Buna dimineata intr-o zi de sambata, 5 martie! Sâmbătă, va fi o vreme rece -ziua în estul ţării, iar noaptea în majoritatea zonelor, astfel că maximele se vor încadra între 0-1 grad C în nordul Moldovei şi 9 gr C în sud-vestul teritoriului, iar cele minime vor fi cuprinse între minus 11-0 gr, cu cele mai coborâte valori în depresiunile din estul Transilvaniei. Se vor semnala precipitaţii slabe, mixte pe alocuri în regiunile sud-vestice şi pe spaţii mici în centru, iar la munte pe arii restrânse va ninge. În celelalte zone, precipitaţiile vor fi posibile doar izolat. Vântul va sufla slab şi moderat, cu uşoare intensificări în regiunile estice. În Capitală cerul va fi variabil, cu înnorări temporare, dar probabilitatea pentru precipitaţii va fi redusă. Temperatura maximă se va situa în jurul a 8 gr C, iar cea minimă va fi de – 4- minus 2 gr C. Duminică, 6 martie, temperaturile maxime se vor încadra între 0-8 gr C, cu cele mai scăzute valori în nord-est, iar cele minime vor fi cuprinse în general între minus 10- minus 2 gr C. Cerul va avea înnorări şi pe alocuri vor fi precipitaţii slabe, cu probabilitate mai mare în regiunile sud-vestice unde vor fi mixte, dar şi în zonele montane şi submontane, în centru şi nord-est, unde vor predomina ninsorile. Şi în Bucureşti vremea se va menţine rece, cu o maximă de 5-6 gr C şi o minimă de minus 3- minus 2 gr C.
PNRR: renegocierea sau optimizarea? Eliminarea găurilor negre Pensiile speciale ale arhitecturii administrative a României: Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS) și Banca Națională de Dezvoltare (BND). Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate și Banca Națională de Dezvoltare, prevăzute în PNRR, reprezintă poverile viitorului, așa cum pensiile speciale reprezintă poverile prezentului. Nu reformele reprezintă problema PNRR, ci instituționalizarea sinecurilor și conectarea unei noi clientele politice la miliardele de euro pentru dezvoltare. GĂURILE NEGRE ALE PNRR ÎNGHIT MILIARDE DE EURO Înainte de renegocierea PNRR, o dezbatere reală despre eliminarea din program a două instituții bugetofage, inutile, care au drept scop doar îmbogățirea noului sistem clientelar și asigurarea unor posturi bine plătite, din bani publici, cu care să fie recompensați prietenii politici, ar avea mai mult succes. Pentru că orice modificare începe cu pași mici, fundamentați tehnic și financiar. Iar eliminarea a două instituții care măresc inutil aparatul bugetar și cheltuielile de personal se înscrie în logica reformistă, care stă la baza PNRR. „MAGIC” ANDIS. CUM SĂ PIERZI UN MILIARD DE EURO Peste 1,7 miliarde de euro pentru infrastructura sanitară din PNRR, încredințați vinovaților pentru o parte din eșecul celor 8 spitale regionale. Potrivit domnului Cristian GHINEA, fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, citat de G4Media, Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS) va înlocui două direcții din Ministerul Sănătății, una care se ocupă de spitale regionale (construite din fonduri UE) și o alta pentru spitale din fonduri UE. ANDIS urmează să aibă 52 de angajați, dintre care 25 vor fi preluați prin transferul integral al Direcției de Monitorizare Implementare Spitale Regionale, structură funcțională în prezent în cadrul Ministerului Sănătății, conform PNRR, partea a II a, componenta 12 – Sănătate. Practic, experții care au gestionat eșecul celor 8 spitale regionale, vor gestiona investiții noi în infrastructura de specialitate, în valoare de 1,089 miliarde de euro și 635 milioane de euro investiții în echipamente necesare acestei infrastructuri, alocați prin PNRR. O adevărată rețetă a eșecului, condimentată cu funcții de conducere și un consiliu director. Miza principală a acestei agenții, dincolo de aspectele birocratice și suplimentarea schemei de personal cu sinecuri frumos ambalate pentru public, ar trebui să fie asigurarea finanțării și implementării celor trei spitale regionale (Cluj, Iași, Craiova). Însă, etapele principale de pregătire a proiectelor celor trei spitale regionale nu pot fi gestionate de ANDIS, deoarece conform PNRR, ele nu vor fi transferate ANDIS imediat după înființarea acesteia, ci doar după ce agenția va fi operațională (după numirea președintelui, a membrilor consiliului director, recrutarea personalului principal, finalizarea primei faze a programului de training și dezvoltare profesională, etc.). Practic, din cauza noii structuri birocratice, anul 2022 va fi un an pierdut pentru pregătirea spitalelor regionale, pe de o parte pentru că structura birocratică nu va fi complet operațională și nu se va putea ocupa de aceste proiecte, pe de altă parte pentru că de pregătirea proiectelor se va ocupa direcția din Ministerul Sănătății care va fi desființată, deoarece a eșuat cu proiectele spitalelor regionale, din 2017 până în prezent (conform apărătorilor ANDIS). Definirea ca reformă a constituirii unei structuri birocratice (ANDIS), care oricum are ca fundament o direcție din Ministerul Sănătății și al cărei scop este reașezarea persoanelor în funcții de conducere (și în noul consiliu director), plata sumelor de consultanță și asistență tehnică pentru proiectele din PNRR, fără legături cu indicatorii de rezultat, dovedesc superficialitatea pregătirii instituției și cadrului de implementare a proiectelor, potențialele interese clientelare, reprezentând un fundament al eșecului construirii celor 3 spitale regionale….. Mai mult, lipsa de claritate în ceea ce privește portofoliul ANDIS, despre care se menționează la capitolul Ținte, doar că va gestiona finalizarea a cel puțin 3, dintre cele 25 de unități medicale/spitale publice, finanțate integral sau parțial din PNRR, evidențiază pregătirea eșecului major al Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate, în ceea ce privește construirea celor 3 spitale regionale și încearcă salvarea măcar a unei părți din investițiile pentru restul infrastructurii sanitare. Pregătirea ANDIS ca loc pentru clientela politică este evidențiată și de modul în care a fost structurat cadrul pentru funcționarea agenției, care primește între atribuții și acordarea de asistență tehnică autorităților locale..… Practic, reforma 2 – Dezvoltarea capacității pentru gestionarea fondurilor publice din sănătate, din cadrul componentei Sănătate a PNRR, asigură crearea și menținerea unei structuri birocratice inutile, indiferent de atingerea sau nu a obiectivului prioritar – construirea spitalelor regionale. BANCA NAȚIONALĂ DE DEZVOLTARE (BND) – TICHIA DE MĂRGĂRITAR A PNRR Crearea unei pușculițe care să gestioneze fondurile pentru investiții publice a fost un vis îndepărtat al politicienilor (mai vechi sau mai noi), indiferent de forma în care a fost ambalată ideea. De la Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții la Banca Națională de Dezvoltare, pușculița politică a fost prezentată în ambalajul frumos al modelului viabil european (norvegian, polonez, etc). În realitate, era doar o formă care asigura controlul politic asupra gestionării resurselor de investiții, o modalitate de a supune fondurile nerambursabile aceluiași mecanism politizat. Iar Planul Național de Redresare și Reziliență a oferit șansa tichiei de mărgăritar. Și nu oricum, ci chiar în ambalajul reformei…… Dorința de înființare a unei noi bănci la care statul să fie acționar și majorarea cheltuielilor publice cu o nouă structură bancară de stat, care va prelua o parte a activităților derulate de EximBank în numele și în contul statului român, dovedește capacitatea limitată de eficientizare a autorităților române, potențialul de blocaj și de utilizare a Mecanismului de redresare și reziliență pentru a spori nejustificat cheltuielile administrative. Autoritățile române nu au justificat nici public, nici în cadrul PNRR de ce una dintre cele două bănci la care statul este acționar nu poate derula și operațiunile încredințate noii BND.…. Finanțarea sectorului privat și a investițiilor publice sunt nevoile reale ale societății, nu înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare (BND). Dacă pentru componentele sectorului privat, statul putea utiliza experiența uneia dintre cele două bănci la care este acționar, pentru sectorul public, respectiv investițiile pentru autorități locale și cele pentru infrastructura de interes regional și național, problema este legată de sursele de finanțare, nu de inexistența încă unei structuri de stat, pe circuitul proiectelor de utilitate publică. Pentru finanțarea lucrărilor publice, României îi era mai util un fond de dezvoltare, care putea fi administrat pe modelul Fondului de mediu, de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, direct sau printr-o instituție subordonată (încă din septembrie 2020 atrăgeam atenția necesității unui Fond Special pentru Investiții Publice, în articolul „Miza Programului Național de Lucrări Publice (PNLP): relocarea producției din Asia. O propunere”). Integral: https://www.contributors.ro
De la 1 februarie, preţul grâului a crescut cu 34% şi al porumbului cu 40% Preţul grâului a crescut cu 34% şi al porumbului cu 40% de la 1 februarie, iar scumpirile ar putea continua cu încă 35-40%, arată o analiză a brokerului XTB, remisă, joi, Agerpres. Energia obţinută din petrol sau gaze naturale este foarte mult în discuţie zilele acestea, în condiţiile conflictului din Ucraina, însă nu e singura resursă pentru care pieţele se înfruntă, atrage atenţia Claudiu Cazacu, Consulting Analyst în cadrul XTB România, casă de brokeraj pe pieţele internaţionale. Mărfurile tranzitate prin Marea Neagră sunt variate, de la metale industriale şi produse chimice până la materii prime agricole, în ponderi semnificative pentru echilibrul pieţelor globale. Ele sunt şi mai importante într-o perioadă când nevoia de materii prime este mare, pe fondul redeschiderii economiilor, dar şi a unui impuls al inflaţiei. Pe lângă gaze naturale şi petrol, grâul, porumbul şi alte mărfuri agricole sunt puternic influenţate de evenimentele din regiunea Mării Negre. În plus, indirect, prin exportul de îngrăşăminte, regiunea are de asemenea un cuvânt de spus în piaţa agricolă globală. Creșteri neobișnuit de puternice la prețul grăului și al porumbului Rusia este primul exportator mondial de grâu. Împreună, Rusia şi Ucraina au mai mult de un sfert din exporturile globale de grâu. Ucraina e în top 5, dar este foarte importantă pentru echilibrul pieţei de cereale în general, prin porumb, grâu şi soia. Ucraina e între primii 10 producători mondiali de soia. Recolta rusă de grâu din iulie era estimată anterior a avea randamente bune la hectar, însă luptele din Ucraina pot afecta producţia, în timp ce atât transportul unor cantităţi uriaşe, cât şi abilitatea de a face plăţi şi a opera cu scrisori de garanţie pot pune probleme în aprovizionarea normală. Pe piaţa europeană, grâul a crescut cu 34%, de la 269,25 euro/tonă în prima zi din februarie la 360,75 euro/tonă miercuri la închidere, cu vârful chiar la 390 de euro. În cazul grâului tranzacţionat futures în SUA, preţul a atins miercuri limita de variaţie ascendentă, la 10,56 dolari/buşel (unitate de aproximativ 35,24 de litri, sau 27,2 kg grâu, 25,47 kg porumb). Pentru porumb, avansul a fost de la 253 la 355 euro/tonă între 1 februarie şi 2 martie, însemnând o apreciere de 40%. Creşterile sunt neobişnuit de puternice, cu variaţii rapide în interval foarte scurt de timp….. Pe lângă sancţiuni, transportul maritim poate fi, la rândul său, împiedicat sau îngreunat de operaţiunile militare. Deja anumite transporturi maritime au întârzieri sau au fost suspendate, iar Rusia şi Ucraina mai au de livrat 16 milioane de tone de grâu şi porumb deja contractat. Rusia a suspendat rutele comerciale navale din Marea Azov, până la notificări ulterioare. Între preocupările pieţelor, se numără faptul că pe lângă livrarea fizică, plăţile se fac cu greutate, în urma restricţiilor de utilizare a sistemului SWIFT pentru unele bănci ruseşti. Ca şi cum nu ar fi fost de ajuns, scrisorile de garanţie nu sunt considerate îndestulătoare, iar anumite firme nu vor să încarce resursele în vase, în lipsa lor, potrivit unor raportări de săptămâna trecută. Integral: https://www.digi24.ro
Lecţia de macroeconomie. România a intrat în recesiune tehnică în ultimul semestru din 2021. Vine un dezastru România a intrat în recesiune tehnică în ultimul semestru al anului trecut. Dacă nu se iau măsuri radicale urgente privind intervenţia publică / reglementarea preţurilor la energie şi gaze naturale pe durată limitată, după aprilie 2022, România va resimţi cea mai mare criză economică şi socială din ultimii 30 ani….. În ciuda declaraţiilor de basm, economia României a suferit o cădere puternică în semestrul 2 din anul trecut. Creşterea economică cu două cifre a fost un balon de săpun care s-a spart, lovindu-se de realitatea economică crudă. România a decelerat puternic din punct de vedere economic în trimestrul 3 şi şi-a accentuat căderea în trimestrul 4 din 2021. INS indică un plus de 0,1% in trim 3 2021 (în marja de eroare) şi o cădere de 0,5 % în trim 4 din 2021. O încetinire atât de abruptă – de la 13,4% la 2,7% nu a avut România decât în perioadele de criză economică majoră (a se vedea trimestrul 2 faţă de trimestrul 1 din anul 2020 – intrarea în pandemie / carantină)….. Am vorbit despre o revenire economică nesustenabilă, despre faptul că se observă acumularea unor dezechilibre majore precum explozia datoriei guvernamentale (+ 57 de miliarde de euro în doar doi ani), adâncirea deficitelor comerciale şi de cont curent la valori mult peste pragul de alertă, atingerea unor deficite bugetare record şi finanţarea din ce în ce mai dificilă a acestora. Am scris atunci că anul 2022 va fi mai complicat decât anul 2021, din perspectiva acumulării unor cauze / dezechilibre / evoluţie interne şi externe puternice, de natură să conducă la scăderea competitivităţii economice, pierderea puterii de cumpărare şi accentuarea sărăciei. Presiunile bugetare vor atinge un nivel fără precedent, iar criza socială va acumula tensiuni, inclusiv pe fondul exploziei preţurilor la utilităţi. Ultimele trei trimestre mi-au dat dreptate. Realitatea economică şi socială indică fenomene îngrijorătoare. Explozia preţurilor la energie şi gaze naturale a apărut în principal din cauza Liberalizării iraţionale. Să implementezi un astfel de proces pe pieţe neconcurenţiale, imature şi cu înţelegeri de tip duopol/oligopol cooperant, pe o bursă nereglementată corect (cu marea majoritate a tranzacţiilor pe termene foarte scurte, speculative, invers faţă de ceea ce se întâmplă în ţările dezvoltate), nu poate conduce decât la un eşec major al pieţei. Este ceea ce vedem astăzi. Observaţi în graficul de mai jos efectul liberalizării în domeniul energiei. Nici un comentariu, este sugestiv….. Şocul creşterii preţurilor la energie şi gaze naturale este atât de puternic încât va provoca o recesiune mai puternică decât cea trăită de România în perioadele de criză 1997-1999, 2009-2011 şi 2020. Este mai puternic decât orice şoc de natură financiară. În România, crizele financiare nu lovesc puternic şi direct toate companiile şi toată populaţia, financializarea şi gradul de intermediere financiară fiind reduse, adâncimea crizei fiind limitată. În schimb, şocul cauzat de preţurile energiei şi gazelor naturale loveşte direct şi puternic până la nivelul celor mai mici companii şi a celor mai sărace gospodării din România. Loveşte la fundaţie, rupe pânza de păianjen economică şi distruge plasa de siguranţă socială. Şocul creşterii preţurilor la energie va lovi mai puternic decât şocul cauzat de virusul pandemic. Dacă în cazul virusului, există un compromis între agresivitate şi contagiune, în cazul exploziei preţurilor la energie vorbim de amândouă procesele – este şi agresiv şi provoacă şi contagiune ridicată. Prezentul îl trăim şi observăm cu toţii. Insolvenţe, falimente, restrângerea activităţii, căderea consumului şi a investiţiilor, concedieri. Explozia inflaţiei (cauza fiind dată în proporţie de 80% de creştere a preţurilor la energie şi gaze) a devenit deja un şoc persistent, ce afectează puterea de cumpărare….. Iată, de exemplu, evoluţia preţurilor la producţia industrială, plus 33,3% în decembrie 2021 faţă de decembrie 2020. Creşteri de preţuri la producţia industrială de 42,3% pe piaţă internă şi 17,9% pe piaţă externă nu a mai avut România în ultimii 25 de ani, cel puţin…. Dacă vreun decident crede că o creştere a preţurilor nu se va reflecta într-o proporţie însemnată în preţurile bunurilor de consum, se înşală. Dacă vreun decident crede că o creştere a preţurilor la bunurile industriale nu va scoate majoritatea companiilor româneşti atât din pieţele externe cât şi de pe pieţele interne, se înşală din nou. La detaliu, lucrurile sunt şi mai grave. Dacă nu se iau măsuri radicale şi urgente privind intervenţia publică / reglementarea preţurilor la energie şi gaze naturale pe durată limitată, din aprilie 2022 – aşa cum prevede Directiva 944 a Parlamentului şi a Consiliului European din 5 iunie 2019, România va resimţi cea mai mare criză economică şi socială din ultimii 30 ani. Integral: https://adevarul.ro
SUA şi aliaţii vor elibera 60 milioane de barili de petrol din rezervele strategice pentru a calma preţurile. De unde va proveni jumătate din cantitate Statele membre ale Agenţiei Internaţionale a Energiei (IEA) au decis marţi să elibereze 60 milioane de barili de petrol din rezervele lor strategice, a anunţat ministrul japonez al Industriei, Koichi Hagiuda, după ce invadarea Ucrainei de către Rusia a împins cotaţia barilului de petrol peste pragul de 100 de dolari, informează Reuters….. „Am convenit ca membrii IEA să elibereze în mod coordonat 60 de milioane de barili de petrol”, a declarat Koichi Hagiuda, informează Agerpres. Secretarul american al Energiei, Jennifer Granholm, a prezidat reuniunea de urgenţă a IEA, care până acum a mai coordonat doar trei eliberări de petrol din rezervele strategice: în 1991 cu prilejul războiului din Golf, în 2005 după uraganele Rita şi Katrina şi în 2011 în timpul războiului civil din Libia. Cu toate acestea, anunţul de marţi al IEA nu a impresionat piaţa, cotaţia barilului de ţiţei Brent crescând peste pragul de 106 dolari, cel mai ridicat nivel de după 2014. Preţul petrolului a crescut în condiţiile în care unii cumpărători au refuzat ţiţeiul rusesc după ce statele occidentale au înăsprit sancţiunile impuse Moscovei, iar la nivel mondial producţia de petrol are probleme în a ţine pasul cu o cerere în creştere odată cu relansarea economiei. Agenţia Internaţională a Energiei este principalul organism de consiliere pe probleme energetice al celor mai dezvoltate 29 de state. Agenţia a fost înfiinţată ca răspuns la primul şoc petrolier din 1973 – 1974, pentru a coordona eliberarea de petrol din stocurile de rezervă. Integral: https://adevarul.ro
Engie şi-a majorat achiziţiile de gaze din Norvegia pe fondul războiului Rusia – Ucraina …. Într-un comunicat, Engie a informat că şi-a majorat recent achiziţiile de gaze naturale şi gaze naturale lichefiate din Norvegia şi a precizat că nu are nicio activitate industrială în Rusia, notează Agerpres Săptămâna trecută, autorităţile germane au suspendat procedurile de autorizare a gazoductului Nord Stream 2, un proiect de 11 miliarde de dolari, care ar fi urmat să dubleze livrările de gaze naturale ruseşti în Germania, tot ca răspuns la acţiunile Rusiei în Ucraina. Compania franceză de gaze este unul dintre cei cinci co-finanţatori ai proiectului rus Nord Stream 2. Shell, Wintershall Dea, Uniper, Engie şi OMV sunt companiile occidentale care s-au alăturat ca parteneri de finanţare în proiectul de infrastructură condus de Gazprom. Marţi, Shell a anunţat că va renunţa la toate societăţile sale mixte pe care le deţine împreună cu producătorul de gaze Gazprom, ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina. Gigantul anglo-olandez renunţă inclusiv la implicarea sa în gazoductul Nord Stream Integral: https://adevarul.roCine aplică sancțiunile împotriva rușilor în România? În sfârșit, avem răspunsul oficial de la Guvern Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) este autoritatea competentă să blocheze fondurile sau resursele economice deținute de oameni de afaceri sau companii rusești în România care sunt vizate de sancțiunile impuse de Comisia Europeană după ce Rusia a declanșat războiul din Ucraina, a transmis joi Guvernul, la solicitarea HotNews.ro. Conform sursei citate, pe baza informațiilor primite de la instituțiile abilitate, până în prezent, ANAF derulează proceduri specifice pentru trei persoane juridice care ar putea avea legături cu două persoane fizice, respectiv o persoană juridică vizate de sancțiunile Rusiei….. Care e problema pe care ANAF va trebui să o depășească Există însă o problemă cu responsabilizarea ANAF cu depistarea bunurilor deținute în proprietate de o persoană, dată fiind precaritatea bazelor de date care nu sunt interconectate (vă mai aduceți aminte de programul Băncii Mondiale de a moderniza ANAF, program care a eșuat după ce înghițise milioane de euro?) În Germania, un iaht evaluat la 600 de milioane de euro, aparținând unui oligarh a fost depistat de Fisc după ce lucrătorii vamali l-au găsit ca fiind pe lista de lucrări a unui șantier naval și au trimis informația Fiscului. Vasul a fost imediat indisponibilizat. În Franța, Fiscul a indisponibilizat un alt iaht, deținut de Igor Sechin, directorul executiv al companiei petroliere de stat ruse, deși acesta fusese ”ascuns” pe una din firmele din conglomeratul controlat de oligarh. Va fi foarte dificil pentru ANAF să lucreze la asemenea standarde cu resurse mult mai precare decât colegii lor europeni. Integral: https://economie.hotnews.ro
Iulian Anghel, editor ZF: Regimul fascist al lui Vladimir Putin distruge Ucraina. Ce urmează? Dacă vrei să înţelegi lumea, trebuie să-i cunoşti trecutul. Regimul lui Vladimir Putin, care se declară gata să înceapă al treilea război mondial, susţine că atacă Ucraina pentru a o „denazifica“ (Entnazifizierung). Cumplit argument. Înseamnă că şi Occidentul şi România va trebui, cândva, „denazificate“. Dacă vrei să înţelegi lumea trebuie să înţelegi clar termenii şi etimologiile. „Nazismul“ a fost un curent al unor nebuni, care a provocat lumii dureri fără margini: „Nationalsozialismus,“ adică „socialism naţional“ sau „naţional-socialism“, cum doriţi. Ce s-a întâmplat cu nazismul şi cu ascensiunea lui Hitler, învăţăm în primii ani de şcoală. Mai puţin ştim despre „fascism“. Termenul de „fascism“ vine din latinescul „fascis“, care înseamnă „mănunchi de nuiele“. Când aveam 6-7 ani, în regimul comunist, învăţam din abecedar că trebuie să fim uniţi pentru că nu poţi rupe cu mâinile un mănunchi de nuiele legate, dar, dacă tai legătura, poţi rupe nuielele una câte una. Pe această observaţie, care, evident, este limpede ca lumina zilei, se bazează ideologiile fasciste, naziste, comuniste. Este simplu de explicat, într-o frază ce le uneşte pe toate trei: „Cine nu e cu noi este împotriva noastră!“. Restul sunt detalii ce rămân pe mâna istoricilor. În numele „unităţii snopului de nuiele“, orice abatere de la „snop“ este pedepsită în aceste regimuri totalitare. Pentru că orice nuieluşă fugită din snop ar slăbi snopul. De aceea fasciştii nu-i vor tolera niciodată pe liberali, pentru că liberalii au idei care nu sunt ale „snopului“. De aceea nu-i vor tolera pe scriitori şi gânditori, pentru că aceştia îşi pun întrebări: „Şi dacă nu-i aşa?“ Nu vor tolera nicio abatere, nu vor tolera să gândeşti altfel. Nu vor admite nu doar o judecată altminteri, dar nici felul de a fi altminteri. De aceea Putin a nimicit orice opoziţie în ţara sa, de aceea a nimicit presa, de aceea îşi aruncă adversarii în puşcării sau de la etajul 10, atunci când nu-i otrăveşte. Haina gri a dragostei pentru unitatea snopului trebuie purtată de toţi, de la oligarh până la mujic. Acesta este regimul lui Vladimir Putin. Un regim fascist care vrea, cu forţa, să-şi reîntregească mănunchiul de nuiele pentru a-şi menţine puterea. Da, regimul lui Putin este un regim fascist. Ucraina este pedepsită pentru că a fugit din snopul de nuiele. Putin crede că reface istoria de acum 1500 de ani când ruşii, belaruşii şi ucrainenii făceau parte din acelaşi grup al slavilor din est. Dar istoria a făcut ca cele trei popoare să evolueze diferit. Pentru a-şi salva pielea, dictatorul Belarusului, Lukaşenko, i-a oferit pe tavă ţara sa dictatorului Rusiei, Putin. Zelenski, în Ucraina, a fost ales preşedinte în urma unui vot popular. Acum cât de democrată este Ucraina nu vorbesc pentru că mă gândesc la sfatul biblic: vezi întâi bârna din ochiul tău, înainte de a vedea paiul din ochiul fratelui tău. Putin şi Lukaşenko sunt doi dictatori care-şi prelungesc mandatele prin furt. Mimează democraţia, dar şi Rusia şi Belarus sunt dictaturi de tip fascist. De aceea se înţeleg. Şi vor să aducă Ucraina pe acelaşi făgaş. Ei bine, iată că ucrainenii sunt de altă părere, chiar dacă şi ei au fasciştii lor. Că vor fi zdrobiţi? Probabil. Că ţara va ajunge o ruină? Mai mult ca sigur. Dar barbaria ruşilor nu va fi uitată mâine. Toţi cei care visează să păstreze strâns snopul de nuiele, dacă au un pic de judecată, ar trebui să se uite la morţii de pe străzile oraşelor ucrainene, la casele distruse ale oamenilor care nu au nicio treabă cu Rusia. Şi poate puţină istorie nu le-ar strica: să se uite la cum a murit dictatorul fascist Benito Mussolini. Italienii nu s-au mulţumit să-l împuşte într-un sat oarecare şi să-l arunce la groapa de gunoi: cadavrul i-a fost adus la Milano şi a fost spânzurat de picioare în faţa unei benzinării, astfel încât mulţimea să-l poată scuipa şi lovi, ceea ce s-a şi întâmplat. Aceasta este şi destinul lui Putin. Cu siguranţă nu identic. Dar dispreţul faţă de Putin nu trebuie să fie decât universal, în lumea liberă…..Putin vrea să transforme Ucraina într-o altă Cecenie pe care chiar el a distrus-o în 1996. Cecenie care trimite acum trupe de mercenari să lupte împotriva Ucrainei. Doar că Cecenia are 1,2 milioane de locuitori, iar Ucraina are 44 de milioane. Un dezastru de 44 de ori mai mare. Aceasta este crima. Integral: https://www.zf.ro
Putin ca fantomă a istoriei. Nu am fi ajuns aici, dacă Occidentul nu ar fi acceptat să joace leapșa de-a democrația cu un locotenent-colonel KGB ajuns președinte al Rusiei Interviu cu Gabriel Liiceanu …. Dacă un criminal e primit la toate curțile Europei și e aplaudat ca agent al democrației, el devine o minciună ontologică. Putin e acest personaj de gang remachiat și scos din culise, e fantoma istoriei care revine, le revenant, „cel ce se întoarce din morți”, cadavrul reanimat care aruncă bombe, lansează rachete și ucide strigând că e patriot. Monica Lovinescu își nota pe 3 aprilie 2000, în Jurnalul său: “De ce am întârziat să notez că Rusia are un nou ţar, pe Putin?”, ne amintește scriitorul Gabriel Liiceanu. Dar Occidentul nu a tresărit atunci și astăzi, trupele lui Vladimir Putin au invadat Ucraina. Cum trăiți acest nou episod al istoriei, invazia Rusiei în Ucraina? Emoțional vorbind, îl trăiesc cu furie, cu indignare, cu stupefacție continuă în fața a ce poate naște natura umană și cu senzația sufocantă de solidaritate neputincioasă. Dar și cu scârbă prelungită față de comunism – căci tot ce se petrece acum în Rusia e expresia unei istorii care vine de departe: în fruntea statului a ajuns un individ care, s-a spus, este dotat cu „ADN-ul KGB-istului”. Ernst Jünger are în Jurnale pariziene o formidabilă expresie despre Hitler: „Și-au dichisit târfa, ca să ia chipul adevărului”. Asta, în termeni filozofici, se numește „minciună ontologică”: ceva real trece drept altceva decât este în mod real. Dacă un măgar, de pildă, care ar începe să ragă, ar fi aplaudat de toată lumea ca mare tenor, măgarul ar deveni o minciună ontologică. Dacă toată lumea laudă hainele împăratului gol, împăratul gol devine o minciună ontologică. Dacă un criminal e primit la toate curțile Europei și e aplaudat ca agent al democrației, el devine o minciună ontologică. Putin e acest personaj de gang remachiat și scos din culise, e fantoma istoriei care revine, le revenant, „cel ce se întoarce din morți”, cadavrul reanimat care aruncă bombe, lansează rachete și ucide strigând că e patriot. El e efectiv decupat dintr-un film cu zombie și tocmai absurdul existenței lui ne ia prin surprindere și ne îngrozește. Care sunt germenii, condițiile de posibilitate ale regimului autocrat din Rusia? Cum e posibil, în alte cuvinte, un lider ca Vladimir Putin? O să vă mire poate ce spun. Ceea ce se întâmplă acum are la bază o vină istorică generată de o gafă ideologică: Occidentul s-a ferit, după 1990, să condamne comunismul, așa cum condamnase nazismul. Dacă ar fi făcut-o, n-ar fi acceptat să joace leapșa de-a democrația cu un locotenent-colonel KGB ajuns președinte al Rusiei. Și, în general, să aibă de-a face cu el, să stea la aceeași masă cu el în G8 și să pună pe picioare afaceri cu el. Dacă ar fi făcut analogia dintre nazism și comunism ca monstruozități simetrice ale secolului XX, nu am fi ajuns aici. La scurtă vreme după instalarea lui Putin în funcția de președinte al Federației Ruse, Monica Lovinescu scrie, pe 3 aprilie 2000, în Jurnalul său: „De ce am întârziat să notez că Rusia are un nou ţar, pe Putin? (…) A dobândit victoria nu doar prin falsificări de urne, nu numai cu sprijinul lui Elţîn, ci mai ales flatând şovinismul rus în războiul din Cecenia, unde, ca de fiecare dată când are mâinile libere, Armata Roşie violează, torturează, ucide pe civili. S-a deschis în Cecenia un lagăr, în principiu pentru a filtra pe terorişti, în fapt, pentru a supune pe toţi, de la copii la bătrâni, unor torturi inimaginabile. Spion de rangul doi al KGB-ului, format de Andropov, mâncătorul de disidenţi, Putin, deşi este criticat în unele publicaţii mai lucide ale stângii, cum ar fi Le Nouvel Observateur, nu are de înfruntat obiecţii majore. Să ne închipuim, la 10 ani de la dispariţia lui Hitler, un cadru al Gestapo-ului ca lider al Germaniei în curs de democratizare. Nu-i aşa că nu se poate? E greu de înţeles, încât îţi vine să taci din simplu, iremediabil şi profund dezgust“. Ei bine, dacă Occidentul n-ar fi refuzat să-l citească în această cheie pe Putin, dacă ar fi ținut cont, cu vorbele lui Geremek, că e nevoie de „unificarea memoriei europene”, dacă ne-ar fi lăsat să ne reculegem la nivel planetar în fața victimelor comunismului, așa cum ne-am recules în fața victimelor nazismului, atunci nu i-ar mai fi făcut lui Putin creditul că a venit la putere ca să pună Rusia pe calea modernizării și a democrației. Ce putea ieși din recuzita unui fost ofițer KGB, altceva decât se afla în ea?…. Nimic din ce se vede când privim într-acolo nu e ce vrea să pară. Comparată cu societățile civilizate ale lumii, Rusia lui Putin e o societate divergentă, „prepolitică” (Françoise Thom). Igor Iurghens, consilier al președintelui Medvedev, a spus la un moment dat: „Rușii sunt foarte arhaici. (…) Noi nu suntem cetățeni, ci mai degrabă un soi de trib”. Într-adevăr, partidele politice, alegerile și Parlamentul sunt acolo o butaforie. Puterea în Rusia nu e altceva decât cultul guvernării despotice cu rădăcinile adânc înfipte în tradiția locului. Occidentul a sperat (din inocență? sau închizând ochii?) în anul 2000, când Putin a devenit președinte al Federației Ruse, că Rusia va fi împinsă pe calea pe care, măcar prin elite, a visat de câteva ori în istorie să intre; Occidentul a sperat în mod naiv că Putin va alege pentru țara lui exact ce ura mai mult și ce i-a învățat și pe o parte din concetățenii lui să urască: modelul european. Cei mai importanți sovietologi au observat deja de ani buni (Françoise Thom, în primul rând, în remarcabila ei carte tradusă în română cu titlul Putin și putinismul) că substratul social al Rusiei nu-i permitea acesteia tranziția, evoluția către o societate cu adevărat modernă. Când patinezi, trebuie să ai sub picioare gheață, nu pietriș….. „Când ești puternic, spune un proverb rusesc, nu ai nevoie să fii inteligent”. Este de ajuns să ameninți tot timpul. Ceea ce Putin și face….. Sancțiunile date acum organizează o retragere căznită dintr-o fundătură, încearcă să dreagă tot ce occidentalii au stricat din clipa în care și-au ales, ca „partener solid și credibil de afaceri”, cea mai coruptă țară a lumii. Integral: https://spotmedia.ro
Interviu cu Françoise Thom, celebră sovietologă: „Dacă va reuși să preia controlul la Kiev, Putin va încerca să extermine toate elitele naționale, ca Stalin în 1930” Agresiunea Rusiei asupra Ucrainei trebuie oprită cu orice preț, pentru că în joc nu este doar independența unui stat, Vladimir Putin „visează la extinderea puterii ruse peste întregul continent european”, spune, într-un interviu pentru Libertatea, sovietologa Françoise Thom. Experta arată că evoluția politicii europene a lui Vladimir Putin o urmează pe cea a politicii interne: încearcă să-și atragă aliați prin mită și șantaj, apoi trage sforile folosindu-se de intimidări și teroare. „Să sperăm că agresiunea împotriva Ucrainei va trage clopotele pentru regimul lui Putin”, declară Thom. Françoise Thom, elevă a celebrului istoric Alain Besançon, este un istoric și sovietolog francez, profesor emerit al Universității Sorbona, Paris, unde predă istorie contemporană. …. Françoise Thom: Mulți europeni sunt sau erau sub iluzia că Kremlinul ar fi dispus să accepte ca Ucraina să fie o țară neutră, după modelul Finlandei. Asta înseamnă a înțelege greșit regimul lui Putin și a uita obsesiile președintelui rus. Putin vrea să transforme Ucraina într-o satrapie, să o înlănțuiască de „lumea rusă” așa cum o înțelege el, cu cultul Rusiei pentru „marele război patriotic”, cu regimul dictatorial, corupția, mass-media înregimentate, care respiră ura față de Europa și democrațiile liberale. …. Dacă va reuși să preia controlul la Kiev, va încerca să extermine toate elitele naționale ucrainene, așa cum a făcut Stalin în 1930. Putin nu poate tolera apariția unui pol de libertate în „lumea rusă”. În Ucraina, Rusia luptă împotriva Europei, iar acest atac necruțător reflectă doar ura lui Putin față de civilizația europeană. Françoise Thom, sovietoloagă franceză: Asta chiar dacă el încearcă să stabilească hegemonia Rusiei pe continent și să coopteze liderii europeni pentru a duce la îndeplinire agenda Kremlinului….. Occidentalii își pun întrebări cu privire la intențiile lui Putin în ce privește Ucraina, dar contextul mai larg al crizei le scapă adesea. Distrugerea statului independent ucrainean este în mod cert un obiectiv prioritar urmărit de Putin, din cauza obsesiilor sale istorice. Dar strategia Kremlinului privind Ucraina nu poate fi separată de realizarea obiectivelor sale pe termen lung în Europa. – Care sunt acestea? – Putin a fost atât de impresionat de dezastrul înregistrat de SUA în Afganistan, încât și-a imaginat că îi poate alunga pe americani din Europa cu o cacealma bine orchestrată. Așa se explică și ultimatumul din 17 decembrie, pe care Kremlinul l-a adresat Statelor Unite și NATO. Solicitările Rusiei pentru garantarea securității ar însemna lichidarea NATO ca alianță militară. Șantajarea Ucrainei a fost concepută pentru a accelera retragerea americană din Europa și pentru a forța dezmembrarea întregii ordini europene liberale de după Războiul Rece….. În ultimii doi ani, opoziția a fost zdrobită în Rusia. Putin a pregătit țara pentru război și a eradicat cea de-a „cincea coloană” (termen inventat în timpul Războiului Civil din Spania, care se referă la un grup de oameni care subminează un grup mai larg din interior, n.r.). Acum, Putin visează la extinderea puterii ruse peste întregul continent european, șantajând și intimidând elitele europene, după ce le cumpără. – Un astfel de caz, de „cumpărare” și șantajare a elitelor europene, este proiectul Nord Stream 2? – Gazoductul Nord Stream 2 a fost conceput, în același timp, ca un instrument de recrutare a politicienilor și afaceriștilor germani, ca un instrument de retrogradare geopolitică a Ucrainei și de ruinare a acestei țări, dar și ca o cale de a asigura supunerea Europei în fața Kremlinului, în special atunci când amenințarea penuriei de gaze este susținută prin intimidări militare. …. Kremlinul se simte amenințat de toți pe care nu-i controlează. Așa că atât timp cât vor exista națiuni libere în Europa, Putin va cere „garanții de securitate”. După supunerea Ucrainei, va încerca să-și restaureze sfera de influență în Europa Centrală și de Est. Următorul pas se va face fără efort în opinia lui Putin: se gândește că Franța, Italia și Germania vor fi cu ușurință intimidate, având în vedere că au demonstrat că au puțină coloană vertebrală în toți acești ani. Nu ia în calcul că elitele europene se schimbă rapid, pe măsură ce încep să înțeleagă pericolul pe care-l reprezintă regimul Putin. – Ce riscă în aceste momente Europa? – Libertatea ei. Rusia e un rogue state (expresie care înseamnă „stat delincvent” și desemnează acele țări care reprezintă o amenințare la adresa păcii mondiale, n.r.) care trebuie oprit cu orice preț. Să sperăm că agresiunea împotriva Ucrainei va trage clopotele pentru regimul lui Putin. Integral: https://www.libertatea.ro
Cât va rezista Ucraina? …. O știre recentă, neconfirmată oficial, dar foarte credibilă, spune că a sosit în capitala belorusă fostul președinte al Ucrainei, Victor Ianukovici, o marionetă a Moscovei, gonită din postul său de celebrul Euromaidan, din Kiev. A sosit și – spune aceeași știre – este gata să ia în mâinile sale cârma țării, ca s-o ofere apoi pe tavă intereselor rusești. Este foarte posibil, dar oare cum s-ar simți ucraineanul de rând, când va vedea că vine să-și reia postul cel gonit de mulțime, acum vreo câțiva ani? S-ar simți exact cum ne-am simțit noi, românii, atunci când ocupanții sovietici ne-o aduceau în țară pe Ana Pauker sau când Vyshinski, trimisul lui Stalin, trântea ușile și bătea cu pumnul în masă ca să-l impună pe Petru Groza în fruntea Guvernului. Nimic n-a exacerbat mai rău ura românilor față de asupritori, la impunerea la București a căpeteniilor stabilite la Moscova….. Încă de la anexarea Crimeii, Putin își aroga „dreptul” de a fi ocrotitorul rușilor de peste tot, acolo unde s-ar afla ei. Puțină lume a băgat atunci de seamă că vorba era cu bătaie lungă, ca un apel către rusofonii din Ucraina să treacă la acțiune. Așa au apărut statele fantomă „Republica Populară Dobețk” și „Republica Populară Lugansk”, două caricaturi geografice care irită bunul simț. La acea dată, majoritatea comentatorilor socoteau că Rusia vrea să-și regleze ceva conturi cu Ucraina. Dar desfășurarea de forțe (180.000 de militari), plus convoaiele cu armament greu, plus refuzul unui dialog de la egal la egal pentru soluționarea conflictului, toate demonstrează că nu Ucraina este ținta. Ucraina este numai o mică etapă. Iar faptul se confirmă cu amenințările nucleare, care sugerează un obiectiv mult mai de proporții decât Ucraina. Încă se mai întreabă unii dacă perspectiva nucleară este numai o amenințare sau dimpotrivă este un calcul al grandomanului rus, un scenariu unde el se vede jubilând fericit, în timp ce restul omenirii, cu civilizația ei cu tot, cu patrimoniul moștenit de la înțelepții și geniile trecutului, cu biblioteci și pinacoteci, este mistuit de focul dezintegrării totale….. Ca urmare, o posibilă blocadă a Kievului de către trupele ruse stă pe buzele multora. Nu vă spune ceva cuvântul „blocadă”? Mie îmi amintește de blocada Leningradului, operă a trupelor naziste. Da, este vorba de acei naziști pe care domnul Putin îi confundă cu ucrainenii de azi. Sunt acei veritabili naziști care asediaseră Leningradul, spre deosebire de actualii pretinșii „naziști”, pe care se pregătesc să-i asedieze putiniștii – ca să zic așa. Atunci, la Leningrad, cetățenii scriau istoria. Nu armata sovietică, nu tancurile, nu aviația. În orașul supus blocadei, mâncarea era drămuită, încălzirea era aproape inexistentă, hainele nu se mai produceau în fabrici, asistența medicală era deficitară, dar populația orașului a rezistat și chiar a sabotat mașinăria de război a naziștilor. Asediul a durat mai bine de doi ani și jumătate (de la 8 septembrie 1941 până la 27 ianuarie 1944). Presa consemna că numărul total al sovieticilor (militari și civili) care și-au pierdut viața acolo se ridică la peste 650.000 de oameni. Sacrificiul a fost uriaș, iar cei vinovați au plătit cu viața, la Nurnberg…..Căci undeva, departe, trebuie să existe totdeauna și un Nurnberg. Integral: https://spotmedia.ro
Țiriac cere donații pentru oligarhii ruși care și-au pierdut iahturile Campanie de donații în bani și produse de lux inițiată de miliardarul Ion Țiriac, din solidaritate cu numeroșii oligarhi ruși care și-au văzut iahturile, vilele și averile sechestrate de europeni, după invadarea Ucrainei. Țiriac le cere românilor să dea pentru că ”nu se știe, într-o zi s-ar putea să fii și tu bogat și să ai nevoie de ajutor” ”Sunt oameni pe care îi știu, sunt vecin cu mulți din ei la Monaco. Unui prieten, Oleg, care are un trust de gaz și petrol, i-au ridicat iahtul în față la cazinou. A trebuit să ne scotocim prin buzunare să dăm o șpagă acolo ca să i-l lase. Se pot dona haine de blană, ceasuri de lux, valută cash, aur și bijuterii….. Sute de bogați cu ochii în lacrimi au îmbrățișat miliardarii ruși loviți de sancțiuni: ”Sunt frații noștri. Bogăția e dincolo de naționalitate. Granițele există doar pentru săraci!”. Integral: https://www.timesnewroman.ro

EXCLUSIV Oligarhul care aduce gaz rusesc în România – ajutor de 1 miliard de lei de la statul român Cu doar două săptămâni înainte ca Putin să atace Ucraina, România a aprobat un nou ajutor de stat, în valoare de aproape 82 de milioane de euro, către firma controlată de un oligarh rus. Același oligarh intermediază importurile de la Gazprom în țara noastră. Fericitul beneficiar al banilor publici românești se numește 
Idei mărețe: mai angajați niște polițiști locali ca să ne cocoșeze. Mai băgați și niște subvenții, furați tot! Ieri, în fugă, am văzut că un consilier local a propus noi angajări la Politia Locală ca să facă razii mai eficiente. Iar primarul Mihai Chirica a spus „da, da, ne gândim să creștem bugetul…”. M-au luat pandaliile. Sunt 356 de polițiști locali la ora asta. Sunt zeci de angajați TESA care freacă mangalul. Corpul polițiștilor trebuie redus masiv, nicidecum suplimentat. Sunt zeci de purtători de chipiu care n-au cu ce-și umple timpul în oraș. Îi văd stând la umbră, scrutând mașinile parcate, păzind poarta școlilor care oricum au propriii paznici, îi văd plimbându-se agale, câte doi, vorbind despre viața lor de familie și despre amintiri din copilărie. Poliția Locală ne costă 6-7 milioane de euro anual fără niciun scop precis. Costurile cresc de la un an la altul. Cheltuielile cu paradele cailor sunt de-o nesimțire crasă. Dacă analizezi raportul Poliției Locale vezi că în fiecare an dau mii de amenzi de parcare. Nu fac nimic altceva. Îi poți înlocui cu niște parcometre. Hai să le dăm 10 milioane de euro pe an. 20, ce mai contează! Dacă îi reduci efectivul la jumătate nu se schimbă nimic în oraș. Nu ne afectează cu nimic. N-ar crește infracționalitatea, n-ar înflori traficul ilegal pe străzi, n-ar prolifera Mafia babelor care vând pătrunjel. Dacă lași doar 150 de polițiști la stradă, împărțiți în două ture, ar fi suficient. Ai pune câte 10 polițiști să patruleze în fiecare cartier, în ture de 8 ore. Ar acoperi orice urgență, ar fi în două minute la orice intervenție. Dar ei nu sunt pentru a ne ajuta, ci pentru a profita de un buget public, ei sunt paraziții care trăiesc pe spatele nostru. Unde există niște bani publici ușor de câștigat, apar și camarilele gata să le înghită, apar clanurile de trântori ca niște negi pe piele….. Consiliul Local și administrația Chirica trăiesc în propria bulă a bunăstării lor. Sunt incorigibili. Hai să mai cheltuim niște milioane de euro fără niciun raport precis de eficiență și control al cheltuielilor. E o risipă și o inconștiență generală. Consilierii lui Chirica văd un buget al Iașului pentru a sta pe loc. Pentru a nu face nimic. Să hrănească familiile lor și armatele de tăietori de frunze. Au tot felul de idei populiste, fără nicio fundamentare economică. Chirica vrea să cheltuie 50 de milioane de euro pe an pentru încălzirea a 20% din populație. E o nebunie! Cu 50 milioane de euro pui 100.000 de centrale. Chirica dă 25 milioane de euro la transport și planul e ca în 10 ani să fie un pic mai bine. Nu face nimic în afară de a hrăni mafia serviciilor publice. Niciun progres, nicio eficiență. El spune că transportul n-a avut niciodată profit, dar pe vremea comuniștilor IJTL era super-profitabil. Și-n primii ani după Revoluție, RATP aducea profit consistent. Pentru că oamenii erau dependenți de transportul public, era buluceală. Ce trebuie să facă Mihai Chirica nu este să plătească în neștire, ci să facă ieșenii tot mai dependenți de transport, să-i mute în tramvaie și autobuze. Prin rapiditate, confort, frecvență. Dar nu face nimic. În 5 ani a făcut banda unică din Nicolina, după presiuni uriașe. Bugetul Iasului e o gaură neagră în care, daca aprindem lumina, găsim populațiile de paraziți ai sistemului. Clanuri de bugetari, sute de profitori, totul e pe consum, nimic pe dezvoltare. Hai să mai angajăm polițiști locali care taie frunze la câini într-un oraș în care în 18 scoli și licee se învață în două schimburi, la nivelul anului 2021! E dezumanizant: în una din patru școli din Iași, elevii învață seara până la 7. Flâmânzi, obosiți, cu lecțiile făcute în grabă. Lui Chirica și majorității sale nu le pasă, ei nu văd prioritățile. Se bat pe umăr în populisme. Cu banii de pe polițiștii locali mai faci o școală în Iași, o dată la doi ani. În 30 de ani n-am construit niciuna de la zero. Să punem copiii primarului, ai viceprimarilor și ai consilierilor locali să învețe după-amiaza. N-ar face-o nicio zi. Sunt școli în care învață 1.600 de elevi pe un teren de 2.000 mp. E înfiorător. Scoala Normală sta de 15 ani într-o rână, e ca ruinele unei civilizații dispărute. Chirica vorbește ca să se audă, nu mișcă un deget. Integral:
Moș Gerilă și moartea se dau jos din elicopterul Puma Păstrându-ne calmul și nefăcând speculații, căci cauzele accidentelor aviatice de miercuri nu sunt clarificate, să observăm că nu doar Pumele sunt supraviețuitoare ale comunismului, ci și obiceiul de a face tot mai mulți generali. …. Tot pe vremea aia, pentru că părinții lucrau la uzina IAR din Brașov unde se construiau aparate de zbor, Moș Gerilă venea cu elicopterul în curtea fabricii, într-un cadru festiv cu stegulețele PCR arborând. Dintr-un elicopter Puma coborau Moș Gerilă și tovarășii județului. Iată că peste o jumătate de secol, în același tip de elicopter Puma, mai mult sau mai puțin, se suie soldații membri NATO, adică ai noștri. Mai toți urcă la ceruri. „România va crește cu 2,5% din PIB cheltuielile pentru apărare!”, ne spune superior președintele Iohannis. Mă tem că, dacă după atâția ani de NATO, aici suntem cu tehnica, și ne tot milogim să mai zboare câte un avion serios pe cerul nostru, sau mai cumpărăm câte ceva la mâna a doua, ce facem ? Cu noul procent, vom acoperi același cheltuielile cu vopsitul conservelor pentru firmele de casă ale băieților deștepți. Aceeași care de 30 de ani ne ciordesc, și ne spun, acum și dintotdeauna, „suntem pregătiți”. Măcar elicopterul nu s-a prăbușit peste vreun avion al americanilor. Porneam al Treilea Război dând vina pe ruși, înainte să apară. Integral:
Cine sunt șefii aviației militare românești, care a pierdut 20 de MIG-uri în 28 de ani, pe vreme de pace Iată numele lor: General locotenent doctor Viorel Pană, general de flotilă aeriană doctor Iulian Pațilea, comandor Cristian Pătrașcu și colonel Vasile Ionescu, adică exact statul major al forțelor aeriene, a cărui demisie în bloc ar fi trebuit deja să zboare pe biroul comandantului suprem, Klaus Iohannis. Banii în plus pentru armată nu compensează incompetența liderilor acesteia ….. Nu cred să existe țară din NATO care în ultimii 32 de ani să fi pierdut atâtea aeronave militare și atâția oameni în incidente aviatice, fără a fi implicată în războaie aeriene, cum a pierdut România. Și, totuși, ne încăpățânăm să luăm totul ca un dat, când este clar că la mijloc este o gravă eroare umană. Nu a piloților sau a mecanicilor, ci a decidenților. De 30 de ani, aproximativ, în România se prăbușesc MiG-urile 21 ale armatei cu frecvența de unu la un an și jumătate. Sau chiar mai des, dacă luăm în considerare și anii în care avioanele au fost ținute la sol. Din 1994 și până azi, au atins pământul într-un gest final și fatal 20 de MiG-uri 21, în diverse variante de dezvoltare. 11 piloți au decedat în urma acestor prăbușiri. Ultimul pe lista victimelor este Costinel Iosif Niță, 31 de ani, căsătorit, fără copii, decedat pe 2 martie 2022, după 570 de ore de zbor, dintre care 420 pe MiG 21. …. Scenele de la Antena 3 Vreo două ore s-au chinuit Mihai Gâdea și Radu Tudor să smulgă de la niște generali pensionați înainte de vreme mărturisirea că aeronavele s-au prăbușit din cauza unor arme hipersofisticate de-ale rușilor. Le-ar fi smuls și unghiile ca să-i facă să mărturisească, dar a intervenit salvatorul calup publicitar și i-a lăsat pe generali cu manichiura intactă. …… Cele 28 (-1) MiG 21 pe care încă le deține România fac parte dintr-o grămadă de 400 de avioane de același tip achiziționate între 1960 și 1980. Nu știm exact care dintre avioane în ce an a fost fabricat, deci putem spune că au o vechime cuprinsă între 40 și 60 de ani. Unul dintre cei mai cunoscuți și mai scumpi producători de acoperișuri metalice oferă 30 de ani garanție pentru tăblăria pe care o vinde, tăblărie care, în plus, nu trebuie să zboare cu viteze supersonice. De fiecare dată când un MiG 21 al armatei române se ridică în aer, câte o familie se roagă pentru viața pilotului, în timp ce câteva zeci de generali și civili se roagă ca avionul să mai reziste atât cât să nu apuce procurorii să-i întrebe din ce bani și-au făcut casele și și-au plătit limuzinele. …. Dintr-un birou, probabil încălzit și fără ferestre, un birocrat a decis că în căutarea avionului dispărut de pe radar trebuie să plece un elicopter, pe o vreme pe care și ciobanii analfabeți ai marilor turme dobrogene știu că elicopterele nu au ce căuta în aer. …. Așa s-a ajuns ca armata română, care nu participă la războiul din Ucraina, să piardă opt oameni și două aeronave în doar 40 de minute. Încă două săptămâni dintr-o astfel de pace tragică și n-o să mai avem aviație, fără să ne atace nimeni și nimic, cu excepția incompetenței criminale a șefilor forțelor aeriene românești. Miliardul de euro în plus pe care i l-a promis Klaus Iohannis armatei ar trebui să se ducă în parte pentru plata despăgubirilor pentru familiile acestor oameni uciși de șefii lor și de un lung lanț al corupției din zona achizițiilor militare din ultimii 32 de ani. Integral:
„Exit” din Rusia, Monaco și Elveția aplică sancțiunile, costurile asumate de Occident Ieri, a fost ziua companiilor multinaționale care și-au anunțat oprirea activității sau ieșirea de pe piața rusă. Boeing și General Electric au suspendat suportul tehnic pentru liniile aeriene din Rusia, Airbus a oprit livrările de piese de schimb. Exxon Mobil și Shell pleacă din Rusia. Apple și-a suspendat vânzările de produse, iar Ford, BMW și Mercedes Benz și-au suspendat operațiunile și livrările în Federația Rusă. Lista continuă. Netflix, H&M, Oracle își opresc afacerile sau activitatea. Electronic Arts pleacă din Rusia, iar producătorul de jocuri video, Motorsports Games a anunțat că următoarele lansări de produse vor întârzia pentru că o parte din angajați lucrează în Rusia. Este o listă lungă, care, mai mult ca sigur, se va completa în următoarele zile. Există, însă, premiere și în ceea ce privește deciziile unor state. Astfel, principatul Monaco a anunțat că va îngheța activele deținute de ruși și se va alătura sancțiunilor europene. Este o hotărâre istorică pentru că primele tratate și acorduri comerciale dintre Monaco și Imperiul Rus datează din secolul al XIX-lea. În Principat, se află 750 de rezidenți ruși, iar câteva cluburi sportive, inclusiv cel de fotbal, aparțin unor oameni de afaceri din Rusia. O altă premieră istorică este cea a Elveției, care a anunțat că va aplica toate sancțiunile europene, inclusiv cele ce privesc înghețarea activelor bancare ale demnitarilor ruși, în frunte cu Vladimir Putin. Este o mișcare specială, dacă avem în vedere tradiționala neutralitate a statului helvet și mai ales discreția caracteristică sistemului bancar la care se adaugă faptul că 80% din comerțul cu gaz și țiței rusesc se face prin Elveția. De asemenea, banca centrală elvețiană analizează dacă va vinde sau va păstra activele rusești pe care le deține, care reprezintă aproximativ 0,05% din rezervele în valută. O vedere de ansamblu În acest moment, se poate face un tablou al sancțiunilor. Acestea au mers pe trei coordonate: industria financiară, cea energetică și sectorul aviatic. Banii, energia și mobilitatea, acestea au fost axele pe care s-au deciziile penalizatoare. De exemplu, astăzi este clar că șapte bănci rusești, care înseamnă aproximativ 80% din activele sistemului bancar rusesc, au fost „debranșate” de la sistemul SWIFT. Există, însă, un mare semn de întrebare referitor la eficiența funcționării sancțiunilor, pentru că băncile Gazprom și Sberbank nu au fost incluse pe listă, tocmai pentru că prin cele două societăți bancare se derulează operațiunile financiare legate de livrările de gaze și de petrol. Deci, nu s-a mers până la capăt. Banca centrală rusă a reacționat, în sensul că a oprit temporar plățile, respectiv a decis să nu achite datoria ajunsă la scadență aferentă dobânzilor pentru obligațiuni în valoare de 29 miliarde dolari. Pare o măsură luată ca răspuns la sancțiunile occidentale, dar mai degrabă arată ca o decizie disperată menită să salveze fonduri ale băncii centrale. Dar, această situație poate fi interpretată ca fiind o încetare de plăți a Rusiei. În sectorul energetic, sancțiunile au ajuns doar până la blocarea exporturilor occidentale de tehnologie și echipamente energetice, însă, decizia cea mai eficientă, oprirea aprovizionării cu gaze naturale și țiței din Rusia, nu a fost luată …..Sancțiunile sunt indispensabile. Ele vor aduce, însă, costuri nu doar pentru Rusia ci și pentru statele care le-au impus. Este prețul pe care democrațiile și economiile de piață trebuie să îl plătească. Iar nota de plată este consistentă: este vorba despre costul sancțiunilor, cel al inflației, la care se adaugă costul incertitudinilor și cel al securității. Integral:
Ce urmează dacă Rusia câștigă războiul: controlul asupra Ucrainei ar transforma Europa, plasând România și alte țări într-o zonă de destabilizare, cred doi experți Dacă Rusia va obține controlul asupra Ucrainei sau va reuși să o destabilizeze la scară majoră, o nouă eră va începe pentru Europa și SUA, avertizează doi experți ai think-tank-ului american German Marshall Fund, într-o analiză publicată de revista Foreign Affairs, cu puțin timp înainte de debutul invaziei. Liderii americani și europeni se vor confrunta cu o dublă provocare, aceea de a regândi securitatea europeană și de a nu fi atrași într-un război mai mare cu Rusia, spun cei doi. Dacă Rusia își atinge obiectivele politice în Ucraina prin mijloace militare, Europa nu va mai fi ceea ce a fost înainte de război. Mediul de securitate se va schimba substanțial, țări precum România, Polonia sau statele baltice vor intra într-o zonă largă de destabilizare și insecuritate, iar Occidentul și Rusia se vor afla într-o stare de război economic permanent, avertizează Liana Fix și Michael Kimmage, experți ai think-tank-ului German Marshall Fund, într-un text publicat cu doar câteva zile înainte de începerea intervenției militare. Cei doi experți pornesc de la momentul implicării Rusiei în războiul din Siria, pentru a exemplifica cum poate Moscova să își construiască o poziție care nu mai poate fi ignorată. Faptul că Rusia s-a alăturat războiului civil din Siria, în 2015, a șocat Statele Unite și pe partenerii săi. Barack Obama a afirmat că Siria va deveni o „mlaștină” pentru Rusia și pentru președintele rus Vladimir Putin. Siria nu a sfârșit prin a fi o mlaștină pentru Putin, spun cei doi. Rusia a schimbat cursul războiului, salvându-l pe președintele sirian Bashar al-Assad de la o înfrângere iminentă, iar apoi și-a folosit forța militară ca o pârghie în diplomație. A menținut costurile și victimele la un nivel sustenabil. Acum, Rusia nu poate fi ignorată în Siria. Nu a fost obținută o reglementare a conflictului. Însă Moscova a acumulat o influență regională mai mare și a menținut un partener loial în Assad. În Siria, ceea ce administrația Obama nu a reușit să anticipeze a fost posibilitatea ca intervenția Rusiei să aibă succes, scriu Fix și Kimmage. …. Liderii americani și europeni se vor confrunta cu o dublă provocare, aceea de a regândi securitatea europeană și de a nu fi atrași într-un război mai mare cu Rusia. Toate părțile ar trebui să ia în considerare potențialul unor adversari înarmați nuclear, aflați în confruntarea directă. Aceste două responsabilități – apărarea robustă a păcii europene și evitarea prudentă a escaladării militare cu Rusia – nu vor fi neapărat compatibile. Statele Unite și aliații săi s-ar putea trezi profund nepregătiți pentru sarcina de crea o nouă ordine de securitate europeană ca urmare a acțiunilor militare ale Rusiei în Ucraina. …. Cum poate câștiga Rusia Pentru Rusia, victoria în Ucraina ar putea lua diferite forme. La fel ca în Siria, victoria nu trebuie să ducă neapărat la o soluționare durabilă a conflictului. Ea ar putea implica instalarea unui guvern conformist la Kiev sau împărțirea țării. Alternativ, înfrângerea armatei ucrainene și negocierea unei capitulări ucrainene ar putea transforma efectiv Ucraina într-un stat eșuat. Dacă Rusia își atinge obiectivele politice în Ucraina prin mijloace militare, Europa nu va mai fi ceea ce a fost înainte de război. Ideea că Uniunea Europeană sau NATO pot asigura pacea pe continent va fi artefactul unei epoci dispărute. În schimb, securitatea în Europa va trebui să fie redusă la apărarea membrilor de bază ai UE și NATO. Toți cei din afara cluburilor vor rămâne singuri, cu excepția Finlandei și Suediei. …. Analogiile Războiului Rece nu vor fi de ajutor într-o lume cu o Ucraină rusificată, avertizează cei doi. Frontiera Războiului Rece în Europa a avut punctele sale de foc, dar a fost stabilizată într-un mod reciproc acceptabil în Actul final de la Helsinki din 1975. Prin contrast, suzeranitatea rusă asupra Ucrainei ar deschide o zonă vastă de destabilizare și insecuritate din Estonia până în Polonia, în România și în Turcia. Atât timp cât va dura, prezența Rusiei în Ucraina va fi percepută de vecinii Ucrainei ca fiind provocatoare și inacceptabilă și, pentru unii, ca o amenințare la adresa propriei lor securități, scriu Fix și Kimmage. …. Pe fondul acestei dinamici schimbătoare, ordinea în Europa va trebui să fie concepută în principal în termeni militari – ceea ce, din moment ce Rusia are o mână mai puternică în domeniul militar decât în cel economic, va fi în interesul Kremlinului – marginalizând instituții nemilitare, cum ar fi Uniunea Europeană. Rusia are cea mai mare armată convențională din Europa, pe care este mai mult decât pregătită să o folosească. Politica de apărare a UE – spre deosebire de cea a NATO – este departe de a fi capabilă să asigure securitatea membrilor săi. Prin urmare, reasigurarea militară, în special a membrilor estici ai UE, va fi esențială….. Statele membre din est, inclusiv Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și România, vor avea probabil un număr substanțial de trupe NATO staționate permanent pe teritoriul lor. O solicitare din partea Finlandei și Suediei de a obține un angajament în temeiul articolului 5 și de a se alătura NATO ar fi imposibil de respins, cred analiștii German Marshall Fund. …. Sfântul Graal al acestor bătălii informaționale, politice și cibernetice vor fi alegerile prezidențiale din 2024 din Statele Unite. Viitorul Europei va depinde de aceste alegeri. Alegerea lui Donald Trump sau a unui candidat trumpian ar putea distruge relația transatlantică în momentul de maximă primejdie al Europei, punând sub semnul întrebării poziția NATO și garanțiile sale de securitate pentru Europa. Integral:
Cumătra lui Chirica, făcută șefă ILEGAL, prin concurs intern și fără studii. Urmarea: mari tunuri imobiliare 
Consecinţele pentru economia regiunii, inclusiv a României, încă nu sunt vizibile, dar vor fi uriaşe. Indiferent cum se va termina dezastrul de la Est. Indiferent cine câştigă, toată lumea pierde Lanţuri blocate de aprovizionare, investiţii amânate sau îngheţate, scumpirea creditului, creşteri de cheltuieli bugetare. Şi asta după ce deja datoria publică creşte cu aproape 10% pe an, inflaţia este la cote maxime, preţurile energiei şi al cerealelor sunt deja date peste cap. Dar peste toate este teama. Teama că ceea ce se întâmplă la doar câteva sute de kilometri distanţă s-ar putea muta aici. Oamenii, organizaţiile, companiile – toată lumea pur şi simplu va sta să vadă ce se înâmplă. Şi asta va încetini sau va îngheţa tot. Va fi mai grav decât în pandemie şi decât în criza financiară. Pe zi ce trece, oprirea focului, soluţia negocierilor va fi tot mai îndepărtată, pentru că se vor acumula noi şi noi victime şi daune. E dezastru, oricum ar fi. Nu se vede un efort real şi coerent pentru pace…. Consecinţele pentru economia regiunii, inclusiv a României, încă nu sunt vizibile, dar vor fi uriaşe. Indiferent cum se va termina dezastrul de la Est. Indiferent cine câştigă, toată lumea pierde. Şi iată cum acum avem răspunsul de ce această ţară şi această regiune a rămas mereu în urmă. Tot timpul a venit un război sau o cucerire pe aici, tot timpul a fost un şoc care a întors economia cu 20 de ani în urmă. Mediul de business din România va trebui să ia în considerare o diminuare de cel puţin 2% a creşterii economice de anul acesta. Frânarea lanţurilor de aprovizionare, scumpirea creditării şi amânarea planurilor de investiţii se vor vedea imediat în activitatea companiilor. Trebuie chiar prevăzute planuri de criză pentru eventualitatea în care gazul rusesc va fi oprit, ceea ce înseamnă circa 20% din consum. România stă cel mai bine din Uniunea Europeană din acest punct de vedere, cu 80% din consum asigurat din surse interne. De altfel, mai tare decât deconectarea de la SWIFT – sistemul internaţional de plăţi – ar fi oprirea importurilor de gaz de către Occident. Va trece Germania, care îşi asigură aproape 60% din gaz din surse ruseşti, la oprirea importurilor? Decizia va duce în recesiune economia germană. Problema este că agresiunea rusă trebuie oprită, şi probabil că se va ajunge şi la această soluţie. Cu ce deznodământ? În mod sigur nu va fi un rezultat bun. Germania are o pondere de 25% a PIB în Uniunea Europeană. Pentru România, este piaţa de export numărul 1 şi orice încetinire se va vedea imediat. Uniunea Europeană nu pare să aibă până acum forţa să stăvilească acest război de la graniţele sale. Dezechilibrul între puterea economică şi cea militară îşi spune cuvântul. Din acest punct de vedere, ieşirea Marii Britanii din UE se vede astăzi. Poate că Rusia nu ar fi fost la fel de agresivă astăzi cu Marea Britanie în UE. După Brexit, este evident că implicarea Marii Britanii în Europa de Est nu mai este aceeaşi. Este imposibil ca interesele militare să nu ţină cont de cele economice şi politice. Germania plăteşte în continuare păcatele celui de Al Doilea Război Mondial, aşa că UE nu se poate baza pe armata germană pentru apărare. De aceea a încercat Franţa să preia leadershipul, dar era cu totul altceva dacă la masă era în continuare Marea Britanie. Probabil că şi acesta a fost un semnal pentru Rusia, că terenul e slab. Integral:
Raluca Rusnac (AxA CNDV) în dialog cu Cristi Danileț …. Raluca Rusnac: Considerați că așa-zisele subiecte „tabu” sunt mai ușor de abordat/susținut în fața elevilor din perspectivă juridică? Cristi Danileț: Da! Abuzurile există sub mai multe forme, de exemplu, cu privire la copii sunt cinci forme de abuzuri, cu privire la violența în familie sunt șapte forme sau chiar opt, lucrurile acestea trebuie discutate; ai abuz sexual, ai abuz fizic, ai abuz psihologic, ai abuz emoțional, ai abuz economic, lucrurile astea cu cine le discuți? Poate că uneori suntem abuzați și nici măcar nu ne dăm seama. De aceea, în societatea românească domină încă violența, chiar și în familie și pe stradă și între copii, sunt foarte mulți care agresează, crezând că au acest drept. De exemplu părintele care spune copilului: „Eu te-am făcut, eu te omor!”. Sunt mulți părinți care nu au aflat încă de legea din 2004 a copiilor, sunt mulți profesori care la școală agresează copii, să știți că am condamnat profesori pentru purtare abuzivă, și-au pierdut locul de muncă, au zburat din profesie. Sunt copii care agresează alții copii, chiar violenți, am avut și un caz de canibalism în România. Vă dați seama că lucrurile trebuie discutate cândva, undeva, măcar să ne păzim. Eu nu spun că noi suntem prezumtivi infractori, dar suntem posibile victime, și atunci cumva trebuie să ne păzim de cei din jurul nostru, nu? R.R:Există vreun topic de discuție pe care îl evitați? C.D: […] evit chestiunile politice, vorbesc despre dreptul la vot, dar nu am voie să spun pe cine să voteze. Oricum nici eu nu sunt prea lămurit, decât când ma duc la vot. Și pe chestiunile religioase nu prea mă bag, adică prefer să văd că religia este de fapt, merge în aceeași direcție cu legea, nu cumva adversare, dar în rest, nu, ating orice subiecte, chiar și cele sensibile, de exemplu de viața intimă a adolescenților. R.R: Tocmai mi-ați răspuns în avans. Voiam să vă întreb dacă credeți că există un „tratat de pace” între religie și justiție? C.D: Da, sunt complementare, dacă regulile morale sau cele de morală religioasă ar fi respectate nici nu ar mai trebui legi și justiție. Din păcate, oamenii întotdeauna vor comite infracțiuni și încălcări ale legii, de aceea eu cred că, cumva la bază, se află legea civilă – ca să spun așa – urmând ca în funcție de grupurile religioase sau organizațiile pe care le frecventăm să stabilim și alte reguli. Eu, de exemplu, respect toate religiile, dar unele reguli sunt la o biserică, alte reguli la o altă biserică. Unii sunt colegi de ai mei care nu cred în nici o divinitate, dar legile sunt obligatorii pentru toată lumea. Integral:
Actorul și sălbaticii…. Putin a atacat Ucraina din toate părțile (și cu ajutorul Belarus) bombardând totul în cale. Dictatorului rus nu i-a fost milă de o țară care nu-i făcuse nimic și nici de sutele de morți, nici de miile de femei, copii și bătrâni siliți să fugă în bejenie. Dar știm deja că Moscova nu crede-n lacrimi. Să sperăm că pe Putin îl vor ajunge blestemele celor nenorociți și că va plăti ca un criminal de război ce este. Asta dacă are cine să-l judece. Căci șeful NATO și șefa CE îi cereau lui Putin să-și retragă trupele când era în plin marș. Să-i ceri să spele putina unui individ descreierat care vrea să refacă cu forța ,,lagărul socialist” înseamnă să nu știi cu cine ai de-a face. Pentru Putin un stat ,,independent” (vezi Comunitatea Statelor Independente) este un loc unde să-și instaleze dictatori supuși Kremlinului. Asta vrea și-n Ucraina: ca președintele Zelenski (fost actor) și ceilalți oficiali ,,drogați și neonaziști” (auzi tâmpenie la el!) să fie eliminați și înlocuiți cu sălbaticii săi. Cum Ucraina nu e membră NATO și UE, acestea au asistat de pe margine (netrimițându-i din timp armele necesare) la acest masacru, aplicâd însă Rusiei sancțiuni dure (eliminarea din sistemul de plăți bancare). Degeaba s-au declarat SUA și UE șocate de războiul de ocupație a lui Putin. Intențiile Rusiei erau clare de când Elțîn i-a cerut lui Clinton direct: ,,dă Europa Rusiei…poți lua celelate state să le oferi securitate…eu voi lua Europa”. Asta înseamnă că dacă Putin nu-și rupe gâtul în Ucraina (prin lupta eroică a ucrainenilor), următoarea țintă ar fi Moldova și România. Chemând Ucraina la negocieri (în a 4-a zi de război) Putin a pus în alertă forțele nucleare pentru a-i oferi pacea cu bomba pe masă și a-i cere renunțarea la NATO. Eșec previzibil. Iar Lukașenko a avertizat: ,,ce-i mai rău de-abia urmează”. Dau cu atomica în Europa? UE plătește acum dependența de gazul rusesc și toleranța față de crimele lui Putin – când au închis ochii în loc să fie cu ochii-n patru. Practic UE a încălzit șarpele la sân. Chiar nu și-au dat seama SUA și UE că Rusia și-a creat grupuri de sprijin în interiorul lor, de unde atacă democrațiile occidentale sub diferite forme și pretexte? La noi de pildă AUR vrea ieșirea din NATO și UE iar acum 2 indivizi suspecți (Ilieșiu și Savo) îi cereau lui Zelenksi să capituleze. De ce? Fiindcă a fost atacat fără motiv?Adică, dacă un tâlhar năvălește peste tine-n casă trebuie să-i dai cheile și să pleci? Zelenski a refuzat să plece din țară (,,am nevoie de arme, nu de o plimbare”) iar când a cerut discuții cu Rusia, Putin a pretins ca armata ucraineană să întoarcă armele contra propriului guvern trădându-și țara. Asta face Putin: își trădează țara compromițând-o prin agresarea unei țări nevinovate, arestând protestarii și ucigându-și adversarii.
Haos în Vama Siret: ”Omul sfințește locul, nu guvernul” (reportaj)… Părintele Daniel Petrașoc, de la Arhiepiscopia Sucevei, translator, plânge în timp ce ne spune ce abia reușește să rostească refugiata din Kiev. Îl întreb de cînd e în Vama Siret? Suntem de joi, practic, în fiecare zi, atât cât ne permite timpul. Au nevoie de acest lucru. Practic, traduceți poveștile lor. Ce ați auzit de când sunteți aici? Te înspăimântă ce auzi pentru că, în primul rând, oamenii nu se așteptau să aibă un așa necaz. În al doilea rând, nu se așteptau să fie așa de bine primiți atunci când trec granița în România. Ce v-a impresionat? Speranța lor. Chiar dacă au plecat acum, de nevoie, au părăsit Ucraina, dar speră ca în scurt timp să se termine pentru că mulți dintre ei au plecat, cei tineri, dar cei în vârstă au rămas… că povesteau că și-au lăsat părinții, bunicii, și-au lăsat acolo și se tem pentru ei. „Am avut situația în care o familie cu patru copii micuți, tatăl avea pașaport european, mama, în schimb, nu”…. Lângă el, înghețată de frig, rămâne și profesorul de limbă ucraineană, Delia Martineac: ”Suntem primii care luăm legătura cu ei și ne străduim să îi îndrumăm spre locuri sigure și cu mijloace de transport sigure. Ne temem mult să nu întâlnim, pe lângă acești voluntari binevoitori, care să se arate așa inițial, să nu se ascundă și oameni cu gânduri ascunse. Ne străduim foarte mult să îi trimitem în locuri sigure. Cel mai mult m-au impresionat mamele cu copii. Mamele singure cu copii. Azi dimineață (luni-nota redacției) a venit o mamă care își ținea bebelușul de două luni ascuns sub geacă și fetița de doi ani cu ea. Am direcționat-o spre cort, să se încălzească, dar nu se putea opri din plâns. Sunt foarte multe cazuri. Foarte dramatică este situația a celor care nu au documente. Deci cei care au pașapoarte ucrainene, e vorba de buletin. Vin cu buletin, România îi primește, le oferă azil, dar mulți dintre ei sunt deznădăjduiți pentru că vor să plece mai departe. Am avut ieri un caz în care mama cu bebelușul s-au întors în Ucraina pentru că nu își dorea să rămână aici. Am avut situația în care o familie cu patru copii micuți, tatăl avea pașaport european, mama, în schimb, nu. Cei care nu au documente, adică pașaport european, sunt direcționați spre Centrul de Imigrări și li se acordă azil. Asta e procedura. România le vine în ajutor, dar mai mult de atât nu putem face pentru ei”, a povestit profesorul de limbă ucraineană, Delia Martineac. Refugiații continuă să vină Trotuarele sunt cucerite de voluntari. Biscuiți, pampers, apă, cafea, dulciuri. Refugiații le primesc automat și de aici începe haosul. Refugiații sunt asaltați din toate părțile cu oferte de transport. Pentru că nu vor să rămână aici. Vor să plece mai departe în Germania, Polonia, Italia și lista e lungă. Refugiații sunt confuzi în fața multitudinii de oferte. Nici nu mai știu care e gratuit, care e cu bani. „Câți sunt? Zi-le să vină. Nu-s samsarii ăștia. Ăștia vin și le vând bilete. Le zic că îi costă nu știu cît și că îi duce în Polonia și nu știu pe unde. Se adună lumea, se organizează să doneze și firmele mari de transport vin și fac comerț cu refugiații ca să aibă ei cursă”, spune cu năduf un voluntar, membru al unei organizații de caritate. Într-un colț se văd mașini de la ISU venite din toată țara. Sunt prea puține. Echipajele ISU se implică dar mașinile sunt prea puține. Bogdan Tănase, de la Casa SHARE, spune simplu că e haos: „ Stăm împreună cu voi în frig, așteptăm și luptăm. Vedeți și voi ce e în jurul nostru. Hoas, e un haos total, dezorganizat de patru zile. De patru zile încercăm să organizăm aici lucrurile. Foarte multă lume cu copii speriați. Auziți cum plâng, mulți oameni în jurul lor, e haos total aici și trebuie totul organizat într-un alt mod. Autoritățile, nu știu, sper să se trezească în ultimul ceas să organizeze, să-i ia pe acești oameni și să-i cazeze undeva. Nu au. Vin de la un primar de unde au luat 800 de persoane, în general indieni, într-o sală de sport sunt cazați ca să nu moară de frig. Stăteau aici în frig. Dar omul, primarul, omul sfințește locul. Nu guvernul” O mașină a unei companii naționale trece încet și întreabă unde poate lăsa donațiile. Toată lumea ridică din umeri, iar unii, dau din mână a lehamite. Integral:
Cum transformă Putin Europa Niciodată Europa nu a renunţat atât de uşor la principii politice fundamentale şi la tradiţii ideologice ca acum. UE pare a se afla în faţa unei uimitoare renaşteri….. Entuziasmul pentru unitatea redescoperită a Europei poate fi pasager, fiindcă preţul sancţiunilor severe va trebui plătit. Cu toate acestea, războiul lui Putin împotriva Ucrainei este pentru UE un elixir al vieţii, la stânga şi la dreapta se sacrifică vaci sfinte şi un nou vânticel adie pe bătrânul continent. Franţa: Macron are dreptate şi populiştii pierd teren A spus-o mereu: de la debutul mandatului, preşedintele Franţei tot repetă că Europa trebuie să devină mai autonomă din punct de vedere economic şi capabilă de auto-apărare. Colegii săi, enervaţi, nu l-au luat în seamă. Acum se poate vedea câtă dreptate a avut. Cu toate astea, şi el trebuie să recunoască că a greşit: i-a făcut prea multă vreme curte lui
Efectul sancțiunilor impuse Rusiei. Economist: „Va fi tratată ca un stat ostil, izolat de fluxurile globale și de investiții”…. Bănci și companii financiare Statele Unite și Marea Britanie au anunțat restricții care, combinate cu sancțiunile anterioare, ar elimina de fapt marea majoritate a activelor bancare rusești din ambele țări. Noile ținte includ Sberbank și VTB Bank, cele mai mari bănci din Rusia. Liderii UE au convenit asupra unor sancțiuni care vizează 70% din piața bancară rusă și importante companii de stat, inclusiv din domeniul apărării. Marile bănci ale Rusiei sunt profund integrate în sistemul financiar global, ceea ce înseamnă că sancțiunile ar putea fi resimțite cu mult dincolo de granițele sale. Datele Băncii pentru Reglementări Internaționale arată că creditorii europeni dețin cea mai mare parte a expunerii de aproximativ 120 de miliarde de dolari a băncilor străine pe Rusia. Potrivit datelor de la Banca Centrală a Rusiei, activele și pasivele străine ale băncilor din Rusia se ridicau la 200,6 miliarde de dolari, respectiv 134,5 miliarde de dolari, ponderea în dolari SUA ridicându-se la aproximativ 53% din ambele, în scădere față de 76%-81% în urmă cu două decenii. Datorii suverane și piețe de capital Marea Britanie a anunțat că va interzice vânzarea datoriilor suverane rusești la Londra. Rusia a emis datorii suverane în favoare de 4,1 miliarde de lire sterline de la începutul anului 2020. Următorul pachet de sancțiuni UE va viza „capacitatea statului și guvernului rus de a accesa capitalul și piețele și serviciile financiare ale UE, pentru a limita finanțarea politicilor agresive”, au anunțat oficialii de la Bruxelles. Acesta va interzice investitorilor UE să tranzacționeze obligațiuni de stat rusești. Washingtonul a anunțat marți noi restricții privind tranzacțiile cu datoria suverană a Rusiei. Americanilor – care deja nu mai pot să investească direct în datoria suverană rusă – li se va interzice să facă achiziții și de pe piața secundară, de la 1 martie. Chiar înainte de ultimele evenimente, accesul la obligațiunile rusești devenise din ce în ce mai restricționat. Sancțiunile SUA impuse în 2015 au făcut ca viitoarele datorii rusești denominate în dolari să nu fie eligibile pentru mulți investitori și indici cheie. În aprilie 2021, Biden a interzis investitorilor americani să cumpere noi obligațiuni în ruble rusești, din cauza acuzațiilor de amestec în alegerile prezidențiale din SUA din 2016. Limitările au redus datoria externă a Rusiei cu 33% de la începutul lui 2014 – de la 733 de miliarde de dolari la 489 de miliarde de dolari, în al treilea trimestru al anului 2021. Sancțiuni individuale Statele Unite, UE și Marea Britanie au impus deja înghețarea activelor, interdicții de călătorie și alte restricții pentru mai mulți oficiali și oameni de afaceri ruși. Marea Britanie a anunțat sancțiuni împotriva a peste 100 de persoane și entități rusești, inclusiv înghețarea activelor și interdicția de călătorie pentru Eelena Georgieva, președintele consiliului de administrație al Novikombank; Piotr Fradkov, președintele Promsviazbank; Denis Bortnikov, vicepreședinte VTB; Kirill Shamalov, fostul ginere al președintelui Vladimir Putin, și Iuri Sliusar, de la United Aircraft. Marea Britanie va introduce, de asemenea, o legislație care să limiteze depozitele pe care cetățenii ruși le pot deține în conturile bancare din Marea Britanie. Limita va fi de 50.000 de lire sterline. Statele Unite i-au sancționat marți pe Fradkov și Bortnikov, precum și pe Vladimir Kirienko, fiul unui fost prim-ministru. Joi, Washingtonul i-a vizat pe alți apropiați ai lui Putin, inclusiv pe Serghei Ivanov, directorul general al companiei ruse de exploatare a diamantelor Alrosa; Andrei Patrușev, care a ocupat funcții de conducere la Gazprom, și Ivan Sechin, șef adjunct al unui departament la compania energetică Rosneft….. Nord Stream 2, o controversată conductă menită să transporte gaze naturale din Rusia către Germania, aștepta certificarea, dar Germania a anunțat că a suspendat procesul. Statele Unite au impus de asemenea sancțiuni companiei responsabile cu construirea gazoductului rusesc Nord Stream 2. Integral:
Yuval Noah Harari: „Vladimir Putin a pierdut deja acest război“. Argumentele reputatului istoric israelian După o săptămână de război, pare din ce în ce mai probabil ca
Ieftin şi uşor: Cercetătorii au folosit cu succes unde sonore pentru a regenera țesutul osos Oamenii de știință au folosit unde sonore de înaltă frecvență, direcționate către celule stem umane, reușind să obțină celule osoase într-un timp scurt.
În noua eră energetică se cer soluții de criză!
„România, te iubesc!”. Bezna din energie – România se bazează pe termocentralele din Oltenia care produc energie constant ….La Mintia, Deva, a fost una dintre cele mai importante termocentrale din România, o capacitate foarte mare. Din păcate, astăzi este moartă ….. Ani de zile, centrala care este acum parte a falimentarului Complex Energetic Hunedoara a fost jefuită de conducerile politice care s-au perindat. Cristian Roșu, administrator special Complexul Energetic Hunedoara: „Dacă vorbim strict de Termocentrala de la Mintia, cauza principală este strict cea pe care ați spus-o dumneavoastră, nu s-au făcut investiții acolo, ea este închisă acolo pentru că n-are aviz de mediu și ani de zile putem spune că ea a funcționat ilegal, putem spune că nu a a avut un aviz de mediu.”…. Răzvan Nicolescu: „La Hunedoara este, în primul rând, o problemă de eficiență. S-a închis din cauza minelor. Mintia e un nod important energetic. Minitia trebuie valorificată și nu la fier vechi.” Deși, pe acolo s-au perindat în ultimii 10 ani o grămadă de investitori, chinezi sau coreeni, niciunul nu a fost interesat de colosul lăsat acum în conservare. Cristian Iștoc, președinte Sindicatul Solidaritatea Hunedoara: „Vorbim de 700 de salariați care au fost dați în 2021 afară.” Sindicatele acuză conducerea ministerului că a premeditat închiderea termocentralei de la Deva Cristian Iștoc, președinte Sindicatul Solidaritatea Hunedoara: „Este un jaf în plină desfășurare înlocuirea producătorilor români ori cu producători străini ori cu producători străini din afara țării, ori cu producători dinăuntrul țării cu capital străin.” Luna viitoare se va scoate la licitație Termocentrala de la Mintia cu obligativitatea de a se instala grupuri energetice noi pe gaz. În 2019 ar fi trebuit să avem în funcțiune un alt grup energetic nou construit, de data aceasta, de către Romgaz. La Iernut, în județul Mureș, ar fi trebuit să fie cea mai mare investiție făcută de o societate controlată de statul român. Romgazul ar fi trebuit să construiască aici un grup de 460 de MW putere instalată, o investiție de 260 de milioane de euro care zace blocată. O investiție demarată în 2016 la Iernut, o centrală mare de 430MW, ar fi undeva un 6% din consumul României. Deficitul e de peste 10%. Mai mult de jumătate din deficit l-ar fi acoperit. Avea termen de finalizare în 2019, în 3 ani. Ajungem în 2020 când se blochează investiția în condițiile în care stadiile de execuție erau de peste 90%. Directorul general al acestei companii, Adrian Jude, un alt fost secretar de stat la Energie este într-un continuu interimat deși conduce compania strategică a statului român într-o perioadă extrem de critică pentru piața de energie. Ministrul dă vina pe contractori….. Romgazul ar trebui să perfecteze în aceste zile și contractul din Marea Neagră, acolo unde exploatarea a 200 de miliarde de metri cub de gaze stă blocată. Investitorii americani EXXON au plecat acuzând statul român de lipsă de predictibilitate și voință politică, iar Romgazul se împrumută de la bănci să cumpere participația de peste un milliard de dolari pentru a deveni jucător în Marea Neagră. Parteneri, acolo, le vor fi cei de la OMV Petrom, dar gazul nu va ajunge în rețea foarte devreme …. Christina Verchere, CEO OMV PETROM: „Dacă nu se va face investiția, România își va importa 50% din gaz în 2030. De aceea este atât de importantă investiția în Neptun Deep, pentru că asigură securitatea energetică a României.” Și dacă statul român nu a fost în stare să construiască niciun grup energetic nou, au reușit cei din mediu privat. OMV Petrom a pus în producție la Brazi cel mai modern grup energetic din România. Și singurul din ultimii 32 de ani. Christina Verchere, CEO OMV PETROM: „A devenit operațională în 2012, a costat peste jumătate de miliard de euro, are o capacitate de 860 MW, cam cât consumă Bucureștiul. Anul trecut a asigurat 11% din consumul național. Un proiect de asemenea mărime durează cam 4 ani.” Investiția de la Brazi arată că dacă există voință și bani, nu este nevoie decât de specialiști. Pe care România încă îi are….. Una dintre societățile de stat care a fost ferită de politizarea excesivă este Nuclearelectrica. Dar și acolo grupurile de producție începute înainte de 89 au de o nevoie de retehnologizare. Cosmin Ghiță, director general al Nuclearelectrica: „Unitatea 1 a fost pusă în funcțiune în 1996 în 2 decembrie și aniversăm acuma 25 de ani de operare, deși proiectele au fost începute în 1974. Dezvoltarea oricărui program nuclear este un proces amplu. Este una dintre sursele de energie cu cel mai scăzut cost și care reușește să reducă an de an nivelul de emisii de dioxid de carbon.” Integral:
Proiectul privind desființarea Secției speciale, adoptat de Senat / USR anunță că îl atacă la CCR: Au trecut cu tancul o lege de înfiinţare a unui mecanism mult mai puternic şi mai periculos….. Proiectul de act normativ, iniţiat de Ministerul Justiţiei şi adoptat în 21 februarie de Camera Deputaţilor, prevede că SIIJ se desfiinţează, iar competenţele sale vor fi preluate de parchetele obişnuite, cauzele urmând să fie instrumentate de procurori anume desemnaţi.
Ce impact va avea asupra economiei României invazia ruşilor în Ucraina: creşterea generalizată a preţurilor, încetinirea fluxurilor de export-import, iar investiţiile vor stagna Conflictul Ucraina-Rusia va avea efecte negative pe toate planurile: creşterea preţurilor la petrol şi la gaze va conduce la o creştere generalizată a preţurilor, investiţiile vor stagna sau se vor orienta spre zone mai stabile, vor fi reduceri la nivelul importurilor şi al exporturilor, moneda naţională se va deprecia, iar finanţarea deficitelor gemene va fi o problemă din ce în ce mai mare. În plus, România s-ar putea confrunta cu număr mare de refugiaţi din Ucraina. Starea de tensiune gravă din Ucraina va avea efecte negative asupra tuturor aspectelor economice: unele fluxuri comerciale se vor întrerupe sau reduce foarte mult ca urmare a incertitudinii privind livrările de gaze din Rusia, o să crească preţurile la gaze, la petrol deja a sărit de 100 de dolari barilul, deci creşterea preţului la petrol şi la gaze naturale semnificativă îşi va pune amprenta asupra tuturor preţurilor în general, spune prof. univ. dr. Dumitru Miron de la Facultatea de Relaţii Internaţionale a Academiei de Studii Economice din Bucureşti. Integral:
Kievul nostru: Când staţi la Starbucks, pe Internet şi comentaţi ce a fost la Survivor, gândiţi-vă cum puteţi să luptaţi ca cei din Ucraina, pentru ca NATO, americanii, investitorii şi băncile străine să nu plece din România niciodată Pacea de 77 de ani a Europei a fost trezită brusc din somnul burgheziei joi, 24 februarie, la ora 04.00 dimineaţa, când Putin a atacat militar Ucraina, un lucru pe care doar americanii îl credeau posibil. Franţa şi Germania, pilonul Europei, cu afaceri importante în Rusia, credeau că pot ajunge la o înţelegere cu Putin, aşa cum se înţelegeau din punct de vedere economic. Dar ceea ce se ignoră este faptul că Putin a pierdut puterea economică şi politică la nivel global şi acum nu-i mai rămâne decât puterea militară şi de aceea încearcă, prin invadarea Ucrainei, să revină în joc. Uniunea Europeană, ca un întreg, China, care s-a ridicat în ultimii 30 de ani, şi SUA stau la masa puterii, iar Rusia nu mai are ce să ofere. Chiar şi China, care nu l-a condamnat acum pe Putin public, dar nici nu l-a aprobat cu gura întreagă, ştie că n-are ce să ia de la ruşi, pentru că puterea economică este la americani şi la Uniunea Europeană, ca un întreg. Ruşii nu mai au ce să ofere lumii decât ameninţarea militară, iar de duminică la prânz şi ameninţarea nucleară. Într-o mobilizare pe care nimeni nu o anticipa, urainenii s-au ridicat împotriva ruşilor aşa cum au putut, ceea ce a determinat lumea occidentală să se alieze în câteva zile, dacă nu chiar ore, într-o mişcare fără precedent. Duminică, cancelarul german Olaf Scholz, care nu are nicio relaţie de prietenie cu Putin, aşa cum avea Angela Merkel, a anunţat investiţii majore în industria de apărare, peste 100 de miliarde de euro, scoţându-i pe nemţi din neutralitatea în care au fost aruncaţi după înfrângerea din Al Doilea Război Mondial. Nimeni nu credea posibil ca Europa să se mobilizeze într-un asemenea mod într-un timp atât de scurt şi să trimită arme adevărate, iar acum şi avioane militare, în Ucraina, pentru a-i înarma pe ucraineni ca să facă faţă asaltului Rusiei. După cum spunea premierul sloven Janez Jansa, dacă Ucraina cade în mâinile Rusiei,urmează Republica Moldova, Georgia, Balcanii de Vest şi republicile baltice. El a spus, citat de presa slovenă, că Rusia, dacă preia Ucraina, va ataca ţările din jurul UE care nu au aderat încă la Uniunea Europeană şi la NATO, după care va urma rândul ţărilor baltice. Iar acolo va fi adevărtul conflict, al treilea război mondial, pentru că NATO ar trebui să intervină, conform celebrului articol 5. Fiecare zi de rezistenţă a Kievului în faţa atacului militar al Rusiei înseamnă o zi de libertate pentru Europa şi lumea occidentală. Noi, care ne pregătim de un somn bun în paturile noastre în timp ce lângă noi milioane de ucraineni se pregătesc pentru încă o noapte de război, nu realizăm ce este acolo, lângă graniţa noastră şi nu în Siria, Irak, Afganistan, departe de noi. Noi credem că vizionăm un film cu Rambo, dat de americani, ca o conspiraţie mondială. Noua ediţie a Survivor, cel mai urmărit show de entertainment din România, la care se uită aproape 2 milioane de români, ar trebui filmată acum, în direct, pe străzile din Kiev, în zgomot de arme adevărate, şi nu în Republica Dominicană, la soare, unde concurenţii se plâng că au febră musculară. Gândiţi-vă că niciunul dintre voi/noi nu am avea curajul să facem ceea ce fac ucraienii acum nici din punct de vedere militar, nici civil, cum s-au mobilizat în câteva ore/zile şă-şi apere ţara cu arma în mână, în stradă, nu din birouri, în jocurile de strategie. Noi avem mai mulţi generali, de intendenţă, decât au ucrainenii, care de 4 zile încearcă să facă faţă rachetelor, avioanelor şi trupelor de asalt ale Rusiei. Credeţi că celebrii bombardieri de la noi, care controlează cartierele şi oraşele mână-n mână cu autorităţile locale, în frunte cu Poliţia, ar ieşi în faţă cu pieptul plin de tatuaje cu arme să se lupte cu cineva, chiar şi cu copiii pe care Putin i-a trimis să se lupte cu ucrainenii? În aceste condiţii, baza şi apărarea noastră rămân în mâinile americanilor, francezilor, nemţilor, italienilor şi nu în ultimul rând, în mâinile NATO, în deciziile Uniunii Europene, alianţele din care facem parte. Avem nevoie de această umbrelă de securitate, o noţiune pe care de-abia acum am putea încerca să o înţelegem, avem nevoie de investiţii străine, avem nevoie de companii mari străine care să opereze în România şi care să fie o miză atât din punct de vedere economic, cât şi politic şi militar.
Războiul din Ucraina, scânteia care ar putea declanşa o nouă criză economică După 2 ani de pandemie, după valul de inflaţie care afectează economia mondială, un război în care să fie implicat unul dintre principalii actori din piaţa de energie mai trebuia ca discuţiile despre o nouă criză economică globală să ia din nou amploare. Dincolo de politică, de interesele geostrategice, de aspectul militar, de victime, conflictul militar va aduce nori negri nu doar asupra Ucrainei şi a Rusiei, ci a întregii economii mondiale. De la petrol şi gaze la piaţa de capital şi investiţiile strategice, efectele negative sunt greu de estimat ca amploare, însă vor fi semnificative. Ruperea relaţiilor comerciale cu
Profesor în medicină britanic, pentru Libertatea: „Deja vorbim despre deficitul de imunitate cauzat de lipsa expunerii la alte virusuri și bacterii din ultimii doi ani” Profesor în medicină la Universitatea East Anglia și epidemiolog internațional, Paul Hunter explică de ce COVID-19 va deveni cel mai probabil o „răceală comună”, însă avertizează: „Gripa care n-a circulat în ultimii doi ani va lovi puternic în curând”. Marea Britanie a anunțat că va elimina izolarea persoanelor infectate cu COVID-19 și va renunța, la finalul lunii, la toate măsurile de restricție. Acolo rata de vaccinare a persoanelor peste 12 ani este de 85%. „La un moment dat trebuie să se întâmple asta”, spune profesorul Paul Hunter. Adică să trăim cu COVID-ul în societate. Dar se aplică aceeași logică socială și pentru țări ca România, în care rata vaccinării e la 41% și în continuare mor zilnic zeci sau chiar sute de oameni? „Nu încă, însă va veni și la voi momentul în care izolarea persoanelor cu COVID nu va mai fi atât de utilă”, răspunde profesorul. Renunțarea la astfel de măsuri depinde însă de rata de vaccinare, dar și de trecerea prin boală. Practic, de imunitate. „Știm că atât infecția, cât și vaccinarea îți dau un nivel de imunitate. Dar dacă ai avut COVID și ai fost și vaccinat, probabil că ai cea mai bună imunitate. Și vei fi protejat o vreme și în fața (re)infectării”. …. Paul Hunter: Cred că deja vedem COVID-ul comportându-se precum „gripa rusească”. Datele ne arată asta, gripa rusească era un coronavirus, acum 130 de ani. Nu poți fi sută la sută sigur de asta pentru că nu exista știința de azi, dar arăta cam la fel. Cred că ce s-a întâmplat cu coronavirusul OC43 care a provocat „gripa rusească” se repetă acum: probabil pentru restul vieții noastre, la fiecare 3-6 ani, vom fi reinfectați cu SARS-CoV-2. Unele reinfectări apar din cauza unor variante noi sau pentru că imunitatea scade. În general însă, o reinfecție este mai puțin severă decât prima infecție….. Orice este posibil, dar cred că vom vedea în continuare noi valuri de infecții și asta este inevitabil. În 10 ani, vom vedea că vor mai fi valuri de infecții cu SARS-CoV-2, dar mi-e greu să cred că vom vedea cazuri severe, așa cum s-a întâmplat în această iarnă. Asta nu înseamnă că virusul, chiar dacă cel mai probabil s-ar comporta ca o răceală comună, nu va mai ucide oameni. O răceală gravă poate ajunge în plămâni, poate provoca o bronhopneumonie, iar asta te poate omorî. ….
România a importat cu 66% mai mult gaz în 2021, în timp ce Marea Neagră sau zăcăminte masive de pe uscat stau neatinse. Gabriel Comănescu, GSP: Nu mai avem timp să aşteptăm. Trebuie să începem dezvoltarea zăcămintelor
Europa și gazele rusești Dintre numeroasele inițiative de a stopa agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei (și, probabil, a altor țări), una mi se pare demnă de discutat: Dacă nu mai cumpărăm gaze și petrol rusesc, Putin va rămânea fără o sursă importantă de finanțare. Ideea nu e nouă și e probată în practică: petrodolarii alimentează liderii autocrați (vezi recentul caz Venezuela – Hugo Chávez). De aici, apare întrebarea: Poate Europa să renunțe la importurilor de gaze naturale rusești, în prezent și în viitor? Dacă da, în ce condiții și cu ce consecințe? Din punct de vedere istoric, Rusia a fost cel mai mare furnizor de gaze naturale pentru țările Uniunii Europene. Deși UE a încercat să-și reducă dependența de gazele rusești, între 2006 – 2009 și după criza ucraineană din 2013 – 2014, Rusia continuă să furnizeze circa 40% (1750 – 2000 TWh) din consumul de gaze al UE (Fig. 1)…..
Cum va fi afectat sistemul bancar România de sancțiunile impuse băncilor din Rusia. Ce măsuri ia Banca Națională în plin război?..… Va fi afectată România de deconectarea Rusiei de la SWIFT? România are relații comerciale cu Rusia, o serie de companii rusești având afaceri în România (
8 implicații economice ale efectelor Războiului din Ucraina (raport agenție de rating). Rusia a intrat „la gunoi”. China nu poate să înlocuiască pe deplin Europa ca piață cheie a Rusiei …. Opt implicații economice Conform unui raport al S&P, implicațiile economice ale invaziei Rusiei în Ucraina includ: 1. Întreruperea aprovizionării cu energie sau șocuri pe prețuri, în special în Europa. 2. Abilitatea Europei de a se diversifica rapid – îndepărtarea de gazele rusești. 3. Presiuni inflaționiste în economii prin creșterea prețurilor la energie, alimente și metale. 4. O reducere a expansiunii economice, în special în piețele emergente, care resimt deja presiuni inflaționiste și a politicii monetare ale SUA. 5. Posibilitatea unei crize a migranților în Europa de Est, în timp ce ucrainenii încearcă să părăsească teatrul de război.. 6. O intensificare a atacurilor și contraatacurilor cibernetice între Rusia și percepuții săi adversari. 7. Reevaluarea riscului care crește costurile de împrumut sau limitează accesul la finanțare pentru debitorii mai slabi.. 8. Erodarea profitului pentru sectoarele care consumă multă energie sau se bazează pe cheltuielile discreționare ale consumatorilor. Încrederea consumatorilor și a companiilor este posibil să scadă „Ne așteptăm ca șocul geopolitic Rusia-Ucraina să conducă la o creștere mai lentă și, pe termen scurt, la o inflație generală mai mare, deși probabila reducere a creșterii determinate de cerere poate atenua o oarecare presiune asupra băncilor centrale pentru a înăspri agresiv politica monetară. Sensibilitățile altor regiuni, țări și sectoare depind mai mult de utilizarea energiei și modelele comerciale”, conform agenției de rating. Canalele de transmisie specifice pe care S&P le monitorizează includ: – Comerțul: creșterea prețului mărfurilor este redistributivă (exportatorii câștigă, importatorii pierd), dar impactul probabil asupra cererii și creșterii este negativ, deoarece exportatorii economisesc mai mult decât importatorii. – Fluxurile de capital: Finanțarea se va muta către active cu risc scăzut. Acest lucru va face finanțarea mai dificilă pentru unele piețe emergente și emitenți de la capătul inferioral spectrului de rating (categoria B mai largă și mai jos)…… China (destinația a 14% din exporturile rusești) nu poate, în opinia agenției de rating, să înlocuiască pe deplin Europa ca piață cheie a Rusiei – cu siguranță nu peste noapte. Mai mult decât atât, China nu a reușit să recunoască cele două regiuni din estul Ucrainei ca fiind independente…… În ce domenii stă bine Rusia „Rusia are capacitate semnificativă de a riposta împotriva sancțiunilor suplimentare dincolo de gaz, având în vedere cotele sale de lider de piață în multe domenii ale producției de materii prime și mărfuri”, conform S&P. – Este pe locul 2 în lume la furnizarea de paladiu. – Este al treilea cel mai mare producător de titan. – Este un furnizor esențial de îngrășăminte, fiind cel mai mare exportator mondial de nitrat de amoniu, uree și NPK (azot, fosfor și potasiu) În ce domenii stă bine Ucraina Ucraina este, de asemenea, o importantă națiune industrială, spune S&P. – Ocupă locul 5 în ceea ce privește producția de burete de titan și este un furnizor important de gaze inerte pentru litografia semiconductorilor. Ucraina furnizează mai mult de 90% din neonul semiconductor din America. – Este un producător agricol important. Printre primii 10 exportatori din lume pentru 24 de produse alimentare, inclusiv uleiuri de semințe, orz, grâu, porci, păsări și unt. În anul comercial 2021-2021, China a primit 36% din exporturile de porumb ale Ucrainei, în timp ce Africa și Orientul Mijlociu au luat împreună 30% din exporturi. Perturbarea producției și a exporturilor – în special dacă porturile din Marea Neagră sunt închise – ar putea exacerba inflația globală, adăugându-se la șocul prețului energiei care afectează deja veniturile disponibile. Integral:
Este capabilă o putere aflată în declin de un mare joc geopolitic? Cât de departe privește Vladimir Putin? Predilecția lui Vladimir Putin pentru puterea militară rămâne ancorată teoriilor clasice, unde utilizarea forței reprezintă o soluție acceptabilă, iar statele în calitatea lor de actori raționali, dezvoltă, în cele din urmă, politici bazate pe decizii calculate cu scopul de a-și maximiza valoarea și beneficiile rezultatelor urmărite. Plecând de la acest mic cadru teoretic, putem deduce că Moscova avea calcule bine făcute înainte de a porni un război formal împotriva Ucrainei. Luând ca reper afirmația lui Churchill, observăm că nu s-au schimbat prea multe în viziunea conducerii strategice a Rusiei, iar Putin este convins că va redesena granițele existente ale Europei. În același timp, gândul că Putin ar putea ocupa Ucraina, ne scoate inevitabil din zona de confort și ne determină să ne întrebăm în mod legitim: Care este marele plan geopolitic urmărit și unde se va opri Putin? În momentul de față, Moscova a redus relația cu Occidentul la stadiul unui joc de sumă zero, unde efortul diplomatic a eșuat, iar anumite înțelegeri și tratate anterioare au devenit practic nule. Efortul Kremlinului pentru acest dezechilibru se duce în speranța de a câștiga influență politică în Europa prin declanșarea unei ofensive militare spre vestul Rusiei. Urmărind ofensiva rusă a ultimelor zile, înțelegem că Putin vizează o balansare militară prin acumularea de cât mai multe teritorii. Poate că nu se regăsesc lucruri noi în afirmațiile de mai sus, dar fanteziile greilor europeni și pasivitatea strategică în raport cu Rusia, ne-au adus într-o mare măsură și la această realitate. Deficitul de asumare strategică al Bruxelles-ului european s-a văzut prin dificultatea de a atinge un consens inițial ferm cu privire la excluderea Rusiei din sistemul de plăți electronice internaționale SWIFT. Deși Rusia știe că va înregistra pierderi semnificative la rândul său prin declanșarea unui război, apelează la singura pârghie de anvergură pe care o mai deține Putin, respectiv puterea militară, în speranța de a i se asigura un loc la masa marilor negocieri internaționale….. De ce Ucraina trebuie să reziste? Când președintele Zelenski le-a spus partenerilor europeni că Putin va ajunge la porțile acestora dacă Ucraina va cădea, eu cred că a avut dreptate și este destul de evident. Războiul cu Ucraina și frustrările acumulate în timp datorită incapacității de a controla politic Kievul, alături de planurile sale „grandioase” de a reîntoarce Europa la ordinea veche de securitate, devoalează obsesiile din lumea lui Putin pe baza cărora și-a proiectat calculele. Așadar, ce se întâmplă dacă Ucraina nu rezistă acestui război și Occidentul eșuează în eforturile de a susține suveranitatea și integritatea sa teritorială? Într-un astfel de scenariu, Putin va dori să preia centrele de comandă strategice, dar va fi nevoit să mențină o prezență militară rusă pe teritoriul Ucrainei, deoarece poporul ucrainean va afișa o ostilitate profundă în fața acțiunilor sale. Totodată, planul său va viza impunerea unui regim marionetă cu scopul de a menține Kievul pe orbita Moscovei. Considerând ipoteza că Rusia ar putea pune la un moment dat piciorul decisiv în Ucraina, este posibil ca Putin să pună în aplicare propunerile de federalizare ale geopoliticianului rus, Aleksandr Dugin. Practic, de la o declarație de război revizionistă, Putin va trece la o invitație pentru revizionism. Probabil, nu este tocmai întâmplător că Viktor Orban s-a oferit ca Budapesta să devină masa tratativelor de pace dintre Ucraina și Rusia, poftind cu sârg la invitația de revizionism. Avem o serie de indicii care ridică totuși semne de întrebare, însă duce Ungaria o politică a flexibilității sau una duplicitară?…. Viktor Orban s-a remarcat ca un politician naționalist, a dezvoltat relații economice și politice privilegiate cu Moscova, devenind mai degrabă un personaj cu angajament controversat în cadrul UE și NATO. Mai mult, Orban a cultivat o relație apropiată cu președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, cei doi împărtășind viziuni și valori comune, chiar dacă aparțin unor perimetre politice diferite. Cum ar putea Vladimir Putin să pună în scenă planuri de federalizare? Ne putem gândi la cel mai rău scenariu? Trebuie menționat de la bun început că acest exercițiu analitic reprezintă o probabilitate despre ceea ce și-ar putea dori Putin pe termen lung și nu ceea ce se va și întâmpla. Așadar, într-un scenariu extrem prin care Putin ar deține controlul militar asupra Ucrainei, o recunoaștere a independenței Transnistriei și o incursiune militară asupra Republicii Moldova nu trebuie excluse. Nu neutralitatea Republicii Moldova deranjează Moscova, ci riscul că și aici ar putea înflori democrația, dușmanul de moarte a lui Putin. Dacă, într-un scenariu extrem, se va produce o astfel de acumulare teritorială prin forță, Putin ar putea să compromită spațiul politic al Ucrainei și Republicii Moldova prin invitarea statelor vecine să recurgă la revizionismul istoric. Evident că Putin nu va împărți nimic din ceea ce îi aparține în mod legitim Rusiei astăzi, ci doar teritorii preluate cu forța militară, dar prin vasta lui „generozitate” va încerca să corupă pofta istorică a unor vecini. Este mai mult decât clar că România și Polonia nu vor intra în jocul lui Putin, dar, oare, Budapesta se va arunca la ciolanul putred aruncat de Putin?….Și pentru că am rămas în zona scenariilor improbabile, Nikolai Patrușev, Secretarul Consiliului de Securitate al Federației Ruse, s-a deplasat pe 26 februarie la Belgrad pentru a-l întâlni pe Aleksandar Vučić. Urgența deplasării lui Patrușev, în plin război cu Ucraina, ne determină să ne întrebăm dacă nu cumva în perioada următoare vom asista la agitarea apelor în Balcani, o posibilă reactivare a instabilității, favorizantă mizelor lui Putin în sud-estul Europei. Integral:
Ca să piardă Putin, care nu are nicio scuză, nu lăsați să iasă și Putinul din voi! A început războiul. Putin a făcut pasul inacceptabil, fără întoarcere. Și a oferit milioane de motive pentru numeroși mici ”putini” din alte părți să-și reafirme toate credințele greșite. …. Să critici propriii generali e o obligație civică în democrații Păi, ești putinist dacă nu accepți analiză critică a deciziilor propriilor lideri, propriilor organizații militare din care faci parte. De fapt, să faci dezvăluiri și să fii critic cu propria conducere a țării și a armatei vine din tradiția marilor spirite democratice. Presa americană a publicat ”Dosarele Pentagonului” împotriva dorinței puterii de la Washington. Articolele puteau da date adversarilor despe organizarea militară, dar au făcut-o tocmai pentru a arăta cetățenilor că organizarea propriilor generali este incompetentă. Așa se gândește democratic. …. Eu cred că nu ”bolșevismul” lui Putin e pericolul, ci vopseaua ultraconservatoare cu care își vopsește militarismul.Cine înțelege asta înțelege și cât de penibil e Putin când spune că s-a pornit să vâneze naziștii de la Kiev. Vorba unei opinii din The Guardian, tocmai antisemitul Putin s-a apucat să denazifice. Kremlinul a tolerat tot felul de extreme drepte rusești. Păi să vâneze neonazismul din Rusia întâi, dacă tot s-a apucat. Dar absurdul și cinismul statal al lui Putin, la care suntem azi martori, le oferă unor pretinși democrați din vest ocazia să-și întărească discursul nedemocratic. Putin a fost în toate aceste decenii polul reacțiunii. El e ăla care n-are chef de drepturi pentru minorități, el e ăla care nu s-a omorât nici cu vreun stat social valabil pentru cetățenii săi. …. Pentru că, de fapt, Putin e securistul anticomunist. Președintele Rusiei întruchipează o emblemă pentru fostele state comuniste. Nu mai vrem nici comunist protector, vrem capitalism deșănțat cu un patriarh desupra. Dar, stai!, fix asta vor și mulți ”luminați” de la noi! Să fie și oleacă capitalism, să fie și ortodoxism, să fim și xenofobi, să avem și ”țară ca afară” și să punem pumnul în gură oricui critică sistemul ăsta perfect. Ce vor putiniștii noștri? Putiniștii noștri ar vrea capitalism ca în Rusia, lux ca în Vest, taxe ca în Rusia, servicii medicale ca în Franța, oligarhie de tip estic, dar viață socială ca în Spania. ….. Putinismul românesc nu suportă sindicatele. Nu înțelege că rădăcinile democrației stau în revendicarea de drepturi pentru supraviețuire demnă. Nu suportă revendicările de drepturi pentru diverse minorități. Nu suportă nici revendicările pentru majorități: salariul minim mai mare, taxare cinstită a capitalului etc. Toate sunt pentru majoritatea dintre ei trădarea NATO și a Vestului. Dacă te iei de multinaționale vestice acum, unele care își bat joc prin piața de energie, nu comiți decât un act de trădare împotriva unor aliați strategici. Să fii exigent cu propriul stat nu înseamnă că încurajezi inamicii Când am văzut pasul ireversibil, invazia lui Putin, am înțeles ce urmează: gata, s-a terminat, nu mai vorbim nici despre facturi, nici de bani pentru școli, nici pentru spitale, acum toată lumea se apucă să deseneze pe hartă scheme de atac militar. …. Nu voi spune niciodată că brigăzile Azov (cu lideri destul de îmbârligați, de altfel, cu servicii secrete rusești) au fost un pretext corect pentru Putin să invadeze. Orice popor trebuie să-și rezolve singur problemele, inclusiv o problemă precum extrema dreaptă. Și faptul că extrema dreaptă din Ucraina nu a luat decât 2% la alegeri arată că logica lui Putin e deraiată. Responsabilitatea NATO …. Trebuie să conștientizăm că închidem ochii de ani de zile la destabilizările din Orientul mijlociu la care am fost în mod direct parte. Mediile liberale din SUA și din Vest vorbesc deschis despre asta. Noi de ce să ne temem să vorbim că ajungem pe liste? Putin, în schimb, nu denazifică nimic, a avut grijă să întărească și să susțină toate alunecările spre extrema dreaptă din toată emisfera nordică. Putin și dușmanul Lenin Despre cine a vorbit cel mai mult Putin în Discursul său de peste 40 de minute, ultimul înainte să pornească invazia? Despre SUA? Despre ucrainieni? Despre ruși? Nu, a vorbit despre sovietici. Și mai ales, Putin a vorbit despre, se pare, cel mai mic inamic imaginar al său, Lenin. Cel mai mare inamic nu e nici Biden, sunt Lenin și bolșevismul. Revizionismul lui Putin nu e de data recentă. Mulți observatori atenți au subliniat încercarea lui Putin de a reașeza trecutul Rusiei pe niște baze mai mult țariste decât URSS-iste. Putin este expresia perfectă a delirului anticomunist. Nu întâmplător mulți anticomuniști de la noi, deși îl urăsc, au vise umede cu filozofia lui: să fim conservatori ortodocși, să uităm rădăcinile din serviciile secrete, să terminăm cu progresismul alienenant european etc. Ironia istoriei Lenin a scris articole și a întreținut aceeași idee până la sfârșitul vieții: o autonomie mare pentru republicile sovietice, libertate pentru muncitorii ucrainieni să-și hotărască destinul. A fost inacceptabil pentru Stalin, e inacceptabil și pentru pudelul care se simte unic urmaș, Putin. …. Speranțele Ucrainei Până nu vedem întregul peisaj vom rămâne niște orbeți triști. Noi, ca exportatori de democrație cu americanii prin Afganistan și Irak nu eram parte dintr-o scenetă tristă? Noi, împreună cu Merkel și Hilary Clinton, încurajând Ucraina să viseze ceva ce știm că nu le vom da vreodată, membrii NATO și UE, astea ce erau? Nu scenete triste? Protestele ucrainienilor au avut o direcție absolut normală: o viață mai bună, ca-n Vest. Dezamăgirile care au venit apoi nu ne sunt străine, la ei au venit cu o înzecită nesiguranță, una pe care noi nu avem cum s-o înțelegem. Ucrainienii s-au agățat de promisiuni mai curând cinice. Au făcut-o americanii în primul rând, la pachet cu contracte militare gigant, au făcut-o și europenii, că doar era o ocazie bună să mai întărim UE din disperarea unora pe care știam că nu-i puteam primi în club. Integral:
Trădătorii înving și de data aceasta? Este un secret de Polichinelle faptul că Vladimir Putin, cu degetul pe butonul nuclear, nu se va opri la Ucraina. Anihilarea Ucrainei, în viziunea sceleratului de la Kremlin, nu va fi (în accepțiunile psihopatului) decât încălzirea pentru ce urmează, și anume atacarea directă a flancului de est al NATO. Probabil că România va urma, după Ucraina și Moldova. Credeți că ne va apăra cineva în virtutea mult invocatului Articol 5? Uitați-vă la bâlbele actuale privind sancțiunile aplicate Rusiei. Este suficient ca unele țări din NATO să nu voteze intervenția Alianței, sau să aibă felurite obiecții de formă sau de conținut – și toată operațiunea de apărare se va tergiversa suficient de mult ca să nu mai aibă niciun rost, vezi și în continuare. În toată nebunia aceasta, se pare că putem detecta și o veste bună. Viitorul nu este chiar atât de negru. Urmează o încercare de demonstrație.
OMS şi UNICEF îi acuză pe producătorii de lapte praf că folosesc practici comerciale lipsite de etică …. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi UNICEF au acuzat companiile producătoare de lapte praf că se adresează femeilor însărcinate şi tinerelor mame folosind practici comerciale lipsite de etică, într-un raport publicat miercuri, informează DPA preluată de Agerpres. Mesaje înşelătoare şi fără un fundament ştiinţific sunt utilizate pentru a le convinge pe tinerele mame să ofere bebeluşilor lor lapte praf în locul laptelui matern, potrivit acestui raport. Industria laptelui praf a fost estimată la 55 de miliarde de dolari în 2019. Deşi ratele privind alăptarea au crescut uşor în ultimii 20 de ani, veniturile obţinute de producătorii de lapte praf aproape s-au dublat în acelaşi interval. Pe această piaţă există aproximativ şase producători majori, a declarat Nigel Rollins, care lucrează în departamentul pentru sănătatea maternă şi a copiilor din cadrul OMS…..
ZF Power Summit 2022. Corneliu Bodea, preşedinte, Romanian Energy Center: Noi nu am reuşit să construim aproape nimic în ceea ce înseamnă companiile cu capital majoritar de stat sau în ceea ce priveşte investiţiile private în regenerabile. Ne lipsesc claritatea, coerenţa, viziunea şi capacitate de execuţie …. „În ultimii zece ani, România nu a avut o problemă de bani disponibili, nici pentru energie, nici pentru alte domenii. Dacă ne referim strict la energie, trebuie să ne punem întrebarea dacă am avut fonduri, care a fost problema ce ne-a împiedicat să realizăm ceva până acum. Experienţa ne arată că noi nu am reuşit să construim aproape nimic în ceea ce înseamnă companiile cu capital majoritar de stat, ceva în ceea ce înseamnă investiţiile private în regenerabile. Discuţia este concentrată prea mult pe lipsa de fonduri, dar cred că trebui să ne uităm la ceea ce ne-a împiedicat să facem aceste lucruri. Cred că ne împiedică câteva lucruri: lipsa de claritate, coerenţă şi viziune
Opinie Cezar Gheorghe, analist expert şi consultant pentru comerţul cu cereale, Clubul Fermierilor Români: Rusia, actorul principal pe scena hrănirii la nivel global? Cam aşa se vede Invazia rusească în Ucraina reprezintă un moment ce va marca în mod fundamental piaţa grâului şi a porumbului precum şi a seminţelor de floarea-soarelui. Ucraina, Rusia şi Kazahstan reprezintă 38% din comerţul global de grâu, în speţă 200 de milioane de tone, acordat ca o medie multianuală. Astfel, Rusia are un nivel de export de minimum 35 de milioane de tone şi maximum 38 de milioane de tone, Ucraina are un nivel de export de 25 de milioane de tone, iar diferenţa, în contul Kazahstanului, totalizează aproape 80 de milioane de tone. În contextul actual, cu Rusia manifestându-şi puterea regional şi implicit comercial, vom vedea crearea unui pol de putere în comerţul cu cereale. Rusia va decide, efectiv, ritmul şi preţul în piaţa grâului, prin faptul că va controla un nivel de 40% din marfă ce se mişcă la nivel global în piaţă. Prin urmare, trebuie să avem o viziune într-un context geo-politic-comercial, printr-un spectru mult mai larg, cu o desfăşurare pe termen lung, probabil zeci de ani de acum înainte. Să încercăm să creăm un tablou, cât mai complet, a ceea ce înseamnă şi va însemna Rusia în controlul asupra resursei grâu, la nivel regional cât şi la nivel global. Dacă analizăm şi segregăm pe zone populaţia globului, observăm că principalele zone cu probleme sociale, adică număr mare de locuitori şi gradul mărit de sărăcie sunt: nordul Africii, Africa Sub-Sahariană, Orientul Mijlociu, Asia de Sud Est. În toate aceste zone există un număr impresionant de oameni ce trăiesc la limita subzistenţei, circa 80% din 1,2 miliarde de suflete, care nu îşi pot asigura necesarul de hrană zilnic. Totodată, aceste zone sunt cele mai expuse secetei şi eroziunii solului, precum şi cele mai afectate de schimbarea climaterică globală Bazinul Mării Negre este cel mai bine poziţionat, din punct de vedere logistic, în acest context. Şi, astfel, zonele descrise ca şi destinaţii principale vor genera întotdeauna cerere în bazinul Marii Negre. Mai mult decât atât, Rusia a dezvoltat relaţii comerciale şi cu China, în ceea ce priveşte vânzările de grâu. Grâul de furaj a devenit un element de nutriţie în reţetele chinezeşti de furajare, mult mai important decât boabele de soia. Această schimbare s-a produs datorită diferenţei de preţ, în favoarea grâului, precum şi a incertitudinii legate de volumul recoltelor de soia din America de Sud. Schimbările climaterice poziţionează soia într-un grad foarte mare de volatilitate, cu fluctuaţii de preţ ce impactează costul final în furajare. Ţinând cont de aspectele descrise mai sus, putem avea o imagine mult mai clară asupra a ceea ce poate urma în decada următoare, în scenariul în care Rusia va controla Ucraina. Având, astfel, control a 40% din comerţul mondial de grâu, ea poate decide preţul acestei materii prime, la nivel global….. Mergând mai departe, în acest context, Rusia va deveni şi cel mai mare producător de seminţe de floarea-soarelui, la nivel global. Rusia împreună cu Ucraina generează anual un nivel de 33-34 de milioane de tone de materie primă, dintr-un total la nivel global de 56 milioane de tone. În acest clasament intră şi UE cu 10 milioane de tone. Raportul la nivel global ce impactează piaţa uleiului vegetal se dezechilibrează complet. Având un raport de peste 60% din producţia globală şi ţinând cont de specificul cultural European de consum preponderent de ulei de floarea-soarelui, precum şi de cererea anuală a Indiei de ulei de floarea-soarelui, putem vizualiza un control asupra pieţei ce va fi generat de Rusia. Când controlezi hrana, preţul, decizi şi cine mănâncă sau nu. Lucrurile sunt evidente, şi, în cazul în care nu ai mâncare, banii nu au nicio valoare, devin simple hârtii ce pot fi şi arse. În contextul în care Rusia va controla hrana, alături de gaze şi petrol, lucrurile se înclină dramatic în favoarea sa, la orice nivel de discuţii, de negocieri, de poziţii de forţă şi de impunere. Cu alte cuvinte, dacă lăsăm 50% din hrana globală în mâna unui singur actor, atunci să nu ne aşteptăm la prea multă compasiune din partea acestuia. Integral:
Păsări cu mătrăgună-n plisc, deasupra unei lumi în flăcări Este prea devreme pentru analize atente şi extinse privind războiul din Ucraina şi consecinţele sale, ele trebuiesc lăsate la decantat pentru zilele următoare. Acum este timpul impresiilor la cald, scurte şi subiective. • Scopul lui Putin este să curme mersul Ucrainei spre vest şi să o bage în marşarier spre Moscova. Dacă o poate face impunând rapid la Kiev un guvern prorus, bine, se poate retrage că de-aia atacă Kievul frontal. Dacă nu, cred că va merge cu invazia până la a captura întreaga ţară. Cât de departe vor merge lucrurile va depinde de rezistenţa armată opusă de ucraineni. Iar cu cât rezistenţa va fi mai mare, durata războiului va creşte, iar pierderile de vieţi omeneşti vor spori şi în armata rusă. De asta depinde totul, de rezistenţa opusă de ucraineni….. • Bătălia importantă va fi dată la sol, între trupele de infanterie ucrainene şi tancurile ruse. Infanteria ucraineană se va adăposti în oraşe, unde va putea duce lupte de gherilă urbană, cum se întâmplă la Kiev, la Harkov. • Rusia speră că bombardamentele îi vor asigura superioritatea pe front. După o zi de invazie a ajuns la concluzia că bombardamentele cu rachete trebuie să continue. Asta dovedeşte că
Care spune Garry Kasparov că ar fi marea slăbiciune a lui Putin: „Lumea liberă poate folosi asta, dacă dorește” …. „Ok, după ce ani de zile avertismentele mele au fost ignorate, azi am auzit doar: «Gari, ai avut dreptate!». Voi repeta ce am spus atunci. Iată recomandările mele:
VIDEO De ce au crescut facturile la energie. 4 mituri, demontate Facturile la gaze naturale și energie electrică nu vor scădea mai devreme de 2023-2024, arată estimările specialiștilor. De ce au crescut atât de mult? Guvernul nu a reușit să compenseze măririle, spre nemulțumirea populației. Prin urmare, politicienii au găsit alți vinovați. PressHUB a demontat, împreună cu expertul în energie Ana Otilia Nuțu, reprezentat al Expert Forum, patru mituri lansate pe piață de la începerea crizei de energie. Mitul 1 – Certificatele verzi, impuse la nivel european, au scumpit facturile Ana Otilia Nuțu: Fals. Prețurile nu au crescut din cauza creșterii tarifelor pentru certificatele de emisii. Când se măresc prețurile la certificatele de emisii, creșterea nu se duce integral în prețuri. Din contră, prețurile la aceste certificate au crescut din cauza creșterii prețurilor gazelor naturale la nivel mondial. Mecanismul european de tranzacționare a certificatelor de emisii se bazează pe limitarea emisiilor produse într-un an, adică companiile trebuie să cumpere certificate pentru fiecare tonă de CO2 pe care o emit, iar numărul de certificate este limitat. În momentul în care a crescut foarte mult prețul gazelor, producătorii de energie care folosesc această resursă și-au redus producția și s-a produs mai mult pe cărbune, ceea ce a crescut emisiile de CO2 și a amplificat bătaia cumpărătorilor de certificate pentru a le achiziționa. Nu există nici o dovadă, chiar s-a investigat, că facturile la energie ar fi crescut ca urmare a unor speculații sau a unui comportament ciudat în piață. Este pur și simplu o consecință a creșterii prețului gazelor. Mitul 2 – Politica verde a Comisiei Europene, foarte dură, a determinat creșterea prețurilor la energie Fals. Prețurile la energie electrică sunt împinse în sus, în acest moment de faptul că este obținută din gaze și cărbune, căci acești producători sunt ultimii intrați în piață, iar prețurile se aliniază la prețurile impuse de acești producători….. Mitul 3 – Liberalizarea pieței de energie din România a determinat o creștere artificială a facturilor Fals. Dacă nu am fi avut o piață liberalizată, de undeva trebuia să cumpărăm energie, iar o bună parte din energia consumată în România vine din importuri. A scăzut în România producția internă de energie electrică și de gaze naturale și, cumva, ar fi trebuit să ne adaptăm, chiar cu o piață reglementată, la condițiile internaționale. Dar ce s-a liberalizat: consumatorii non-casnici au fost liberalizați încă din 2016-2017. În anul 2020 și la începutul anului 2021 s-au liberalizat prețurile și pentru consumatorii casnici. La acel moment, liberalizarea pieței pentru gaze a determinat o scădere bruscă a prețullui cu circa 27% pentru casnici, reducere care s-a menținut până în iunie 2021. Un an de zile cu prețuri sistematic mai mici. După iunie, prețurile la gaze naturale au crescut în linie cu ce s-a întâmplat în regiune. Iar creșterea s-a dus întâi la consumatorii non-casnici, cel puțin până în noiembrie, așa încât principalii afectați au fost consumatorii industriali. Iar asta ar trebui să ne îngrijoreze foarte mult, pentru că o bună parte din cererea industrială a scăzut foarte mult de la finalul anului trecut. Ceea ce înseamnă producție industrială mai mică, reducerea PIB și inflație mai mare. Consumatorii casnici vor simți costruile crescute la energie nu doar din facturi, cât mai ales prin inflație, care va lovi la buzunar prin mărirea prețurilor la celelalte produse. Politicile noastre în domeniul energiei sunt proaste de foarte multă vreme. Dividendele de la companiile energetice se duc la bugetele statului, într-un singur an au fost distribuite 50%, în rest au fost luate 90-99% la stat. Și evident că nu rămân bani de retehnologizări…. Noi am descurajat tot ce se putea în materie de investiții în sectorul de energie. Există interes privat pentru investiții în energie, dar totul este blocat, și apar doar idei de plafonare, reglementare a prețurilor sau supraimpozitare. De fapt, reglementarea a blocat investițiile. În plus, este foarte greu să obții avizele tehnice de racordare de operatorii de transport sau distribuție. Despre exploatarea gazelor din Marea Neagră discutăm de mai bine de zece ani, deși puteam să le scoatem de anul acesta. Deci, este exclusiv vina noastră….. Mitul 4 – Distribuitorii și furnizorii de energie au profitat de moment și au făcut speculă Fals. Am văzut cazuri punctuale de facturi uriașe, care ori au fost greșite, ori au fost încercări ale furnizorilor de a încărca clientul final. Deocamdată, nu știm în ce măsură sunt relevante statistic, nu avem toate datele până în decembrie. Acum, trebuie să înțelegem exact care e vina statului. Legea plafonării și compensării a fost aplicabilă de la 1 noiembrie, dar normele de aplicare au apărut undeva spre 29 noiembrie. Acolo erau toate detaliile de aplicare concretă, inclusiv cum ar trebui făcute facturile, dar la modul de aplicare, s-a lucrat până la finalul lui decembrie. Deci, companiile au scuza plauzibilă că statul nu a făcut de la început reguli clare, pe care să le aplice. Am văzut și că au fost mulți furnizori care au amânat emiterea de facturi. Mulți s-au trezit cu facturi pe trei luni din urmă, tocmai din cauza faptul că furnizorii nu au știut cum să calculeze facturile. Integral:
Nici acum nu dăm drumul la exploatarea gazelor din Marea Neagră? In cea mai gravă criză de securitatea de la mijlocul Războiului Rece încoace, o criză de securitate în care componenta energetică devine esenţială, România a ajuns în poziţia de a-şi da palme în oglindă pentru că a intrat singură într-o situaţie deosebit de gravă în privinţa preţurilor la gaze şi electricitate. Din 2018, momentul în care a fost adoptată nefasta OUG 114 , proiectul de exploatare a rezervelor de gaze din Marea Neagră din cel mai important zăcământ, Neptun Deep, a fost oprit. Practic, statul român, a renunţat să valorifice o resursă majoră ce ar fi dus la eliminarea dependenţei de gazele ruseşti din import. Dacă Ordonanţa 114 nu ar fi existat, astăzi ne-am fi apropiat de momentul în care gazele din Marea Neagră ar fi intrat în sistemul naţional de transport şi distribuţie. Decizia politică din 2018 a mai însemnat creşterea de trei ori a importurilor de gaze din Rusia, la preţuri exorbitante în ultimele luni. Pe cale de consecinţă, piaţa energiei din România a fost lovită de un val de scumpire zdrobitoare a facturilor pe care populaţia nu şi le-ar putea plăti în lipsa compensărilor şi nici industria, dealtfel. Întrebarea, la care nimeni nu a dat un răspuns, este de ce, din 2018 şi pînă astăzi când situaţia a devenit dramatică, prevederile catastrofale ale OUG 114 nu au fost modificate, astfel încât exploatarea rezervelor de gaz din Marea Neagră să poată începe în următorii ani? Ce a împiedicat fosta coaliţie, PNL-USR-UDMR, să modifice ordonanţa, ce împiedică în acest moment coaliţia ultra majoritară, PSD-PNL-UDMR, să facă acelaşi lucru? De ce ministrul Energiei, Virgil Popescu, în funcţie de peste doi ani, promite în fiecare săptămână revizuirea actului normativ şi nimic nu s-a întâmplat? Printre ultimele promisiuni ferme ale lui Virgil Popescu se numără cele de la sfârşitul anului trecut, pentru ca decizia de investiţie să fie luată în ianuarie acest an, ceea ce, evident, nu s-a petrecut. Premierul Nicolae Ciucă declară că urmează ca lucrurile să se rezolve în următoarea perioadă, adică în cel mai bun caz, în martie. Ceea ce înseamnă că decizia de investiţie ar putea fi luată de OMV şi Romgaz, aflată încă în negocieri pentru cumpărarea participaţiei Exxon, cel mai devreme anul viitor. Cu perspectiva scoaterii gazelor undeva în 2026. Aici am ajuns, când era clar pentru toată lumea că arma energetică va fi una de primă mărime în arsenalul folosit de Rusia în ofensiva declanşată împotriva Occidentului.
Vocea lui Putin și iezii occidentali …. Ciocnesc un pahar de votcă în cinstea perspectivei ca sancțiunile anunțate de
Portretul românului care crede în Putin …. Disprețul față de valorile progresiste este o componentă foarte importantă a elitei rusești. Respectul oficial acordat Bisericii Ortodoxe Ruse este imens. Dar în spatele cuvintelor nu zace aproape nimic. Doar 7% din ruși merg măcar odată pe lună la biserică… o pondere de cinci ori mai mică decât în România. Cu toate acestea, Biserica Ortodoxă Rusă are mulți prieteni în clerul ortodox românesc iar ici și colo, pe Facebook, mai găsești referințe la un proiect propagandistic important pe acest plan: „Moscova=A Treia Romă”. Pentru cei neinformați, ideea că Rusia e un imens combinat mistic e atractivă: tu, preot în creierii Moldovei, privind spre o comunitate în reducere numerică și nu foarte activă în plan religios, capeți un pic de speranță în harul tău dacă îți imaginezi că, la est, există o nație gigantică unde cele zece porunci sunt luate în serios zi după zi de către zeci de milioane de țărani simpli și blajini. Greu de crezut că Dan Puric, Călin Georgescu și alții ar trebui să facă apostolat, învățându-i pe ruși cum e să fii credincios ca românul obișnuit, cum ar trebui Rusia să-și schimbe societatea ca să fie la fel de credincioasă precum cea românească. Greu de crezut – dar adevărat….. Dar pentru fiecare din ei – absolvenți de facultăți și cititori de biblioteci întregi – există mulți alți oameni care au cuprins mesajul doar parțial. Spaimele extrem de publice ale conducerii ruse vizavi de diferite subiecte – de la dispariția familiei tradiționale la sexualitate – reflectă griji, fobii și demoni personali din Arad până la Constanța. Mai mult, proiectul ideologic rus din acest moment nu țintește România – din Arizona până la Beijing, toți oamenii care vor să dea ceasul înapoi spre o lume mai simplă au Moscova drept far. Rusia cea puternică și biata Rusie Statutul Federației Ruse ca putere nucleară, precum și folosirea forței militare în ultimii ani (Crimeea, Siria, Donbas în 2014, Donbas din nou) a atras simpatia celor care aveau nevoie de cineva mai puternic decât ei și cu care să se identifice. Întotdeauna vor exista oameni care vor să se topească în gașca din spatele băiatului cu pumni mari, gustând indirect violența fără să se expună la riscuri. Iar acest gustat e important. Sunt foarte, foarte mulți oameni care pierd în România în fiecare zi – pierd bani, pierd respectul altora pentru ei și mai ales respectul față de sine, pierd tinerețe, pierd vise, pierd membri ai familiei, pierd funcționalități ale organismului, pierd bucurii și pierd speranța în bucurii. Faptul că undeva, cineva dă cu pumnul în masă în mod repetat le descarcă energii toxice. Simultan și paradoxal, Rusia stârnește simpatia celor care țin cu „ăla mai mic”, „pricăjitul”, „loser-ul”. Și asta pentru că momentul actual, cu șocul din Ucraina cu tot, nu e chiar clipa de glorie a Rusiei. Citești aceste cuvinte pe un monitor sau telefon care nu a fost fabricat în Federația Rusă. Nici căștile, nici țigările, nici bricheta și nici termostatul de lângă tine nu sunt rusești. Niciuna din siglele pe care le absorbi zilnic, de la cafeaua pe care o bei de dimineață până la furnizorul și producătorul serialului care te adoarme noaptea, nu sunt rusești. Nu auzi de Federația Rusă în breaking news-urile despre mașini electrice, cuceriri incredibile în lupta contra cancerului, explorarea spațiului sau dezvoltarea de cip-uri. …. Rusia nu are cea mai mare armată din lume, nici măcar a doua după China, ci a cincea. Nu are PIB-ul cel mai mare (ci al 11-lea) sau salariul mediu net cel mai mare de pe glob (ci al 66-lea). În ciuda unei tradiții sovietice demne de admirat, nici măcar actualul campion mondial la șah nu e rus. Știrile majore ale olimpiadei de iarnă ce tocmai s-a încheiat au fost, într-un trist contrast, succesul chinezo-americancei Eileen Gu și scandalul de doping din jurul rusoaicei Kamila Valieva…..Rareori Federația Rusă se joacă de-a propria imagine. Am văzut recent un interviu dat în limba engleză de ambasadorul său în Statele Unite. Accentul său era covârșitor, evocând filme de categoria B de prin anii ’90. El nu era nici pe departe cel mai bun vorbitor de limbă engleză din Ministerul de Externe al Federației Ruse. Ba chiar sunt sigur că există mulți experți în America sau figuri reprezentative care l-ar fi putut înlocui. Dar, în aparițiile sale publice, el trebuia să propage imaginea unei Rusii nesofisticate dar puternice, vocalizând precum imigranții mafioți de duzină, ce au cuțit și mitralieră la cingătoare. Accentul său era o armă comunicațională în acest sens. Există și umbre de umor în Rusia…..Mai există însă un aspect. În plan politic, România are probleme de natură freudiană pe care abia încet și le rezolvă. Există un constant apetit pentru un tătuc care să le rezolve pe toate cu o mână de fier. …. Din acest punct de vedere, România este un adolescent care vrea atât libertate cât și ordine, negând oricare din ele se concretizează și visând mereu la celălalt atribut. Această stare este într-o lentă dispariție, pe măsură ce ne maturizăm. Simpatia față de Putin este și un ecou al acestei stări de spirit. Ea poate fi accentuată – și declinul său redus – de crize precum cele contemporane (energie, prețuri, pandemie), de complexitatea ineficientă a coalițiilor guvernamentale și de figuri publice (actualul președinte al României, actualul prim-ministru, actualul primar al Capitalei) care nu emană duritate sau hotărâre. Integral:
Subvarianta Omicron care ar putea genera valul 6 al pandemiei, ignorată în România Ponderea subvariantei mai contagioase a tulpinii Omicron, BA.2, care îngrijorează în acest moment experții în sănătate publică de la nivel mondial, aproape s-a dublat în România, într-o singură săptămână, ajungând la 9% din totalul infectărilor cu Omicron, potrivit raportului publicat, ieri, de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), cu privire la variantele care determină îngrijorare. Această subvariantă generează forme mai grave de boală, cu afectare pulmonară, este rezistentă la unele antivirale şi la tratamentele cu anticorpi monoclonali și chiar la imunitatea indusă prin infectarea cu varianta inițială a tulpinii Omicron, potrivit unui studiu recent. Asta înseamnă că inclusiv cei care au trecut prin infecția cu Omicron se pot reinfecta cu noua subvariantă BA.2. …. Rafila: „Nu ne punem problema unui val 6”…. BA.2 – de la 1% la 9%, în 3 săptămâni Datele raportate săptămânal de specialiștii Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) din cadrul INSP arată că cele 13 cazuri de BA.2 despre care știa ministrul Sănătății erau depistate până la finalul lunii ianuarie, adică acum mai bine de trei săptămâni, când ponderea acestei subvariante în totalul infectărilor cu Omicron era de numai 1,1%….. Prevalența infectărilor cu BA.2 a înregistrat o creștere importantă în ultimele două săptămâni, de data aceasta fiind identificate de aproape 9 ori mai multe cazuri față de ultima secvențiere făcută, atrag atenția de specialiștii MedLife. Practic, este o creștere de la 3% la 27% în interval de 2 săptămâni pe lotul de studiu, ceea ce e confirmă ritmul accelerat de răspândire a acestei subvariante Omicron. În Danemarca, unde este dominantă, a crescut numărul deceselor Mai mulți experți cunoscuți la nivel mondial sunt îngrijorați că noua subvariantă a tulpinii Omicron ar putea duce la o nouă creștere devastatoare a infecțiilor și a deceselor în întreaga lume. ….În studiul realizat la Universitatea din Tokyo, despre care a amintit și epidemiologul român Emilian Popovici, cercetătorii care au expus hamsteri la diferite variante ale coronavirusului SARS-CoV-2, spun că sunt diferențe majore între subvariantele BA.1 (cea care a provocat valul 5 – Omicron) și BA.2. Printre cele mai îngrijorătoare constatări ale japonezilor se numără și faptul că BA.2 afectează plămânii, dând leziuni mai rapide și mai extinse: „Încărcătura virală de ARN la periferia pulmonară și tulburările histopatologice ale BA.2 au fost mai severe decât cele ale BA.1 și chiar B.1.1”. „Pe scurt, datele noastre sugerează posibilitatea ca BA.2 să fie varianta cea mai îngrijorătoare pentru sănătatea globală”, au conchis japonezii, care consideră că această variantă trebuie „să fie monitorizată în profunzime”…..Cercetătorii japonezi au constatat că noua subvariantă este mai rezistentă la imunitatea indusă prin infectarea cu varianta inițială a tulpinii Omicron (BA.1), ceea ce înseamnă că inclusiv persoanele care au trecut prin infecția cu Omicron se pot reinfecta cu noua subvariantă BA.2. Integral:
Noi beneficii pentru bugetari: lefuri mărite, sporuri şi acces uşor la noi funcţii Coaliţia funcţionează cu precizie elveţiană când este vorba de găsirea de noi prevederi legislative care să îmbunătăţească viaţa angajaţilor la stat sau a celor care vor să prindă un loc de bugetar. Peste 30 de parlamentari din toate partidele Coaliţiei – PSD, PNL UDMR – au depus săptămâna trecută un proiect de lege prin care să fie majorate salariile angajaţilor din prefecturi, în special ale celor cu funcţii de conducere. Motivul este că angajaţii din aceste instituţii sunt puşi să întocmească documente cu celeritate şi lucrează pe speţe unde trebuie mare atenţie. Prin proiectul de lege are loc modificarea unor anexe din Legea salarizării unitare, prin care un director general, grad II, ar avea suma mărită cu încă 1.200 de lei, până la 9.283 de lei, în timp ce un director general, grad I, un plus de 1.100 de lei, ceea ce înseamnă ca ar ajunge la 8.375 de lei brut, pentru salariul de bază. Leafa de bază a unui director general adjunct ar urma să fie mărită cu 1.132 de lei, cuantum aplicabil şi pentru un inspector-şef sau şef de compartiment. Circa 800 de lei în plus ar urma să aibă şi un contabil-şef. Pe de altă parte, un şef de birou ar putea să aibă salariul de bază crescut cu doar 300 de lei. Potrivit expunerii de motive, efortul bugetar lunar pentru aceste măriri ar fi de 4,3 milioane de lei, ceea ce anual ar însemna 51,6 milioane de lei. Cale uşoară spre angajări În Senat, în calitate de for decizional, a trecut un proiect de lege prin care la Autoritatea Electorală Permanentă vor putea fi angajate persoane prin numire directă sau prin detaşare din alte instituţii, nu doar prin concurs sau examen. „Posturile din cadrul aparatului de specialitate al Autorităţii Electorale Permanente se ocupă, după caz, prin concurs, examen sau modificarea raporturilor de serviciu, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor Legii 7/2006”, prevede amendamentul al cărui autor este social-democratul Radu Oprea. Prin urmare, conducerea AEP va putea angaja discreţionar. Un singur senator a luat cuvântul pentru a atrage atenţia asupra efectelor iniţiativei. „Asistăm la deprofesionalizarea unei întregi categorii de funcţionari publici”, a punctat senatorul Cosmin Poteraş (USR). La Camera Deputaţilor a intrat în circuit parlamentar, după ce la Senat a fost adoptat tacit acum două săptămâni, un proiect de lege prin care personalul didactic de la Cluburile Sportive Şcolare sau Cluburile Universitare, dar şi învăţătorii, educatoarele, profesorii de la gimnaziu sau din învăţământul primar beneficiază de o majorare de 10% a salariului de bază. Susţinătorii demersului: mai mulţi aleşi ai PSD. Explicaţia pentru acest spor este faptul că un antrenor, profesor sau învăţător îşi dedică mult timp pentru pregătirea elevilor pe care îi au şi mereu ţinteşte ca aceştia să realizeze performanţe. Sporul de 50% Senatul a adoptat marţea trecută un proiect de lege prin care vor putea beneficia de spor de până la 50% din salariul de bază toţi angajaţii din instituţiile şi autorităţile publice care lucrează cu fonduri externe rambursabile. PSD, PNL, UDMR şi AUR au votat pentru, USR s-a abţinut. Aşadar, o lipsă de opoziţie faţă de proiect, ceea înseamnă că legea are cale liberă pentru a trece şi de Camera Deputaţilor. În unele instituţii, cum este Ministerul Justiţiei, de exemplu, un spor de 50% ar putea însemna până la 12.500 de lei la salariu. Parlamentarii fac viaţa mai uşoară şi pentru cei angajaţi la cabinetele lor, dacă vor să ţintească o funcţia în administraţie. Prin proiectul de lege în care a fost instituit sporul de 50% pentru angajaţii din instituţiile şi autorităţile publice care lucrează cu fonduri externe rambursabile, Senatul a decis că vor putea fi transferaţi sau detaşaţi oricare dintre angajaţii din Parlament în diferite instituţii centrale. Integral:
Cristina Prună reclamă profitul uriaș al statului român din criza facturilor: “A încasat 1,5 miliarde de lei în plus din TVA pe energie şi gaze” …. ”Ştiţi cât a încasat statul român din TVA pe
Nesimțire în formă pură. Cum a ajuns școala să încurce investițiile în turismul montan Cu aproximativ 15-16 ani în urmă, pe când luasem o pauză de presă și lucram în publicitate, unul dintre clienții agenției unde eram angajat, producător de mâncare pentru copii de până în 3 ani, aștepta de la noi o propunere de premiu pentru o clasică promoție de vânzări. Propunerea la care țineam cel mai mult presupunea, pe scurt, o acumulare de capital, timp de 16-17 ani, astfel încât câștigătorul promoției (copilul, desigur) ar fi avut la dispoziție, la 18 ani, câteva zeci de mii de euro pentru a-și acoperi cheltuielile pentru studii universitare, aici sau în foarte multe părți din Europa. Clientul a dorit testarea în focus-group a premiilor propuse, ceea ce s-a și întâmplat. Focus-group-urile, la care au fost prezente mămici din grupurile țintă ale viitoarei reclame, au decis că cel mai bun premiu al respectivei promoții nu este un plan de viitor, garantat, pentru copii, ci un pictorial + copertă într-o revistă pentru mămici, despre copii. …. Mămicile care luau decizii își doreau, mai degrabă, o glorie efemeră. Prezența copilului într-o revistă care astăzi nici măcar nu mai există (nu era ceva strălucit nici pe vremea aceea) era mai importantă decât studiile pe care copilul ar fi putut să le facă după terminarea liceului. Revista cu pricina, după cum am spus, nu mai există. …


