Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 2 februarie! Cerul va avea înnorări şi temporar se vor semnala precipitaţii slabe predominant sub formă de ninsoare în zona de munte, în vestul, nord-vestul şi local în centrul teritoriului, iar pe parcursul zilei, în regiunile sud-estice, pe alocuri vor mai fi precipitaţii mixte. Izolat se va produce polei. Vântul va prezenta intensificări în zona montană înaltă. Temperaturile maxime se vor încadra între minus 3 şi 6 gr C, iar cele minime între minus 9 -1 gr C. Pe arii restrânse mai ales spre sfârşitul intervalului se va forma ceaţă. În Bucureşti, cerul va fi mai mult noros pe parcursul zilei când vor mai fi condiţii pentru precipitaţii slabe mixte, apoi va deveni variabil. Temperatura maximă va fi de 5-6 gr C, iar cea minimă de minus 4 – minus 2 gr C.
259 de focare de COVID-19 în spitalele românești: peste 3.100 de infectări în rândul personalului medical și al pacienților internați cu alte afecțiuni 259 de focare de COVID-19 se înregistrează în acest moment în spitalele din România. 3.105 cazuri de infectare se înregistrează în rândul personalului medical și al pacienților internați inițial cu alte afecțiuni, anunță Ministerul Sănătății. Practic, o parte dintre pacienții care s-au internat cu alt diagnostic s-au infectat cu SARS-CoV2 chiar în spital. În ultimele 24 de ore, în România au fost raportate 20.131 de cazuri de COVID-19, rata de pozitivare a testelor fiind de 38,36%, conform datelor finale transmise luni de către autorități. Integral: https://www.hotnews.ro
7 miniștri ai sănătății l-au ținut în funcție pe șeful auditului, deși a fost declarat incompatibil Cazul lui Mihai Constantinescu, șeful Auditului Intern din Ministerul Sănătății, arată cum miniștri nu iau decizii administrative de schimbat oameni dovediți lipsiți de integritate, așteptând cu anii hotărârile instanțelor. Mihai Constantinescu este șeful Auditului Intern al Ministerului Sănătății, o poziție care controlează integritatea acțiunilor angajaților. Încă din 2019, Agenția Națională de Integritate l-a găsit pe Constantinescu în lipsă de integritate, prin conflict de interese. Dar niciun ministru nu l-a atins și a fost nevoie de o decizie definitivă a unui tribunal ca ministrul Rafila să consimtă, la întrebarea Libertății, că Mihai Constantinescu va pleca: „Vom respecta decizia instanței”. …. ANI s-a autosesizat în 2019, după ce Libertatea a prezentat posibilul conflict de interese în care se afla șeful Auditului din MS, care conducea în același timp și un proiect finanțat din fonduri europene. ANI a stabilit că Mihai Constantinescu nu poate dirija un proiect, deoarece nu se poate controla pe el însuși și, ca urmare, a constatat starea de incompatibilitate și cerut ca funcționarul să nu mai ocupe nicio funcție publică timp de 3 ani. …. Mihai Constantinescu a contestat în instanță decizia și a pierdut toate căile de atac. Ce a făcut el? În calitate de manager de proiect pe care l-a condus în iunie 2018 – ianuarie 2019, Constantinescu a fost găsit responsabil de dispariția a 11 laptopuri achiziționate de MS și a fost penalizat cu mustrare scrisă de Comisia de Disciplină. Dosarul a fost preluat și de organele de cercetare penală. ….. 7 miniștri l-au ținut în funcție Din 2019, de când ANI a constatat starea de incompatibilitate a lui Mihai Constantinescu, toți miniștrii sănătății au continuat să-l mențină în funcția de șef al Auditului Intern: Sorina Pintea, Victor Costache, Nelu Tătaru, Vlad Voiculescu, Ioana Mihăilă, Cseke Attila, Alexandru Rafila. În timpul mandatului Ioanei Mihăilă, Mihai Constantinescu a fost numit chiar membru în Comisia de Etică a MS, comisie care cercetează abuzurile angajaților. Integral: https://www.libertatea.ro
Efectul mai puțin cunoscut al pandemiei: un „munte” de deșeuri medicale. OMS: 3 din 10 unități medicale nu au sisteme de sortare Zeci de mii de tone de deșeuri medicale generate de răspunsul la pandemia de COVID-19 au pus o presiune enormă asupra sistemelor de gestionare a deșeurilor din întreaga lume, amenințând atât sănătatea umană, cât și mediul înconjurător, avertizează Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), într-un raport publicat marți și citat de Agerpres. ….. Raportul OMS arată că au fost expediate peste 140 de milioane de kituri de testare, capabile să genereze 2.600 de tone de deşeuri neinfecţioase (în principal plastic) şi 731.000 de litri de deşeuri chimice (echivalentul unei treimi dintr-un bazin olimpic), în timp ce peste 8 miliarde de doze de vaccin au fost administrate în întreaga lume, generând alte 144.000 de tone de deşeuri sub formă de seringi, ace şi cutii de siguranţă. …. În prezent, doar trei din zece unităţi sanitare din întreaga lume nu dispun de sisteme de sortare a deşeurilor. În ţările mai puţin dezvoltate, mai puţin de una din trei unităţi sanitare dispune de un serviciu de bază de gestionare a deşeurilor medicale. Integral: https://www.libertatea.ro
În plină criză a prețurilor la energie, Curtea de Conturi Europeană vrea ca UE să taxeze mai mult energia din combustibili fosili – raport coordonat de fostul vicepremier din Guvernul Dăncilă Politicile fiscale ale statelor membre UE, care continuă să susţină energiile fosile prin faptul că le taxează mai puţin şi le subvenţionează mai mult decât energiile regenerabile, nu concordă cu obiectivele climatice ale UE, arată un raport al Curții Europene de Conturi, citat de Agerpres. Raportul e coordonat de Viorel Ştefan, membrul Curţii de Conturi Europene, fost vicepremier PSD în guvernul Dăncilă. Raportul cere taxarea mai puternică a combustibililor clasici exact într-o perioadă în care UE se confruntă cu cea mai mare criză din istoria sa legată de prețul energiei. Majoritatea economiilor europene sunt afectate serios de facturile în creștere la gaze și energie electrică, iar industriile europene au probleme legate de competitivitate din cauza tranziției rapide spre energia verde, care a presupus creșteri majore de costuri. „Subvenţiile pentru energia din surse regenerabile au crescut aproape de patru ori în perioada 2008-2019, dar, pe de altă parte, subvenţiile pentru combustibilii fosili au rămas relativ stabile în ultimul deceniu, în pofida angajamentelor asumate de Comisia Europeană şi de unele state membre de a le elimina treptat”, subliniază Curtea de Conturi Europeană, citată de Agerpres. Auditorii observă că unele subvenţii pentru energie pot fi utilizate pentru a facilita tranziţia către o economie cu emisii mai reduse de dioxid de carbon. În schimb, subvenţiile pentru combustibilii fosili frânează o tranziţie energetică eficientă. Subvenţiile acordate de statele membre pentru combustibilii fosili se ridică, în total, la peste 55 de miliarde de euro pe an, iar 15 state membre (precum Finlanda, Irlanda, Franţa, Belgia, Cipru şi România) cheltuiesc mai mult pe subvenţiile pentru combustibilii fosili decât pe subvenţiile pentru energia din surse regenerabile…..Auditorii recunosc că eliminarea treptată a subvenţiilor pentru combustibilii fosili până în 2025, un obiectiv la care s-au angajat UE şi statele sale membre, va constitui o tranziţie socială şi economică dificilă. În special, percepţia unui tratament inechitabil pentru anumite grupuri sau sectoare poate da naştere unei opoziţii faţă de tranziţia către o economie mai verde. De asemenea, impactul impozitării energiei asupra gospodăriilor poate fi semnificativ şi poate antrena o rezistenţă împotriva taxelor pe energie. Sumele cheltuite de gospodării pentru energie (atât pentru încălzire, cât şi pentru transport) variază considerabil: în unele cazuri, precum cel al gospodăriilor celor mai sărace din Cehia şi din Slovacia, acestea ajung la peste 20% din venitul lor. Integral: https://www.g4media.ro
Prioritățile PSD și PNL | Pensiile speciale rămân neatinse, chiar majorate. Se vând acțiunile Hidroelectrica? Desființarea pensiilor speciale sau reducerea lor nu reprezintă o prioritate pentru PSD și PNL în noua sesiune, susțin surse din Coaliție. Subiectul a fost îngropat sub pretextul elaborării unei noi legislații, iar desființarea SIIJ lasă DNA în afara jocului. Certificatul verde a fost abandonat. Noua Coaliție de guvernare are o majoritate în Parlament de aproape 70%, ceea ce i-ar permite să demareze reforme profunde sau să ia decizii rapide privind criza sanitară sau economică. În momentul coagulării noii puteri, PSD, PNL și UDMR au lansat și tema revizuirii Constituției. Subiectele majore lipsesc însă de pe agenda parlamentară sau urmează să fie tratate într-o cheie electorală. Partidele evită să ia măsuri care nu sunt populare sau care ar reprezenta reformă structurale. Marea ceartă: Energia și legislația off-shore Surse din PNL și PSD susțin pentru Europa Liberă că marea provocare a Coaliției va fi în această sesiune legislația referitoare la piața energiei. PSD vrea revenirea la piața reglementată pentru energie începând din luna aprilie pentru o perioadă de un an. Marcel Ciolacu a argumentat cu exemplul Franței în acest caz….. Printre temele pentru care PSD și PNL trebuie să ajungă la un consens în următoarele luni se numără și modificarea legii care interzice înstrăinarea de participații ale statului timp de doi ani. „PNL vine cu o viziune liberală și va cere să se renunțe la această lege. Nu știm ce va face PSD, ei au impus legea lui Zamfir”, au subliniat sursele citate. Printre mize se numără chiar și vânzarea acțiunilor la Hidroelectrica. Modificarea legii offshore, de care depind investițiile pentru extragerea gazelor din Marea Neagră, se află pe agenda PSD și PNL. „Legea lui Dragnea nu era pentru investiții în Marea Neagră, ci dimpotrivă, a încercat să blocheze investițiile sub deviza că nu ne vindem gazele la străini. Nu știm ce va face acum PSD”, a spus un membru din conducerea PNL. Firma Exxon a decis să vândă participația din Marea Neagră, iar Romgaz a depus deja o ofertă….. Pensiile speciale ar putea să fie majorate „Pensiile speciale sau cele numite speciale, că pensiile militarilor nu sunt neapărat pensii speciale, sunt în responsabilitatea fiecărui ministru. Miniștrii responsabili trebuie să vine și să argumenteze”, a pasat către zona guvernamentală subiectul eliminării pensiilor speciale purtătorul de cuvânt al PSD, Radu Oprea. De fapt, social-democrații nu vor să se „ia la trântă” cu toți beneficiarii pensiilor speciale, spun surse din partid pentru Europa Liberă. „Am votat în Parlament desființarea lor, am votat și impozitarea lor. De fiecare dată a picat la CCR. Subiectul a dispărut de pe radar, nu mai există presiune acum, sunt alte probleme urgente”, a subliniat un membru din grupul PSD din Camera Deputaților. Liberalii nu gândesc diferit. Surse guvernamentale au precizat că premierul Ciucă vizează majorarea pensiilor militarilor și nu reducerea lor. De altfel, actualul premier a precizat și în calitate de ministru al Apărării, dar și de când a preluat conducerea Palatului Victoria, că se va opune reducerii pensiilor pentru militari și polițiști. „S-ar putea să existe o majorare pentru militari, nu o scădere”, susține un membru din conducerea PNL. Printre cei care se opun reducerii pensiilor primite de polițiști și militari este și ministrul de Interne, Lucian Bode….. Desființarea SIIJ sau cum DNA a rămas în afara jocului…. Desființarea SIIJ a fost nodul gordian al fostei Coaliții. USR a cerut ca dosarele rezultate după desființarea Secției Speciale să ajungă și la DNA, iar UDMR s-a opus categoric, care a susținut ideea ca toate dosarele să fie transferate la Parchetul General. Nu s-a ajuns la o soluție. O altă miză în acest an este numirea procurorilor șefi din Parchete, o altă temă amânată din 2021….. Modificarea Constituției, trâmbițată în perioada de negociere pentru formarea noului Guvern, este un alt subiect „fără nici un viitor”, după cum recunosc lideri din PNL și PSD. „Subiectul nu este de actualitate”, precizează un lider PSD, iar unul de la PNL spune: „nici măcar nu a mai fost ridicat în vreo ședință de Coaliție”. Integral: https://romania.europalibera.org
Înainte de IT, fintech, crypto, meta, ai nevoie de ingineri: Toată lumea vorbeşte că au plecat din ţară 20.000 de medici, dar nimeni nu vorbeşte că au plecat 200.000 de ingineri. Ştiţi ce mi-au spus companiile – vrem ingineri, nu doar informaticieni. Anul trecut, la 3.500 absolvenţi, am avut o ofertă de muncă de la firme de 25.000 joburi …. Eminenţa cenuşie a Galaţiului, parlamentarul european Dan Nica (pentru IT-iştii care nu ştiu, la începutul anilor 2000, pe când era ministru în guvernul Năstase, Dan Nica a venit cu scutirile fiscale pentru IT-işti, în încercarea de a-i reţine în ţară) spune că prin PNRR şi prin fondurile europene din noul ciclu financiar această zonă are o şansă unică de a lua 5 miliarde de euro şi de a încerca să mai recupereze ceva din terenul pierdut. Inevitabil, discuţia ajunge şi la forţa de muncă, care este cea mai mare problemă pentru companii, pentru economia românească, dar şi pentru toată lumea. (Germania tocmai a ridicat salariul minim la 12 euro/oră, adică un echivalent de 9.500 de lei brut pe lună şi are nevoie imediată de 400.000 de oameni). Mihnea Costoiu, rectorul Politehnicii Bucureşti, spune că discuţia despre forţa de muncă trebuie să fie mult mai puternică: toată lumea vorbeşte că au plecat din ţară 20.000 de medici, dar nu vorbeşte că au plecat 200.000 de ingineri. Ştiţi ce mi-au spus companiile – vrem ingineri, nu doar informaticieni. Anul trecut, la 3.500 de absolvenţi am avut o ofertă de muncă de 25.000 de posturi. Trebuie să vorbim mai mult despre acest lucru. Ce societate poate fi aceea fără industrie? Ce ţară poate fi aceea fără industrie şi ce industrie se poate realiza fără ingineri? Liberty, cu aproape 7.000 de salariaţi, a angajat anul trecut încă 650, iar necesarul pentru acest an este cam tot pe aici spune Mihaela Vereş, director HR Liberty Steel. Avem nevoie şi de ingineri, şi de sudori, şi de macaragii, spune Liberty. Dar industria nu este extrem de ofertantă pentru noua generaţie, care are ca priorităţi alte sectoare. Toate companiile au aceeaşi problemă, iar fluctuaţia de personal este la cele mai ridicate cote. Chiar şi în bănci fluctuaţia a ajuns la 30% în front office. Rudi Vizental, de la ROCA Industries, un grup care tocmai s-a listat la busă şi care vrea să administreze companii de producţie de materiale de construcţii, spune că acum s-a ajuns ca o investiţie să se facă doar dacă ai oameni, pentru că bani ai. Nu există un program naţional pentru industria din România, fie de forţă de muncă, fie de investiţii, fiecare companie, cele mai multe private, încercând să se descurce pe cont propriu….. Industria deţine 20% din economia naţională şi angajează o treime din forţa de muncă. Sectorul de IT are 200.000 de IT-işti şi 7% din economie. Salariile din IT sunt duble faţă de cele din industrie. Confruntaţi cu o criză mare în sectorul medical, Liviu Dragnea şi PSD au mărit salariile la medici şi asistente şi, după cum spune Fady Chreih, CEO Regina Maria, la câştigurile actuale din România de 3.000 de euro pe lună, medicii nu mai au niciun motiv să plece în afară. Problema este că la ingineri nu poţi să faci acelaşi lucru, pentru că cei mai mulţi lucrează în companii private, iar salariile sunt diferite. Integral: https://www.zf.ro
Valeriu Nicolae: Simt că o iau razna. Mizeria din mediul nostru academic și încrengăturile cu politicul sunt dincolo de vomitiv. Domnul Niculescu, un impostor dovedit, a fost conducătorul de doctorat al altor impostori, pușcăriași și desigur mari lideri politici. Domnul Fenechiu de la PNL, condamnat la 5 ani de închisoare, este unul dintre ei. Ginerele domnului Niculescu era membru în comisiile doctorale la universitatea unde socrul conducea doctorate. Ginerele este unul dintre cei mai bine plătiți PSD-iști din niște sinecuri care cel mai probabil au fost agreate cu PNL-ul. Fata domnului Niculescu și ginerele acestuia primesc de la statul lor, de ani buni, minimum 1.000.000 de RON pe an. În 2018 au primit de la stat în fiecare lună 24.000 de EUR, mai exact 287.172 EUR pe an brut. A fost numit secretar de stat la energie cu zero, zero experiență în domeniu. Acum are o poziție incredibilă la Transgaz. Soția este unul dintre cei mai puternici oameni din justiție. Partid unic, țara impostorilor, !@#!@$!@$P!@$!@. Integral: https://www.facebook.com
România, pe drumul către OCDE • Nicolae Ciucă: “Am înfiinţat un comitet interministerial care se va concentra pe recomandările OCDE” • Teodor Stolojan: “Nu este nimic nou în ceea ce ne spune OCDE – sunt lucrurile pe care le găsim şi în PNRR şi pe care trebuia oricum să le facem” • Andrei Rădulescu, BT: “Există o probabilitate ridicată ca România să devină stat membru al OCDE la orizontul anului 2025” • Matthias Cormann: “Preconizăm o creştere economică de 4,5% în 2022 şi 2023 pentru România” România este una dintre cele şase ţări care au primit, marţea trecută, invitaţie de începere a negocierilor pentru intrarea în OCDE, clubul economic al celor 38 de ţări dezvoltate, iar vizita efectuată vineri la Bucureşti de către Matthias Cormann, secretarul general al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, a consfinţit oficial debutul negocierilor. Cormann a prezentat un studiu economic aprofundat pentru România, care reprezintă o radiografie multidimensională a realităţilor socio-economice din ţara noastră şi oferă o serie de recomandări menite să genereze creştere economică sustenabilă. Specialiştii consideră că negocierile vor dura câţiva ani, în condiţiile în care România şi-a depus candidatura pentru prima dată în 2004 (reînnoită în 2012 şi 2016) şi încă există multe politici de ajustat pentru a ne alinia la standardele specifice ţărilor OCDE. România are de îndeplinit o foaie de parcurs care trebuie tratată cu prioritate şi seriozitate de guvernele României, pentru ca ţara noastră să ajungă la un nivel de dezvoltare similar cu cel din Vestul Europei. Statele candidate, asemeni celor membre, sunt în general obligate să asigure respectarea statului de drept, valorile economiilor de piaţă deschise, comerciale, competitive, durabile şi transparente, precum şi o guvernanţă economică solidă. Beneficiile aduse de calitatea de membru al OCDE sunt atragerea investitorilor, care au o încredere mai mare de a-şi derula afacerile în aceste ţări, asigurarea unei finanţări mai accesibile şi la costuri mai reduse pentru stat şi mediul privat, îmbunătăţirea ratingului de ţară şi competitivităţii economice. În principiu, intrarea în OCDE va reprezenta o nouă ancoră de stabilitate şi prosperitate pentru ţara noastră….. OCDE atrage atenţia, în raportul dedicat ţării noastre, şi asupra problemei corupţiei. Organizaţia arată că, în ciuda progreselor din ultimele două decenii, corupţia e percepută ca o problemă majoră, cu mult peste media celorlalte state membre OCDE. Astfel, 88% din companiile din România consideră corupţia o problemă, iar 83% din ele arată că e răspândită pe scară largă corupţia în achiziţiile pulice. Printre măsurile cerute de OCDE se numără desfiinţarea Secţiei Speciale din justiţie (SIIJ) şi întărirea legislaţiei privind conflictul de interese. De asemenea, OCDE cere României să legifereze activitatea de lobby, astfel încât procesul de legiferare să fie mult mai transparent. Integral: https://www.bursa.ro
Câte miliarde Euro a pompat Uniunea Europeană în România, în 15 ani. Top programe operaționale ca rată de absorbție, în prezent …. În cei 15 ani de apartenență la Uniunea Europeană, România a primit fonduri europene valoare totală de 70,72 miliarde de euro și a contribuit la bugetul comunitar cu 24 miliarde euro. Astfel, România este pe plus cu 46,72 miliarde de euro, în perioada 1 ianuarie 2007- 31 decembrie 2021. Cei doi ani marcați de criza COVID, 2020 și 2021, au fost și cei în care Uniunea Europeană a trimis cei mai mulți bani în România: 15,31 miliarde de euro în total. În perioada de programare 2007-2013 (din care am primit fonduri până în 2016), România a absorbit 36,6 miliarde de euro, reprezentând o rată de absorbție de 91%. Am ratat, din păcate, 3,6 miliarde de euro din banii care ne-au fost puși la dispoziție. În total, în prima perioadă de progamare am avut la dispoziție 40,2 miliarde de euro, cu tot cu banii de pre-aderare. În prezent, suntem la a treia perioadă de programare de când România este în Uniunea Europeană. Practic, se suprapun perioada de programare 2014-2020 și 2021-2027, în acest moment. În perioada de programare 2014-2020, România are la dispoziție 50,6 miliarde euro. Până la sfârșitul anului 2021, România a încasat din acești bani aproape 32 de miliarde de euro, reprezentând o rată de absorbție de 63%. Mai putem cere bani de la Comisia Europeană (în baza facturilor din proiecte) până la finalul anului 2023 din această perioadă de programare. Așa cum am arătat anterior pe StartupCafe.ro, la partea de proiecte europene cu fonduri structurale și de investiții (FESI), nu stăm foarte bine – 56%, a cincea țară din coadă la rata de absorbție, ca bani încasați de la Comisie (cu tot cu avansuri pe care le-am primit fără proiecte, să ne ajute să începem implementarea). ….. În plus, România mai primește fonduri europene și ca plăți directe la hectar pentru fermieri, din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), gestionat de Ministerul Agriculturii (prin agenția APIA). De aici am primit până acum aproape 10,7 miliarde de euro, reprezentând o rată de absorbție de 80,62%. Acești bani vin însă direct, fără să fie nevoie de proiecte, ca în cazul celor 8 programe FESI, de mai sus. Un alt program prin care tragem bani de la UE fără să fie nevoie să facem proiecte este Programul Operaţional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate (POAD), gestionat de MIPE. De aici am atras 214 milioane euro, 43,11% rată de absorbție. Comisia a suplimentat și acest program prin fonduri de criză prin facilitatea React EU. Din acești bani se oferă alimente și alte astfel de ajutoare persoanelor cu venituri foarte mici. De asemenea, România mai primit avansul de 1,97 miliarde euro, pe partea de fonduri nerambursabile din planul Next Generation EU, pentru depășirea crizei COVID. Aici intră suma de 1,85 miliarde euro (13%) primită în contul statului deschis la BNR, ca avans din Planul Național de Redresare și Reziliență. Aceștia sunt bani care ar trebui să ne ajute să începem din proiecte. Vorbim strict de fondurile nerambursabile, nu și de partea de asistență prin împrumuturi pe termen lung, cu dobânzi mici. Integral: https://www.startupcafe.ro
De cine este sprijinit AUR: ruta de la preoții din Biserica Ortodoxă către neolegionarism. Camaraderia dintre Simion și Noua Dreaptă Multă vreme, extrema dreaptă din România a părut proprietatea unor personaje-anomalie. …. Liderii AUR, de la George Simion la Claudiu Târziu și „prezidențiabilul” Călin Georgescu, sunt într-o mișcare energică și charismatică de liniștire a opiniei publice. În spatele încercărilor de a se rupe de extremism, se manifestă însă vechi alianțe cu mișcările neolegionare. În primul episod al analizei, am discutat, cu fapte pe care AUR ar vrea să dispară, despre legăturile cu frățiile ortodoxe și neolegionare. Inclusiv despre rolul taberelor unde copiii sunt supuși propagandei. Recent, Asociaţia Gogu Puiu a serbat 6 ani de existenţă, pe 23 ianuarie, organizând diferite evenimente, printre care şi o conferinţă la care au participat feţe bisericeşti, academicieni, artişti şi alte asociaţii neolegionare. Pe pagina de Facebook, acestora le sunt aduse mulţumiri pentru sprijinul de durată faţă de mişcare. „Pentru drumul pe care l-am parcurs până acum avem a mulțumi Înaltpreasfinţitului Teodosie Arhiepiscopul Tomisului, care ne-a dat binecuvântarea sa de la început și care ne este mereu alături, organizației-mentor, Fundația Ion Gavrilă Ogoranu, Frăției Ortodoxe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, maestrului Dan Puric, domnului profesor Marian Cojoc, și tuturor celor care ne oferă încrederea lor și ne sprijină în mod tainic”. Atât în 2022, cât şi în 2018 şi 2016 Înalt Preasfinţitul Teodosie, Dan Puric şi Frăţia Ortodoxă participau la comemorările legionare organizate de Asociaţia Gogu Puiu. Ceremonii însoţite de slujbe religioase realizate de preoţi în prezenţa ÎPS Teodosie şi promovate pe Trinitas TV. Asociaţia care organizează taberele de îndoctrinare legionare, au arătat reporterii Să fie Lumină, are aceeaşi adresă de contact ca şi partidul „Totul pentru Țară” – urmaşul politic al Mişcării Legionare, partid desfiinţat în 2015 prin hotărâre judecătorească. …. Preoții, nelipsiți în imaginile neolegionarilor Feţele bisericeşti sunt prezente şi la ritualurile şi ceremoniile legionare actuale – inclusiv la Comemorarea anuală a „Căpitanului” de la Tâncăbești. Şi apar frecvent în pozele grupurilor neolegionare ca Asociaţia Gogu Puiu sau Frăţia Ortodoxă, mai nou şi alături de membri AUR sau de Călin Georgescu. Din acest motiv nu ar trebui probabil să ne mire că George Simion şi membrii AUR ţin întâlniri în curtea bisericilor, sau că Georgescu a început să ţină predici politice enoriaşilor direct din biserică. Desigur, fără mască. …. Legăturile lui Simion cu Noua Dreaptă datează cel puţin din 2009 când, ca lider al mişcării „Noii Golani”, Simion a organizat la Bucureşti împreună cu Noua Dreaptă o manifestare împotriva regimului comunist de la Chişinău. În 2010, aproape 40 ONG-uri din Moldova şi-au arătat îngrijorarea şi dezacordul ferm faţă de marşul pe care intenţionau să îl organizeze la Chişinău de Ziua Naţională a României Noua Dreapta, Noii Golani, Garda de Fier şi Legionarii din România – văzute ca „grupări extremiste cu scopul de a reactiva spiritele naţionaliste” în R. Moldova. Şi în 2012 Noii Golani şi Noua Dreaptă au organizat o manifestaţie similară la Bucureşti, ceea ce arată trăinicia relaţiei dintre ele, care vedem că e încă activă şi astăzi. Integral: https://www.libertatea.ro
De ce nu-i credem pe ruși nici cînd spun adevărul? Nu demult, Alina Mungiu-Pippidi a publicat un articol în România Curată, intitulat destul de provocator: „Nu-i credem pe ruși nici cînd spun adevărul”. Teza ei este să nu-i mai provocăm pe ruși – noi, dar și aliații NATO în general. Să le garantăm o zonă neutră și „de influență” – Ucraina, Belarus, Georgia etc., exact așa cum vor ei. Să admitem că cererile lor foarte unilaterale transmise către NATO sînt „un exercițiu de franchețe pe care îl consider binevenit”. Să nu mai provocăm Rusia cu exerciții militare ale NATO în Marea Neagră (ceea ce Rusia a cerut de fapt). Pe scurt, deoarece NATO s-a tot extins spre Est, Rusia are ceva dreptate să fie indignată. De altfel, oricum un război eventual cu Rusia este „dinainte pierdut” – ceea ce, spune dînsa, o știu și șoferii de taxi din București. Pe scurt, autoarea ne invită (pe noi, România, și NATO în general, pare-se) la un apeasement tipic, dacă e să folosim celebrul termen…..Mai întîi e vorba despre politica imperială rusă, de la Ecaterina a II-a la Putin. Indiferent dacă pretextul a fost ortodoxia, slavofilia, comunismul sau pur și simplu nevoia de securitate, Rusia a încercat mereu să înainteze în Europa de Est, Centrală și de Sud-Est, cît a putut – mai exact cît au permis celelalte mari puteri, care periodic au fost nevoite să facă războaie (războiul Crimeii) sau să amenințe cu război (Germania în 1877 și 1917, SUA după 1948), ca s-o oprească. Mai mult, după cel de-al doilea război mondial, Rusia lui Stalin și chiar Hrușciov, deja stăpînă peste jumătate din Europa, și-a dorit să meargă mai departe, nu fără a-și exporta și regimul, și numai NATO a oprit-o. Agresivitatea Rusiei devenite URSS s-a arătat în 1948-49 (blocada Berlinului), în 1956 (invadarea Ungariei), în 1968 (invadarea Cehoslovaciei), în 1980 (invadarea Afganistanului, care, spre deosebire de mai tîrziu, nu adăpostea pe atunci teroriști); după căderea URSS, Rusia n-a întîrziat prea mult să-și reia agresiunile – Cecenia, Georgia, Crimeea și, acum, amenințarea la adresa Ucrainei și care, probabil, se va concretiza în vreun fel…..Celălalt motiv pentru care nu se poate avea încredere de principiu în guvernul rus este caracterul nu numai nedemocratic, dar de-a dreptul fascistoid al statului rus din „era Putin”. Un regim care își asasinează disidenții, unde competitorii politici sînt otrăviți, care înăbușă vocile critice ale jurnaliștilor independenți, care marchează cu semnul infamiei – „agent străin” – ONG-urile independente și critice, precum, recent, celebrul Memorial, un regim unde președintele și-a construit o putere personală enormă și pe viață, unde alegerile sînt o farsă, un asemenea regim opresiv, violent și antidemocratic nu va fi crezut nici dacă, din întîmplare, ar spune o mie de adevăruri. În fond, dacă Rusia vrea să fie crezută, dacă sincer dorește pacea și cooperarea între națiunile „vecinătății apropiate”, de ce nu urmează exemplul postbelic al Germaniei? Să renunțe oficial la orice intenții imperiale, să se democratizeze cu adevărat, să permită vocile critice și o opoziție autentică, după cum a părut un moment posibil în anii ’90….Iar dacă aceasta va deveni cîndva poziția oficială a guvernelor ruse, atunci Alina Mungiu-Pippidi poate fi liniștită: vom tinde să-i credem pe ruși, indiferent de cum ne vor povățui unii sau alții, fie ei „experți la Georgetown sau Harvard” ori chiar numai cu „bunul-simț” al șoferului de taxi. Integral: https://dilemaveche.ro
Godină îndeamnă să nu generalizăm: Nu toţi poliţiştii beţi şi drogaţi fură maşini ….„Nu toţi poliţiştii beţi şi drogaţi fură maşini, cum a făcut ieri băiatul ăla din Alexandria”, a precizat Godină, adăugând că poate da oricând 10 exemple de poliţişti beţi şi drogaţi care n-ar face rău unei muşte, darămite să-i fure maşina. Ulterior mesajului lui Godină, şi Sindicatul Poliţiştilor Beţi şi Drogaţi „Euromuci” a emis un comunicat cu un ton similar. „Doar pentru că un poliţist beat şi drogat a furat o maşină undeva în Teleorman, nu înseamnă că în ţară nu sunt zeci, sute de poliţişti beţi şi drogaţi care îşi fac datoria, cu discreţie şi dăruire, dormind liniştiţi pe bănci, unde nu deranjează pe nimeni”, a declarat purtătorul de cuvânt al sindicatului, el însuşi un poliţist beat şi drogat care n-ar fura niciodată o maşină. Pentru că poliţistul beat şi drogat era şi diacon în timpul liber, Patriarhia a anunţat şi ea o conferinţă de presă în care Episcopul Alexandriei şi Vităneştilor, Onufrie, va atrage atenţia, prin pilde şi parabole, asupra pericolului de a ne pripi să judecăm un diacon beat şi drogat. Integral: https://www.timesnewroman.ro
EXPLICAȚII
Fost ministru al Economiei:
Socialismul PNL din politica pensiilor Săptămâna trecută, pentru că nu erau destule și grave distorsiuni în economie, care reclamau urgență în rezolvare, apare în Evenimentul Zilei online, o știre din 22.01.2022, în care dl. Dan Vâlceanu – Ministrul Fondurilor Europene în actualul guvern – ne comunica argumentele prin care procentul de 9,4% din PIB pentru Fondul de pensii, stabilit de fosta conducere a Ministerului – de la
Militarizați industria energetică! Nu conteaza dacă începe sau nu o confruntare Rusia – Ucraina deoarece relațiile regionale comerciale și în special cele energetice s-au resetat. Este clar că șantajul energetic rusesc asupra Europei funcționează: cantitățile de gaze, cărbune și petrol livrate sunt mai mici și prețurile au crescut, Rusia având ca scop fragilizarea economiilor europene, fapt ce duce la instaurarea unei dezordini sociale având ca rezultat slăbirea statelor în fața cetățenilor, decredibilizarea ideii europene și a clasei politice…..Problema României, de cățiva ani importator net de energie electrică și cu importul de gaze din ce în ce mai mare, este că s-ar putea să nu mai aibă de unde importa: centralele maghiare, cehe și slovace să nu mai aibe disponibilitate de capacități. Această eventualitate ar duce la deconectari masive ale agenților comerciali și (Doamne ferește!) a consumatorilor casnici din zona Ardeal, Maramureș, Crișana și Banat, zone în care capacitățile de producție sunt deficitare….. La vremuri de criză trebuie decizii de criză! Organizarea actuală a industriei energetice este pusă în discuție în toată Uniunea Europeană deoarece s-a demonstrat că accesul la energie este esențial în funcționarea unui stat. Cu destul de mare întârziere s-a întrunit CSAT-ul pe problema energetică (sau cel puțin acum a apărut în presă). Discuțiile despre un posibil black-out trebuiau să se poarte de 10 ani. În actuala conjunctură politică și cu actuala legislație nu cred că se mai poate face nimic: fel de fel de „grade de competență” în rezervă și sinecuri sunt cocoțate în CS-uri, CA-uri și directorate la companiile de stat. În minister, numiții politic habar nu au de cum se extrage și transportă molecula de CH4 sau cum se generează și se transportă electronul, deci nu putem să le cerem să fie preocupați de situația geopolitică și energetică a regiunii, alta decât cea pe care ei o cunosc din hărțile turistice. Între timp, Premierul și-a construit două structuri paralele părții din guvernare ce se ocupa de energie: doua comisii interministeriale care se ocupă de energie (prima pe problemele energiei termice și a doua pe problematica formarii prețurilor energiei). Nu avem nume, poate că nu există nici măcar numirile, dar sperăm ca măcar aici să regăsim specialiștii și nu politicienii care nu au mai incăput in Parlament impuși de partide deghizați (sau nu) în oamenii grupurilor de interese ilegitime care sunt beneficiarii de facto ai actualei stări. Suntem în plin razboi și puțini recunosc această realitate. Război economic cu o puternică componentă energetică, război informațional cu operațiuni psi la care se adaugă o componentă cyber, război cu trupe fără însemne care arborează drapele (re)cunoscute doar de Kremlin…..Oricat de piramidală este organizarea militară din care premierul provine știm că meritocrația este mai prezentă decăt în democrația originală pe care o trăim. Probabil că singura cale de a ne salva este preluarea de către armată, pe un timp limitat, a producției și transportului de energie și înlocuirea sinecurilor din posturile cheie cu oameni care să răspundă unei comenzi unice iar comanda să fie consiliată de profesioniști. În tot acest timp legislația trebuie reformulată, toate companiile energetice la care statul deține acțiuni trebuie restructurate, piețele trebuie reorganizate și scoase de sub controlul politic (a se vedea OPCOM-ul) Probabil că Președintele prin hotărârea de a alinia actualele decizii în domeniul energiei la
Cum creezi haos în sistem. Sorin Cîmpeanu, ministrul Educaţiei, ia de la săraci şi dă la bogaţi şi instruieşte directorii să încalce propriul ordin de ministru În primele zile ale acestui an au fost publicate criteriile prin care ministrul Educaţiei acordă burse elevilor/elevelor din învăţământul preuniversitar. Printre bursele alocate prin actul normativ se află şi bursa de ajutor social, la care mă voi referi în continuare….. Fiind o bursă de ajutor social, actul normativ o condiţionează de situaţia materială a familiei, prin trei prevederi cu caracter general (art. 12, 13 şi 14, alin. 1, lit. a). Este interesant, ca o primă observaţie, că pentru copiii crescuţi de un singur părinte, ministrul Educaţiei a introdus un paragraf separat — aceştia, conform interpretării tradiţionale, nefiind consideraţi ca făcând parte dintr-o familie –, alături de categoria copiilor orfani, sau abandonaţi. Ruşinoasa segregare ne aminteşte de asocierea domnului Cîmpeanu cu Asociaţia Părinţi pentru Ora de Religie, înfiinţată pentru a împiedica respectarea şi aplicarea Deciziei 669/2014 a Curţii Constituţionale şi care, în 2018, a iniţiat referendumul urii, împotriva conceptului modern de familie. Tot în articolul 14 sunt menţionate categoriile de elevi care beneficiază de bursa de ajutor social: cei care provin din familii cu venit mediu pe membru de familie mai mic de 50% din salariul minim pe economie, cei care sunt crescuţi de un singur părinte, ori orfani sau abandonaţi, cei din mediul rural (şcolarizaţi într-o altă localitate, dacă nu au posibilitatea să studieze în localitatea de domiciliu) şi cei cu anumite dizabilităţi menţionate în actul normativ. Pentru aceştia din urmă se precizează excepţia de la regula condiţionării de venitul net lunar al familiei. Atât litera cât şi spiritul actului normativ respectiv impun raportarea celor trei categorii menţionate la situaţia materială a familiei din care provin elevii. Iniţial, şcolile aşa s-au şi raportat la ordinul ministrului Educaţiei şi au condiţionat cererile pentru acordarea burselor de ajutor social (cu excepţia celor pentru motive medicale) de dovedirea venitului stabilit, pe membru de familie. Dar, profitând de o falsă (impusă) ambiguitate a textului articolului care enumeră categoriile de elevi care pot primi burse de ajutor social, au început presiunile. Categoria avută în vedere? Elevii din mediul rural şcolarizaţi în altă localitate şi care nu au o unitate şcolară în localitatea de domiciliu. Conform interpretării forţate, în neconcordanţă cu prevederile articolului şi cu scopul actului normativ, cât şi contrar încadrării prin definiţie a bursei solicitate – bursă de ajutor social – elevii/elevele din această categorie ar fi trebuit să primească bursa indiferent de veniturile familiei. Fac precizarea că pentru această categorie de elevi/eleve, Ministerul Educaţiei decontează contravaloarea transportului. Presiunile au venit din partea unora dintre cadrele didactice (unele dintre acestea cu funcţii de conducere în sindicatele din învăţământ), dar şi din partea unora dintre membrii Consiliului Naţional al Elevilor, provocaţi la această interpretare nelegitimă şi imorală. Mai multe emailuri au fost trimise membrilor comisiilor de evaluare a cererilor pentru acordarea burselor — din şcoli — şi Ministerului Educaţiei. Este interesant că presiunile s-au făcut, în principal, pentru această categorie, nu şi pentru categoria copiilor crescuţi de un singur părinte, sau orfani ori abandonaţi….Dacă ar fi vrut să ţină cont de presiunile exercitate, considerându-le legitime, ministrul Educaţiei ar fi trebuit să modifice ordinul a cărui interpretare era clară, să abroge prevederile care menţionează imperativ că bursele de ajutor social se acordă în funcţie de situaţia materială a familiei, sau să fi precizat, în noul ordin, că şi bursele de ajutor social pentru celelalte două categorii de elevi ar fi exceptate de la condiţionarea de venitul familiei, aşa cum în ordin era reglementată excepţia pentru bursele sociale pentru motive medicale. Ce a făcut, însă, ministrul Educaţiei, domnul Sorin Cîmpeanu? A emis un set de precizări, oficiale, prin care, lăsând ordinul în forma iniţială, obligă directorii şcolilor să îl interpreteze în sens contrar prevederilor sale imperative şi opus scopului pentru care a fost elaborat. Astfel, prin Precizările ministrului Educaţiei din 21.01.2022, reglementarea privind acordarea burselor de ajutor social este interpretată contrar propriilor prevederi: criteriile generale de acordare a burselor de ajutor social (menţionate supra) nu mai condiţionează acordarea acestora de venitul net lunar pe membru de familie, condiţionare valabilă doar pentru categoria de elevi indicată la art. 14, alin. 1, lit. a..Integral:
PNL-PMP: Fuziunea Mafiei din Ilfov …. În zilele acestea, în care se tranzacţionează la nivel de lideri înghiţirea PMP de către PNL, avem ocazia să vedem o mostră la firul ierbii a confreriei dintre cele două partide. În după-amiaza de joi, un ales local din PNL şi altul din PMP comiteau mârşăvia de a ameninţa şi agresa o femeie, chiar în timpul şedinţei de Consiliu Local.
Guvernanța companiilor de stat, unul dintre cele mai dificile dosare penru aderarea la OCDE ….. Vor fi mai multe dosare sensibile. Guvernanța companiilor de stat, de exemplu, va fi unul dintre cele mai sensibile dosare. “În primul rând regulile pe care le impune OCD-ul în această zonă sunt de independență a companiilor de stat, de profesionalizarea conducerii lor, de a asigura management corporativ bazat pe rezultate, eficiență, profit, în sensul ca statul să profite cât mai mult de pe urma acestor companii. Or, în momentul de față nu trebuie să fii mare specialist ca să-ți dai seama că în primul rând managementul nu este nici pe departe unul ales profesionist, nemaintrând în celelalte componente. Deci, dosarele astea au fost complicate cam la toate țările, nu e ceva nou. Toți cei care au făcut trecerea din zona de candidat în zona de membru au fost obligați să facă această schimbare. Și nu vine simplu pentru că companiile de stat sunt cele mai atrăgătoare pentru mediul politic, de a-și numi oameni acolo și de a-și de a-și asigura influența. Deci nu va fi un dosar simplu de închis, este printre cele mai complicate” după cum explică Radu Puchiu, fost coordonator interministerial pentru aderare la OCDE. Decizia de aderare va fi una tehnică, și nu una politică, mai explică Radu Puchiu. “Se ia o decizie pe niște dosare tehnice. Credeți-mă, sunt foarte, foarte tehnice. Administrația noastră, de obicei, pe anumite componente, le-a tratatla modul hai să vedem cum ne facem că le facem. Asta a fost reacția administrației românești, dacă vă uitați inclusiv la aderarea României la UE…..Din păcate, spun, pentru că nu va mai fi suficientă o declarație politică ci va fi nevoie de rezultate concrete. Or rezultatele acestea concrete sunt greu de pus în practică -și aici va fi o mare problemă”. Integral:
Vladimir Putin şi agresivitatea Rusiei: strategia unui stat revizionist …. Agresivitatea marţială a Federaţiei Ruse este expresia unui stat revizionist, neîmpăcat cu existenţa unei ordini europene fondate pe dreptul naţiunilor la auto-determinare politică. Rusia lui Putin nu este şi nu poate fi URSS. Ea nu mai posedă anvergura globală a unui sistem mesianic de seducţie ideologică: comunismul era raţiunea de a fi a universului sovietic. Rusia lui Putin, în pofida eforturilor sale, nu poate propune o religie politică care să egaleze intensitatea de fascinaţie a marxism-leninismului. Revenirea la naţionalismul militar şi la fervoarea etnocratică este semnul acceptării acestei noi realităţi. Rusia lui Putin preia însă de la URSS un concept de stat, întemeiat pe control intern şi pe agresivitate externă. Rusia lui Putin nu poate exista, ca şi URSS, în absenţa inamicilor responsabili pentru ameninţarea fiinţei ei. În mitologia putinistă, NATO preia rolul pe care Stalin îl atribuia puterilor capitaliste. Confruntarea cu NATO asigură legitimitatea unui regim ce mizează pe respectul internaţional obţinut prin exercitatea intimidării armate. “ Respectul” invocat de Vladimir Putin şi de diplomaţii săi este formula elegantă dincolo de care se află o constantă a politicii ruse: imperialismul şi vocaţia anexionistă. În numele acestui “ respect” Imperiul Rus a dezmembrat Polonia, în complicitate cu Austria şi cu Prusia. În numele acestui “respect” Stalin a obţinut de la noul său aliat Hitler partea sa de pradă, în urma încheierii unui acord pirateresc. “ Respectul “ evocat de Rusia presupune instituirea unui mecanism al sferelor de influenţă şi acordarea unui drept de veto: statele suverane din centrul şi estul Europei ar fi obiectul unui protectorat indirect al regimului de la Moscova. Ucraina este, aşadar, o piesă din dosarul mai amplu al strategiei revizioniste a lui Vladimir Putin. Trauma ieşirii Ucrainei din sistemul de state-cliente ale Rusiei a motivat agresiunea militară şi anexarea peninsulei Crimeea. Ambiţia de a avea la Kiev un guvern “prieten”, afin în gândire cu cel de la Minsk, este, probabil, ţinta autentică a Federaţiei Ruse. Ameninţarea cu forţa este, pentru Rusia, mai eficientă decât utilizarea forţei înseşi. Rusia are, în spaţiul european, aliaţi motivaţi de solidaritatea energetică: Germania este cel mai important dintre aceştia….. Potemkiniada lui Putin maschează, inabil, realitatea unei Federaţii Ruse al cărei singur aport global este exportul de hidrocarburi. Şantajul este instrumentul de care acest regim se serveşte, deliberat şi cinic. Un şantaj ce încurajează reflexul occidental al conciliatorismului, atât de familiar central şi est- europenilor. Dreptul la libertate al naţiunilor nu se poate negocia, iată un adevăr ce poate fi incomod. Pacificarea prin capitulare este primul pas către victoria brutalităţii. Şantajulului i se poate opune doar fermitatea principiilor, fără echivoc şi fără ezitare. Integral:
Din ce cauză suferă pacienții cu „long COVID” de dificultăți de respirație. Concluziile unui nou studiu Dificultățile respiratorii sunt un simptom la majoritatea pacienților diagnosticați cu „long COVID”, dar nu a fost clar până în prezent care sunt cauzele care îl produc. Un studiu citat de The Guardian afirmă că au fost identificate anomalii în plămânii mai multor pacienți cu această afecțiune care ar putea oferi o potențială explicație a motivului pentru care unii oameni se confruntă cu dispnee mult timp după infecție. 
Oprirea importurilor de gaze rusești ar avea ”consecințe profunde” pentru economia Europei ANALIZĂ …. Într-o analiză publicată joi, Bruegel a spus că, dacă Rusia întrerupe toate livrările de gazele, UE ar trebui să crească importurile de
România mai are 29% din teritoriu păduri, Austria are 48%, dar ministrul mediului ne sfătuiește să ardem mai mult lemn, „ca austriecii”. Cât ardem noi și ei, de fapt? „Ei se bazează în continuare pe lemn”, a spus zilele trecute ministrul Tanczos Barna, în direct la TV, referindu-se la austrieci. Datele sunt interesante și îl contrazic. Potrivit statisticilor oficiale, austriecii au pe încălzire cu centrale și sobe pe lemne 667.000 de locuințe din 4 milioane (17%), noi avem peste 2,7 milioane de locuințe pe lemne din 7,5 milioane (36%). …. Austriecii au peste 560.000 de centrale pe lemn Exemplul dat de ministrul UDMR, și anume că în Austria soluțiile de încălzire se bazează pe lemn, nu este susținut de cifrele oficiale.
La 6 luni de când ministrul educației a sesizat nereguli grave la instituția care acreditează școlile, Curtea de Conturi nu a mișcat niciun deget Agenția care acreditează școlile de stat și private a fost verificată anul trecut de Ministerul Educației, iar Sorin Cîmpeanu cerea atunci altor instituții ale statului să meargă pe firul descoperirilor. Școala 9 a încercat să afle ce s-a întâmplat cu cercetările. Școala 9 a cerut instituțiilor pe care Ministerul Educației le-a sesizat pentru nereguli la Agenția Română pentru Asigurarea Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP) să ne spună care este mersul cercetărilor, după jumătate de an: Curtea de Conturi nu a inițiat niciun control și nici nu știe dacă o va face în 2022; Agenția Națională de Integritate nu ne-ar furniza informații nici „în cazul în care acestea există”, pentru că, susține ANI, nu sunt de interes public; Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 are un dosar, dar informațiile „sunt exceptate de la liberul acces la informații”. Nereguli grave Ministrul educației Sorin Cîmpeanu spunea în august 2021 că neregulile găsite la ARACIP „sunt atât de grave, încât depășesc limitele de competență ale Ministerului Educației”. „Raportul Corpului de control a fost trimis astăzi (3 august, n.r.) către Curtea de Conturi, către Agenția Națională de Integritate și către Parchetul de pe lângă Judecătoria București”, a continuat ministrul. Printre problemele semnalate au fost: – comunicarea defectuoasă cu furnizorii de educație, școlile de stat și private; – încălcarea regimului juridic privind conflictul de interese, dosare în care conducerea ARACIP avea dublă calitate, de reclamant – persoană fizică și de pârât în calitate de reprezentant al instituției; – nereguli la stabilirea taxelor de autorizare și acreditare; – nereguli în registrele de intrări-ieșiri. …. Curtea de Conturi ne-a explicat în scris că își decide, potrivit legii, autonom programul de activitate și singurele instituții care îi pot cere controale sunt Camera Deputaților sau Senatul. Integral:
Analiză Foreign Policy: Ce câștigă Rusia din actualul conflict cu Ucraina, indiferent dacă invadează țara sau nu Statele Unite și NATO au greșit în modul în care au abordat regimul lui Vladimir Putin în actuala criză a Ucrainei. Iar răspunsul lor ajută mai degrabă narativul rusesc în loc să descurajeze Rusia din a escalada conflictul, se arată într-o analiză a Foreign Policy. Publicația americană oferă și trei soluții care ar fi putut detensiona situația și care ar putea fi aplicate pe viitor. …. Orice va decide să facă în conflictul cu Ucraina, președintele rus, Vladimir Putin, a reușit să-i țină ocupați pe diplomații occidentali. Totul a început atunci când a trimis mari contingente din armata rusă aproape de granița cu Ucraina. Rusia a mai făcut acest lucru și în trecut, iar acum insistă că are dreptul să facă o astfel de mișcare pe propriul teritoriu – ceea ce este adevărat, notează Foreign Policy într-o analiză intitulată „The West Fell Into Putins Trap” (Occidentul a căzut în capcana lui Putin, n.r.). Totuși, este imposibil ca aceste acțiuni să nu fie interpretate, mai ales în lumina evenimentelor relativ recente: Rusia deja a invadat Ucraina de două ori în ultimii ani, în Crimeea și în Donbas, și a rămas acolo în stare de război din 2014. …. Care sunt prioritățile regimului Putin Pentru regimul Putin, veștile nu sunt prea bune. Rusia este o țară în declin, conform statisticilor: economia țării, care este dependentă de exporturi, nu este tocmai înfloritoare și nu se fac eforturi reale pentru a schimba situația. Rusia este o țară imensă, însă cea mai mare parte a teritoriului său e nepopulată, iar PIB-ul seamănă cu cel al unei economii medii, precum cea a Spaniei. Populația țării și, mai important, nivelul know-how-ului scad constant. …. În vreme ce indicatorii sociali scad, Kremlinul pare să fi renunțat la politicile care ar satisface nevoile și dorințele populației. În schimb, pare că se concentrează pe conservarea pe termen mediu a regimului Putin. În acest context, regimul a căutat alte mijloace prin care să-și afirme legitimitatea, cum ar fi să se prezinte ca un succesor al URSS; să instige o paranoia colectivă, prin intermediul propagandei de stat, concentrată pe „viclenia” Occidentului; și, cel mai important, să consolideze în colectivitate ideea că Rusia este o superputere, scrie Foreign Policy. …. Vestul a fost divizat în fața amenințării Rusiei Ultimele săptămâni au fost în favoarea regimului Putin într-un mod covârșitor. În primul rând, Putin a preluat inițiativa și a acaparat titlurile de presă din toată lumea. Le-a amintit tuturor ce poate face dacă își dorește. Poate să invadeze Ucraina dacă dorește, iar o dovadă a acestui lucru e cât de mult se teme Vestul să nu cumva să ia această decizie. Pentru un regim care se bazează atât de mult pe forță, atât interioară, cât și peste hotare, o astfel de validare venită din partea așa-zișilor lui dușmani este esențială. ….. Ucraina e pe cont propriu Putin a mai câștigat ceva: le-a dovedit Ucrainei și altor potențiali candidați la NATO că aliații vestici sunt slabi și indeciși în fața amenințărilor. Tot ce va face Vestul va fi să se reunească urgent, să discute sancțiuni, poate chiar să le impună, așa cum s-a întâmplat după precedenta invazie a Ucrainei de către Rusia – însă nimic mai mult. Memorandumul de la Budapesta e un tratat internațional, semnat pe 5 decembrie 1994, între Ucraina, SUA, Marea Britanie și Rusia. După dezarmarea nucleară a Ucrainei, care a dat armele nucleare sovietice Federației Ruse, cele trei state oferă garanții de securitate a independenței țării. Rusia a încălcat toate angajamentele pe care și le-a luat la Budapesta, arată analiștii. Iar situația creată după 2014 ajută narativul rusesc că Ucraina e pe cont propriu și aceasta e soarta țărilor care ies din orbita Moscovei. Pe de altă parte, Putin i-a oferit imediat sprijin dictatorului din Kazahstan, ajutându-l să rămână la putere. Asta fac prietenii adevărați – o altă demonstrație. …. În al doilea rând, în loc să vorbească despre sancțiuni, Occidentul ar trebui să vorbească despre regulile care guvernează relațiile internaționale, precum integritatea teritorială și dreptul statelor de a se autodetermina. Discutând despre sancțiuni, doar se întărește ideea că acesta e doar un joc de ping-pong între doi inamici – ceea ce este exact ce-și dorește Putin. ….. În al treilea rând, Vestul trebuie să se gândească la avantajele pe care Putin le dorește și să-i folosească așteptările împotriva lui. Nu poate să recompenseze comportamentul nepotrivit, așa cum a făcut în acest episod. De pildă, dacă președintele rus vrea să fie văzut pe aceeași scenă cu cel american, Vestul ar trebui să-i acorde acest privilegiu doar ca pe o recompensă. Trebuie să-i dea discret acest mesaj: dacă Putin se comportă decent, va fi recompensat cu o întâlnire cu Biden. Așa funcționează diplomația rusească: nu da de pomană ceva ce poți vinde. Integral:
Cum se obține super-imunitatea Covid-19 și de ce nu se iau măsuri împotriva exploziei de infectări cu Omicron Câteva rezultate apărute în studii tind să confirme teoria că vaccinarea și trecerea prin boală, la o distanță cât mai mare de timp, determină o protecție totală împotriva oricărei variante de Covid-19. …. Al cincilea val pandemic a lovit din plin, iar infectările cu Omicron au bătut toate recordurile din ultimii doi ani. În data de 26 ianuarie
Oficial OMS: Următoarea variantă va fi mai contagioasă decât Omicron. Marea întrebare este dacă infecţia va fi mai gravă …. „Următoarea variantă îngrijorătoare va fi mai abilă, iar ceea ce vrem să spunem prin aceasta este că va fi mai transmisibilă, deoarece va trebui să depăşească varianta care circulă în prezent”, a spus Van Kerkhove. „Marea întrebare este dacă viitoarele variante vor fi sau nu mai grave”, a adăugat ea. Ea a avertizat că teoriile conform cărora virusul va continua să se transforme în tulpini mai blânde sunt fără fundament. „Nu există nicio garanţie în acest sens. Sperăm că aşa va fi, dar nu există nicio garanţie în acest sens şi nu putem miza pe acest lucru”, a spus ea. Mai mult, următoarea variantă a COVID ar putea, de asemenea, să eludeze protecţia oferită de vaccin. Nivelul de risc asociat variantei Omicron a noului coronavirus este în continuare foarte ridicat, a estimat Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) în raportul său săptămânal, în contextul în care numărul cazurilor de COVID-19 a stabilit un nou record săptămâna trecută. Integral:
Paznicul Constituției și judecata cu dublă măsură ….Să le luăm pe rând. La art. 64 al. (2) din Constituție scrie negru pe alb: „Fiecare Cameră îşi alege un birou permanent. Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor. Ceilalţi membri ai birourilor permanente sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni. Membrii birourilor permanente pot fi revocaţi înainte de expirarea mandatului“. Textul legii fundamentale este limpede. Indiferent de faptul că pe timpul întregii legislaturi a executivului se formează alte majorități parlamentare, președinții celor două camere ale parlamentului ocupă această poziție pe întreaga perioadă a mandatului. Altfel spus, fiind aleși de majoritatea parlamentară inițială, rămân în funcție până la noul ciclu electoral. Legitimitatea le-o conferă alegătorii prin reprezentanții lor în
OCDE: Corupția rămâne o problemă majoră în România / Modificarea legilor justiției și presiunile asupra DNA au slăbit lupta împotriva corupţiei
Anchetă economică a OCDE: 16 probleme ale României, de la muncă, educație și sănătate, la taxare, infrastructură și legislația insolvenței Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (
Alarmă globală la adresa sănătății oamenilor: A treia cauză de deces, după bolile de inimă și accidente cerebrale Oamenii de știință de la Universitatea din Washington trag un semnal de alarmă privind a treia cauză de deces la nivel global, care a întrecut bilanțul victimelor pandemiei de COVID-19. Cercetătorii au constatat că pe locul trei în topul mondial privind cauzele morților se află rezistența la antibiotice, care a produs 4,95 de milioane de decese în 2019. Medicamentele care ucid bacteriile sunt, fără îndoială, una dintre cele mai mari descoperiri ale umanității. Dar, în ultimele decenii s-a observat un
CRIZA SANITARĂ, DINCOLO DE COVID 
Sorin Pâslaru, ZF: Poţi să furnizezi energie electrică şi gaz fără să produci? Anomalia furnizorilor fără producţie duce la anomalia subvenţionării a 90% dintre consumatori. Frigul din şcolile şi spitalele din Timişoara nu e de CSAT? …. Subiectul politic al începutului de an este schema de subvenţionare pentru consumul de energie electrică şi gaze. Prima variantă nu a fost bună, pentru că nu cuprindea destui consumatori, iar în această săptămână a fost promovată prin ordonanţă de urgenţă a doua variantă. Ideea este să cuprindă 90% din cele 8,5 milioane de locuinţe din România. Nu se acceptă o limitare a preţului la producători la gaz sau energie electrică, în numele „pieţei”, dar se acceptă ca 90% dintre consumatori să fie subvenţionaţi din bani publici….. Ai deja un „abuz” – de ce să plătească impozit suplimentar producătorul de energie?, se poate pune întrebarea. Asta e piaţa, să plătească 16% impozit pe profit, cât e legal. Apoi vii cu banii să subvenţionezi 90% dintre consumatori, că nu fac faţă la preţurile energiei şi gazului. Dar de ce să îi subvenţionezi? Ori e economie de piaţă, ori nu e, nu-i aşa? Toate astea ca să nu umbli la preţurile de vânzare ale producătorilor. Păi de ce îi laşi pe producători să crească preţurile de 10 ori? S-a scumpit apa pe Dunăre, cărbunele, gazul care este scos 80% din România? Ce este asta? Să muţi banii dintr-un buzunar în altul, cu complicaţii administrative incredibile. Totul în numele mantrei „pieţei”. Care piaţă, când sunt doar doi producători de gaz în România, care ţin circa 80-90% din piaţă, restul fiind din import de la ruşi? La energie electrică sunt 3-4 mari producători mari, profilaţi pe surse – hidro, nuclear, cărbune, gaz – plus alte câteva zeci pe solar şi eolian….. La energie electrică, poate că ar fi fost un capăt de competiţie dacă s-ar fi creat holdinguri care să aibă producţie de toate categoriile: cărbune, apă, gaz, solar, eolian –, ca în Italia, Austria sau Germania şi care să iasă pe piaţă cu un preţ final determinat de un mix energetic construit în interiorul companiei. Cu producătorii separaţi în funcţie de producţie, niciodată nu o să poţi pune în competiţie preţul hidro cu cărbunele sau gazul. E un non sens. Nu se poate limita preţul local la energie şi gaz, ni se spune, pentru că s-ar exporta imediat. Păi când se pune problema de import de energie electrică, să-şi aducă, de exemplu, ruşii de la Alro curent electric de acasă, nu se poate.
Despre lupta cu inflația “Inflația apare atunci când oamenii încep să vorbească despre inflație” spune un citat celebru al lui Alan Blinder, vice-președinte al Băncii Rezervei Federale (FED) între anii 1994 și 1996. Ei bine, în prezent se vorbește mult despre acest fenomen, la o simplă verificare a trendurilor Google, termenul “inflație” este la un nivel record în căutările românilor din ultimii ani, scrie Cristian Popa pe opiniibnr.ro. Mai mult, “febra” inflației pare că a cuprins tot mapamondul. Inflația poate avea mai multe surse însă, detaliez mai jos. …. Inflația apare ca rezultat al suprastimulării economiei de către decidenți, deci din intervenția statului. Iar în ultimul an, la nivel global, pe seama impactului negativ avut de pandemie asupra ofertei dar și al impactului pozitiv avut de măsurile decidenților de stimulare fiscală și monetară asupra cererii, inflația a reapărut. Acest aspect este foarte expresiv descris de Larry Summers, fost secretar al Trezoreriei SUA, care exprimându-și îngrijorarea, spunea că injectând mai multă cerere în economie decât există ofertă (a se citi producție efectivă) este ca atunci când se umple cada cu apă caldă: sentimentul este minunat, dar dacă nu oprești apa la timp, apa va „da peste”, va curge pe lângă. Este mult mai greu să cureți după decât să previi inundația. Suplimentar față de stimularea cererii de către autorități, cum multe servicii nu erau disponibile din cauza restricțiilor de mobilitate și nevoii de distanțare, cererea s-a concentrat pe bunuri. În SUA de exemplu, problemele din lanțurile de aprovizionare și lipsa de procesoare, și ele induse de pandemie, au redus cantitatea de bunuri de pe rafturi și numărul de automobile produse. Deci cerere mare și oferta (mai) mică. În același timp, “banii din elicopter” proaspăt printați de către FED și “aruncați” de Guvernul SUA spre cetățeni, pentru stimularea consumului au crescut cererea. Deci bani mai mulți urmăreau bunuri mai puține. Piețele de energie, de unde provine o bună parte a acestui puseu inflaționist, au avut și ele de suferit în pandemie: investițiile s-au redus în 2020, dar cererea a revenit fulminant în 2021. Isabel Schnabel, membru al Consiliului Executiv al Băncii Centrale Europene ne atrăgea recent atenția spunând că „tranziția verde” poate fi inflaționistă. Închiderea centralelor pe cărbune (și în unele țări și pe cele nucleare), creșterea prețului certificatelor CO2 și reducerea consumului de combustibili fosili, sub impactul politicilor de „înverzire”, ne arată exact asta: energia se scumpește, uneori semnificativ. Reducerea poluării și înverzirea sistemului energetic este probabil necesară, însă costă, reducerea producției când cererea stagnează sau chiar crește impune noi surse de energie, în lipsa lor apar dezechilibre în piață ce duc la prețuri mari și penurie. Iar reglementarea excesivă duce tot la descurajarea investițiilor și creșterea costurilor. Inflația poate deveni distructivă, dacă îi este permis să scape de sub control și să atingă niveluri înalte. Fără deciziile corecte, poate răsturna economia unei țări. Un episod celebru a fost în 1922, în Republica de la Weimar (Germania interbelică): inflația a ajuns atât de mare încât bancnotele erau arse în sobă, pentru a încălzi casele, atât de puțin mai valorau. Conform ultimelor date, în SUA inflația a atins maximul ultimilor 40 de ani, 7%. În zona euro, inflația a atins maximul de la crearea euro, 5%. În România nivelul atins recent, 8,2%, sub impulsul unei liberalizări grăbite a prețurilor la energie, nu a mai fost înregistrat de peste un deceniu….. România nu își poate permite să rămână în afara tendințelor globale fără a fi penalizată de piețele financiare cu presiuni pe curs și în general de presiuni inflaționiste mai ridicate. În acest context, în România, BNR a operat deja trei creșteri ale ratei de dobândă de politică monetară, cu câte 0.25 puncte procentuale de fiecare dată. Acestea au fost însoțite de două lărgiri ale coridorului de variație între facilitatea de depozit (cea la care băncile comerciale depun la BNR leii în surplus) și facilitatea de creditare (sau Lombard, cea la care băncile se pot împrumuta de la BNR). Asociate cu controlul ferm al lichidității pe care BNR s-a angajat să îl mențină, prețul banilor ar trebui să oscileze în jurul valorii de 3%, cu 1,25 puncte procentuale în plus față aceeași perioadă a anului trecut. Natura șocului inflaționist contează: din 8.2% (rata inflației din decembrie), 4.2% este atribuit efectelor directe ale prețurilor energetice, deci peste jumătate. Trebuie spus că există prețuri ce nu pot fi controlate de BNR: cum ar fi prețul la gaze, electricitate sau cele administrate (prețul unui bilet de tramvai sau al țigărilor de exemplu), cu acestea banca centrală nu poate duce un război, pentru că instrumentele sale au foarte puțină influență, spre deloc, asupra acestor prețuri. Însă nici abstracție de ele nu poate face. Integral:
USR:
Poluare extremă în București. Senzorii de aer arată valori depășite, la PM 2.5, de șase ori în Centrul Capitalei. Specialist: “Nu e vorba despre nicio inversiune termică”
Nord Stream 2, noua armă geopolitică a Rusiei: Cum a reușit Putin să creeze haos în rândul membrilor NATO și UE SUA, Marea Britanie, Ucraina și alte state europene s-au opus cu înverșunare proiectului Nord Stream 2 și au avertizat că Europa va deveni și mai dependentă de Moscova după deschiderea gazoductului, scrie
Un comitet consultativ din Israel recomandă vaccinarea tuturor persoanelor adulte cu a patra doză. Argumentele invocate …. Recomandarea de administrare a celei de-a patra doze a unor vaccinuri anti-COVID-19 se aplică tuturor rezidenţilor adulţi dacă au trecut cel puţin cinci luni de la primirea celei de-a treia doze sau de la vindecarea lor după ce s-au infectat cu noul 
Mircea Coșea, despre noile măsuri de protecție împotriva scumpirii energiei și gazelor: Nu este suficient. Este o chestiune care cârpește. Lipsesc elemente …. Potrivit acestuia, sunt câteva elemente care lipsesc din actul normativ: „Nu sunt primul care le semnalează dar am datoria să o fac”, afirmă Coșea.
INS: Importurile de petrol şi gaze ale României au crescut cu peste 50% România a importat, în primele zece luni din 2021, petrol brut şi gaze naturale în sumă de 2,831 miliarde euro, în creştere cu 52,6% comparativ cu perioada similară a anului anterior, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS). …. În primele zece luni din 2021, producţia de ţiţei a României a fost de peste 2,677 milioane tone, în scădere cu 116.300 tone (-4,2%) faţă de aceeaşi perioadă din 2020. De asemenea, producţia de gaze naturale utilizabile, în cazul României, s-a ridicat la 7,428 miliarde metri cubi (+25,9 milioane metri cubi, respectiv +0,3%), conform datelor INS. Integral:
Statul are pe masă într-o lună decizia finală de investiție în retehnologizarea reactorului 1 de la centrala nucleară Cernavodă. Presupune oprire 2 ani Ministerul Energiei, în calitate de acționar majoritar, cu 82,5% din capital, al companiei de stat Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei nucleare Cernavodă, va trebui să hotărască în circa o lună dacă aprobă decizia finală de investiție a companiei în proiectul strategic major al retehnologizării Unității 1 a centralei, care presupune oprirea timp de 2 ani a acesteia, Consiliul de Administrație al societății convocând AGA în acest scop pe 23 februarie. Potrivit unui document al SNN, în cazul în care decizia finală de investiție va fi aprobată, în perioada aprilie 2022 – decembrie 2026 se va derula faza 2 a proiectului, care constă în pregătirea implementării (soluții de detaliu, achiziții componente, planificare implementare activități, construcție infrastructură). …. Nuclearelectrica își mai informează acționarii că structura organizatorică a Departamentului Retehnologizare Unitate 1 a fost extinsă cu 101 poziții, după aprobarea de către Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) a structurii organizatorice actualizate a Sucursalei CNE Cernavodă. “În vederea ocupării acestor poziții s-a încheiat un contract de selecție cu o firmă de recrutare personal. În urma derulării acestui contract au fost angajate până în prezent 78 de persoane. Acest personal se află într-un program de pregătire generală, urmat de o pregătire specifică în cadrul CNE Cernavodă. După finalizarea perioadei de pregătire, acest personal va fi folosit pentru activitățile de implementare a Fazelor 2 și 3 ale Proiectului Retehnologizare U1”, spune compania. SNN și-a bugetat pentru 2022 un profit net de 2,1 miliarde lei, dublu față de cel preliminat pe 2021, de un miliard de lei, în principal ca urmare a majorării veniturilor din producția de energie electrică vândută cu 62%, de la 3,1 miliarde lei în 2021 la 5 miliarde lei 2022. Profitul preliminat pe 2021 este la rândul său în creștere cu aproape 50% față de cel din 2020. Integral:
ORAȘUL DIN HÂRTII
Unele țări europene se pregătesc de o nouă strategie în lupta cu COVID: cea de conviețuire cu virusul Mai multe țări europene, în frunte cu Spania, iau în considerare o schimbare fundamentală privind modalitatea în care luptă cu pandemia, odată cu răspândirea rapidă a Omicron, care, deși mai contagioasă, nu este la fel de gravă ca variantele anterioare, relatează The Associated Press. Nu este un consens în acest sens, iar ideea este chiar respinsă de unele state, care susțin că rata vaccinării este prea scăzută pentru a declara COVID boală endemică …. Cu una dintre cele mai ridicate rate de vaccinare din Europa, dar și cu una dintre cele mai afectate economii de pandemie, guvernul de la Madrid pregătește diferit următoarele valuri de infectări: COVID este un virus care nu va dispărea, așa că trebuie să conviețuim cu el, fără a opri totul. Strategii similare sunt luate în considerare și în Portugalia vecină, dar și în Marea Britanie. Autoritățile iberice vor să schimbe abordarea – de la modul de criză la modul de control, în care COVID-19 este tratat în aceeași manieră ca gripa sau rujeola. Aceasta înseamnă acceptarea faptului că vor apărea infectări și acordarea de îngrijire suplimentară persoanelor cu risc și pacienților cu complicații. … Strategia lui este respinsă de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), care consideră că încă este prea devreme pentru a lua în considerare orice schimbare imediată. Nu sunt încă criterii clare pentru a declara COVID-19 o boală endemică, dar experții săi au afirmat anterior că acest lucru se va întâmpla atunci când virusul va fi mai previzibil și nu vor mai exista focare de durată. …. Strategiile sunt dezbătute, iar consensul se lasă încă așteptat. Acesta nu lipsește însă când vine vorba despre cea mai bună modalitate de a evita răspândirea virusului. Vaccinarea rămâne cea mai bună soluție, urmată de testare masivă și de monitorizarea grupurilor cu risc moderat spre înalt, explică doctorul Salvador Trenche, șeful Societății Spaniole de Medicină de Familie, care a condus eforturile de a găsi un nou răspuns la provocările pandemiei. „COVID-19 trebuie tratată la fel ca restul bolilor”, a declarat Trenche pentru AP, adăugând că „atenția normalizată” din partea profesioniștilor din domeniul sănătății ar ajuta la reducerea întârzierilor în tratamentul afecțiunilor care nu sunt provocate de coronavirus. Integral: 
Avertisment UNICEF: „Pierderi aproape ireversibile” în materie de educație în rândul copiilor Închiderea şcolilor din cauza pandemiei de COVID-19 a provocat pierderi de o amploare aproape “ireversibilă” în materie de educaţie în rândul copiilor din întreaga lume, transmite marți, 25 ianuarie, UNICEF, citat de France Presse. Peste 616 milioane de elevi rămân afectaţi de închiderea totală sau parţială a şcolilor, a precizat agenţia ONU pentru copii. În multe ţări, aceste perturbări, pe lângă faptul că au lipsit milioane de copii de dobândirea competenţelor de bază, le-au afectat sănătatea mintală, au crescut riscul lor faţă de abuzuri şi i-au împiedicat pe mulţi dintre ei să aibă acces la “o sursă regulată de nutriţie”, potrivit Unicef. “Ne confruntăm pur şi simplu cu o amploare aproape insurmontabilă de pierderi suferite de şcolarizarea copiilor”, a declarat Robert Jenkins, şeful de educaţie la Unicef, într-un comunicat. Iar redeschiderea şcolilor “nu este suficientă”, a adăugat el, solicitând “sprijin intensiv pentru recuperarea educaţiei pierdute”. Unicef afirmă că “pierderile de
Care a fost reacţia unui broker român care lucrează la Londra după anunţul Rusiei, care a cerut americanilor ca NATO să se retragă din România şi Bulgaria: Ce fac acum, îmi mut toată familia în Anglia? Cât de valoroasă este România din punct de vedere politic, militar şi economic? …. După ocuparea Crimeei în 2014, Putin ar vrea să ajungă la Kiev. Reacţia americanilor şi a NATO la cererea Rusiei, ca Alianţa Nord Atlantică să se retragă din România şi Bulgaria, a fost extrem de diplomatică: nici nu se pune problema; respingem această cerere etc. România şi Bulgaria nu vor ieşi din NATO decât dacă se petrec cutremure politice sau dacă Alianţa se dezintegrează. Cum poate şi cât cum este dispusă NATO să-şi apere membri în faţa unei agresiuni militare directe – celebrul Articol 5 – mai vedem. Până acum nu am avut un exemplu concret. Până atunci, haideţi să vedem cum stă România: din punct de vedere politic şi militar avem susţinere, inclusiv cu baze NATO în ţară, având în vedere că trebuie să apărăm, alături de Polonia, flancul de est al Alianţei în faţa ameninţărilor care vin din Rusia în primul rând, dar şi din China sau Iran. Dacă trecem la partea economică, lucrurile nu stau chiar atât de bine, nu suntem un membru extrem de valoros pentru care NATO, americanii, nemţii etc. s-ar bate până în pânzele albe. România a intrat în NATO şi în Uniunea Europeană din motive politice şi militare, şi nu economice. De foarte multe ori se uită acest lucru de către cei care conduc politic România….. Dar această creştere economică din ultimii 20 de ani, după ce am primit acceptul de a intra în NATO şi Uniunea Europeană, este de ajuns? Suntem noi o piaţă economică indispensabilă pentru americani, pentru nemţi, pentru francezi? Pentru austrieci suntem sigur, dar nu decid ei în NATO. Sunt atât de multe investiţii americane în România astfel încât Casa Albă, multinaţionalele americane să se bată până în pânzele albe pentru România? Sectoare întregi din economia României sunt controlate de multinaţionale – bănci, asigurări, energie, lemn, retail, FMCG, îmbrăcămite. Primele 1.000 de companii din România după cifra de afaceri controlează 50% din piaţă, iar dintre acestea 90% sunt multinaţionale. Dar România are un PIB de numai 240 de miliarde de euro şi o cifră de afaceri totală, a tuturor companiilor din România, de numai 360 de miliarde de euro, cât face Amazon într-un an. Din 2008 încoace nu prea am avut investiţii majore în România. Am putea spune că mai degrabă am pierdut investitori de calibru, care au o influenţă politică la nivel mondial, cum este cazul gigantului american Exxon, care a decis să părăsească proiectul de gaze din Marea Neagră. Dacă guvernele anterioare ar fi făcut legislaţia aşa cum au fost discuţiile, poate Exxon nu ar fi decis să plece. Nu ştiu dacă statul, care prin Romgaz a preluat partea Exxon din proiectul cu OMV Petrom din Marea Neagră, este o soluţie mai bună pentru România din punct de vedere politic, de securitate, militar şi chiar economic….. Toată lumea crede că odată ce am intrat în aceste alianţe suntem indispensabili, că americanii, nemţii, francezii, olandezi, britanicii nu mai pot fără noi. Să nu uităm că Germania are mai mult nevoie de gazele de la ruşi decât are nevoie de România. Nemţii şi-au localizat o bună parte din investiţii în Transilvania, în zona de vest a ţării şi nu ştiu dacă sunt interesaţi de alte zone. Americanii au în România Ford, câteva companii de servicii petroliere pe la Ploieşti, o bancă – Citibank, care lucrează cu multinaţionalele, câteva centre de IT, iar restul – importatori. Polonia are un PIB de peste 600 de miliarde de euro, de trei ori mai mare decât al României, iar americanii au investiţii majore acolo, deci au pentru ce să se lupte. La noi, sistemul bancar cu chiu cu vai are active de 120 de miliarde de euro (faţă de 200 de miliarde de euro, cât are numai Erste), la jumătate decât PIB-ul, în condiţiile în care în Europa Occidentală sistemele bancare sunt de 2-3 ori mai mari decât economia. Banca Transilvania, care a ajuns cea mai mare bancă de pe piaţă, are ca principali acţionari SIF-urile şi Pilonul II de Pensii. Capitalizarea Băncii Transilvania este de 3,2 miliarde de euro, în timp ce banca ungară OTP are o capitalizare de 13 miliarde de euro şi o prezenţă regională….. Timp de trei decenii, ne-am mândrit cu principalul motiv pentru care au venit investitorii străini în România: forţă de muncă ieftină şi destul de bine pregătită. Acest motiv începe să nu mai existe, în condiţiile în care nu mai suntem atât de mulţi ca număr – aproape 5 milioane de români au plecat din ţară -, iar dacă cineva vrea să facă o investiţie în România nu mai găseşte oameni. Dacă ne uităm şi la industria de IT, vedem că deja am intrat pe o plafonare a veniturilor, a proiectelor, a încasărilor externe, pe fondul creşterii salariilor din acest sector. Nu ar fi nicio problemă creşterea salariilor, dar exporturile de servicii nu mai cresc…..Acum România este un aliat al americanilor pentru flancul de est al NATO, dar nu este un activ economic pentru care să se bată până în pânzele albe. Integral:
Ponderea românilor de peste 40 de ani care emigrează definitiv o egalează pe cea a tinerilor de 20-30 de ani / Odată plecați, românii se simt sub-utilizați la job În ultimii ani a crescut ponderea românilor de 40-50 de ani care aleg să emigreze definitiv, aceștia egalându-i, ca pondere, pe tinerii de 20-30 de ani care aleg să plece din țară, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. E drept, pandemia a ”răcit” tendința migratorie, anul 2020 neputând fi considerat unul ”normal” din acest punct de vedere. Potrivit datelor analizate, anul 2018 a fost unul de vârf în privinta emigrării definitive pe toate grupele de vârste. Dacă în urmă cu 20 de ani ponderea tinerilor de 20-30 de ani care emigrau definitiv era dublă față de cea a celor din grupa 40-50, astăzi aceste ponderi tind să se egalizeze. Nu am luat în calcul studenții români care își fac studiile în afara țării. Potrivit UNESCO, aceștia sunt de peste 15.000 și studiază cei mai mulți în UK (aproape 10.000), SUA (alți 4903), Olanda (circa 2800), Germania (2500), Franța (2439), Ungaria (2200), Danemarca (1724), Spania (1425), Italia (1400), Austria (1120), Elveția (428), Belgia (381), Suedia (219), Lituania (206), Grecia (197), Turcia (151), Finlanda (119), Canada (circa 100). România are sub 100 de studenți și în fiecare din țările: Irlanda, Cehia, Australia, Norvegia, Portugalia, Japonia, Polonia, Luxemburg, Coreea de Sud, Croația, Malaezia, Bulgaria, Malta Ciprum Brazilia, Argentina, Serbia Estonia, Quatar, Islanda Ecuados, Slovenia, Monaco și India. Un studiu complex al OECD dedicat emigranților români și realizat în anul pre-pandemic analizează și migrația românilor care pleacă prin prisma calificărilor de care aceștia dispun. Eterogenitatea este foarte mare: în țări precum Regatul Unit și Austria, aproximativ unul din cinci români lucrează în locuri de muncă înalt calificate. În schimb, în Spania și Italia, doar 5% dintre emigranții români dețin ocupații cu înaltă calificare,
CEO-ul Pfizer: Cel mai bun scenariu este să avem un vaccin anti-Covid anual, nu doze booster frecvente / Este mai ușor să convingi oamenii să îl facă Directorul executiv al Pfizer, Albert Bourla, a declarat sâmbătă că un vaccin anual împotriva COVID-19 ar fi de preferat unor doze de rapel cu o frecvență de 4 sau 5 luni în lupta împotriva pandemiei de coronavirus, relatează Reuters. Vaccinul COVID-19 de la Pfizer/BioNtech s-a dovedit a fi eficient împotriva formelor severe de boală și în prevenirea deceslor cauzate de varianta Omicron, dar mai puțin eficient în prevenirea transmiterii. Odată cu creșterea numărului de cazuri, unele țări au extins programele de administrare a dozelor booster sau au scurtat distanța dintre doze, în timp ce guvernele se străduiesc să întărească protecția cetățenilor. Într-un interviu acordat publicației israeliene N12 News, Bourla a fost întrebat dacă vede posibilitatea administrării unor doze de rapel la fiecare patru până la cinci luni în mod regulat.”Acesta nu va fi un scenariu bun. Ceea ce sper (este) să avem un vaccin pe care va trebui să-l faceți o dată pe an”, a spus Bourla. „O dată pe an – este mai ușor să convingi oamenii să îl facă. Este mai ușor pentru oameni să-și amintească. “Deci, din perspectiva sănătății publice, este o situație ideală. Căutăm să vedem dacă putem crea un vaccin care să acopere Omicron, dar să nu uite nici celelalte variante și asta ar putea fi o soluție”, a spus Bourla.
Fenomenul plagiatelor. Peste 80.000 de titluri de doctor acordate în România din 1990 și până azi. Anul cu cele mai multe doctorate Din 1990 – an în care au fost acordate 331 de titluri de doctor, până în ianuarie 2022, au fost obținute în România puțin peste 80.000 de doctorate, recordul înregistrându-se în 2012, același an în care a fost descoperit plagiatul în cazul tezei de doctorat a lui Victor Ponta. Numărul doctoratelor a scăzut apoi, ajungând la o medie de puțin peste 2000 de titluri acordate anual. În contextul celui mai recent scandal de plagiat în care este implicat premierul Nicolae Ciucă, HotNews.ro a solicitat Ministerului Educației o situație a titlurilor de doctor acordate în România post-decembristă. Nicolae Ciucă este al treilea premier implicat într-un scandal de plagiat, după ce jurnalista Emilia Șercan a dezvăluit, într-un articol PressOne publicat marți, că generalul în rezervă a plagiat în lucrarea de doctorat pe care a susținut-o în 2003 la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”. În timp ce Victor Ponta și-a pierdut definitiv titlul de doctor în drept, Mihai Tudose a încercat să renunțe la titlu, însă a pierdut în instanță. Câte doctorate au fost acordate în România, pe ani și decenii Dacă în anii 90 au fost acordate în total mai puțin de 10.000 de titluri de doctor – doar 331 în anul 1990, între 2010 și 2019 numărul a ajuns aproape de 40.000, potrivit datelor transmise HotNews.ro de Ministerul Educației……În 2019 au fost acordate 2359 titluri, în 2020 – 2052, iar anul trecut 2302. În 2022 până la acest moment au fost acordate 77 tiluri de doctor…… Vârful fenomenului doctoratelor – anul 2012 Numărul doctoratelor acordate a crescut începând cu finalul anilor 90. Numărul a depășit prima data 2000 de tiluri pe an în 1999 iar în 2012, acesta a depășit 6000 titluri. Mai exact, 6259 de titluri de doctor au fost acordate în 2012. Cifrele au rămas ridicate și în următorii doi ani, însă începând cu anul 2015, numărul titlurilor acordate anual acesta a rămas în jurul a puțin peste 2000 de titluri. De precizat că 2012 este anul scandalului de plagiat al lui Victor Ponta (acesta și-a pierdut ulterior titlul de doctor în drept), declanșat de dezvăluirile din revista Nature. În acest context au început să apară în universități soft-urile antiplagiat. ….Mai mulţi parlamentari ai USR au anunţat în aceste zile că vor depune în perioada următoare trei iniţiative legislative menite să stopeze “flagelul” furtului intelectual. Senatorii Simona Spătaru şi Ştefan Pălărie, precum şi deputatul Cristian Seidler au vorbit despre: anularea indemnizaţiei pentru titlul ştiinţific de doctor, obligativitatea trimiterii lucrării de doctorat în format digital la Biblioteca Naţională, o mai mare transparenţă în funcţionarea Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU), anularea posibilităţii ca un plagiator să renunţe la titlul de doctor în mod voluntar, potrivit Agerpres. “Cele trei iniţiative sunt gândite de colegii de la USR PLUS să înceteze acest flagel al furtului intelectual, care este până la urmă o formă de hoţie. Suntem în perioada în care strângem semnături şi în cel mai scurt timp o să fie depuse toate cele trei modificări. Sigur în debutul primei sesiuni parlamentare vom avea în circuitul parlamentar legile de care vorbim”, a precizat Ştefan Pălărie. Pălărie a menţionat că USR susţine modificarea Legii educaţiei naţionale, prevăzând sancţiuni drastice pentru şcolile doctorale care nu trimit exemplarul lucrării în format digital către Biblioteca Naţională. Senatorul a criticat modul de funcţionare al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU). În opinia sa, există “zero transparenţă” în activitatea CNATDCU, deoarece nu se ştie când se întruneşte acest for sau care sunt verdictele sale. Integral:
România și noul “Realpolitik” din confruntarea Est-Vest…. Occidentul nu pare capabil să poată răspunde pe o singură voce la amenințările și cererile excesive ale Rusiei. Statele pun interesele deasupra valorilor. Președintelui Statelor Unite i-a scăpat ideea acceptării unei „incursiuni minore” a rușilor pe teritoriul Ucrainei, formulare corectată ulterior de purtătoarea sa de cuvânt, iar un general german și-a pierdut funcția după ce a recunoscut că peninsula
SUA: Persoanele peste 65 de ani nevaccinate, care sunt infectate cu COVID, au risc de 49 de ori mai mare să fie spitalizate decât cei din aceeași grupă de vârstă care sunt vaccinați cu trei doze Datele, extrase din ratele de spitalizare între octombrie și decembrie 2021 potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din Statele Unite (CDC) mai arată următoarele: – Adulții de 65 de ani și peste nevaccinați au risc de 17 ori mai mari de a fi spitalizați în comparație cu cei care sunt vaccinați cu două dozei. – Pentru adulții nevaccinați cu vârste cuprinse între 50 și 64 de ani, probabilitatea de spitalizare este de 44 de ori mai mare în comparație cu adulții stimulați din aceeași grupă de vârstă triplu vaccinați. Datele confirmă cercetările și afirmațiile recente ale oficialilor din domeniul sănătății publice, potrivit cărora doza booster previne în mod semnificativ bolile severe și spitalizarea. Între timp, un grup de autorități internaționale de reglementare a publicat vineri un raport în care spune că devine „din ce în ce mai clar că este necesară o doză de rapel pentru a extinde protecția vaccinului”, mai ales că varianta Omicron se răspândește rapid. Cu toate acestea,
Planul de combatere a cancerului în România începe de parcă primul obiectiv este fericirea industriei farma, care va primi mai mulți bani Documentul, coordonat științific de fostul ministru Patriciu Achimaş Cadariu și prezentat miercuri la Palatul Cotroceni, arată de ce nu e suficient să foloseşti termenii corecţi ca să te lupţi cu boala. …. Primul sau al doilea? Schenker a susţinut că e un moment istoric pentru România, pentru că e primul plan naţional împotriva cancerului, iar oncologii îl aşteaptă de 20 de ani. …. În realitate, în aprilie 2016, când Achimaș Cadariu era ministru, guvernul Cioloş mai anunţase un alt prim plan naţional împotriva cancerului, asta după ce Uniunea Europeană finanțase vreme de 7 ani proiectul. Documentul acela, redactat în grabă de tehnocraţi, în stilul „să arătăm că nu am cheltuit în 2009-2016 degeaba banii europeni, nu a mai ajuns niciodată în faza implementării. Achimaș Cadariu cunoaște foarte bine istoria, însă a preferat să mizeze pe uitarea societății și să mai inaugureze o dată primul plan, după moda obiectivelor medicale inaugurate de mai multe ori. Important e că, aproape la şase ani după primul document și la 13 ani după ce au fost livrați banii UE, avem un document nou. Unul care abundă de termeni corecţi și încurajatori pentru viața oamenilor: medicină personalizată, tumor board (comisia cu medici din mai multe discipline care tratează un pacient cu cancer), psiho-oncologie, prevenţie, screening etc. ….. Evaluările arată că România a avut aproape 100.000 de noi cazuri diagnosticate de cancer în 2020 și 50.000 de decese. Însă sunt cifre lipsite de acuratețe. Nu ştim de unde plecăm Documentul de peste 100 de pagini începe cu situaţia actuală din România, căreia îi alocă sub 5 pagini. Acest capitol nu este decât un colaj de informaţii foarte generale, trivial accesibile, la o căutare pe Google. Acestea sunt adunate la un loc, fără ca autorii să se chinuiască prea mult să le lege între ele. …. Într-un paragraf e o generalitate despre fumat, în altul ceva despre medicina personalizată. Dar lipsa de specificitate nu e singura problemă a datelor. Multe sunt, de fapt, estimări ale incidenţei cancerului în România, în funcţie de populaţie (preluate ca atare din Globocan – platforma Națiunilor Unite pentru cancer), dar nu cifre reale, din practică, pentru că pur şi simplu România nu are aşa ceva.
Dumitru Chisăliță, Asociația Energia Inteligentă: Cotele lunare de consum la gaze naturale pentru care statul acordă reducerea din factură sunt prea mici și ar trebui majorate la 400 mc/lună Cotele lunare de consum la gaze naturale de 300 de metri cubi/lună – pentru cele 5 luni de iarnă, noiembrie-martie, și pentru care statul acordă reducerea de 40 % sută din factură – sunt prea mici și ar trebui majorate la 400 mc/lună astfel încât legea să fie echitabilă și să beneficieze cât mai mulți români, spune expertul în energie, Dumitru Chisăliță, președinte al Asociației Energia Inteligentă. “Propunerea noastră a fost ca să avem un preț plafonat la 200 de lei/MWh și un consum mediu lunar de 400 de metri cubi pentru care se acordă compensarea”, a declarat Dumitru Chisăliță pentru G4media.ro. Expertul a explicat că și la gaze ar trebui preluat modelul de la energie electrică, unde nu există nemulțumiri privind plafonul și cotele de consum. ”Valoarea la care s-a plafonat prețul la energie a fost egală cu prețul mediu al energiei electrice furnizată consumatorilor în luna septembrie 2021. Astfel, plecând de la prețul de achiziție mediu al gazelor în luna septembrie 2021, la care dacă adaugăm tarifele de transport, distribuție și marjele comerciale, obținem prețul la care se poate plafona gazul natural de 200 lei/MWh, cu TVA inclus. Plafonul lunar până la care se acordă compensarea în factura de energie electrică este de 300 kWh, de 2,4 ori mai mare decât consumul mediu lunar de energie, de 125 kWh. Aplicând această cifră la consumul mediu lunar de gaze ar rezulta că plafonul la gaze ar trebui stabilit la un nivel de 400 mc/lună”, a explicat Dumitru Chisăliță….. Ministrul susține că, pe actuala formă a legii de plafonare și compensare, în jur de 75% sută dintre consumatorii de energie electrică beneficiază de compensare și în jur de 55-60% dintre consumatorii de gaze naturale. Experții îl contrazic și spun că, pe actuala formă a legii, la gaze naturale, doar 30-40% din consumatori beneficiază de compensare și că plafonul lunar la gaze ar trebui majorat la 400 metri cubi pe lună, adică 2000 mc pe cele 5 luni de iarnă, ca să beneficieze cât mai mulți români. Integral:
Ce au discutat membrii CA din BNR în ultima ședintă de politică monetară: 10 lucruri de reținut La ultima ședință de politică monetară, când s-a
Greu la fondurile UE: România, la coada absorbției banilor europeni 2014-2020. Mai sunt 14 miliarde de euro la care ne uităm lung …. 59% – aceasta este rata de absorbție a fondurilor europene reușită de România, ca plăți nete atrase de la Comisia Europeană, din Fondurile Europene Structurale și de Investiții (FESI) din perioada de programare 2014-2020, conform execuției de la data de 31 decembrie 2021. În bani, suma atrasă de România este de 19,8 miliarde de euro, dintr-un total de 33,4 miliarde de euro, fonduri FESI puse la dispoziție țării noastre prin Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2014-2020. Restul de aproape 14 miliarde de euro stau în bugetul Uniunii Europene și ne așteaptă să-i atragem, conform datelor de la 31 decembrie 2021. Banii mai pot fi atrași de România până la finalul anului 2023. Aici vorbim despre fondurile europene pe care CE le oferă României prin 8 surse europene, inclusiv Fondul de Coeziune, Fondul European de dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul European de Dezvoltare Rurală. În plan național , acești bani sunt gestionați de autorități de management de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
ANALIZĂ
Cine mai poate opri Rusia să invadeze Ucraina? Iulian Fota: Vacanța s-a terminat pentru toată lumea …..După e


