Buna dimineata intr-o zi de miercuri 23 februarie! Banatul, Crișana, Maramureș, Transilvania, nordul și centrul Moldovei, zonele montane au parte de minime negative, –1 spre –3 gr, cu –7, –9 gr prin zonele montane, în timp ce în Oltenia, Muntenia, sudul Moldovei și Dobrogea, dar, izolat, și prin NV Maramureșului, ne așteaptă minime de la 3 spre 5-6 gr. Maximele zilei rămân modeste prin Banat, Crișana, Maramureș (2 – 4, 5 gr), dar și prin Transilvania, nordul și centrul Moldovei (6 – 7 gr). În Oltenia, Muntenia, sudul Moldovei și Dobrogea va fi cel mai cald, cu 10 – 12 gr. In vestul, nordul şi centrul ţării nebulozitatea va persista în cea mai mare parte a intervalului şi local se vor semnala precipitaţii mai ales sub formă de ploaie, iar în zonele montane şi submontane vor predomina ninsorile. Bucuresti: vor fi condiţii pentru ploi slabe de scurtă durată. Temperaturi intre 10/5 gr.C.
Bolnavii cronici, victime colaterale. Care este excesul de mortalitate Pandemia COVID-19 a avut un impact uriaș asupra accesului bolnavilor cronici din România la servicii medicale și asupra calității acestor servicii. Efectele deja se văd în statistici: deteriorarea stării de sănătate a pacienților cronici, o presiune crescută asupra unui sistem medical deja suprasolicitat și cea mai mare mortalitate din istoria recentă a României. Deși, potrivit datelor oficiale, avem circa 62.000 de decese COVID-19, însumat, excesul de mortalitate din cei doi ani de pandemie a depășit 100.000 de persoane. Tendința „tradițională” a românilor de a amâna sau a evita vizitele la medic a fost acutizată pandemie: pe de o parte, de accesul restricționat în spitale, atât în perioada stării de urgenţă, cât şi după aceea, iar pe de altă parte de teama oamenilor să nu se infecteze cu noul coronavirus. Numărul internărilor s-a prăbușit În primăvara anului 2020, odată cu transformarea unor spitale de boli cronice în spitale pentru tratarea exclusiv pacienților cu COVID-19, numărul internărilor la nivel național s-a prăbușit dramatic. Un raport al Observatorului Român de Sănătate, realizat pe primele opt luni din 2020, arată impactul considerabil asupra accesului românilor la servicii medicale: începând cu aprilie 2020, s-au înregistrat cu 70% mai puține spitalizări decât în perioada similară a anului anterior, iar printre cele mai afectate spitale publice, cu reduceri considerabile (- 90%) a numărului de internări în perioada martie – august 2020, față de aceeași perioada a anului 2019, se numără Institutul Matei Balș (spital COVID) și Spitalul Colentina (spital suport COVID), ambele din București. Însă și spitalele non-COVID au înregistrat reduceri majore ale activității. „Scăderi între -35% și -79% pentru Institutul Clinic Fundeni, care înregistrează reduceri semnificative inclusiv în numărul intervențiilor chirurgicale pentru pacienții oncologici, între -21% și -68% pentru Spitalul Județean de Urgență Cluj și între -56% și -79% pentru Spitalul Județean de Urgență Iași”, arată raportul citat mai sus….. Accesului dificil la servicii medicale i s-a adăugat frica de spital Un alt studiu, publicat în august 2021 de compania de cercetare Ipsos, relevă că situația nu a fost cu mult mai bună nici în al doilea an pandemic. Aproape jumătate dintre românii din mediul urban au mers mai puțin sau deloc la medicul de familie (43%) sau la medicul specialist (50%). În paralel, un sfert dintre români nu și-au făcut deloc analize de sânge, iar unu din trei nu a apelat la investigații, monitorizări sau ecografii de monitorizare sau prevenție. Bolnavii cronici au avut un comportament similar, iar impactul s-a văzut imediat: medicii specialiști au observat o creștere a numărului de urgențe și agravarea afecțiunilor. Pacienții cu cancer au fost victime colaterale în pandemia de COVID-19, mai ales pentru că ușile spitalelor au fost deschise doar pentru urgențe, nu și pentru investigații medicale de specialitate, spun reprezentanții pacienților….. Stres emoțional puternic cu efecte pe termen lung Pe lângă efectele directe asupra sănătăţii oamenilor, pandemia COVID-19 și mai ales măsurile incoerente ale autorităților au generat şi un puternic stres emoţional, care a pus o presiune și mai mare asupra sănătăţii mintale şi fizice. Depresia, anxietatea, tulburările de somn și fluctuațiile în greutate sunt doar câteva dintre problemele lăsate în urmă de cei doi ani de pandemie, după cum reiese din mai multe studii recente. Chiar dacă pandemia dă semne că se apropie de final – și odată cu ea și restricţiile impuse de autorități – aceste efecte negative vor rămâne şi după încheierea crizei medicale. Locul 11 în topul mondial al țărilor cu cea mai mare rată de mortalitate COVID Potrivit datelor oficiale, până ieri, 2.663.630 de persoane au fost diagnosticate cu infecție cu SARS-CoV-2, iar 62.539 au murit din cauza bolii COVID-19. …Însă, la capitolul mortalitate, țara noastră urcă vertiginos în clasamentul mondial. Astfel, cu 3.283 de decese COVID-19 la un milion de locuitori, România se află pe locul 11 în topul țărilor cu cea mai mare rată de mortalitate raportat la populaţie…..Trebuie menționat însă că numărul deceselor – ca și cel al infectărilor, de altfel – este raportat la o populație de puțin peste 19 milioane de locuitori, iar numărul real al populației rezidente ar putea fi mai mic….. Doar în lunile octombrie și noiembrie 2021, în România au fost cu aproape 40.000 mai multe decese decât în anii precedenți pandemiei. „Din totalul deceselor, 27.000 au avut drept cauza boli ale aparatului respirator, inclusiv COVID-19. Restul excesului de mortalitate reprezintă, probabil, «victime colaterale» ale pandemiei: persoane care, din cauza blocării spitalelor pentru tratarea bolnavilor de COVID-19, nu și-au putut îngriji alte afecțiuni”, comentează autorii infograficului. Integral: https://jurnalul.ro
Cât de gravă este criza energetică din România: “Este foarte posibil să mai apară astfel de situații în următorii ani” INTERVIU Dumitru Chisăliță, fondator și președinte al Asociației Energia Inteligentă și expert în energie, a declarat într-un interviu pentru Ziare.com că statul ar trebui să gândească și să implementeze măsuri care ar putea avea efect abia poate peste un an, doi, trei sau patru ani, cu impact în scăderea facturilor de gaze și energie, nu numai pe termen scurt. Mai mult, el spune că statul român nu are bani pentru plata compensațiilor, pentru că dacă banii ar fi existat, nu ar fi întârziat cu aceste plăți. Expertul în energie preconizează totodată că astfel de crize în sectorul energetic, precum cea din 2021, sunt foarte posibil să mai apară în România, în următorii ani. ”Compensările se calculează ca diferență dintre prețul mărfii din contract și o limită de 125 lei MWh, care este stabilită în lege, astfel încât practic, de la contract la contract, această valoare poate să compenseze direct proporțional și cu consumul efectiv de energie. Eu, din ce am văzut, au fost valori de 20-30 lei sau 50-70 de lei, iar cea mai mare a fost de 150 de lei, în ceea ce privește factura compensată”, a declarat pentru Ziare.com Dumitru Chisăliță, fondator și președinte al Asociației Energia Inteligentă și expert în energie. El precizează că statul nu va putea susține prea mult timp aceste compensații, acesta fiind considerentul pentru care nu se fac plățile către furnizor, pentru că probabil nu există acești bani. ”Dacă banii ar fi existat, nu avea de ce să se întârzie cu aceste plăți. Probabil că neexistând acești bani, se caută tot felul de tertipuri ca să se tragă de timp și, practic, să nu se facă aceste plăți. În al doilea rând, această abordare a fost de la bun început necorespunzătoare. Ea trebuie să fie stopată, ea trebuie să se oprească. După ce ajunge la scadență la 31 martie, obligatoriu e nevoie de măsuri serioase care să ducă la diminuarea facturilor de gaze naturale, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung și măsurile care trebuie luate trebuie să aibă mai multe caracteristici: în primul rând, impactul în ceea ce privește valoarea sau prețul în factură să fie unul cât se poate de mare; impactul pe bugetul statului trebuie să fie cât mai mic; trebuie totodată împărțite în funcție de urgență”, a adăugat el. Specialistul consideră că sunt măsuri care pot să se aplice și care vor putea să creeze efect de la 1 aprilie. Dar sunt măsuri care, chiar dacă se aplică din momentul acesta, ar putea avea efect abia poate peste un an, doi, trei, patru ani. Și trebuie făcută o distincție între aceste abordări. …. Există în momentul de față măsuri care se pot face fără aport de la bugetul de stat și care să aibă un efect în ceea ce privește prețul și costul cu gazele și energia electrică. Noi am înaintat în premieră anul trecut în august ideea demarării în România a unui plan de măsuri de urgență energetică, cum l-am denumit atunci. Scopul acelui plan a fost tocmai să preîntâmpinăm ceea ce urma să se întâmple și, din păcate, prognozele noastre din iulie-august s-au dovedit a fi exacte în această iarnă, și pe consumatorii casnici, și pe consumatorii non-casnici. Ca atare, nu cred că trebuie să luăm alte măsuri decât cele pe care atunci le-am pus pe masă și care sunt și acum oportune”, a afirmat Dumitru Chisăliță. Setul propus cuprinde măsuri pe termen foarte scurt, astfel încât să se vadă în facturile românilor încă de la 1 aprilie niște rezultate certe. În același timp, cuprinde măsuri pe termen mediu și lung, dar și măsuri care să preîntâmpine crize cu cele din anul 2021. ”Pentru că sunt convins că în următorii ani, nu neapărat în următorul an, dar în următorii ani, astfel de situații este foarte posibil să mai apară în România și cred că sub nicio formă nu trebuie să repetăm episoadele pe care le-am avut în această toamnă. Integral: https://ziare.com
Salt foarte mare al inflației în următoarele luni. BNR anunță ”o înrăutăţire considerabilă a perspectivei” Rata anuală a inflației își va continua creșterea și în trimestrul al doilea al anului 2022, ajungând la 11,2% în iunie, potrivit minutei şedinţei de politică monetară a BNR care a avut loc în 9 februarie. În proiecția precedentă, BNR prognoza un nivel al inflației de 8,6% în perioada menționată. ”În ceea ce priveşte evoluţiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au discutat îndelung noul scenariu de prognoză, arătând că, în contextul datelor disponibile şi al reglementărilor în vigoare, acesta evidenţiază o înrăutăţire considerabilă a perspectivei inflaţiei, aproape exclusiv pe termen scurt. Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să-şi accentueze puternic creşterea în trimestrul II 2022 – până la 11,2% în iunie, comparativ cu 8,6% în proiecţia precedentă -, şi să descrească doar gradual pe parcursul următoarelor trei trimestre, pe o traiectorie mult superioară celei previzionate anterior, rămânând în decembrie 2022 la 9,6%, faţă de 5,9% în prognoza precedentă. Ea este însă aşteptată să cunoască o ajustare descendentă relativ abruptă în prima parte a anului viitor, pe fondul unor ample efecte de bază, şi să reintre în trimestrul IV 2023 în interiorul intervalului ţintei, doar uşor mai târziu decât s-a anticipat anterior, coborând în decembrie la 3,2%, marginal sub nivelul indicat de prognoza din noiembrie 2021”, se spune în minuta BNR. …. Potrivit BNR, s-a observat că principalele efecte inflaţioniste suplimentare sunt aşteptate să vină din majorări mult mai ample ale preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice, ce se vor evidenţia pregnant după suspendarea în luna aprilie a schemelor de compensare aplicate pentru consumatorii casnici; ele vor fi probabil succedate de câteva mici creşteri în semestrul II 2022, justificate de reînnoiri ale contractelor de furnizare, şi vor fi acompaniate de influenţe suplimentare, însă mult mai modeste, anticipate din partea celorlalte componente exogene ale IPC – combustibili, produse din tutun, preţuri administrate şi LFO. BNR menţionează că, în contextul schemelor de compensare prezumate a fi aplicate până în luna martie 2022, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să scadă foarte uşor în intervalul ianuarie-martie, dar să consemneze un salt amplu şi să atingă un vârf în luna aprilie, odată cu revenirea preţurilor la nivelurile prevăzute în contracte. Integral: https://ziare.com
Proiectul de desființare a SIIJ a fost adoptat în parlament. USR consideră că s-a produs un dezastru: ”Iohannis devine groparul justiţiei din România” …. USR a votat împotriva formei actuale a proiectului privind desființarea SIIJ. Deputatul USR Cătălin Drulă a declarat că PSD, PNL şi UDMR aruncă justiţia în era Dragnea, iar adoptarea propuneri legislative este „un atac frontal la Justiţia din România”, deoarece partidele toxice din Parlament doar au mimat desfiinţarea SIIJ. ”PSD, PNL şi UDMR aruncă justiţia în era Dragnea. Ce s-a întâmplat astăzi în Camera Deputaţilor este un atac frontal la Justiţia din România. Partidele toxice din Parlamentul României au forţat un vot în Camera Deputaţilor prin care mimează desfiinţarea SIIJ. În realitate, PSD, PNL şi UDMR au votat o reînfiinţare pe steroizi a acestei Secţii Speciale. Mesajul acestor partide este clar: DNA a deranjat clasa politică, deci DNA trebuie trasă pe linie moartă. Aşa că DNA pierde din atribuţii şi, în acelaşi timp, se creează o nouă bâtă cu care politicienii să controleze magistraţii incomozi. Nu au avut răbdare să aştepte opinia Comisiei de la Veneţia. Pentru că aceşti politicieni ştiu foarte bine că ceea ce au votat este contrar principiilor europene. DNA nu va mai putea ancheta procurori şi judecători pentru fapte de corupţie. Şi nici pe judecătorii Curţii Constituţionale şi pe magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională”, a scris liderul interimar al USR pe Facebook. El a adăugat că „procurorii din noua „super-secţie specială” vor fi numiţi de plenul CSM, nu de Secţia de Procurori”. „Este evidentă încercarea de ”alba-neagra” politică, adică prezentarea drept desfiinţare, a ceea ce este, evident, o sporire a subjugării politice a magistraţilor. PSD, PNL şi UDMR îşi imaginează că românii vor înghiţi fraiereala. Cu USR la guvernare şi cu un ministru responsabil, mă refer la colegul meu Stelian Ion care a propus desfiinţarea REALĂ a SIIJ, jocul nu le-a mers. Acum, probabil, Klaus Iohannis este fericit. Planul care a început cu demiterea Laurei Codruţa Kovesi de la şefia DNA se apropie de final. Iohannis devine groparul justiţiei din România. Deşi Camera Deputaţilor nu este cameră decizională – şi proiectul merge mai departe la Senat – intenţia partidelor toxice este evidentă. USR va vota împotrivă, aşa cum a făcut-o şi azi, şi va continua lupta împotriva acestui proiect”, a mai spus deputatul USR…..Proiectul de lege al Guvernului se află în procedură de urgenţă în Parlament, iar Senatul este for decizional. Integral: https://ziare.com
Șapte surse de poluare care sufocă Bucureștiul tot mai rău: ”Industria la negru din zona deșeurilor înseamnă peste un miliard de euro” Octavian Berceanu, fostul șef al Gărzii de Mediu, a enumerat sursele de poluare care sufocă Capitala, unde aerul a avut o calitate dezastruoasă, mai ales în ultimele săptămâni. Traficul, incendierile ilegale, șantierele, zona industrială din jurul Ilfovului, oamenii care își încălzesc casele cu sobe, în care aruncă diverse materiale toxice, deșertul Olteniei, zona Rovinari, sunt doar câteva dintre aspectele enumerate de Octavian Berceanu la RFI. ”Sursele de poluare în București sunt multiple și oarecum greu de identificat. Mai mult decât atât, nu avem nici o rețea care să identifice clar aceste surse. Avem surse din deșertul Olteniei, acea zonă de 100.000 de hectare din sudul Olteniei, care aduce praf, și zona Rovinari, zona perimetrală a metropolei, zonă în care se cultivă diferite culturi și din cauza secetei, de exemplu, avem praf în suspensie destul de mult. Avem zona industrială periurbană din jurul Ilfovului și acolo iarăși măsurătoarea rețelei naționale nu ne dă date foarte concludente….. Avem o poluare dată de șantierele din București, nu avem măsurători nici de această dată. O poluare dată de traficul din București, ne lipsesc măsurătorile de la RAR. Și mai avem diferite surse punctuale care distrug calitatea aerului, cum ar fi incendierile din zona Bucureștiului, diferite evenimente care distrug calitatea aerului, în general”, a spus fostul șef al Gărzii de Mediu pentru sursa citată. Industria la negru din zona deșeurilor, o afacere de peste un miliard de euro Octavian Berceanu a mai declarat că industria la negru din zona deșeurilor este ”extraordinar de bănoasă” și a punctat un aspect important, și anume că, în București, există un singur loc pentru depozitarea gunoaielor, care funcționează ”la limita legalității”. ”Industria la negru din zona deșeurilor înseamnă foarte mulți bani, peste un miliard de euro, ca și cea a lemnului la negru. Industria asta a început să depășească anvergura industriei de stupefiante, de exemplu, este extraordinar de bănoasă, pentru că noi, câteva milioane, producem în fiecare zi deșeuri. De exemplu, în zona Bucureștiului există un singur depozit și acela la marginea legalității, îmi permit să spun, vizavi de depozitarea deșeurilor”, a mai spus Octavian Berceanu. Integral: https://ziare.com
Putin, Erdogan, Orban şi Ceauşescu, modele care încep să câştige tot mai mult teren împotriva Occidentului care ne-a furat copiii şi nepoţii, ne-a dărâmat industria, ne-a adus Covidul, creşterile de preţuri la energie şi gaze, pentru a ne ţine în sărăcie, iar acum ne aduce războiul la graniţă Dacă mâine ar fi alegeri în România iar Putin, Erdogan, Orban (Viktor), şi nu în ultimul rând Ceauşescu ar candida cu modelul lor, versus liderii politici actuali cu modelul occidental, nu ştiu care ar fi rezultatul votului. S-ar putea să avem o surpriză, aşa cum au avut britanicii cu brexit. În spatele României actuale, membră a Uniunii Europene şi a NATO, care se situează şi la cel mai ridicat nivel economic din istorie, există o furie, o frustrare care nu mai aparţine bunicilor şi părinţilor noştri, care cei mai mulţi dintre ei au ratat economic şi profesional după ’90. Din spate vine o generaţie mai tânără, globalistă, care a muncit şi aici şi în Occident, dar care începe să acumuleze o furie împotriva vestului. Occidentul nu este un El Dorado, joburile şi banii, care sunt mai mulţ decât în România, nu sunt suficienţi pentru speranţele lor. Nici în România nu câştigă cât şi-ar fi dorit, aşa că sunt undeva la mijoc, ceea ce îi determină să urască şi Occidentul şi România. În aceste condiţii încep să-şi îndrepte privirea către alte modele politice şi chiar economice: statul să ne dea, statul să facă, statul să aibă grijă de noi etc. Iar în fruntea statului trebuie să fie cineva autoritar, patriot, naţionalist, care să ţină cu poporul, nu cu străinii care au venit peste noi, care ne-au furat, care ne-au luat fabricile şi ne obligă să muncim pentru ei pe salarii de mizerie. Starea drumurilor, a şcolilor şi a spitalelor contribuie şi mai mult la această nemulţumire. După ce Occidentul ne-a băgat în NATO (2004) şi Uniunea Europeană (2007), cele mai importante proiecte politice dar şi economice ale României din istorie, liderii politici de la Bucureşti nu şi-au mai bătut capul cu România, cu viitorul, considerând că lucrurile acestea vor veni de la sine, fără ca ei să mai trebuiască să facă ceva. …. Explozia preţurilor la energie, care se vede în facturile curente, este pusă pe seama Occidentului pentru că România şi-a vândut energia la străini, care majorează preţurile. Nu contează că statul mai are o pondere ridicată în producţia de energie şi nu a făcut nimic pentru a construi capacităţi suplimentare în ultimii 20 de ani. Atâta timp cât factura vine de la Enel sau Engie, creşterea preţurilor este dictată de străini, aşa este percepţia. După creşterea preţurilor la energie vine inflaţia, creşterea preţurilor la alimente şi la servicii, iar pentru acest lucru tot străinii sunt de vină, care ne-au trimis acest lucru ca să ne îngenuncheze. După creşterea inflaţiei vine creşterea dobânzilor, iar aici Isărescu are un respiro de şase luni pentru că populaţia încă plăteşte ratele la o dobândă IRCC de 1,17% şi nu la 3-4%, cât este ROBOR-ul. Pentru generaţia corporatistă, eşecul politic al USR, un model de partid în care au crezut foarte mult şi şi-au pus multe speranţe, îi va determina să fie scârbit şi mai mult de politică. Iar următorul pas este să nu vină la vot sau să dea votul lui AUR sau altor formaţiuni anti-establishment…. Generaţia din business a anilor ’90, chiar dacă a făcut milioane, zeci şi miliarde de euro (Ţiriac), tot tânjeşte la un model în care statul să dea direcţia, aşa cum o făcea Ceauşescu sau cum fac acum chinezii, Erdogan, Orban din Ungaria şi, de ce nu, Putin. Nu contează că Putin şi Erdogan şi-au sărăcit poporul în ultimii ani, modelul lor de a conduce este văzut admirativ. Chiar şi noua generaţie care intră în business se uită la acest model pe ideea că statul trebuie să ne dea bani ca noi să facem business. Iohannis şi modelul lui de a face politică începe să fie un pasiv pentru România. Prin absenţă, el a câştigat alegerile din 2014 şi 2019 împotriva PSD, dar acum începe să piardă lupta pentru România. Românii vor să vadă în faţă un lider, mai ales în momente complicate, care să se lupte pentru ei, care să fie patriot, naţionalist, care să aibă retorica lui Orban, Erdogan, Putin şi chiar Ceauşescu. NATO şi Uniunea Europeană nu pot fi apărate prin absenţă. Acest model a fost bun atâta timp cât nu au fost crize. Acum avem acest conflict între Putin – Ucraina – Occident – NATO şi mulţi se întreabă şi public, şi în gândurile lor, de ce nu suntem neutri, de ce suntem în NATO, de ce avem baze militare americane la noi, că dacă nu am aveam Putin nu s-ar lega de noi. Un eventual război în Ucraina, cu o invadare de către Rusia, ar stârni o emoţie ridicată în România pe ideea că Putin, dacă ar vrea, ar ajunge în câteva ore la Bucureşti. Integral: https://www.zf.ro
Dragoş Damian, Terapia Cluj: Garsoniera de 11 metri, G11, un uimitor efect secundar al dezindustrializarii Nu este deloc exclus ca celebra G11 din Cluj-Napoca care a facut inconjurul internetului sa fie de fapt o camera din caminele fabricilor sau din internatele liceelor industriale unde erau cazati angajatii nefamilisti, tinerii familisti sau respectiv copiii care veneau la oras sa munceasca sau sa invete, de la caz. Vorbim de constructii de dinainte de 1990. Si chiar daca G11 nu este parte dintr-un astfel de camin, sa ne amintim despre ce este vorba. Camerele de 10 metri erau in camine tip bloc construite de si aflate in proprietatea fabricilor si liceelor industriale. Primeai cazare acolo pe gratis, daca erai din afara orasului si munceai la fabrica, respectiv invatai la liceu. Imginati-va un spatiu cam de doua ori inaltimea unui om obisnuit, pe lungime si latime, in care dupa un hol mic adapostind un dulap si o chiuveta se intra intr-o incapare in care erau intre doua si patru paturi. Dusurile si vasele de toaleta erau la comun, pe hol, una sau doua incaperi pe etaj. Studentii care stau in caminele de dinainte de 1990 stiu foarte bine despre ce este vorba. Si ca sa ne facem o idee, au dimensiunile containerelor modulare care costa maximum 10 mii Euro, de vanzare pe toate online-urile. Dupa 1990, mai ales in perioada in care a inceput marea destructurare industrial de dupa 2000, fabricile incepusera sa se inchida iar caminele de nefamilisti, familisti sau liceeni sa isi piarda utilitatea. Astfel incat, acestea incepusera sa fie vandute unor intreprinzatori imobiliari, care le-au transformat in te miri ce – camine de studenti, case pentru seniori si desigur, blocuri de locuit, etc., inghesuind in spatiul mic chicineta, o cabina de dus si vasul de toaleta. Altii au fost mai darnici si au alipit doua camere transformandu-le intr-o garsoniera, sa-i spunem normala. Interesant este ca astfel de “incaperi” au putut fi intabulate si receptionate, iar acum, iata, se inchireaza sau se vand. Nu cred ca vreo alta tara – nu doar in Europa, ci in lume – a putut sa-si faca atata rau inchizand mii de fabrici si ajungand sa stea cu mana intinsa pentru orice, incepand cu utilitatile, mancarea, materialele sanitare, bunurile de larg consum si terminand cu, iata, apararea: daca incepe un razboi trebuia sa aducem din import absolut orice. Chiar daca in ultima instanta G11 nu este mai mult decat un subiect amuzant, faptul ca nu mai avem industrie de manufactura si oameni calificati pentru acest domeniu nu este deloc o gluma. Integral: https://www.zf.ro
SRI, războiul lui Putin și tinerii pro-ruși In România nu există încă analize publice despre felul în care ar putea fi afectată țara în cazul unui conflict și care ar fi principalele măsuri care ar trebui luate. Improvizația rămâne instrumentul preferat al oficialilor români, care se mobilizează doar atunci când sunt în situații limită. Această strategie levantină a fost aplicată în toate marile războaie, adesea fără mari succese. În cazul unui război în Ucraina, președintele Klaus Iohannis se așteaptă la un val semnificativ de migranți, iar ministrul de Interne Lucian Bode susține că România ar fi pregătită să-i primească. O anchetă făcută de Libertatea scoate, însă, în evidență că majoritatea județelor din nord nu au primit niciun fel de „sarcini” și deci nu și-au făcut temele. Practic, nu se știe câți oameni pot fi primiți, unde ar putea fi cazați, pentru cât timp li se poate asigura supraviețuirea, câte organizații nonguvernamentale sunt gata să se implice, câți voluntari ar vrea să ofere găzduire și pentru câtă vreme. Efectele pe termen mai lung nici n-au fost discutate deocamdată. Ministrul Apărării Vasile Dîncu a menționat în treacăt că securitatea energetică ar putea fi pusă sub semnul întrebării, dar există multe alte riscuri subliniate de un sondaj făcut recent de European Council on Foreign Relations în șapte state membre ale Uniunii Europene: Germania, Franța, Finlanda, Italia, Polonia, România și Suedia. ….Oricum datele cercetării scot în evidență diferențele mari care există mai ales în Est și în general în statele vecine cu Ucraina între generații: cei care au trăit Războiul Rece pe propria lor piele sunt gata să accepte orice riscuri pentru apărarea Ucrainei, în schimb cei tineri socotesc că nu merită să-și amaneteze confortul pentru un război care nu este al lor. Paradoxal, însă, în Germania și Franța lucrurile stau exact invers, cei tineri sunt dispuși la sacrificii, iar cei vârstnici nu și-ar pune pielea la saramură.….Din datele strânse, autorii sondajului au ajuns la concluzia că președintele rus „și-a consolidat imaginea de lider puternic preponderent în rândul populației tinere, sensibile la canalele media alternative precum TikTok”. Absența cunoștințelor istorice, influența propagandei și dezinteresul față de ceea ce se întâmplă cu adevărat în lume, îi face pe mulți tineri să se uite cu admirație la Putin și la politica lui autoritară, un fenomen care pare să fie comun în tot Estul Europei….Românii se așteaptă la un conflict, după cum arată cercetările, dar n-ar prea vrea să-și asume riscurile economice ale apărării Ucrainei, în vreme ce guvernul nu se grăbește să prevină efectele unui eventual război. Integral: https://ziare.com
Istoria unui deputat fără istorie: Pavel Popescu. Pe mâinile cui a fost dată Comisia de apărare din Camera Deputaților Nu are nicio legătură cu armata, dar conduce comisia de resort din Cameră. Facultatea a făcut-o la privat, în Arad, dar el se afla în acei ani în Norvegia, la muncă. Acestea sunt două dintre semnele de întrebare ridicate de Valeriu Nicolae într-un nou articol realizat pe baza investigațiilor făcute de „ANIpebune” – un grup de voluntari care și-au propus să facă informațiile publice despre politicieni cât mai accesibile și mai transparente. În 2016, la 29 de ani, domnul Pavel Popescu era deja în Parlamentul României reprezentând Partidul Național Liberal. Astăzi a bifat deja al doilea mandat. Conform CV-ului, termină Liceul de Informatică Grigore Moisil, din Timișoara, un liceu foarte bun. Apoi are o pauză de doi ani până să înceapă facultatea. Straniu, în CV apare că ar fi lucrat pentru o lună sau două (între ianuarie 2008 și martie 2008) ca manager de proiect pentru ING România la București, deși avea zero calificări, zero experiență în domeniu și doar 20 de ani. Revine la Timișoara și devine „specialist” în vânzări pentru o firmă care vinde paratrăsnete. Nu, nu este o glumă. Părăsește rapid firma și, iar printr-o minune, cu zero experiență, ajunge să lucreze pentru o altă bancă importantă la divizia de leasing, unde stă câteva luni. De acolo trece consultant în IT la o firmă care nu avea niciun angajat în perioada în care domnul deputat scrie că a muncit acolo. Renunță rapid și la consultanța în IT. Își trece în CV-ul de la Parlament o facultatea cotată binișor, Informatică Economică la Timișoara, deși nu este în stare să o termine și o abandonează după trei ani, în 2011. În același an devine președintele unei asociații studențești creștine adventiste și se înscrie, în locul facultății abandonate din Timișoara, la o universitate particulară, foarte prost cotată, implicată în scandaluri de corupție și diplome false la Arad. Deși el stă în Timișoara, iar apoi pleacă în Norvegia. …. Printr-o minune, domnul Pavel Popescu, care este în Norvegia pe întreaga durată a celor trei ani de studii la Arad, cu excepția primelor trei luni, obține, suntem siguri cinstit și meritat, o diplomă de economist în Administrarea Afacerilor, în 2014. Studiile la distanță ale universității din Arad vor fi desființate doi ani mai târziu. …. Conform declarațiilor de avere depuse, domnul Popescu a câștigat în calitate de consultant și om de afaceri de aproape zece ori mai puțin pe an decât soția domniei sale, care este educatoare în Norvegia. La momentul Colectiv, reacționează rapid și ajută la transferul unor răniți în Norvegia. Cu acest prilej, se poziționează foarte bine din punct de vedere mediatic. Se înscrie în PMP și începe să-l slăvească pe Facebook pe domnul Funeriu. Apoi slăvește la greu lideri ai guvernului tehnocrat, cum ar fi Dacian Cioloș, Cristian Ghinea și Vlad Voiculescu, în căutarea unei cariere politice. …. Trece la PNL și va fi ales deputat liberal în 2016. Ajuns la liberali, îl slăvește, aș spune obscen, pe liderul partidului de la acel moment, domnul Ludovic Orban. După faptă și răsplată: încă un mandat în 2020, plus șefia filialei PNL de la sectorul 4. Sare în echipa câștigătoare a domnului Cîțu, prilej cu care schimbă și ținta osanalelor de pe Facebook. …. Om de afaceri care a fost recompensat cu câteva sinecuri importante de partid. George Nicolaie deține o parte a firmei Euromedia controlată de un apropiat al domnului Ghiță. Un fost angajat al Euromedia a primit, anul trecut, prin firma domniei sale, 100.000 de euro de la PNL pentru publicitate. În plus, domnul Popescu este unul dintre cei mai scumpi parlamentari pe care îi avem. Pe lângă salariu, călătorii, cazare la București, domnul Popescu își cheltuiește la blană și suma forfetară – o medie de 13.950 din cei 14.010 posibili. Plătim pentru domnia sa un minim de 8.000 de euro pe lună. Adică, de 32 de ori mai mult decât câștiga în privat domnul Pavel Popescu, înainte de a ajunge pe prima scenă politică. A fost numit de curând președintele Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a Camerei Deputaților. …. Legea privind securitatea și apărarea cibernetică este unul dintre cele trei acte normative vizate de MApN, iar societatea civilă a ciulit deja urechile pentru a vedea dacă nu se pregătește o nouă schemă gen „Big Brother”. Domnul deputat PNL Pavel Popescu nu dă semne că s-ar teme de „Big Brother” și se declară hotărât să susțină pachetul legislativ chiar înainte de a-l vedea. Integral: https://www.libertatea.ro
Putin în Ucraina: hainele cele noi ale expansionismului rusesc Alocuţiunea de aseară a lui Vladimir Putin a rezumat, dincolo de delirul demagogic, liniile centrale ale politicii Federaţiei Ruse în raport de Ucraina . Vladimir Putin a a tăgăduit dreptul la existenţă al unei naţiuni: ca şi pentru autocraţii din dinastia Romanov, Ucraina nu este decât prelungirea destinului istoric al Rusiei. Expansionismul rusesc se eliberează, odată cu retorica lui Vladimir Putin, de travestiul internaţionalismului leninist. El se înfăţişează naţiunilor vecine Rusiei astfel cum s-a manifestat, în veacurile din urmă: brutal, agresiv, ipocrit. Nimeni şi nimic nu se poate opune măreţiei drumului său . Vocaţia statului rus însuşi este aceea de a duce cât mai departe această flamură sacră. Decizia de recunoaştere a independenţei regiunilor separatiste de pe teritoriul Ucrainei traduce intenţia Rusiei de a slăbi, fatal, statalitatea vecinului său. Deja controlate de marionete ale Rusiei, teritoriile vizate de Putin vor fi incorporate, cel mai probabil, în Federaţia Rusă. Precedentul anexării peninsulei Crimeea este unul deja familiar. Imperialismul Rusiei se confruntă cu un Occident care, în pofida faţadei retorice, nu este pregătit cu adevărat să reacţioneze decisiv. Complicităţile şi solidarităţile subterane ţesute de diplomaţia energetică sunt cu mult prea profunde spre a a fi ameninţate de această nouă criză. Germania şi Ungaria ilustrează, în maniere diferite, această politică de acomodare amicală cu regimul de la Moscova. Fără a risca o invazie ce ar antrena un cost uriaş de natură economică şi militară, Federaţia Rusă îşi urmează strategia ce are ca obiectiv central reducerea Ucrainei la statutul de stat eşuat. Prezenţa unor trupe de menţinere a păcii în regiunile separatiste nu ar fi decât imaginea, dramatică, a ingerinţei ruse: cinismul diplomatic este parte din tradiţia sovietică niciodată repudiată. Dreptul internaţional a încetat să mai existe ca instrument de menţinere a ordinii şi păcii intre naţiuni, iată ceea ce ziua de ieri clarifică, dincolo de orice îndoială. Agresiunea împotriva integrităţii teritoriale a Ucrainei este un fapt cert şi imposibil de negat. Spectacolul mediatic al războiului informaţional lasă loc certitudinilor. Rusia inaugurează drumul ce duce spre dezmembrarea Ucrainei. Este acesta un drum care poate include nu doar reunirea cu regiunile separatiste, ci şi anexarea unor zone din sud, acolo unde litoralul Ucrainei se învecinează cu zona Crimeei. Acesta nu este un război, în accepţiunea clasică a termenului, dar este un atac, direct şi brutal, împotriva unei naţiuni suverane. Integral: https://www.contributors.ro
Sărbătoare în Ucraina! A sosit convoiul cu atenţie şi îngrijorare de la Iohannis Pe fondul tensiunilor crescânde și a mesajelor beligerante din partea Rusiei, Ucraina primește o veste bună ca o boare răcoroasă în plină caniculă. Convoiul cu atenție și îngrijorare trimis de președintele Klaus Iohannis a intrat în această dimineață în capitala Kiev….. Locuitorii au fost văzuți ieșind pe străzi cu chipul luminat, zâmbind relaxați pentru prima oară de la începutul anului. Vocea calmă și domoală a președintelui Iohannis a răsunat îndelung pe străzile Kievului. Discursul său de atenție și îngrijorare a fost ca un pansament peste rănile războiul. Un veteran din armata ucraineană, rămas fără vedere în timpul conflictelor din Donețk a început să vadă lumini și umbre, iar un alt soldat, olog, s-a ridicat în picioare și a început să țopăie de bucurie. Integral: https://www.timesnewroman.ro
De ce se ridică tot mai multe restricții acum și anterior nu a fost posibil. Medic: ”Cele două griji ale noastre aproape că nu mai există” Tot mai multe țări anunță de câteva săptămâni relaxarea măsurilor impuse în contextul pandemiei de
Sfatul medicului Cineva, un medic, zice că ar fi bine să ne vaccinăm. De data aceasta, nu despre covid este vorba. Omul zice că am face bine să ne vaccinăm împotriva imposturii, a intereselor financiare, a oportunismului, ba chiar şi a fraudei. Enumerarea nu este suficient de clară, de aceea sunt necesare unele precizări. Cu impostura şi oportunismul e simplu: dacă ne vaccinăm şi facem “anticorpii” necesari, “agenţii patogeni” cu care venim în contact nu mai au spor să ne îmbolnăvească ori să ne prostească, să ne ducă de nas, cu preşul, ori să ne fure calul de sub şa. Suntem imunizaţi. Cu frauda, e cam tot pe acolo: devenim rezistenţi la apetitul pentru fraudă al altora şi de ce nu, chiar şi al nostru (ptiu… piei drace).
Cine-i de vină pentru preţurile la energie? Mituri şi realităţi ….Otilia Nuțu, expert Energie – Prețurile la energie au crescut în România pentru că au crescut în toată Europa, dar și pentru că am adoptat politici proaste, precum legea plafonării și compensării. Legea probabil a împins prețurile în sus mai mult decât s-ar fi întâmplat fără nicio măsură de sprijin. – Criza prețurilor n-are legătură cu liberalizarea – n-a fost niciun șoc la liberalizarea consumului casnic de gaze naturale din vara lui 2020, dimpotrivă, prețurile au scăzut cu cca 27%, iar reducerea s-a menținut până în vara lui 2021, când prețurile au început să crească peste tot în Europa. – Nici modelul european de piață nu e greșit, iar prețurile energiei electrice n-au crescut ”din cauza certificatelor de emisii”. S-a înțeles tocmai pe dos: prețurile energiei au crescut din cauza deficitului de gaz, adâncit intenționat de Gazprom din vară încoace, iar prețul certificatelor de emisii a crescut și el tot din cauza crizei de gaz. Faptul că ar fi fost speculații pe piața certificatelor și de aceea au crescut costurile cu CO2 s-a dovedit un fake news de proporții. – În Europa, consumul de gaz a crescut semnificativ în prima jumătate a lui 2021, dar apoi s-a prăbușit din cauza prețurilor; unde s-a putut, mai ales în producția de energie electrică, ne-am întors la cărbune, rezultând o creștere rapidă a prețului certificatelor de CO2.Gazprom are o parte importantă de vină – și-a onorat la limită contractele cu europenii, preferabil golindu-și din vară depozitele de înmagazinare din Europa, a livrat cât s-a putut de puțin pe conducte – cu excepția ”prietenilor” de pe Nord Stream și Turk Stream, ca să transmită un mesaj clar. În general, strategia Gazprom a fost să abuzeze de regulile europene, respectându-le formal tocmai ca să arate că regulile europene sunt cele care dau greș. – La noi, legea plafonării și compensării n-are legătură nici cu problema, nici cu soluția: prețurile au crescut rapid în jumătatea a doua a lui 2021 pentru consumatorii industriali, înainte de casnici, ceea ce va însemna inflație în 2022 – inflația e cea care ne va lovi buzunarul personal, mai curând decât facturile la energie….. “Ce facem totuși cu consumatorii? Cum gestionăm însă efectele, de pildă creșterea prețurilor pentru consumatorii finali, pentru a nu ajunge la reale crize sociale? Comisia Europeană a publicat încă din octombrie 2021 o listă de măsuri recomandate pentru a depăși criza actuală a prețurilor. Printre măsurile pe termen scurt avem: Ajutoare pentru consumatorii casnici vulnerabili la creșterile de preț, fie în bani, fie prin plata parțială a facturii de la buget, Amânări temporare la plata facturilor și evitarea debranșărilor în această perioadă sau Reducere de taxe și impozite – tot pentru consumatorii vulnerabili sau în sărăcie energetică, nu pentru toată lumea la fel. Dacă ne uităm la pachetul pe termen mediu propus de Comisia Europeana, observăm că România face fix invers. Adică zero preocupări pentru accelerarea măsurilor de eficiență energetică la consumatorii casnici, ca să le reducem facturile reducând pierderile de energie prin pereți; zero interes pentru investiții în capacități de producție de energie, pentru măsuri de securitate energetică, ori măcar pentru conștientizarea problemei. În schimb, vorbim din nou de ”reglementarea prețurilor”, adică taman invers decât recomandă Comisia cu facilitarea accesului consumatorilor la oferte realmente diversificate sau chiar pentru producerea proprie a energiei, acolo unde se poate. “, se mai arată în raportul Expert Forum. Integral:
Consultanța din PNRR, între expertiză utilă și bani pentru partid La sfârșitul anului trecut, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a anunțat că sumele alocate în bugetul PNRR pentru consultanță și asistență tehnică sunt de 240 milioane de euro. Este posibil, dar între două miliarde și 240 milioane euro este o diferență foarte mare. Recent, tema a devenit mult mai concretă. Ministrul sănătății a vorbit despre un buget de 25 milioane de euro pentru consultanță și asistență tehnică în vederea construirii a 25 de spitale și despre alocarea a cinci milioane euro pentru o agenție care să coordoneze dezvoltarea infrastructurii. Într-adevăr, diferența dintre sumele alocate pentru înființarea instituției și cele pentru consultanță este foarte mare. Reprezentanții USR, cei sub coordonarea cărora s-a construit PNRR, au oferit câteva explicații. Cea mai logică este aceea că la negocierile purtate cu Comisia Europeană, experții au întrebat cum va putea România să construiască 25 de spitale, dacă în ultimii ani nu a făcut nimic în materie. Răspunsul părții române a fost că se va crea o agenție care să se ocupe de infrastructura sanitară și, în plus, se va apela la asistența tehnică a experților europeni. Pot fi două soluții care au convins partenerii europeni să includă în PNRR dezvoltarea infrastructurii sanitare. Am căutat în bugetul PNRR și alte cheltuieli cu asistența tehnică sau consultanța. Într-adevăr, nu sunt foarte ușor de identificat. De exemplu, asistența tehnică și înființarea agenției care coordoneză construcția spitalelor apare în buget sub titulatura „dezvoltarea capacității pentru realizarea investițiilor în infrastructura de sănătate”. Mult mai clar este înscrisă asistența tehnică pentru revizuirea sistemului fiscal (patru milioane euro) și pentru reforma sistemului public de pensii, încă patru milioane euro. Dar, alături de aceste două capitole mai există o serie de obiective care sunt susceptibile că reprezintă consultanță sau asistență tehnică. Este vorba despre reconfigurarea Administrației Apele Române, o nouă strategie națională forestieră, dezvoltarea unui cadru legislativ favorabil tehnologiilor viitorului, îmbunătățirea mecanismului de programare bugetară, poate și implementarea venitului minim de incluziune sau dezvoltarea unui sistem de salarizare echitabil și unitar în sectorul public….
Sporuri și contracte de consultanță de milioane de euro pentru PNRR…. Senatul a votat un proiect prin care se va acorda un spor de 50 la sută angajaților care vor gestiona fondurile europene rambursabile. Inițiatorii au motivat propunerea prin nevoia de a stimula persoanele care vor gestiona banii europeni. Paradoxal, între condiționalitățile impuse de Bruxelles se numără și reforma sistemului de salarizare iar la ministerul muncii exista un proiect privind limitarea sporurilor la 20 la sută din salariu. La RFI, consultantul Valentin Ionescu, fost ministru al privatizărilor, spune că, în acest caz particular, sporurile sunt necesare. De ce? ”În sectorul public, și în ministere și în agenții, este o lipsă de expertiză în managementul de proiect și managementul de program, și atunci nu este exagerată o stimulare a personalului care este angajat să lucreze pe proiect…Avem de gestionat și programe operaționale până în 2027 și PNRR care este foarte greu… Există riscul să nu putem să angajăm o expertiză adecvată. În ministere nu există decât foarte puțini experți și bănuiesc că va fi necesar să se facă angajări și sunt proiecte, mai cu seamă în transformare digitală, unde ai nevoie de expertiză înaltă în IT. Nu vin oameni din IT în momentul de față la stat pentru că în privat sunt salarii mai mari”, explică la RFI Valentin Ionescu. Directorul executiv al Expert Forum spune și el la RFI că lipsa de personal calificat există dar crede că sporurile sunt ”o cârpeală”, chiar dacă una necesară. Varianta ideală ar fi reforma sistemului de salarizare prin care să se elimine sporurile și să se ofere salarii care să poată face față concurenței din privat. Pe de altă parte, ”salariile nu sunt singurul motiv pentru care joburile nu sunt atractive la stat…
Care este legătura dintre mitul IT-ului românesc și adevărul sărăciei Unul din patru tineri români se află într-o stare de deprivare materială sau socială severă. Cea mai mare proporție din întreaga Uniune Europeană. Și pentru a fi clar ce înseamnă această
Valeriu Nicolae: Am scris despre domnul Titea acum mai mult de un an. O carieră vomitivă legată de serviciile secrete a unui PSD-ist din Baia Mare. În ultima declarație de avere PSD-istul Titea a primit de la statul cel bun 11.894 de EUR pe lună, adică cu aproape 2100% mai mult decât făcuse în privat. Nevasta a trecut de la o firmă de păcănele direct la Transelectrica, că doar nu vă mirați că suntem în ditamai haznaua. Titea a fost o catastrofă la școală și a terminat o nenorocire de facultate de drept la 40 de ani. A fost angajat la Romatsa ca director juridic după un pic mai mult de un an de la terminarea facultății, deși omul are un gol de 15 ani în CV și experiență doar la o firmă de păcănele. A mințit în CV-ul prezentat la Romatsa că a terminat facultatea de Drept din București în 2005 în fapt el a terminat Bioterra în iulie 2012 și a fost angajat rapid pe post de expert la Romatsa și apoi promovat director, ilegal, în mai puțin de 100 de zile de la angajare. La data când Titea a dat examen la București pentru poziția de director juridic Titea nu apare în documentele de intrare și ieșire de la Romatsa. Postul de director a fost desființat anul trecut de ministrul Drulă la câteva luni după apariția articolului meu din Libertatea și în urma unui control despre care o să scriu(bravo, Drulă!). La căteva zile după desființarea postului, domnul Titea a intrat în concediu medical. Surse din Romatsa spun că are deja cu mult peste 200 de zile de concediu medical. Firesc, acum domnul Titea se pregătește pentru a fi numit în Consiliul de Administrație a Romatsa. Am zis că poate reușim să prevenim acest lucru. Maramureșul PSDist a lui Titea este locul acela minunat de unde a venit fostul consilier al lui Adrian Năstase, senator PSD și apoi mâna dreaptă a președintelui Iohannis și ambasadorul României în Anglia, domnul Dan Mihalache. Dan Mihalache a fost plătit de ASSN, academia aia super nenorocită a lui Oprea, Maior, Dâncu, Meleșcanu, că doar există un singur partid, cel al securicității. Și fosta fiică a securistului de Baia Mare, fostă șefă a tineretului social democrat, plagiatoare și fostă soție a parlamentarului de acum de Baia Mare de la PSD, nășită de Dan Mihalache și de Ponta, are o carieră la fel de vomitivă. !@#!)(@$&!@$)!@$. Share că dacă se simt cu ochii pe ei nu vor îndrăzni. Link la articolul de anul trecut în primul link. Sursa:
Prognoza Comisiei Europene pentru România: Preţurile vor continua să crească în 2022, mai ales cele la alimente Comisia Europeană şi-a majorat semnificativ prognoza de inflaţie pentru acest an în cazul României, de la 4% cât estima în noiembrie anul trecut, până la 5,3%, conform previziunilor economice de iarnă, publicate joi, 11 februarie, scrie Agerpres. În 2021, rata medie a inflaţiei în țara noastră a fost de 4,1%, potrivit Executivului comunitar. …. „Preţurile ar urma să continue să crească în 2022, din cauza preţurilor mari la energie şi a trecerii acestor costuri asupra preţurilor altor bunuri şi servicii. De asemenea, preţurile la alimente ar urma să crească ca urmare a unor preţuri mai mari şi a ofertei mai mici de îngrăşăminte. O dinamică mai puternică a salariilor decât se preconizează în prezent reprezintă un risc în sus la adresa prognozei de inflaţie. Inflația medie anuală IAPC ar urma să crească la 5,3% în 2022”, anticipează Executivul Comunitar. …. „Spre finalul anului 2021, avansul creşterii s-a calmat din cauza restricţiilor de aprovizionare, a noului val de infecţii cu COVID-19 şi a relansării puternice a inflaţiei. În pofida acestei pierderi de elan, care ar urma să continue şi în primăvara lui 2022, cele mai recente date referitoare la încrederea în economie indică o perspectivă de creştere pozitivă, chiar dacă una moderată, în special în servicii, comerţul cu amănuntul, construcţii şi industrie”, estimează Comisia Europeană. Conform acelorași previziuni, consumul privat ar trebui să îşi revină în a doua jumătate a acestui an, când sunt aşteptate să fie relaxate restricţiile, iar inflaţia să se tempereze. De asemenea, investiţiile ar urma să rămână solide pe întreaga perioadă a intervalului de prognoză (până în 2023 inclusiv), susţinute de Mecanismul de Redresare și de Reziliență și de alte fonduri ale UE. … În ansamblu, Produsul Intern Brut (PIB) real va crește cu 4,2% anul acesta și cu 4,5% în 2023. Comparativ, în toamna anului trecut, Executivul comunitar prognoza că PIB-ul României va înregistra un avans de 7% în 2021, urmând ca în 2022 să încetinească la 5,1% iar în 2023 să crească la 5,2%. Integral:
JEAN-CHRISTOPHE CAFFET, ECONOMIST-ŞEF COFACE:
Studiu: A patra doză de vaccin anti-COVID-19 nu este mai eficientă decât a treia doză împotriva infectării cu Omicron O a patra doză de vaccin nu ar oferi o protecție atât de mare la infectarea cu varianta Omicron a coronavirusului, relevă un studiu efectuat în Israel, scrie joi agenţia DPA, potrivit Agerpres. Deși subiecții studiului au avut simptome ușoare, încărcătura virală la nivelul organismului a fost mare. În urma administrării celei de-a patra doze, angajații din spitale care au participat la studiu au dobândit anticorpi la nivelul celor de după a treia doză. Cu toate acestea, infectările simptomatice au fost totuşi frecvente, potrivit concluziilor studiului, încă neevaluat de alţi experţi. Subiecții au avut simptome uşoare, însă majoritatea au avut încărcături virale relativ ridicate şi erau potenţial contagioase. Astfel că datele studiului arată că a patra doză de vaccin împotriva COVID-19 nu creşte imunitatea, ci doar o restabilește la nivelul maxim de după doza 3. „Eficacitatea redusă în prevenirea infectărilor cu Omicron uşoare sau asimptomatice şi potenţialul infecţios al cazurilor de îmbolnăvire arată urgenţa dezvoltării unui vaccin de nouă generaţie”, menţionează în concluzii autorii studiului. Ministrul german al sănătății, Karl Lauterbach, a remarcat, pe Twitter, că datele studiului din Israel „vorbesc mai degrabă împotriva unei a patra doze pentru toată lumea”. Totuşi, conform autorilor cercetării, persoanele vârstnice sau din grupurile vulnerabile ar putea avea un beneficiu de pe urma celei de-a patra doze, care ar putea preveni formele grave și decesele. Integral: :contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2022/02/agerpres13835591-scaled.jpeg?w=640&ssl=1)
Invazia. Fake news-ul ca strategie de stat Trăiesc în Tulcea, județul românesc care are cea mai lungă graniță cu Ucraina. Din balcon pot vedea, în zilele senine, Ismailul. Dacă nu sunt atent, atunci când umblu prin Deltă, telefonul se conectează la rețeaua ucraineană, iar traficul de date, în roaming, devine extrem de scump. Acum însă mi-e teamă că altceva ne costă pe noi mult. În județul Tulcea trăiesc aproximativ 50% dintre etnicii ruși din România și cam 10% dintre cei ucraineni. În timp, au învățat să conviețuiască, deși chiar și azi mai întâlnești mici frecușuri între lipoveni (rușii) și haholi (ucrainenii). Peste Dunăre, în raionul Odessa, trăiește a doua populație de români din Ucraina, după cea din raionul Cernăuți. Cei mai mulți dintre cei 125.000 de români se declară, la referendumuri, moldoveni. Riscul geostrategic al undiței Dacă te duci la pescuit pe brațul Chilia, trebuie să ai grijă când lansezi. Dacă ești mai avântat, s-ar putea ca tu să stai cu picioarele în România, iar momeala să fi aterizat pe mal, în Ucraina. …. Din când în când situația se mai tensionează. Mai scufundă ucrainenii un vapor, blocând pentru ani canalul Sulina, pentru a devia traficul fluvial pe Chilia, mai încep construcția unui canal artificial, care să le ușureze ieșirea din Dunăre în Marea Neagră, ne mai certăm pe insule fluviale sau maritime, pe platoul continental din Marea Neagră, dar, în rest, e liniște, se fac multe programe transfrontaliere finanțate de UE, e bine. …. Ziua când războiul n-a venit Liniștea trebuia să înceteze ieri, 16 februarie, conform informațiilor furnizate lumii de către americani. Surse extrem de serioase și de bine informate, printre care trebuie să menționăm CIA, au lăsat să se scurgă informația că Rusia lui Putin va ataca Ucraina pe 16 februarie. Cred că s-a anunțat și o oră exactă, cumva, dar nu sunt sigur. Analiștii militari români (nici nu știam că există atâția) au dat, și ei, ca sigură această informație. Nu poți să ignori atâtea surse de încredere. Serviciul de spionaj al SUA, oameni responsabili din administrația americană și, bonus, reputați analiști români care sunt convinși că rușii vor intra în Ucraina pe 16 februarie constituie un motiv de îngrijorare, mai ales pentru niște oameni trăind atât de aproape de zona de conflict. Am stat ca pe ace toată ziua, de la începutul ei, de la 0.00, până la 0.00. 24 de ore de angoasă. Îl văzusem pe Mircea Geoană, secretarul adjunct al NATO, povestind că una dintre țintele prioritare ale rușilor va fi și raionul Odessa. Practic, mă așteptam ca în lentilele binoclului pe care-l folosesc pentru bird-watching să văd tancuri rusești, de data asta, în loc de cormorani. …. Nu se știe de ce, în ciuda informațiilor de o acuratețe deosebită furnizate de aliații americani, rușii nu au atacat nici atunci, nici când și nici unde ne spusese CIA. În săptămâna în care a ieșit la iveală, ca urmare a unei investigații federale, că echipa democrată a candidatei Hillary Clinton a plătit pentru infiltrarea serverelor lui Trump, pentru a se planta acolo false dovezi ale colaborării acestuia cu Putin și Rusia, o administrație democrată nu se mai împiedică în amănunte și promovează fake news-ul ca strategie de stat. Nu este prima informație falsă, lipsită de orice dovezi, promovată de administrația Biden. Una la fel de gogonată a fost cea prin care ni se spunea că CIA și Pentagonul au dovezi certe că Rusia pregătește niște filmări false prin care vrea să arate că ucrainenii au atacat Federația Rusă, iar ei nu fac decât să fie obligați să răspundă la agresiune. E halucinant cât de proastă pare întreaga omenire în ochii strategilor americani. Aceasta a fost strategia folosită de Hitler atunci când a vrut să-și justifice atacul asupra Poloniei: au îmbrăcat în uniforme ale armatei poloneze niște nefericiți pe care i-au împușcat pe teritoriul german, pretinzând că atacaseră Germania. În foarte scurt timp, tancurile germane defilau prin Varșovia. Iar noi trebuia să fim convinși, în lipsa oricărei probe, că rușii pregăteau o manevră similară, la aproape 80 de ani distanță. …. Povestea armelor de distrugere în masă din Irak În 2003, Colin Powell, la acea vreme secretar de stat al SUA, a susținut în fața Consiliului de Securitate al ONU că există dovezi certe că Saddam Hussein deține arme de distrugere în masă, încercând astfel să justifice programata invazie a SUA în Irak. Au trecut 19 ani de atunci și nici până astăzi nu a fost găsită nici măcar una dintre acele arme de distrugere în masă, chimice, biologice sau nucleare. A fost un fake news de proporții globale, care s-a lăsat cu sute de mii de victime, morți în războiul declanșat de SUA sau în tragedia umanitară ce i-a urmat. România a trimis, de-a lungul timpului, mii de soldați în acest război bazat pe o minciună. Unii au murit acolo, mult mai mulți au fost răniți, cam toți s-au întors cu sechele pe viață. ….. Atunci când vom înghiți că știrile false sunt o formă acceptabilă a politicii statale, va trebui să nu mai avem nici cea mai mică pretenție de democrație, egalitate în drepturi, justiție. Exact ceea ce ne diferențiază de guvernările precum cea de la Kremlin. Integral: 
„Misterul epidemiologic” al Covid-19. Motivul pentru care unele țări bogate au fost mai afectate Pandemia de Covid-19 a fost numită „un mister epidemiologic” deoarece a provocat mai multe victime în țările dezvoltate, cu sisteme sanitare care, teroretic, erau mai bine pregătite pentru o asemenea situație….. Astfel, nivelul scăzut de încredere în guverne sau al încrederii sociale (între oamenii dintr-o anumită țară), precum un grad mare de corupție este corelat în mod clar cu o rată mai mare de a infectărilor, în timp ce indicii legați de starea sistemelor sanitare s-au dovedit a avea o relevanță mai scăzută. Studiul a analizat date din 177 de țări și a fost realizat de către Institute for Health Metrics and Evaluation (IHME) al Universității Washington, împreună cu Council for Foreign Relations. Perioada de referință este 1 ianuarie 2020 – 30 septembrie 2021…..Țări bogate cu resurse generoase alocate sistemelor sanitare au avut rate ale mortalității mul mai mari decât țări sărace, existând diferențe notabile chiar între state vecine. Motivul ar fi legat de nivelul de încredere pe care îl are populația în guverne sau de pe care îl au oamenii între ei.
Cristian Ghinea, atac dur la PSD și ministrul Sănătății: Ciolacu, Rafila, sunteți pe cale să ratați șansa de a investi 1,7 miliarde euro în spitale. Puneți mâna la muncă, putorilor! / Sunt investiții de 1,7 miliarde și 30 de milioane pentru tot aparatul care le face ….
Gaze din Marea Neagră? Adio del passato! …. Tensionarea relațiilor din regiunea Mării Negre este în curs. Nimeni nu poate spune dacă Federația Rusă va ataca sau nu Ucraina. Data este dată de surse americane: 16 februarie 2022. Alți oficiali americani o infirmă. Sunt peste 130.000 de soldați ruși comasați la granița Ucrainei, dotați cu armament performant. Mai sunt și câteva mii de soldați ai separatiștilor din Donețk – Lugansk. Mai sunt peste 1000 de „pacificatori” ruși în Transnistria, adică la câteva zeci de kilometri de Galați. Sunt câteva zeci de nave angrenate zilele acestea într-un exercitiu naval pe lângă peninsula Crimeea, anexată ilegal în 2014. Între Sevastopol și Sulina sunt 300 de kilometri. Până la Constanta sunt 400. Distanța până prima viitoare platformă de extractie de mare adâncime ar fi cam 200 de kilometri. Intrebare: exista vreun investitor occidental care să investească la mai puțin de 200 de kilometri de sursa unui conflict regional, locul unde interesele geopolitice sunt antagonice? Sumele necesare investiției sunt imense și banii se recuperează în mulți ani. (unele surse dau 10 ani).
Ziua dezbinării pe decizii economice între PNL și PSD. Populația… vedem noi mai încolo! După mai mult de două luni de la izbucnirea scandalului facturilor la gaze și energie, vedem că ce s-a adoptat de către “specialiștii” de la Ministerul Energiei prin Ordonanță de urgență, a fost un fiasco, diminuările, la facturile urcate la cer, s-au făcut de ordinul a 10-15 lei pe factură, existența multor compatrioți fiind aruncată într-un coșmar din care speră să se trezească, în momentul în care guvernanții îngrijorați de derapajul necotrolabil, consecință a “liberalizării” pieței de energie, vor lua o decizie politică, care să-i reașeze măcar în situația de dinainte de plafonare…..
Care ar fi “singura soluție” de-a opri devalorizarea accelerată a leului. “Înainte să zicem că BNR este vinovată, să facem încă un pas în spate” ….Năsui prezintă pe
„Domnu‘, o să fie război?”. Când George Simion vrea și el înarmare Nu mă pricep la geopolitică, iar cei care pretind că se pricep au demonstrat doar că sunt niște animatori angajați să lustruiască tancuri. Dar am dreptul să pun întrebări. …. Printre glumițe și meme, copiii au văzut prima oară în viața lor propaganda de război la lucru. Conturi false sau personaje dubioase răspândind tot soiul de informații. Ce e fascinant e că majoritatea nu sunt trolii plătiți cu care au visuri umede serviciile noastre, sunt pur și simplu pagini care caută audiență și bani. Piața liberă media și propaganda de război n-au mers nicicând mai bine mână în mână. Exemple? Semisvasticile din filmulețele de propagandă Un copil drăguț ține cu mânuțele un pistol automat. Un soldat mascat îl ajută să îl încarce. O doamnă în vârstă ia lecții de tras cu arma de la un soldat. Imagini războinice și drăguțe difuzate mai ales în presa americană, aia care se pretinde quality (nu vorbim despre acele canale care sunt doar colectoare de dejecții), fără niciun context. Pentru că poate contextul spune și el ceva: imaginile erau de la antrenamentele grupărilor de extremă dreapta din Ucraina, care s-au gândit să facă niște clipuri de propagandă virale. …. Pentru că, printre atâtea incertitudini, sunt și niște chestii sigure: actualul președinte Vladimir Zelenski poate fi ușor înlocuit de grupări de extremă dreaptă fascizante, la care oricum presa occidentală a tot închis ochii în timp ce visa cai verzi pe pereți cu europenizarea și natoizarea Ucrainei. …. Stereotipul războinicilor e reprezentat de Lucian Mândruță și Radu Tudor, care scot gemete de plăcere în public la pătrunderea fiecărui blindat pe teritoriu românesc. Cei mai războinici sunt și cei mai proamericani. Mulți sunt din filmul „fanul lui Trump”, deși oricine cât de cât atent la politică internațională, vede că tocmai adversarii lui Trump, tabăra democratică, sunt apucați cu „războiul cu marele URSS”. …. Vă amintiți de figuri venerate de presa românească, precum Victoria Nuland, dar și de mesajele venite dinspre tabăra dnei Clinton, care toate erau de o violență extremă antirusească – aia nu mai era diplomație. Trump e dezgustător.
Gata cu şmecheria, Putin! România scoate laserul lui Coandă din tunelul dacic Mișcările de trupe de la granița cu Ucraina au determinat forțele armate române să scoată asul din mânecă. Imensele porți de piatră ce străjuiesc ieșirea din magistrala nord a tunelurilor dacice (TD4) de la Vișeul de Sus s-au deschis pentru prima oară în jumătate de secol pentru a face loc laserului lui Coandă….. Raza de acțiune este una practic nelimitată, singura problemă pe care o întâmpină operatorii tancului este curbura pământului. În aceste momente laserul lui Coandă a fost deja băgat în priză și armat, pregătit să respingă orice fel de invazie venită dinspre Rusia sau orice altă țară se află în direcția sa de tragere. Soldații noștri au dat asigurări că nu e nevoie decât de cinci minute de încălzire pentru ca acesta să atingă capacitatea maximă de încărcare și să topească orice fel de echipament militar aflat de partea cealaltă a graniței. Integral:
Medic: “Nu putem spune că România a atins imunitatea colectivă. Vaccinul dar și îmbolnăvirea nu ne asigură o protecție împotriva transmiterii virusului”….“Imunitatea de grup se obține atunci când într-o grupă, într-o populație, există un număr de indivizi suficient de imunizați astfel încât să împiedice răspândirea unei boli infecto-contagioase. Această imunitate poate fi obținută fie pe cale naturală prin îmbolnăvire, fie prin vaccinare. Până în acest în acest moment, imunitatea colectivă obținută astfel încât să putem să eliminăm măcar o anumită boală nu s-a obținut decât prin vaccinare. Ne aducem aminte că în acest moment avem o boală eradicată. Este vorba despre variolă. Poliomielita este eliminată în anumite continente. Încă mai avem cazuri în Pakistan și Afganistan și uneori prin Nigeria. Întorcându-mă la întrebarea dumneavoastră, avem un număr semnificativ de persoane imunizate fie prin boală, fie prin vaccinare, însă, datorită acestor particularități pe care le acest virus, nu putem spune că am atins sau că vom atinge în viitorul foarte apropiat imunitatea colectivă câtă vreme transmiterea este posibilă”, spune la RFI, medicul Gindrovel Dumitra, coordonatorul Grupului de Vaccinologie din cadrul Societății Naționale de Medicina Familiei, invitatul emisiunii
Afacerea testelor de salivă pentru elevi. O singură firmă a primit contracte de peste 180 de milioane de lei Statul român a dat drumul, la sfârșitul anului trecut, la o afacere de 1 miliard de lei – teste de salivă pentru elevi, cumpărate prin sistemul de achiziții centralizate. Până acum au fost achiziționate aproape 35 de milioane de astfel de teste și au fost contractate alte 18 milioane. Mai mult de jumătate dintre ele au fost sau vor fi aduse de o firmă a cărei cifră de afaceri a crescut în pandemie de 8 ori, din mii de contracte pe bani publici. Și alte firme implicate în afacerea cu testele elevilor au istoric de contracte cu bani publici. Buletin de București a obținut lista completă a contractelor încheiate până acum, a plăților făcute și a disfuncționalităților apărute….. ONAC nu a organizat însă o licitație deschisă pentru achiziția acestor teste, ci a desemnat câștigătorii în urma unei negocieri fără publicare prealabilă. Mai exact a invitat anumite firme să faca afaceri cu statul. Buletin de București a solicitat ONAC să ne comunice pe ce criterii a ales aceste firme invitate la ospăț din bugetul de stat, dar nu a primit niciun răspuns. Am primit, în schimb, de la IGSU, lista tuturor contractelor subsecvente, cu numărul de teste livrate și plățile făcute. Marele Câștigător: firma BEST ACHIZIȚII SRL – 180 de milioane de lei Pe 23 noiembrie 2021, IGSU a semnat primul contract subsecvent cu firma Best Achiziții SRL, pentru achiziția de teste de salivă pentru elevi, în valoare de 26,4 milioane de lei. Mai exact, cu o asocierea formată din firma cu pricina și o alta, Logaritm SRL. În ianuarie 2022, Best Achizitii reușește să câștige singură un lot uriaș de teste, de 10 milioane de bucăți, pentru care a primit deja 68 de milioane de lei. Adevărata lovitură a fost dată, însă, pe 22 ianuarie când firma reușește să semneze două contracte subsecvente în valoare totală de 99,2 milioane de lei, contracte aflate în acest moment în derulare. În total, dacă luăm în calcul jumătate din suma obținută în contractul obținut în asociere, Best Achiziții SRL a obținut din bani publici 180 de milioane de lei. Prețul cu care firma a vândut statului român teste a fost între 6,40 și 8.80 lei bucata….. VIGGO FASHION INTERNATIONAL- 47 de milioane de lei Cele mai scumpe teste de salivă au fost cumpărate de statul român de la Viggo Fashion International. 46,95 milioane de lei au fost plătite pentru 5 milioane de teste. Adică 9,39 lei bucata. Firma înființată în 2015 cu obiect de activitate Comerț cu amănuntul al îmbrăcămintei, în magazine specializate are un unic asociat, pe Marius Ionuț Marin. Mult mai cunoscut decât patronul este cel care reprezintă brandul de haine produse de firmă, Cătălin Botezatu. Integral:
Miracolele României: polițist de Frontieră cu vilă de 200 mp la Iași și cabană la Bicaz dintr-un salariu de 1.000 DE EURO Mihai Pavel a luat o casă la Breazu cu 100.000 de euro, dar a împrumutat de la bănci 130.000 de euro * Doar rata lunară e aproape cât tot salariul lui, fiind simplu agent la Vama Sculeni * Pe malul Bicazului a construit o cabană cu 5 camere pe un teren de 1.500 mp * A construit fără autorizație, a defrișat pădurea încălcând Codul Silvic și s-a așezat în zona de protecție a lacului: trei legi ignorate deodată * Încă doi polițiști au construit la fel, lângă Mihai Pavel: putem avea toată încrederea în oamenii legii * Polițistul de Frontieră cere pe cabană 125.000 de euro, având și ponton de 120 mp și barcă de 260 de cai * Pavel și alți colegi au fost trimiși în judecată pentru mită la vamă, ajutând transfugii să treacă pe la Sculeni * Deși șpaga de 5.000 de euro fusese recunoscută la interogatorii, în instanță și-au schimbat declarațiile și au fost achitați * Averea lui Mihai Pavel nu poate fi justificată din salariu: împreună cu soția câștigă doar 1.200 euro/lună Cu salarii lunare nete cumulate de până în 6.000 de lei, familia Pavel deține proprietăți imobiliare impresionante: un apartament de 64 mp (2005), o casă la Breazu de 200 mp (2016), teren și o cabană de 84 mp pe malul lacului Bicaz, în județul Neamț. El, Marius Mihai , este agent la Poliția de Frontieră Iași. Casa de vacanță a fost ridicată fără a avea autorizație de construire, cu încălcarea Codului Silvic, în zona de protecție a lacului. Același Pavel a fost, în urmă cu 10 ani, protagonistul unui dosar penal, procurorii DIICOT acuzându-l de complicitate la trafic de migranți și luare de mită. A fost achitat. „Lipsa unor dovezi certe din care să rezulte fără dubiu implicarea”, au menționat judecătorii. Integral:
Reacția DNA la proiectul guvernului privind desființarea Secției Speciale: „Nu reprezintă un progres” Reprezentanţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (
Lecţia de drept internaţional a lui Vladimir Putin sau despre lichidarea libertăţii naţiunilor Procesiunea de vizite şi de convorbiri telefonice din aceste zile este semnul prin care măreţia Rusiei imperiale este reafirmată. Majestatea palatului în care Putin îşi intâmpină oaspeţii este imaginea însăşi a barocului stalinisto- ţarist al regimului de la Moscova. Forţa militară şi grandoarea arhitecturală dau măsura unui moment istoric. Dar Vladimir Putin oferă Occidentului şi Europei central- răsăritene o nu mai puţin preţioasă lecţie de drept internaţional. Conduita sa este menită să clarifice statutul pe care legea internaţională îl are în economia politicii Rusiei. Şi nu există nici un fel de ambiguitate în maniera în care acest mesaj este transmis: egalitatea dintre state, suveranitatea, integritatea teritorială şi auto- determinarea sunt valori ce nu mai au relevanţă în noua ordine pe care Putin o priveşte ca legitimă, astăzi. Căci revizionismul lui Putin este cu mult mai ambiţios decât pare. Intenţia sa nu este doar aceea de a contesta supremaţia americană. Proiectul său este acela de a iniţia, pe urmele totalitarismului veacului trecut, un sistem global dominat de forţa brutală şi de ingerinţa imperialistă de tip sovietic. Dreptul internaţional devine, în acest context de ameninţare deschisă cu forţa la adresa unui stat suveran, o ficţiune. Cât despre utopia unei comunităţi globale de naţiuni unite sub semnul păcii, naivitatea unei asemenea viziuni este evidentă, în circumstanţele pe care le traversăm. Rusia reafirmă, cu brutalitate, un adevăr ignorat şi de cei care, în preajma lui 1938, au încercat să domesticească imperialismul nazist: ordinea internaţională a naţiunilor civilizate se întemeiază nu doar pe drept şi normele sale, ci şi pe voinţa de a apăra aceste valori împotriva celor care le ameninţă. Reacţia viguroasă, ce nu poate exclude forţa armată, este singura ce acordă o şansă de supravieţuire dreptului internaţional….. Precedentul pe care Rusia lui Putin îl instituie va fi urmat de cei care, aliaţi de conjunctură ai Rusiei fiind, admiră această agresivitate făţişă. De la China la Iran, o întreagă galerie de autocraţii este pregatită să aplice acest nou drept internaţional. Şi cum ar arăta o lume în care libertate de navigaţie ar fi limitată de marina chineză, în vreme ce şantajul nuclear al Iranului ar paraliza Orientul Mijlociu? Iată o întrebare ce poate descrie un posibil viitor. Regimul de la Moscova nu are ca ţintă doar Ucraina. Ca orice stat revizionist el nu va accepta decât temporar concesiile. Integral:
De ce valul 5 a ajuns în România când alte țări aproape că îl depășiseră deja …. România nu a simțit aproape deloc valul 1 al pandemiei, într-un moment în care virusul SARS-CoV2 făcea ravagii în unele țări din vest, amintește medicul Radu Ciornei: “Noi valul 1 nu l-am avut aproape deloc. În momentul în care în Lombardia și în Spania erau câte 500 – 700 – 1.000 de morți pe zi, noi nu aveam nimic. Noi valul 1 nu l-am simțit absolut deloc datorită acelor restricții, datorită stării de urgență. În starea de urgență nu ne-am îmbolnăvit aproape deloc, s-a îmbolnăvit doar Suceava, și uitați-vă că Suceava are o traiectorie absolut aparte față de restul țării. Suceava a fost primul județ verde din România în valul 4 și tind să cred că sunt foarte mulți trecuți prin boală. În ciuda faptului că s-au vaccinat foarte puțini, să nu uităm că în Suceava sunt și foarte mulți oameni plecați – Suceava este județul din România cu cei mai mulți oameni care lucrează în afara granițelor.” Practic, județul Suceava este singura zonă a României care are același număr de valuri precum țările din vest – 5, în timp ce, în restul țării, valul 1 a fost aproape inexistent. Așa se poate explica și decalajul pe care România l-a avut constant față de alte țări, la venirea fiecărui val pandemic: practic, în luna decembrie a anului trecut, în timp ce țările din vest intrau deja în valul 5, țara noastră era încă în valul 4….. Acum, previziunea mea este că, odată cu încălzirea vremii, în această primăvară, vom ajunge foarte aproape de normalitate. Vara care urmează va fi, foarte probabil, o “vară normală”. Din păcate însă, România, alături de Bulgaria, va fi în fruntea Europei la numărul de decese în valurile 4 și 5 ale pandemiei, avertizează Radu Ciornei.
România are 1,26 milioane de bugetari. Unde sunt angajaţi cei mai mulţi Potrivit sursei citate, din totalul celor 807.562 de angajaţi din administraţia publică centrală, 595.034 lucrau în instituţii finanţate integral de la bugetul de stat (plus 2.879 angajaţi faţă de noiembrie 2021). Cel mai mare număr de posturi ocupate se înregistra în Ministerul Educaţiei, respectiv 290.417 (289.959 în noiembrie), Ministerul Afacerilor Interne – 121.622 (119.829 luna precedentă), Ministerul Apărării Naţionale -75.855 (75.739 în noiembrie), Ministerul Finanţelor -24.384 (24.375 în noiembrie), Ministerul Sănătăţii -18.421 (18.330 în noiembrie) şi Ministerul Justiţiei- 16.926 (16.824 în noiembrie), informează Agerpres. Reprezentanţii MF mai arată că în instituţiile finanţate integral din bugetul asigurărilor sociale erau ocupate 9.244 de posturi (plus 83 faţă de luna anterioară), în cele subvenţionate din bugetul de stat şi din bugetul asigurărilor pentru şomaj un număr de 43.325 (plus 593), în timp ce în instituţiile finanţate integral din venituri proprii erau 159.959 de posturi ocupate (plus 365)…. În ianuarie 2021, numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era de 1.249.283, din care peste 64% în administraţia publică centrală, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor. Numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, în decembrie 2021, de 1.262.318, cu 3.508 mai multe comparativ cu luna precedentă, iar 63,97% dintre acestea în administraţia publică centrală, arată datele publicate de Ministerului Finanţelor. Integral:
Colecţie de sinecuri pentru oamenii Puterii …. Social-democraţii, ca partid nou la guvernare, încă sunt într-o perioadă de aşezare a oamenilor în funcţii publice, dovadă fiind efervescenţa de numiri în ultimele săptămâni. Bogdan Mîndrescu a fost numit secretar de stat la Transporturi în primele zile ale lui 2022, înainte de avansarea în funcţie fiind şef de cabinet al lui Sorin Grindeanu, titularul portofoliului ministerial. Însă a fost doar începutul funcţiilor pentru Mîndrescu. Din 14 ianuarie 2022, Mîndrescu figurează şi ca membru în Consiliul de Administraţie al Autorităţii Aeronautice Civile din România, fiind membru provizoriu, pe o perioadă de maximum şase luni. Indemnizaţia brută lunară pentru această poziţie este de 12.000 de lei. Nu în ultimul rând, Mîndrescu a primit un nou mandat de şase luni în Consiliul de Administraţie al Registrului Auto Român. Componenta fixă a remuneraţiei brute este 10.500 de lei. În anul fiscal 2020, media lunară a câştigurilor unui membru al Consiliului de Administraţie al RAR era de 11.900 de lei, suma netă. De la consilier la şef şi numirea în două consilii Tot cu sprijin PSD, aproape peste noapte, a ajuns să aibă mai multe funcţii bine remunerate Eduard Mike. Din consilier principal la Ministerul Agriculturii, Eduard Mike este numit prima dată director de cabinet la nivelul Ministerului de Finanţe. De altfel, Eduard Mike a fost coleg cu Adrian Câciu la Agricultură, actualul ministru fiind în perioada 2017-2019 director de cabinet, iar în perioada 2019-2020, consilier principal. Primul Consiliu de Supraveghere bifat de Mike este cel al Fondului Român de Contragarantare. 12.600 de lei este indemnizaţia brută lunară, pentru participarea la minimum o şedinţă. Iar pentru a diversifica activitatea lui Mike, Ministerul de Finanţe l-a numit ca reprezentat al instituţiei în Consiliul de Administraţie al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, începând de sâmbăta trecută. 13.215 lei este indemnizaţia brută pe care o va primi Eduard Mike pentru funcţia de la CNAIR. Liberali bine conectaţi la resursele statului Bine recompensaţi prin conectarea la sinecuri sunt şi reprezentanţi ai PNL din Guvern. Un astfel de exemplu este secretarul general al Ministerului Afacerilor Interne, Ştefania Gabriella Ferencz, fostă şefă de cabinet a lui Emil Boc, în anii când era premier, apoi în continuare o colaboratoare apropiată a acestuia. La jumătatea lunii ianuarie, Ferencz a fost numită pentru încă şase luni în funcţia de secretar general al MAI. Potrivit unor surse politice, Gabriella Ferencz îşi va menţine şi funcţiile din diferite consilii şi comitete. Un exemplu este postul de membru în Comitetul Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări din cadrul EximBank. O astfel de funcţie este remunerată lunar cu circa 21.000 de lei, deoarece fiecare membru primeşte 20% din indemnizaţia şefului Eximbank, Traian Halalai, care în 2020 avea un venit lunar de 112.000 de lei, potrivit informaţiilor publice. Zilele acestea, Ferencz ar urma să fie numită din nou membră în Consiliul de Administraţie al CNAIR, după ce sâmbătă mandatul de patru luni i-a expirat. Potrivit ultimei declaraţii de avere a secretarului general din MAI, în 2020 aceasta a încasat peste 600.000 de lei, deci aproximativ 50.000 de lei lunar. Integral:
Petrişor Peiu, analist economic, predicţii pentru 2022: Preţuri duble la energie, inflaţie, creşteri de taxe …. Analistul economic aminteşte că, aşa cum ni se cere de la Comisia Europeană şi cum ni se sugerează prin raportul de ţară de la OCDE, consolidarea fiscală rămâne principala aşteptare de la administraţia românească. „Acest lucru trebuie tradus astfel: vor trebui crescute veniturile bugetare şi reduse cheltuielile bugetare. Ceea ce înseamnă că trebuie îmbunătăţită colectarea taxelor şi impozitelor, dar nu va putea fi ocolită nici creşterea anumitor tipuri de taxe”, spune Peiu. În ceea ce priveşte predicţiile acestuia privind principalii indicatori economici pentru 2022, Peiu spune că vom avea, fără îndoială, o creştere economică în jur de 4,5%, care nu va mai fi printre cele mai mari din Uniunea Europeană, ci în jurul mediei organizaţiei. Vom avea, în schimb, una dintre cele mai mari inflaţii, cu siguranţă în trimestrul II vom depăşi cu mult 10%. De asemenea, consolidarea fiscală rămâne principala aşteptare de la administraţia românească, conform cerinţelor Comisiei Europene, prin raportul de ţară de la OCDE. “Înseamnă că trebuie îmbunătăţită colectarea taxelor şi impozitelor, dar nu va putea fi ocolită nici creşterea anumitor tipuri de taxe,” comentează analistul. “În raportul OCDE este îndemnat guvernul să crească acele taxe cu „impact redus asupra competitivităţii”. Se dă exemplul impozitelor pe proprietate, care ar putea creşte veniturile proprii ale autorităţilor locale. În aceeaşi categorie pot intra şi accizele pentru produse din alcool şi tutun, de exemplu. Să nu uităm că anumite produse din tutun sunt accizate la un nivel mult inferior ţigaretelor, deci loc pentru creşteri ar fi. Iar efectul negativ al creşterii unor taxe pentru anumite industrii poate fi compensat numai prin predictibilitate, adică prin fixarea unui calendar multianual de creşteri, transparent şi etapizat,” mai spune Peiu. Statisticile prezintă România ca fiind „campioană europeană” la TVA necolectat, comentează analistul, iar Acest fenomen este extrem de grav pentru că TVA-ul reprezintă principala sursă de alimentare a bugetului de stat, cu niveluri mult peste cele aduse de impozitele directe (pe profit şi pe venit). “Soluţiile de creştere a colectării sunt de două tipuri: pe de o parte, digitalizarea procesului de facturare şi conectarea online a caselor de marcat cu baza de date a Ministerului Finanţelor, iar pe de altă parte reducerea fenomenului evaziunii şi a contrabandei cu produse importate şi nedeclarate,” spune Peiu. Integral:
Primăria Mogoșoaia calculează ce profit aduce proprietarilor de terenuri viitorul Sector Zero. Băiatul primarului va fi mai bogat cu 1,24 milioane de euro Primăria Mogoșoaia publică pe
De ce plagiază universitarii. Cazuri celebre din România ….Treptele didactice de la preparator, asistent, lector, conferențiar, profesor, la care se adaugă abilitarea pentru conducere de doctorat, impun un număr de publicații științifice, participări la conferințe, prezență internațională în domeniu. Doctoratul devine obligatoriu de la nivelul de asistent. Numărul de lucrări științifice punctate crește cu cât gradul universitar este mai înalt, iar publicațiile cotate internațional sunt și ele obligatorii. Ce face Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice Lucrările științifice serioase presupun cercetări care durează uneori ani întregi. De aceea, este suspectă abundența lucrărilor științifice într-o perioadă scurtă, care atrage ascensiunea rapidă a unor cadre didactice. Și mai suspectă este publicarea unor studii în domenii diferite, fără legătură între ele. Universitățile au, prin lege, obligația de a constitui regulamente, coduri și comisii de etică, proceduri de sancționare…..În septembrie 2020, când a fost instalat noul consiliu, existau peste 200 de sesizări vechi de până la 5 ani. În 2021 CNECSDTI a publicat pe site 14 hotărâri la sesizările primite….. Cum se întâmplă în realitate În 2016, o revistă care a investigat în mai multe rânduri cazul de plagiat multiplu al Ramonei Lile, rector la Universitatea „Aurel Vlaicu”- UAV din Arad, s-a adresat CNECSDTI pentru a cere verificarea lucrărilor semnalate. Sesizarea înregistrată cu nr. 183/7.11.2016 nu a primit răspuns, deși redacția a revenit cu două adrese de-a lungul anilor, una în 2017, alta în septembrie 2020. Timp de patru ani, cazul nu a fost analizat de organismul abilitat, deși au fost furnizate toate lucrările copiate cuvânt cu cuvânt, uneori preluând și ISBN-ul lucrării furate. În acest lung răstimp, doamna Ramona Lile a avut timp să candideze pentru al treilea mandat, pe artificiul creat de minister, pentru a păcăli prevederea limitării mandatelor de rector la două, conform Legii Educației. A fost aleasă, fiind unicul candidat….Experții grupului de lucru care a analizat lucrările au ajuns la o concluzie fără echivoc, referitor la șase lucrări plagiate: „Este vorba de unul dintre cele mai grave cazuri de plagiat din cercetarea academică românească de după 1989”….. Universități vs. integritate academică Florian Bodog, fost ministru al Sănătății în guvernul PSD-ALDE, actualmente senator, a fost prins cu un doctorat plagiat pe domeniul economic obținut la Universitatea de Vest din Timișoara. Aceasta a confirmat plagiatul prin Comisia de Etică și a cerut retragerea titlului. La Universitatea din Oradea însă, Bodog conduce doctorat în domeniul medicinei. Senatorul s-a adresat justiției în 2020, procesul fiind pe rol la Curtea de Apel Oradea cu un nou termen pe 7 februarie 2022. Mircea Beuran, fost ministru al Sănătății, a fost dovedit plagiator în mai multe lucrări, unele publicate în SUA, chiar în timpul ministeriatului. UMF „Carol Davila” din București l-a concediat, însă instanța l-a reîncadrat. Deși dovedit plagiator, a devenit în 2018 membru în CNATDCU, autoritatea care investighează doctoratele și alte abateri etice….. Ramona Lile este în continuare rectorul universității de stat din Arad, cu un venit de peste 7.500 euro pe lună de la buget, conform declarațiilor de avere. Poate un plagiator dovedit și sancționat să rămână rector? Răspunsul scurt este da, poate. Dar nu fiindcă n-ar exista posibilitatea eliminării legale a acestei strigătoare la cer incompatibilități morale, ci pentru că instituțiile protejează prin inacțiune plagiatorii, șmecherii ajunși în vârf pe căi politice, penalii. Câteva exemple. Lucian Georgescu, rector al Universității Dunărea de Jos din Galați, fost ministru al Cercetării în guvernul PSD condus de Mihai Tudose, este coautorul unor lucrări plagiate în proporții covârșitoare. Edupedu.ro a făcut o analiză pe mai multe articole care arată fără echivoc că s-au produs preluări identice, fără ghilimele, ale unor texte științifice scrise de alții. Integral:
Banii nu au miros – Miliarde din deșeuri Europa exportă de ani buni deșeuri ilegale: o afacere de miliarde. Natura nu este singura care are de suferit.
Cum putem reuni România dezbinată Privim de două ori pe an spre generațiile care au făcut unirile. Laude, discursuri, fanfare, imnuri și steaguri fluturate. Bașca bani publici special alocați. Sentimentu’ național se ridică pân’ la cer, plutesc spre văzduh cuvinte mari, patrioții se-nalță ca brazii, iar din colțul ochiului unui politician mai curge o lacrimă, atât cât trebuie să se vadă pe cameră. Dar adevărul e că românilor li se cam fâlfâie. Realitatea acelor ani nu poate fi mai îndepărtată azi de realitate. Trecem printr-o epocă în care toată lumea se luptă cu toată lumea – fie că-i vorba de puncte de vedere diametral opuse sau doar o diferență marginală de opinie. Visătorii sunt călcați în picioare, cinismul e la putere, cine nu-i cu noi e împotriva noastră, fraților, cam asta e ordinul pe unitate…..Orgolii mari în partide mici, oameni mici în partide mari, tabere, bisericuțe, secte, falange, tot felul de guru care-și asmut minionii unii contra altora, intelectuali rasați care se iau la ceartă din te miri ce – uneori stai și te întrebi dacă nu cumva toți oamenii ăștia n-au cumva prea mult timp la dispoziție.. Cu precădere cei plătiți din banul public….. Sigur, nu-i ușor să ieși din doi ani de stres continuu, în care restricții mai mult sau mai puțin bine explicate ne-au epuizat rezervele de empatie. Nu-i ușor nici să vezi că toată bruma de bunăstare pe care te lupți să o acumulezi se duce pe inflație sau prin creșteri mascate de taxe. Iar spectacolul jenant pe care-l dau cei numiți în funcții publice nu ajută defel. Dar cred că fundamental pentru acest haos este lipsa unui vis comun, a unei viziuni optimiste despre viitorul imediat și accesibil. Lipsa încrederii că împreună putem să ne facem o comunitate mai bună, un cartier mai bun, un oraș mai bun, o țară mai respirabilă. Lipsa acestui vis și a acestei încrederi duce la dezangajare, la o retragere a oamenilor buni din această țară, iar asta nu rămâne fără urmări, nu, ci duce exact la acest reflux în care huliganii și primitivii ocupă cu vehemență scena….. Mulți dintre ei au rămas suspendați într-o eternă tranziție dinspre niciunde spre nicăieri. Își duc viața de la un salariu la altul, în timp ce lumea se mișcă cu repeziciune în jurul lor. O lume pe care n-o înțeleg și cu care nu pot fi de acord, nu doar din lipsă de empatie pentru toți cei care le cer asta vehement, ci pur și simplu pentru că pentru ei nu are nimeni empatie. Sunt singuri și se simt singuri, iar televiziunile și politicienii care știu să le exacerbeze fricile le cântă în strună cu voioșie. Putem râde oricât vrem de ei și de ușurința cu care se lasă manipulați și mințiți în față, cert e că în curând nu vom mai râde cu toți dinții-n gură dacă vom continua așa. Celor din țară li se adaugă tot mai mulți români dezamăgiți de occident, pentru că au fost abuzați acolo în fel și chip. N-ai cum să le negi acestora dreptul la furie, chiar și atunci când fac confuzie între instituțiile europene care le apără drepturile și cei care i-au abuzat și continuă să-i abuzeze. Și oricât le-ai explica, cu greu vei ajunge să treci de barierele mentale pe care și le-au ridicat între timp….. Lipsa de perspectivă, lipsa de valori comune, lipsa de empatie, lipsa încrederii – iată cele patru cauze fundamentale ale furiei care bântuie prin România. Fiecare dintre ele are o sumedenie de soluții, pe care dacă nu le punem acum în mișcare, mă tem că până în 2024 va fi mult prea târziu. Perspectiva: oamenii au, repet, nevoie să viseze. Ești un politician bine intenționat? Un primar al noului val? Un oengist? Păi arată-le oamenilor cum ar putea fi orașul sau comunitatea lor în următorii câțiva ani, dacă se implică. Comunică mereu pe tema asta, nu-ți mai irosi energiile în lupte stupide într-un partid sau altul. Fii obsedat de perspectiva asta, pentru că fără ea nu se va face absolut nimic. Vei reuși să inspiri 1-2-3-10 oameni? Foarte bine, e un bun început…..O casă dezbinată contra ei înseși nu poate dăinui. Nici România nu poate dăinui dacă vom continua să ne lăsăm dezbinați. Integral:
Anne Applebaum: De ce diplomația Occidentului cu Rusia tot continuă să dea greș / Când îi ascultă pe diplomații noștri, ei nu aud nimic care să le amenințe cu adevărat poziția, puterea, averea personală O, cât o invidiez pe Liz Truss pentru ocazia pe care a avut-o! O, cât îi regret eșecul deplin de a o exploata! Pentru cei care nu au auzit vreodată de ea, Truss este nu tocmai priceputul secretar britanic de externe care a fost săptămâna aceasta la Moscova pentru a-i spune omologului ei rus, Serghei Lavrov, că țara lui nu ar trebui să invadeze Ucraina, scrie Anne Applebaum în The Atlantic…..
Studiu: Riscul de forme grave de COVID la persoanele vaccinate este determinat de vârstă și de comorbidități Administrarea de imunosupresoare sau corticosteroizi, comorbiditățile și vârsta înaintată sunt factorii care determină riscul de a contracta o formă gravă de COVID-19 la persoanele vaccinate, potrivit unui sudiu realizat în Franța, scrie AFP, citat de News.ro. Studiul, condus de Epi-Phare, s-a concentrat pe toate persoanele cu schema de vaccinare completă, cu două doze sau o doză și o infecție, în Franţa, la 31 iulie, adică pe 28 de milioane de persoane. În timpul cercetării, 5.345 de persoane au fost spitalizate, iar 996 au murit la spital din cauza Covid. Între subiecții vaccinați, riscurile de spitalizare şi de deces în spital au fost asociate vârstei. De exemplu, comparativ cu persoanele de 45-54 de ani, cele din categoria 85-89 de ani au un risc de patru ori mai mare de spitalizare şi de 38 de ori mai multe șanse de deces. Persoanele care locuiesc în comunele cele mai defavorizate aveau un risc de spitalizare de 1,3 ori mai mare. Potrivit aceluiași studiu, doar 10% din pacienţii vaccinaţi internaţi pentru Covid-19 şi 2% din pacienţii vaccinaţi decedaţi în spital nu prezentau nicio comorbiditate, adică de două ori mai puţin decât în rândul populaţiei nevaccinate din primele două valuri.
Democrația văzută din cabina unui camion Lumea se schimbă sub ochii noștri. Oricât de incitant este să asiști la schimbări de proporții globale, să te lași antrenat de energia vârtejului care se amplifică și acaparează indivizi, societăți și geografii, nu strică din când în când să te oprești și să te detașezi: o fi schimbarea necesară, dar direcția este bună pentru noi în ansamblu, sau doar pentru unii? Schimbările climatice (o realitate, nici nu mai contează ce a inițiat-o, important este că ne impune adaptarea), ascensiunea Chinei, reacțiile necontrolate și în forță ale imperiului muribund al Rusiei, confuzia Statelor Unite în fața contestării poziției sale de hegemon global și neputințele Europei, subminată de interese așa-zis naționale în încercarea de a se defini ca un actor global cu toate atributele aferente (un stat confederativ, cu guvern unic, politică externă, poliție și armată unice) sunt semnele schimbării. Atributele schimbării sunt exterioare, în special presiunea dezvoltării tehnologice, dar și interioare, definind reacțiile indivizilor, comunităților, națiunilor și prin urmare a statelor la presiunea schimbărilor. Tehnologia a schimbat definiția comunităților, la fel cum a pus la dispoziția guvernelor instrumente noi cu care să își facă simțită prezența în viața cetățenilor. Toate acestea formează noul cadru în care va evolua de aici încolo realitatea noastră obiectivă și cel mai bine am putut să remarcăm fluiditatea sa prin schimbările la care am asistat sau am fost supuși în perioada de pandemie. Dintr-o dată viața pe care o aveam s-a schimbat și, fie că ne-a convenit, fie că nu, am fost confruntați cu limitele noastre (individuale și ca societate), cu frici, cu interdicții, cu mesaje contradictorii care ne-au asaltat, invitându-ne să devenim partizanii unor credințe, mișcări, tendințe și, firește, ai unor lideri formali ori informali care au revendicat „cunoașterea” adevărului. În 26 februarie 2020, un cetățean din Gorj a fost primul caz înregistrat în România de infectare cu virusul Covid-19.
Manualele școlare care mai mult încurcă decât ajută. Gabi Bartic, Brio: “Faptul că ne străduim, prin limbaj prețios, să punem bariere între copii și știință mi se pare trist” …. Ziare.com: Zilele trecute s-a discutat foarte mult despre un enunț dintr-un manual de limba română, pentru clasa a VII-a, care suna așa: ”Ce ipostază umană reprezintă vocea ficțională care enunță discursul poetic?”. Cum vi se pare și ce ar putea înțelege un copil din această cerință? Gabi Bartic: Ce să înțeleagă din acest enunț un copil? Nimic. Sau, dacă după eforturi multiple de decriptare, înțelege că cerința e de a spune cine vorbește în poezie, va crede că, de fapt, școala este despre a folosi cuvinte pompoase, despre a „umfla” orice frază, despre a ”vărsa” în aceeași pagină întreg bagajul de neologisme pe care îl cunoaște. E o problemă pe care o avem în general: ne place să ne complicăm. În loc să spunem lucruri simple, le complicăm până ele nu mai sunt frumoase, sunt doar complicate. Și complicate fiind, nu-s de înțeles. La fel este și cu știința: nu există nimic pe lumea asta ce nu poate fi explicat unui copil de 5 ani. Să explici simplu unui copil ce e fisiunea nucleară poate fi o artă, dar bucuria, victoria că a priceput ceva din ce i-ai spus e enormă. Și apoi, pe măsură ce aprofundează, poți intra, firește, în procese complicate, în terminologii specifice. Dar acel copil va ști mereu că a priceput cum e cu fisiunea nucleară. Și, în loc să se teamă de știință, va fi curios. Faptul că ne străduim, prin limbaj prețios, să punem bariere între copii și știință mi se pare trist. Aș spune revoltător, dar e alt cuvânt mare….. Gabi Bartic: 


