea ce se va întâmpla în Ucraina și de cât de slăbită va ieși Rusia din această invazie. Cel puțin din acest punct de vedere și tot trebuie să fim recunoscători Ucrainei pentru rezistența admirabilă pe care o opune Rusiei agresoare. Istoria ne arată că, de regulă, contururile lumii post-război sunt gândite înainte de sfârșitul propriu-zis al ciocnirilor militare. De exemplu, în noiembrie 1943, la conferința de la Teheran, aliații prefigurau deja reperele ordinii postbelice, deși luptele au mai continuat un an și jumătate. Occidentul trebuie să înceapă de acum să se gândească la cum va seta caracteristicile acestei lumi. Pacea de după Războiul lui Putin este cel puțin sau chiar mai importantă decât războiul însuși. Este important ca Ucraina și lumea democratică să câștige războiul, dar este și mai important să fim suficient de lucizi, de responsabili și de fermi față de Rusia lui Putin pentru a câștiga (și) pacea, indiferent cum se va termina războiul….. Ceea ce nu știm este cum va arăta în ansamblu lumea post-război. Trupele armatei ruse nu vor mai pleca din teritoriile cucerite, iar „potcoava” rusească sud-est-nord se va închide ca un clește geopolitic, de-a lungul coastei Mării Negre, prin Mariupol și Donețk până la Harkov, incluzând și nord-estul dinspre Belarus. Kievul (Zelenski sau un guvern marionetă impus de Moscova) va semna la un moment dat un armistițiu (sperăm că nu capitulare) cu Rusia. Nu este exclusă varianta unei conduceri în exil sau a mutării capitalei Ucrainei în vestul țării, la Liov. Dacă Vestul nu dorește să înfrunte Rusia pe cale militară pentru a elibera și salva Ucraina în frontierele actuale, victoria fiind pe deplin realizabilă, după cum s-a poticnit armata rusă în fața celei ucrainene, altă variantă decât compromisul cu Rusia nu există. Președintele Macron sugera acest lucru, din păcate, încă din februarie, când vorbea de necesitatea unei ordini de securitate discutată cu Rusia. Pentru noi, ca europeni, aceasta ar suna ca o înfrângere…..
10 pași pentru a pune la pământ regimul Putinist în energie Energia este unul dintre sectoarele cel mai greu de sancționat. Pe de o parte, Rusia este puternic dependentă de vânzarea resurselor sale energetice. Pe de altă parte, scăderea livrărilor de gaze rusești va provoca o creștere a prețurilor, în beneficiul Rusiei. Experții ucraineni au făcut apel de ani de zile în special la adresa Germaniei să înceapă o adevărată diversificare a surselor de aprovizionare cu energie. Acest lucru nu s-a întâmplat. Acum am ajuns în situația de a lua decizii complicate pentru a interzice efectiv Rusiei utilizarea în continuare a energiei ca armă atât împotriva Ucrainei, cât și împotriva țărilor UE. Există posibilitatea de a limita accesul Rusiei la infrastructură, fonduri, potențiale noi contracte în domeniul energiei, precum și la oportunitățile de a-și continua propaganda. Mai jos, o explicație detaliată. 1. Giganții petrolieri și de gaze trebuie să continue să iasă din proiectele rusești pentru a nu mai da acces Rusiei la noile tehnologii de exploatare a resurselor naturale….2. UE trebuie să preia gestionarea depozitelor de înmagazinare de gaze naturale din UE care sunt în prezent controlate de Gazprom…..3.UE trebuie să confiște activele care aparțin companiilor energetice rusești sau să le transfere în management temporar către companiile naționale europene…..4. Țările din întreaga lume trebuie să înceteze cooperarea cu Rosatom și filialele sale. Dependența de Rusia în energia nucleară este absolut la fel ca dependența în sectorul gazelor.
Yuval Noah Harari: Este războiul lui Putin. Nu e războiul Rusiei, nici al ruşilor, nici al istoriei lor – interviu …. Acesta crede că este un conflict pentru viitor, pentru umanitate în întregime, pentru viitorul libertăţii şi al democraţiei, iar dacă agresiunea şi tirania sunt lăsate să câştige, va deschide un nou Ev Mediu pentru întreaga umanitate. ”Astea nu sunt doar nişte cuvinte mari şi poezie, trebuie să vă uitaţi mai întâi de toate la bugete, la bani. Înainte de război, bugetul european mediu pentru apărare era de doar 3%. Ceea ce e minunat, pentru că în marea parte a istoriei, regii şi împăraţii cheltuiau 50-70% pe armatele lor. Acum, în schimb, banii sunt folosiţi pentru sistemul educaţional, sistemul sanitar. Deodată, peste noapte, bugetul de apărare al ţărilor se dublează, se triplează. În plus, şansele noastre de a gestiona schimbările climatice, şansele noastre de a îmbunătăţi inteligenţa artificială se va evapora, pentru că banii şi atenţia de care e nevoie pentru a face faţă acestor probleme globale se duc în schimb pe lupte de război”, a declarat Yuval Noah Harari la Observator….. “Ne aflăm sub un pericol al autocraţilor de pe întreg pământul. Dacă Putin reuşeşte, toţi ceilalţi autocraţi se vor gândi: “Hei! Poţi face asta! Poţi să începi să invadezi ţări, pur şi simplu, şi să îi cucereşti pe alţii”. Vom începe să vedem din ce în ce mai multe lucruri de acest fel, iar apoi ne trezi cu arme nucleare. Oamenii se gândesc că aceste pericole au rămas prin anii ’60-’70, dar nu! Acest pericol este aici, este acum. Miza este supravieţuirea umană”, a declarat Harari….. “Bunicul meu este din Cernăuţi, care este aproape de frontiera cu România. Nu este o chestie de familie, este o chestie umană. Vezi distrugerea, foametea, oamenii care îşi părăsesc casele, oamenii care luptă pentru existenţa lor şi este ceva mişcător. Ăsta este motivul pentru care cred că această situaţie va schimba lumea în mai bine. Îi va face pe oameni să realizeze că în Vest am avut aceste culturi interne între dreapta, stânga, liberali, conservatori, iar acest război în Ucraina va trebui să pună sfârşitul războiului cultural din Vest. Pentru că Stânga şi Dreapta, liberalii şi conservatorii realizează că este un pericol mult mai mare împotriva căruia trebuie să stea împreună, uniţi”, spune Harari. „Rusia nu e URSS. E doar o benzinărie”…. Rusia nu este Uniunea Sovietică. Este mult, mult mai slabă. Nu mai este nici măcar a 3-a cea maimare economie din lume. Economia Rusiei este mai mică decât a Italiei sau a Coreei de Sud. Economia Rusiei este de 1,6 trilioane de dolari pe an. Economia Europei este de 22-23 de trilioane de dolari pe an. Rusia este doar o benzinărie cu arme nucleare. Tot regimul lui Putin este construit pe petrol și gaze. Atât. Și dacă prețurile la petrol vor coborî la 20 de dolari pe baril, s-a terminat. Vestul trebuie să se unească și să acționeze repede și să extragă resursele și cunoașterea științifică pentru a creea o revoluție energetică, pentru a pune capăt regimului lui Putin”, a explicat Harari (integral pe
Miracolul Zelenski, opinia publică și al treilea război mondial Există și arme de ultimă generație mai redutabile decât orice armă nucleară tactică, decât orice dronă, bombă, avion pe bază de tehnologie stealth, decât orice tun, rachetă antiaeriană sau sistem antibalistic. Sunt arme cu un cap și mai ales o inimă, pe două picioare, cu două brațe și curaj. Sunt arme care, singure, pot întoarce o situație disperată, o bătălie pierdută, un război catastrofal. E arma de tip Churchill, omul care a rostit celebra sa alocuțiune despre blood, sweat and tears. Despre sânge, sudoare și lacrimi. Cinstit, Churchill a spus adevărul compatrioților săi și lumii întregi, în cea mai neagră clipă a Regatului Unit, a democrației, a civilizației și a lumii libere. Când englezul rămăsese absolut singur în fața monstruoasei mașinării de război naziste și nimeni, în afară de furniturile de arme americane, nu-i mai era alături, pentru că Hitler rănise mortal
Dacă Rusia opreşte mâine robinetul de gaz, România poate rezista circa o lună de zile cu volumele din depozite şi cu producţia internă
Iohannis, miliardele și recesiunea Să începem cu un mic exemplu cu scop didactic. Primăria Brăila decide să cumpere, cu bani publici, două tramvaie. (sursa: anunțul de participare SEAP nr CN1038628/din 21 01.2022). Toate bune și frumoase, numai că vine primăria de pe Dunăre și cu o mică condiție: cică „tramvaiele trebuie să fie prevăzute cu un sistem care să furnizeze energia necesară motoarelor de tracțiune pentru a permite deplasarea acestora pe o distanță de minim 50 km în situația lipsei de tensiune în rețeua de alimentare electrică”. Normal, dacă nu mai avem tensiune, tramvaiul nu se poate opri în intersecție, el trebuie garat în linia curentă. Dar, oameni buni, să mai citim odată: 50 de km! Așa, dacă mai era cazul să râdem de absurdul acestei cerințe: lungimea întregii rețele de tramvai din Brăila este de 22,7km. Orice om cu minime cunoștințe tehnice își dă seama că, pentru a avea acumulatoare care să permită deplasarea de 50 km, tramvaiul respectiv va trebui să aibă o greutate suplimentară uriașă și un consum imens de electricitate (căci acumulatorul este montat „în tampon”, se încarcă continuu). Dar ce contează normalul, dacă trebuie să rămână o singură firmă competiție? Căci, da, oameni buni, absurdul situației nu este acela că un primar are idei năstrușnice, ci că că o firmă (turcească) a fost omologată cu un astfel de produs! Oare cineva din multele noastre autorități o fi citit ce năzbâtii semnează?…. Invadarea Ucrainei este un bun prilej pentru Klaus Iohannis și guvern să arunce în planul secundar al dezbaterii economia și modul catastrofal în care este ea condusă de către guvernanți. Dar, oameni buni, nu vă lăsați păcăliți: chiar dacă nu mai avem voie să discutăm despre starea proastă a economiei, aceasta rămâne; ba mai mult, indicatorii se vor altera în continuare, pentru că tot ceea ce știu să facă guvernanții este să accelereze inflația. Nicio măsură guvernamentală nu se adresează problemelor de fond, structurale, din energie sau din alte sectoare. Azi, singura politică pe care o duce guvernul de la București este să ascundă, cât poate de mult, starea precară a economiei de ochii românilor. Uitând că acești români se duc zilnic la cumpărături, plătesc facturi uriașe, stau în frig și sunt lipsiți de apă caldă. Și, mai grav de atât, lucrează la companii lovite puternic de inflația întreținută de guvern. Oricum, în țara lui Factură Vodă era mai puțină și mai firavă opoziție decât în Rusia lui Putin. Așa că, cine să mai cuteze să-l mai întrebe acum ceva concret pe baronul turismului dedicat propășirii Sahelului? Cine va mai cuteza să ridice vreun semn de întrebare despre căderea economiei, despre prețurile la electricitate și gaze sau despre proiectele de infrastructură neterminate? Acum vreun an și jumătate, Klaus Iohannis, liberalii orbaniști și câțiști plus cohorta de propagandiști profesioniști pripășiți pe lângă palatele de partid și de stat țipau pe la toate televiziunile că România se va umple de vreo sută de miliarde în următorii zece ani, mulțumită geniului din spatele ochelarilor de soare purtați de către întâiul schior al țării. După ce a trecut campania electorală și după o muncă seculară care a durat …un an, au adus un tabel cu 14 miliarde de euro plus un ditamai împrumutul de 15 miliarde de euro. Restul miliardelor erau demult în țară, împărțite la Bruxelles cu ani înainte de prăbușirea meteoritului Cristian Ghinea peste capetele neînțelegătoare ale românilor. Se cuvine, deci, să tragem o linie și să vedem un mic bilanț de etapă. Etapa regimului canonic Iohannis, sfârșită odată cu votarea noii majorități PSD-PNL. Și ce să vezi, regimul Iohannis, etapa PNL+USR, se încheie cu o prăbușire spectaculoasă, o cădere continuă a performanței economiei în anul 2021, de la o creștere de +2% pe primul trimestru la ditamai scăderea de -0,5% din ultimul trimestru:….Păi care să fie: șosele, căi ferate, alimentări cu apă, canalizări, poduri, viaducte adică exact o parte din ce trebuia să facă regimul Iohannis cu miliardele de la UE. Iar construcțiile nerezidențiale sunt clădirile de birouri, hale industriale, școli, spitale, adică cealaltă parte a lucrărilor care trebuiau execuate cu miliardele promise de jucătorul de golf cu costum alb și ochelari negri de soare. Motivele scăderii? Pe de o parte, creşterea preţurilor materiilor prime, cauzate de triplarea prețului energiei, iar pe de altă parte fenomenul de limitare a bugetelor de investiţii publice şi lipsa vreunei decizii privind licitaţiile publice deja organizate. Căci armatele de funcționari tăcuți de pe la compania de drumuri (CNAIR) sau de pe la CFR sau de la alte ministere au învățat o lecție simplă: când se ceartă miniștrii în coaliție, nu e bine să evaluezi ofertele depuse și să iei vreo decizie de atribuire. Cei mai haioși au fost ceferiștii care, mirosind iminenta plecare a ministrului Drulă, au amânat termenele de depunere a ofertelor pentru modernizarea căii ferate Timișoara-Caransebeș timp de șase luni, până în ianuarie 2022, atunci când au fost siguri că au un nou șef, pe Grindeanu…..Și dacă tot am ajuns aici, să spunem că fantezia lui Drulă cu trenul propulsat cu hidrogen de la București la Pitești va rămâne unul dintre marile semne de întrebare din PNRR, atunci când se va trage linia. …. A, să vă mai spun un secret: până la finalul anului acesta nu cred că se va semna vreun mare contract de atribuire de proiect mare de infrstructură. Nu de alta, dar modul în care se fac licitațiile la noi a rămas demult nemodificat: totul începe cu depuneri de oferte amânate luni de zile pentru a se clarifica mii de prostioare din caietele de sarcini scrise de consultanții mult-lăudați, apoi se amână evaluarea ofertelor alte luni bune, fix până când se pregătește contestarea rezultatului licitației de către cine trebuie și astfel un proiect prevăzut a se realiza în doi ani durează cinci-șase ani. Dacă ar fi să dăm o notă de final pentru cei trei ani de guvernare Iohannis-Cioloș-Orban/Cîțu plus cei cinci de guvernare Iohannis-Ponta/Grindeanu/Tudose/Dăncilă, iată care ar fi: 5,9, adică o absorbție de 59% a fondurilor europene de investiții și coeziune din exercițiul 2014-2020, pe locul patru din coada Europei:….Invadarea Ucrainei este un bun prilej pentru Klaus Iohannis și guvern să arunce în plan secundar economia și modul catastrofal în care este ea condusă de către guvernanți. Dar, oameni buni, nu vă lăsați păcăliți: chiar dacă nu mai avem voie să discutăm despre starea proastă a economiei, aceasta rămâne; ba mai mult, indicatorii se vor altera în continuare, pentru că tot ceea ce știu să facă guvernanții este să accelereze inflația. Nicio măsură guvernamentală nu se adresează problemelor de fond, structurale, din energie sau din alte sectoare. ….Așa că, cine să mai cuteze să-l mai întrebe ceva concret pe baronul turismului dedicat propășirii Sahelului? Cine va mai cuteza să ridice vreun semn de întrebare despre căderea economiei, despre prețurile la electricitate și gaze sau despre proiectele de infrastructură neterminate? Integral: 
Vizita de lucru a lui Iohannis la Siret, producția la hectar în PowerPoint …. Klaus Iohannis a făcut o vizită pe stadionul 9 Mai din Siret, unde Inspectoratul pentru Situații de Urgență Suceava a ridicat două tabere de refugiați, câte una pe fiecare jumătate de teren de fotbal. Vizita președintelui reprezintă semnalul că autoritățile centrale au preluat controlul operațiunilor de administrare a fluxului de refugiați, la 10 zile de la începerea războiului…..În după amiaza zilei de 26 februarie, la mai mult de 48 de ore de când Vladimir Putin a declanșat invazia asupra Ucrainei, ISU ridică prima tabără, dar din discuțiile cu cei implicați, aceasta nu a fost funcțională până duminică, a doua zi….. Klaus Iohannis a ajuns la Siret sâmbătă, ora 16.00, fiind îmbrăcat adecvat cu vremea friguroasă de afară. Purta mănuși, dar avea capul descoperit, deși ningea des, iar temperatura coborâse sub zero grade Celsius. Nu arăta a fi stresat de război. Niciodată nu a fost un președinte prea stresat….. Șase, vine șefu’! Pentru cei mai în vârstă, care au prins “vizitele de lucru” ale lui Ceaușescu, această descindere le poate aminti de evenimentele din acea perioadă. Autoritățile din România nu au scăpat de festivism, de coafarea realității și de raportarea superiorului sau oficialului “realizările în producție”.
Ajutor militar și cibernetic occidental. Sau moartea democrațiilor …. Dar n-ajunge ca Putin să fie pedepsit prin izolare și includerea Ucrainei și a Moldovei în UE și NATO. Trebuie ca UE și NATO să aibă frontiere clare și sigure și să dispună în cantitate suficientă de alte resurse energetice decât cele furnizate până acum de Rusia. E complet anormal ca SUA să continue să importe câte o jumătate de milion de barili de țiței rusesc pe zi și e bine că Senatul american s-a mișcat. O comisie bipartizană a introdus în Congres un proiect de lege care să pună capăt importurilor energetice din Rusia. Concomitent, resursele noi nu se găsesc singure. Trebuie urgentată masiv exploatarea celor cunoscute din Marea Mediterană și din Marea Neagră și căutate altele. Trebuie extinse sancțiunile, astfel încât să nu mai rămână piatră peste piatră din edificul financiar și economic al Rusiei lui Putin. În fine, e obligatoriu să se ia măsurile militare necesare. Hamletizările interminabile și pasivitatea militară asociate fricii de arsenalul nuclear rusesc și spectrului unui al treilea război mondial (care e ultimul lucru pe care-l vrea Putin sau ar putea fi câștigat de Rusia) trebuie să înceteze. Armata ucraineană trebuie ajutată activ să-i arunce din țară pe invadatori și să-și facă granițele naționale sigure. Ceea ce nu s-ar întâmpla dacă, sub presiunea tot covârșitorului avantaj material al mașinăriei de război ruse, ucrainenii capotează sub ochii indiferenți ai unui vest anemic. Și exact așa se arată a fi când decidenții nemți își închipuie, vai, că au rezolvat problema dându-le ucrainenilor niște rachete sol-aer Strela caduce (și parțial inutilizabile din arsenalul redegist, vechi de 30-40 de ani) și redevin subit ce-au fost sub Merkel și sub egida ”prieteniei” slugarnicului Gerhard Schroeder cu Putin: ridicoli. Derizoriul și demența unor astfel de gesturi în condițiile în care Putin pune paie pe focul fricii de bomba atomică prin crime de război precum atacul asupra centralei nucleare de la Zaporojie disimulează urgența și seriozitatea militară a unei situații care este extrem de periculoasă nu doar pentru ucraineni, ori pentru flancul estic al NATO, ci și pentru Taiwan și, global, pentru democrații. Alternativa unui ajutor militar occidental real, eficient, direct și activ e prea cumplită ca să fie acceptată. Căci toate zonele avansate ale democrațiilor și ale unei lumi libere slăbite grav, instantaneu, în urma unei eventuale capitulări a Kievului, s-ar vedea plasate în acut și imediat pericol. Unii observatori consideră că nu doar Taiwanul ar ajunge să fie anexat de comuniștii chinezi, (ceea ce ”ar termina politic vestul dacă se întâmplă fără o rezistență apuseană”, după cum relevă ziaristul german Matthias Döpfner) ci și libertatea să fie pierdută oriunde se mai manifestă, oriunde mai există. Nu poate NATO interveni decât prin activarea articolului 5? Editorul Matthias Döpfner, președintele concernului german Axel Springer, una dintre cele mai mari edituri apusene, se arată extrem de alarmat de aceste perspective sumbre. Potrivit lui, rezistența militară occidentală și ajutorarea militară a Ucrainei inclusiv cu trupe trebuie organizate ACUM ”unde se apără în prezent valorile și viitorul nostru”, deci de către state ale NATO, ”la nevoie în afara alianței nordatlantice”. Döpfner înțelege bine că ”SUA, Germania, Franța și Anglia trebuie să formeze o alianță a libertății”, să-și concentreze, să-și plaseze la comun și să pună urgent la bătaie cele mai eficiente forțe și resursele militare și cibernetice astfel, încât să împiedice capitularea Ucrainei. Vestul este unit cum n-a mai fost din vremuri imemoriale. Poate deci intra în acțiune mai eficient decât oricând. Apoi, întreaga lume ar fi de partea țărilor care se activează, după cum se poate deduce din condamnarea fără echivoc a Rusiei în Adunarea Generală ONU, chiar dacă, din cinic interes politic sau economic unele țări, puține, ca puterile nucleare China, sau India, s-au abținut de la vot. Nu pot decât subscrie, în ideea că doar astfel se va putea evita cel de-al Treilea Război Mondial. Și moartea libertății și a democrațiilor liberale. Integral:
Dacă Putin învinge Ucraina, toate fostele țări comuniste sunt amenințate, inclusiv România – interviu …. Reporter: Ce anume credeți că l-a adus pe Președintele Rusiei în punctul în care este acum? Oliver Jens Schmitt: E foarte dificil de la o distanță foarte mare, de la Viena la Moscova, să speculăm ce l-a condus pe Președintele Rusiei la o asemenea agresiune, la o decizie care cu siguranță va schimba și Rusia. Cred că avem de-a face cu o radicalizare, care poate fi, cel puțin parțial, explicată prin izolarea fizică a Președintelui Putin în timpul pandemiei. Pe de altă parte, cred că după 20 de ani la cârma țării Putin s-a înconjurat de oameni care au tendința de a nu fi prea critici și de a-i transmite numai mesaje care îi plac Președintelui rus. Putin a calculat complet greșit că va fi o reacție foarte slabă din partea Ucrainei. A căzut într-o capcană pe care a creat-o el însuși. Aceasta constă în ideea că poporul ucrainean nu există, că este o națiune inventată de Lenin sau de câțiva emigranți din occident. Pur și simplu Putin nu a înțeles că el însuși a creat în ultimii 20 de ani, prin agresiuni și printr-un război virtual împotriva Ucrainei, o coeziune națională nemaiauzită în istoria recentă a Ucrainei. Cred că sunt factori foarte diverși și ne amintim că în timpul războiului rece exista un soi de specialiști kremlinologi, mai ales în Statele Unite, care încercau să înțeleagă ce se întâmplă cu adevărat în Kremlin. Știm foarte bine că erau mai ales bănuieli. Și atunci, ca și acum, era foarte dificil să pătrundem în interiorul acestei lumi foarte închise din Kremlin. Dar important este să subliniem faptul că și Putin a încercat ca istoric amator să își creeze o imagine a istoriei Ucrainei. Este o imagine cu totul greșită, dar care explică și acțiunile militare ale lui Putin…..Puterea întotdeauna îl schimbă pe om. Asta e evident. S-a autoizolat, și-a creat o curte de consilieri care și-au pierdut cu totul simțul critic față de Președinte. Cred că capacitatea unui lider de a fi înconjurat de oameni critici, oameni care pot să vorbească foarte clar și foarte direct este esențială. Se vede că Putin a distrus în ultimii doi ani ceea ce a rămas din fosta opoziție din Rusia prin măsuri foarte crunte. Acum a rămas un președinte foarte izolat. Se vede că o parte foarte mare a elitei rusești, cel puțin a celei economice, nu a fost informată în prealabil de această hotărâre. O bună parte a elitei a fost surprinsă. Sunt multe mesaje personale indirecte, care ajung acum în occident și care dovedesc foarte clar că elita din Rusia nu este atât de unită, așa cum credeam sau cum o prezintă propaganda oficială rusească. Cred că această perioadă extrem de lungă, de 20 de ani, explică în bună măsură și această radicalizare a lui Putin, mai ales din perspectiva unei chestiuni foarte importante, anume factorul economic. Întrebarea este următoarea. În ce măsură acțiunile lui Putin pot fi explicate rațional? Este evident că acum își caută și un loc în istorie. Ăsta este rolul de unificator al țărilor rusești…..Cred că o adevărată opoziție poate să vină, în primul rând în momentul de față, din interiorul sistemului de putere. Mă refer la oligarhi, probabil și părți ale serviciilor secrete. Pe de altă parte, dacă și opoziția vizibilă pe străzi va crește, această dublă presiune asupra lui Putin probabil că va schimba lucrurile. Dar să nu uităm că sunt foarte mulți oameni care vor pierde mult dacă va cădea Putin. De aceea situația nu este prea clară. Trebuie să facem distincția foarte clară între ceea ce noi sperăm și ceea ce este posibil în momentul de față, în care represiunea în Rusia a ajuns la un nivel foarte, foarte ridicat….. Rep: Propovăduirea creștinismului și a iubirii pentru aproape cum se împacă în această situație de război? OJS: Cred că este evident că după căderea comunismului Biserica Ortodoxă Rusă ca instituție, nu ca religie sau credință, a devenit o instituție de stat, care a profitat enorm de această colaborare cu puterea seculară, cu statul. Această biserică a susținut întotdeauna și susține în continuare politica oficială a Rusiei. Asta se oglindește și într-o chestiune care este foarte cunoscută, cel puțin în rândurile Bisericii Ortodoxe Române. Anume, autocefalia Bisericii ucrainene. E vorba despre autonomia, independența unei Biserici naționale ortodoxe ucrainene, care a fost recunoscută de Patriarhul de la Constantinopol, dar bineînțeles nu și de Rusia. Din punctul de vedere al dreptului ecleziastic Rusia consideră Ucraina ca făcând parte din teritoriul tradițional aflat sub controlul Patriarhului de la Moscova. Vedem că în cazul Rusiei Biserica nu este o instituție independentă, autonomă, care urmărește o politică de neutralitate, ci dimpotrivă, face parte din sistemul de putere…..Este interesant că propaganda rusă a făcut o greșeală uriașă publicând deja o analiză a victoriei pe internet. După aceea a fost retrasă, dar a fost republicată în multe ziare europene. În această analiză se vede foarte clar care a fost scopul acestei agresiuni. În primul rând, reunificarea celor trei țări slave. Bineînțeles că asta este o propagandă în ideea că națiunea ucraineană nu există. În al doilea rând, crearea unui nou sistem de securitate în Europa prin aderarea Franței și Germaniei la tabăra rusească. Despărțirea Europei continentale de lumea anglo-saxonă, Statele Unite și Anglia. Și crearea unui sistem mondial multipopular prin integrarea țărilor din Asia și din Africa în orbita rusă. Acesta a fost mesajul de victorie pregătit de către propaganda rusă. De aceea știm foarte bine care a fost scopul strategic al lui Putin….Dacă Putin va învinge în Ucraina, dacă va ajunge la o victorie completă, e evident că toate țările care au fost integrate în ultimii 20 de ani în NATO și în Uniunea Europeană și care au aparținut până la căderea comunismului taberei comuniste, sunt amenințate. Este vorba de țările baltice, de Polonia, dar și de Finlanda, care își reconsideră neutralitatea în momentul de față sub amenințarea Rusiei și chiar România. Pentru România există încă o problemă foarte importantă, anume securitatea Republicii Moldova, care este direct amenințată. Republica Moldova a fost republică sovietică. În gândirea strategică a lui Putin ea aparține lumii ruse, care ar trebui să fie sub controlul Moscovei. De aceea e evident că România este amenințată. Integral:
Dar dacă, pentru principalii oligarhi ruși, relația cu Putin este mai importantă decât banii? (analiză France24) Uniunea Europeană a decis luni să sancționeze mai mulți oligarhi ruși, dintre care unii scăpaseră de sancțiuni după evenimentele din 2014. Dar, chiar dacă măsurile îi vizează pe unii dintre cei mai influenți ruși, experții din Rusia nu cred că aceste măsuri vor influența semnificativ politica lui Vladimir Putin, scrie France24. …. Cu toate că această cale a sancțiunilor este pavată cu bune intenții, ea este contestată de majoritatea experților ruși. „Este important să subliniem că puternicii oligarhi din sectorul privat care dețin active în întreaga lume – așa cum se întâmpla în timpul lui Boris Elțîn – au dispărut mai mult sau mai puțin și au fost înlocuiți de elite economice pentru care accesul la Vladimir Putin, binefăcătorul lor, este mai important decât sancțiunile internaționale”, a explicat Nikolai Petrov, specialist în politica rusă la think tank-ul britanic Chatham House, contactat de France 24. În termeni simpli, politica de sancțiuni împotriva elitelor economice rusești, care a fost urmărită din 2014, nu a dat prea multe rezultate, deoarece nu vizează persoanele potrivite. Fie aceste elite nu au avut suficientă putere pentru a influența deciziile lui Vladimir Putin – cum ar fi oligarhii „ istorici ”, fie sancțiunile vizează personalități atât de apropiate de Vladimir Putin, încât nu vor fi impresionate de sancțiunile internaționale – cum ar fi cercurile de prieteni tineri ai președintelui rus…..Mikhail Fridman Puternicul proprietar al conglomeratului Alfa Group, care deține Alfa Bank, prima bancă privată din Rusia ( n.r. fără nici o legătură cu grupul financiar grecesc ALPHA Bank, prezent şi în România), este arhetipul oligarhului de modă veche. S-a îmbogățit pe fondul ”privatizărilor sălbatice” din anii 1990, dar, spre deosebire de majoritatea celorlalți oligarhi din epoca Elțîn, „ a supraviețuit sosirii lui Vladimir Putin, păstrându-și influența la Kremlin ”, spune Ilja Viktorov, specialist în istoria economică a Rusiei contemporane la Universitatea din Stockholm, contactat de France 24. Originar din Lviv, Ucraina, cu o avere estimată la 15 miliarde de dolari, a fost adesea considerat o punte de legătură între Occident și Vladimir Putin, amintește Ilya Viktorov. Acesta este motivul pentru care nu a mai fost până acum lovit de sancțiuni internaționale. Faptul că Uniunea Europeană a decis să-l urmărească pe acest om de afaceri discret și puternic – și pe mâna sa dreaptă, Petr Aven – dovedește că niciun rus bogat nu este la adăpost față de sancțiunile internaționale. „ Va fi interesant de văzut dacă Statele Unite vor face același lucru”, conchide Ilya Viktorov. Igor Setchine Directorul general al gigantului petrolier Rosneft este întruchiparea a ceea ce „rusologii” numesc „Siloviki”, adică membri ai comunității de informații care s-au îmbogățit datorită legăturii lor personale cu Vladimir Putin. Fostul spion Igor Secin l-a întâlnit pe actualul președinte rus în anii ’90 la Sankt Petersburg și de atunci îi este alături. Din primii ani de conducere a lui Vladimir Putin, Igor Secin a fost întotdeauna văzut ca omul din umbră însărcinat cu treburile murdare și era supranumit „omul negru al Kremlinului”, amintește The Guardian. În 2008, a fost propulsat în prim-planul scenei politice prin numirea sa în funcția de viceprim-ministru, poziție pe care a deținut-o până în 2012, când s-a alăturat companiei Rosneft. Se crede că este adevăratul arhitect al politicii energetice a Rusiei. Integral: 
De la 1 februarie, preţul grâului a crescut cu 34% şi al porumbului cu 40% Preţul grâului a crescut cu 34% şi al porumbului cu 40% de la 1 februarie, iar scumpirile ar putea continua cu încă 35-40%, arată o analiză a brokerului XTB, remisă, joi, Agerpres. Energia obţinută din petrol sau gaze naturale este foarte mult în discuţie zilele acestea, în condiţiile conflictului din Ucraina, însă nu e singura resursă pentru care pieţele se înfruntă, atrage atenţia Claudiu Cazacu, Consulting Analyst în cadrul XTB România, casă de brokeraj pe pieţele internaţionale. Mărfurile tranzitate prin Marea Neagră sunt variate, de la metale industriale şi produse chimice până la materii prime agricole, în ponderi semnificative pentru echilibrul pieţelor globale. Ele sunt şi mai importante într-o perioadă când nevoia de materii prime este mare, pe fondul redeschiderii economiilor, dar şi a unui impuls al inflaţiei. Pe lângă gaze naturale şi petrol, grâul, porumbul şi alte mărfuri agricole sunt puternic influenţate de evenimentele din regiunea Mării Negre. În plus, indirect, prin exportul de îngrăşăminte, regiunea are de asemenea un cuvânt de spus în piaţa agricolă globală. Creșteri neobișnuit de puternice la prețul grăului și al porumbului Rusia este primul exportator mondial de grâu. Împreună, Rusia şi Ucraina au mai mult de un sfert din exporturile globale de grâu. Ucraina e în top 5, dar este foarte importantă pentru echilibrul pieţei de cereale în general, prin porumb, grâu şi soia. Ucraina e între primii 10 producători mondiali de soia. Recolta rusă de grâu din iulie era estimată anterior a avea randamente bune la hectar, însă luptele din Ucraina pot afecta producţia, în timp ce atât transportul unor cantităţi uriaşe, cât şi abilitatea de a face plăţi şi a opera cu scrisori de garanţie pot pune probleme în aprovizionarea normală. Pe piaţa europeană, grâul a crescut cu 34%, de la 269,25 euro/tonă în prima zi din februarie la 360,75 euro/tonă miercuri la închidere, cu vârful chiar la 390 de euro. În cazul grâului tranzacţionat futures în SUA, preţul a atins miercuri limita de variaţie ascendentă, la 10,56 dolari/buşel (unitate de aproximativ 35,24 de litri, sau 27,2 kg grâu, 25,47 kg porumb). Pentru porumb, avansul a fost de la 253 la 355 euro/tonă între 1 februarie şi 2 martie, însemnând o apreciere de 40%. Creşterile sunt neobişnuit de puternice, cu variaţii rapide în interval foarte scurt de timp….. Pe lângă sancţiuni, transportul maritim poate fi, la rândul său, împiedicat sau îngreunat de operaţiunile militare. Deja anumite transporturi maritime au întârzieri sau au fost suspendate, iar Rusia şi Ucraina mai au de livrat 16 milioane de tone de grâu şi porumb deja contractat. Rusia a suspendat rutele comerciale navale din Marea Azov, până la notificări ulterioare. Între preocupările pieţelor, se numără faptul că pe lângă livrarea fizică, plăţile se fac cu greutate, în urma restricţiilor de utilizare a sistemului SWIFT pentru unele bănci ruseşti. Ca şi cum nu ar fi fost de ajuns, scrisorile de garanţie nu sunt considerate îndestulătoare, iar anumite firme nu vor să încarce resursele în vase, în lipsa lor, potrivit unor raportări de săptămâna trecută. Integral:
Lecţia de macroeconomie. România a intrat în recesiune tehnică în ultimul semestru din 2021. Vine un dezastru România a intrat în recesiune tehnică în ultimul semestru al anului trecut. Dacă nu se iau măsuri radicale urgente privind intervenţia publică / reglementarea preţurilor la energie şi gaze naturale pe durată limitată, după aprilie 2022, România va resimţi cea mai mare criză economică şi socială din ultimii 30 ani….. În ciuda declaraţiilor de basm, economia României a suferit o cădere puternică în semestrul 2 din anul trecut. Creşterea economică cu două cifre a fost un balon de săpun care s-a spart, lovindu-se de realitatea economică crudă. România a decelerat puternic din punct de vedere economic în trimestrul 3 şi şi-a accentuat căderea în trimestrul 4 din 2021. INS indică un plus de 0,1% in trim 3 2021 (în marja de eroare) şi o cădere de 0,5 % în trim 4 din 2021. O încetinire atât de abruptă – de la 13,4% la 2,7% nu a avut România decât în perioadele de criză economică majoră (a se vedea trimestrul 2 faţă de trimestrul 1 din anul 2020 – intrarea în pandemie / carantină)….. Am vorbit despre o revenire economică nesustenabilă, despre faptul că se observă acumularea unor dezechilibre majore precum explozia datoriei guvernamentale (+ 57 de miliarde de euro în doar doi ani), adâncirea deficitelor comerciale şi de cont curent la valori mult peste pragul de alertă, atingerea unor deficite bugetare record şi finanţarea din ce în ce mai dificilă a acestora. Am scris atunci că anul 2022 va fi mai complicat decât anul 2021, din perspectiva acumulării unor cauze / dezechilibre / evoluţie interne şi externe puternice, de natură să conducă la scăderea competitivităţii economice, pierderea puterii de cumpărare şi accentuarea sărăciei. Presiunile bugetare vor atinge un nivel fără precedent, iar criza socială va acumula tensiuni, inclusiv pe fondul exploziei preţurilor la utilităţi. Ultimele trei trimestre mi-au dat dreptate. Realitatea economică şi socială indică fenomene îngrijorătoare. Explozia preţurilor la energie şi gaze naturale a apărut în principal din cauza Liberalizării iraţionale. Să implementezi un astfel de proces pe pieţe neconcurenţiale, imature şi cu înţelegeri de tip duopol/oligopol cooperant, pe o bursă nereglementată corect (cu marea majoritate a tranzacţiilor pe termene foarte scurte, speculative, invers faţă de ceea ce se întâmplă în ţările dezvoltate), nu poate conduce decât la un eşec major al pieţei. Este ceea ce vedem astăzi. Observaţi în graficul de mai jos efectul liberalizării în domeniul energiei. Nici un comentariu, este sugestiv…..
Engie şi-a majorat achiziţiile de gaze din Norvegia pe fondul războiului Rusia – Ucraina …. Într-un comunicat, Engie a informat că şi-a majorat recent achiziţiile de gaze naturale şi gaze naturale lichefiate din Norvegia şi a precizat că nu are nicio activitate industrială în Rusia, notează Agerpres Săptămâna trecută, autorităţile germane au suspendat procedurile de autorizare a gazoductului Nord Stream 2, un proiect de 11 miliarde de dolari, care ar fi urmat să dubleze livrările de gaze naturale ruseşti în Germania, tot ca răspuns la acţiunile Rusiei în Ucraina. Compania franceză de gaze este unul dintre cei cinci co-finanţatori ai proiectului rus Nord Stream 2. Shell, Wintershall Dea, Uniper, Engie şi OMV sunt companiile occidentale care s-au alăturat ca parteneri de finanţare în proiectul de infrastructură condus de Gazprom. Marţi, Shell a anunţat că va renunţa la toate societăţile sale mixte pe care le deţine împreună cu producătorul de gaze Gazprom, ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina. Gigantul anglo-olandez renunţă inclusiv la implicarea sa în gazoductul Nord Stream Integral:
Iulian Anghel, editor ZF: Regimul fascist al lui Vladimir Putin distruge Ucraina. Ce urmează? Dacă vrei să înţelegi lumea, trebuie să-i cunoşti trecutul. Regimul lui Vladimir Putin, care se declară gata să înceapă al treilea război mondial, susţine că atacă Ucraina pentru a o „denazifica“ (Entnazifizierung). Cumplit argument. Înseamnă că şi Occidentul şi România va trebui, cândva, „denazificate“. Dacă vrei să înţelegi lumea trebuie să înţelegi clar termenii şi etimologiile. „Nazismul“ a fost un curent al unor nebuni, care a provocat lumii dureri fără margini: „Nationalsozialismus,“ adică „socialism naţional“ sau „naţional-socialism“, cum doriţi. Ce s-a întâmplat cu nazismul şi cu ascensiunea lui Hitler, învăţăm în primii ani de şcoală. Mai puţin ştim despre „fascism“. Termenul de „fascism“ vine din latinescul „fascis“, care înseamnă „mănunchi de nuiele“. Când aveam 6-7 ani, în regimul comunist, învăţam din abecedar că trebuie să fim uniţi pentru că nu poţi rupe cu mâinile un mănunchi de nuiele legate, dar, dacă tai legătura, poţi rupe nuielele una câte una. Pe această observaţie, care, evident, este limpede ca lumina zilei, se bazează ideologiile fasciste, naziste, comuniste. Este simplu de explicat, într-o frază ce le uneşte pe toate trei: „Cine nu e cu noi este împotriva noastră!“. Restul sunt detalii ce rămân pe mâna istoricilor. În numele „unităţii snopului de nuiele“, orice abatere de la „snop“ este pedepsită în aceste regimuri totalitare. Pentru că orice nuieluşă fugită din snop ar slăbi snopul. De aceea fasciştii nu-i vor tolera niciodată pe liberali, pentru că liberalii au idei care nu sunt ale „snopului“. De aceea nu-i vor tolera pe scriitori şi gânditori, pentru că aceştia îşi pun întrebări: „Şi dacă nu-i aşa?“ Nu vor tolera nicio abatere, nu vor tolera să gândeşti altfel. Nu vor admite nu doar o judecată altminteri, dar nici felul de a fi altminteri. De aceea Putin a nimicit orice opoziţie în ţara sa, de aceea a nimicit presa, de aceea îşi aruncă adversarii în puşcării sau de la etajul 10, atunci când nu-i otrăveşte. Haina gri a dragostei pentru unitatea snopului trebuie purtată de toţi, de la oligarh până la mujic. Acesta este regimul lui Vladimir Putin. Un regim fascist care vrea, cu forţa, să-şi reîntregească mănunchiul de nuiele pentru a-şi menţine puterea. Da, regimul lui Putin este un regim fascist. Ucraina este pedepsită pentru că a fugit din snopul de nuiele. Putin crede că reface istoria de acum 1500 de ani când ruşii, belaruşii şi ucrainenii făceau parte din acelaşi grup al slavilor din est. Dar istoria a făcut ca cele trei popoare să evolueze diferit. Pentru a-şi salva pielea, dictatorul Belarusului, Lukaşenko, i-a oferit pe tavă ţara sa dictatorului Rusiei, Putin. Zelenski, în Ucraina, a fost ales preşedinte în urma unui vot popular. Acum cât de democrată este Ucraina nu vorbesc pentru că mă gândesc la sfatul biblic: vezi întâi bârna din ochiul tău, înainte de a vedea paiul din ochiul fratelui tău. Putin şi Lukaşenko sunt doi dictatori care-şi prelungesc mandatele prin furt. Mimează democraţia, dar şi Rusia şi Belarus sunt dictaturi de tip fascist. De aceea se înţeleg. Şi vor să aducă Ucraina pe acelaşi făgaş. Ei bine, iată că ucrainenii sunt de altă părere, chiar dacă şi ei au fasciştii lor. Că vor fi zdrobiţi? Probabil. Că ţara va ajunge o ruină? Mai mult ca sigur. Dar barbaria ruşilor nu va fi uitată mâine. Toţi cei care visează să păstreze strâns snopul de nuiele, dacă au un pic de judecată, ar trebui să se uite la morţii de pe străzile oraşelor ucrainene, la casele distruse ale oamenilor care nu au nicio treabă cu Rusia. Şi poate puţină istorie nu le-ar strica: să se uite la cum a murit dictatorul fascist Benito Mussolini. Italienii nu s-au mulţumit să-l împuşte într-un sat oarecare şi să-l arunce la groapa de gunoi: cadavrul i-a fost adus la Milano şi a fost spânzurat de picioare în faţa unei benzinării, astfel încât mulţimea să-l poată scuipa şi lovi, ceea ce s-a şi întâmplat. Aceasta este şi destinul lui Putin. Cu siguranţă nu identic. Dar dispreţul faţă de Putin nu trebuie să fie decât universal, în lumea liberă…..Putin vrea să transforme Ucraina într-o altă Cecenie pe care chiar el a distrus-o în 1996. Cecenie care trimite acum trupe de mercenari să lupte împotriva Ucrainei. Doar că Cecenia are 1,2 milioane de locuitori, iar Ucraina are 44 de milioane. Un dezastru de 44 de ori mai mare. Aceasta este crima. Integral:
Interviu cu Françoise Thom, celebră sovietologă: „Dacă va reuși să preia controlul la Kiev, Putin va încerca să extermine toate elitele naționale, ca Stalin în 1930” Agresiunea Rusiei asupra Ucrainei trebuie oprită cu orice preț, pentru că în joc nu este doar independența unui stat, Vladimir Putin „visează la extinderea puterii ruse peste întregul continent european”, spune, într-un interviu pentru Libertatea, sovietologa Françoise Thom. Experta arată că evoluția politicii europene a lui Vladimir Putin o urmează pe cea a politicii interne: încearcă să-și atragă aliați prin mită și șantaj, apoi trage sforile folosindu-se de intimidări și teroare. „Să sperăm că agresiunea împotriva Ucrainei va trage clopotele pentru regimul lui Putin”, declară Thom. Françoise Thom, elevă a celebrului istoric Alain Besançon, este un istoric și sovietolog francez, profesor emerit al Universității Sorbona, Paris, unde predă istorie contemporană. …. Françoise Thom: Mulți europeni sunt sau erau sub iluzia că Kremlinul ar fi dispus să accepte ca Ucraina să fie o țară neutră, după modelul Finlandei. Asta înseamnă a înțelege greșit regimul lui Putin și a uita obsesiile președintelui rus. Putin vrea să transforme Ucraina într-o satrapie, să o înlănțuiască de „lumea rusă” așa cum o înțelege el, cu cultul Rusiei pentru „marele război patriotic”, cu regimul dictatorial, corupția, mass-media înregimentate, care respiră ura față de Europa și democrațiile liberale. …. Dacă va reuși să preia controlul la Kiev, va încerca să extermine toate elitele naționale ucrainene, așa cum a făcut Stalin în 1930. Putin nu poate tolera apariția unui pol de libertate în „lumea rusă”. În Ucraina, Rusia luptă împotriva Europei, iar acest atac necruțător reflectă doar ura lui Putin față de civilizația europeană. Françoise Thom, sovietoloagă franceză: Asta chiar dacă el încearcă să stabilească hegemonia Rusiei pe continent și să coopteze liderii europeni pentru a duce la îndeplinire agenda Kremlinului….. Occidentalii își pun întrebări cu privire la intențiile lui Putin în ce privește Ucraina, dar contextul mai larg al crizei le scapă adesea. Distrugerea statului independent ucrainean este în mod cert un obiectiv prioritar urmărit de Putin, din cauza obsesiilor sale istorice. Dar strategia Kremlinului privind Ucraina nu poate fi separată de realizarea obiectivelor sale pe termen lung în Europa. – Care sunt acestea? – Putin a fost atât de impresionat de dezastrul înregistrat de SUA în Afganistan, încât și-a imaginat că îi poate alunga pe americani din Europa cu o cacealma bine orchestrată. Așa se explică și ultimatumul din 17 decembrie, pe care Kremlinul l-a adresat Statelor Unite și NATO. Solicitările Rusiei pentru garantarea securității ar însemna lichidarea NATO ca alianță militară. Șantajarea Ucrainei a fost concepută pentru a accelera retragerea americană din Europa și pentru a forța dezmembrarea întregii ordini europene liberale de după Războiul Rece….. În ultimii doi ani, opoziția a fost zdrobită în Rusia. Putin a pregătit țara pentru război și a eradicat cea de-a „cincea coloană” (termen inventat în timpul Războiului Civil din Spania, care se referă la un grup de oameni care subminează un grup mai larg din interior, n.r.). Acum, Putin visează la extinderea puterii ruse peste întregul continent european, șantajând și intimidând elitele europene, după ce le cumpără. – Un astfel de caz, de „cumpărare” și șantajare a elitelor europene, este proiectul Nord Stream 2? – Gazoductul Nord Stream 2 a fost conceput, în același timp, ca un instrument de recrutare a politicienilor și afaceriștilor germani, ca un instrument de retrogradare geopolitică a Ucrainei și de ruinare a acestei țări, dar și ca o cale de a asigura supunerea Europei în fața Kremlinului, în special atunci când amenințarea penuriei de gaze este susținută prin intimidări militare. …. Kremlinul se simte amenințat de toți pe care nu-i controlează. Așa că atât timp cât vor exista națiuni libere în Europa, Putin va cere „garanții de securitate”. După supunerea Ucrainei, va încerca să-și restaureze sfera de influență în Europa Centrală și de Est. Următorul pas se va face fără efort în opinia lui Putin: se gândește că Franța, Italia și Germania vor fi cu ușurință intimidate, având în vedere că au demonstrat că au puțină coloană vertebrală în toți acești ani. Nu ia în calcul că elitele europene se schimbă rapid, pe măsură ce încep să înțeleagă pericolul pe care-l reprezintă regimul Putin. – Ce riscă în aceste momente Europa? – Libertatea ei. Rusia e un rogue state (expresie care înseamnă „stat delincvent” și desemnează acele țări care reprezintă o amenințare la adresa păcii mondiale, n.r.) care trebuie oprit cu orice preț. Să sperăm că agresiunea împotriva Ucrainei va trage clopotele pentru regimul lui Putin. Integral:
Cât va rezista Ucraina? …. O știre recentă, neconfirmată oficial, dar foarte credibilă, spune că a sosit în capitala belorusă fostul președinte al Ucrainei, Victor Ianukovici, o marionetă a Moscovei, gonită din postul său de celebrul Euromaidan, din Kiev. A sosit și – spune aceeași știre – este gata să ia în mâinile sale cârma țării, ca s-o ofere apoi pe tavă intereselor rusești. Este foarte posibil, dar oare cum s-ar simți ucraineanul de rând, când va vedea că vine să-și reia postul cel gonit de mulțime, acum vreo câțiva ani? S-ar simți exact cum ne-am simțit noi, românii, atunci când ocupanții sovietici ne-o aduceau în țară pe Ana Pauker sau când Vyshinski, trimisul lui Stalin, trântea ușile și bătea cu pumnul în masă ca să-l impună pe Petru Groza în fruntea Guvernului. Nimic n-a exacerbat mai rău ura românilor față de asupritori, la impunerea la București a căpeteniilor stabilite la Moscova….. Încă de la anexarea Crimeii, Putin își aroga „dreptul” de a fi ocrotitorul rușilor de peste tot, acolo unde s-ar afla ei. Puțină lume a băgat atunci de seamă că vorba era cu bătaie lungă, ca un apel către rusofonii din Ucraina să treacă la acțiune. Așa au apărut statele fantomă „Republica Populară Dobețk” și „Republica Populară Lugansk”, două caricaturi geografice care irită bunul simț. La acea dată, majoritatea comentatorilor socoteau că Rusia vrea să-și regleze ceva conturi cu Ucraina. Dar desfășurarea de forțe (180.000 de militari), plus convoaiele cu armament greu, plus refuzul unui dialog de la egal la egal pentru soluționarea conflictului, toate demonstrează că nu Ucraina este ținta. Ucraina este numai o mică etapă. Iar faptul se confirmă cu
EXCLUSIV Oligarhul care aduce gaz rusesc în România – ajutor de 1 miliard de lei de la statul român Cu doar două săptămâni înainte ca Putin să atace Ucraina, România a aprobat un nou ajutor de stat, în valoare de aproape 82 de milioane de euro, către firma controlată de un oligarh rus. Același oligarh intermediază importurile de la Gazprom în țara noastră. Fericitul beneficiar al banilor publici românești se numește 
Idei mărețe: mai angajați niște polițiști locali ca să ne cocoșeze. Mai băgați și niște subvenții, furați tot! Ieri, în fugă, am văzut că un consilier local a propus noi angajări la Politia Locală ca să facă razii mai eficiente. Iar primarul Mihai Chirica a spus „da, da, ne gândim să creștem bugetul…”. M-au luat pandaliile. Sunt 356 de polițiști locali la ora asta. Sunt zeci de angajați TESA care freacă mangalul. Corpul polițiștilor trebuie redus masiv, nicidecum suplimentat. Sunt zeci de purtători de chipiu care n-au cu ce-și umple timpul în oraș. Îi văd stând la umbră, scrutând mașinile parcate, păzind poarta școlilor care oricum au propriii paznici, îi văd plimbându-se agale, câte doi, vorbind despre viața lor de familie și despre amintiri din copilărie. Poliția Locală ne costă 6-7 milioane de euro anual fără niciun scop precis. Costurile cresc de la un an la altul. Cheltuielile cu paradele cailor sunt de-o nesimțire crasă. Dacă analizezi raportul Poliției Locale vezi că în fiecare an dau mii de amenzi de parcare. Nu fac nimic altceva. Îi poți înlocui cu niște parcometre. Hai să le dăm 10 milioane de euro pe an. 20, ce mai contează! Dacă îi reduci efectivul la jumătate nu se schimbă nimic în oraș. Nu ne afectează cu nimic. N-ar crește infracționalitatea, n-ar înflori traficul ilegal pe străzi, n-ar prolifera Mafia babelor care vând pătrunjel. Dacă lași doar 150 de polițiști la stradă, împărțiți în două ture, ar fi suficient. Ai pune câte 10 polițiști să patruleze în fiecare cartier, în ture de 8 ore. Ar acoperi orice urgență, ar fi în două minute la orice intervenție. Dar ei nu sunt pentru a ne ajuta, ci pentru a profita de un buget public, ei sunt paraziții care trăiesc pe spatele nostru. Unde există niște bani publici ușor de câștigat, apar și camarilele gata să le înghită, apar clanurile de trântori ca niște negi pe piele….. Consiliul Local și administrația Chirica trăiesc în propria bulă a bunăstării lor. Sunt incorigibili. Hai să mai cheltuim niște milioane de euro fără niciun raport precis de eficiență și control al cheltuielilor. E o risipă și o inconștiență generală. Consilierii lui Chirica văd un buget al Iașului pentru a sta pe loc. Pentru a nu face nimic. Să hrănească familiile lor și armatele de tăietori de frunze. Au tot felul de idei populiste, fără nicio fundamentare economică. Chirica vrea să cheltuie 50 de milioane de euro pe an pentru încălzirea a 20% din populație. E o nebunie! Cu 50 milioane de euro pui 100.000 de centrale. Chirica dă 25 milioane de euro la transport și planul e ca în 10 ani să fie un pic mai bine. Nu face nimic în afară de a hrăni mafia serviciilor publice. Niciun progres, nicio eficiență. El spune că transportul n-a avut niciodată profit, dar pe vremea comuniștilor IJTL era super-profitabil. Și-n primii ani după Revoluție, RATP aducea profit consistent. Pentru că oamenii erau dependenți de transportul public, era buluceală. Ce trebuie să facă Mihai Chirica nu este să plătească în neștire, ci să facă ieșenii tot mai dependenți de transport, să-i mute în tramvaie și autobuze. Prin rapiditate, confort, frecvență. Dar nu face nimic. În 5 ani a făcut banda unică din Nicolina, după presiuni uriașe. Bugetul Iasului e o gaură neagră în care, daca aprindem lumina, găsim populațiile de paraziți ai sistemului. Clanuri de bugetari, sute de profitori, totul e pe consum, nimic pe dezvoltare. Hai să mai angajăm polițiști locali care taie frunze la câini într-un oraș în care în 18 scoli și licee se învață în două schimburi, la nivelul anului 2021! E dezumanizant: în una din patru școli din Iași, elevii învață seara până la 7. Flâmânzi, obosiți, cu lecțiile făcute în grabă. Lui Chirica și majorității sale nu le pasă, ei nu văd prioritățile. Se bat pe umăr în populisme. Cu banii de pe polițiștii locali mai faci o școală în Iași, o dată la doi ani. În 30 de ani n-am construit niciuna de la zero. Să punem copiii primarului, ai viceprimarilor și ai consilierilor locali să învețe după-amiaza. N-ar face-o nicio zi. Sunt școli în care învață 1.600 de elevi pe un teren de 2.000 mp. E înfiorător. Scoala Normală sta de 15 ani într-o rână, e ca ruinele unei civilizații dispărute. Chirica vorbește ca să se audă, nu mișcă un deget. Integral:
Moș Gerilă și moartea se dau jos din elicopterul Puma Păstrându-ne calmul și nefăcând speculații, căci cauzele accidentelor aviatice de miercuri nu sunt clarificate, să observăm că nu doar Pumele sunt supraviețuitoare ale comunismului, ci și obiceiul de a face tot mai mulți generali. …. Tot pe vremea aia, pentru că părinții lucrau la uzina IAR din Brașov unde se construiau aparate de zbor, Moș Gerilă venea cu elicopterul în curtea fabricii, într-un cadru festiv cu stegulețele PCR arborând. Dintr-un elicopter Puma coborau Moș Gerilă și tovarășii județului. Iată că peste o jumătate de secol, în același tip de elicopter Puma, mai mult sau mai puțin, se suie soldații membri NATO, adică ai noștri. Mai toți urcă la ceruri. „România va crește cu 2,5% din PIB cheltuielile pentru apărare!”, ne spune superior președintele Iohannis. Mă tem că, dacă după atâția ani de NATO, aici suntem cu tehnica, și ne tot milogim să mai zboare câte un avion serios pe cerul nostru, sau mai cumpărăm câte ceva la mâna a doua, ce facem ? Cu noul procent, vom acoperi același cheltuielile cu vopsitul conservelor pentru firmele de casă ale băieților deștepți. Aceeași care de 30 de ani ne ciordesc, și ne spun, acum și dintotdeauna, „suntem pregătiți”. Măcar elicopterul nu s-a prăbușit peste vreun avion al americanilor. Porneam al Treilea Război dând vina pe ruși, înainte să apară. Integral:
Cine sunt șefii aviației militare românești, care a pierdut 20 de MIG-uri în 28 de ani, pe vreme de pace Iată numele lor: General locotenent doctor Viorel Pană, general de flotilă aeriană doctor Iulian Pațilea, comandor Cristian Pătrașcu și colonel Vasile Ionescu, adică exact statul major al forțelor aeriene, a cărui demisie în bloc ar fi trebuit deja să zboare pe biroul comandantului suprem, Klaus Iohannis. Banii în plus pentru armată nu compensează incompetența liderilor acesteia ….. Nu cred să existe țară din NATO care în ultimii 32 de ani să fi pierdut atâtea aeronave militare și atâția oameni în incidente aviatice, fără a fi implicată în războaie aeriene, cum a pierdut România. Și, totuși, ne încăpățânăm să luăm totul ca un dat, când este clar că la mijloc este o gravă eroare umană. Nu a piloților sau a mecanicilor, ci a decidenților. De 30 de ani, aproximativ, în România se prăbușesc MiG-urile 21 ale armatei cu frecvența de unu la un an și jumătate. Sau chiar mai des, dacă luăm în considerare și anii în care avioanele au fost ținute la sol. Din 1994 și până azi, au atins pământul într-un gest final și fatal 20 de MiG-uri 21, în diverse variante de dezvoltare. 11 piloți au decedat în urma acestor prăbușiri. Ultimul pe lista victimelor este Costinel Iosif Niță, 31 de ani, căsătorit, fără copii, decedat pe 2 martie 2022, după 570 de ore de zbor, dintre care 420 pe MiG 21. …. Scenele de la Antena 3 Vreo două ore s-au chinuit Mihai Gâdea și Radu Tudor să smulgă de la niște generali pensionați înainte de vreme mărturisirea că aeronavele s-au prăbușit din cauza unor arme hipersofisticate de-ale rușilor. Le-ar fi smuls și unghiile ca să-i facă să mărturisească, dar a intervenit salvatorul calup publicitar și i-a lăsat pe generali cu manichiura intactă. …… Cele 28 (-1) MiG 21 pe care încă le deține România fac parte dintr-o grămadă de 400 de avioane de același tip achiziționate între 1960 și 1980. Nu știm exact care dintre avioane în ce an a fost fabricat, deci putem spune că au o vechime cuprinsă între 40 și 60 de ani. Unul dintre cei mai cunoscuți și mai scumpi producători de acoperișuri metalice oferă 30 de ani garanție pentru tăblăria pe care o vinde, tăblărie care, în plus, nu trebuie să zboare cu viteze supersonice. De fiecare dată când un MiG 21 al armatei române se ridică în aer, câte o familie se roagă pentru viața pilotului, în timp ce câteva zeci de generali și civili se roagă ca avionul să mai reziste atât cât să nu apuce procurorii să-i întrebe din ce bani și-au făcut casele și și-au plătit limuzinele. …. Dintr-un birou, probabil încălzit și fără ferestre, un birocrat a decis că în căutarea avionului dispărut de pe radar trebuie să plece un elicopter, pe o vreme pe care și ciobanii analfabeți ai marilor turme dobrogene știu că elicopterele nu au ce căuta în aer. …. Așa s-a ajuns ca armata română, care nu participă la războiul din Ucraina, să piardă opt oameni și două aeronave în doar 40 de minute. Încă două săptămâni dintr-o astfel de pace tragică și n-o să mai avem aviație, fără să ne atace nimeni și nimic, cu excepția incompetenței criminale a șefilor forțelor aeriene românești. Miliardul de euro în plus pe care i l-a promis Klaus Iohannis armatei ar trebui să se ducă în parte pentru plata despăgubirilor pentru familiile acestor oameni uciși de șefii lor și de un lung lanț al corupției din zona achizițiilor militare din ultimii 32 de ani. Integral:
„Exit” din Rusia, Monaco și Elveția aplică sancțiunile, costurile asumate de Occident Ieri, a fost ziua companiilor multinaționale care și-au anunțat oprirea activității sau ieșirea de pe piața rusă. Boeing și General Electric au suspendat suportul tehnic pentru liniile aeriene din Rusia, Airbus a oprit livrările de piese de schimb. Exxon Mobil și Shell pleacă din Rusia. Apple și-a suspendat vânzările de produse, iar Ford, BMW și Mercedes Benz și-au suspendat operațiunile și livrările în Federația Rusă. Lista continuă. Netflix, H&M, Oracle își opresc afacerile sau activitatea. Electronic Arts pleacă din Rusia, iar producătorul de jocuri video, Motorsports Games a anunțat că următoarele lansări de produse vor întârzia pentru că o parte din angajați lucrează în Rusia. Este o listă lungă, care, mai mult ca sigur, se va completa în următoarele zile. Există, însă, premiere și în ceea ce privește deciziile unor state. Astfel, principatul Monaco a anunțat că va îngheța activele deținute de ruși și se va alătura sancțiunilor europene. Este o hotărâre istorică pentru că primele tratate și acorduri comerciale dintre Monaco și Imperiul Rus datează din secolul al XIX-lea. În Principat, se află 750 de rezidenți ruși, iar câteva cluburi sportive, inclusiv cel de fotbal, aparțin unor oameni de afaceri din Rusia. O altă premieră istorică este cea a Elveției, care a anunțat că va aplica toate sancțiunile europene, inclusiv cele ce privesc înghețarea activelor bancare ale demnitarilor ruși, în frunte cu Vladimir Putin. Este o mișcare specială, dacă avem în vedere tradiționala neutralitate a statului helvet și mai ales discreția caracteristică sistemului bancar la care se adaugă faptul că 80% din comerțul cu gaz și țiței rusesc se face prin Elveția. De asemenea, banca centrală elvețiană analizează dacă va vinde sau va păstra activele rusești pe care le deține, care reprezintă aproximativ 0,05% din rezervele în valută. O vedere de ansamblu În acest moment, se poate face un tablou al sancțiunilor. Acestea au mers pe trei coordonate: industria financiară, cea energetică și sectorul aviatic. Banii, energia și mobilitatea, acestea au fost axele pe care s-au deciziile penalizatoare. De exemplu, astăzi este clar că șapte bănci rusești, care înseamnă aproximativ 80% din activele sistemului bancar rusesc, au fost „debranșate” de la sistemul SWIFT. Există, însă, un mare semn de întrebare referitor la eficiența funcționării sancțiunilor, pentru că băncile Gazprom și Sberbank nu au fost incluse pe listă, tocmai pentru că prin cele două societăți bancare se derulează operațiunile financiare legate de livrările de gaze și de petrol. Deci, nu s-a mers până la capăt. Banca centrală rusă a reacționat, în sensul că a oprit temporar plățile, respectiv a decis să nu achite datoria ajunsă la scadență aferentă dobânzilor pentru obligațiuni în valoare de 29 miliarde dolari. Pare o măsură luată ca răspuns la sancțiunile occidentale, dar mai degrabă arată ca o decizie disperată menită să salveze fonduri ale băncii centrale. Dar, această situație poate fi interpretată ca fiind o încetare de plăți a Rusiei. În sectorul energetic, sancțiunile au ajuns doar până la blocarea exporturilor occidentale de tehnologie și echipamente energetice, însă, decizia cea mai eficientă, oprirea aprovizionării cu gaze naturale și țiței din Rusia, nu a fost luată …..Sancțiunile sunt indispensabile. Ele vor aduce, însă, costuri nu doar pentru Rusia ci și pentru statele care le-au impus. Este prețul pe care democrațiile și economiile de piață trebuie să îl plătească. Iar nota de plată este consistentă: este vorba despre costul sancțiunilor, cel al inflației, la care se adaugă costul incertitudinilor și cel al securității. Integral:
Ce urmează dacă Rusia câștigă războiul: controlul asupra Ucrainei ar transforma Europa, plasând România și alte țări într-o zonă de destabilizare, cred doi experți Dacă Rusia va obține controlul asupra Ucrainei sau va reuși să o destabilizeze la scară majoră, o nouă eră va începe pentru Europa și SUA, avertizează doi experți ai think-tank-ului american German Marshall Fund, într-o analiză publicată de revista Foreign Affairs, cu puțin timp înainte de debutul invaziei. Liderii americani și europeni se vor confrunta cu o dublă provocare, aceea de a regândi securitatea europeană și de a nu fi atrași într-un război mai mare cu Rusia, spun cei doi. Dacă Rusia își atinge obiectivele politice în Ucraina prin mijloace militare, Europa nu va mai fi ceea ce a fost înainte de război. Mediul de securitate se va schimba substanțial, țări precum România, Polonia sau statele baltice vor intra într-o zonă largă de destabilizare și insecuritate, iar Occidentul și Rusia se vor afla într-o stare de război economic permanent, avertizează Liana Fix și Michael Kimmage, experți ai think-tank-ului German Marshall Fund, într-un text publicat cu doar câteva zile înainte de începerea intervenției militare. Cei doi experți pornesc de la momentul implicării Rusiei în războiul din Siria, pentru a exemplifica cum poate Moscova să își construiască o poziție care nu mai poate fi ignorată. Faptul că Rusia s-a alăturat războiului civil din Siria, în 2015, a șocat Statele Unite și pe partenerii săi. Barack Obama a afirmat că Siria va deveni o „mlaștină” pentru Rusia și pentru președintele rus Vladimir Putin. Siria nu a sfârșit prin a fi o mlaștină pentru Putin, spun cei doi. Rusia a schimbat cursul războiului, salvându-l pe președintele sirian Bashar al-Assad de la o înfrângere iminentă, iar apoi și-a folosit forța militară ca o pârghie în diplomație. A menținut costurile și victimele la un nivel sustenabil. Acum, Rusia nu poate fi ignorată în Siria. Nu a fost obținută o reglementare a conflictului. Însă Moscova a acumulat o influență regională mai mare și a menținut un partener loial în Assad. În Siria, ceea ce administrația Obama nu a reușit să anticipeze a fost posibilitatea ca intervenția Rusiei să aibă succes, scriu Fix și Kimmage. …. Liderii americani și europeni se vor confrunta cu o dublă provocare, aceea de a regândi securitatea europeană și de a nu fi atrași într-un război mai mare cu Rusia. Toate părțile ar trebui să ia în considerare potențialul unor adversari înarmați nuclear, aflați în confruntarea directă. Aceste două responsabilități – apărarea robustă a păcii europene și evitarea prudentă a escaladării militare cu Rusia – nu vor fi neapărat compatibile. Statele Unite și aliații săi s-ar putea trezi profund nepregătiți pentru sarcina de crea o nouă ordine de securitate europeană ca urmare a acțiunilor militare ale Rusiei în Ucraina. …. Cum poate câștiga Rusia Pentru Rusia, victoria în Ucraina ar putea lua diferite forme. La fel ca în Siria, victoria nu trebuie să ducă neapărat la o soluționare durabilă a conflictului. Ea ar putea implica instalarea unui guvern conformist la Kiev sau împărțirea țării. Alternativ, înfrângerea armatei ucrainene și negocierea unei capitulări ucrainene ar putea transforma efectiv Ucraina într-un stat eșuat. Dacă Rusia își atinge obiectivele politice în Ucraina prin mijloace militare, Europa nu va mai fi ceea ce a fost înainte de război. Ideea că Uniunea Europeană sau NATO pot asigura pacea pe continent va fi artefactul unei epoci dispărute. În schimb, securitatea în Europa va trebui să fie redusă la apărarea membrilor de bază ai UE și NATO. Toți cei din afara cluburilor vor rămâne singuri, cu excepția Finlandei și Suediei. …. Analogiile Războiului Rece nu vor fi de ajutor într-o lume cu o Ucraină rusificată, avertizează cei doi. Frontiera Războiului Rece în Europa a avut punctele sale de foc, dar a fost stabilizată într-un mod reciproc acceptabil în Actul final de la Helsinki din 1975. Prin contrast, suzeranitatea rusă asupra Ucrainei ar deschide o zonă vastă de destabilizare și insecuritate din Estonia până în Polonia, în România și în Turcia. Atât timp cât va dura, prezența Rusiei în Ucraina va fi percepută de vecinii Ucrainei ca fiind provocatoare și inacceptabilă și, pentru unii, ca o amenințare la adresa propriei lor securități, scriu Fix și Kimmage. …. Pe fondul acestei dinamici schimbătoare, ordinea în Europa va trebui să fie concepută în principal în termeni militari – ceea ce, din moment ce Rusia are o mână mai puternică în domeniul militar decât în cel economic, va fi în interesul Kremlinului – marginalizând instituții nemilitare, cum ar fi Uniunea Europeană. Rusia are cea mai mare armată convențională din Europa, pe care este mai mult decât pregătită să o folosească. Politica de apărare a UE – spre deosebire de cea a NATO – este departe de a fi capabilă să asigure securitatea membrilor săi. Prin urmare, reasigurarea militară, în special a membrilor estici ai UE, va fi esențială….. Statele membre din est, inclusiv Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și România, vor avea probabil un număr substanțial de trupe NATO staționate permanent pe teritoriul lor. O solicitare din partea Finlandei și Suediei de a obține un angajament în temeiul articolului 5 și de a se alătura NATO ar fi imposibil de respins, cred analiștii German Marshall Fund. …. Sfântul Graal al acestor bătălii informaționale, politice și cibernetice vor fi alegerile prezidențiale din 2024 din Statele Unite. Viitorul Europei va depinde de aceste alegeri. Alegerea lui Donald Trump sau a unui candidat trumpian ar putea distruge relația transatlantică în momentul de maximă primejdie al Europei, punând sub semnul întrebării poziția NATO și garanțiile sale de securitate pentru Europa. Integral:
Cumătra lui Chirica, făcută șefă ILEGAL, prin concurs intern și fără studii. Urmarea: mari tunuri imobiliare
Consecinţele pentru economia regiunii, inclusiv a României, încă nu sunt vizibile, dar vor fi uriaşe. Indiferent cum se va termina dezastrul de la Est. Indiferent cine câştigă, toată lumea pierde Lanţuri blocate de aprovizionare, investiţii amânate sau îngheţate, scumpirea creditului, creşteri de cheltuieli bugetare. Şi asta după ce deja datoria publică creşte cu aproape 10% pe an, inflaţia este la cote maxime, preţurile energiei şi al cerealelor sunt deja date peste cap. Dar peste toate este teama. Teama că ceea ce se întâmplă la doar câteva sute de kilometri distanţă s-ar putea muta aici. Oamenii, organizaţiile, companiile – toată lumea pur şi simplu va sta să vadă ce se înâmplă. Şi asta va încetini sau va îngheţa tot. Va fi mai grav decât în pandemie şi decât în criza financiară. Pe zi ce trece, oprirea focului, soluţia negocierilor va fi tot mai îndepărtată, pentru că se vor acumula noi şi noi victime şi daune. E dezastru, oricum ar fi. Nu se vede un efort real şi coerent pentru pace…. Consecinţele pentru economia regiunii, inclusiv a României, încă nu sunt vizibile, dar vor fi uriaşe. Indiferent cum se va termina dezastrul de la Est. Indiferent cine câştigă, toată lumea pierde. Şi iată cum acum avem răspunsul de ce această ţară şi această regiune a rămas mereu în urmă. Tot timpul a venit un război sau o cucerire pe aici, tot timpul a fost un şoc care a întors economia cu 20 de ani în urmă. Mediul de business din România va trebui să ia în considerare o diminuare de cel puţin 2% a creşterii economice de anul acesta. Frânarea lanţurilor de aprovizionare, scumpirea creditării şi amânarea planurilor de investiţii se vor vedea imediat în activitatea companiilor. Trebuie chiar prevăzute planuri de criză pentru eventualitatea în care gazul rusesc va fi oprit, ceea ce înseamnă circa 20% din consum. România stă cel mai bine din Uniunea Europeană din acest punct de vedere, cu 80% din consum asigurat din surse interne. De altfel, mai tare decât deconectarea de la SWIFT – sistemul internaţional de plăţi – ar fi oprirea importurilor de gaz de către Occident. Va trece Germania, care îşi asigură aproape 60% din gaz din surse ruseşti, la oprirea importurilor? Decizia va duce în recesiune economia germană. Problema este că agresiunea rusă trebuie oprită, şi probabil că se va ajunge şi la această soluţie. Cu ce deznodământ? În mod sigur nu va fi un rezultat bun. Germania are o pondere de 25% a PIB în Uniunea Europeană. Pentru România, este piaţa de export numărul 1 şi orice încetinire se va vedea imediat. Uniunea Europeană nu pare să aibă până acum forţa să stăvilească acest război de la graniţele sale. Dezechilibrul între puterea economică şi cea militară îşi spune cuvântul. Din acest punct de vedere, ieşirea Marii Britanii din UE se vede astăzi. Poate că Rusia nu ar fi fost la fel de agresivă astăzi cu Marea Britanie în UE. După Brexit, este evident că implicarea Marii Britanii în Europa de Est nu mai este aceeaşi. Este imposibil ca interesele militare să nu ţină cont de cele economice şi politice. Germania plăteşte în continuare păcatele celui de Al Doilea Război Mondial, aşa că UE nu se poate baza pe armata germană pentru apărare. De aceea a încercat Franţa să preia leadershipul, dar era cu totul altceva dacă la masă era în continuare Marea Britanie. Probabil că şi acesta a fost un semnal pentru Rusia, că terenul e slab. Integral:
Raluca Rusnac (AxA CNDV) în dialog cu Cristi Danileț …. Raluca Rusnac: Considerați că așa-zisele subiecte „tabu” sunt mai ușor de abordat/susținut în fața elevilor din perspectivă juridică? Cristi Danileț: Da! Abuzurile există sub mai multe forme, de exemplu, cu privire la copii sunt cinci forme de abuzuri, cu privire la violența în familie sunt șapte forme sau chiar opt, lucrurile acestea trebuie discutate; ai abuz sexual, ai abuz fizic, ai abuz psihologic, ai abuz emoțional, ai abuz economic, lucrurile astea cu cine le discuți? Poate că uneori suntem abuzați și nici măcar nu ne dăm seama. De aceea, în societatea românească domină încă violența, chiar și în familie și pe stradă și între copii, sunt foarte mulți care agresează, crezând că au acest drept. De exemplu părintele care spune copilului: „Eu te-am făcut, eu te omor!”. Sunt mulți părinți care nu au aflat încă de legea din 2004 a copiilor, sunt mulți profesori care la școală agresează copii, să știți că am condamnat profesori pentru purtare abuzivă, și-au pierdut locul de muncă, au zburat din profesie. Sunt copii care agresează alții copii, chiar violenți, am avut și un caz de canibalism în România. Vă dați seama că lucrurile trebuie discutate cândva, undeva, măcar să ne păzim. Eu nu spun că noi suntem prezumtivi infractori, dar suntem posibile victime, și atunci cumva trebuie să ne păzim de cei din jurul nostru, nu? R.R:Există vreun topic de discuție pe care îl evitați? C.D: […] evit chestiunile politice, vorbesc despre dreptul la vot, dar nu am voie să spun pe cine să voteze. Oricum nici eu nu sunt prea lămurit, decât când ma duc la vot. Și pe chestiunile religioase nu prea mă bag, adică prefer să văd că religia este de fapt, merge în aceeași direcție cu legea, nu cumva adversare, dar în rest, nu, ating orice subiecte, chiar și cele sensibile, de exemplu de viața intimă a adolescenților. R.R: Tocmai mi-ați răspuns în avans. Voiam să vă întreb dacă credeți că există un „tratat de pace” între religie și justiție? C.D: Da, sunt complementare, dacă regulile morale sau cele de morală religioasă ar fi respectate nici nu ar mai trebui legi și justiție. Din păcate, oamenii întotdeauna vor comite infracțiuni și încălcări ale legii, de aceea eu cred că, cumva la bază, se află legea civilă – ca să spun așa – urmând ca în funcție de grupurile religioase sau organizațiile pe care le frecventăm să stabilim și alte reguli. Eu, de exemplu, respect toate religiile, dar unele reguli sunt la o biserică, alte reguli la o altă biserică. Unii sunt colegi de ai mei care nu cred în nici o divinitate, dar legile sunt obligatorii pentru toată lumea. Integral:
Actorul și sălbaticii…. Putin a atacat Ucraina din toate părțile (și cu ajutorul Belarus) bombardând totul în cale. Dictatorului rus nu i-a fost milă de o țară care nu-i făcuse nimic și nici de sutele de morți, nici de miile de femei, copii și bătrâni siliți să fugă în bejenie. Dar știm deja că Moscova nu crede-n lacrimi. Să sperăm că pe Putin îl vor ajunge blestemele celor nenorociți și că va plăti ca un criminal de război ce este. Asta dacă are cine să-l judece. Căci șeful NATO și șefa CE îi cereau lui Putin să-și retragă trupele când era în plin marș. Să-i ceri să spele putina unui individ descreierat care vrea să refacă cu forța ,,lagărul socialist” înseamnă să nu știi cu cine ai de-a face. Pentru Putin un stat ,,independent” (vezi Comunitatea Statelor Independente) este un loc unde să-și instaleze dictatori supuși Kremlinului. Asta vrea și-n Ucraina: ca președintele Zelenski (fost actor) și ceilalți oficiali ,,drogați și neonaziști” (auzi tâmpenie la el!) să fie eliminați și înlocuiți cu sălbaticii săi. Cum Ucraina nu e membră NATO și UE, acestea au asistat de pe margine (netrimițându-i din timp armele necesare) la acest masacru, aplicâd însă Rusiei sancțiuni dure (eliminarea din sistemul de plăți bancare). Degeaba s-au declarat SUA și UE șocate de războiul de ocupație a lui Putin. Intențiile Rusiei erau clare de când Elțîn i-a cerut lui Clinton direct: ,,dă Europa Rusiei…poți lua celelate state să le oferi securitate…eu voi lua Europa”. Asta înseamnă că dacă Putin nu-și rupe gâtul în Ucraina (prin lupta eroică a ucrainenilor), următoarea țintă ar fi Moldova și România. Chemând Ucraina la negocieri (în a 4-a zi de război) Putin a pus în alertă forțele nucleare pentru a-i oferi pacea cu bomba pe masă și a-i cere renunțarea la NATO. Eșec previzibil. Iar Lukașenko a avertizat: ,,ce-i mai rău de-abia urmează”. Dau cu atomica în Europa? UE plătește acum dependența de gazul rusesc și toleranța față de crimele lui Putin – când au închis ochii în loc să fie cu ochii-n patru. Practic UE a încălzit șarpele la sân. Chiar nu și-au dat seama SUA și UE că Rusia și-a creat grupuri de sprijin în interiorul lor, de unde atacă democrațiile occidentale sub diferite forme și pretexte? La noi de pildă AUR vrea ieșirea din NATO și UE iar acum 2 indivizi suspecți (Ilieșiu și Savo) îi cereau lui Zelenksi să capituleze. De ce? Fiindcă a fost atacat fără motiv?Adică, dacă un tâlhar năvălește peste tine-n casă trebuie să-i dai cheile și să pleci? Zelenski a refuzat să plece din țară (,,am nevoie de arme, nu de o plimbare”) iar când a cerut discuții cu Rusia, Putin a pretins ca armata ucraineană să întoarcă armele contra propriului guvern trădându-și țara. Asta face Putin: își trădează țara compromițând-o prin agresarea unei țări nevinovate, arestând protestarii și ucigându-și adversarii.
Cum transformă Putin Europa Niciodată Europa nu a renunţat atât de uşor la principii politice fundamentale şi la tradiţii ideologice ca acum. UE pare a se afla în faţa unei uimitoare renaşteri….. Entuziasmul pentru unitatea redescoperită a Europei poate fi pasager, fiindcă preţul sancţiunilor severe va trebui plătit. Cu toate acestea, războiul lui Putin împotriva Ucrainei este pentru UE un elixir al vieţii, la stânga şi la dreapta se sacrifică vaci sfinte şi un nou vânticel adie pe bătrânul continent. Franţa: Macron are dreptate şi populiştii pierd teren A spus-o mereu: de la debutul mandatului, preşedintele Franţei tot repetă că Europa trebuie să devină mai autonomă din punct de vedere economic şi capabilă de auto-apărare. Colegii săi, enervaţi, nu l-au luat în seamă. Acum se poate vedea câtă dreptate a avut. Cu toate astea, şi el trebuie să recunoască că a greşit: i-a făcut prea multă vreme curte lui
Efectul sancțiunilor impuse Rusiei. Economist: „Va fi tratată ca un stat ostil, izolat de fluxurile globale și de investiții”…. Bănci și companii financiare Statele Unite și Marea Britanie au anunțat restricții care, combinate cu sancțiunile anterioare, ar elimina de fapt marea majoritate a activelor bancare rusești din ambele țări. Noile ținte includ Sberbank și VTB Bank, cele mai mari bănci din Rusia. Liderii UE au convenit asupra unor sancțiuni care vizează 70% din piața bancară rusă și importante companii de stat, inclusiv din domeniul apărării. Marile bănci ale Rusiei sunt profund integrate în sistemul financiar global, ceea ce înseamnă că sancțiunile ar putea fi resimțite cu mult dincolo de granițele sale. Datele Băncii pentru Reglementări Internaționale arată că creditorii europeni dețin cea mai mare parte a expunerii de aproximativ 120 de miliarde de dolari a băncilor străine pe Rusia. Potrivit datelor de la Banca Centrală a Rusiei, activele și pasivele străine ale băncilor din Rusia se ridicau la 200,6 miliarde de dolari, respectiv 134,5 miliarde de dolari, ponderea în dolari SUA ridicându-se la aproximativ 53% din ambele, în scădere față de 76%-81% în urmă cu două decenii. Datorii suverane și piețe de capital Marea Britanie a anunțat că va interzice vânzarea datoriilor suverane rusești la Londra. Rusia a emis datorii suverane în favoare de 4,1 miliarde de lire sterline de la începutul anului 2020. Următorul pachet de sancțiuni UE va viza „capacitatea statului și guvernului rus de a accesa capitalul și piețele și serviciile financiare ale UE, pentru a limita finanțarea politicilor agresive”, au anunțat oficialii de la Bruxelles. Acesta va interzice investitorilor UE să tranzacționeze obligațiuni de stat rusești. Washingtonul a anunțat marți noi restricții privind tranzacțiile cu datoria suverană a Rusiei. Americanilor – care deja nu mai pot să investească direct în datoria suverană rusă – li se va interzice să facă achiziții și de pe piața secundară, de la 1 martie. Chiar înainte de ultimele evenimente, accesul la obligațiunile rusești devenise din ce în ce mai restricționat. Sancțiunile SUA impuse în 2015 au făcut ca viitoarele datorii rusești denominate în dolari să nu fie eligibile pentru mulți investitori și indici cheie. În aprilie 2021, Biden a interzis investitorilor americani să cumpere noi obligațiuni în ruble rusești, din cauza acuzațiilor de amestec în alegerile prezidențiale din SUA din 2016. Limitările au redus datoria externă a Rusiei cu 33% de la începutul lui 2014 – de la 733 de miliarde de dolari la 489 de miliarde de dolari, în al treilea trimestru al anului 2021. Sancțiuni individuale Statele Unite, UE și Marea Britanie au impus deja înghețarea activelor, interdicții de călătorie și alte restricții pentru mai mulți oficiali și oameni de afaceri ruși. Marea Britanie a anunțat sancțiuni împotriva a peste 100 de persoane și entități rusești, inclusiv înghețarea activelor și interdicția de călătorie pentru Eelena Georgieva, președintele consiliului de administrație al Novikombank; Piotr Fradkov, președintele Promsviazbank; Denis Bortnikov, vicepreședinte VTB; Kirill Shamalov, fostul ginere al președintelui Vladimir Putin, și Iuri Sliusar, de la United Aircraft. Marea Britanie va introduce, de asemenea, o legislație care să limiteze depozitele pe care cetățenii ruși le pot deține în conturile bancare din Marea Britanie. Limita va fi de 50.000 de lire sterline. Statele Unite i-au sancționat marți pe Fradkov și Bortnikov, precum și pe Vladimir Kirienko, fiul unui fost prim-ministru. Joi, Washingtonul i-a vizat pe alți apropiați ai lui Putin, inclusiv pe Serghei Ivanov, directorul general al companiei ruse de exploatare a diamantelor Alrosa; Andrei Patrușev, care a ocupat funcții de conducere la Gazprom, și Ivan Sechin, șef adjunct al unui departament la compania energetică Rosneft….. Nord Stream 2, o controversată conductă menită să transporte gaze naturale din Rusia către Germania, aștepta certificarea, dar Germania a anunțat că a suspendat procesul. Statele Unite au impus de asemenea sancțiuni companiei responsabile cu construirea gazoductului rusesc Nord Stream 2. Integral:
Yuval Noah Harari: „Vladimir Putin a pierdut deja acest război“. Argumentele reputatului istoric israelian După o săptămână de război, pare din ce în ce mai probabil ca 


