Buna dimineata intr-o zi de sambata, 12 februarie! Vremea se va răci față de ziua precedentă, mai accentuat în regiunile estice și sud-estice, unde și rafalele vântului vor amplifica senzaţia de frig. Temperaturile maxime se vor încadra între 1 și 12 gr, iar cele minime vor fi de la -12…-10 gr în depresiunile din estul Transilvaniei până la 3 grade în vestul Olteniei. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporare în prima parte a intervalului, în centrul, estul și sud-estul teritoriului, precum și în zona de munte, iar noaptea îndeosebi în sud-vest. Probabilitatea pentru precipitații slabe va fi mai ridicată în zona Carpaților Meridionali și de Curbură, unde pe arii restrânse va ninge, în jumătatea de nord a Moldovei și în sud-estul Transilvaniei, izolat vor fi fulguieli sau lapoviță, iar în dealurile subcarpatice ale Munteniei și Olteniei, precum și în sudul Banatului sunt posibile ploi slabe sau burniță. În București, vremea se va răci față de ziua precedentă. Temperatura maximă va fi de 7…8 gr, iar cea minimă de -4…-2 gr.
Jurma: După valul de infectări, urmează valul de decese. Un român e ucis de Covid la fiecare 10 minute …. Atât curba de prognoză a deceselor zilnice, cât și curbele de prognoză pentru vaccinați și nevaccinati sunt acum aliniate cu evoluția oficială. Ce înseamnă asta? Săptămâna trecută am avut 632 de decese și o medie de 90 de decese pe zi. Săptămâna trecută un român a fost ucis de Covid-19 la fiecare 15 minute. În această săptămâna un român este ucis de Covid-19 la fiecare 10 minute. În această săptămâna avem deja o medie de 144 de decese pe zi și până azi 2.593 de români au murit oficial uciși în “mult mai blândul” val 5-Omicron. Numărul de decese va continua să crească până la finalul lunii, când vom atinge probabil vârful în jurul a 2.000 de decese săptămânal și 300 de decese pe zi“. Medicul speră că varianta BA2 a Omicron nu va prelungi valul 5. Asta pentru că oricum deja anunţurile de genul “s-a terminat pandemia” și urmează “marea relaxare” au dat lovitura de grație campaniei de vaccinare. 8 din fiecare 10 decedați sunt nevaccinati Analiza lui Jurma se axează şi pe cine sunt cei care mor de Covid. “Marea majoritate a celor care mor în România de la valul 4 încoace sunt din rândul celor nevaccinati. 8 din fiecare 10 decedați de azi sunt nevaccinati, 8 din fiecare 10 decedați de mâine vor fi tot nevaccinati și tot așa. Vaccinarea în proporție de 80%, mai ales a celor vulnerabili, ar fi salvat cel puțin 20.000 de vieți până acum. Nici nu discut aici de numărul imens de bolnavi cronici cu long-Covid pe care îi lasă în viață pandemia, care este de 10x mai mare decât al celor decedați”. …. “Vaccinarea și numai vaccinarea trebuia și trebuie să fie în mintea autorităților, nu relaxarea și numai relaxarea. Acum este oricum prea târziu să mai facem ceva la nivel de măsuri publice. Zarurile au fost aruncate pe geam de data asta, odată cu certificatul verde și nu mai există cale de întoarcere. Autoritățile nu mai au de ales și trebuie să livreze marea relaxare, așa încât nu putem face nimic să schimbăm asta. Vom trece prin valea morții indiferent dacă vrem sau nu. La nivel individual nu e însă prea târziu să facem ceva. Nu trebuie să uităm că adesea coborârea după ce am ajuns în vârful muntelui este mai anevoioasă decât urcarea. Jumătate din numărul de infectari, majoritatea spitalizărilor și marea majoritate a deceselor se înregistrează la coborârea din valul epidemic. Chiar dacă putem fi optimiști că se vede luminița de la capătul valului, nu trebuie să lăsăm gradă jos ca să nu ne infectăm atât de aproape de liman. Nu e prea târziu să ne vaccinăm și e prea devreme să renunțăm la mască și să socializăm liber. Până coborâm sub 1 la mie, masca FFP2 rămâne esențială ca barieră externă și vaccinarea (mai ales boosterul) esențială ca barieră internă….. “Unul din motive este că mult mai mulți români sunt trimiși acum acasă după triajul din centrele de evaluare al căror scop primar este să reducă presiunea pe spitale și UPU. Al doilea motiv este amânarea raportărilor care se practică în continuare în ciuda scandalului din valul 2. (…) După ce “eroarea” de peste 4.000 de decese a fost dezvăluită de ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, acestea au fost în cele din urmă raportate în iunie-iulie 2021. Singurul pedepsit prin demitere a fost Vlad Voiculescu, nu cei care au ascuns decesele, prin urmare, acest obicei a continuat și în România excesul lunar de decese este aprope dublu față de cel raportat oficial“. Integral: https://spotmedia.ro
Când era condamnat pentru luare de mită, un fost manager de spital era pus de Ministerul Sănătății într-un proiect cu Banca Mondială: „Nu avea treabă cu corupția” Bogdan Păltineanu nu apărea în vreo funcție la Spitalul Bagdasar-Arseni în 2019, când Ministerul Sănătății, condus pe atunci de Sorina Pintea, se consulta oficial cu el. El se afla în perioada de ispășire a pedepsei primite în 2017, una peste care se suprapuneau condamnarea la închisoare cu suspendare și 5 ani de interdicții, printre care și exercitarea postului de manager. Acum, el este angajat oficial în același spital unde a luat mită. Fostul manager al Spitalului Bagdasar-Arseni din Capitală, condamnat în 2017 pentru luare de mită, era omul de legătură între același spital și Ministerul Sănătății după numai doi ani. În 2019, în timp ce își ispășea pedeapsa de 3 ani de închisoare cu suspendare, suprapusă unei perioade de interdicții de 5 ani de a ocupa o funcție de conducere, Bogdan Păltineanu lucra împreună cu Ministerul Sănătății într-un proiect cu Banca Mondială. Scopul final: realizarea unui centru de mari arși la Bagdasar-Arseni, tocmai spitalul de unde fusese săltat de procurori când era manager. Bogdan Păltineanu a fost reținut de DNA pe 9 iunie 2016. Surse judiciare au declarat pentru News.ro că fusese acuzat că a luat mită între 5% şi 10% din valoarea unor contracte pentru reactivi de laborator şi truse de diagnostic, unele fiind încheiate inclusiv cu firmele lui Dorin Cocoș. Unele fapte fuseseră comise când Păltineanu era manager al Institutului Ana Aslan din Capitală, de unde, în 2015, a trecut la Bagdasar. În 2017, fostul manager Păltineanu a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare și a primit interdicție de 5 ani „de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public și de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată”….. Primea corespondența de la Minister Deși fără o funcție oficială la început, Păltineanu se regăsește în e-mailurile schimbate de spitalul de urgență din sudul Capitalei și Ministerul Sănătății, în 2019. Adică la doi ani după ce primise condamnarea de 3 ani cu suspendare. Reprezentanții Ministerului Sănătății îi trimiteau e-mailuri legate de o investiție făcută cu bani de la Banca Mondială, pentru proiectul privind centrul de mari arși de la Bagdasar-Arseni. Păltineanu urma să le trimită mai multe documente italienilor care câștigaseră contractul de proiectare. ….. Sursele Libertatea spun că Păltineanu „a continuat să fie omul din umbră” la Bagdasar și după condamnare. Iar de anul trecut, din pandemie, apare și pe poziții oficiale. …. In 2021, el apare în documentele Spitalului Bagdasar-Arseni pe o funcție de șef, „coordonator administrativ ATI”, fiind numit inclusiv în comisii de verificare în cadrul spitalului. Asta deși, spun sursele ziarului, Anestezia și Terapia Intensivă de la Spitalul Bagdasar au un alt șef. „E pus șef peste șef, să aibă și el o funcție oficială”, afirmă acestea. Integral: https://www.libertatea.ro
Adjuncta şefului DNA, despre noua Secţie specială: De ce DNA poate cerceta orice infracţiune de corupţie din România, mai puţin cu privire la magistraţi? …. Astfel, adjuncta şefului DNA, Mădălina Scarlat, a declarat în cadrul dezbaterii că nu se înţelege şi nu rezultă – din expunerea de motive şi din textul proiectului de lege privind aşa zisa desfiinţare a Secţiei speciale – care sunt argumentele juridice sau de altă natură pentru care DNA şi DIICOT, parchete specializate, sunt excluse de la a face urmărire penală cu privire la magistraţi. Potrivit adjunctei şefului DNA, nici cetăţenii nu văd foarte bine acest lucru. Ar putea fi privită ca o sancţiune pentru DNA, din moment ce DNA poate cerceta orice infracţiune de corupţie din România, mai puţin cu privire la magistraţi, a declarat procuroarea Scarlat. DNA şi DIICOT ar trebui să rămână competente, ca parchete specializate, în investigarea infracţiunilor de corupţie şi crimă organizată care privesc magistraţi întrucât parchetele de pe lângă curţile de apel nu au resursele logistice, tehnice şi de personal ca să facă acest lucru, a mai adăugat Scarlat. Ea a explicat că DNA a avut rezultate în anchetarea corupţiei din magistratură: peste 118 magistraţi condamnaţi ca urmare a anchetelor DNA şi o medie de 11 magistraţi condamnaţi pe an. În schimb, Secţia specială nu a prins şi nu a reuşit să obţină condamnarea niciunui magistrat corupt. Adjuncta şefului DNA a criticat şi modalitatea de desemnare a procurorilor în cadrul noii Secţii Speciale. Desemnarea acestora de către plenul CSM nu este în conformitate cu principiile de drept şi nici oportună, judecătorii nu pot decide cu privire la cariera procurorilor în condiţiile în care se doreşte separarea carierelor, a explicat procuroarea Scarlat. Ea a explicat şi că numărul procurorilor de la noua Secţie Specială este foarte mic, iar proiectul de lege cere vechime de minim 12 ani şi experienţă în combaterea infracţiunilor de corupţie şi crimă organizată pentru procurorii care vor să lucreze în cadrul secţiei. Aceşti procurorii sunt deja la DNA şi DIICOT, a explicat procuroarea Mădălina Scarlat. Astăzi, CSM trebuie să dea un aviz proiectului de lege privind noua Secţie Specială. Avizul CSM este esențial pentru ca proiectul să treacă rapid de parlament. „Dacă mergi în Parlament cu un proiect care nu are avizul CSM-ului și al sistemului judiciar, nu treci”, a declarat ministrul Justiției Cătălin Predoiu în dezbaterile privind desființarea SIIJ. Mai multe asociaţii civice şi ale magistraţilor îi cer ministrului Cătălin Predoiu să aștepte punctul de vedere al Comisiei de la Veneția, înainte de a merge cu proiectul în Parlament. Actuala majoritate PSD-PNL-UDMR a căzut de acord să modifice actuala variantă a Secției speciale, fără ca dosarele de corupție ale magistraților să se întoarcă la DNA, ci să fie anchetate de procurori ai parchetului general și ai parchetelor Curților de apel. Integral: https://www.g4media.ro
COMENTARIU Iulian Anghel, ZF: Cât de eficientă ar fi majorarea vârstei de pensionare la 70 de ani, cum se vehiculează în mediul politic….♦ Cu mulţi ani în urmă, Leonard Orban, la vremea aceea secretar de stat în Ministerul Afacerilor Europene, mi-a spus: Generaţia noastră va ieşi la pensie la 70 de ani ♦ Orban a ieşit la pensie, “anticipat”, în vara trecută, la 60 de ani, pentru că preşedintele Klaus Iohannis l-a dat afară din poziţia de consilier prezidenţial, după ce s-a certat cu fratele său, fostul şef al PNL, Ludovic Orban. Lipsa banilor la buget a readus în discuţie, în plan politic, din zona liberală, majorarea vârstei de pensionare de la 65 de ani la bărbaţi şi 63 de ani la femei, la 70 de ani. Economiştii spun însă că aceasta nu este o soluţie decât în măsura în care decizia este luată de cel în cauză. Altminteri spus: merge să lucrezi până la 70 de ani şi chiar după, dar nu obligatoriu….. „Da, este posibilă o vârstă de pensionare la 70 de ani, nu e aceasta o problemă. Dar trebuie făcută o distincţie între mediul public şi cel privat. În mediul privat, dacă angajatul este valoros şi vrea să rămână în companie după 65 de ani, angajatorul poate decidă să-l menţină, pentru că nimeni cu mintea pricepută nu renunţă la oamenii valoroşi. La stat, însă, cine decide? Îl ţii acolo, fie că-i bun, fie că-I rău?”, comentează Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank. Cei care contestă majorarea vârstei de pensionare vorbesc de “speranţa de viaţă” care, în România, este de 74,2 ani, faţă 81,3 ani media UE. O diferenţă de 7,1 ani. Scoţi omul la pensie ca să mai trăiască apoi doi ani? Doar că nu aşa trebuie socotit, spune Dumitru. Diferenţa aici este mare pentru că, în România, mor mulţi copii la naştere sau la vârste mici. Dacă vorbim de pensii, trebuie văzută speranţa de viaţă la 65 de ani, vârsta standard de pensionare pentru bărbaţi, în România, şi, în câţiva ani, şi pentru femei (în majoritatea ţărilor UE aceasta este vârsta standard de pensionare). Astfel, speranţa de viaţă după 65 de ani este în România de 15,7 ani, iar media UE de 20,2 ani, deci o diferenţă de 4,5 ani. „Este limpede că sistemul public de pensii nu este sustenabil, de aici ideea majorării vârstei de pensionare. Iar cei care contribuie vor lua o pensie între 40-45% din ultimul salariu. Dar este nesustenabil şi pentru că sunt prea multe pensii anticipate, prea multe pensii speciale, prea multe excepţii”, spune Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al CFA România. Nu este bună o majorare a vârstei de pensionare, spune el, pentru că cei care contribuie, în medie, la sistem, cam 40 de ani vor contribui 45 de ani, dar nu vor primi mai mulţi bani decât media ultimului salariu, adică 40%. Aşadar, contribui la stat cu cinci ani în plus, dar nu primeşti nimic în schimb. Integral: https://www.zf.ro
BNR avertizează: Rata inflației va crește și mai mult din aprilie și riscă să ajungă la 2 cifre „Scenariul actual, întocmit pe baza datelor disponibile şi a reglementărilor în vigoare, evidenţiază o înrăutăţire considerabilă a perspectivei pe termen scurt a inflaţiei, sub impactul puternic al şocurilor pe partea ofertei, în principal al preţurilor la energie. Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să-şi accentueze semnificativ creşterea în trimestrul II 2022 şi să urce la un nivel de două cifre, în principal ca efect al unor majorări mult mai ample ale preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice, ce se vor evidenţia pregnant după suspendarea în luna aprilie a schemelor de compensare aplicate pentru consumatorii casnici”, arată BNR, citată de Agerpres.…. „Caracteristicile schemelor de sprijin sunt totuşi incerte, o eventuală modificare a duratei şi/sau a conţinutului acestora fiind de natură să afecteze semnificativ atât nivelul, cât şi traiectoria viitoare a dinamicii anuale a inflaţiei, mai cu seamă pe termen scurt. În acelaşi timp, incertitudini semnificative rămân asociate modului de evaluare şi de includere în calculul IPC a impactului acestor scheme, iar riscuri notabile continuă să vină din evoluţia cotaţiilor materiilor prime, mai ales a celor energetice şi agroalimentare, inclusiv în contextul situaţiei geopolitice Rusia-Ucraina, precum şi din blocajele persistente în lanţurile de producţie şi aprovizionare”, ma arată BNR. Banca centrală avertizează că și evoluţia pandemiei provoacă incertitudini, în contextul valului Omicron. Totodată, o sursă importantă de incertitudini şi riscuri rămâne absorbţia fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate. În aceste condiții, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 sută pe an, de la 2,00 la sută pe an, începând cu data de 10 februarie 2022. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 3,50 la sută pe an, de la 3,00 la sută pe an şi creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 1,50 sută, de la 1,00 la sută pe an, precum şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară. Integral: https://www.digi24.ro
Comisia Europeană revizuiește în jos prognoza de creștere pentru România, la 4,2% în 2022. Avertisment: Alimentele se vor scumpi din cauza lipsei de îngrășăminte …. „În 2021, economia României este de așteptat să fi crescut cu 6,3%, în principal impulsionată de cererea internă puternică. Spre sfârșitul anului, ritmul de creștere a scăzut din cauza restricțiilor continue de aprovizionare, a unui nou val de infecție cu COVID-19 și a creșterii puternice a inflației. În ciuda acestei pierderi de impuls, care urmează să continue în primăvara lui 2022, ultimele date indică o perspectivă de creștere destul de pozitivă, deși moderată, în special în servicii, comerț cu amănuntul, construcții și industrie. Se preconizează că consumul privat va crește în a doua jumătate a anului 2022, când restricțiile vor fi reduse, iar inflația se va modera. Se preconizează că investițiile vor rămâne puternice pe orizontul de prognoză, sprijinite de Facilitatea pentru redresare și reziliență și alte fonduri UE”, arată Comisia. CE estimează, în schimb, că o creștere a ratelor dobânzilor va diminua investițiile private. Se estimează că comerțul exterior va beneficia de reducerea blocajelor de aprovizionare, dar nu se așteaptă o contribuție la creștere. Creșterea abruptă și continuă a prețurilor energiei a împins inflația lunară IAPC la 6,7% în decembrie, ridicând inflația medie la 4,1% în 2021. Prețurile vor crește în continuare în 2022 din cauza prețurilor ridicate la energie și a transferului lor în prețurile altor bunuri si servicii. De asemenea, Comisia se așteaptă ca prețurile la alimente să crească din cauza prețurilor mai mari și a ofertei mai scăzute de îngrășăminte, după cum a avertizat și Economedia.ro aici. Dinamica salariilor mai puternică decât se aștepta reprezintă un risc ascendent pentru prognoza inflației. Inflația medie anuală IAPC va crește la 5,3% în 2022, după 4,1% în 2021. Pentru 2023 se preconizează o scădere la 2,5%, deoarece prețurile energiei vor fi moderate, iar efectele de bază vor apărea. Integral: https://economedia.ro
INS: În 2021, exporturile au adus în țară 74,7 miliarde de euro, în vreme ce importurile ne-au costat peste 98 de miliarde de euro În anul 2021 exporturile au adus în țară 74,7 miliarde de euro, în vreme ce importurile ne-au costat peste 98 de miliarde de euro, arată datele transmise miercuri de Institutul Național de Statistică. Viteza cu care au crescut exporturile a fost mai mică decât dinamica importurilor, mai arată INS. Deficitul balanţei comerciale în anul 2021 a fost de 23,69 miliarde de euro, mai mare cu peste 5,3 miliarde de euro decât cel înregistrat în anul 2020.….. Soldul balanţei comerciale FOB/CIF se calculează pe baza valorii exportului FOB şi a importului CIF, ca diferenţă între acestea. Preţul FOB (Free on Board/Liber la bord) reprezintă preţul la frontiera ţării exportatoare, care include valoarea bunului, toate cheltuielile de transport până la punctul de îmbarcare, precum şi toate taxele pe care bunul trebuie să le suporte pentru a fi încărcat la bord. Integral: https://economie.hotnews.ro
15 ONG-uri cer senatorilor să respingă proiectul de lege prin care Guvernul Cîțu a extins interceptarea comunicațiilor electronice ….. Redăm mai jos apelul celor 15 ONG-uri: ”Organizațiile semnatare fac un apel la dvs. pentru a respinge, în ședința de plen în care va fi votat Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul comunicaţiilor electronice şi pentru stabilirea unor măsuri de facilitare a dezvoltării reţelelor de comunicaţii electronice (L532/2021, Codul Comunicațiilor), prevederile prin care este introdus Articolul 10 indice 2, în integralitate, sau a-l retrimite în Comisiile de specialitate pentru acest lucru. Amintim că proiectul de lege menționat are ca scop principal transpunerea în legislația românească a Directivei (UE) 2018/1972 de instituire a Codului european al comunicațiilor electronice. Contrar prevederilor Directivei, Guvernul României, ca inițiator al proiectului de lege, a adăugat unele măsuri de extindere a interceptării comunicațiilor electronice. Tocmai aceste prevederi care nu fac parte din legislația europeană sunt controversate. Chiar și în forma modificată în urma ședinței comune a Comisiilor juridică, economică și pentru comunicaţii, din 8 februarie 2022, acest articol continuă să ridice o serie de probleme grave:
- Lărgirea interceptării comunicațiilor NU trebuie făcută prin Codul Comunicațiilor. Furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP nu au nicio legătură și nu sunt reglementați prin Directiva europeană 2018/1972 (Codul european al comunicațiilor) pe care Codul Comunicațiilor are rolul de a o integra în legislația românească. Adăugarea acestor furnizori în lista celor care au obligații de interceptare a comunicațiilor sau a obligațiilor suplimentare de interceptare (detalii la pct. 4, mai jos) ar putea fi făcută doar prin amendarea Codului de procedură penală, într-un proces transparent și cu respectarea garanțiilor legale.
- Furnizorii de servicii de găzduire electronică (inclusiv cei cu resurse IP) sunt deja reglementați de Legea 365/2002 privind comerțul electronic, iar obligația prevăzută de Articolul 10 indice 2 din Codul Comunicațiilor ca acești furnizori să notifice ANCOM intră în conflict și cu legea deja în vigoare, cu Directiva Ecommerce în vigoare dar și cu propunerea de directivă europeană Digital Services Act, aflată în proces de adoptare la nivelul UE.
- Obligă furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP (și nu doar pe cei de pe teritoriul României, ci pe toți cei care oferă servicii pe teritoriul României) să creeze infrastructură de interceptare a conținutului și să o pună la dispoziția organelor de cercetare penală și SRI nu doar în condițiile Codului de procedură penală (deci cu mandat de la judecător), ci și în condițiile Legii nr. 51/1991 privind securitatea națională. În practică, teoretic, Facebook ar putea fi, de exemplu, obligat să ofere acces la chat-ul din Facebook Messenger. Iar dacă un furnizor ca Facebook poate ignora presiunile organelor de cercetare penală, care acționează fără mandat de la judecător, nu la fel vor sta lucrurile și pentru micile companii românești, care furnizează astfel de servicii de găzduire electronică cu resurse IP. Aceștia nu vor mai putea garanta confidențialitatea informațiilor.
- Obligații de a pune la dispoziție anumite date – de exemplu “istoricul accesărilor cu momentele de timp aferente” (practic orice pagină web cu ora, minutul și secunda vizitei) nu există în Codul de procedura penală, deci vorbim în mod evident de o lărgire a spectrului interceptării.
- Articolul 10 indice 2 nu respectă garanțiile Curții Constituționale a României, care a precizat în mod constant că astfel de texte vagi și neclare nu pot sa fie constituționale, în special în domeniul interceptării comunicațiilor și a datelor de trafic (Decizia CCR 461/2014 par. 37; Decizia CCR 17/2015 par. 63). Intgeral: https://www.g4media.ro
România, țara din UE cu cea mai mare proporție de tineri grav defavorizați din punct de vedere material și social ….Dintre statele membre UE, cea mai mare proporție de tineri care au fost grav defavorizați din punct de vedere material și social în 2020 a fost înregistrată în România (24%), urmată de Bulgaria (21%) și Grecia (16%). Pe de altă parte, proporția a fost mai mică de 3% în 11 din cele 26 de state membre cu date disponibile: Luxemburg, Croația, Estonia, Finlanda, Slovenia, Polonia, Țările de Jos, Cehia, Cipru, Suedia și Austria. Comparând 2020 cu 2019, cele mai mari creșteri ale ratei deprivării materiale și sociale severe pentru tineri s-au înregistrat în România, Irlanda și Germania (toate +3 pp; pauză în seria cronologică pentru Irlanda și Germania). Între timp, cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Slovacia (-2 pp), Finlanda, Grecia și Croația (toate -1 pp). Comparând 2020 cu 2019 în rândul subgrupelor de vârstă, România a înregistrat cele mai mari creșteri ale proporțiilor de tineri de 15-19 ani și 25-29 de ani care au fost grav defavorizate din punct de vedere material și social (aproximativ +4 pp). Când a fost vorba de tinerii de 20-24 de ani, cea mai mare creștere a fost înregistrată în Irlanda (+5 pp). Integral: https://economedia.ro
INTERVIU Daniel Funeriu, despre trecerea la trimestre: Esența este numărul zilelor de școală, care trebuie obligatoriu crescut. Cred că un ciclu mai scurt evaluare-testare-remediere e benefic…. Edupedu.ro: Care e opinia dvs cu privire la decizia de revenire la trimestre, în loc de semestre, în anul școlar 2022-2023? Daniel Funeriu: Nu găsesc un argument puternic pro sau contra. Eu am învățat în sistemul de trimestre şi era foarte bine. Esența este numărul zilelor de școală, care trebuie obligatoriu crescut. Bănuiesc că această discuție va duce la multe turbulențe în spațiul public. Le spun părinților să nu cadă în capcana sofismului Nirvana, a sofismului „soluției perfecte”. Soluția perfectă, în care copilul are multe vacanțe, materie lejeră, iar profesorul puțin de lucru, și toate cu rezultate excelente pentru copii nu există. Vrei rezultate bune la învățătură? Atunci fă multe zile de școală, cu profesori destoinici și multă muncă individuală. Cine vă spune că mai puțină carte îți dă o pregătire mai bună își bate joc de inteligența dumneavoastră. Edupedu.ro: Ce știm în acest moment este doar cadrul mare al structurii. Numărul de zile de școală în acest moment este de 165 de zile, iar cu 2 săptămâni în plus de școală ar însemna circa 180 de zile. Va schimba acest lucru, procesul de învățare? Daniel Funeriu: O spun de ani de zile: e obligatoriu să creștem numărul zilelor de școală. Regret că nu am făcut-o când eram la minister. Consecința celui mai mic număr de zile de școală din Europa este impresia unei materii parcurse pe fugă. Nu, nu avem prea multă materie, avem prea puțin timp pentru a o livra. Un elev german care termină 12 clase va fi petrecut în școală doi ani și jumătate mai mult ca un elev român care termină a XII-a. Nu poți ști mai multe petrecând mai puțin timp în școală. ….Obligatoriu mărit numărul de zile de școală. Vacanța de vară de trei luni e moștenită de la Spiru Haret, când copiii trebuiau să meargă la munci agricole….Studiile arată că vacanțele lungi au un efect negativ asupra învățării, mai ales în cazul copiilor săraci. În concluzie: lungirea anului școlar e un lucru bun și necesar. Trimestre vs semestre este un subiect periferic, înclin, fără argumente decisive, pentru trimestre. Integral: https://www.edupedu.ro
Drumul unui inginer metalurg spre funcția de secretar general la Ministerul Apărării. Cariera doamnei Gavrilă, în date și cifre Georgeta Gavrilă este deja la al doilea mandat ca secretar general al MApN. Iar CV-ul indică o lungă serie de funcții pe care le-a deținut de-a lungul timpului în calitate de înalt funcționar public. …. Din ianuarie 2020, doamna Georgeta Gavrilă este secretar general al Ministerului Apărării Naționale. A revenit pe funcție, pentru că domnia sa a deținut același post în perioada 2005-2012. A fost și prefect al Capitalei între 2012 și 2014, iar apoi a făcut făcut slalom între diverse funcții importante din ministere. O carieră care nu este curentă în rândul inginerilor metalurgi, cum este cazul doamnei Gavrilă. Nouă ani a lucrat la Șantierul Naval Tulcea înainte să-și ia zborul spre Capitală. Din 1989 până în 1998. Tot acolo lucra și soțul, domnul Alex Gavrilă, și el inginer, care, la începutul anilor ‘90, a fost unul dintre primii șefi ai PNL Tulcea. Și, foarte important, un apropiat al fostului lider PNL Crin Antonescu. …. Un salt uriaș La București, doamna Gavrilă lucrează mai întâi tot ca inginer. În 2000, ajunge brusc director la Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici. Un an mai târziu este doar consilier la aceeași instituție. Însă saltul uriaș în cariera doamnei Gavrilă se produce în 2005, când este numită secretar general (cea mai importantă funcție pentru un funcționar public) la Ministerul Apărării. Nu avea vreo calificare specială, dar veniseră liberalii la putere. …. Diplome peste diplome Promovarea asta senzațională a doamnei Gavrilă a venit la pachet și cu o serie de studii asigurate din bani publici. Astfel, în timp ce avea o slujbă complicată și cronofagă, doamna Gavrilă reușește să urmeze trei cursuri postuniversitare de lungă durată, care s-au suprapus în perioada 2005 -2006: la SNSPA, la Colegiul de Management al Resurselor Apărării și la Colegiului Național de Apărare. Nu se menționează în CV dacă sunt masterate sau nu. În aceeași perioadă, doamna Gavrilă este trimisă să învețe limba engleză direct de la sursă: o bază militară din Canada. Urmează și un curs la Institutul Național de Administrație, întregind în acest fel calificarea la locul de muncă pe cea mai importantă poziție dintr-un minister. …. Doctorat în Științe Militare direct de la șeful statului major Cât s-a aflat la Ministerul Apărării, doamna inginer metalurg a făcut și un doctorat în Științe Militare, la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”. L-a început în 2006 și l-a finalizat până în 2010. Coordonator i-a fost chiar șeful Statului Major General de la acea vreme, amiralul Gheorghe Marin. Desigur, și soțul a avut oportunități de învățare exact în aceeași perioadă, în plus și el va ajunge în câteva poziții incredibil de bine plătite pentru care avea zero experiență. În 2007, împreună cu soțul său, doamna Gavrilă câștiga lunar 56 de salarii minime pe economie. Copilul lor primește o bursă guvernamentală de 14.000 de euro pe an pentru a-și face face studiile în străinătate, la Durham University în Anglia. Tot în 2007, când lucra minimum 8 ore pe zi la minister și pregătea concomitent un doctorat, doamna Gavrilă găsește timp să urmeze, la Roma, și cursul pentru generali și ambasadori al „NATO Defence College” (deși ea nu era nici general, nici ambasador). În plus, finalizează și cursurile de înalt funcționar public ale Institutului Național de Administrație. Toate, într-un singur an. ….. O bursă de 14.000 de euro În 2008, familia Gavrilă făcea, potrivit declarațiilor de avere, 23.500 de lei pe lună net de la stat. Adică, aproape 57 de salarii minime pe lună. Fata celor doi continuă să primească bursa guvernamentală de 14.000 de euro, căci așa e povestea asta cu oportunități egale și meritocrație la noi. În 2009, familia primește „doar” 21.000 de lei pe lună, echivalentul a 46 de salarii minime pe lună. Fata lor își face masteratul tot în Anglia și se pregătește de un internship la Comisia pentru Drepturile Omului în cadrul biroului unui parlamentar american, căci și ea are un foarte mare noroc la oportunități. Fiica va fi angajată și ea tot la stat, la Directoratul General pentru Afaceri Europene, din 2012. An în care domnul Gavrilă primea lunar de la stat peste 1.000.000 de lei, adică aproape 20.000 de euro în fiecare lună. …. Pe 30 noiembrie 2021, șeful statului semnează decretul prin care i se conferă doamnei Georgeta Gavrilă Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Ofițer, cu însemn pentru civili. Integral: https://www.libertatea.ro
Cristian Bichi, BNR. Publicitatea pentru criptoactive: supraveghetori versus influenceri În 10 ianuarie 2022, Comisia Naţională pentru Piaţa de Valori Mobiliare (CNMV) din Spania a introdus norme privind publicitatea criptoactivelor prezentate ca obiect de investiţii, fără a mai aştepta adoptarea regimului general propus la nivelul UE pentru aceste active, arată Cristian Bichi în opinia publicată pe blogul Opinii BNR. Noile reguli, ce merg mult mai departe decât viitorul cadru european prin aceea că se adreseza şi influencerilor, se concentrează pe campaniile publicitare masive şi pe obligaţia de avertizare în privinţa riscurilor. La rândul său, autoritatea britanică de supraveghere a conduitei financiare (FCA) a anunţat, cu câteva zile în urmă, planuri de întărire a regulilor privind mesajele publicitare legate de criptoactive. În anii recenţi, emiterea şi utilizarea criptoactivelor a cunoscut o puternică dezvoltare. Astfel de evoluţii generează diverse oportunităţi pentru participanţii la piaţă, dar şi riscuri legate de protecţia investitorilor şi stabilitatea financiară în absenţa unui cadru de reglementare de referinţă. Este un fapt evident că, în afară de unele prevederi de natura fiscală şi de prevenire a spălării banilor, nu se poate vorbi de existenţa unui regim legal pentru criptoactive în ţările UE. La acest moment, operaţiunile cu criptoactive nu sunt supuse unor reguli de transparenţă similare cu cele aplicabile produselor bancare şi de investiţii financiare, iar micii investitori nu sunt apăraţi de mecanisme specifice, cum ar fi controlul din partea unor autorităţi de supraveghere financiară sau reguli de protecţie a capitalului investit…..Cresterea preţului anumitor criptoactive a făcut ca acestea să devină foarte atractive ca obiect investiţional, interesul pentru acestea fiind amplificat ca urmare a numeroase campanii publicitare adresate publicului. Cel mai adesea, în cadrul acţiunilor de promovare nu au fost însă specificate (corect) riscurile implicate de criptoactive. În acest context, o serie de ţări UE au decis să nu mai aştepte ca instituţiile europene să reglementeze toate aspectele legate de criptoactive şi să acţioneze în privinţa publicităţii legate de acestea. În iulie 2021, în Franţa, un star TV a primit o amendă în valoare de 20.000 de euro pentru practici comerciale înşelătoare pe reţele sociale, după ce a promovat, pe Snapchat, servicii de formare pentru trading propuse de un site ce comercializa Bitcoin. Sancţiunea a fost aplicată pentru că vedeta a omis să menţioneze că acţiunea sa era remunerată de societatea ce gestiona site-ul respectiv şi pentru prezentarea investiţiilor în Bitcoin ca fiind foarte sigure….. Concluzii În ultima perioadă, piaţa criptoactivelor s-a dezvoltat puternic la scară mondială. Pe acest fundal, în numeroase ţări, se constată folosirea în creştere a serviciilor influencerilor pentru promovarea acestei clase de active, întrucât recomandările lor, de regulă, influenţează semnificativ comportamentul economic al abonaţilor (“followers”) şi fanilor lor. Prin urmare, este important ca, în comunicările lor publice, influencerii să prezinte corect riscurile şi randamentele implicate de investiţiile în criptoactive şi ca autorităţile guvernamentale să dispuna de instrumente adecvate pentru a combate publicitatea incorectă sau chiar înşelătoare. În vederea întăririi protecţiei consumatorilor, ca un prim pas, Spania a reglementat publicitatea criptoactivelor, în rândul persoanelor supuse noilor prevederi fiind incluşi şi influencerii. Integral: https://www.zf.ro
Preșul lui Putin. Rusia, Ucraina, Germania și intelectualii europeni În SUA, cancelarul Scholz a dat din colț în colț. Politica lui rusă e imposibil de explicat. Cum o văd intelectuali ca scriitorii Bernard-Henry Levy, Herta Müller și colega ei Svetlana Alexievici? Ca una de rușine. Pentru Bernard-Henry Levy lucrurile sunt clare. ”Colaborarea Germaniei cu Rusia pe spinarea Ucrainei e o trădare a realizărilor postbelice”…. Levy e siderat de înțelegerea pe care Berlinul o manifestă față de Rusia, într-un moment în care Moscova a devenit un real și acut pericol în estul continentului, anglo-saxonii au mobilizat, ori sunt gata să ”mobilizeze forțe nu departe de linia de front ucraineană, Franța anunță dislocarea unui batalion în România, iar Suedia își mobilizează împotriva Rusiei flota de război și dronele”….. Clar e, în schimb că, în concertul lumii libere, se aude un falset. Nu e greu de identificat. Potrivit publicistului francez, ”excepția Europei e Germania”. Bilanțul derapajelor diplomatice ale noului guvern de la Berlin e, într-adevăr, lung. Eseistul parizian jalonează doar câteva dintre ele, începând cu al noii șefe a diplomației berlineze, ecologista Annalena Baerbock, care a respins mai întâi,…”la Kiev, opțiunea militară și i-a predat apoi colegei ei de la ministerul apărării, Christine Lambrecht, sarcina de a anunța grotesca livrare în Ucraina a 5.000 de căști”. A urmat ”înțelegerea manifestată pentru sentimentul Kremlinului de a se simți amenințat de extinderea NATO”, exprimată de politicieni social-democrați ca șefa guvernului din Mecklenburg-Pomerania Inferioară. Apoi șocanta experiență a Estoniei. Căreia Germania i-a amintit că nu poate trimite niște vechi obuziere în Ucraina fără aprobarea Germaniei, căci armele au aparținut fostei RDG și există motive de a se interzice acest export”. În fine, a fost ”silit să demisioneze amiralul Kay-Achim Schönbach, șeful marinei, pentru că preluase limbajul celei mai ofensive propagande ruse, potrivit căreia un Putin prietenos n-ar cere decât respectul infamilor săi vecini ucrainieni”. Sensul și efectul lui Nordstream 2 Bernard-Henry Levy pune degetul pe rana vie a raporturilor germano-ruse, care privesc nu doar Berlinul și Moscova, ci și țările dintre cele două capitale, ba chiar întreaga lume. Și anume gazoductul Nord Stream 2, un proiect de livrare de gaz rusesc în Germania și vestul Europei, al cărui nume, liderul de la Berlin, social-democratul Olaf Scholz, a refuzat să-l pronunțe la Washington. ”Singurul sens al acestui gazoduct”, care l-ar ”dubla pe geamănul său, Nord Stream 1, e să le provoace pagube Ucrainei și Poloniei”, mai estimează filosoful francez, adăugând textual: ”Oare trebuie să mai amintim că singurul efect palpabil al acestui proiect faraonic, dorit în mod straniu, în ultimii 20 de ani, de toate guvernele germane, constă în ocolirea Poloniei și Ucrainei, spre a le priva de taxe de tranzit?” Evocând caracterul pernicios (înțeles bine de NATO) al unui gazoduct care înseamnă și creșterea dependenței Europei de un gaz rusesc al cărui robinet poate fi închis oricând și reacțiile întârziate, tergiversând soluțiile, propuse de Berlin, Bernard-Henry Levy pune politicii nemțești față de Moscova un diagnostic nimicitor: ”Germania caută motive pentru a evita obligația de a intra în acțiune”. Iar justificările germane pentru această politică a inacțiunii și tărăgănărilor sunt contradictorii, după cum just observă el…..Printre inșii din cauza cărora ”unii n-au din principiu încredere în Germania”, filosoful francez îi enumeră pe ”ex-cancelarul Gerhard Schröder, inițiatorul blestematului gazoduct care s-a vândut pe sine concernului (de stat rusesc) Gazprom și liderul acestui proiect, fostul ofițer al STASI Matthias Warnig, ex-jucător din echipa (kaghebistului, n.m.) Vladimir Putin. Bașca, cele trei firme puse de guvernul american pe lista neagră, suspectate a fi colaborat la elaborarea armei chimice folosite de Rusia în atentatul contra lui Navalnîi”….”Chiar crezi, Svetlana, că Putin își concentrează trupele doar pentru atât? Ce să-l împiedice oare să invadeze Ucraina, de vreme ce a mai făcut-o și în 2014, în Crimeea și i-a mers, anexând-o în pofida dreptului internațional?” – îi răspunde, nu fără temei și logică, Herta Müller, adăugând, ca un deget pus pe rană: ”A ocupat practic Donbassul. Fără Putin n-ar exista separatiști. A îmbucătățit Ucraina. Toți vorbesc acum despre o criză. Ce criză? E de mult război în Ucraina! De opt ani!”..….Nu mai puțin lucidă se arată Herta Müller: ”Putin nu e capabil să gândească decât în tipare vechi…Își declară compatrioții agenți străini. A fost socializat ca un criminal și nu cunoaște alte metode decît să mintă, să fure, să șantajeze. Și e vorba de crime. Anna Politkovskaia und Boris Nemțov. Aceste asasinate nu s-au elucidat. Ce poate oferi altceva decât o dictatură? Asta e problema dictatorilor. Comit atâtea crime, că știu că, odată ce încetează să fie dictatori, pune mâna justiția pe ei”….. Sagacitatea politică a unor prozatoare Cu maximă luciditate, Müller demontează fără milă ceea ce numește ”pretextele neavenite” ale diplomației germane. Întrucât și ea, ca și alți intelectuali publici europeni, pare a vedea politica Germaniei față de Rusia și Ucraina acid, ca o mare, ca o imensă rușine, scriitoarea amintește, just, că tocmai istoria Germaniei ar trebui să oblige această țară să ajute militar Ucraina, nu să-i trimită ceai de fenicul, după ce politicienii germani s-au făcut rău de râs, expediindu-le căști. Necruțătoare este ea și cu platitudinile, locurile comune și enormitățile articulate de politicieni lași, ca social-democratul Lars Klingbein, care ar vrea să ”organizeze pacea”, ori cu șefa diplomației germane Annalena Baerbock, care crezuse că e bine să spună stupiditatea potrivit căreia nu s-ar ”trage când se vorbește”. Integral: https://www.dw.com
Campionul nostru! Un beţiv din Vaslui a reuşit prima săritură cvadruplă în şanţ Ghiocel Asimionesei, un bețiv din Vaslui de numai 19 ani, a făcut senzație la olimpiada de alcool din Bârlad după ce a reușit o săritură cvadruplă într-un șanț olimpic, săritură pe care a executat-o de două ori. El a devenit astfel primul bețiv din istorie care reușește o asemenea performanță în șanțul olimpic. Ghiocel Asimionesei a executat un Salchow cvadruplu – care presupune patru rotații complete în aer – în timp ce evolua pe muzica din „Cânta cucu-n Bucovina“ în programul de băut la liber pe echipe. El a făcut apoi un toeloop cvadruplu și un triplu Axel în același număr, deși a căzut la a doua încercare de toeloop cvadruplu. Asimionesei, care și-a făcut debutul la seniori abia anul trecut, este acum cotat ca favorit pentru a câștiga aurul și la proba de băut individual. Integral: https://www.timesnewroman.ro
Democraţia cu pedale Întrebarea este: de ce în România democraţiei noastre, aşa cum este şi atîta cîtă este, mai toate cele merg îndărăt, pe dos, în răspăr, de rîpă, ori aiurea în tramvai, în timp ce guvernanţii ne spun, fără osteneală, că merg bine, înainte, pe calea cea bună, spre încă şi mai bine decît bine? Evident, nu ne putem referi aici la toate aspectele vieţii sociale în care această “contradicţie” se oglindeşte majestuos. Ne vom restrînge la domeniul politic şi, cu osebire, la guvernare. 
În 2021, în România s-au născut cei mai puțini copii din ultima sută de ani
Cifrele pandemiei de COVID sunt în continuare „absolut uluitoare”, spune un reprezentant OMS Dr. Bruce Aylward, consilier principal al directorului general al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), spune că oamenii vor trebui să învețe să trăiască nu doar cu coronavirusul, ci și cu povara bolii și numărul inacceptabil de decese, relatează The Guardian. Până atunci, cifrele pandemiei sunt încă ”uluitoare”, avertizează reprezentantul OMS. …. Cifrele sunt absolut uluitoare și ar trebui să învățăm să trăim nu doar cu acest virus, ci și cu ceea ce ar trebui să fie o povară inacceptabilă a bolii, un număr inacceptabil de decese în fiecare zi, mai ales când există instrumente pentru oprirea sau cel puțin pentru încetinirea, gestionarea și controlarea acestei situații. Dr. Bruce Aylward, consilier principal al directorului OMS: În acest context, oficialul OMS a subliniat că protejarea întregii lumi este esențială și că sunt necesare investiții de 16 miliarde de dolari pentru a ieși din „faza acută” a pandemiei. „Par mulți bani, dar este mai puțin decât pierde lumea în fiecare lună în acest moment”, a adăugat Dr. Bruce Aylward. De altfel, un apel similar a venit miercuri și din partea șefului OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, care a transmis printr-un comunicat că „știinţa ne-a oferit instrumentele” necesare pentru a lupta împotriva pandemiei, iar „dacă acestea sunt distribuite în mod solidar pe plan mondial, atunci vom putea să punem capăt COVID-19 ca urgenţă sanitară mondială în acest an”. Cele mai multe state ale lumii s-au confuntat în ultimele luni cu creșteri în ritm îngrijorător a numărului cazurilor de infectare cu coronavirus, pe fondul răspândirii tulpinii Omicron care este extrem de contagioasă. Integral:
Regulile fiscale în UE și România Pandemia a fost al doilea mare soc pentru economiile europene dupa criza financiara izbucnita in 2008; a urmat in 2021 socul preturilor la energie, care a dus inflatia anuala (IPC) la niveluri inimaginabile cu putin timp in urma –peste 7% in SUA, medie de peste 5% in zona euro, peste 6% in Germania, 7-8% in Cehia, Polonia, Romania, Ungaria in decembrie 2021. Pentru amortizarea socului pandemic, care a indus si inchiderea partiala temporara a economiilor (lockdown), au fost suspendate regulile fiscale in UE pana in 2021, cu prelungire in 2022. Din 2023 regulile fiscale ar trebui sa fie din nou in functiune. Inainte de socul pandemic era o dezbatere intensa privind regandirea cadrului fiscal in UE in lumina lectiilor crizei financiare; am abordat aceasta discutie in texte precedente (ex: Regulile fiscale si chestiunea romaneasca, 2020). Reguli fiscale sunt absolut necesare, mai ales intr-o uniune monetara ce nu are integrare fiscala. De aici si aparitia unui esafodaj complex intruchipat de Pactul de Stabilitate si Crestere (SGP), Semestrul European, etc, care prevad, intre altele, limita de 60% din PIB pentru datoria publica, un deficit bugetar limita de 3% din PIB, un sold bugetar structural/ MTO (medium target objective), regula privind expansiunea cheltuielilor primare. Sistemul a devenit insa foarte complex si s-a dovedit greu de operationalizat, mai ales dupa ce a izbit criza financiara. Insatisfactia fata de functionarea regulilor fiscale are in vedere in special zona euro, ce reveleaza eterogenitate mare de conditii (ex: Italia si Grecia cu datorii publice foarte mari vs state cu datorii publice mici) si absenta instrumentelor de partajare a riscurilor (risk-sharing) intr-o uniune monetara. Regulile nu au avut eficacitate astfel incat sa se acumuleze spatiu fiscal in faze de crestere economica (politicile au fost prociclice), limita de 3% la deficit bugetar a fost vazuta mai degraba ca tinta, au fost subestimate externalitati negative intre economiile din zona euro (ex: cand programe de austeritate au fost initiate in acelasi timp generand cercuri vicioase –poate cea mai flagranta eroare de coordonare de politici in zona euro), prevalent au fost reduse investitii pentru a limita deficite, etc. Si s-a vazut ca in momente de mare stress, Banca Centrala Europeana se transforma in “cumparator de ultima instanta” de obligatiuni suverane (dincolo de ceea ce inseamna operatiunile Mecanismului European de Stabilitate(ESM), care a gestionat programele de salvare pentru Irlanda, Grecia, Portugalia, Spania in criza financiara. Si Romania, alaturi de tari din afara zonei euro, a beneficiat de de asistenta financiara. Discutia privind adaptarea regulilor fiscale la noile circurmstante este in toi si intereseaza, evident, si Romania, chiar daca nu face parte inca din zona euro. Nevoia de reguli (fiscale) Este un razboi pierdut sa contesti nevoia de reguli fiscale, asa cum si politica monetara implica reguli –fie ca avem in minte agregate monetare sau “regula lui Taylor” (care leaga rata de politica monetara de output gap (deviatia intre PIB-ul actual si cel potential) si inflatie)….. Pentru Romania, discutiile care privesc o adaptare a regulilor fiscale in UE au relevanta, dar nu schimba datele chestiunii noastre fiscale in mod fundamental. Corectia fiscal;a/bugetara este o obligatorie! Este necesar sa subliniem din nou ca ajustarea ficala si capacitatea de a raspunde la socuri adverse viitoare implica o crestere substantiala a veniturilor fiscal/bugetaree. Cum arata date ale CE (Eurostat), ale OCDE (vezi si ultimul studiu privind Romania), ale FMI, etc, Romania are cele mai joase venituri fiscale (inclusiv contributii) din UE: cca 27% din PIB fata de o medie in UE de 40% din PIB. …. Conditiile financiare pe plan international vor fi mai putin favorabile pentru tarile care au nevoie de finantare masiva. De aceea, este obligatioriu ca Romania sa aiba un mers clar de consolidare fiscala/bugetara, fie si gradual. Ea are avantajul ca face parte din UE, ca beneficiaza de resurse europene considerabile in perioada 2022-2027, ca PNRR a venit la momentul oportun. Integral:
Spovedania fostului director ABA Siret privind numirile politice în cadrul Apelor Române Răzvan Găină, fost director al Administrației Bazinale de Apă (ABA) Siret, a recunoscut în fața procurorilor că numirile în funcții în cadrul Apelor Române se executau la ordin politic, după ce a fost pus sub acuzare pentru abuz în serviciu. Chiar și funcția sa, tot politic a obținut-o, s-a confesat acesta. El este primul director din cadrul Apelor Române condamnat pentru numirea ca șefi de structuri a unor persoane care nu aveau nicio calificare în domeniu. Pe 31 ianuarie 2022, Tribunalul Bacău a validat condamnarea fostului director al ABA Siret, Răzvan Găină, la doi ani, șapte luni și zece zile închisoare cu suspendare sub supraveghere, acesta fiind găsit vinovat pentru abuz în serviciu. Condamnarea lui Găină vine după ce acesta a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorii DNA. Fostul director ABA Siret a ales să colaboreze cu anchetatorii, recunoscând că numirile în funcții în cadrul Apelor Române, dar și al altor instituții, se realizau politic, pe principiul „vin ai noștri, pleacă-ai voștri”. Experiența în domeniu sau vechimea în muncă nu conta, ci susținerea politică. Răzvan Găină a fost pus sub acuzare după ce a executat două numiri politice în structurile Apelor Române din Neamț și Pașcani. Doi liberali au ajuns șefi la Serviciul de Gospodărire a Apelor (SGA) Neamț, respectiv la Sistemul Hidrotehnic Independent (SHI) Pașcani, deși nu aveau nicio legătură cu domeniul, potrivit motivării prin care judecătorii au validat condamnarea. …. Prima numire cu dedicație: consilier de secretar de stat, numit șef la SGA Neamț Potrivit DNA, prima numire în funcție a fost cea a directorului SGA Neamț, Marius Mihai Nechita. Pe 5 februarie 2020, acesta a fost numit consilier al secretarului de stat din cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Gelu Puiu. …. Conform documentelor înaintate de ABA Siret procurorilor DNA, în momentul angajării la SGA Neamț, Marius Nechita nu avea nicio pregătire profesională în domeniul apelor. Avea o vechime de patru ani ca inginer mecanic la o societate privată din Neamț. Timp de două mandate (2012-2016 și 2016-2020), fusese ales, pe listele PNL, consilier local, respectiv județean. A doua numire: angajat la primărie, detașat după două zile la Apele Române Andrei Marius Rîznic a fost detașat în cadrul SHI Pașcani de la Primăria Ciortești, unde edilul în funcție l-a numit, începând cu 6 aprilie 2020, administrator public al comunei. Rîznic nu avea nicio legătură cu comuna Ciortești, el locuind în celălalt capăt al județului, la Pașcani. La acea vreme era și vicepreședintele filialei PNL din Pașcani. La două zile după numirea în funcția de administrator al comunei Ciortești, pe 8 aprilie, Rîznic a solicitat detașarea la ABA Siret. Și-a motivat cererea prin „actuala situație din țară (pandemia de COVID-19)” și „distanța între domiciliu și actualul loc de muncă (115 km)”. … Nimeni din cadrul Administrației Naționale Apele Române nu a fost pus sub acuzare în acest dosar.
Uriașa furtună din paharul cu apă al USR Nici în opoziție fiind se pare că USR nu are parte de linişte. Alții, când pierd alegerile sau când ies de la guvernare, se așază cu botul pe labe în banca opoziției, cumințiți și pregătiți să-și reconsidere valențele, să-și redescopere energii noi, să profite de derapajele guvernării ca să recâștige capital electoral și să se pregătească pentru sperata victorie din următoarea confruntare la urne. Cred că USR a avut în vedere toate acestea acum patru luni și ceva, când ținea un congres demn de toată lauda. Laudă, mai ales pentru organizarea și
Dar cei care i-au spus Bravo lui Simion? Simptomul și sindromul …. Eu nu cred că dl Simion s-a năpustit asupra lui Virgil Popescu într-un acces de furie spontan. El face ceea ce știe că mulțumește masa tăcută și opacă a societății, terorizată de spaima zilei de mâine și care vede în ministrul Energiei primul vinovat pentru facturile care îi sufocă. George Simion a făcut ceea ce știe că prinde la publicul pe care vrea să-l capteze. Nu face nimic din ceea ce nu îi aduce puncte electorale. AUR și Simion nu au niciun proiect, nicio soluție, tot ce pot face este să dea voce unor frustrări prin gesturi cât mai stridente, care să se se asigure că vor fi intens mediatizate, pentru că șochează și nu pot fi ignorate. Deci singurul lucru pe care și-l propune dl Simion este să fie eroul maselor furioase, ceea ce îi este necesar inclusiv în disputele pentru putere din propriul partid. Urletul meu a fost urletul milioanelor de români disperați, a spus Simion seara, la Antena3. De aceea, problema nu e George Simion pe persoană fizică, ci ceea ce reprezintă, violența fizică şi verbală, care se acumulează în societate și pe care o vedem peste tot, mai ales în trafic, dar și pe Facebook….. Neolegionarismul, bazat pe o istorie falsificată și alimentat de o imensă frustrare, avansează în structura societății românești și oricând poate provoca o explozie pe care o putem deja anticipa. Energiile se concentrează pe combaterea AUR și a lui Simion – ceea ce pe ei îi ajută, pentru că îi menține în prim plan -, și foarte puțin pe fenomenul profund pe care îl reprezintă Simion. Aveți curajul să vedeți câți îl felicită pe Simion pentru ce a făcut? Omul întreabă direct pe pagina lui Facebook într-o postare care în numai 3 ore a primit 23 de mii de like-uri și inimioare. AUR a devenit al doilea partid și principal partid de opoziție, pentru că nimeni nu reușește să capteze masa majoritară abandonată de restul. Nimeni nu o înțelege, decuplarea clasei politice de masă este totală. Cât timp PNL îl susține în continuare ministru pe Virgil Popescu, un mediocru cu biografie discutabilă, nu e nicio mirare că el devine o țintă facilă și materie primă ideală pentru AUR. De altfel, reacția domniei sale la agresiunea lui Simion a fost tot de după blocuri. Și Simion ridică miza. Anunță că va organiza un protest după modelul Canadei. Șansele sunt mari să îi reușească, având în vedere criza din societate….. Ne uităm la persoana lui Simion, de parcă ar fi un caz izolat și atipic pentru societatea românească, și mă tem că ratăm fenomenul căruia doar îi dă glas. Simion este doar un simptom al unui sindrom grav, cronic, dar care oricând poate intra într-o fază acută. Integral:
Subcultura civică, o piatră de moară a societății românești Memoria nostalgicilor comunismului este selectivă și nu forează mai departe de așa-zisele „beneficii“ ale sistemului. Ceea ce ar fi trebuit să constituie un drept al cetățeanului este perceput și azi ca un privilegiu. Una din disciplinele de învățământ pentru ciclul gimnazial este Educația civică, menită să-i familiarizeze pe elevi cu drepturile, libertățile și îndatoririle cetățenești înscrise în Constituția României. Cunoașterea angrenajului prin care funcționează societatea este baza teoretică prin care școlarul de azi își va forma o cultură civică în virtutea căreia el va deveni un cetățean activ. În țările cu cel mai performant sistem de învățământ, cum ar fi de pildă Finlanda, elevii ajung să evalueze singuri politici, strategii de dezvoltare în diverse sectoare ale societății, rolul organizațiilor civice, relațiile dintre instituțiile fundamentale ale statului. În România, predarea Educației civice se face după manuale mai vechi de zece ani iar informațiile sunt livrate mecanic, în acord cu natura sistemului nostru de învățământ, care ignoră de trei decenii latura formativă a școlii. Elevii devin astfel depozitarii unei cantități de informații cu care nu știu ce să facă și despre care se întreabă la ce le vor folosi în viață. Orice informație are în spatele ei o poveste. Ei bine, tocmai această poveste lipsește din desfășurarea unei ore de curs.
Succesul și eșecul campaniilor de vaccinare în Europa. De ce în Danemarca COVID nu mai e o amenințare, în timp ce România rămâne în stare de alertă Danemarca a renunțat la restricțiile anti-COVID, deși are cel mai ridicat număr de infectări din toată lumea. Ocupă însă primele locuri de pe glob și din Europa și în ce privește numărul vaccinaților cu ambele doze, 81%. România, în schimb, e încă în alertă, cu peste 30.000 de cazuri zilnice și doar 41% din populație imunizată. Cum au explicat cercetători și consilieri guvernamentali rezultatele campaniilor din țările lor la o dezbatere internațională? Clubul de presă Concordia din Viena, o asociație care promovează jurnalismul independent în Austria, a organizat pe 3 februarie o dezbatere online despre campaniile de vaccinare din șase țări europene, fruntașe la imunizarea completă precum Portugalia (90%) și Danemarca (81%), respectiv aflate pe ultimele locuri: Slovacia (49%), Rusia (49%), România (41%) și Bulgaria (29%). …. În Danemarca „avem un nivel ridicat de încredere în guvern” „Ca să ai restricții, virusul trebuie să fie o mare amenințare pentru societate. Dacă nu poți justifica de ce este, trebuie să ridici toate restricțiile. Așa spune legea”, a explicat Michael Bang Petersen, profesor de științe politice la Universitatea Aarhus din Danemarca și consilier al guvernului danez în pandemie, în domeniul științelor comportamentale. Acesta a mai precizat că nu doar autoritățile din sănătate au considerat acest lucru, ci și cetățenii. Profesorul a subliniat că danezii nu se opun restricţiilor și a amintit că au fost de acord cu lockdown-urile. „Avem un nivel ridicat de încredere în guvern. Când autoritățile spun că a scăzut presiunea asupra medicilor, oamenii cred asta și sunt de acord cu ridicarea restricţiilor”, a mai spus el. …. Opoziția politică din Slovacia se opune vaccinării Spre deosebire de Danemarca, în Slovacia e o lipsă acută de încredere în guvern, a spus Richard Kollar, profesor de matematică și statistică la Universitatea Comenius din Bratislava, Slovacia, consultat de guvern în dinamica epidemiilor. …. „Prin vaccinare au vrut să demonstreze eficiența regimului autoritar” Dmitry Dubrovsky, profesor la Școala Superioară de Economie din Moscova și cercetător în domeniul social, a pus rata scăzută a vaccinării din țara lui pe seama referendumului din iulie 2020. Atunci, rușii au votat pentru o reformă constituțională care îi permitea lui Putin să rămână președinte până 2036. …. „Din partea guvernului a fost o comunicare foarte slabă” „Când guvernul spune că trebuie să te vaccinezi și să respecți restricții pentru siguranța ta, devii suspicios”, a spus Zamfir. „Din partea guvernului a fost o comunicare foarte slabă. Poți să identifici în cine au încredere oamenii și să apelezi la ei, fie că e vorba de preoți, profesori, influenceri”, astfel încât populația să se imunizeze. O altă categorie de persoane pe care a menționat-o au fost medicii de familie, singurii din sistemul medical cu care cetățenii ar putea simți că au o legătură directă. A pomenit, de asemenea, trecutul comunist al României, care influențează și astăzi nevoile și deciziile românilor, care nu mai vor restricții și nici să se vaccineze: „Controlul a fost atât de mare, încât acum pentru români libertatea înseamnă libertate totală și se întâmplă în detrimentul responsabilității sociale”. Integral: 
În plin scandal al facturilor la energie și gaze, ANRE vrea să cheltuiască 600.000 de euro într-o campanie media la TV, online și social media. Care ar fi scopul
Analiză. Economia va suferi de „long Covid”. Tinerii din țările în curs de dezvoltare, mai afectați de criza locurilor de muncă Tinerii vor resimți efectele pandemiei și în anii următori, atunci când vor intra pe piața muncii. Mai ales cei din țările sărace, unde pierderile educaționale au fost mai mari: în 2020, elevii au pierdut jumătate din anul școlar, scrie IMFBlog, citat de Școala 9….. Elevii din țările în curs de dezvoltare au pierdut jumătate de an școlar în 2020 Un sfert de an școlar au pierdut țările cu economii avansate doar în 2020 și jumătate de an cele în curs de dezvoltare, arată o estimare făcută de Monitorul fiscal al Fondului Monetar Internațional (FMI), în aprilie 2021. Un grafic publicat de FMI arată că aceste inechități între țări au persistat până în octombrie. Tinerii care intră pe piața muncii, pe fondul recesiunii economice, se confruntă cu perspective mai proaste de angajare și salarii mai mici, așa cum s-a întâmplat și în cazul Marii Recesiuni din perioada 2007-2009. Așadar, va fi o provocare pentru absolvenți să-și găsească locuri de muncă avantajoase. …. Specialiștii spun că piața muncii a fost grav afectată de pandemie, iar procesul de recuperare va fi unul lent. Ei apreciază că, anul viitor, în evidențele oficiilor pentru ocuparea forței de muncă, vor figura 205 milioane de șomeri – o cifră net superioară celei existente în 2019, de 187 de milioane de șomeri. Integral:
Cei trei procurori care conduc Asociația “Inițiativa pentru Justiție”, cercetați disciplinar de Inspecția Judiciară pentru un comunicat în care criticau Secția specială / Unul dintre procurori, vizat de alte 11 acțiuni disciplinare Inspecția Judiciară a dispus începerea cercetării disciplinare în cazul celor trei procurori care conduc Asociația “Inițiativa pentru Justiție”, fiindu-le imputat un comunicat de presă al asociației în care cereau clasei politice “desființarea cât mai rapidă a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor în Justiție (SIIJ) și mutarea anchetării magistraților la DNA”.
VeDem Just se opune desființării de formă a Secției speciale pentru magistrați Asociația VeDem Just se opune categoric ideii Ministerului Justiției de a desființa SIIJ în forma pe care o știm acum și a o reînființa, sub formă mascată, în cadrul Ministerului Public. VeDem Just se alătură astfel altor organizații ale societății civile care s-au
Denunțul înainte de condamnare, o nouă metodă de a scăpa de închisoare Pare să fi devenit o practică ca inculpații condamnați pe fond să facă denunțuri pentru a beneficia de înjumătățirea sentințelor chiar înainte de decizia finală. Ultimul pe listă – fostului președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Lucian Duţă. Cea împotriva căruia Duță a făcut plângere este propria denunțătoare, afacerista Irina Socol. Pentru ca metoda să reușească e nevoie de un procuror care să accepte cererea. Lucian Duță, condamnat în primă instanță la 6 ani de închisoare pentru luare de mită, s-a mutat, anul trecut, la Constanța. De aici, a formulat un denunț împotriva celei care l-a „turnat” la DNA. Duță speră ca astfel să-i fie înjumătățită pedeapsa, în baza unui articol din Legea privind protecția martorilor….. Lucian Duță are o condamnare în primă instanță de 6 ani închisoare cu executare și peste câteva zile urmează decizia definitivă care va fi stabilită de Curtea de Apel București. Astfel, fostul director speră să oblige instanța să dicteze o pedeapsă înjumătățită, potrivit legii privind protecția martorilor. Conform unor surse judiciare, denunțul depus la Constanța este unul formal, nu aduce probe noi, nu poate fi valorificat de procurori. Socol este la rândul ei denunțătoare în dosarul lui Duță, fiind vorba despre fapte pentru care fostul șef al Casei Naționale de Asigurări este condamnat în primă instanță. Nu de aceeași părere a fost procurorul Nițu de la Constanța care a trimis adresa către CAB, în apărarea fostului șef al CNAS…… Practică tot mai răspândită Specialiștii în drept au declarat, pentru Europa Liberă, că această practică a denunțurilor pentru înjumătățirea limitelor pedepselor este tot mai folosită de inculpați. Procurorii care le analizează nu dau curs de fiecare dată acestor demersuri. De cele mai multe ori este vorba despre fapte inventate, care nu pot fi probate. „Nu există o practică unitară a procurorilor și a instanțelor în ceea ce privește valorificarea aplicarea articolului 19 din legea 682 privind protecția martorilor. Unele instanțe cer detalii suplimentare pentru a verifica cele scrise în denunț, altele aplică, altele ignoră denunțurile. În cazul de față, dacă se ia în considerare, pedeapsa poate să scadă de la 6 ani cu executare, la trei ani cu suspendare ”, ne-a declarat un avocat care a dorit să-și păstreze anonimatul……. Mită uriașă de 6,3 milioane de euro Fostul preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Lucian Duţă, a fost condamnat, în 27 noiembrie 2020, de Tribunalul Bucureşti, la şase ani de închisoare pentru luare de mită,
Politica nerăbdării. După demisia lui Cioloș, de astăzi poate reîncepe lupta pentru like-uri Programul pe termen lung lui Dacian Cioloș s-a lovit de nerăbdarea îndărătnică a unui grup de boiernași pașoptiști din USR. În timp ce Cioloș și-ar fi dorit să înceapă cât mai repede construcția pentru 2024, Ghinea, Barna și câțiva alții stăteau în ușă, cu paltoanele pe ei, așteptând să-i sune Cîțu și să-i cheme înapoi în guvern. Aparent, această tabără a câștigat….. În 2020, când partidul de-abia împlinise 4 anișori și jumătate – vârstă la care alți copilași nu se gândesc nici măcar la clasa pregătitoare, USR dorea deja să fie absolventul-minune al clasei politice românești, intrând la guvernare de parcă ar fi câștigat alegerile parlamentare. Dar nu le câștigase. Se clasase doar pe locul 3. Și nu acesta este lucrul ce li se poate reproșa, ci lipsa de pregătire. Dacă în 2016 USR a fost votat mai degrabă din revoltă, votul din 2019, de la europarlamentare, și cel din 2020, de la alegerile locale și generale, au avut la bază mai degrabă speranța că scandalul perpetuu de pe Facebook nu este decât o formă înșelătoare de manifestare, că în spate stă multă competență și cunoașterea minuțioasă a domeniilor pe care USR vrea să le reformeze. Dar, din păcate, partidul nu avea programe pregătite nici măcar pentru marile domenii pe care urma să le coordoneze în urma negocierilor sângeroase cu PNL. Nu că n-avea un program unitar de guvernare, pentru un guvern întreg, dar n-avea nici măcar programe solide, pe minimum patru ani, pentru ministerele-cheie pe care le-a solicitat și le-a și obținut: sănătate, economie, justiție, transporturi, cercetare/digitalizare. În condițiile astea, poate că a te repezi la guvernare prematur nu a fost cea mai bună idee, pentru că dezamăgirea este singurul lucru pe care USR nu avea voie să-l livreze. Nu pentru binele partidului, ci pentru ideea, mult mai importantă, că schimbarea în bine este posibilă. Am citit multe „analize”, zilele acestea, conform cărora Dacian Cioloș a fost surprins el însuși că a câștigat alegerile interne din USR-PLUS. Ca glumă, e aproape reușită. Ca descriere a realității, este un fake news la fel de mare ca acela conform căruia Dacian Cioloș ar avea o imagine proastă al Bruxelles și de aia ar fi pierdut șefia grupului Renew Europe din Parlamentul European. Or, Dacian Cioloș și-a dat demisia de la conducerea grupului Renew pe 6 octombrie, la doar 5 zile după ce câștigase președinția USR. Nu pentru că nu se mai bucura de încrederea colegilor săi, ci pentru că promisese încă din septembrie să facă acest lucru în cazul în care va deveni președinte de partid. …. Din păcate, programul pe termen lung al lui Dacian Cioloș s-a lovit de nerăbdarea îndărătnică a unui grup de boiernași pașoptiști. În timp ce Cioloș și-ar fi dorit să înceapă cât mai repede construcția pentru 2024, Ghinea, Barna și câțiva alții stăteau în ușa, cu paltoanele pe ei, așteptând să-i sune Cîțu și să-i cheme înapoi în guvern. Deși tineri, boiernașii pașoptiști ai USR-ului nu sunt pregătiți să construiască. Vor repede, vor acum, indiferent de mijloace. Construcția solidă nu e pentru ei, căci îi mână din spate nerăbdarea proaspeților absolvenți de facultate care vor să se angajeze direct ca manageri de multinaționale. Aparent, această tabără a câștigat. De astăzi poate reîncepe lupta pentru like-uri, internetul poate fi inundat din nou cu meme semi-istețe, Facebook-ul trebuie recucerit, iar Dan Barna poate începe din nou să mimeze că folosește tastatura computerului. Integral:
Ce au în comun crizele din USR, PNL și AUR Crizele manifeste sau mocnite din USR, PNL și AUR au cauze foarte diferite, dar la originea lor stau slăbiciunile unor lideri care se confruntă cu mari probleme de legitimitate internă. Crizele interne din partide sunt de fapt crize de lidership….. Sub amenințarea că își ia jucăriile și pleacă dacă partidul nu face cum vrea el, Cioloș va acutiza criza și va amplifica adversitățile interne. USR este compus în mare din true beliveri, din oameni tineri care trebuie convinși și motivați să meargă mai departe, nu constrânși sub șantaj. Într-un astfel de partid, forța de lider adevărat nu ți-o dă nimeni. O ai sau nu. Ceilalți te urmează sau nu. Cioloș cerșește azi o legitimitate mai mare decât a vrut să-i acorde partidul la Congresul din octombrie 2021….. Alte partide funcționează diferit, au un grad mai mare de toleranță față de calitatea precară a liderilor. Este și cazul PNL, care a acceptat în ultimii ani fără împotrivire toate soluțiile proaste venite de la Cotroceni. Florin Cîțu nu trebuia să fie niciodată președintele PNL, nici măcar de scară de bloc, și totuși a fost ales la Congresul din 25 septembrie 2021 doar pentru că președintele Iohannis a dorit să-l schimbe pe Ludovic Orban. Cîțu a pierdut între timp funcția de premier, prin urmare a început să saboteze metodic cam toate acțiunile premierului Ciucă și ale guvernului PNL PSD UDMR numai pentru a dovedi că nu se poate fără el. Lipist total de charismă, fler sau viziune, Cîțu a devenit rapid noul Orban, o sursă zilnică de conflicte și scandaluri în coaliție. Președintele Klaus Iohannis și liberalii trebuie să scape rapid de el dacă vor să salveze guvernarea….. Spre deosebire de USR, aici nu prea găsim true-beliveri, ci mase amorfe de executanți docili loiali oricărui șef din pur oportunism. Cea mai bună dovadă este însăși existența unei nulități politice la vârful partidului. Pesediștii au pus organizația de tineret a partidului să îl atace, un mod de a-l arunca în derizoriu. La AUR se prefigurează o criză la vârf din cauza neințelegerilor dintre cei doi co-președinți, deci tot o criză de lidership. Prin promovarea urii, din cauza discursului șovin și xenofob, George Simion a izolat partidul în plan intern și extern în timp ce gruparea Târziu – Lavric face eforturi vizibile să poziționeze partidul în zona naționalistă și conservatoare, dar fără excesele de violență fizică și verbală importate de la ultrașii galeriilor de fotbal. Totuși, ideologii mai școliți ai AUR au imprimant linia neo-legionară, de glorificare a figurilor nazismului românesc și de minimalizare a Holocaustului. Asta n-a fost opera lui Simion…… Singurul partid scutit în această perioadă de crize la vârf este PSD, dar și aici avem de-a face cu o criză mocnită sau mai bine zis amânată de lidership. Marcel Ciolacu va fi primul lider care nu va candida la prezidențiale, cu speranța că va fi numit premier dacă partidul său va lua președinția după aproape 20 de ani. Este primul lider PSD care, în exercițiul puterii fiind, este devansat în toate sondajele de un posibil rival intern: Alexandru Rafila. Toate acestea sunt premisele unei viitoare crize la vârf, care se va manifesta în momentul în care partidul va trebui să-și anunțe candidatul la prezidențiale sau dacă începe căderea inevitabilă în sondaje. Toți acești lideri au apărut sub cel mai slab președinte de țară pe care România l-a avut în ultimii 30 de ani. Sub Klaus Iohannis nu s-a profilat nici un politician de mare anvergură politică, care să-l pună în dificultate pe șeful statului și să-i evidențieze, prin contrast, slăbiciunile de om politic. Integral:
Ce probleme au medicii de familie care vor să se implice în testarea COVID …. Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a reproşat oarecum că, în plin val Omicron al pandemiei cu noul coronavirus, medicii de familie nu sunt total implicaţi în campania de testare în masă a populaţiei. Aceştia susţin, însă, că aproape jumătate din totalul cabinetelor individuale au contract cu Casa de Asigurări de Sănătate pentru a face teste rapide gratuite pentru COVID-19 cu toate că din punct de vedere financiar această activitate nu este o afacere. În plus, sunt unele probleme cu introducerea datelor celor testaţi în platforma oficială Corona Forms, iar unele cabinete sunt astfel plasate încât nu pot fi utilizate la activităţi de testare. „Din câte ştiu, majoritatea medicilor de familie doresc să se implice în acestă testare, dar o parte a lor nu o poate face efectiv din motive logistice. Este vorba de cei care îşi desfăşoară activitatea în vechile policlinici. Acolo avem cabinete cu diverse specialităţi, de la medicină de familie, la cardiologie sau neurologie. Păi, în aceste cazuri, nici nu prea poţi testa deoarece se pot prezenta numai persoanele care au simptome conform definiţiei de caz a INSP. Deci, pe acelaşi hol de doi-trei metri lăţime, ar trece şi un suspect COVID, dar şi bolnavi cu boli cronice de inimă sau suferinzi de astm. Foarte periculos. Ar deveni nişte bombe epidemiologice acele policlinici“, susţine Rodica Tănăsescu, vicepreşedinta Societăţii Naţionale de Medicina Familiei Asociaţia Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov (AMFB). „Nu este o afacere“ Medicul susţine că a încercat să facă unele demersuri pentru rezolvarea situaţiei, dar fără prea mare succes. „Policlinica noastră, de exemplu, are curte şi am solicitat un cort în care împreună cu colegii să ne testăm pacienţii, dar demersul a rămas fără ecou. Deci, am vrut să ne alăturăm campaniei cu toate că, trebuie spus, din punct de vedere financiar acest contract cu Casa de Asigurări de Sănătate pentru a face pacienţilor teste rapide gratuite pentru COVID-19 nu este deloc o afacere. Casa plăteşte 50 de lei pe test, dar după ce scazi costul testului respectiv, al dezinfectanţilor şi după ce achiţi taxele la stat rămân vreo 18 lei pe test. Repet, testarea nu este o afacere, dar vrem să ne implicăm deoarece numai aşa ne putem bate cu pandemia.
Școala românească în pandemie, ruletă rusească …… “Școala românească în pandemie este ruletă rusească” consideră cu îngrijorare legitimă un profesor. Este zi de zi în clasă, nimeni nu îi poate zugrăvi realitatea în termeni nereali. Un alt cadru
Trei căi prin care ne putem ieftini mâncarea. Cum ar putea firmele românești din zona alimentară să producă bunuri pe care acum le importăm. Scenariile BNR Scumpirea alimentelor, chiar dacă fiecare dintre noi o resimte altfel, a lăsat loc unor întrebări. Oare o parte din produsele alimentare pe care le importăm nu ar putea fi produse în țară? Teoretic, firmele românești din industria alimentară ar putea produce majoritatea mărfurilor pe care în prezent le importăm, arată o analiză a Băncii Naționale. Dar această perspectivă trebuie însă dublată de cea calitativă, se mai arată în document. Din perspectiva cantității, firmele din industria alimentară din România pot obține o producție suplimentară cu circa 9 miliarde lei, arată analiza citată. Sectoarele cu cel mai important potențial de dezvoltare sunt: brutăriile (unde producția suplimentară estimată este de 2 miliarde lei), fabricarea produselor de morărit (Biscuiti, piscoturi, macaroane, taitei- prducție suplimentară de 1,5 miliarde lei), producția, prelucrarea și conservarea cărnii și a produselor din carne (1,5 miliarde lei) sau fabricarea produselor lactate (1 miliard lei)….. Ce ar trebui făcut 1. Îmbunătățirea legislației naționale privind certificarea și promovarea produselor agroalimentare. România, contrar tendinței europene în care calitatea și promovarea acesteia reprezintă o prioritate, a continuat seria unor programe orientate numai spre dezvoltarea capacităților de producție, necorelate însă cu piața de desfacere. Asta a dus la finanțări nesustenabile, punând beneficiarii în situația nefericită de a falimenta investiția. Competitivitatea fermierilor va fi îmbunătățită printr-o mai bună integrare a acestora în cadrul lanțului agroalimentar prin intermediul schemelor de calitate. Folosirea schemelor de calitate asigură valoare adăugată produselor agroalimentare, sporind astfel competitivitatea pe piața locală în raport cu produsele din export. Astfel, pornind de la efectele asupra competitivității și mergând mai departe pe lanțurile specifice de cauzalitate, schemele de calitate au potențialul de a determina efecte pozitive asupra afacerilor locale, cu externalități pozitive pe termen lung asupra creșterii economice și a pieței forței de muncă. 2. Îmbunătățirea accesului la piețe de desfacere și integrarea în lanțurile de ofertă Accesul la piață este o limitare majoră pentru marea majoritate a fermierilor, printre cauze numărându-se lipsa de organizare, capacitatea redusă de depozitare, cantitatea și calitatea insuficiente. Integrarea pe lanțul valoric “supply chain” în interiorul țării și definirea strategiilor de susținere a acestuia reprezintă o altă prioritate. Această prioritate survine cu atât mai mult în contextul actual, descris de efectele nefaste ale pandemiei cu noul virus, multe țări considerând oportune perspectivele reducerii lanțurilor de producție. Pentru stabilirea clară a potențialului, dar și definirea unei strategii aplicate, este necesară identificarea principalelor produse agroalimentare care pot fi produse în Romania în condiții de competitivitate, dar în acest moment sunt importate. În plus, în vederea dezvoltării unor măsuri de sprijin este necesară și definirea lanțului valoric intern. Se recomandă definirea lanțului valoric pentru toate produsele agroalimentare sau cel puțin pentru cele din coșul de bază, astfel încât analiza să releve cât dintre acestea sunt provenite din producție interna și cât din producție este integrată la nivel de lanț. În urma interacțiunii cu principalii jucători din piață (fermieri, procesatori, comercianți), constatăm că există unele sectoare în care lanțul valoric este mai bine dezvoltat și integrat în Romania (cum ar fi creșterea păsărilor), însă există și sectoare unde este mult loc de dezvoltare și integrare. Există încă verigi lipsă, de la genetica performantă privind animalele sau plantele, până la prelucrare/valorificare…..3. Promovarea produselor autohtone… Autoritățile trebuie să se asigure că produsele industriei sunt sigure, controlate și de calitate similară celor din UE. Dacă aceste criterii sunt îndeplinite, autoritățile trebuie să creeze strategii pentru promovarea acestor concluzii. Este necesară crearea și implementarea de către autorități, prin dialog strâns cu reprezentanții asociaților de profil, a unei strategii pentru promovarea produselor alimentare de calitate, inclusiv prin creșterea rolului schemelor de calitate. În cazul în care produsele industriei autohtone îndeplinesc aceste standarde de calitate, autoritățile să promoveze cu precădere respectivele bunuri. Mai mult, considerăm necesară punctarea sensibil suplimentară în orice schemă de sprijin oferită de autorități (ajutoare de stat, garanții provenind de la fondurile de garantare a creditelor, finanțări prin fonduri europene, promovare investiții, exporturi etc.) a firmelor din sectoarele agroalimentare care creează lanțuri alimentare de ofertă sau utilizează scheme de calitate….. Isărescu: România importă încă prea multe produse agricole raportat la ceea ce natural se poate produce în ţară Integral: 
Ce idei trec prin capul statului. Florin Cîțu vrea să bage Counter-Strike și Dota 2 în Legea sportului Cei șapte lideri politici cu funcții parlamentare sunt, fără excepție, autori de proiecte de lege care de care mai năstrușnice. Președintele PNL, care ocupă cea de-a doua funcție în stat, vrea ca jocurile pe calculator sau de pe telefon, jucate în mediul virtual, să fie recunoscute oficial ca ramură sportivă. Liderul PSD, Marcel Ciolacu, are un proiect de lege, respins de către Senat, prin care s-ar scuti 50% din facturile la curent electric și gaze naturale pe cei care locuiesc sau muncesc în Delta Dunării. Președintele UDMR vrea lege care să le permită autorităților locale să angajeze oameni cu ziua, iar șeful AUR,
HAINELE CELE NOI ALE ORASULUI Așa își prezintă o companie imobiliară din Sibiu complexul rezidențial pe care l-a construit în orașul medieval, adaptând titlul unui
Interviu | Expertă internaţională în boli infecţioase: „Omicron va fi ca o tornadă și în România. Toți cei peste 60 de ani trebuie să se vaccineze” „Omicron este atât de transmisibil, încât toţi vom fi expuşi – ne vom infecta, cel puţin 80%. Vaccinurile sunt însă în continuare eficiente împotriva formelor grave, spitalizare și decese”, explică Annelies Wilder-Smith, profesor de boli infecţioase emergente la London School of Hygiene and Tropical Medicine şi la Institutul de Medicină Socială şi Preventivă din Elveţia. … Cel mai optimist, odată cu apariţia Omicron, care este fără îndoială un virus asociat cu o boală mai uşoară, dar este mult mai transmisibil, s-ar putea deschide uşa spre o imunitate populaţională. Aşadar, cel mai bun scenariu ar fi ca virusul să umble rapid prin lume, ulterior pandemia să scadă. Iar cu combinaţia dintre imunitatea dată de vaccinuri şi cea de la trecerea prin boală, am fi într-un loc mai bun când va apărea următoarea tulpină. ….Tot cel mai optimist ar fi ca următoarea tulpină să dea forme de boală şi mai puţin severe, comparativ cu Omicron, Delta sau tulpina originală. La asta sperăm.
Umbrele naționalismului – unde cauți încredere când nu ai de unde să capeți încredere? O prietenă mi-a semnalat îngrijorată rezultatele unei cercetări foarte recente a INSCOP, conform căreia 66% din românii aflați în țară ar fi dispuși să voteze un partid – și citez cu precizie sintagma – „naționalist, care promovează valorile religioase și susține familia tradițională”. În calitate de sociolog, reacțiile mele la informația de mai sus nu sunt puține, dar voi încerca să le ordonez. 1. Să ne reamintim cine sunt adulții aflați în țară – pentru că sondajul nu măsoară diaspora Suntem aici împreună: cinci milioane de pensionari, alte câteva milioane care se apropie rapid de vârsta pensionării și pentru care integrarea în Uniunea Europeană a venit cam târziu în fluxul vieții, mulți oameni tineri sau mai puțini tineri care și-au ratat experiența migrației în Vest și s-au întors furioși acasă, precum și o peliculă mai acătării, post-industrială. Da, „peliculă”, întrucât populația centrelor universitare, cu tot cu suburbii, e maximum o treime din totalul românilor aflați în țară. București+Ilfov+Timișoara+Cluj+Iași < 5 milioane. Și, desigur, chiar și dacă ar fi 5 milioane de locuitori în aceste zone înstărite, printre ei se află mulți pensionari, oameni supărați din diverse motive pe lume, planetă și ONU sau pur și simplu conservatori…..În acest context, aș roti un pic observația de pornire și aș zice că 34% din românii aflați în țară ar vota un partid secular (nu neapărat ateu), pro-legalizarea căsătoriei între persoane de același sex și fără excese în ceea ce privește vocabularul identitar național…. Ceea ce, având în vedere descrierea de mai sus a cine și ce suntem, e stupefiant de mult. 2. Faptul că oamenii sunt dispuși *să spună* că ar vota un partid religios, naționalist și pro-familie tradițională nu înseamnă că ar și *face-o* De altfel, nu o fac. Scorul AUR este de 20% tot conform INSCOP – dar acest 20% nu înseamnă „20% din românii aflați în țară”, ci mai puțin. Dacă, de exemplu, 75% din respondenți au o opțiune de vot, ponderea susținătorilor AUR în totalul populației aflate în țară este de 20% din 75% = 15%. În alte cuvinte, AUR – partidul cel mai potrivit portretului de mai sus – are o rată de captare mică. Mare atenție – suntem într-un moment critic și enervant, când pandemia încă n-a plecat, dar inflația a venit. Nu exclud ideea ca, peste un an sau doi, această rată de captare aparent mică să reprezinte de fapt apogeul istoric al AUR….. De fapt, cei 66% n-au nevoie și nici n-au de ce să simtă jenați. Suntem țara în care, în afara metropolelor de IT-iști, este stăpână zicala: „Fă ce zice popa, nu ce face popa”. De ce această falie între vorbă și faptă? Orice cădere din lumea ideilor înspre concretețe doare. De exemplu, după cum arată INSCOP, publicul unui asemenea partid e divizat aproape egal apropo de ieșirea țării noastre din Uniunea Europeană. În ceea ce privește necesitatea apropierii de Rusia el este dezechilibrat (un sfert pro-, două treimi anti) exact cum e mai rău: orice opțiune alegi -> ratezi o parte consistentă din el. Astfel, orice combinație de poziționări în ceea ce privește Uniunea Europeană și Rusia duce la „pierderea pe drum” a unor voturi importante. Să privim per ansamblu: în majoritate publicul unui partid religios și naționalist este pro-UE și anti-Rusia….. 3. Un aspect important al discuției n-are nimic de-a face cu cifrele Ci cu răspunsul la o întrebare. Iar întrebarea este: „Ce te face pe tine să te simți mândră/mândru?” Alternativ: ce te face să te simți bine atunci când te gândești la tine? Care sunt sursele tale de bucurie, încredere în forțele proprii?….Ce faci dacă ești mai aproape de cimitir decât de bacalaureat și nu ai nicio realizare autentică spre care să poți arăta? Te poți sinucide. Poți intra în depresii grave. Poți îngroșa rândurile alcoolicilor ori dependenților de fel și chip. Sau poți face ceva sănătos din punct de vedere psihologic, în sensul că-ți asigură măcar supraviețuirea: cauți surse de regenerare a încrederii în identitatea colectivă. …. Să găsești „inamici inferiori”? Puseele de antisemitism într-o țară cu foarte puțini evrei și mai nou misoginia violentă din societate demonstrează și disperarea unor clase sociale care vor să se arate superioare cuiva, dar n-au cui. Nu avem cu cine să ne luptăm și pentru ce teritorii. Intuiesc că exploziile de furie la adresa comunității rrome sau a celei LGBTQ vor fi în creștere – sunt ultimele ținte rămase. Mai comod este să extragi înțeles și succes din trecut. Care prin definiție trebuie să fie idealizat (altfel nu poți extrage *multă* încredere pentru tine din el). Sau din tradiții – te hrănești din soliditatea unor structuri sociale infinit mai vechi decât tine. Protejezi obiceiuri, tabieturi, tradiții, ticuri. Integral:
5 februarie în istorie și justiția târzie care nu e justiție La 5 februarie 1953 murea la închisoarea de la Sighet avocatul IULIU MANIU, rudă cu pașoptistul Simion Bărnuțiu. A fost unul dintre cei care, în cadrul Partidului Național Român din Transilvania, a pregătit unirea Ardealului cu Regatul României și unul dintre cei care a organizat Marea Adunare din 1 decembrie 1918. A fost un inamic politic al liberalilor care, după unire, ignorau situația din Ardeal, ca urmare nu a participat la încoronarea lui Ferdinand ca rege al tuturor românilor și a refuzat să accepte Constituția din 1923. A fost prim-ministru în perioada interbelică. S-a opus preluării puterii de către comuniști, dar aceștia i-au înscenat o acuzație de înaltă trădare și în anul 1947 a fost condamnat de justiția controlată politic. A fost reabilitat de justiția actuală de abia în anul 1998. Casa memorială se află la Bădăcin
Virusolog român din SUA: Riscul de a muri de Covid e de 97 de ori mai mic la cei cu booster față de nevaccinați Virusologul Cristian Apetrei demonstrează cu ajutorul unor statistici din Statele Unite ale Americii că persoanele vaccinate cu doza booster sunt mult mai bine protejate în fața virusului decât celelalte categorii. El este profesor de boli infecţioase şi microbiologie la Universitatea din Pittsburgh și a analizat datele prezentate de autoritățile americane. „În așteptarea meta-analizelor mult dorite. Rochelle Walensky, directorul CDC: în săptămâna de după Thanksgiving (28/11-4/12 2021) din fiecare 100.000 de cetățeni 9.7 dintre nevaccinați au murit că urmare a infecției cu SARS-CoV-2, 0.7 dintre vaccinații cu două doze au murit că urmare a infecției cu SARS-CoV-2 și 0.1 dintre subiecții cu booster au murit că urmare a infecției cu SARS-CoV-2”, a explicat Cristian Apetrei. Ca urmare, riscul de deces este semnificativ mai mare în cazul persoanelor nevaccinate. „Asta înseamnă că reducerea riscului de mortalitate la persoanele cu booster este de 97 de ori față de nevaccinați”, a fost concluzia virusologului român. Integral: 
Europa este bună când ne dă bani și rea când ne cere să respectăm regulile ….. Intrarea în Uniunea Europeană a adus României și finanțări solide din bani europeni. Chiar dacă administrația a avut în toți cei 15 ani serioase probleme în a absorbi bugetele puse la dispoziție de Comisia Europeană, în total, România a primit 70 miliarde euro și a plătit 24 miliarde euro, deci înregistrează un plus de 46 miliarde euro. Este adevărat că Europa a fost bună atunci când ne-a dat bani și rea atunci când ne-a cerut să respectăm regulile. Iar oficialii români au știut să dribleze sau să ignore cu mare dibăcie o parte din normele și standardele europene. Astfel, România s-a aflat foarte des la limita de deficit bugetar, 3% din PIB, înscrisă în Tratatul de la Maastricht, iar cele două crize din ultimii 15 ani au fost scuze perfecte pentru a depăși cota de deficit. Recomandări ignorate
Cătănia voluntară între sondaje și dragostea de țară …. Prima întrebare care ne vine în minte este dacă armata noastră este capabilă să apere teritoriul patriei de o astfel de agresiune, înainte de a ne pune problema ce pot face partenerii noștri din NATO (în virtutea articolului 5 din tratat) pentru a ne sprijini într-o astfel de luptă de apărare. Ca unul care am trăit deja o jumătate de secol și am experimentat pe pielea mea perceptele doctrinei de apărare „a întregului popor” din vremea dictaturii lui Nicolae Ceaușescu, dar și starea armatei de atunci, pentru că am făcut nouă luni și jumătate de școală de ofițeri în rezervă la arma infanterie, cred (sper!) că astăzi stăm mult mai bine. Pe atunci, din stagiul amintit de pregătire, aproape două luni ne-am „pregătit” culegând manual porumb și sfeclă și ne-au mai rămas șapte luni pentru a trece cu pregătirea prin nivelul grupă de infanterie, plutonul de infanterie și batalionul de infanterie, ca și pentru aplicația de final (a șasea mare sesiune de trageri) care implica și un marș de cam 35 – 40 de kilometri. Cu examenul a fost mai ușor: am tras bilețelele cu subiecte din grămadă, dar cam știam ce întrebări conțin, așa că am avut timp să ne pregătim răspunsul. Astăzi avem o armată formată din soldați profesioniști. Chiar dacă comandanții lor își încheie studiile și doctoratele recurgând ici, colo la plagiat, până la urmă mulți dintre ei ajung să-și conducă trupa în acțiuni reale de luptă pe linii fierbinți de conflict, cum au fost Afganistanul, Irakul, prin Africa sau Balcanii de Vest, dobândind astfel o experiență (de comandă în condiții de luptă) care se poate dovedi de neprețuit în caz de agresiune externă. În clasamentul forțelor militare, România ocupă locul 40 din 137; prin comparație, Bulgaria ocupă locul 49, Ungaria locul 55, iar Serbia locul 79. Ca efective, armata română se bazează pe aproximativ 70 de mii de militari. Forțele aeriene se bazează pe 140 de aeronave, printre care avioane de luptă, avioane-școală și elicoptere; forțele terestre pe 1.400 de blindate și aproximativ 700 de tancuri; forțele navale pe patru corvete vechi și trei fregate (nici ele de ultimă generație). România nu are elicoptere de atac, are un submarin de fabricație rusească (ce nu a fost folosit vreodată și nici nu mai poate fi pus în exploatare) și nu dispune de distrugătoare…..Mulți tineri români între 20 și 35 de ani, care potrivit legii nr.453 din 2004 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, trebuie să răspundă solicitării de încorporare în caz de conflict armat, nu sunt în țară ci se află peste hotare la studii, joburi sau chiar sunt efectiv stabiliți în alte țări unde au familii, inclusiv mixte. Vor răspunde ei unei citări în caz de război?….Cum procedează alții, aproape de noi? Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu, care a fost prezent în emisiunea realizată de TVR și HotNews, arăta că Polonia a introdus instituția rezervistului voluntar și acum dispune de peste 50.000 de rezerviști. România dispune doar de o mie de rezerviști, o cifră evident ridicolă, o mare vulnerabilitate legată de capacitatea de apărare a țării….. În Marea Britanie pregătirea ca voluntar și opțiunea de a fi rezervist nu îi aduce unui tânăr doar un supliment de venituri care să-i ofere o motivație materială, ci și prestigiu personal. Un stagiu de pregătire în armata britanică îi oferă o calificare ce poate fi utilă și în viața civilă (șofer de camion, paramedic, analiză de intelligence, management etc.), cu certificarea aferentă. Un tânăr care a urmat un stagiu de pregătire în armata britanică are oricând un atu atunci când aplică pentru un job în fața oricărui departament de HR al oricărei corporații, pentru se consideră că a beneficiat de un training de calitate, ceva similar unui MBA în business. Acest lucru este posibil și pentru că armata britanică are o bună reputație în societate. Integral:
Cum pică din cer 270.000 de lei. Problemele din declarațiile de avere ale deputatei PSD Mirela Furtună …. CV-ul doamnei Mirela Furtună pare, la o primă citire, unul bun. Asta până când începi să-l citești cu atenție. S-a apucat de studii universitare abia la 23 de ani. Începe, în 2003, Științe Politice la Universitatea Ovidius din Constanța, domnia sa fiind din Tulcea. Înainte s-o termine, se apucă, în 2005, și de limbi străine (engleză – spaniolă), la aceeași universitate. …. Științele politice le termină abia în 2007, iar un an mai târziu, în 2008, termină și a doua facultate. Nu are timp să răsufle, pentru că în 2007 începuse un master în „Politica mondială și europeană”, tot la Ovidius. În 2009, anul în care finalizează masterul, bifează și un curs la Institutul Diplomatic Român. Iar diplomele curg pe bandă rulantă: 2010 – master în management politic la Institutul Ovidiu Șincai; 2011 – master în relații internaționale la Institutul Diplomatic Român. Se mai adaugă, în perioada 2011-2012, Școala Europeană Ovidiu Șincai, pe care a urmat-o și la București, și la Strasbourg. Plus un curs la Colegiul Național de Apărare. …. A mai primit și o bursă pentru tineri politicieni din partea unei respectabile fundații germane – Friedrich Ebert. A urmat chiar și cursurile de engleză ale British Council, deși ea a terminat facultatea de limbi străine cu engleză subiect principal. Aceste ultime două lucruri au dispărut din noul CV al doamnei Furtună. ….. Prietenia cu „Baronul peștilor” Cum se explică această ascensiune fulminantă? Toate drumurile duc la președintele Consiliului Județean Tulcea, Horia Teodorescu, cunoscut și drept „Baronul peștilor”. Un om de afaceri foarte bogat, expert în contracte cu statul și un amic apropiat al domnului Orlando Teodorovici, fost ministru PSD și fost senator de Tulcea până în 2020, și el cu probleme serioase în justificarea averii. …. Domnul Horia Teodorescu a fost deputat PSD între 2008 și 2012, perioadă care se suprapune cu cea în care doamna Furtună a figurat pe statele de plată ale Parlamentului. Pleacă domnul Teodorescu la șefia Consiliului Județean Tulcea, ajunge și doamna Furtună consiliera președintelui CJ. Din 2013, doamna Mirela Furtună are un copil. În declarația de avere din 2020, la rubrica în care a trecut alocația notează, pentru prima dată, și numele copilului: Teodorescu. ANI o declară incompatibilă Agenția Națională de Integritate (ANI) dovedește că firma doamnei Furtună (firmă care nu apare nicăieri în CV, declarații de avere sau de interese) a încheiat un contract de servicii exact cu Consiliul Județean unde domnia sa era consiliera președintelui (CV-ul oficial nu include nici acest lucru). …. Între 2018 și 2020, doamna deputat a câștigat, cu tot cu vânzările de proprietate, un pic peste 96.000 de euro. A cumpărat în acest timp un apartament în Constanța de 119 metri pătrați – costurile unui asemenea apartament erau între 1.200 și 1.400 de euro pe metru pătrat, deci ar fi trebuit să cheltuiască minimum 140.000 de euro pe acel apartament. A cumpărat și un teren intravilan de 800 de metri pătrați la Tulcea și un Land Rover estimat la minimum 50.000 de euro. Mai clar, domnișoara Furtună a avut la dispoziție 171.000 de euro și a făcut cheltuieli de minimum 200.000 de euro. Sigur, doar ANI poate să verifice cât au costat în facturi apartamentul din Constanța sau mașina de lux și să stabilească și dacă acolo sunt aspecte ce trebuie sesizate justiției. Cum pică din cer 270.000 de lei Și problemele nu se termină aici. În 2020, în declarațiile de avere și interese ale doamnei deputat apar două firme care activează în domeniul medical. Una este deținută integral, iar cea de-a doua – în părți egale cu Dumitru Vâlcu, cel mai probabil fostul director al Serviciului de Ambulanță Tulcea. …. În concluzie În Parlament, a vorbit anul trecut un minut și 40 de secunde. În primul mandat, media anuală a fost de un pic peste 7 minute. Integral:
Impactul serviciilor medicale private în România: Creștere anuală de 15% a abonamentelor medicale private / Aproape 20% din cifra de afaceri generată de piața serviciilor private provine din activități stomatologice 1,7% din consumul unei gospodării din România este dedicat serviciilor medicale, sub media UE de 3,3%, țara noastră aflându-se pe penultimul loc în acest clasament. La nivel naţional, cea mai mare pondere a cheltuielilor pentru sănătate provine din surse publice, aproximativ 80%. Aşadar, sistemul privat finanțează în proporție de aproximativ 20% sistemul de sănătate, prin intermediul plăților directe ale populației, al abonamentelor medicale și al asigurărilor voluntare. Pe fondul dezvoltării accelerate a pieței serviciilor medicale private, piața abonamentelor medicale a înregistrat, în ultima decadă, o creştere anuală constantă de aproape 15%. …. Evaluarea amprentei generale pe care furnizorii de servicii medicale private o au în economia României arată faptul că 6.238 de milioane de euro sunt create în termeni de valoare adăugată, ceea ce reprezintă aproximativ 2,8% din PIB-ul României. Valoarea totală a cifrei de afaceri generate de companiile private cu activități în zona serviciilor de sănătate a fost de 3,1 miliarde de euro în anul 2020 (cu 9% mai mult față de anul precedent). 19% din cifra de afaceri generată de piața serviciilor private de sănătate provine din activități stomatologice. În România, 1,7% din consumul unei gospodării este dedicat serviciilor medicale, sub media UE de 3,3%, România aflându-se pe penultimul loc din clasament. „Trebuie să avem în vedere că un serviciu medical trebuie corect plătit. Nu există sănătate fără cheltuială. În aceste momente încercăm să mutăm curativul pe prevenție și cred că, cu ajutorul segmentului privat, vom reuși. Un act medical se face având la îndemână profesioniști, dotări, structuri adaptate medicinei pe care trebuie să o avem în ziua de azi”, a afirmat dr. Nelu Tătaru, preşedintele Comisiei pentru sănătate şi familie din cadrul Camerei Deputaților. La nivel naţional, cea mai mare pondere a cheltuielilor pentru sănătate provine din surse publice, aproximativ 80%. Aşadar, sistemul privat finanțează în proporție de aproximativ 20% sistemul de sănătate, prin intermediul plăților directe ale populației, al abonamentelor medicale și al asigurărilor voluntare. „Un aspect important al sistemului de sănătate actual îl reprezintă nevoia de îngrijire a pacientului sever/critic (pacient care poate proveni din orice tip de patologie, în funcție de evoluția bolii și/sau de terenul de fond). Pentru a rezolva această situație critică, se impune constituirea unui parteneriat reglementat clar și agreat de către partenerii din sectorul public, respectiv din cel privat. Am încredere că există deschiderea și pregătirea necesare constituirii acestui parteneriat”, este ideea susținută de prof. univ. dr. Adrian Streinu Cercel, Preşedinte al Comisiei de Sănătate din Senatul României…..Din punct de vedere numeric, evoluția personalului medical din segmentul privat este influențată de programele de pregătire organizate de furnizorii privați și de un nivel salarial competitiv. În sistemul public, salariile au crescut semnificativ în 2018, pentru a răspunde deficitului accentuat de profesioniști din domeniul medical. 44% din personalul medical din sistemul de sănătate activează în segmentul privat, exclusiv sau mixt. Din totalul de angajaţi la nivel naţional, aproximativ 1,4% lucrează în sectorul de servicii medicale private, numărul lor depăşind în prezent 78.000. Integral:
Discuțiile despre prelungirea vârstei de pensionare: Ce arată datele Eurostat cu privire la speranța de viață la 65 de ani, proiecțiile pe următorii 50 de ani și unde ne situăm în UE Discuțiile legate de o posibilă prelungire a vârstei de pensionare s-au reaprins cu fumigene și cu petarde, chiar dacă oficial, PSD spune că nu e de acord cu majorarea opțională a vârstei de pensionare: speranţa de viaţă a scăzut anul trecut, cu 1,4 ani iar speranţa de viaţă sănătoasă în România este incomparabil mai mică cu cea din UE. Acesta este doar jumătate din răspuns, cealaltă jumătate lipsind de pe agenda publică. Ce arată datele Eurostat cu privire la speranța de viață la 65 de ani din România, speranța de viață sănătoasă la 65 de ani, proiecțiile pe următorii ani și unde ne situăm printre celelalte țări europene. Începem cu estimările Eurostat cu privire la speranța de viață la 65 de ani:….Revenind la pensionare, mai trebuie să ne uităm la un indicator: speranța de viață sănătoasă la 65 de ani. Cu alte cuvinte, la câți ani ne așteptăm să petrecem într-o stare fizică bună, după ce am depășit vârsta de 65 de ani. Răspunsul e cel de mai jos:…Majoritatea românilor spun că au o stare de sănătate bună şi foarte bună, potrivit unei anchete din 2021 a Statisticii, dar 3 români din 4 cu vârsta de 65-74 ani se plâng de starea lor de sănătate. Dacă ne uităm la cei de peste 75 de ani, 90% au probleme medicale. …. Se poate intra în detalii (uitându-ne la starea de sănătate orală percepută, unde începând cu vârsta de 55 ani, peste jumătate dintre români spun că aceasta este ”rea sau foarte rea”. 
Pandemia a dus la cel mai mare exces de mortalitate de după Primul Război Mondial, în trei state europene Elveția, Suedia și Spania au atins cel mai ridicat nivel al excesului de mortalitate din ultimii 102 ani în 2020, când pandemia de coronavirus a cuprins Europa, relatează IFL Science preluat de Hotnews. Valori mai mari au fost întâlnite doar în 1918, când se încheia Primul Război Mondial și când continentul se confrunta cu altă pandemiei, cea a gripei spaniole. …. „În timpul pandemiei din 2020, aceste 3 țări au înregistrat lunar vârfuri de mortalitate în exces mai mari decât în majoritatea celorlaltor luni de după pandemia de gripă spaniolă din 1918, incluzând aici numeroase vârfuri datorate gripei și valurilor caniculare”, notează cercetătorii. Echipa de cercetători a comparat, de asemenea, statisticile legate de epidemii de gripă severe, alături de cele privind pandemia din 1918. Cea din urmă a afectat preponderent persoanele tinere, astfel că a avut un profil de mortalitate diferit în ceea ce privește vârsta, comparativ cu COVID-19. Potrivit datelor oficiale, aproape 6 milioane de persoane și-au pierdut viața la nivel mondial din cauza pandemiei de coronavirus. Potrivit OMS, numărul global de decese cauzate de COVID în 2020 ar fi fost subestimat cu 1,2 milioane, însă alte estimări vorbesc de până la 3 milioane.
Europa îşi analizează lipsurile: Medicamente, procesoare, metale
Lansez un concurs creativ (și constructiv) – cum să se numească Ministerul Finanțelor?..….În aceste zile, la ministerul Finanțelor Publice e în dezbatere 


