Buna dimineata intr-o zi de luni, 17 octombrie! Vremea va fi frumoasă și apropiată de normal din punct de vedere termic, exceptând regiunile vestice și nord-vestice unde după orele prânzului va fi mai cald decât în mod obișnuit. Cerul va fi variabil spre mai mult senin, iar vântul va sufla slab și moderat. Temperaturile maxime se vor încadra între 14 și 22 de grade, iar cele minime vor fi cuprinse în general între 2 și 10 grade. Dimineața și noaptea izolat se va semnala ceață. Bucuresti: 20/2 gr.C.
“Ce nu vom ști prea curând în România despre COVID-19? Beatrice Mahler: În acest moment nu putem avea o estimare, nu permite codificarea Sindromul long COVID și sechelele post COVID reprezintă una dintre marile provocări ale medicinei în anii care vor urma după pandemie. Dacă sindromul long COVID – simptomatologia care se menține o perioadă după vindecarea efectivă de infecția cu SARS-CoV2 – a fost mai frecvent după valul Delta, iar acum „acest val de pacienți începe să se subțieze”, nu același lucru se poate spune despre sechelele post COVID. …. Acestea pot merge de la afectare autoimună și boli ale tiroidei până la astm, diabet, tromboze, tromboembolism pulmonar, probleme neurologice sau pierderea părului, declară, într-un interviu acordat HotNews.ro, dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta din București. Ce este și mai bizar este faptul că sechelele post COVID pot avea forme grave la pacienți care nu au trecut printr-o formă gravă de COVID-19. În România nu putem ști însă cu exactitate amploarea fenomenului reprezentat de sindroamele post COVID, explică Beatrice Mahler în interviul acordat HotNews.ro. Motivul: codificarea care este în acest moment valabilă pentru fișele de observație din România nu permite codificarea sindromului post COVID. ….„Sunt două categorii de pacienți, aș putea spune: cei care rămân cu simptomatologie evidentă după trecerea prin COVID – și, din fericire, acel val de pacienți se cam subțiază, pentru că simptomatologia din această perioadă este o simptomatologie predominant de căii respiratorii superioare și putem spune că impactul cel mai mare al acestui tip de afectare a fost după valul Delta, afectarea pulmonară fiind atunci extrem de evidentă, simptomatologia, la fel, supărătoare după trecere prin COVID și simptomele remanente au durat o perioadă mai lungă de timp.” …. „De asemenea, colegii care lucrează în diabet ne spun de diabetul zaharat de tip 1 care a crescut ca incidență după perioada COVID. Iar eu pot să spun că avem pacienți care aveau un teren alergic anterior sau o parte dintre ei, dar care acum dezvoltă simptomatologie care se suprapune extrem de frecvent pe simptomatologia specifică astmului: tuse intensă, tur nocturnă, treziri dimineața devreme, la ora 3-4, cu senzație de lipsă de aer, pacienți care răspund ulterior foarte bine la tratamentul specific astmului bronșic, tot o componentă autoimună”, spune managerul Institutului Marius Nasta…..” Integral: https://www.hotnews.ro
“Dan Manolescu: Trăim într-o minciună de 30 de ani, totul nelimitat și, chipurile, gratis / Nu putem să fim 4-5 milioane de contributori și 20 de milioane de asigurați la sănătate .… „Nu putem să fim 4-5 milioane de cotributori și 20 de milioane de asigurați. Când spun 20 de milioane mă refer și la românii de-afară care se tratează, majoritatea, tot pe-aici pentru chestii mai complicate. Dacă continuăm să acceptăm chestia asta, să nu ne mirăm”, a spus el, într-o conferință. Practic, Dan Manolescu i-a răspuns unei persoane care lansase ideea, ceva mai veche, de pachet minim la sănătate. Reamintim că în România există și angajați care nu plătesc la sănătate, precum cei din construcții, agricultură și industria alimentară, dar sunt asigurați și pot beneficia de servicii. “Pe zona de taxare a persoanelor fizice la nivel de impozit pe venit cu tot cu contribuții e o discuție amplă despre care este logica existenței contribuției de sănătate pentru chirii”, a spus Dan Manolescu. …. „Ideea de contribuție la pensie a fost tot timpul, de la inventarea sistemului de pensii, de la Bismarck că e o compensare a lipsei de capacitate de muncă. Prin urmare, ideea de pensie a fost tot timpul asociată cu venituri active: salarii, PFA, drepturi de autor. Muncă fizică, intelectuală, de orice natură dar muncă”, a afirmat președintele Camerei Consultanților Fiscali. …. „Dacă la pensie avem nevoie de vechime și de punctaj, la sănătate, calitatea de asigurat ne dă acces în sistem. Că am plătit o zi, că am plătit două, că am plătit un leu, că am plătit 10, dacă mă lovește mașina, mă duce la spital, dacă am o problemă, sunt asigurat, îmi asigură accesul în salon, tratamente și așa mai departe”, arată el. Prin urmare funcționează total diferit. „Ca principiu, în cazul ăsta, n-ar trebui să conteze cum obțin venitul. Dacă sunt asigurat, ar trebui cumva să contribui pentru acea asigurare din tipurile de venit pe care le am”, a afirmat Manolescu. ….” Integral: https://economie.hotnews.ro
“Analiză | Este sau nu România independentă energetic? Care sunt resursele energetice ale țării și cât produce în realitate …. România este al doilea cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, după Olanda. Cu toate acestea, este în continuare dependentă de gaze din import, în proporție mai mare sau mai mică, în funcție de sezon. Produce, în prezent, 25-26 de milioane de metri cubi de gaz în fiecare zi – o cantitate suficientă pentru consumul total pe timp de vară, dar prea puțin pentru sezonul rece. Consumul de gaze zilnic ajunge vara la 13 milioane de metri cubi pe zi, iar în iarna lui 2023, se așteaptă, în zile geroase, un vârf de 55-60 de milioane. Până anul acesta, baza pe timpul iernii era gazul ieftin din Rusia. …..„Producția actuală, cea onshore o să fie în scădere în anii următori, exact așa cum a fost și în ultimii patru-cinci ani, pentru că se epuizează zăcămintele și din cauza asta se va pune problema că trebuie să demarăm proiecte noi în zăcăminte”, explică experta în energie Otilia Nuțu. Cu toate că România ar avea de unde să extragă mai mult – nu doar pentru consum intern, ci și pentru export – estimările sunt că on-shore, adică pe uscat, rezervele s-ar ridica la 100 de miliarde de metri cubi. Off-shore, în apele adânci din Marea Neagră, ar fi și unele dintre cele mai la îndemână resurse. Zăcământul Neptun Deep pe care Romgaz și Petrom ar trebui să-l extragă ar avea între 42 și 84 de miliarde de metri cubi de gaz. Într-un scenariu optimist, în care și Romgaz și OMV Petrom ar lua decizia finală de investiție în 2023, după aprobări în cadrul celor două companii, lucrările premergătoare exploatării ar dura aproximativ patru ani. 2027 ar fi cel mai devreme an în care România ar putea începe exploatare gazelor din apele Mării Negre. Târziu, spun unii experți în domeniu. Exploatarea gazelor din Marea Neagră rămâne o problemă strategică în condițiile în care Europa va începe să se decupleze accelerat de la gaz. Nu doar de la cel rusesc. „Deci investiția din Marea Neagră are sens dacă va mai exista cerere de gaz și peste 30 de ani, dar noi deja peste 30 de ani ne apropiem de momentul zero. Deci, dacă mă apuc acuma să fac o rețea de distribuție de gaze, cum ea are o durată de viață de 50-60 de ani, ce să fac dacă peste 30 de ani nu va mai fi nevoie de gaze?”, explică experta în energie Otilia Nuțu. De ajutor ar fi acum proiectele de extracție care ar putea demara în viitorul apropiat, cum este zăcământul de la Caragele, din Buzău, al Romgaz. ….. Energia electrică – o Ileană Cosânzeană Dacă la gaze iarna care vine pare liniștitoare, la energie electrică lucrurile arată mai puțin încurajator. În ultima vreme, momentele în care producția de energie în România au depășit consumul au fost rare. Asta deși, pe hârtie, România are capacități de producție instalate duble față de consum. ….Puterea instalată este doar pe hârtie. În realitate, multe din capacitățile de producție nu pot intra în funcțiune sau nu mai există. …. De exemplu, în ultimii trei ani, maximul de MWh produși din cărbune a fost de 1.855, în data de 30 aprilie 2021, la mai puțin de jumătate din producția instalată. Un raport al ANRE detaliază tipurile de energii care au intrat în sistemul energetic românesc în ultimii cinci ani: dacă în 2017 preponderent era cărbunele, capacitatea de producere de energie electrică a scăzut constant fără să fie înlocuită cu altceva. Singura de la care a existat producție suplimentară a fost energia hidro. Hidroenergia și raportarea ceaușistă a supraproducției Energia hidro are, teoretic, cea mai mare putere instalată în România. În vârf ar putea ajunge, pe hârtie, la 6.641 kWh. În fapt, conform datelor furnizate Europei Libere de Hidroelectrica, cea mai mare producție nu poate depăși 4.500 de kWh, după cum arată același raport ANRE. ….” Integral: https://romania.europalibera.org
“Premieră! Se va construi o termocentrală pe gaz de 850 MW. Rușii de la Alro, „investitorul selectat” În premieră după Revoluție, în România se va construi o termocentrală pe gaz de 850 MW. Noua centrală va fi ridicată la Işalnita, în locul celei pe cărbune. Iar „investitorul selectat” prin licitație este Alro, combinatul de la Slatina controlat oligarhul rus Vitalyi Matchiski. ….”Alro (BVB: ALR), unul dintre cei mai mari producători de aluminiu integraţi pe verticală din Europa, după capacitatea de producţie, anunţă că a fost declarată ca fiind „investitorul selectat” în urma unei licitaţii publice organizate de Complexul Energetic Oltenia (CEO) pentru a construi împreună o centrală electrică pe gaz, la Işalniţa”, a anunţat Alro. În conformitate cu anunţul de licitaţie, CEO şi Alro vor negocia înfiinţarea unei societăţi cu capital mixt de tip „Special Purpose Vehicle” (SPV) care va construi o centrală electrică pe gaze naturale de 850 MW, sub rezerva aprobărilor corporative ale ambelor companii. Aceasta va înlocui două instalaţii vechi (blocuri) pe cărbune de 315 MW fiecare. …. Alro a fost privatizată de către guvernul lui Adrian Năstase în 2002, pentru doar 11,4 milioane de dolari pentru un pachet de 10% din acțiuni, după ce compania oligarhului rus cumpărase masiv acțiuni pe piața de capital și mai avea nevoie de aceste acțiuni pentru a deține controlul companiei. Oligarhul rus Vitalyi Matchiski a fost preferat de către statul român în dauna unor mari nume din industria de profil de la americani și canadieni până la francezi și norvegieni….. Matchitski a fost anul trecut cel mai mare intermediar al gazelor cumpărate de România de la compania de stat Gazprom, controlată de Kremlin. A adus astfel 90% din importuri, conform unor date agregate de Newsweek România pe baza cifrelor publicate de Agenția Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Valoarea afacerii a fost de 1,65 miliarde lei. În perioada 2016-2021, companiile lui Machitski au beneficiat de ajutoare de stat din partea guvernului României în valoare de 1 miliard de lei……” Integral: https://newsweek.ro
“Singura fabrică de zahăr din Ardeal a fost salvată. Fermierii vor cumpăra societatea din Luduș …. “Datorită faptului că am semnat contractul la de confidenţialitate nu putem vorbi prea multe. Treburile sunt pe un făgaş bun şi Fabrica din Luduş va fi repusă pe poziţie şi sperăm ca din toamna asta sau din primăvara anului 2023 cultivatorii de pe Luduş, Braşov, ştiu eu, Cluj, Sibiu să reînceapă cultura de sfeclă de zahăr”, a declarat fermierul Teodor Aflat, după negocierile cu proprietarul fabricii. Oferta grupului de fermieri din nouă judeţe ale Transilvaniei către patronatul francez al grupului Tereos SA, care a deţinut până acum fabrica de la Luduş, a fost cumpărarea a peste 98% din acţiuni. Teodor Aflat a precizat că în acest an preţul la sfecla de zahăr este foarte bun şi că speră în continuare ca acest preţ să fie mult mai bun, în urma continuării activitiăţii fabricii din Luduş. “Primul pas este făcut la înţelegerea pe care ne-am dorit-o. Din câte am înţeles eu, da, într-adevăr, e o premieră”, a spus Teodor Aflat, care a adăugat că mulţi fermieri cultivatori de sfeclă de zahăr îşi pierduseră deja speranţele cu privire la continuarea activităţii în fabrica de procesare de la Luduş. ….” Integral: https://ziare.com
“Țară în service | Raport pozitiv la vămi. Ce obstacole mai pot împiedica România să intre în Schengen .… Pentru ca românii să poată circula liber spre vestul Europei, fără să mai oprească la granița cu Ungaria, oficialii de la București trebuie să rezolve până la sfârșitul lunii noiembrie mai multe condiții cerute, oficial sau neoficial, de partenerii europeni. Lista acestor clauze care trebuie îndeplinite până la sfârșitul lunii noiembrie a fost alcătuită de Europa Liberă în urma informațiilor obținute de la Ministerul de Interne, Poliția de Frontieră, Consiliul Uniunii Europene, dar și de la ambasade europene aflate în Capitală. Lista condițiilor pe care oficialii români trebuie să le îndeplinească este următoarea:
- rezultatele pozitive la un control efectuat în luna octombrie de specialiștii europeni privind securitatea frontierelor româniei;
- înlăturarea de Comisia Europeană a raportului de monitorizare a Justiției din România, proces denumit oficial Mecanismul de cooperare și de verificare (MCV);
- în baza unui eventual raport pozitiv asupra siguranței frontierelor, realizat în urma inspecțiilor din iunie, aderarea României la spațiul Schengen să intre la vot în Consiliul JAI (Justiție și Afaceri Interne) din 8 decembrie;
- acord politic al tuturor statelor membre în Consiliului Uniunii Europene și JAI care să permită un vot pozitiv (dacă un singur stat se opune, accesul în Schengen va fi amânat);
- Convingerea Olandei să voteze pozitiv pentru că, în acest moment, doar Olanda nu ar vota pentru intrarea României în spațiul Schengen (un eventual vot pozitiv trebuie aprobat în Parlamentul de la Haga);
- Modernizarea Portului Constanța și a Vămii pentru că oficiali din Olanda, dar și din alte state, consideră că Portul Constanța nu este pregătit în acest moment să facă parte din spațiul Schengen.
„Nu trebuie să privim eventualele condiții cerute de partenerii europeni ca pe o condiționare, ca pe o limitare a drepturilor noastre. Sunt mai mult niște condiții pe care România și le-a asumat de mult și nu le îndeplinește”, explică profesorul Cristian Păun…..” Integral: https://romania.europalibera.org
“Uniunea Europeană ar putea adopla planuri fiscale pe termen mediu care includ investiţiile şi reformele …. Reglementările fiscale ale UE prevăd protejarea valorii euro prin limitarea împrumuturilor guvernamentale. Uniunea Europeană a suspendat în martie 2020 aplicarea regulilor din Pactul de stabilitate şi creştere. Printre obligaţiile pe care statele membre UE nu mai trebuie să le respecte în prezent se numără şi faimoasa regulă care cere ca deficitul public să nu depăşească 3% din Produsul Intern Brut, precum şi obligaţia de a menţine datoria publică sub pragul de 60% din PIB. După suspendarea regulilor de disciplină bugetară, statele membre au anunţat cheltuieli publice în valoare de miliarde de euro pentru a ajuta sistemele de sănătate şi a susţine economiile, companiile şi piaţa muncii să facă faţă impactului pandemiei de coronavirus. În prezent, nivelul datoriilor în ţările blocului comunitar se situează de la aproximativ 185% din PIB în Grecia şi aproape 150% din PIB în Italia, la doar 18,1% din PIB în Estonia şi 24,4% din PIB în Luxemburg. …. „Angajamentele privind investiţiile şi reformele ar putea permite o perioadă de ajustare fiscală mai lungă”, dar în schimbul unei flexibilităţi mai ridicate, guvernele trebuie să răspundă pentru rezultate, a afirmat comisarul european pentru economie Luna trecută, vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, anunţa că Executivul comunitar va prezenta în a doua jumătate a lunii octombrie modificările propuse la reglementările fiscale ale UE, care vor oferi probabil ţărilor un ritm individual de reducere a datoriei. „Ţinând cont de nivelul diferit al datoriei în rândul statelor membre UE, nu poate exista o abordare unică. Trebuie să existe mai mult spaţiu de manevră pentru ţările membre, dar în cadrul unui set comun de reglementări”, a afirmat Dombrovskis. Este o schimbare semnificativă faţă de actualele reglementări fiscale din UE, analiştii apreciind că actualele reglementări privind reducerea datoriilor nu sunt fezabile pentru guvernele cu un grad de îndatorare ridicat. ….” Integral: https://www.economica.net
“Conducerea BCE se așteaptă ca zona euro să intre în recesiune în 2023 …. „Perspectivele de creştere sunt orientate în principal în jos, în special din cauza consecinţelor economice ale războiului din Ucraina”, a explicat preşedintele BCE, Christine Lagarde într-un discurs ţinut în faţa Comitetului Monetar şi Financiar International (IMFC), instanţa politică a FMI. …. „Diminuarea efectelor redeschiderii după criza Covid-19, slăbirea cererii mondiale şi scăderea încrederii” afectează de asemenea activitatea economică în zona euro, a apreciat Lagarde. Toţi aceşti factori „sunt susceptibili să provoace o încetinire semnificativă a ritmului de creştere a PIB în zona euro, în al doilea semestru şi la începutul lui 2023”, a concluzionat preşedintele BCE. Banca Centrală Europeană a pus la punct, în luna septembrie, mai multe ipoteze cu privire la creşterea economică în zona euro în 2023 şi „ceea ce consideram drept scenariul nostru pesimist se apropie de scenariul de bază”, a declarat la rândul său vicepreşedintele BCE, Luis de Guindos, într-un interviu pentru cotidianul lituanian Verslo Zinios. Conform scenariului pesimist, Produsul Intern Brut al zonei euro se va contracta cu aproape 1% anul viitor, în timp ce scenariul de bază prognozează o creştere de 0,9%. …. Diferenţa se datorează „modului cum evoluează livrările de energie din Rusia”, a precizat Luis de Guindos. În scenariul de bază, 20% din livrările de energie din Rusia către zona euro vor continua să fie furnizate, faţă de o întrerupere completă în cel mai grav scenariu, care este în prezent scenariul cel mai probabil. În concluzie, zona euro se confruntă cu „o combinaţie foarte dificilă de creştere economică slabă, inclusiv posibilitatea unei recesiuni tehnice, şi o inflaţie ridicată”, a subliniat Luis de Guindos. ….” Integral: https://www.economica.net
“Exodul creierelor. Poveștile studenților români „de afară”: de ce pleacă și nu se mai întorc România pierde anual mii de tineri entuziaști și bine pregătiți care aleg să rămână în străinătate după studii. Acest articol este realizat de doi dintre jurnaliștii Europei Libere care au studiat în Marea Britanie. …. Olanda se află pe primul loc în rândul țărilor cu universități de prestigiu preferate de studenții români, lucru accelerat și de ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, dar și de costurile de școlarizare mai scăzute. Potrivit companiei de consultanță educațională IntegralEdu, peste 5.600 de români studiază în prezent în Olanda. Din motive tehnice, autoritățile de la București nu pot documenta amănunțit migrația tinerilor la studii în străinătate. Potrivit Ministerului Educației, tinerii români care pleacă la universitate în afară nu sunt nevoiți să declare acest lucru autorităților. România este țară membră a Uniunii Europene, iar libera circulație a oamenilor presupune eliminarea controalelor la frontierele interne ale Uniunii, cât și șansa ca românii să se poată stabili într-o altă țară UE alături de familiile lor. …. George Cazacu, președintele Alianței Colegiilor Centenare, spune că jumătate din elevii de la liceele de top din țară care absolvă clasa a 12-a aleg să studieze în străinătate. Lor li se adaugă cei care și-au făcut licența în România, dar care au decis ulterior să emigreze pentru master sau doctorat. …. Potrivit ultimelor date de la Eurostat, românii și croații își părăsesc țara de origine în cea mai mare proporție din Uniunea Europeană. La polul opus se află cetățenii germani, suedezi și francezi. În 2020, aproximativ 18,6% dintre cetățenii români cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani trăiau într-un alt stat membru UE. O statistică anterioară Eurostat din 2019, menționată în studiul „Impactul procesului de exodul al creierelor în România – soluții posibile pentru a spori reziliența (statului român, n.r.)”, arată că numărul celor cu facultate, masterat sau doctorat care trăiesc în afara României era în 2017 cu 144% mai mare față de anul 2008. În paralel, numărul total al românilor absolvenți de liceu/școală profesională care trăiau în 2017 într-un alt stat UE era de 1.437.000, cu 631.000 mai mulți decât în 2008. …. „Mi-am dat seama când am venit aici ce înseamnă să locuiești într-o țară care funcționează din toate punctele de vedere, într-o țară în care poți obține servicii de calitate în domeniul public, într-o țară în care nu trebuie să îți faci griji că trebuie să te duci la spital la urgențe și stai la coadă 13 ore până se uită cineva la tine”, povestește Luiza. „Apoi sunt aspectele financiare și cele de diversitate culturală”, continuă ea. …. Andreea Tecioiu spune că acuzația de plagiat e o chestiune „foarte gravă” în Marea Britanie, studenții putând fi prinși ușor dacă au copiat din altă parte prin intermediul unui program informatic ce verifică originalitatea lucrărilor. „De la un anumit procentaj (de plagiat, n.r.) în sus, ești chemat în comisie și, dacă ești găsit vinovat, poți pierde anul sau poți fi exmatriculat. La examene nici nu se pune problema de copiat sau de ‘cumpărat’ profesorii”, continuă ea. ….” Integral: https://romania.europalibera.org
“Autogara deznădejdii noastre. Haosul de care se lovesc oamenii nevoiți să circule cu autobuzul între județele României Nu știu când ați mers ultima oară cu autobuzul, pe unde și de unde. Eu, în ultimii ani, am tot mers. Așa-numitele rețele private sunt un dezastru. …. Pentru intern, CFR este cea mai bună rețea – chiar și distrus cum e, CFR e modernitatea din viitor. Are infrastructură și ordinea lucrurilor. Trebuie doar îmbunătățit. Distrugerea lui e o crimă. Mașina e salvarea individuală – o înțelegere primitivă a transportului. Sperăm că autostrada va salva România. Este un mit. Este mult mai utilă dezvoltarea sistemului de călători şi marfă al CFR – mai ieftin, mai ecologic, mai comod. Avionul e pentru exterior, la interior, doar pentru o mică pătură socială: tehno, politică, business, creativi și muncitori externi. Zona cea mai precară – oamenii abandonați de care vorbesc des – e în autogările improvizate: copiii din sate, muncitori zilieri, sezonieri, bătrâni, urbanul mic, periferiile foarte sărace ale țării etc. …. Afli realitatea din autogară care, de obicei, e ceva improvizat pe lângă gară. Fiecare rută are o altă firmă, iar tu plătești, dacă ai noroc să prinzi ceva, direct șoferului. Care e și casier, și dispecer, și tot. …. În Sibiu am mers să iau ruta de Sfântu Gheorghe, cum anunță site-ul. Doar că ruta în mai exista de ani buni: din cele patru rute anunțate, niciuna nu mai era funcţională. Iar pe site scria că poți plăti online… Am încercat să sun. Nu au telefon și nu știi de unde pleacă: nu ai acces la informaţie. …. În barul autogării stau muncitorii sezonieri, trag de o vodcă de dimineață. La păcănele bat tinerii veniți de pe la munci de afară: își toacă banii. …. La Iaşi, faimoasa autogară de peste drum de gara CFR, în spatele Copoului, a fost transformată în supermarket. …. La acest capitol e nevoie de un sistem structural, cu infrastructură și cu ordine clară, stabil şi predictibil, cu personal calificat, cu informaţii şi cu acces uşor la programare şi achiziţie de bilete. Da, există o Românie decuplată de la CFR, care nu are mașină și trebuie să se deplaseze. Sunt elevi, studenţi, bătrâni, muncitori şi ţărani care se folosesc de această infrastructură total haotică și de o calitate îndoielnică: chiar destul de riscantă deseori. De reglementări de preţuri şi diferenţieri de cost nici nu putem vorbi: un copil și un bătrân plătesc la fel ca oricare altă categorie. …. Această improvizație cu soluții temporare nu prea merge: asta ne arată cât de neputincioase sau mafiotizate sunt unele instituții care girează acest haos. ….” Integral: https://www.libertatea.ro
“Planul prin care Xi Jinping vrea să devină cel mai puternic lider al Chinei după Mao Preşedintele Xi Jinping şi-a apărat ferm politica drastică de luptă împotriva COVID-19 în deschiderea congresului Partidului Comunist Chinez (PCC) duminică, care ar trebui să îi confere al treilea mandat, istoric, în fruntea ţării peste o săptămână, comentează AFP. ….El a criticat ”forţele externe” care se amestecă în Taiwan, o insulă pe care regimul chinez o consideră a fi teritoriul său. El a mai spus că Hong Kong-ul a trecut ”de la haos la guvernare” după preluarea sub un control strict de către Beijing a teritoriului unde au avut loc proteste uriaşe pro-democraţie în 2019. ….Dar, în timp ce una dintre principalele întrebări se referea la menţinerea unor măsuri sanitare stricte pentru a lupta împotriva pandemiei de coronavirus – strategia ”zero Covid” inseparabilă de preşedintele chinez -, Xi a afirmat că China a privilegiat vieţile omeneşti mai presus de orice. …. Această politică a întărit controlul social asupra cetăţenilor chinezi, ale căror mişcări sunt acum înregistrate informatic, în această ţară deja criticată pe scena internaţională pentru încălcarea drepturilor omului. … Un punct crucial va fi componenţa viitorului Comitet Permanent, acest grup de şapte sau nouă personalităţi aflate la cel mai înalt vârf al puterii. Xi nu ar urma să lase loc unui posibil succesor pentru că ”nu vrea ca cineva să-i sufle în ceafă”, consideră cercetătorul Jean-Pierre Cabestan, cu sediul în Hong Kong şi asociat cu think tank-ul francez Asia Center. ….” Integral: https://www.hotnews.ro
“Oraşul din România care arată ca Japonia! Mizilul e exact ca Hiroshima în ‘45 Țările G7 sau G20 sau orice fel de țări ar trebui să tremure la ora asta de spaimă pentru că se configurează o nouă super-putere mondială, România. Martori aflați la fața locului au confirmat că Mizilul arată acum ca Japonia, respectiv ca Hiroshima în 1945. …. De-acum încolo nu va mai fi decât un lung drum spre vârf, spre performanță, retehnologizare și urbanizare. Fără îndoială că acest lucru va fi posibil și pentru că în urma tratatului de capitulare încheiat cu Consiliul Județean Prahova, Mizilul nu va mai avea voie să dețină armată 50 de ani, ca să fim siguri că nu va mai ataca satul rival, Urlați.” Integral: https://www.timesnewroman.ro
“Cum, când și cu ce ar trebui făcut boosterul anti-COVID …. Majoritatea țărilor din UE au început vaccinarea cu noile boostere bivalente. 
“
“Factura la energie îi va costa pe români 12 salarii minime în februarie Românii care stau la bloc, care oricum riscă să stea în frig la iarnă din cauza sistemului deficitar de termoficare, pot primi facturi la energie cât salariul pe un an, spune un expert în energie
“În șapte ani, dublarea salariilor bugetare, deficit bugetar de opt ori mai mare. Și ne mai miră deficitul comercial enorm? În urmă cu două zile, Dragoș Damian, directorul unei fabrici de medicamente care funcționează în România și totodată un specialist care ne-a obișnuit cu intervenții în spațiul public, atrăgea atenția asupra faptului că deficitul balanței comerciale ar trebui să îngrijoreze mai mult decât orice alt macroindicator al economiei românești. Este adevărat că deficitul comercial arată, pe de o parte, dependența îngrijorătoare a economiei locale de importuri, și, pe de altă parte, indică slaba competitivitate a companiilor românești la export. Deficitul comercial a crescut până la un nivel de alarmă, 22 miliarde de euro în primele opt luni, și sunt mari șanse ca anul acesta să se încheie cu un nedorit record istoric. De aceea, Dragoș Damian încheie comentariul de pe rețeaua socială cu ideea că fiecare fabrică nouă sau fiecare uzină care se extinde este o bucățică recâștigată de suveranitate economică. …. Iată câteva răspunsuri : Baza de raportare este anul 2015, pentru că este primul an de revenire economică de după criza din anii 2008-2011, primul an de creștere sustenabilă, care se va întinde până în 2020, anul pandemiei. Mai întâi, trebuie spus că în 2015, deficitul comercial era de 8,4 miliarde euro, iar anul trecut a crescut la 23,6 miliarde euro, adică de aproape trei ori mai mult. O parte din acest deficit provine din creșterea deficitului bugetar, pentru că acest indicator arată modul în care consumul guvernamental, salariile bugetare și investițiile au contribuit la creșterea importurilor și implicit a deficitului comercial. Astfel, cifrele arată, în perioada 2015-2020, o creștere de opt ori a deficitului bugetar, de la 10 la 80 miliarde lei, o creștere a produsului intern brut, în termeni nominali, cu 70%, iar cheltuielile de personal s-au dublat de la 52 la 111 miliarde lei. Ce arată aceste date? …. În esență, creșterea economică nu a fost sustenabilă, pentru că s-a bazat pe deficite și nu pe eficiență. Investițiile au crescut, de la 18 la 33 miliarde lei, dar în valoare nominală cifrele rămân modeste. S-a schimbat ceva în structura economiei românești în perioada 2018-2020? Da. Agricultura și industria au pierdut din ponderea în PIB, industria chiar 3,5%, până la 20%, construcțiile au crescut cu un procent, comerțul a rămas constant, sectorul de tehnologia informației a crescut, însă doar cu un punct procentual (neașteptat de puțin față de cât de mult se vorbește despre acest domeniu), un salt notabil a făcut sectorul administrației publice, un plus de 2,7 puncte procentuale, până aproape de 15%. În concluzie, în spatele deficitului comercial tot mai mare stă o creștere economică bazată pe deficit bugetar, pe creșterea salariilor din sectorul public și cu o pondere în creștere a sectorului de stat, a administrației și a serviciilor publice. ….” Integral: 
“Dosarul Schengen: Olanda face cu noi și bulgarii un joc de putere în UE. Iohannis preferă strategia primarului provincial Interviu …. Trebuie să ne reamintim că Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, și-a anunțat în august, într-un discurs istoric, susținerea pentru aderarea României, Bulgariei și Croației la spațiul Schengen, spunând chiar că cele trei țări îndeplinesc toate criteriile tehnice pentru aderare și că va „lucra pentru a le vedea ca membre cu drepturi depline”. Președintele Franței a dat, în România, mesaje similare. Prin eforturi diplomatice ale României, alte state anterior sceptice și-au confirmat susținerea, cum este exemplul Finlandei. Așadar, dacă aderarea României la Schengen este sub semnul întrebării, întrebarea aceasta se referă, conform tuturor semnalelor, doar la Olanda. …. Vizita premierului olandez Rutte este în sine un astfel de demers și l-am urmărit atent cu toții. Însă, ca o primă observație, vreau să menționez că, din punctul meu de vedere, nu este nici pe departe rolul președintelui să constate, ca un analist într-o conferință de presă cu doi premieri, că un refuz s-ar putea să crească frustrarea în rândul oamenilor. Sau euroscepticismul lor. …. Rolul lui este să ne pledeze cauza și să o pledeze cu tărie pentru că, dacă în ce privește Schengen avem un ascendent moral, prin felul în care coaliția de guvernare a “împachetat” lucrurile pe zona de MCV, alături de evoluțiile (sau involuțiile) în justiție, ne va readuce, în câteva săptămâni, în zona de defensivă. MCV este una, Schengen este alta. Și asta trebuie repetat. Alăturarea, nelegală, nu ne avantajează, căci amestecă mere cu pere, iar pe mere avem dreptate, pe pere s-ar putea sa fie mai complicat, și pe fond și pe formă. ….Cu Olanda trebuie să înțelegem că nimic nu e personal, dar tocmai pentru că nimic nu e personal, nu e cazul nici să le blocam lalelele în vamă, dar nici ei să nu se aștepte să primească vreo favoare la capitolul business. …. Președintele însă nu va gira cât încă mai are o minimă putere politică o strategie mai “în forță” legată de Schengen, căci el preferă strategia primarului provincial care crede că, dacă primește cu pâine și sare la baze militare sau la palatul lui oaspeții, indiferent de ce bifează România, o să îl susțină oaspeții impresionați “la UE sau la NATO că e băiat bun, european constructiv”. Poți fi și european și patriot în același timp, cele două nu sunt opuse. ….România trebuie să înțeleagă, ca și clasa conducătoare, că nu e rău să ai slogane, dar că e important să le umpli de conținut. Da, hai să fim lider regional. Da, hai să fim hub regional pe energie. Dar pe bune, nu doar vorbărie, căci vine iarna și ne facem de râs. ….” Integral: 
“Despre arma nucleară tactică a Rusiei și posibilul răspuns al Occidentului O analiză Reuters estimează că totul depinde mult de modul în care Putin percepe amenințarea la adresa statului rus și a guvernării sale: “Putin consideră războiul din Ucraina ca pe o bătălie existențială între Rusia și Occident, despre care spune că vrea să distrugă Rusia și să preia controlul asupra vastelor sale resurse naturale. Unii analiști spun că blufează, dar Washingtonul îl ia în serios. Niciun oficial rus nu a cerut o lovitură strategică cu arme nucleare concepute pentru a distruge orașe din Statele Unite, Europa sau Asia. Șeful cecen Ramzan Kadyrov a declarat că Moscova ar trebui să ia în considerare utilizarea unei arme nucleare tactice în Ucraina. Acestea sunt mult mai puțin puternice decât marile bombe de care ar fi nevoie pentru a distruge orașe mari precum Moscova, Washington sau Londra. Astfel de arme pot fi aruncate din avioane, trase cu rachete de la sol, de pe nave sau submarine sau detonate de forțele terestre“, transmite Reuters Armele tactice și riscurile lor Însă arma nucleară tactică reprezintă o opțiune riscantă pentru Putin și Ucraina deopotrivă, sunt de părere experții consultați de The New York Times : “Rusia are 2.000 de arme nucleare mici, dar utilitatea lor pe câmpul de luptă ar putea să nu merite, pe termen lung. Armele nucleare mici sunt greu de folosit și mai greu de controlat dar au un efect de intimidare mult mai bun decât oricare altă armă de război. Totuși, „utilitatea lor strategică ar fi foarte îndoielnică, având în vedere consecințele cu care Rusia se va confrunta aproape cu siguranță după utilizarea lor“. Pentru radiațiile mortale, există o singură comparație dramatică, reală, pe pământul ucrainean: ceea ce s-a întâmplat în 1986, la Cernobîl. ….Specialiștii consultați de Financial Times văd trei moduri în care Rusia ar putea folosi arme nucleare tactice: ”Primul ar fi cel demonstrativ – o lovitură nucleară care nu ucide pe nimeni. Ar putea fi o detonare în subteran, deasupra Mării Negre, la înălțime deasupra Ucrainei, sau pe un loc nelocuit precum Insula Șerpilor. Dar chiar și un atac demonstrativ ar începe „scara de escaladare” și ar ridica perspectiva unui atac rusesc asupra unui oraș mare. Efectul demonstrației poate fi, de asemenea, neclar, deoarece ar arăta că Rusia a fost pregătită să încalce tabuul privind armele nucleare, dar că a rămas precaută în ceea ce privește utilizarea puterii lor explozive la maximum. A doua posibilitate este o lovitură asupra unui obiectiv militar ucrainean sau a unei piese cheie de infrastructură – de exemplu, asupra centralei nucleare Zaporojie. Cât de util ar fi acest lucru e o chestiune discutabilă. Forțele militare ale Ucrainei sunt foarte dispersate, iar studiile armatei SUA au concluzionat că un focos de o kilotonă trebuie să detoneze la 90 de metri de un tanc pentru a-i provoca daune grave. A treia mișcare și cea mai semnificativă ar fi o lovitură împotriva unui membru NATO, inclusiv SUA. …. Cum poate răspunde Occidentul Și Le Figaro se preocupă de răspunsul Occidentului în cazul în care Rusia ar folosi armele nucleare. Ziarul francez îl citează pe generalul de patru stele David Petraeus, fost director al CIA, care s-a angajat într-un exercițiu de previziuni pe canalul ABC: “Chiar dacă utilizarea unei arme nucleare în Ucraina nu ar duce de facto la intrarea NATO în război împotriva Rusiei, Kievul nefiind parte a Alianței, un „răspuns din partea Statelor Unite și a NATO” ar părea inevitabil. ….” Integral: :contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2022/10/colaj-grinzi-scaled.jpg?resize=300%2C200&ssl=1)
“Grinzile pentru podul către A2 lăsate pe câmp de compania primarului Negoiță, pregătite să fie montate: Mortar prin crăpături și rugină scoasă cu peria de sârmă Grinzile au fost lăsate doi ani pe câmp, direct pe pământ, până s-au crăpat, iar iarba a început să crească în jurul lor. Proiectantul podului, firma SC Concrete & Design Solutions, spunea, într-un punct de vedere, că acestea „nu sunt de neutilizat”, dar nici nu poate garanta pentru ele. Acum, o parte din grinzi au fost date cu mortar și curățate de rugină. Pasajul care va face legătura cu Autostrada Soarelui este construit pe bd. Theodor Pallady, între benzile de circulație. Primăria de sector a promis că podul va elibera traficul creat la sol la ieșirea din București dinspre sectorul 3. Din grinzi au căzut bucăți întregi Lucrările, care costă 40 de milioane de lei și sunt făcute de Algorithm Residential S3, companie aflată în subordinea Consiliului Local Sector 3, au început în primăvară, iar podul ar trebui să fie gata până la sfârșitul anului. Grinzile pentru pod au fost fabricate în toamna lui 2020 de o altă societate a primăriei lui Robert Negoiță, Administrare Active Sector 3, iar din iarna aceluiași an au stat până luna trecută depozitate pe un teren de la marginea Bucureștiului, după cum a arătat Libertatea. …. O parte din grinzi au fost date cu mortar pentru a le fi acoperite fisurile, iar țevile au fost frecate de rugină cu o perie de sârmă, după cum arată mai multe imagini trimise de localnici ziarului. ….” Integral: :contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2022/10/id183073inquamphotosoctavganea-scaled.jpg?resize=300%2C200&ssl=1)
“„Societatea noastră ar merita ca un supraviețuitor din Colectiv să intre în politică și să devină «penal». I-aș înțelege gestul” Nu mai e mult și vom comemora din nou 30 octombrie. Ar fi o bună răzbunare pe sistem, nu? În cazul Hexi Pharma judecata tărăgănează și șefii firmei care ne-au otrăvit bunii și părinții speră, de fapt, la prescripție, dar nu se abțin să ne facă morală. Piedone ne dă lecții din închisoare și se pregătește să-și înscăuneze, ca șefii mafiei, copilul în locul lui. Udrea pozează în victimă, vorbește despre „banii mei”, când s-a dovedit într-o groază de procese că sunt banii noștri. Niciun judecător nu i-a dat dreptate până acum, ea persistă în minciună. Ce să facă un părinte care și-a pierdut copilul la Colectiv? România nu i-a făcut dreptate, și nici nu sunt semne că se apropie momentul. Se face deceniul, oricâte lumânări ar aprinde în fața camerelor politicienii, ele nu țin de cald. Părinții tinerilor din club se sting, se duc după copiii lor, gârboviți de atâta nedreptate. Decât neputincioși, vorbind singuri în fața unei cruci, mai bine se așază și ei lângă. ….” Integral: 
“Rata anuală a inflaţiei a crescut iar. Gazele s-au scumpit cu 70,64% în septembrie Institutul Naţional de Statistică (INS) are o veste proastă pentru români: rata anuală a inflaţiei a urcat la 15,88% în luna septembrie. Conform sursei citate, rata anuală a inflaţiei urcase la 15,32% în august, situație la care s-a ajuns în contextul în care preţurile mărfurilor alimentare au crescut cu 19,12%. Și prețurile mărfurilor nealimentare au fost mai mari cu 16,61%. …. Despre indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC) (n.r. – folosit pentru determinarea inflaţiei în Uniunea Europeană), INS a precizat că în luna septembrie 2022, comparativ cu august 2022, acesta a ajuns la 100,93%. ….La final, I
“INS consideră că o familie cu doi copii poate trăi decent cu circa 3.000 lei. Economist: Noțiunea de „nivel de trai decent” este extrem de politizată, fiind vehiculată pentru a solicita măsuri socialiste din partea statului …. „Nivelul de trai decent este o noțiune subiectivă, care depinde de contextul și obiceiurile fiecărei familii. De exemplu, ceea ce poate părea decent pentru o persoană sănătoasă care trăiește singură devine indecent pentru o persoană care suferă de probleme medicale sau care are în întreținere pe cineva bolnav”, transmite economistul Bogdan Glăvan. …. Cu toate acestea, lamentările privind veniturile „indecent de mici” nu contenesc. 
“
“Analiză. Dacă Germania avea gaz intern pentru toată economia, oare mai stăteau combinatele închise ca în România de dragul pieţei libere? România îşi produce intern aproape tot gazul necesar. La ce folos când economia nu şi-l permite? Potrivit datelor Index Mundi care prelucrează informaţii de la CIA WorldFact Book, la nivelul anului 2020, România a avut o producţie de gaze naturale de 11 miliarde de metri cubi la un consum de circa 12 miliarde de metri cubi. …. Practic, ceea ce s-a extras pe plan local a fost aproape suficient pentru a acoperi cererea internă. Situaţia s-a deteriorat în anii următori din cauza scăderii accentuate a producţiei, lucru care a mişcat importurile ruseşti aproape de 20-30% din consumul intern. Chiar şi aşa, România rămâne un stat privilegiat în peisajul european, alături de exemple precum Norvegia, Danemarca şi Olanda, state care nu doar că îşi acoperă consumul din resursele interne, dar sunt şi exportatori majori. Dar mai este interesant un aspect. De exemplu, state complet lipsite de resurse şi mai mici ca suprafaţă şi populaţie au un consum de gaze similar cu cel al României, semn că deşi importante, acele resurse au fost puse la lucru mai bine decât a reuşit România să o facă beneficiind de gaz local. Ungaria avea un consum de gaze naturale de 10 miliarde de metri cubi la nivelul anului 2020 şi o producţie de numai două miliarde de metri cubi, fiind complet dependentă de gazul importat din Rusia şi uneori chiar din România. În 1999, 70% din gospodăriile din Ungaria erau consumatoare de gaze naturale. În 2007, peste 76% din gospodării erau conectate la o reţea de gaze, iar în prezent ponderea este de 95%. În România, procentul celor conectaţi la reţeaua de gaze naturale este de circa 30-40%, arată ultimele date. …. Germania, cea mai puternică economie din blocul european, are o producţie internă de gaze de numai 8 miliarde de metri cubi care acoperă circa 9% din necesarul intern. Puternica industrie a Germaniei s-a bazat pe gazul ieftin rusesc, fiind în acest moment cea mai afectată economie europeană de războiului din Ucraina. 
“FMI: Lucrurile chiar nu arată bine. 2023 va fi cel mai întunecat moment pentru economia globală / Oamenii din majoritatea țărilor se vor lupta cu „ape furtunoase” .… Politica zero-Covid a Chinei dar și necesitatea de a crește ratele dobânzilor pentru a controla inflația, adunate cu prețurile mari la energie și alimente după invadarea Ucrainei de către Rusia vor scădea creșterea economică mondială de la 3,2% în 2022 la 2,7% în viitor, estimează Fondul. Prognoza de creștere pentru 2023 este cea mai scăzută din 2001 încoace, cu excepția anilor de pandemie și a crizei financiare globale. Economiștii FMI mai spun că probabilitatea ca PIB-ul mondial să scadă sub 2% este de 25%. Un asemenea ritm de scăzut de creștere a mai fost întâlnit numai în 1973, 1981, 1982, 2009 și 2020 în ultima jumătate de secol. …. Fondul estimează că pentru economiile emergente și în curs de dezvoltare, creșterea prețurilor de consum va atinge un maxim de aproape 10% în acest an, înainte de a coborî la 8,1% în 2023. „În prima linie, aveți băncile centrale. Aceasta este treaba lor, acesta este mandatul lor [și] întreaga lor reputație este în joc”, a spus Gourinchas. Fondul a spus că autoritățile monetare trebuie să „țină cursul” mai degrabă decât să repete greșelile anilor 1970, când majoritatea factorilor de decizie monetară nu au avut curajul să crească în continuare ratele dobânzilor atunci când economiile lor au încetinit sau au stagnat. …. E nevoie de reducerea deficitelor și de reconstruirea rezervelor fiscale, a spus Gourinchas. „Procedând altfel, nu va face decât să prelungească lupta pentru reducerea inflației, riscul să dezancorăm așteptările inflaționiste, să crească costurile de finanțare și să provoace o instabilitate financiară, complicând sarcina autorităților fiscale”, a adăugat el Asemanând-o cu o mașină condusă de doi șoferi, fiecare cu volanul său, Gourinchas a spus pentru FT că politicile fiscale și monetare opuse au determinat piețele financiare să se întrebe: „În ce direcție merge mașina? Ne luptăm cu adevărat cu inflația sau stimulăm activitatea economică?”….” Integral: 
“Comisiile din Senat au votat creșterea impozitelor pe proprietate cu până la 50%, de anul viitor Comisiile de muncă şi de buget-finanţe din Senat au acordat, marţi, raport favorabil cu amendamente la OG 16/2022 pentru modificarea Codului fiscal, prin care impozitele pe proprietate vor crește cu până la 50% de anul viitor, dar marja în care se pot stabili impozitele locale pe teren şi imobile a rămas aceeaşi, 0,08 – 0,2%. Noul mecanism a fost anunțat de 
“Putin își joacă ultimele cărți în Ucraina (Le Point) …. Loviturile rusești indică „o schimbare în natura și ritmul conflictului”, estimează The Washington Post. “Acum, unii se întreabă dacă Statele Unite și aliații săi ar trebui să meargă mai departe decât să ajute Ucraina să se apere, contribuind cu mai multă forță la facilitarea unei victorii ucrainene“, mai notează cotidianul american, citat de Courrier International. La Stampa constată că, “de data aceasta, canalele de televiziune rusești nu mai ascund nimic, nici măcar nu se prefac că ar fi fost lovite doar ținte militare și arată triumfător civilii ucraineni sub foc. Bucuria celor mai însetați de sânge dintre membrii nomenclaturii și liderii de opinie îl transformă în noul erou pe Serghei Surovikin – „Generalul Armaghedon” al războiului din Siria, numit acum la comanda șa-zisei operațiuni speciale“.( Sursa: Eurotopics). …. Însă, potrivit estimării celor de la Forbes, “peste jumătate din armele pe care armata rusă le-a folosit în atacuri ar fi fost distruse de Ucraina fără să-și atingă vreodată ținta. Armele folosite au costat între 400 și 700 de milioane de dolari“, Newsweek precizează că Rusia a lansat peste 84 de rachete de croazieră în timpul ofensivei aeriene, forțele ucrainene de apărare aeriană doborând 43 dintre ele. O evaluare a Institutului pentru Studiul Războiului sugerează că loviturile de răzbunare ar putea reprezenta o nouă greșeală de calcul pentru Putin. Raportul susține că armata rusă a irosit arme vitale asupra țintelor civile în loc să le folosească pe ținte militare mai importante din punct de vedere strategic. Rusia este în pericol de a rămâne fără instrumentele de care are nevoie pentru a se apăra împotriva contraofensivelor în curs de desfășurare în sud și est. Pentru ziarul belgian De Standaard, citat de Eurotopics, „singurul lucru pe care Putin pare să-l fi realizat este că a potolit pentru moment setea de sânge a șoimilor de la Kremlin. Pe de altă parte, cu această ultimă mișcare, Putin își va înstrăina și mai mult ultimii aliați rămași, în special China. Doar dictatorul belarus Lukașenko este încă dispus să-și lege soarta de a lui Putin. ….” Integral: 
“„Consumați produse românești!” Ce este în spatele demagogiei: importurile sunt egale cu consumul populației …. Îndemnul este binevenit, dar realitatea ne arată altceva. Este o coincidență nefericită ca tocmai în ziua în care Marcel Ciolacu îi invita pe consumatori să cumpere produse românești, Institutul de Statistică să fi publicat datele privind comerțul internațional al României. Cifrele arată un adevărat dezastru, în sensul că, în primele opt luni ale acestui an, deficitul balanței comerciale a ajuns la 22 miliarde euro. Este o cifră imensă, un adevărat record al ultimilor 30 de ani. …. Iată cum arată importurile din acest an, în funcție de valoarea lor, plecând de la precizarea că, în total, importurile sunt de 82 miliarde euro : Cele mai mari niveluri sunt la capitolul mașini și echipamente pentru transport, cu o valoare de 26 miliarde euro. În marea lor majoritate, aceste importuri sunt fie piese și subansamble care se folosesc în producția auto din România, fie mașini aduse din import. Deci, importurile din acest capitol ajung la industria de profil și destul de puține la populație. Desigur, ar fi bine ca românii să cumpere mașini fabricate în România, dar, de asemenea, nu ar fi rău ca și instituțiile publice să cumpere automobile produse în țară. Urmează, în ordine valorică, mărfuri manufacturate în funcție de materia primă, ceea ce înseamnă oțel, fier, cauciuc sau metal, care totalizează importuri de 15 miliarde euro. Dacă le-ar găsi pe piața locală, cu siguranță, firmele le-ar cumpăra de aici și nu din import. Produsele chimice sunt o veche problemă a economiei românești, în sensul că deficitul comercial este cronic. ….În fine, cea mai delicată situație este la capitolul alimente și animale vii unde importurile sunt de 6,3 miliarde euro, cu un miliard mai mult decât exporturile. Aici regăsim o parte importantă din produsele agro-alimentare care vin din import și pe care consumatorii români le cumpără din rațiuni diferite. ….Pentru a fi comparabile cifrele, importurile în anul 2018, au fost de 82 miliarde euro, adică aproximativ 390 miliarde lei. Ceea ce arată că importurile sunt egale cu consumul populației……” Integral: :quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2022/10/turist-varfu-omu.png?resize=300%2C200&ssl=1)
“Babele din Bucegi au leșinat după ce a trecut turistul dezbrăcat pe lângă ele …. Astfel, Babele, monument natural aflat probabil în patrimoniul UNESCO au fost puse la pământ de emoție când a trecut turistul dezbrăcat pe lângă ele. Autoritățile din județele Dâmbovița și Prahova au intervenit rapid cu un cearșaf ca nu cumva să belească prea mult ochii și Sfinxul când îl vede. În momentul de față se discută repunerea pe picioare a babelor atât de afectate de imaginile imorale ce li s-au derulat prin față. Autoritățile au pus la punct un plan care implică 500 de tone de ciment, șapte ani de șantiere și patru dosare penale pentru toți cei implicați….” Integral: 
“Trilema tranziției energetice – sustenabilitate, accesibilitate, siguranță Întreaga parte dezvoltată a lumii este cuprinsă de o febră pe care am numit-o recent 
“Alertă fără precedent: criza poate contamina băncile …. De remarcat că este pentru prima dată când Comitetul European pentru Riscuri Sistemice (CERS) transmite un astfel de mesaj de avertizare. CERS este o instituție creată după criza din anii 2008-2010, scopul înființării comitetului fiind de a delega unei instituții specializate monitorizarea și semnalarea unor situații de risc pentru sistemul financiar european. Autoritatea, condusă de Christine Lagarde, președintele Băncii Centrale Europene, a cerut instituțiilor pe care le coordonează, adică băncilor centrale din 30 de țări, să constituie rezerve de capital mai mari și să crească provizioanele, astfel încât viitoarele eventuale pierderi să poată fi acoperite. Raportul constată ceea ce se întâmplă în economia europeană și anume o creștere a prețului energiei, o explozie a inflației și reacția băncilor centrale care au fost obligate de context să crească dobânzile. O creștere care a contribuit la scăderea piețelor bursiere, la creșterea randamentelor obligațiunilor suverane și la îngrijorări cu privire la rambursarea creditelor bancare. Comitetul European pentru Riscuri Sistemice a identificat o serie de surse de risc pentru evoluția viitoare. 
“Nu există niciun plan de urgență pentru alimentarea cu gaze la iarnă / Singurul contract de import este cu Rusia Mai sunt trei săptămâni până începe sezonul rece din punctul de vedere al alimentării cu gaze (1 noiembrie – 31 martie), iar autorităţile române nu au încă un plan pentru situaţii de urgenţă. În plus, ţara noastră nu a încheiat un contract de import gaze din altă ţară în afară de Rusia şi nu se ştie ce vom face la iarnă fără livrările de la Gazprom. În fiecare an, la finalul verii, Ministerul Energiei elabora un plan pentru situaţii de urgenţă în aprovizionarea cu gaze, unde scria negru pe alb ce măsuri se iau în cazul unui deficit. Anul acesta, am ajuns în octombrie şi autorităţile încă vorbesc că analizează diverse scenarii. “Analizăm scenarii care ne vor ajuta să facem faţă provocărilor care ar putea apărea în cursul acestei ierni. Sunt diverse scenarii. Când acest plan va fi definitivat, el va fi aprobat prin hotărâre de Guvern. Cu siguranţă va cuprinde date despre consumatorii care vor fi întreruptibili”, a afirmat Dan Drăgan, secretar de stat în Ministerul Energiei, într-o conferinţă organizată la începutul acestei săptămâni de Profit.ro. ….Scenariile se referă la situaţia în care ne putem trezi cu un consum foarte mare sau cu un deficit de gaze: temperaturi foarte scăzute, sistarea sau reducerea importurilor, reducerea producţiei interne ca urmare a unor accidente sau imposibilitatea de a extrage gaze din depozite. Consumatorii întreruptibili sunt cei care pot fi deconectaţi de la reţeaua de gaze pentru ca populaţia şi instituţiile sociale să nu aibă de suferit. În planurile aprobate în trecut se preciza exact care sunt aceşti consumatori, care erau şi cei mai mari consumatori de gaze din ţară, cât se poate lua de la fiecare şi în ce ordine. Aceşti consumatori aveau de la începutul anului un statut special şi tarife mai mici de transport gaze tocmai pentru că puteau fi deconectaţi în caz de urgenţă. Anul acesta nu a existat aşa ceva, deci nu avem niciun consumator care să aibă acest statut de “întreruptibil”. În plus, consumatorii întreruptibili de anii trecuţi sunt închişi sau funcţionează la o capacitate foarte redusă, precum Azomureş sau Interagro. …. De ce are România nevoie de importuri de gaze în timpul iernii Peste tot auzim declaraţii ale oficialilor români care ne spun că vom trece iarna cu bine, că avem depozitele de gaze pline. Însă degeaba le avem pline, dacă nu avem capacitate de extracţie mai mare. Tehnic, putem extrage din depozite doar 31-32 milioane de metri cubi pe zi, spune Ion Sterian, directorul general al Transgaz. Producţia internă de gaze poate ajunge la 30 de milioane de metri cubi pe zi, cu tot cu noile gaze din Marea Neagră. 
“România şi Kazahstan au bătut palma pentru securizarea aprovizonării cu petrol România şi Kazahstanul au semnat documentele prin care au căzut de acord asupra colaborării în domeniul energiei, iar ţara noastră a primit asigurări că va avea parte de tot sprijinul pentru securizarea aprovizionării cu petrol şi produse derivate. …. Ministrul Energiei Virgil Popescu a avut o întâlnire de lucru cu Magzum Mirzagaliev, preşedintele CN „KazMunayGas” (KMG) şi alţi membri din conducere. „Este vorba despre compania naţională care prin KMG International are grupul Rompetrol, care deţine şi operează cea mai mare rafinărie din România şi staţii de combustibili. Am discutat despre investiţiile viitoare pe care le vor face în România, inclusiv cele asumate prin Fondul de Investiţii în Energie, despre intensificarea relaţiilor comerciale şi alte aspecte tehnice, inclusiv cele legate de securitatea aprovizionării cu petrol şi produse derivate, foarte importante în această perioadă. Prin cooperare vom reuşi să asigurăm securitatea energetică”, a spus Popescu. ….” Integral: 
“Creșterea ratelor și stagnarea veniturilor, rețeta sigură pentru „falimentul personal” …..Mircea Coșea: Ajungem într-un stadiu în care ne putem apropia de așa numitul faliment personal. Ratele au crescut atât de mult la o anumită situație de venit blocat, pentru că în România veniturile s-au blocat, nu au crescut. Singurele creșteri de venituri crescut sunt la sectorul public și acolo doar la anumite categorii. Restul veniturilor nu au crescut. La venituri stabile, creșterea acestui ROBOR, care până la urmă înseamnă o rată mai mare, poate să fie atât de mare încât să nu mai poată să fie acoperită de individ. ….Guvernul trebuie să meargă pe cele două linii principale ale creșterii inflației în România acum. Prima este energia. La acest capitol Guvernul nu a făcut nimic. Plafonarea care s-a făcut inițial s-a făcut la un nivel de patru ori mai mare decât prețul de producție. Oricum nu a fost ceea ce trebuia să fie. Iar toate aceste ordonanțe sau aceste măsuri care s-au luat una după alta fiind corectate în permanență, nu pot să aducă niciun fel de schimbare pentru că există o contradicție în România între ideea măsurii, teoria măsurii și aplicarea ei. Noi nu putem să aplicăm aceste măsuri pentru că aceste măsuri cer o bază logistică, de calcul, de statistică, de informatică pe care noi nu o avem. Gândiți-vă că cel care primește o factură greșită trebuie să se adreseze cuiva. Nu știe cum, nu poate. Poate nu are capacitatea să se deplaseze din cine știe ce colț al țării la cel care îi livrează energia. Alt exemplu care este aproape comic este acesta cu trei copii. Trebuie să umbli ca să iei tot felul de adeverințe ca să arate că ai trei copii. Dar, la urma urmei, dacă ai trei copii și ai o leafă foarte mare de ce te-ar subvenționa statul? Sunt lucruri care nu sunt puse cap la cap. E un haos general în ceea ce face Guvernul cu energia. Al doilea element pe care Guvernul trebuia să îl manevreze este inflația, care afectează enorm, într-o manieră aproape letală prețurile alimentelor. Inflația despre care vorbim nu este cea oficială a INS de 15% – 15.8%. Asta e o inflație de medie. Noi discutăm despre inflația la produsele de bază pe care le consumă populația României în fiecare zi, la alimentele de bază. La aceste alimente de bază inflația a ajuns la 35% – 38%. Gândiți-vă cât costă un litru de ulei. ….Cred că în momentul de față nu se mai poate face nimic, cel puțin până la sfârșitul acestui an. E prea târziu. Măsurile nu s-au luat. Efectul lor nu vine imediat. Pe termen mediu se poate face. Guvernul trebuie să stimuleze producția agricolă internă pentru a aduce pe piață mărfuri românești într-o cantitate care să reducă importul. Importul aduce odată cu marfa și inflație sub influența crizei alimentare globale. Poate să facă, dar deocamdată, în momentul de față, singurul lucru pe care poate să îl facă Guvernul este să dea niște ajutoare sociale. Mărirea pensiilor cu 11% nu este o mărire a pensiei în funcție de inflație. Este un ajutor social. În funcție de inflație pensia ar fi trebuit să fie mărită cu cel puțin 20%. Nu se poate face lucrul ăsta. Guvernul va continua să dea unor categorii defavorizate niște plăți sociale, fie vouchere, fie bani care s-au dat, care sunt promiși că se vor mai da, ca să facă în așa fel încât o parte importantă a populației total defavorizate să poată să treacă această iarnă. …” Integral: 
“Pentru o modernizare reală a infrastructurii de educaţie şi sănătate ar trebui ca banii de la UE să meargă direct în bugetele şcolilor şi spitalelor, nu prin apeluri şi programe care s-au dovedit fără rezultat în ultimii 15 ani …. Deşi România a primit avansul din PNRR – programul de rezilienţă şi redresare – de 3,5 miliarde de euro de la Comisia Europeană şi în următoarele două săptămâni trebuie să primească şi prima tranşa de 2,5 miliarde de euro, banii nu sunt folosiţi. „Singura plată din PNRR de până acum a fost suma de 170 milioane de euro pentru digitalizarea ANAF, pentru conectarea caselor de marcat la sistemul ANAF”, a spus săptămâna trecută la o conferinţă ZF Marcel Boloş, ministrul fondurilor europene. ….
“O nouă categorie profesională din justiție ar urma să primească pensie specială de magistrat Personalul de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat ar urma să primească pensie de serviciu (80% din salariul brut plus sporuri), printr-o prevedere extinsă în noua lege privind statutul judecătorilor și procurorilor, care este acum dezbătută în Parlament, potrivit senatorului Cosmin Poteraș. „Există multe surprize neplăcute în legile Justiției, dar una dintre ele mi se pare de-a dreptul sfidătoare: pensii speciale pentru avocați și juriști. Ai făcut Dreptul, nu contează unde, ai profesat ca avocat sau jurist 25 de ani, nu contează unde, dacă iei examenul și intri în magistratură, gata, pensie de serviciu: 80% din salariul brut + sporuri. Cu cât e vechimea mai mare, cu atât crește pensia”, arată 
“Legile Justiției: Coaliția nu așteaptă avizul Comisiei de la Veneția. „Această grabă amintește de comisia Iordache” Comisia de la Veneția transmite că va emite în decembrie avizul privind legile justiției din România. Majoritatea PSD-PNL ar vrea să le adopte, însă, înainte de acest termen. Comisarul european pentru Justiție, Didier Reynders, a cerut Bucureștiului să nu adopte pachetul de legi fără această opinie a Comisiei de la Veneția. Între timp, în țară, procedurile merg înainte, iar comisia parlamentară specială pentru examinarea legilor Justiţiei a dat un raport favorabil, cu amendamente, proiectului privind statutul judecătorilor şi procurorilor. De menționat că amendamentul controversat potrivit căruia judecătorii ar putea fi numiți în funcții de procuror-șef a fost eliminat de parlamentari. Despre toate aceste chestiuni a vorbit la microfonul RFI jurnalistul Liviu Avram, de la Adevărul. Liviu Avram: În primul rând nu pot să constat decât graba cu care vor să treacă aceste legi, care nu diferă deloc de graba cu care comisia Iordache, la rândul său, acum câțiva ani, trecea propriile sale inițiative legislative. Cei de la Putere sunt total imuni la argumentele aduse de opoziție și de societatea civilă. Faptul că a dat un raport pozitiv nu mă miră câtă vreme mașina de vot pare să funcționeze indiferent de cât de corecte sau nu sunt aceste prevederi. ….Simplul fapt că au strecurat acest amendament și maniera prin care l-au strecurat, folosindu-se de un deputat de la minoritățile naționale, amintește iarăși de modul de lucru al comisiei Iordache. Deja pare să înceapă o tradiție în a folosi deputații de la minorități ca să strecoare tot felul de prostii în legi, astfel încât partidele care dețin majoritatea să nu își asume nicio răspundere. Oricum, prevederea era de nesusținut câtă vreme în lege, încă din 2018, este trecut principiul separației carierelor de procuror și de judecător. Această prevedere încălca acest principiu legal, care, în schimb nu este constituțional. Dacă voiau să facă asta, trebuiau să abroge din lege prevederea privind separarea carierelor. Atunci se puteau numi judecători în funcție de procurori, dar și procurori în funcție de judecători. La origine, separarea carierelor a fost justificată de faptul că prea mulți procurori părăseau parchetul și erau imediat transferați în sistemul judecătoresc ca judecători. Ca să prevină acest lucru au inventat această anomalie, pentru că în final toți sunt magistrați și au consacrat separarea carierelor, pe care acum au avut o tentativă să o încalce. Era mult prea gravă această încălcare și mult prea cusută cu ață albă ca să reziste până la final. Dar nu știm ce se va întâmpla de acum înainte. Mă aștept ca și în următoarele faze de elaborare ale acestor legi să ne trezim din nou cu un asemenea amendament. ….Nu pot decât să reamintesc pentru a treia oară că se copiază aproape milimetric comportamentul comisiei Iordache. Și atunci au fost numeroase apeluri de sesizare a Comisiei de la Veneția cu legile Justiției de la momentul respectiv și nu s-a așteptat. După aceea, când au venit rapoartele Comisiei de la Veneția și cele ale Comisiei Europene, s-a văzut cât de prost au lucrat acele legi de acum este nevoie să le modificăm. Înțeleg că raportul va veni la jumătatea lunii decembrie. Ar fi timp să se țină cont de acest aviz. Se pot încadra inclusiv în jalonul impus de PNRR, care expiră la 31 decembrie. ….” Integral: 
