Buna dimineata intr-o zi de vineri, 21 ianuarie! Până vineri noapte în județele Satu Mare, Sălaj, Maramureș, Cluj, Bistrița-Năsăud și Mureș, vântul va prezenta intensificări, cu viteze de 55…65 km/h, temporar viscolind ninsoarea. Până sâmbătă la ora 10:00, la munte, în special la altitudini de peste 1600 m, vântul va avea intensificări, cu rafale ce vor depăși 80…100 km/h, va fi viscol, vizibilitatea redusă și zăpada troienită. În zona montană înaltă vântul va continua să prezinte intensificări și la sfârșitul săptămânii, temporar vor fi ninsori viscolite și vizibilitate redusă. De vineri dimineaţă şi până sâmbătă dimineaţă, valorile termice vor fi în scădere în Bucureşti, astfel că temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 5 gr, iar cea minimă va fi de -6…-4 gr, mai scăzută în zona preorășenească spre -8 gr C.
Octavian Jurma: Săptămâna viitoare vom vedea valori zilnice peste 20.000 de cazuri noi / ”Presiunea pe spitale va fi foarte mare” …..”Avem astfel o confirmare ca cele doua versiuni pot coexista o perioada şi că cele două valuri continua sa crească împreună (val in val). Faptul ca 1 din 4 cazuri au fost Delta e un motiv suplimentar de prudenta in aceasta perioadă”, afirmă medicul. Acesta vorbeşte şi despre scenariul care ne aşteaptă în perioada următoare: ”Presiunea ascendenta va face ca numărul zilnic de cazuri sa crească până la sâmbătă când e posibil să depăşim recordul din valul 4-Delta. Săptămâna viitoare vom vedea valori zilnice peste 20,000 de cazuri noi înca de marţi şi e posibil să trecem şi de pragul de 25,000 de cazuri noi care era vârful prognozei optimiste”……..Acesta vorbeşte şi despre scenariul care ne aşteaptă în perioada următoare: ”Presiunea ascendenta va face ca numărul zilnic de cazuri sa crească până la sâmbătă când e posibil să depăşim recordul din valul 4-Delta. Săptămâna viitoare vom vedea valori zilnice peste 20,000 de cazuri noi înca de marţi şi e posibil să trecem şi de pragul de 25,000 de cazuri noi care era vârful prognozei optimiste”. Medicul crede că, până la finalul săpămânii, vom depăşi vârful de internări în rândul minorilor din valul Delta. ”Omicron se dovedeşte mai periculos decât Delta pentru copii (…) Dacă rata de creştere a internărilor copiilor se menţine, săptămâna viitoare e posibil să vedem chiar depăşirea pragului de 1.000 de copii internaţi in medie pe zi. Tot în aceasta săptămână vom vedea şi o creştere abrupta a internarilor in rândul adulţilor, iar de săptămâna viitoare presiunea pe spitale va fi foarte mare”, a mai scris medicul. Integral: https://www.g4media.ro
Vasile Gheţău, profesor universitar: Dramatica recrudescenţă a mortalităţii în anul 2021 Datele publicate recent de Institutul Naţional de Statistică asupra mişcării naturale a populaţiei în luna noiembrie 2021 şi anexele cu date pe luni în anii 2020 şi 2021 consemnează un număr neobişnuit de mare al deceselor în cele 11 luni ale anului 2021 – 307 mii. Cifra marchează o creştere considerabilă, de 17 %, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2020, şi el un an cu mortalitate în recrudescenţă. Creşterea numărului de decese în anul 2021 este plasată în totalitate la decesele prin boli ale aparatului circulator şi – într-o măsură de două ori mai mare – la boli ale aparatului respirator (inclusiv Covid). Cercetările medicale arată că şi ascensiunea numărului de decese prin boli ale aparatului circulator şi prin alte boli ale aparatului respirator decât Covid-19 au legătură cu efectele infecţiei cu Sars-CoV-2. Potrivit datelor publicate de Grupul de Comunicare Strategică (https://stirioficiale.ro/), numărul deceselor prin Covid-19 a fost în regres important în luna noiembrie şi deosebit de mare în luna decembrie 2021. Se poate deci admite că numărul total de decese în luna decembrie va marca un regres important faţă de luna anterioară, dacă i se va asocia şi reculul deceselor prin boli ale aparatului circulator şi prin alte boli ale aparatului respirator decât Covid-19. Chiar şi într-un astfel de context nu omitem însă faptul că şi în condiţii de evoluţii normale ale mortalităţii luna decembrie (ca şi ianuarie şi februarie) are un număr de decese mai mare decât cel din lunile octombrie şi noiembrie. Se prefigurează deci un număr anual al deceselor de 330-340 mii. Acest număr nu ar fi departe de cel imens din anul 1947, în urma foametei din anii 1946-1947. Rata mortalităţii generale ar ajunge la 17-18 decese la 1000 locuitori, valori străine anilor de pace. Înainte de pandemie rata era de 13 decese la 1000 de locuitori. Creşterea mortalităţii are drept consecinţă directă regresul nivelului speranţei de viaţă la naştere. Se poate vedea în figura alăturată (date inedite) cât de mare este impactul recrudescenţei mortalităţii în lunile octombrie şi noiembrie, prin recul de mai mulţi ani a valorii indicatorului. Se mai poate consemna o scădere semnificativă în perioada ianuarie-noiembrie 2021 în raport cu nivelul din anul 2020, şi el afectat de pandemie. Cu includerea deceselor din luna decembrie regresul va fi şi mai mare. Depopularea ţării atinge noi dimensiuni anuale. Integral: https://www.zf.ro
Anomalia centrelor de evaluare Covid: Pacientul infectat merge singur la evaluare În valul 5 al pandemiei, spitalele primesc o finanțare suplimentară pentru înființarea unor centre de evaluare și tratament destinate pacienților infectați cu Covid. Este vorba despre pacienți care se prezintă la spital cu dovada unui test pozitiv. În zilele următoare, Direcțiile de Sănătate Publică (DSP) vor aviza centrele de evaluare iar acestea vor încheia contracte cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru decontarea serviciilor medicale. Medicii atrag însă atenția că deplasarea la aceste centre reprezintă un prilej pentru pacienți să circule fără supraveghere, amplificând riscul transmiterii virusului. Ministerul Sănătății estimează că vor fi 230 de centre în întreaga țară și spune că pentru localizarea lor va exista o hartă interactivă, astfel încât pacienții să știe care e cel mai apropiat centru de evaluare….. Pacientul care ajunge în centrul de evaluare este supus unor analize medicale, i se măsoară temperatura, saturația de oxigen, i se ia tensiunea, îi sunt evaluare simptomele. Pentru a fi avizat, centrul trebuie să aibă și serviciu de evaluare imagistică, adică posibilitatea de a face o radiografie pentru a stabili dacă există afectare pulmonară. După evaluarea, medicul va prescrie tratamentul pe care pacientul îl va putea lua acasă. Cel mai scump serviciu medical va costa 677 de lei și va conține inclusiv administrarea de Favipiravir, potrivit autorităților. Bolnavii vor merge singuri la centrele de evaluare Hotărârea privind înființarea acestor centre prevede că bolnavii infectați cu Covid se vor putea prezenta în aceste centre fără bilet de trimitere, pe baza confirmării infecției printr-un test antigen rapid sau test RT-PCR, indiferent de statutul de asigurat. Integral: https://romania.europalibera.org
Semnul sărăciei. Degeaba creşte PIB-ul, dacă în continuare un sfert din bugetul unei familii de români merge pe mâncare, cea mai mare pondere din UE. În Luxemburg şi Irlanda mai puţin de 10% din bugetul unei familii merge către mâncare, în Ungaria 19% şi în Polonia 18% Mai mult de un sfert din cheltuiala unei familii din România merge către produse agroalimentare şi băuturi nonalcoolice, cea mai mare pondere din Uniunea Europeană, arată datele publicate de Eurostat, biroul european de statistică. Spre comparaţie, în Luxemburg, ţara cu cel mai mare PIB/capita din UE, mai puţin de 10% din bugetul unei familii merge către mâncare. România a avut anul trecut un PIB de 240 de miliarde de euro, cel mai mare din istoria ei. PIB-ul creşte oricum, se dublează cam în 12-15 ani. Salariile cresc, au ajuns la 700 de euro, net/lună, în medie. Dar ponderea cheltuielilor unei familii cu mâncarea, rămâne la cel mai ridicat nivel din UE. Deşi preţurile la produsele alimentare sunt la 60% din media UE. Unde se duce, aşadar, creşterea PIB? Nu cumva asistăm la o cumplită creştere a inegalităţilor sociale, în vremea în care stăm cu ochii pe PIB?…. În ţările cu care România se compară în mod tradiţional, cheltuiala unei familii cu mâncarea înseamnă: 21% în Bulgaria, 19% în Ungaria, 18% în Polonia şi 17% în Cehia. Datele de la Statistică arată că venitul mediu al unei gospodării din România a ajuns la finalul lunii septembrie 2021 la 5.703 lei, în vreme ce cheltuielile au fost de 4.939 lei. Principalele destinaţii ale cheltuielilor au fost cheltuielile de consum, cu o pondere de 62%. O treime din cheltuieli au fost impozite şi contribuţii, în vreme ce cheltuielile pentru investiţii au însumat doar 3,4% din totalul cheltuielilor gospodăriilor în perioada menţionată. Din cheltuielile de consum, cea mai mare pondere o au produsele agroalimentare şi băuturile nonalcoolice, care înseamnă aproape o treime din totalul consumului unei gospodării româneşti. O pondere importantă în coşul de consum al unei gospodării româneşti o mai are partea de administrare şi întreţinere a locuinţei, facturi etc. Integral: https://www.zf.ro
Membri ai conducerii SMART SA, firma companiei Transelectrica, afaceri cu statul și cu interlopi Transelectrica SA, companie deținută de statul român prin Secretariatul General al Guvernului (în proporție de aproape 59%), este la rândul ei acționară în trei companii: Societatea pentru Servicii de Mentenanță a Rețelei de Transport SMART SA, Formenerg SA și Operatorul Pieței de Energie Electrică și de Gaze Naturale „OPCOM” S.A. Societatea pentru Servicii de Mentenanță a Rețelei de Transport SMART S.A. a luat ființă în 2001 prin reorganizarea unor activități din cadrul Transelectrica. SMART S.A. are ca obiectiv „urmărirea continuității de funcționare în condiții de deplină siguranță a Sistemului Energetic Național din punct de vedere al rețelei electrice de transport prin asigurarea serviciului de mentenanță.” Compania are acoperire națională, deține opt filiale și este controlată de Transelectrica care este unicul acționar. SMART scapă de insolvență SMART S.A. este pe pierdere de ani de zile, din 2015 până acum producând o gaură de peste 30 de milioane de lei….. Prin planul propus de CA pentru a smulge cele 24 de milioane, SMART SA s-a angajat să își crească veniturile, să reducă cheltuielile și să devină profitabilă. Până acum, nu se văd mari realizări. Acest moment inevitabil a fost efectul managementului prost atât la Transelectrica, care se încăpățânează să contracteze cu orice preț propria filială, cât și la SMART SA care preferă să își plătească furnizorii înainte să încaseze scadențele din contractele cu Transelectrica. Ca și Transelectrica, și SMART se confruntă cu lipsa de continuitate și cu politici dezastruoase. De multă vreme, administrația este una provizorie fiind schimbată la fiecare modificare de guvern. Pe lângă această instabilitate, ca la toate companiile de stat, criteriile de numire în funcțiile de conducere nu sunt cele profesionale. Nici în prezent nu există excepții. Afaceri cu unitățile militare Rareș Alexandru Ionescu este din Călărași și a fost numit președintele provizoriu al CA în iunie 2021, pentru o perioadă de 10 luni. De altfel, el stă provizoriu în CA-ul SMART S.A. din 2020. Ionescu este membru al PNL Călărași, dar provine de la PD. În 2007, Ionescu a urmat Colegiul Național de Apărare și, de atunci, parcă toate ușile i s-au deschis. A fost director al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă, comisar-şef al Gărzii de Mediu Călăraşi, consilier local al municipiului Călărași din partea PD-L, consilier la Ministerul Dezvoltării și candidat PD-L la europarlamentarele din 2009. Nici CA-rile nu l-au ocolit. Ionescu este membru în CA al Delgaz Grid SA (firmă la care acționar majoritar este E.On România și minoritar Ministerul Energiei – care la E.On deține aproape 32%), și a mai fost președinte al Consiliului de Administrație de la Spitalul Județean Călărași. Rareș Alexandru Ionescu are și afaceri private fiind acționar în trei firme: Proinstal SRL, Tellus Smart Development SRL și New Agro SRL (cu activitatea întreruptă temporar). Și aceste firme îl țin conectat cu statul prin contractele pe care le câștigă: în 2021 cu UM02542 – 5,45 milioane lei; cu comuna Borcea – 794 mii lei; cu comuna Belciugatele – 218 mii lei; în 2020 cu UM 02547 – 310 mii lei…… Bogdan Cătălin Ghelbere, alt membru provizoriu, este secretar general adjunct al Guvernului, cu rang de secretar de stat păstrat de pe vremea lui Cîțu. Ghelbere face parte din triunghiul de forță al PNL din Timiș alături de Alin Nica și Dănuț Groza. În prezent, Ghelbere este secretar general adjunct al PNL Timiș și până în februarie 2021 a fost consilierul președintelui CJ Timiș, Alin Nica….. Ghelbere le-a încercat pe toate de-a lungul carierei sale de politruc trecând prin aproape toate partidele – PSD, PC, PDL, PNL. Ghelbere este acționar în două firme care sug și ele cât pot de la stat: 2MG SRL și Banat I.T.C. SRL. La numai o lună după ce a fost numit de Alin Nica consilier personal, firmele lui Ghelbere obțineau două contracte cu Serviciul Județean de Ambulanță Timiș. Asta în condițiile în care șeful CJ Timiș coordonează Autoritatea Teritorială de Ordine Publică, organizație în care Ambulanța Timiș este membră. O altă afacere bănoasă o face firma 2MG SRL care are în derulare un contract de 11.000/lună cu Retim, societate unde Consiliul Local Timișoara este acționar. Contractul se derulează din anul 2005. Integral: https://ziare.com
Solutii de aplicat imediat pentru diminuarea efectelor dezastruoase ale cresterii preturilor la electricitate energie termica asupra populatiei si economiei Romaniei… Impunerea obligatiilor de serviciu public (in loc de “reguli de piata”) si stabilirea preturilor energiei (la cost, pentru acoperiea acestuia, si nu “la “piata”) trebuie facuta atunci cind:
- Furnizarea energiei este in mod substantial restrinsa si/sau sunt cresteri de preturi anormal de mari “in piata”
- Se constata, in mod evident, esecul “pietei” in stabilirea preturior, sau, se constata esecul interventiei (NA sau ne-interventiei) Autoritatii de Reglementare (ANRE) sau Consiliului Concurentei
Mai mult, se constata o actiune total dezordonata a Statului, in alocarea de subventii, plafonari, amenzi date operatorilor din piata ca urmare a unor reglementary confuze, sau “oportunitatilor” oferite acestor operatori de “disfunctionalitatile pietei”!…iar mai nou, se aplica “plafonarea preturilor” (pe ce baza, cum s-au calculat netransparent, nu se stie) Aceste 2 elemente de mai sus, justifica interventia Statului “in piata”,(NA. in mod competent,) in vederea protejarii interesului public si economic general si ordonarii simple si clare “a pietei”. In cazul specific al Romaniei, constatindu-se esecul institutiilor chemate sa reglementeze/urmareasca “piata de energie” si, mai ales lipsa unei perspective clare de viitor, este momentul sa se ia masuri drastice de reorganizare a “piatei de electricitate”, reparindu-se astfel si niste erori din trecut, care, si ele ne-au adus in situatia de astazi, prin:
- Integrarea companiilor de stat (hidro, termo, nuclear), care, oricum reprezinta deja ~80% din productia de energie a Romaniei, intr-o singura companie nationala si constituirea unui “pool de energie” al acesteia, cu pretul rezultat; fiecare producator va fi remunerat “la cost” –apropos, nimeni nu stie exact astazi, costurile de productie– (asigurindu-i-se viabilitatea financiara) si reglementat ca atare cu standarde de eficienta energetica specifice
- Se va constitui un “cumparator unic” care va achizitiona energia de la aceasta companie integrata precum si de la alti producatori, prezenti si viitori, care vor dori sa intre in piata, va distribui energia la pret unic catre toti distribuitorii existenti, iar acestia, vor distribui/furniza energie direct consumatorilor lor din aria lor de licenta, la costul lor specific, asigurindu-li-se viabilitatea financiara. Acestora, le trebuie impuse urgent termene, cel putin de:
- instalare a contoarelor inteligente pentru consumatori,
- sisteme de tarifare adecvate (orar, zilnic, sezonier) si
- masuri de reducere a CPT, care in Romania sunt de aprox, 2-2,5 ori mai mari ca in restul Statelor Membre UE) si nu sunt urmarite strict
- Se respecta principiul “unbundling” (separare productie de T & D), si se deschide “piata” altor producatori, care pot livra fie catre cumparatorul unic (in sistemul T), fie catre distribuitori (D)
In acest fel, vom avea, cel putin pe o perioada scurta, o transparenta ca costurilor, si o oportunitate pentru investitii pentru reducerea acestora, un tratament egal si corect al consumatorilor si protectie mai buna a acestora.a acestora. COSTUL ESTE SINGURUL CRITERIU OBIECTIV DE EVALUARE SI DE AICI TREBUIE INCEPUT TOTUL, PE LANTUL Productie +Transport +Distributie….. Masuri de plafonare preturi, compensari, subventii etc. cum se intimpla in prezent, initiate de un Guvern buimac, care nu stie decit “sa dea”, neschimbind nimic in conceptul, structura si managementul “pietei” nu vor avea nici un efect, deci, cel mult partial, pe termen imediat, dar in final, vom fi in aceeasi criza, ale carei costuri vor fi platite tot de consumatori, pina cind acestea vor deveni insuportabile. Si totul va trebui sa inceapa cu “curatarea” Ministerului Energiei, ANRE, Consiliul Concurentei, ANPC, profesionalizarea lor si “umplerea lor”, conform statutului fiecaruia cu personal specializat, cu cunostinte si experienta demonstrata si nu cum este situatia in prezent. Integral: https://www.contributors.ro
Parlamentul a votat o aberație: legea lecturii. Iar Iohannis a semnat-o ca primarul. Citiți și vă cruciți! O lege care stabilește o zi națională a lecturii este absurdă. În celelalte zile ale anului nu trebuie să citim? Pe 14 ianuarie, Klaus Iohannis a promulgat Legea nr. 21/2022 privind instituirea zilei de 15 februarie ca Ziua Națională a Lecturii. Momentul pentru promulgare n-a fost ales întâmplător, a doua zi era Ziua Culturii Naționale, deci, o „mișcare strategică”, primul om al statului a făcut ceva pentru cultura română, a promulgat o lege care încurajează lectura. A promulgat-o ca… primarul. Dacă ar fi citit prevederile acestei legi, inițiativa unui grup de 25 de parlamentari PNL, semnatarul „Expunerii de motive” fiind deputatul PNL Sebastian Burduja, președintele ar fi trimis-o înapoi în Parlament. Dacă a citit-o, înseamnă că președintele se înscrie în aceeași tabără de gândire lipsită de idei, goală de conținut. (Nu-i o noutate.) O lege care stabilește o zi națională a lecturii este absurdă. În celelalte zile ale anului nu trebuie să citim? Ce ar trebui să facem noi, românii, în această zi de 15 februarie: să deschidem o carte și să citim? O oră, zece minute, două ore, până ne apucă somnul sau până se face ora ca să apară Gâdea și Ciutacu la televizor? Împăunarea asta patriotică, uite că mai avem o „zi națională”!, sună bine în urechile poporului: români, puneți mâna și citiți! Asta înseamnă încurajarea lecturii în viziunea parlamentarilor PNL, sub girul președintelui Klaus Iohannis: instituirea unei zile speciale și naționale de lectură! Hilar, grotesc, mă apucă o silă nesfârșită când mă gândesc că autoritățile n-au mișcat un deget pentru a ajuta editurile, librăriile, rețelele de distribuție de carte, nu numai în ultimii doi ani de restricții, dar și în ultimii 30 de ani. Politicienii au distrus industria editorială prin nepăsare, dispreț și interese subterane (licitațiile pentru editarea manualelor școlare). Scumpirea recentă a hârtiei de carte este o realitate dură, care nu are nicio legătură cu această lege ce împinge din nou la festivism. Atât știu politicienii: festivism! …. Întrebarea unui cititor de bună-credință este: dar în celelalte zile ale anului „se pot organiza activități”? Prin ce se deosebesc activitățile care „evidențiază importanța lecturii” din 15 februarie de cele din alte zile, de exemplu, din 15 mai sau din 15 octombrie? Astfel de întrebări tind să devină de-a dreptul idioate, pentru că se referă la un text idiot. …. Întrebarea cititorului de bună-credință este: De ce numai în această zi autoritățile „pot acorda sprijin material, financiar…”? În restul anului, autoritățile de ce nu acordă? Pentru că n-au bani? Altă întrebare la o precizare ambiguă: Ce înseamnă „în limita resurselor bugetare și logistice disponibile”? Răspunsul vine firesc: „După buget, coane Fănică!” Totuși, să înțelegem că legea prevede ca autoritățile să dea niște bani pentru activitățile de promovare a lecturii în ziua de 15 februarie? Asta e ideea citită printre rânduri: se dau niște bani! …. Așadar, totul se poate în această zi națională a lecturii, în alte zile nu se poate… Atât poate mintea deputatului Sebastian Burduja, atât au putut mințile celor 25 de deputați PNL care au semnat propunerea legislativă, atât poate mintea lui Klaus Iohannis: să producă o lege inutilă. Cu siguranță, prevederile legii nu vor încuraja lectura în România. Această lege parcă a fost scrisă de niște activiști cu propaganda PCR din anii 80: se poate, tovarăși! Legea nu are nicio legătură cu încurajarea lecturii, cu viața cărților și cititorilor din România și nici cu logica elementară. Integral: https://www.libertatea.ro
Îşi şterg urmele! A dispărut taraba de doctorate din faţa Academiei Militare Academia Militară a reacționat profesionist la doctoratul plagiat al premierului Marian Ciucă. La scurt timp după articolul Emiliei Șercan, taraba de doctorate din fața prestigioasei unități de învățământ superior a dispărut. În locul ei a apărut o tarabă cu fructe și legume. Nu este însă exclus ca taraba de legume și fructe să fie doar o metodă ingenioasă prin care doctoratele să fie vândute în continuare doctoranzilor de la Academia Militară, doar că pe sub mână, mult mai discret decât până acum. Această ipoteză e întărită de faptul că la taraba respectivă se înghesuie în continuare doar burtoși, care numai pasionați de legume și fructe nu par. „Alea sunt burți de generali, maică“, spune o bătrânică care are și ea tarabă în zonă. „N-au ei treabă cu legumele, vă spun eu sigur. Integral: https://www.timesnewroman.ro
Ernst and Young : România nu se poate baza doar pe colectare. Creșterea taxelor în 2022, tot mai probabilă În contextul crizei generate de pandemie dar și a celei legate de prețurile la energie și gaze, compania de consultanță Ernst and Young publică o analiză din care reiese că nevoia tot mai acută de bani pentru finanțarea deficitelor generate de pandemie și acum de criza energetică împinge Guvernele lumii să introducă noi impozite sau să le crească pe cele existente. ”Inclusiv Comisia Europeană a anunțat că are în vedere implementarea a trei noi taxe, de la care așteaptă în perioada 2023-2030 venituri suplimentare de aproape 17 miliarde de euro, pentru susținerea programului NextGeneration…La fel, China, țara cu cea mai mare creștere economică în ciuda crizei, vorbește despre consolidare fiscală”. Ernst and Young se întreabă dacă și România va urma acest trend global. Startul valului de creșteri de taxe a fost dat încă de la mijlocul anului trecut, odată cu dezbaterea în Congresul american a Strategiei președintelui american Joe Biden – Build Back Better Act. Documentul se bazează pe majorări ale cotelor de impozitare : o creștere a ratei impozitului pe venitul companiilor la 26,5% sau o creștere a cotei maxime pentru câștigurile de capital la 25%…..Polonia, pe de altă parte, a pus la punct ”Polish Deal”, prin care își propune să susțină puternic cercetarea-dezvoltarea, proprietatea individuală și indivizii, dar și bugetul prin noi taxe. Cea mai importantă – taxa pe veniturile marilor corporații care nu plătesc impozit pe profit, ce se va calcula ca 0,4% din veniturile acestora, plus 10% din așa-numitele costuri excesive, adică din cheltuielile utilizate în scopuri de optimizare fiscală….Ernst and Young se întreabă unde este România? Ceea ce se știe este că deficitul bugetar va fi de 77 miliarde lei, iar datoria publică ajunsă la scadență și rostogolită va fi de 68 miliarde lei. Finanțarea va veni, în mare parte, din împrumuturi, dar și din Planul Național de Redresare și Reziliență, finanțat de programul european NextGeneration..
De ce îl apără Camera de Comerț pe premier | Sorin Ioniță: E elefantul, mega-tunul cu terenul Romexpo Miza pentru Camera de Comert a României o reprezintă cele 46 de hectare de la Romexpo, susține Sorin Ioniță – Expert Forum. El consideră că aceasta este explicație pentru apariția comunicatului în care președintele Camerei se declară solidar cu premierul Ciucă, acuzat de plagiat ….. Poziționarea Camerei de Comerț este surprinzătoare, cu atât mai mult cu cât se declară apolitică. Sorin Ioniță, de la Expert Forum, traduce într-o cheie economică mesajul neașteptat venit din partea Camerei de Comerț și Industrie, condusă de Mihai Daraban. Totul se reduce la interesul pe care Camera îl are pentru a obține 46 de hectare din partea statului, în zona Romexpo. Valoarea terenului este de aproape 500 de milioane de euro. Un proiect de lege care are ca temă acest transfer se află în Camera Deputaților la vot final. „Când se întâmplă așa ceva ieșit din comun, ca timing, ca ton, ca orice, să căutăm adevăratul motiv: Romexpo. E ditamai elefantul în mijlocul camerei. Nu pot să desprind reacția asta bizară de afacerea Romexpo, e un mega-tun”, avertizează Sorin Ioniță….. Analistul Expert Forum remarcă că nu a existat o preocupare din partea Camerei să se pronunțe pe o problemă sensibilă, criza energetică, dar a comunicat despre eventualul plagiat al premierului. „Este vorba de grupul de la Iași, care presează de o bucată de vreme pentru terenul de la Romexpo. Dumnealor sunt foarte preocupați să-și depună omagiile ca să vadă că sunt acolo și apără partidul. Se apropie la vot Romexpo și va fi scandal uriaș. Nu putem pleca după fenta că pe domnul Daraban l-ar preocupa o secundă integritatea academică. Mesajul este: șefu’ suntem și noi aici, avem două degete sus. Nu e un fel de a te face remarcat sofisticat, de secolul XXI. E un fel de balcanism din filmele de Kusturica”, este opinia lui Sorin Ioniță….. Valentin Cismaru, președintele Camerei de Comerț Vâlcea, susține că președintele Camerei Naționale a dat comunicatul pentru un interes nelegitim: acapararea celor 40 de hectare de teren de la Romexpo, pe care să le atribuie apoi discreționar unor firme agreate de partidele care îl susțin. „Stabilitatea nu poate fi condiționată de închiderea ochilor față de eventuale hoții, așa cum ni se cerea în anii 90, să lăsăm politicienii să fure, că țara are nevoie de liniște”, a fost poziția exprimată de Cismaru. Integral:
Scandalul Nicolae Ciucă: această poveste simplă, extrem de complicată ….. Este greu, foarte greu de imaginat ce anume va putea spune comisia Universității Naționale de Apărare ”Carol I” pentru a închide imediat cazul în favoarea premierului Nicolae Ciucă. Nu că ar fi imposibil, dar… Ce să spună, că pasajele înroșite în ancheta Emiliei Șercan nu sunt roșii? Că regulile academice, valabile de când lumea, nu erau valabile în 2003? Aceasta nu înseamnă însă un capăt de drum iminent pentru politicianul Nicolae Ciucă. Pentru că tocmai de aici înainte lucrurile se complică. Mai întâi, pentru că în joc apar doi factori: factorul politic și factorul timp. Factorul politic: Nicolae Ciucă este susținut de un președinte, de un partid și de o coaliție. Asta nu se va schimba prea curând. În ce-l privește, președintele a închis marți discuția printr-o declarație lapidară, în stilu-i caracteristic. Cu toată agitația din decor a lui Florin Cîțu, premierul Ciucă mai stă la locul lui – președintele a dat semnalul clar. Și aici intervine factorul timp. Unei comisii academice, fie ea și de la Universitatea Națională de Apărare ”Carol I”, îi este greu să nege evidențe dar are în factorul timp un aliat. Între timp – fiindcă despre timp vorbim – atenția publică va fi captată de alte evenimente, povestea acuzației de plagiat va trece pe plan secund. Sau mai jos, chiar. Apoi, întreaga afacere se va termina târziu, cel mai probabil în instanță, așa cum am văzut în atâtea alte cazuri. Până la ultimul verdict, Nicolae Ciucă va rămâne, juridic vorbind, inatacabil. Da, dar factorul moral? Există și acesta, desigur. Dar am fi naivi să credem că, într-o societate precum a noastră, acest factor are cumva greutatea specifică necesară pentru a răsturna scena politică. În niciun caz, într-o societate marcată de un dispreț pentru reguli, pentru știință, pentru rațiune. Cum să dea doi bani pe o acuzație de furt intelectual?….. Să privim în urmă și să observăm că, dacă a ajuns în zona marginală a politicii, Victor Ponta n-a ajuns din cauza scandalului de plagiat din 2012. Un scandal, de altfel, cu mult mai răsunător, din cel puțin două motive: era primul care viza un șef de guvern, iar președintele de la acea dată, Traian Băsescu, îi era un adversar, nicidecum un aliat. Cu tot scandalul, Victor Ponta a fost aproape să devină președinte al României în 2014 și numai greșelile proprii și ale echipei sale politice plus aroganța la adresa românilor din diaspora au dus la o răsturnare ce părea de-a dreptul imposibilă după primul tur al alegerilor. Integral:
Creierul este afectat după COVID-19, ca după chimioterapie Potrivit unui studiu recent, sechelele post-COVID în creier sunt similare celor apărute la persoanele care au făcut
STUDIU:
Bătaie de joc la adresa românilor. Gazul românesc, mai scump cu 50% faţă de cel importat de la ruși Lovitură cruntă pentru români. Gazul românesc este cu peste 50% mai scump faţă de cel importat. Mai exact, preţul gazului din producţie internă vândut de Petrom şi Romgaz este mult mai mare decât cel adus de la ruşi. La o creştere de numai 3% a cererii, preţul s-a dublat. … Datele furnizate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) arată că
Plafonarea sau reglementarea prețului energiei e cel mai rău lucru. Cineva trebuia găsit și pedepsit public într-un act care să elibereze furia – Interviu Nu plafona prețul la energie, folosește veniturile suplimentare nesperate, neluate în calcul când ai făcut bugetul, din TVA și valorificarea certificatelor de carbon, și protejează consumatorul vulnerabil, după care poți ajuta și IMM-urile, afirma Radu Dudău, profesor asociat la Universitatea București, cofondator și director al Energy Policy Group. La noi plafonarea nu e țintită, se aplica pentru toată lumea, iar efectele ei negative sunt cu mult mai mari, durabile și nocive decât o reducere temporară a TVA la energie, spune prof Radu Dudău într-un interviu pentru SpotMedia. Avem un mediu haotic în care tot felul de entități se luptă pentru rente. Vor prețuri preferențiale, dar în aval vor piață liberă, unde au crescut prețurile tuturor bunurilor și serviciilor, atrage atenția prof. Radu Dudău. …. Este o criză internațională și cauza cea mai pregnantă este creșterea explozivă, la nivel record, a prețului gazelor naturale. De acolo scumpirea electricității și priceperea autorităților de a gestiona și mobiliza resursele pentru a răspunde. Scumpirea gazelor are de-a face în bună măsură cu pandemia, când a scăzut brusc activitatea economică și consumul de energie. Gazele și energia electrică s-au ieftinit masiv, am avut prețuri negative la petrol, adică producătorii plăteau să le fie luată producția. Activitatea economică a fost reluată neașteptat de repede și cererea de gaze e cu mult mai mare decât oferta. În mod normal, în Europa, vara punem gaze în pământ ca să trecem de sezonul rece când necesarul e mare. N-am reușit să mai facem asta de anul trecut. De ce? Pe fondul prețurilor mici, operatorii s-au gândit că nu merită costul pentru a băga gazele în pământ. Pe de altă parte, nu a existat suficientă cantitate disponibilă și toamna ne-am trezit cu o dublă provocare: și prețuri record, și teama că nu vom avea suficiente gaze pentru iarnă. În România, gazul natural e cel mai important combustibil. Importăm 20% din gaz, o cotă în creștere de la an la an, și depindem de o singură sursă – Federația Rusă, care a avut și motive necomerciale, politice, să limiteze furnizarea către țările europene. Am avut deficit și pe partea de energie electrică, prețuri mari, de aici facturile care ne sperie….. Exista și un specific românesc al acestei crize? Ne-au ajuns niște păcate din trecutul nu foarte îndepărtat: inacțiune, pasivitate și nepricepere. Era bine să avem și producția de gaze din Marea Neagră, proiect ratat de clasa politică. Iar din momentul în care se aliniază interesele între guvern și investitori până la punerea în producție trec cel puțin 3-4 ani. În producția de energie electrică nu am făcut aproape nicio investiție în ultimii ani. Nici în gaze naturale. Nu am reușit să finalizăm centrala de la Iernut, ceea ce ridică semne de întrebare legate de capacitatea statului. Nici în zona de regenerabile. Am tot amânat, ne-am dat cu părerea într-o zonă de amatorism condusă de opiniile din talk-show-urile de seară. În fața noastră stă un morman de bani de la UE, pe care în deceniul 2021-2030 îi avem la dispoziție dacă suntem capabili să îi absorbim. Pe partea de energie, există Fondul pentru Modernizare, alimentat de certificatele de carbon, care s-au scumpit foarte mult. Ar fi cam 15 miliarde disponibile pentru România în acest deceniu. Ne distingem ca singurul stat beneficiar care nici până acum nu a trimis o listă cu proiecte pentru finanțare. Întârziem, trece timpul, ni se închid ferestre de oportunitate. Urgența numărul 1 a devenit să mărim capacitatea administrației românești de a face proiecte, scheme, rapoarte, de a dialoga cu autoritățile UE ca să folosim oportunitatea de dezvoltare. Altfel stăm, ne lamentăm și nu înțelegem ce și de ce ni se întâmplă….. Dar vânarea furnizorului de energie pare mai mult o căutare a țapului ispășitor, cineva trebuie găsit și pedepsit public într-un act care să elibereze furia. Cineva trebuie să fi furat, altfel nu se explică. Greșelile trebuie corectate, trebuie să existe monitorizare pe piață și autorități puternice. Dar să nu ne amăgim că prețul ar fi minunat dacă am elimina orice practică incorectă pe segmentul de furnizare.….ANRE vine cu ideea de a nu permite așa ușor falimentul furnizorilor. Dar poate era mai înțelept să verifice din timp bonitatea lor, dacă au capital pentru a funcționa ca firmă de furnizare. Am avut un “preaviz” în 2016 (min 24 din video) ar fi trebuit să învățam ceva din el. Integral:
Șeful cu studii juridice al ANRE: fost electrician, lider sindical și membru PSD cu 11.700 euro/lună În plin scandal legat de facturile la curent, un personaj extrem de important este absent: Dumitru Chiriță, președintele Autorității Naționale de Reglementare a Energiei, numit politic în timpul „domniei” lui Liviu Dragnea. Premierul Nicolae Ciucă a avut, marţi, o întâlnire cu reprezentanţii producătorilor şi furnizorilor din domeniul energiei, cărora le-a prezentat pachetul de măsuri pe care Executivul îl pregăteşte pentru protejarea cetăţenilor, sprijinirea mediului de afaceri şi menţinerea locurilor de muncă, în contextul crizei energetice. De la întâlnirte a absentat fix președintele ANRE Dumitru Chiriță….. Șeful cu studii juridice al ANRE: fost electrician, lider sindical și membru PSD cu 11.700 euro/lună Dumitru Chiriță a fost numit numit președinte al ANRE în noimebrie 2017, când PSD avea o largă majoritate în Parlament …. Dumitru Chiriță a fost, înainte de 1989, un deceniu Electrician Şef tură la IDEB – Întreprinderea de Distribuție a Energiei Electric. Timp de 11 a condus Federaţia Naţională a Sindicatelor din Electricitate “Univers” și Sindicatul Liber Independent “Energia”. Urmează o perioadă de trei ani în care este Vicepreşedinte – Blocul Naţional Sindical. Între 2004 – 2008 este Vicepreşedinte – Casa Naţională de Asigurări de Sănătate Este ales deputat în patru rânduri pe listele PSD: 2000 – 2004, și 2008 până în 2017 când este ales președintele ANRE. A terminat dreptul la privat Chiriță nu are studii care să îl îndreptățească să conducă ANRE. El are doar studii juridice. A terminat Universitatea Nicolae Titulescu – Facultatea de Drept şi Relaţii Internaţionale. Are un master la Universitatea București în “Relaţii de muncă şi industriale”. Nu se precizează anii în care a termninat aceste școli. Pe site-ul ANRE, Chiriță nu și-a depus cv-ul. În biografia de pe siteul Camerei Deputaților el nu menționează că ar cunoaște o limbă străină. Nu a participat la niciun curs, seminar sau specializare. Integral:
Clanul Furnizorilor Am reintrat pe scenariul roșu cu Omicron și în scenariul negru cu facturile la energie unde furnizorii (băieții deștepți din energie regrupați la stat) și-au făcut de cap pretizând sume exorbitante. Cazul a ajuns (tangențial) și la urechile lui Iohannis care i-a acordat o frază: ,,vom urmări găsirea unor soluții la criza actuală”. Ei, dacă o urmărește președintele (cu binoclu), criza are toate șansele să câștige războiul cu populația. USR l-a și declarat pe Iohannis ,,decuplat de la realitate”…..Primarii au rezolvat criza locurilor de parcare: le-au scumpit de 8 ori fără nicio explicație. Pe șest. Ziua, ca oficialii. Coaliția a făcut și ea risipă de energie (vocală) pe tema facturilor. Și când te gândești că la liberalizarea pieței de energie ne asigurau că prețurile vor scădea. Aș! Prețurile la energie, gaze, alimente au crescut odată cu haosul instituțional, incompetența managerilor și lăcomia furnizorilor. Un jaf ,,supravegheat” de ASF și ,,reglementat” de ANRE. Nagy de la ANRE era liniștit: ,,situația nu e atât de gravă, se mai fac erori, cetățenii pot cere explicații furnizorilor”. Nu zău? Și ce să le spună respectivul furnizor? Fur de zor, dragă, dar pot să-ți explic, nu e ceea ce pare, e doar o eroare. Erori au fost, erori sunt încă: 1 milion de facturi au fost calculate greșit– dar niciodată în favoarea consumatorului. Șeful ANPC, Mihai Culeafă (mare) și limbă de lemn declara că ,,statul nu a eșuat, suntem alături de cetățeni, acționăm pe culoarul nostru de competență, autoritățile protejează cetățenii”…..Actualul ministru a găsit un singur furnizor corect, drept care i-a sfătuit pe consumatorii depășiți de facturi să nu le achite dar s-a răzgândit după o zi: ,,n-am spus așa ceva, am spus ce aș face eu”. Adică a sesizat furnizorii dar cum aceștia ,,își bat joc de oameni” a reclamat la ANRE și s-a rezolvat. Fiindcă era parlamentar. Așadar, reclamați, reclamați, ceva tot va rămâne: traficanții de energie rămân în funcții și abuzează în continuare. Căci corupția s-a născut la stat. …..Simțindu-se neajutorat, PNL vrea să fuzioneze cu ALDE, PMP și chiar și cu Cataramă – pentru o mai bună acoperire. Așa încât SRI a cumpărat hârtie igienică de 2 milioane de lei. Scaune multe. Și scaun la cap: întrebați dacă elevii sunt în pericol la școală în plin val 5, miniștrii Rafila și Câmpeanu au tăcut mâlc. Așadar, ,,nu spera și nu ai teamă, ce e val ca valul trece”. Integral:
Un fenomen ia amploare în România sub umbrela unor şcoli internaţionale: ţeapa homeschooling …. Controlul confirmă ancheta realizată de „Adevărul”, care a atras atenţia că zeci de copii din judeţ au fost retraşi din sistemul clasic de educaţie pentru a fi instruiţi acasă de către părinţi, sub tutela unor şcoli americane, unele neacreditate. „În perioada 2020-2022, au fost retraşi 81 de elevi. Copiii aceştia au părăsit sistemul şi nu îi regăsim nicăieri înscrişi. Părinţii au ales nişte şcoli care funcţionează în afara legii. Unele dintre ele nici nu le-am găsit, nici nu au site-uri”, a arătat Ioan Puiu, inspector general adjunct al IŞJ Suceava. Unele dintre şcolile americane la care au apelat părinţii din Suceava nu sunt acreditate de ARACIP, ceea ce înseamnă că diplomele copiilor nu pot fi echivalate de statul român. „Aceste diplome nu au echivalare în sistemul de învăţământ românesc. Aceste fundaţii sau şcoli private, numiţi-le cum vreţi, nu figurează pe lista specială a ARACIP ca fiind furnizori de educaţie din alte state”, a spus şeful IŞJ Suceava, Grigore Bocanci. El a arătat că din punctul de vedere al legislaţiei naţionale, elevii retraşi din şcoli pentru homeschooling rămân iniţial cu situaţia şcolară neîncheiată, iar apoi se regăsesc pe listele celor care au abandonat şcoala. „Ei figurează ca neşcolarizaţi”, a mai spus Bocanci. El a arătat că va informa Ministerul Educaţiei cu privire la amploarea fenomenului şi va sesiza Poliţia şi Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului. „Noi am lucrat la adrese. Informăm Ministerul Educaţiei, autorităţile locale, Poliţia Judeţeană, Consiliul Judeţean şi Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului”, a transmis sursa citată. Mama cu 10 clase, profesor pentru opt copii Părinţii din Suceava care au ales sistemul de tip homeschooling sub umbrela şcolilor din America sunt din cultele penticostal, creştin după evanghelie, menonit şi ortodox (Oastea Domnului). Unii dintre ei au făcut pasul acesta la recomandarea unor lideri religioşi, alţii şi-au retras copiii pentru că au considerat că programa şcolară stabilită de Ministerul Educaţiei este prea încărcată şi nu le oferă informaţii utile copiilor. Şi, nu în ultimul rând, sunt şi situaţii în care părinţii s-au simţit depăşiţi de provocările şcolii online. Este cazul unei mame din zona Rădăuţi, care are 12 copii. Pe opt dintre ei i-a înscris la „West River Academy”, pentru a-i instrui acasă. Mama copiilor nu a finalizat nici măcar liceul. …. Toată responsabilitatea, pe umerii părinţiilor Reporterul „Adevărul” a accesat site-ul şcolii americane „West River Academy„. Este vorba despre o unitate care acordă servicii educaţionale în 21 de state, inclusiv în România, dar care nu se regăseşte pe lista şcolilor acreditate de ARACIP. Între altele, pe site-ul unităţii de învăţământ se arată că părinţii îşi asumă întreaga responsabilitate a cunoaşterii legislaţiei ţării din care provin cu privire la homeschooling. Homeschooling-ul este un sistem de educaţie neconstituţional. Integral:
În 2021 am spart banca. Ne-am împrumutat cel mai scump din UE România a încheiat anul 2021 de pe poziția de lider în ceea ce privește cele mai scumpe împrumuturi pe termen lung, poziția pe care și-a păstrat-o pe tot parcursul anului trecut….. Deși agențiile de rating nu ne-au depunctat anul acesta, poziția României rămâne fragilă, noi fiind plasați în ultima categorie înainte de „junk”, așa numita categorie nerecomandată investitorilor. Pe de altă parte, își spune cuvântul inflația, care la noi pe tot parcursul anului trecut a fost printre cele mai mari din UE (8,2% în decembrie), dar și presiunea deficitelor care s-au adâncit continuu. Un alt element care își pune amprenta este și rata de schimb euro/leu, ceea ce înseamnă că băncile se așteaptă la o rată de schimb mai mare. Există o cerere mare de euro pe piață, o inflație mare și un risc de nerambursare a creditelor crescute. Toate acestea combinate, la care s-a adaugat până luna trecută și instabilitatea politică, fac ca pentru România costul solicitat de investitori pentru finanțarea datoriei să fie mai mare comparativ cu celelalte țări din UE. Majorarea costurilor de împrumut ar trebui să fie însă un semnal de alarmă din perspectiva evoluției datoriei publice, care este foarte aproape de pragul de pragul-cheie de 50% din Produsul Intern Brut….. Ne împrumutăm cel mai scump din regiune Rata dobânzii pe termen lung înregistrată în decembrie este cea mai mare din ultimul an, după ce în luna februarie înregistrase cel mai scăzut nivel, de 3,65%. În ceea ce privește țările din fostul bloc comunist și cu un regim valutar similar cu al nostru, toate au continuat să se împrumute pe termen lung mult mai ieftin decât noi…..15,313 miliarde de euro a fost deficitul contului curent al balanței de plăți în perioada ianuarie – noiembrie 2021, comparativ cu 9,753 de miliarde de euro în perioada ianuarie – noiembrie 2020. Integral:
Zodia Tartuffilor În 2012, Universitatea din București, prin Comisia de etică pe care o conduceam, a făcut demonstrația publică a plagiatului prim-ministrului V.Ponta, asumându-și eroarea de a fi acordat unui plagiator titlul de doctor. Era un gest unic, cu consecințe în ani după aceea. Ani în care câțiva miniștri ai Educației – între care se detașează clar S. Cîmpeanu – au contribuit la favorizarea plagiatorilor, la crearea unor entități educaționale de tip „academii” care, cum de multă vreme a demonstrat în investigațiile sale Emilia Șercan, au produs o impostură științifică cu rază medie și lungă de acțiune. Plagiatul, zecile de plagiate aduse la cunoștința publică au aruncat o umbră derizorie peste munca de cercetare onestă, contribuția originală, publicațiile valoroase ale celor care au procedat corect în munca lor, au stabilit standardul integrității ca unicul în materie de valori morale. Acum, în 2022, Emilia Șercan demonstrează plagiatul în teza de doctorat a prim-ministrului în funcțiune, Ciucă. Acum, analizez, la CARFIA, Centrul pentru Integritate al Universității din București pe care l-am înființat în 2017, un plagiat serial comis din 2004 de către un membru al comunității academice. Cei care au făcut sesizarea sunt cercetători din alte țări care, producând dovezile, cer universității mele să reacționeze. Ei mi-au trimis și mie dosarul plagiatului care produce pagube deja prin creditul dat plagiatorului și care a determinat retragerea din circulație a două articole unde e citată lucrarea coruptă de plagiat. Mărturisesc un sentiment ciudat: trăiesc academic într-o zodie a imposturii științifice susținută, reprezentată de mari figuri publice ale statului român.
CEO-ul Pfizer spune că actualul val al pandemiei ar trebui să fie ultimul cu restricții: „Vom putea în curând să ne reluăm o viață normală” Albert Bourla, CEO-ul Pfizer, a declarat luni că, deși „cel mai probabil scenariu” este acela în care coronavirusul va continua să circule timp de ani de zile, este de părere că actualul val de infecții va fi ultimul care va necesita impunerea de restricții, relatează
Piaţa şpăgii în spitalele ieşene: cât, cum, unde. Evoluţie în timp Izoleta a apărut pe străzi în urmă cu mai puţin de doi ani. A urmat isteria dezinfectării totale, a izolării, apoi teama că vom fi condamnaţi în lipsa măştilor medicale. Priveam cu toţii pe după perdele când o ambulanţă oprea la scară. Au urmat restricţii dure în spitale, acces dificil la medici sau la medicamente, în cazul bolnavilor cu afecţiuni cronice. A apărut furia, spitale care ardeau, familii care nu-şi puteau lua adio de la cei dragi morţi de COVID. Între timp, unii ne-am vaccinat, alţii contestă existenţa virusului. Şi cei care aplaudă «eroii din spitale» s-au împuţinat, deşi cu toţii ne-am dori să ajungem pe mâinile unor eroi, dacă e cazul. Aparent, a scăzut şi numărul celor care se plâng de corupţia din spitale…..
Elevii „condamnați” la COVID în școli: fără testare, fără prag de vaccinare și de infectare România a decis să nu mai testeze copiii pentru COVID și să nu încurajeze vaccinarea profesorilor. Exact invers față de cum se procedează în Europa. Intempestiv, autoritățile au modificat regulile după care elevii vor merg la școală. Școlile trec în online doar dacă în respectivul județ numărul paturilor ocupate de pacienții COVID este de peste 75%, spune în esență documentul CNSU. Ordinul CNSU nu a fost însoțit de nicio analiză sau argument științific care să explice de ce a fost eliminat pragul de 60% profesori vaccinați sub care (până săptămâna trecută) elevii ar fi trecut în online. A fost eliminat și pragul 3 infectări la mia de locuitori. Elevii „condamnați” la COVID în școli: fără testare, fără prag de vaccinare și de infectare Există un pattern. Nicio explicație nu a fost dată când pragul de la care elevii au trecut în online a fost ridicat la 3 infectări la mie, apoi, la 6 și, în final, a fost eliminat. Ideea de a lega modul în care se merge la școală de proporția persoanelor spitalizate aparține ministrului Sănătății, Alexandru Rafila. ….
Funcții grele la privat și sinecuri de la stat. Fabuloasa carieră a domnului Mihai Aniței, directorul bun la toate În peste 25 de ani de carieră, a sărit amețitor de la un domeniu la altul. De la o companie din industria plasticului, la zahăr, apoi la sârmă și la îngrășăminte agricole. Dar pe lângă pozițiile bine remunerate la companii private, domnul Mihai Aniței a bifat și multe sinecuri din partea statului, în domenii cu care nu are nicio legătură: Hidroelectrica, Nuclearelectrica și, acum, Romatsa, scrie Valeriu Nicolae într-un nou articol publicat de Libertatea. Domnul Mihai Aniței este președintele Consiliului de Administrație al Administrației Române a Serviciilor de Trafic Aerian – Romatsa. Nu are nimic în bănci, doar datorii de vreo 130.000 de euro. Nu mașină, nu lucruri de valoare – doar două spații comerciale micuțe, declarate depozite, în Tulcea, cumpărate din 2001 și un teren într-un sat din Tulcea, din 2005. Asta, deși domnul Aniței a avut niște poziții incredibile, începându-și cariera în 1995 direct pe poziția de mână dreaptă a directorului general al Plastilex SA (industria plasticului) și apoi, după numai 3 ani, a devenit managerul general al unei afaceri uriașe în industria zahărului, afacere legată, desigur, de privatizările foarte dubioase ale fabricilor de zahăr de la sfârșitul anilor 90. În momentul în care a devenit director general acolo, 1998, era absolvent de facultate de mecanică (1995), cu experiență zero în industria zahărului. În 1996 începuse și un masterat în administrarea afacerilor, management și operațiuni, pe care l-a finalizat în 2001, potrivit CV-ului. În 2002, pleacă pe poziția de manager general la Ductil Steel (a rezultat ca urmare a privatizării cu cântec a fabricii de sârmă de la Buzău) într-un domeniu unde iarăși are zero experiență. ….. De la plastic și sârmă, la îngrășăminte agricole În iunie 2012 devine, incredibil, managerul general la Azomureș și peste numai două luni, președintele comitetului european pe agricultură și fertilizatori, deși are zero experiență și în acest domeniu. Azomureș este, în perioada în care domnia sa va fi manager general, unul dintre cei mai mari poluatori din țară. Într-o logică demnă de filmele cu James Bond, domnul Aniței Mihai este numit într-o sinecură a statului, în august 2014, la cel mai mare terminal românesc care se ocupă de importul și exportul de produse petroliere, un alt domeniu în care avea zero experiență în momentul numirii. În CV-ul dumnealui, numirea apare abia din 2016. În 2013, domnul Aniței făcea peste 5.000 de euro net pe lună, adică un salariu cu mult peste salariul președintelui României. …. Considerând sinecurile, consultanțele și afacerile imobiliare, domnul Aniței nu prea avea cum să nu primească mai puțin de 100.000 de euro pe an. Nu își declară nici măcar banii primiți de la consiliul de supraveghere de la Hidroelectrica, deși conform CV-ului domniei sale a fost acolo pentru un an și jumătate. …. Aterizează la Romatsa În 2020, domnul Aniței a încasat doar de la sinecura de la stat 126.561 de lei. Este acum directorul pe țară al companiei Ameropa, o multinațională care deține combinatul chimic din Târgu Mureș, așa că a primit de la stat și poziția de președinte al Consiliului de Administrație de la Romatsa, alt domeniu unde are zero experiență și de unde va primi probabil alte câteva mii de euro pe lună. Oricum, cele două CV-uri comparate, cel de la Romatsa și cel de la Nuclearelectrica, demonstrează câteva discrepanțe grave, care firesc au fost ignorate de prea onoratul minister care l-a procopsit cu această numire. Integral:
Revizuirea Constituției, o urgență sau un moft? Dacă, în urmă cu ani, cel care elabora Legea Fundamentală ar fi intuit că abuzul de drepturi și libertăți poate mări numărul de îmbolnăviri și decese la nivel național, cu siguranță ar fi inclus prevederi, care să insiste pe faptul că nimeni nu poate invoca pentru cineva drepturi sau libertăți, dacă acestea amenință viața sau sănătatea altcuiva. De altfel, chiar dacă actualul text al Legii Fundamentale nu insistă cu privire la prioritatea salvării vieților față de alte prevederi, socot că Legea permite o astfel de înțelegere, dacă este interpretată în spiritul ei. Mă voi referi la art. 22, par (1) din Constituție, care stipulează: „Dreptul la viaţă, precum şi dreptul la integritatea fizică şi psihică ale persoanei sunt garantate”. Faptul că acest principiu este stipulat explicit, înainte de enumerarea tuturor altor drepturi și libertăți ale cetățeanului, sugerează că dreptul la viață și la integritatea persoanei este prioritar față de toate celelalte drepturi și libertăți. Ca urmare, nimeni nu poate pune în pericol viața sau sănătatea altcuiva, cu motivația că o anumită libertate a sa surclasează garanția constituțională privind protecția vieții sau integrității fizice și psihice. Respect litera legii, dar, să mă tai și n-am să cred că, în numele acesteia, ar avea cineva dreptul să nesocotească spiritul legii. Dimpotrivă, am convingerea că apărarea sănătății și a vieții este prioritară față de orice alt considerent și niciun articol, niciun paragraf, nimic nu poate îndreptăți periclitarea vieții cuiva, în numele dreptului altcuiva. Chiar dacă au existat perioade întunecate ale istoriei, când dreptul la viață era pus sub semnul întrebării, predecesorii noștri l-au revendicat cu aplomb din vremurile cele mai îndepărtate….. ”Porunca a VI-a: Să nu ucizi”. În conceptul actual, viața este bunul suprem, pe care nu ni-l poate curma nimeni. Pedeapsa cu moartea nu mai există în Codul Penal. A provoca moartea cuiva înseamnă a comite o crimă. Și atunci mă întreb retoric: cum se numește faptul de a provoca zilnic zeci de decese, deși îmbolnăvirile care le-au produs ar fi putut fi evitate prin măsuri profilactice? Cel care a refuzat măsurile, cel care i-a îndemnat pe alții să le refuze, cel care a predicat refuzul de la amvon, cel (sau cea) care l-a clamat de la tribuna Parlamentului, cel care a sfidat recomnadările experților, cel care a răspândit știri false despre virus, cum se numesc toți aceștia dacă cei care le-au dat crezare au ajuns în spital sau chiar în mormânt?…. Nutresc și astăzi convingerea pe care am mai exprimat-o și în trecut, că felul cum Avocatul Poporului și CCR au anulat unele măsuri ale Guvernului de prevenire a infecției, în numele unor libertăți individuale, lua în considerare numai litera Legii și deloc spiritul ei. Legea Fundamentală ne-a oferit acel articol 22, citat anterior, care stipulează obligația statului de a garanta viața și integritatea (fizică și pshică) a cetățenilor. Pentru CCR, articolul de mai sus n-a fost suficient, iar înalta instituție n-a pregetat să desființeze o hotărâre a guvernului, cu argumentul că aceasta încalcă Legea – citită, firește, numai în litera ei. Dar, între timp, hotărârea anulată produsese efecte și nimic nu poate arunca mai rău în derizoriu munca unui guvern, decât discreditarea măsurilor punitive, deja aplicate. Și asta numai în dorința de a respecta riguros litera legii, așa cum a citit-o CCR, și deloc spiritul legii….. În opinia mea, împiedicarea autoritățior de a acționa în sensul prevenirii infecției echivalează cu condamnarea multor cetățeni nevinovați. Unii sunt condamnați la spitalizare, alții la moarte….. Nevoia de a revizui Constituția se discută demult. În iunie 2008, președintele de atunci, Traian Băsescu, înființa o comisie, condusă de Ioan Stanomir, care să pregătească o nouă Constituție. Comisia a prezentat un raport de aproape 100 de pagini, în care, printre altele, avea în vedere șapte cerințe socotite a fi necesare pentru introducerea în noua Constituție. Raportul a rămas undeva, prin sertare. Poate, în actualele condiții, cu o coaliție stabilă și majoritară, reluarea revizuirii Legii Fundamentale n-ar fi o problemă, dacă ar exista o persoană ferventă (așa cum a fost cândva regretatul Antonie Iorgovan), care să se angajeze cu competență și dăruire în această acțiune. Integral:
Vrem spitale, nu manipulare! Românii plătesc pentru a fi mințiți prin intermediul presei, iar asta trebuie să înceteze Până în 2015, subvențiile primite de la stat de către partidele politice totalizau, anual, în jur de 6 milioane de lei. În 2022 sunt prevăzute 235 de milioane de lei pentru partide. Dacă acesta ar fi costul democrației, da, oamenii ar înțelege. Dar prin felul în care sunt folosiți banii, este costul pervertirii democrației. … Pe finalul lui 2015 și începutul lui 2016, după accidentul de la Colectiv și pe fondul emoționantului strigăt „corupția ucide!”, societatea civilă, la îndemnul politicianului Monica Macovei, a insistat pentru modificarea modului în care sunt finanțate partidele politice și campaniile electorale. Așa s-a ajuns la decontarea campaniilor electorale din bani publici, pentru partidele și candidații care trec pragul electoral, în limita unui număr de salarii minime pe economie pentru fiecare. Subvenționarea partidelor politice reprezentate în Parlament sau care au reușit să obțină minimum 50 de consilieri județeni la nivel național a rămas aceeași, suma dedicată subvenției totale putând ajunge la maximum 0,04% din veniturile bugetului de stat. Doar USR s-a opus la mărirea sumei În 2017, Mircea Drăghici, la vremea aia deputat PSD și trezorier al partidului, a introdus un amendament la lege prin care se fixa și un plafon minim al subvenției: 0,02% din veniturile bugetului. Amendamentul a fost modificat ulterior și limita inferioară a coborât la 0,01%, limita superioară rămânând la 0,04%. Doar că s-a schimbat suma la care se raportează aceste procente. În loc să fie vorba despre veniturile bugetului de stat, este vorba despre Produsul Intern Brut al României. Amendamentul a fost votat așa de către toate partidele aflate atunci în Parlament, cu excepția USR. Din acel moment, partidele s-au trezit cu niște subvenții pe care nici măcar nu reușesc să le cheltuiască legal. Dacă în 2015 subvențiile pentru partide totalizau 6.761.468 de lei, în 2016 ajungeau la 14.500.989 de lei, iar în 2017, la 30.033.919 de lei, în 2018 subvențiile au explodat, ajungând la 170.341.475 de lei. În 2019 partidele au primit de la stat 252.619.201 de lei, în 2020 – 252.576.934 de lei și în 2021 li s-au alocat, într-un final, în urma rectificării bugetare, 265.000.000 de lei. Pentru 2022, bugetul prevede subvenții de 235.000.000 de lei, dar acestea, cel mai probabil, vor crește la rectificarea bugetară din toamnă, cum s-a întâmplat în fiecare an. …. Doar o mică parte din acești bani se duc în plăți către Facebook, pentru sponsorizarea unor postări ale partidelor sau liderilor acestora (de exemplu, PNL plătește pentru reclamele de pe Facebook aproximativ 1,63%). Restul banilor se duc direct în conturile unor televiziuni, site-uri sau în cele ale firmelor unor ziariști pe care partidele îi consideră formatori de opinie ori influenceri ori ce i-or mai considera ele.
BREAKING 
6 motive pentru care suta de lei de azi ar putea valora mai puțin în următoarele luni / Până unde ar putea urca prețul alimentelor în 2022 ”Viitorul traseu al inflației va fi definit de același set de coordonate – evoluția pandemiei, dinamica prețurilor energie/agricole, funcționarea lanțurilor globale de aprovizionare, ritmul și canalele consolidării fiscale”, arată economiștii BRD într-o analiză a fenomenului inflaționist publicată vineri seara. Observăm că inflația internă este mai vulnerabilă la șocurile externe, având în vedere ponderea relativ mare a componentelor „inflamabile” în coșul de consum. Din acest punct de vedere, evaluămcă riscurile la adresa inflației sunt orientate în mod evident în sus, notează autorii raportului. 1. Prețurile energiei – Criza energetică a UE s-a mai domolit recent, ca urmare a condițiilor meteo mai blânde, iar estimările privind energia eoliană induc o ușurare temporară. Prețurile gazelor naturale au scăzut cu ~50% față de vârful atins în 21 decembrie, dar rămân la un nivel foarte ridicat, de 80-90 EUR per MWh. Cu toate acestea, stocurile sunt la cel mai scăzut nivel din ultimii 10 ani pentru această perioadă a anului, iar dinamica lor depinde de tendințele meteorologice și de cele geopolitice (rezultatul negocierilor dintre Rusia și Occident, situația gazoductului Nord Stream 2), creând incertitudine și putând declanșa o potențială volatilitate a pieței. 2. Piața petrolului – Impactul variantei Omicron asupra cererii de petrol pe termen scurt, combinată cu problemele de aprovizionare legate de întreruperile conductelor din Libia, tulburările civile din Kazahstan și semnele că Rusia se apropie de capacitatea maximă de producție- toate acestea au dus la trecerea țițeiului Brent peste 80 USD/bbl la începutul anului (nivel neatins din noiembrie 2021) 3. Prețurile mărfurilor agricole – Indicele FAO al prețurilor la alimente a atins un maxim al ultimilor 10 ani în 2021 (125,7 puncte, +28,1% a/a), în ciuda unui mic declin în decembrie. Cererea globală puternică, împreună cu constrângerile din partea ofertei, s-au reflectat în principal în prețurile ridicate ale produselor vegetale, în special cerealelor și semințelor oleaginoase. Acest lucru va continua să stimuleze creșterea prețurilor interne ale produselor agricole și ale producătorilor de alimente în prima jumătate a anului. 4. Varianta Omicron, mai contagioasă și mai rezistentă la vaccinuri, ar putea acționa ca o sabie cu două tăișuri pentru inflația globală. Pe de o parte, duce la noi perturbări ale lanțului de aprovizionare și contracții ale ofertei de forță de muncă, crescând presiunile inflaționiste, în timp ce, pe de altă parte, ar putea afecta grav cererea, cu efecte opuse. 5. Deciziile FED – eventuale decizii luate mai devreme pentru a scădea riscurile inflaționiste ar putea duce la creșterea volatilității pieței și poate crea dificultăți în economiile emergente, unde pot apărea ieșiri de capital și presiuni pe cursul de schimb. 6. Consolidarea fiscală – există un risc de derapaj fiscal, având în vedere că estimările de creștere a veniturilor în 2022 în PIB se bazează în mare parte pe o îmbunătățire asumată a eficienței colectării, în timp ce măsurile adoptate cu efect de la 1 ianuarie 2022 (creștere de 10% în punctul de pensie, creșterea alocației de stat pentru copii) măresc și mai mult rigiditatea bugetară. Pe baza celor menționate mai sus, o inflație ridicată va continua probabil să caracterizeze prima jumătate a anului 2022, când probabil va fi atins un nou vârf. Ulterior, presupunând că discrepanțele induse de pandemie dintre cerere și ofertă se vor rezolva cel puțin parțial, iar situația pieței de energie se va normaliza gradual, există motive să credem că inflația va coborî treptat, ajutată și de efectul de bază. Prognoza BRD este de 6,7% inflația medie în 2022 , iar la sfârșitul anului IPC să ajungă la 5,2%. Integral:
Laura Ștefan: “Chestiunea spinoasă a secției speciale ține de asumare politică. Dar e mai comod să aruncăm pisica în ograda justiției” Pentru prima data un comisar european pune România în aceeași grupă cu Polonia si Ungaria în ceea ce privește respectarea deciziilor instanțelor europene. Comisarul pe justiție, Didier Reynders, amenință cu sancțiuni dacă Bucureștiul continuă să conteste primatul dreptului european. Avertismentul este transmis prin intermediul publicației
Cele mai
Cu sinceritate despre recensământ Din când în când sunt întrebat: „câți români sunt pe lume, în total?” și un lucru fascinant, mai ales pentru mediul privat, politicieni, dar și pentru orice amic cu poftă de vorbă: „câți români (mai) sunt în țară?” Recensământul ce va avea loc în următoarele luni va da un răspuns aproximativ la a doua întrebare și va evita să atingă primul subiect. Se va măsura populația stabilă a României – cei care se află pe termen lung în țară, plus cei care sunt plecați pentru o perioadă mai scurtă de un an. Nu e un recensământ al poporului român sau al națiunii române. Un buzoian care e plecat de șapte ani în SUA nu ar fi luat în calcul – cetățenia îi rămâne, la fel și dreptul de vot de exemplu, dar nu va fi cuantificat în vreun fel. În același sens nu vor fi numărați istroromânii, vlahii din Balcani sau oamenii cu cetățenie română ce se află în nordul Bucovinei sau Republica Moldova și care trăiesc acolo zi de zi. În oglindă, imaginează-ți un cetățean al Germaniei care s-a căsătorit cu o femeie din Liban. Împreună au decis acum cinci ani să se stabilească în Brașov, unde au rămas de atunci și până acum. Chiar dacă nu au obținut cetățenia română, ambii vor fi printre cei recenzați și reprezintă o parte din „populația stabilă a României”….. 5% din populația măsurată la recensământul anterior – adică 1,1 milioane persoane – n-au răspuns de fel. Sunt oamenii care nu erau acasă când recenzorul a bătut la ușă, care erau plecați temporar din țară sau care au refuzat să fie recenzați. Existența lor a fost dedusă din imensa dâră de acte pe care o lăsăm cu toții. Două treimi din acest milion au fost „găsiți” de pe urma declarației 112, gestionate de ANAF, pentru restul folosindu-se alte acte, evidențe contabile, registre naționale (ex. al beneficiarilor alocațiilor pentru copii) etc. În mod interesant, o zecime din populația Bucureștiului a fost identificată pe baza uneia sau mai multora din aceste categorii, nefiind – de fapt – recenzați. Aceeași procedură va fi folosită și acum. O certitudine: suntem din ce în ce mai puțini Vizavi de acest aspect s-ar putea să existe un mic șoc psihic. Între cele mai recente recensăminte populația României a scăzut cu 1,13 milioane (între 1992 și 2002) iar apoi cu încă 1,56 milioane (între 2002 și 2011). Dacă facem abstracție de pandemie și considerăm că scăderea între 2011 și 1 decembrie 2021 e asemănătoare cu cea dintre 2002 și 2011, am ajunge la o populație stabilă de 18 milioane și un pic…..Da, orașele mari duduie, dar infinit mai rapid se golesc satele, terenuri fertile devenind pârloage, întrucât proprietarii au murit sau au plecat. Pentru fiecare bulevard ce sclipește cu mașini există un oraș micuț de provincie unde blocuri întregi de patru, cinci, șase etaje au rămas, în ultimul deceniu, fără locatari. România e plină ochi cu localități unde nimeni, niciodată, nu s-ar gândi să închirieze un apartament sau să pornească o afacere. Suma, per total, dă cu minus…… Ce vei fi întrebată sau întrebat? Modelul de chestionar pus în dezbatere publică de Institutul Național de Statistică conține lucruri care te fac să oftezi (o opțiune selectabilă pentru materialul de construcție al clădirii în care te afli este „paiantă sau chirpici”), elemente cu care ți se bate obrazul (ai panouri fotovoltaice pe casă?), aspecte mai moderne (ai aer condiționat?) sau de care era nevoie (dacă limba ta maternă e aromâna, poți s-o selectezi) ori FOMO (te afli acum în casa de vacanță a familiei tale?)…..Se va verifica, de asemenea, cât de mult te-a afectat pandemia – un pic surprinzător pentru un recensământ, dar într-o lume ideală guvernele ar putea elabora în anii imediat următori programe țintite către categoriile sau zonele geografice unde impactul a fost disproporționat de grav. …. Mici disonanțe hazlii în județe precum Iași sau Vaslui, în care sute de mii de cetățeni ai Republicii Moldova au obținut adrese ca să obțină cetățenia română pentru a munci în Vest (nu poți obține cetățenia română fără a avea o adresă în România). Nu mi-e clar cum și dacă ar fi integrat în recensământ un imaginar Ivan Ivanovici Rușkin din Bălți, care eventual a văzut România din autocar în drum spre Germania, dar care în acte e locuitor al Iași-ului și cetățean al României. În mod normal el n-ar fi parte din „populația stabilă”, dar totul depinde de ce undă de acte a produs el în țara noastră. Integral:
Vânătorii care fac legea. Cine sunt parlamentarii care vor să schimbe cotele pentru împușcarea păsărilor O lege dată de parlamentari și contestată la Curtea Constituțională introduce cote zilnice pentru păsările care pot fi vânate, care duc la creșterea cu mult a numărului de exemplare împușcate anual. Printre cei 25 de deputați și senatori semnatari se află și vânători. „O mai largă libertate a asociațiilor de vânători nu poate fi distructivă”, e de părere Ion Iordache, unul dintre senatorii PNL semnatari. Legea inițiată de UDMR, PSD, PNL și grupul parlamentar al minorităților aduce două modificări importante: schimbă cotele de vânătoare a păsărilor migratoare și reduce perioada de pregătire a viitorilor vânători de la un an la șase luni….. Modificările noi nu prevăd, totodată, numărul-limită de vânători dintr-un sezon sau de pe un fond de vânătoare. Cine sunt semnatarii proiectului legislativ? Gheorghe Nacov (minorități) Principalul inițiator este Gheorghe Nacov, de la Uniunea Bulgară din Banat. Absolvent de Drept la Sofia, Nacov a fost primar al comunei Dudeștii Vechi, județul Timiș, timp de trei mandate, până în 2016. În primăvara ultimului an petrecut pe scaunul din fruntea primăriei timișene, presa locală scria despre nemulțumirile oamenilor din comună, care se plângeau că, deși nu au drumuri asfaltate aproape nicăieri în localitate, au instalație nocturnă pentru stadionul de fotbal. Instalația a costat peste 140.000 de euro, bani de la bugetul local, potrivit publicației Renașterea Bănățeană….. Pe rețelele sociale, Nacov se declară „mândru vânător” și postează fotografii de la partide, cu pușca în mână, lângă cerbi împușcați, ori cu mistreți sau iepuri. „Arthur nu mai este urs, l-au transformat în ciocârlie”, scria Gheorghe Nacov pe pagina sa de Facebook în vară, când proiectul de modificare a Legii vânătorii a fost depus la Senat, ca răspuns la criticile aduse de ONG-urile de mediu la inițiativa parlamentară. El însuși vânător, Gheorghe Nacov e de părere că prin modificarea legii și schimbarea cotelor pentru păsările migratoare, în sfârșit vânătorul „își va putea face treaba”. …. Zacharie Benedek, UDMR În vârstă de 54 de ani, Zacharie Benedek este de profesie inginer constructor și a obținut, în 2020, un mandat de deputat pe listele UDMR. Are un master în Siguranța și Sănătatea Muncii la Sibiu și, conform declarației sale de avere, deține o stație de beton din același oraș. …. Florian Bodog, PSD Senator și fost ministru al sănătății în Guvernul Grindeanu și Tudose, Florian Bodog a fost recent trimis în judecată de DNA pentru abuz în serviciu. El este acuzat de procurori că și-a ajutat consiliera să încaseze salariul timp de un an fără ca aceasta să treacă pe la serviciu, potrivit G4Media. În 2017, Pressone scria că și-a plagiat două treimi din teza de doctorat, iar Universitatea de Vest din Timișoara a cerut anularea diplomei de doctor. Integral:
Cum au ”uitat” autoritățile în pandemie de infecțiile nosocomiale din spitale. Cifrele indică o subraportare ridicolă
Statul român, un fiasco hrănit de coruptie pe fundal de thriller fantastic
Cauzele scumpirilor din energie explicate de analiști. ”O creație artificială inventată de Uniunea Europeană”….. Circa 60% din prețurile la încălzire reprezintă costurile de achiziționare a certificatelor pentru emisii de CO2, spun analiștii. Ei atrag însă atenția că autorizațiile pentru emisiile de CO2 sunt o creație artificială inventată de Uniunea Europeană, al cărei scop este reducerea semnificativă a gazelor nocive eliberate în atmosferă. ”Problemele privind aprovizionarea și livrarea au făcut ca prețul petrolului să atingă cel mai ridicat nivel din 2014, iar gazul în Europa a ajuns la niveluri extrem de ridicate, atingând maxime istorice. De asemenea, “nedoritul” cărbune a devenit scump din cauza creșterii prețurilor altor materii prime. În plus, sursele alternative nu au fost capabile să furnizeze destulă energie pentru a satisface necesarul”, arata analiștii. Prețurile la energie cresc rapid Energia afectează fiecare aspect al vieții noastre și, mai devreme sau mai târziu, vom simți impactul prețurilor ridicate în toate aspectele de zi cu zi. Așa s-a întâmplat în toată Europa, unde inflația pentru Zona Euro a urcat la 5% – cel mai ridicat nivel din istorie. La rândul său, inflația în Polonia a atins niveluri de peste 8%, inflație care a fost observată ultima dată la începutul deceniului precedent, în timp ce inflația în România s-a apropiat de pragul de 8% la sfârșitul anului….. ”Autorizațiile pentru emisiile de CO2 sunt o creație artificială inventată de Uniunea Europeană, al cărei scop este reducerea semnificativă a gazelor nocive eliberate în atmosferă. Acestea, desigur, sunt
Subiectul pensiilor speciale este îngropat! Să trecem la pensiile de serviciu …. De fapt, problema pensiilor speciale a fost pusă în mod greșit, încă de la început. De ce? Pentru că, pe rând, majoritatea categoriilor profesionale s-au extras din rândul așa-numitelor pensii speciale: militarii, magistrații și polițiștii susțin că au pensii de serviciu și nicidecum speciale. Astfel, din pensiile speciale nu mai rămâne aproape nimic, poate doar foștii diplomați, foști angajați în industria aviatică și cei care au lucrat la Curtea de Conturi. De aceea, dezbaterea publică ar trebui să se mute de la pensiile speciale către pensiile de serviciu. Se poate modifica sistemul acestor pensii? Pot fi schimbate condițiile în care ies la pensie militarii, polițiștii sau magistrații? Pot fi reduse decalajele de venituri dintre pensiile normale și cele de serviciu? Acestea sunt întrebările punctuale și directe la care ar trebui să răspundă responsabilii politici. Pentru că altfel „ne vom mai învârti mult și bine în jurul cozii” discutând despre pensiile speciale fără să se întâmple, de fapt, ceva. „Militarii nu au pensii nesimțite” Acest lucru este dovedit chiar de deciziile și declarațiile de la sfârșitul săptămânii trecute. Ministrul Apărării, Vasile Dâncu, a afirmat că „militarii nu au pensii nesimțite și nici nu au pensii foarte mari”. Drept urmare, anul acesta, pensiile militare vor fi indexate cu rata inflației….. De asemenea, la sfârșitul săptămânii trecute, ministrul justiției, Cătălin Predoiu, a semnat un ordin prin care valoarea sectorială de referință din sistemul judiciar, indicatorul la care se raportează pensiile și salariile, crește de la 465 la 605 lei, cu 30%. Este greu de spus dacă impactul asupra salariilor și pensiilor va fi de același nivel, 30%, dar cert este că va exista o creștere substanțială. Iată și câteva cifre referitoare la pensiile de serviciu. Bugetul Ministerului Apărării plătește pentru 80.000 de pensionari, inclusiv urmașii, pensia medie fiind de 4.200 lei, ceea ce înseamnă 17% din bugetul total, adică aproximativ patru miliarde lei. Pentru magistrați, pensia medie este de 20.100 lei, sunt 4.400 de beneficiari, iar în sistemul judiciar, salariul mediu net este de 8.700 lei. Pensia medie bazată pe contributivitate este de numai 1.600 lei. Sunt doar două exemple. Rămâne observația evidentă că în pline dezbateri despre desființarea pensiilor speciale două categorii importante de pensii de serviciu cresc spectaculos. Deficitul bugetar Deci, problema rămâne.
Lucian Croitoru: O explicație pentru revenirea inflației în țările dezvoltate …..Tehnic, creșterea inflației înseamnă existența unui dezechilibru în care cererea depășește oferta. În cazul specific al SUA, profesorul John Cochrane arată într-o serie de articole publicate pe blogul personal sau în presă că, în timpul pandemiei, politicile (macro)economice ortodoxe, centrate pe administrarea cererii s-au izbit de problemele ofertei. În particular, cel puțin de când a început pandemia, politicile (macro)economice ortodoxe au tins să alimenteze cererea și să constrângă oferta. După 2020 stimulii au reușit să producă inflație deoarece au fost supradimensionați, rolul cererii în timpul pandemiei a fost greșit înțeles de către autorități și, în fine, stimulii au fost acordați sub forma ajutoarelor directe oferite de guvern („bani din elicopter”), imprimând, prin această componentă, o natură fiscală inflației curente, nu monetară (Cochrane, 2021a; Cochrane, 2022). La rândul ei, oferta a fost constrânsă, în special prin descurajarea muncii, iar planurile fiscale ale administrației americane vor continua să descurajeze munca (Cochrane, 2021b). Explicația pe care o prezint aici urmează aceeași viziune, conform căreia politicile economice ortodoxe tind să alimenteze cererea și să descurajeze sau, în cel mai bun caz, să întârzie eliminarea barierelor din calea ofertei. Explicația este concentrată pe natura inflației și pe contextul general care a influențat și acompaniat această natură. Ideea principală este aceea că pandemia a contribuit la creșterea inflației, dar nu ar fi putut face acest lucru fără ca terenul să fi fost dinainte pregătit de acele filozofii politice și teorii economice care, predominante în timp și profesie, au susținut un rol central în administrarea economiei pentru guvern, în defavoarea piețelor. Astfel ghidată, practica politicilor economice a produs, în decenii, o aglomerare de restricții în calea ofertei la nivel agregat. Inflația recentă a apărut, într-adevăr, nu neapărat din cauze monetare, ci pentru că pandemia și șocul venit de la creșterea prețurilor energiei au lovit în primul rând oferta agregată, deja încorsetată de prea mult timp de restricții, și a afectat mult mai puțin cererea din economie. În același timp, teoriile care ghidează administrarea politicilor a făcut ca stimulii acordați să vizeze în primul rând cererea. Astfel, o ofertă sufocată de mult timp de diverse restricții și lovită de pandemie nu a putut ține pasul cu cererea. Schimbarea opticii Contextul general este acela în care, după criza din 2008, explicațiile predominante date crizei au condus la ideea că prea marea libertate a piețelor a fost cauza de fond a formării unor comportamente orientate spre asumarea de riscuri excesiv de mari în sectorul financiar cu scopul de a produce profituri exagerate. Aceste comportamente s-au reflectat, conform acestei explicații, în acumularea de dezechilibre care, inevitabil, au dus la apariția crizei, în urma căreia, inegalitățile economice s-au accentuat. Față de această interpretare mă grăbesc să adaug că economia capitalistă bazată pe un înalt grad de libertate a piețelor produce prosperitate la nivelul societății, dar aceasta nu înseamnă că produce egalitate economică între membrii ei. Inegalitatea este o caracteristică intrinsecă a societății capitaliste producătoare de prosperitate….. 2. Revenirea inflației și a anticipațiilor inflaționiste Inflația a apărut pe acest fundal, după ce pandemia generată de Covid-19 a lovit economia mondială. Mai precis, datele par să confirme că inflația a fost reaprinsă de pandemie, pentru că ea a avut, cel mai probabil, un impact negativ relativ mic și temporar asupra cererii, dar a avut un impact negativ important asupra ofertei. Totuși, dozarea stimulilor pare că a fost ghidată mai degrabă de anticipația, formată în linie cu filozofia politică dominantă și teoria ortodoxă, că recesiunea ar apărea mai degrabă influențată de un șoc important în cerere. Un motiv pentru care pandemia a lovit foarte puternic oferta economiei este acela că alterarea liberalismului printr-o prezență masivă a statului a dus la scăderea responsabilității individuale. Oamenii s-au dezobișnuit să fie responsabili pentru acțiunile lor referitoare la unele activități aparent minore, cum ar fi igiena și protecția personală împotriva unei boli contagioase, dar cu consecințe la nivelul întregii societății[2]. O responsabilitate individuală crescută ar fi contribuit la reducerea restricțiilor referitoare la mobilitate, ceea ce ar fi ajutat oferta prin menținerea unei rate mai înalte de participare a forței de muncă. …. 3. Reformarea regulilor fiscale Situația din prezent a inflației relativ înalte, a creșterii economice relativ joase și a datoriilor publice relativ mari pun într-o nouă lumină problemele asociate cu o redistribuire excesivă și nevoia de a face ordine în politica fiscală. Aceasta înseamnă eliminarea mecanismelor care împing mereu spre creșterea cheltuielilor publice ca procent din PIB, făcând necesar ca această creștere să fie urmată de creșterea datoriilor publice și de creșterea impozitelor pentru a acomoda creșterea cheltuielilor. Concret, trebuie procedat exact invers, pornind de la mijloace spre scopuri, cum ne sugerează Hayek (1993): identificarea volumului de impozite pe care publicul este dispus să îl plătească din propriile venituri pentru atingerea unor scopuri anterior anunțate în competiția de oferte electorale.. O astfel de reformă a regulilor fiscale în UE și în țările occidentale în general, ghidată de acest principiu, ar fi cu adevărat de folos acestor țări și ar corespunde nevoilor reale…..Regândirea politicii fiscale, care constituie o temă foarte actuală și importantă a agendei Uniunii Europene, este numai una dintre modalitățile prin care poate fi stimulată oferta agregată și a ușura sarcina politicii monetare în a menține inflația la nivelurile dorite. Pentru a crește oferta este însă necesară și eliminarea exceselor și rigidităților conținute în reglementările financiare, în legislația muncii și în reglementările pieței bunurilor și serviciilor. Integral:
EXCLUSIV Sfârșitul unei fabrici apărute în 1864. Timpuri Noi, în insolvență, vinde și terenul de 15.000 mp din Jilava Vânzarea, în 2010, către Vastint, companie cu acționari comuni cu Ikea, a terenului de 5,4 hectare dintr-o zonă semicentrală a Bucureștiului ( la doar un kilometru de Piața Unirii), a însemnat începutul sfârșitului pentru fabrica Timpuri Noi, producător de compresoare, pompe și materiale de instalații, fondată în 1864. Acum, compania, în insolvență, vinde și sediul cumpărat în același an. După tranzacția de circa 35 de milioane de euro cu Vastint, Timpuri Noi și-a plătit datoriile de circa 20 de milioane de euro (în 2008) și a achiziționat un teren de 15.700 mp în Jilava unde și-a relocat producția. Interesant e faptul că Timpuri Noi primise, înainte de criza începută în 2008 și terminată în 2013, o ofertă de 93 de milioane de euro pentru terenul de 5,4 hectare din București, pe care a refuzat-o, după cum scrie presa vremii. Inconștiență sau lipsă de cunoștințe despre piață? Indiferent care ar fi motivul, a fost o cărămidă la sfârșitul scris la Jilava pentru un producător industrial cu multe oportunități, toate ratate. Peste doar cinci ani compania cu Asociația Salariaților (73,6% dintre acțiuni) și SIF Muntenia (21,9%), principalii acționari, a intrat în insolvență, iar acum vinde prin intermediul Casei de Insolvență Transilvania (CITR) și platforma din Jilava pe care sunt ceruți ca prim preț de licitație 3,5 milioane de euro. Economedia a contactat CITR, dar nu a obținut răspuns până la publicarea acestui articol. Tot în același an, 2015, Timpuri Noi s-a delistat de la Bursă. ….. În același timp, Vastint, anunța la sfârșitul anului 2021 că vrea să demareze faza a doua a Timpuri Noi Square, care va include 50.000 mp de birouri și eventual un hotel și spații comerciale, în proiectul imobiliar dezvoltat pe platforma Timpuri Noi din București. Astfel, la finalizare Timpuri Noi Square va ajunge la circa 100.000 mp de birouri, 50.000 mp de spații rezidențiale și o zonă comercială cu restaurante, magazine etc. Istoria Timpuri Noi începe în 1864, când antreprenorul francez Louis Lemaitre înființează o spălătorie mecanică, care primește de la stat concesiunea spălării rufelor provenite de la spitalele bucureștene. Ulterior, compania a adăugat o turnătorie, care producea greutăți și alte instrumente de măsurat oficiale, tot în urma unei concesiuni acordate de stat. Ceva mai târziu, fabrica a început să fabrice locomotive și batoze. Timpuri Noi a fost naționalizată în 1948 și a ajuns la peste 2.700 de salariați. Asta mai ales pentru că era unicul producător de compresoare de mică și medie capacitate pentru piața din România și CAER. Integral:
O persoană cu Omicron poate infecta între 6 și 16 persoane ….. Dr. Octavian Jurma: Majoritatea cazurilor care sunt depistate în România nu mai au nicio legătură epidemiologică cu un caz de import. Sunt produse local. În felul acesta, chiar dacă am închide complet granițele, nu ne-ar împiedica să evolueze vertiginos. În general, debutul unui val epidemiologic are loc pe fondul dobândirii unei dominante de către una din versiuni. Probabil că acest lucru a avut loc săptămâna trecută, la sfârșitul anului. Omicron se transmite mai rapid decât celelalte tulpini ale virusului. Câți oameni infectează o persoană bolnavă? Dr. Octavian Jurma:
Curtea de Apel Cluj: „Permanentizarea stării de alertă contravine Constituției”. De ce nu sunt consecințe Instanța contestă rolul MAI, care a înlocuit Ministerul Sănătății, și susține că Executivul nu se supune legii, emițând noi acte normative, în locul celor desfințate de judecători. Starea de urgență poate fi văzută ca un mecanism necesar într-o democrație constituțională – dar trebuie să fie justificată, temporară și delimitată de niște reguli. Încă de la începutul pandemiei COVID-19, Libertatea a publicat opiniile unor cercetători din zona științelor politice, care au explicat care sunt nevoile cărora starea de urgență le răspunde în mod legitim și care sunt limitele acesteia. …. „Statul, în virtutea obligației de asigurare a sănătății publice, și-a arogat drepturi discreționare, îngrădind drepturi și libertăți fundamentale, drepturi sociale și economice”, arată judecătorul, în motivarea deciziei sale. … Cine şi de ce a cerut anularea HG Luna trecută, doi avocaţi şi un psiholog din Cluj – Napoca au cerut instanţei anularea HG 1242/08.12.2021, prin care a fost prelungită starea de alertă, fiind impuse populaţiei noi restricţii, valabile până la 8 ianuarie anul acesta. Ei au reclamat că HG nu respectă criteriile din Legea nr. 55/2020. Asta pentru că măsurile prevăzute se aplică indiferent de incidența cumulată pe 14 zile, iar actul normativ nu este motivat și nu se întemeiază pe studii de impact, măsurile adoptate fiind „aplicate discriminatoriu și în regim de putere”. Prin condiționarea accesului la diferite evenimente de probarea efectuării vaccinului, a trecerii prin boală ori de testare, se aduce o încălcare a drepturilor omului, au mai precizat cei trei reclamanţi. „Este notoriu faptul că persoanele vaccinate transmit virusul, că acest vaccin nu asigură o protecție de 100% și nu asigură lipsa posibilității de infectare de către vaccinați”, au declarat reclamanții, în faţa instanţei. Cum s-a apărat Ministerul Afacerilor Interne „Reclamanții susțin că le sunt restrânse anumite drepturi, însă prin acțiunea sau inacțiunea lor, aceștia doresc restrângerea altor drepturi, ale altor cetățeni, care optează pentru vaccinare”, a precizat, către instanță, reprezentantul Ministerul Afacerilor Interne care e parte în proces, alături de Guvernul României. Juristul de la MAI a explicat că „dacă persoanele nevaccinate au ghinionul de a se îmbolnăvi ajung în spital în situații complicate și astfel se restricționează accesul celorlalte persoane, cu alte tipuri de afecțiuni, la sistemul de sănătate, deoarece acesta nu mai face față”. MAI a precizat că HG a fost motivată, ținându-se seama de propunerile Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, care „a analizat minuțios factorii de risc”. …. Ministerul de Justiţie: „Restricţiile trebuie să fie temporare, nediscriminatorii” La baza HG prin care au fost impuse restricţiile stă un document elaborat de Centrul Național de Coordonare și Conducerea Intervenției – „Analiza factorilor de risc privind managementul situației de urgență generate de virusul SARS-CoV-2 pe teritoriul României la data de 05.12.2021”. …. Instanța nu contestă starea de urgență, ci permanentizarea ei La 5 ianuarie anul acesta, Curtea de Apel Cluj a admis cererea celor trei reclamanţi şi a anulat HG 1242/08.12.2021. În motivarea deciziei sale, instanţa precizează că actul normativ încalcă cerinţele legale, iar în Nota de fundamentare nu se arată de ce e necesară continuarea stării de alertă. ….. „Nu au fost analizate și expuse aspecte privind impactul socioeconomic, financiar și, mai cu seamă, impactul juridic, care se referă la implicațiile pe care le are asupra legislației în vigoare noua reglementare”, precizează judecătorul. Nu au existat activități de informare publică şi nici consultările ce ar fi trebuit derulate, înaintea elaborării proiectului de act normativ. „Aceste vicii de legalitate au fost sesizate atât de practica judiciară, cât și de Consiliul legislativ și de Ministerul Justiției”, se arată în motivarea instanţei. Judecătorul precizează că „deși pandemia a început cu mai bine de 2 ani în urmă, măsurile instituite (…) nu pot fi caracterizate cu caracter esențialmente temporar”, iar „permanentizarea stării de alertă contravine art. 53 din Constituție”, care se referă la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. …. Instanţa, despre „stabilirea cu exces de putere a unor măsuri” Curtea de Apel Cluj mai precizează că, potrivit Constituției României, „hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor și, în consecință, este nelegală instituirea de norme primare pe calea unei hotărâri de guvern”. Se discriminează, fără a fi necesar în scopul asigurării sănătății populației, categoria persoanelor nevaccinate care reprezintă majoritatea populației României, persoana vaccinată considerându-se una sănătoasă, iar persoana nevaccinată prezumându-se ca fiind bolnavă. Integral:
Țară în service | Marele eșec al spitalelor regionale. România a pierdut 500 de milioane de euro Ideea construirii unor spitale regionale moderne a fost rostogolită de toate guvernele din 2005 până în prezent. Niciunul nu a reușit să pună măcar o cărămidă, deși Uniunea Europeană a alocat un miliard de euro României. Jumătate din această sumă s-a pierdut. Comisia Europeană a alocat încă din 2016 peste un miliard de euro pentru realizarea a trei spitale intitulate ca „regionale”. Finanțarea urma să fie acordată pe exercițiul financiar european ce se va termina în 2027. Jumătate din sumă ar fi trebuit cheltuită până în 2021, însă autoritățile române nu au finalizat nici măcar proiectele tehnice. Din finanțarea de un miliard au mai rămas 500 de milioane de euro. Pentru a nu pierde și acești bani, Ministerul de Finanțe a realizat împrumuturi de peste 700 de milioane de euro. La București, primarul Gabriela Firea s-a ambiționat să ridice un spital nou și, după ce acesta a fost scos de pe lista finanțărilor europene, în decembrie 2019, a promis că va investi un miliard de euro de la bugetul local. Studiul de fezabilitate pentru spitalul metropolitan din București a expirat la sfârșitul anului 2021. Municipalitatea a cheltuit 3,5 milioane de lei pentru el. Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, ne-a declarat că nu va începe lucrările la Spitalul Metropolitan, pentru că nu are certitudinea că există bani pentru el.
Guvernul n-are bani să compenseze facturile la energie fiindcă i-a tocat pe sinecuri și pomeni
Va deveni COVID mai puțin periculos pe măsură ce evoluează? Avertismentul specialiștilor Experții avertizează că evoluția virală nu este o stradă cu sens unic și că scăderea continuă a virulenței nu e o certitudine, scrie The Guardian. Chiar dacă tulpina Omicron a dat speranțe că variantele care vor apărea de acum încolo vor fi mai blânde sau că ne îndreptăm spre partea endemică a crizei COVID, specialiștii spun că nu trebuie să ne grăbim să tragem concluzii. …..
Cum adânceşte ministrul Sănătăţii neîncrederea în sistemul sanitar pe care îl conduce: „Punem pe primul loc siguranţa pacientului, atât cât ne permit dotările din spitale” Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a pornit un tur de spitale în Bucureşti şi în ţară, bifând iniţial vizite la două unităţi în care au fost în 2021 incendii – Matei Balş în Capitală şi Spitalul de boli infecţioase în Constanţa….. O declaraţie care frapează a ministrului Sănătăţii în vizita de la Constanţa este însă următoarea: „Punem pe primul loc siguranţa pacientului, categoric, în măsura în care dotările actuale din România în ceea ce priveşte infrastructura spitalicească permit acest lucru. Încercăm în măsura cea mai mare să asigurăm pacienţilor siguranţă, dar trebuie să ţinem cont de infrastructura pe care o avem în acest moment. Sigur că ne dorim spitale noi. Problema este că avem o pandemie, trebuie să tratăm sute, mii de pacienţi, trebuie să îi salvăm”, a spus Alexandru Rafila. Astfel, mesajul transmis de însuşi ministrul Sănătăţii, cu alte cuvinte, spune cam aşa: vă tratăm cu ce avem. Asta în condiţiile în care în sistemul sanitar românesc nu s-a investit nimic în ultimii ani şi Sănătatea a fost un rezervor nesecat de scurgere de bani în buzunarele miniştrilor, managerilor, şefilor de secţii. Cu valul 5 generat de varianta Omicron care creşte ca un bulgăre de zăpadă în România şi cu ameninţarea aglomerării spitalelor, ministrul Sănătăţii susţine „forţarea” deschiderii unui spital declarant neconform, în care şi-au pierdut viaţa şapte (7) oameni, lucru pentru care nu s-a făcut nimeni vinovat. Când chiar ministrul Sănătăţii pune semnul egal între siguranţa pacienţilor şi infrastructura din spitale, în care nu s-a investit nimic în ultimii ani, cum mai poate veni un bolnav cu încredere într-o unitate medicală?
Analiză 
Octavian Jurma: „Dacă statul vrea sa facă bine, sa înceapă cu obligativitatea certificatului verde, nu cu obligativitatea infectării copiilor” Nu obligăm niciun adult să facă ceva împotriva voinței sale, dar obligăm copiii sa mearga la infectare sigură, spune cercetătorul Octavian Jurma. „România azi: 140 minori internaţi. Cu 53% faţă de media de 91 a săptămânii trecute. Până la finalul săptămânii vom depăşi 200, iar săptămâna viitoare vom depăşi probabil recordul de minori internaţi din valul 4-Delta. După dezastrul din şcoli de acum câteva săptămâni din valul 4-Delta, concluzia unanimă a autorităţilor a fost . Avem un recomandare fermă pentru firme să îşi ţină angajaţii acasă, dar copiii sunt trimişi fizic la şcoală să îşi infecteze părinţii trimişi acasă de firme să nu se infecteze la muncă”, scrie pe Facebook Jurma….„Nu obligăm nici un adult să facă ceva împotriva voinţei sale, dar obligăm copiii să meargă la şcoală la infectare sigură. 
România se joacă de-a școala …. 44% dintre elevii români sunt analfabeți funcțional, adică învață, dar nu știu ce La ultima testare PISA (2018) s-a constatat că 44% dintre elevii români sunt analfabeți funcțional, procentul fiind mai mare decât cel din 2015 când s-a situat la 39%. Potrivit aceluiași raport, doar 1% dintre elevi sunt foarte performanți la capitolul citire. 1% pentru o competență de bază, în lumea în care alții plănuiesc zboruri turistice pe Marte. O altă testare, cu nișă pe științe și materii exacte a arătat anul trecut că 22% dintre elevii de clasa a VIII-a sunt analfabeți funcțional la matematică, chimie, fizică și biologie, România fiind pe ultimul loc în UE la acest capitol. Dacă mai facem un pas și adăugăm la aceste procente și cifrele abandonului școlar imaginea de ansamblu arată mult mai rău. Ce definiție putem da atunci sistemului nostru de învățământ? Un sistem în care intră rând pe rând copiii, dar scapă cine poate, axat pe memorare mecanică și repetiție, care promovează individualismul în locul muncii în echipă. Nu ne place meritocrația- burse de merit pentru jumătate din elevii de gimnaziu și liceu din țară De curând a fost scandalul burselor de merit: ministrul Educației a propus majorarea notei pentru a obține bursa de la 8.50 la 9.50. Aberant aș zice, dar asta doar la prima vedere, căci cifrele arată o situație în contrast cu statisticile amintite anterior: peste 53% dintre copii aveau bursă de merit. Școala online a crescut cu 27,29% numărul elevilor cu medii de peste 8.50, asta în contextul în care realitatea din teren a arătat profesori slab pregătiți la capitolul digitalizare. Mai mult, în mediul rural știm bine că tabletele au ajuns greu. Gestionarea orelor virtuale și a metodelor de evaluare a fost un show improvizat. Pe ce se bazează creșterea? Ori suntem o nație de genii, ori notarea în învățământ are o problemă și nu mai există ierarhie. Cum putem motiva real copiii dacă toți au 9 și 10 pe linie? Cum se poate recompensa munca dacă toți copiii primesc aceleași note? Cum se corelează aceste cifre cu rata mare de abandon școlar? Avem jumătate de copii genii și jumătate atât de proști încât nu termină opt clase sau nu sunt capabili să înțeleagă un text pe care îl citesc? Note ca să dăm bine Problema notării ține de câteva mentalități de care nu ne dezicem ca nație. În primul rând, părinții intervin la orice notă mică primită de copil, acuzând de multe ori că „a fost doar o scăpare și îi strică media”. Vă întreb însă: este normal ca un copil să fie de 10 la toate materiile? Poate excela în egală măsură și la literatură și limbi străine, și la muzică, și la sport, și la matematică? Eu zic că nu. Ne place să ascundem mizeria sub preș. Este sport național și nu ne dezicem de el nici la școală. Forme fără fond. Goana după note are două cauze: prima, faptul că se ține cont de mediile de an la admiterea la liceu; a doua – orgoliul părinților care dictează că fiica sau fiul trebuie să aibă note mari. Faptul că aceste note din gimnaziu contează la admiterea la liceu este o greșeală majoră. Nu avem același barem de notare între școli și nici măcar între clasele din cadrul unei unități. Profesorii sunt diferiți, abordările și metodele nu sunt unitare. Unele cadre didactice sunt mai severe, altele mai relaxate. Subiectivismul nu lipsește….. Materia și programa școlară – o altă problemă majoră. Îi îndopăm pe elevi cu noțiuni abstracte, le cerem să învețe comentarii pe de rost, nu le explicăm cum noțiunile de fizică au sens în viața reală, alături de multe altele și obținem reversul medaliei: în loc să avem copii deștepți, avem copii plictisiți și care fug de școală. De ce e nevoie de studierea limbii latine un an în gimnaziu si nu doar la cei care urmeaza un profil de filologie? De ce interacțiunea la clasă lipsește de cele mai multe ori, iar predarea se reduce la vestitul „eu vă spun, voi notați”? Nu ne mai putem ascunde după deget: sistemul românesc de educație are deficiențe majore. Integral:
Un dezastru pentru liniștea președintelui …. Nici măcar nu ne gândim la reformele cerute de PNRR, ci doar la nivelul de viață care, de fapt, scade, pentru că mult trâmbițatele creșteri de pensii, alocații și compensații nu reușesc să acopere inflația. Incapabil să schimbe modul de calcul al prețului energiei sau să exploateze gazul din Marea Neagră, din motive doar de el știute, actualul guvern continuă practica statornicită de antecesorii săi de a nu schimba nimic și de a-i favoriza pe furnizorii de energie în dauna populației – adică îl lasă pe ministrul energiei Virgil Popescu să facă exact ce a făcut și în ultimii doi ani. Nici problema pandemiei nu a fost rezolvată, căci talentatul domn Alexandru Rafila și-a predat spada de specialist imperativului politic al PSD și AUR, iar astăzi dă declarații stupide menite să justifice inacțiunea guvernamentală în combaterea valului 5, de care, de altfel, este perfect conștient. Guvernanții noștri par să fi hotărât că, de vreme ce prețul politic al măsurilor eficiente anti-COVID este prea mare, vor lăsa populația pradă pandemiei, să se imunizeze prin boală și să scape cine poate. O atitudine de rău augur pentru problemele sănătății publice. Metamorfozarea dezonorantă a doctorului Rafila sugerează că niciun om competent în domeniul său nu poate învinge dictatul politic. În consecință, putem avea și miniștri neaveniți, cum este Sorin Grindeanu la Transporturi, pentru că oricum decizia nu se ia pe criterii profesionale, ci strict în funcție de interesele „sistemului”, iar „sistemul” nu vrea reformă, vrea doar banii publici cu impunitate. Va fi așadar foarte greu pentru ministrul finanțelor, Adrian Câciu, care sigur nu este un incapabil, să facă reformele indispensabile – măcar reformarea ANAF și sporirea gradului de colectare. Dar cum să reformeze ANAF, când slaba colectare asigură banii negri din care se alimentează partidele politice, conform unor analiști economici? Imperativul restaurației și al conservării status quo-ului păgubos devine și mai evident atunci când urmărim numirile dictate premierului Ciucă de PSD – și executate cu conștiinciozitate: pe de o parte, revin în funcții de secretari de stat „specialiștii” epocii Dragnea-Dăncilă, cum ar fi, printre mulți alții, Roxana Mânzatu, la Ministerul Fondurilor Europene, sau Cristian Vasilcoiu, fost consilier al fostului ministru Olguța Vasilescu, numit secretar de stat la Ministerul Muncii, ca să nu mai vorbim de Florian Lixandru, apropiat al lui Liviu Pop și al Ecaterinei Andronescu, la Ministerul Educației….. Suntem nevoiți să-i dăm dreptate lui Sorin Ioniță, care arăta că o astfel de strategie atrage contraselecția și numirea în fruntea guvernului a „unor oameni vulnerabili şi dispensabili, ce nu pot avea o carieră fără protecţia epoleţilor”. După ce am constatat cine se află la comandă, adică, spus pe șleau, cine ne mănâncă în continuare banii, înțelegem ce nu au spus – dar probabil au subînțeles – cei care au explicat această nefastă restaurație prin dorința președintelui Iohannis de a avea un rest de mandat liniștit. Dar cine îi amenința liniștea? Răspuns posibil: grupurile de interese schițate mai sus, neliniștite de zelul reformist al USR, mai ales în domeniul justiției, și obsedate să recapete controlul asupra fondurilor publice, inclusiv banii europeni. Să ne amintim că, înainte să vină guvernul Ciucă, se intensificaseră amenințările cu suspendarea președintelui. Acum toți tac, inclusiv AUR! Integral:
”Eroul necunoscut” din sistemul imunitar care apără contra Omicron dacă nivelul anticorpilor scade: ”Nu poate împiedica infectarea. Dar poate minimiza daunele care vin după aceea” Un erou necunoscut al sistemului imunitar se dovedește a fi un protector împotriva formelor grave de boală cu Omicron chiar și atunci când nivelul anticorpilor scade, ceea ce explică de ce valul record de infecții cu această variantă nu a dus până acum la copleșirea spitalelor cu pacienți Covid, scrie
Cele 4 tipuri de coronavirus care provoacă o ”banală” răceală. Care sunt diferențele față de noile tulpini COVID ….Stim, inca dinainte de a merge la Facultatea de Medicina, ca o raceala “banala” trece in sapte zile cu tratament si intr-o saptamana daca nu iei nicio pastila, ci doar stai si astepti sa treaca. Odata insa ce am intrat in Facultatea de Medicina, devine obligatoriu sa ne si sa le explicam celorlalti ce poate insemna, de fapt, o “banala” raceala. Cum de a devenit banala si de ce, devenind banala, noi totusi inca vorbim despre ea si o transformam in referinta. Ar fi trei motive pentru care nu putem ignora aceasta “banalitate”: – apare foarte des, aproape in fiecare sezon de toamna-iarna-primavara. – ne scoate din ritmul cu care suntem obisnuiti, ne obliga sa lipsim de la munca/scoala, oricum ne scade considerabil randamentul. – pentru unii dintre noi, cei care prezinta “comorbiditati”, aceasta banalitate poate insemna vizita la medic, internarea, nevoia de terapie intensiva sau, uneori, in cazuri complicate, poate aparea decesul. In cifre, aceasta banalitate de raceala a fost cuantificata astfel, in SUA (2003, dar sunt usor de gasit si alte studii): – peste 100 de milioane de vizite la medic. – cheltuieli de peste 7 miliarde de dolari pentru sistemul de
Situație rară: Eolienele duduie la o putere medie orară de aproape 2.700 MWh. Prețul spot e printre cele mai mici din Europa ….Prețul mediu al energiei electrice tranzacționate în data de 10 ianuarie pe piața de la București, cu livrare în ziua de 11 ianuarie, este de 174 de euro/MWh, potrivit datelor de pe platforma OPCOM. Cu acest preț, România este printre cele mai ieftine piețe spot din Europa din data de 11 ianuarie – doar Bulgaria (172 euro) are prețuri mai mici decât noi. Pe piețele occidentale prețurile sunt în jurul valorii de 250 de euro/MWh, la fel și în Polonia, care, tradițional, avea prețuri spot mai mici, Unul dintre motivele prețului mic de la noi este și aportul semnificativ prognozat al turbinelor eoliene….. Astfel în data de 11 ianuarie, din România “curge”, în toate intervalele orare ale zilei, energie în rețeaua maghiară, în cele mai multe ore la un nivel de 776 MW, valoarea maximă posibilă – prețul spot de mâine din Ungaria este de 254 de euro/MWh, cu circa 80 de euro în plus față de cel din România. În schimb, în 16 intervale orare în România intră energie din rețeaua bulgară, unde prețul mediu al zilei este cu 1,5euro/MWh mai mic decât la noi. Amintim că piața spot de energie electrică de la București este cuplată prin preț cu cele din Ungaria, Cehia și Slovacia și, mai nou, cu cele din Austria, Polonia și Germania. În luna octombrie 2021, piața spot de la București a fost cuplată, prin același mecanism, și cu piața din Bulgaria. Integral:
Mâncarea devine un lux pentru români. Producător: „Vrem să vedem şi noi care este explicaţia acestor majorări“ …. În toate sectoarele, de la panificaţie la carnea de porc şi produsele lactate, sunt aşteptate scumpiri. :contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2022/01/hepta4180616-scaled.jpg?w=640&ssl=1)
Pe mâinile cui a fost lăsată Compania Națională de Investiții, în ultimii 9 ani Guvernele s-au mai schimbat, pe directoarea Companiei Naționale de Investiții, Manuela Pătrășcoiu, nu a mișcat-o nimeni din funcție din 2013. Ce surprize ascund CV-ul și declarațiile de avere ale acesteia, într-un nou articol marca Valeriu Nicolae, publicat de Libertatea. …. Pe site-ul instituției conduse de doamna Pătrășcoiu, rapoartele obligatorii de transparență nu mai există din 2019. Există un fel de rezumate ale întâlnirilor AGA, dar lipsesc lucrurile cele mai importante – felul în care s-au cheltuit banii și mai ales modul în care au fost remunerați oamenii din conducerea CNI. …. În 2009, doamna Pătrășcoiu era, conform CV-ului domniei sale, directoare economică la CNI. Nu avea cum să facă mai puțin de 10.000 de lei net pe lună, căci în 2011, în aceeași poziție, în condiții de tăieri salariale, a câștigat peste 12.000 de lei lunar, conform declarației de avere. Pe 2010, salariul este secretizat, iar în 2009 declarația de avere lipsește. Doamna Pătrășcoiu câștiga totuși cel puțin de 22 de ori mai mult decât salariul minim pe economie. În acel an, 2009, ea a beneficiat de un credit ipotecar ANL pentru un apartament de 85,14 metri pătrați în București. ….. Locuințele ANL au fost gândite în special pentru tineri cu venituri reduse. Pe lângă salariul imens, doamna Pătrășconiu mai deținea, în 2009, un alt apartament în București, două mașini plus un contract de leasing pentru un jeep de lux în valoare de 54.900 de euro. CV-ul domniei sale este tipic celor care primesc peste 100.000 de euro anual de la statul lor cel bun. Și doamna Pătrășcoiu este absolventa Colegiului Național de Apărare, cel atât de faimos prin doctorate plagiate, legături cu serviciile secrete și absolvenți care de care mai dubioși. Cum a ajuns o contabilă de la Flacăra și Rebus consilieră principală la minister și apoi, aproape imediat (într-un an), directoare economică la Compania Națională de Investiții, care implementa programe de sute de milioane de euro, incluzând faimosul program al sălilor de sport? Este o întrebare care astăzi pare inutilă. Din 2002 – de pe timpul guvernului Adrian Năstase – doamna este director economic la CNI. Despre corupția din CNI s-a scris la greu. …..Între 2005 și 2006, doamna Pătrășcoiu, cu o slujbă foarte bine plătită și extrem de importantă: directoare economică la cea mai importantă agenție națională de investiții, face, în același timp, Relații Internaționale și Integrare Europeană la SNSPA, Management Financiar Bancar la Universitatea Româno-Americană și devine expert contabil, absolvind cursurile Corpului Experților Contabili. Mai exact, făcea în același timp trei studii postuniversitare. Doamna Manuela Pătrășcoiu ajunge director general al CNI în 2013, după ce postul fusese eliberat de doamna Ana Maria Topoliceanu. Fosta parteneră de afaceri a Elenei Udrea va primi ulterior trei ani cu suspendare pentru corupție în faimosul dosar „Gala Bute”. ….. Consiliul de Administrație (CA) al CNI adăpostește și alte „minuni”. O găsim aici pe doamna Guran, soția domnului Virgil Guran, mare lider liberal, cel care a scăpat de pușcărie pentru evaziune fiscală după ce și-a scos un certificat medical de tulburări psihice. Soția domnului Guran are zero calificări care să justifice prezența în CA. Și nu este deloc o excepție. Nivelul imposturii și nepotismului în funcțiile de conducere ale companiilor unde statul este acționar principal este îngrozitor. Cum la fel de îngrozitoare este și lipsa totală de acțiune din partea partidelor pentru a rezolva aceste probleme. Practic, nu există nicio diferență între numirile făcute de PNL, PSD sau UDMR. România nu este doar un stat eșuat, cum bine a spus șeful statului, ci și un stat capturat. Un stat laș, dominat de nepotism și corupție. Un stat care pute îngrozitor a servicii secrete, șantaj și a incompetență arogantă și cinică în cele mai importante funcții. Cu precizarea că numirile făcute de domnul președinte Iohannis în CA-uri nu fac excepție de la regula enunțată mai sus, iar domnul Iohannis reprezintă excepțional calitățile acestui stat. Integral:
Platformă de monitorizare și analiză a țintelor din PNRR, lansată de Dragoș Pîslaru și Cristian Ghinea. ”Programul pentru infrastructură feroviară, adoptat de Guvern, contrazice PNRR” …. Potrivit raportului, din cele 21 de obiective, numai 13 sunt îndeplinite în mod real, pe formă și pe fond (marcate cu culoarea verde), patru fiind încă în pregătire (marcate cu galben), două fiind în întârziere (marcate cu portocaliu) și două fiind încheiate, dar în mod neadecvat, cu probleme grave pe fond (marcate cu roșu). Acestea din urmă sunt considerate ca fiind blocate fiindcă măsurile propuse/adoptate de guvern nu sunt adecvate/suficiente sau nu respectă cerințele din PNRR. Marcat cu roșu: Programul de acțiune pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare Spre exemplu, autorii raportului consideră că Adoptarea strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare și aplicarea programului de acțiune, deși anunțate oficial și adoptate, au probleme grave pe fond. Astfel, Programul de acțiune care ar trebui să aplice Strategia (inclusă în PNRR), de fapt, contrazice unele prevederi chiar din PNRR, arată observațiile din raport. Pe scurt, Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare prevede, și include în PNRR, fonduri europene cu prioritate pentru lucrări de întreținere (sau reînnoire) a căilor ferate. Strategia fusese adoptată în decembrie 2020 de către guvernul Orban prin HG 985/2020 (ministrul Lucian Bode) și transmisă Comisiei Europene de către guvernul Cîțu (ordinul ministrului Cătălin Drulă). Programul de acțiune pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare a fost adoptat de către actualul Guvern în 30 decembrie 2021 prin 


