Revista Presei – 9 mai. Orban revine în PNL și Predoiu nu se simte bine
| 09/05/2026 | Autor Cetatean Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de sambata, 9 mai. Vremea va fi instabilă și se va răci în cea mai mare parte a țării. Cerul va avea înnorări temporar accentuate și vor fi averse ziua în sud-vestul, centrul și nord-estul țării și pe arii mai restrânse în rest, iar noaptea cu precădere în jumătatea de est a teritoriului. Ploile vor avea și caracter torențial, iar cantitățile de apă vor fi local de 15-25 l/mp și pe alocuri de peste 40 l/mp. Trecător se vor semnala descărcări electrice și izolat vor fi condiții de grindină. Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări în timpul ploilor, iar în a doua parte a intervalului și pe crestele Carpaților Meridionali. Temperaturile maxime se vor încadra între 15 și 24 de grade, iar cele minime vor fi cuprinse între 7 și 14 grade. Dimineața, dar mai ales noaptea, pe arii restrânse se va forma ceață.
“Kovesi, replică pentru Nicușor Dan: Îi doresc mult somn, un somn bun. Țara are nevoie de el să revină în formă bună (Video). Procurorul șef al Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, a criticat procedura de numire a procurorilor șefi din România și a comentat cu sarcasm afirmația lui Nicușor Dan despre presupusele abuzuri DNA din mandatul ei. “Faptul că ai obținut un scor bun la olimpiade internaționale de matematică nu te califică să faci astfel de afirmații. (…) Cu siguranță funcția de președinte al României este o funcție dificilă, stresantă, obositoare. Îi doresc președintelui mult somn, un somn bun. Țara are nevoie de el să revină în formă bună”, a declarat Laura Codruța Koveși, întrebată într-un interviu acordat publicației Context.ro despre declarația șefului statului. La jumătatea lunii aprilie, președintele Nicușor Dan a spus în timpul unei emisiuni la Europa FM că înclină să creadă că sub conducerea Codruței Kovesi, la Parchetul General și la DNA s-au făcut abuzuri”. Integral pe Spotmedia
“Ludovic Orban anunță că revine în PNL cu tot cu Forța Dreptei: “Discut cu Bolojan de ceva timp”. Fostul premier Ludovic Orban a făcut vineri, 8 mai, un anunț de o importanță majoră pentru reconfigurarea dreptei românești. În contextul crizei guvernamentale și al tensiunilor provocate de moțiunea de cenzură, liderul Forța Dreptei a confirmat că partidul său va fi absorbit de PNL, procesul fiind rezultatul unor discuții de durată cu actualul premier interimar, Ilie Bolojan.Negocieri de culise pentru unificarea drepteiOrban susține că revenirea sa în Partidul Național Liberal este un pas necesar pentru a contracara acțiunile PSD, pe care îl consideră responsabil de situația economică precară a țării.„Discut cu Ilie Bolojan de o bucată de vreme. Ne-am înțeles cu reintegrarea liberalilor din Forța Dreptei în PNL. Am discutat subiectul ăsta, iar acum după dezastrul provocat de PSD nu mai am niciun motiv să nu mergem împreună”, a declarat Ludovic Orban la B1TV. Motivația fuziunii: „Dezastrul” provocat de opozițieRevenirea lui Ludovic Orban alături de vechii săi colegi vine într-un moment critic, marcat de căderea Cabinetului Bolojan. Fostul președinte liberal consideră că unitatea dreptei este singura soluție pentru a stabiliza cursul politic al României în fața majorității formate de facto din PSD și AUR”. Integral pe Ziare.com
“Inflația a erodat salariile: cât au pierdut românii în ultimii doi ani. În ultimii ani, România a trecut printr-o perioadă în care veniturile au crescut vizibil pe hârtie, dar costul vieții a avansat într-un ritm la fel de rapid sau chiar mai rapid. Rezultatul este o diferență tot mai mare între salariile nominale și puterea reală de cumpărare, resimțită direct în bugetele gospodăriilor. Chiar dacă cifrele oficiale indică majorări de salarii și pensii, o parte importantă din aceste creșteri a fost erodată de inflație, iar nivelul de trai nu a evoluat proporțional. Potrivit informațiilor oficiale analizate de „Adevărul”, România a înregistrat în 2024 o inflație anuală de aproximativ 5,1%, iar în 2025 aceasta a rămas la un nivel ridicat, de circa 9,7%. Cumulate, aceste evoluții înseamnă o creștere generală a prețurilor de aproximativ 14,8% în doar doi ani. În termeni practici, bunurile și serviciile care costau 100 de lei în 2024 costă astăzi în jur de 115 lei, iar această ajustare se regăsește în aproape toate cheltuielile de bază. În acest context, un venit lunar fix, de exemplu un salariu de 6.000 de lei rămas neschimbat din 2024, nu mai are aceeași valoare reală. Ajustat la inflație, el echivalează astăzi cu aproximativ 5.100 de lei în putere de cumpărare, ceea ce înseamnă o pierdere de circa 900 de lei pe lună. Diferența nu este doar statistică, ci se reflectă în viața de zi cu zi, în coșul de cumpărături și în capacitatea de a acoperi cheltuielile lunare”. Integral pe Adevarul
“Șefii care decid soarta miliardelor pentru fermieri, anchetați. De ce au ajuns Adrian Pintea și Romeo Șoldea la DNA. DNA a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale în cazul lui Adrian Pintea, directorul general al Agenției și Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), și a lui Romeo Șoldea, director general al Autorității Naționale Fitosanitare (ANF). Acuzațiile aduse celor doi directori generali de procurorii DNA Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) – Serviciului teritorial Suceava au dispus la datele de 7 și 8 mai extinderea acțiunii penale față de cei doi inculpați. Adrian Pintea, la data faptei secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (M.A.D.R.), pentru comiterea infracțiunii de instigare la abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru altul, în formă continuată (două acte materiale), iar Romeo Șoldea, la data faptei director al ANF, pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru altul, în formă continuată (două acte materiale). Pintea este acuzat că l-a determinat pe Șoldea să facă demersuri pentru transferul unui cunoscut, în mod ilegal, pe o funcție publică generală de consilier superior”. Integral pe Libertatea
“Doi cercetători despre viitor: „Aproximativ un sfert din Ucraina – circa 137.000 de kilometri pătrați – este contaminat cu muniție neexplodată”. Dacă luptele ar înceta, Ucraina nu ar traversa o simplă perioadă de recuperare, ci ar trebui să facă față unei perioade foarte grele, scriu Oleksandr Kraiev și Andreas Umland, într-un articol de opinie publicat astăzi de HotNews. Oleksandr Kraiev este director de programe la Consiliul de Politică Externă „Ukrainian Prism” din Kiev. Andreas Umland este cercetător în politici publice la Institutul de Politică Europeană din Kiev (EPIK). În primăvara anului 2026, șansele unui armistițiu între Ucraina și Rusia par mai reduse ca niciodată de când președintele american Donald Trump și-a reluat eforturile de pace. Moscova refuză să se mulțumească cu mai puțin decât cel puțin o victorie parțială, însă nu dispune de forța militară necesară pentru a o impune. O „balanță a morții” s-a instalat pe liniile frontului, caracterizată prin drone, război de uzură și câștiguri teritoriale minime. Războiul, nu pacea, rămâne scenariul cel mai probabil”. Integral pe Hotnews.ro
“PSD și-a găsit, în sfârșit, președintele perfect: Nicușor Dan. PSD a devenit partidul prezidențial al lui Nicușor Dan. În urmă cu doar câțiva ani, ideea aceasta ar fi părut absurdă. Astăzi însă, este probabil cea mai corectă descriere a modului în care funcționează puterea în România. Dacă cineva ar fi spus că partidul construit în jurul lui Ion Iliescu, simbolul sistemului postcomunist și al administrației de tip vechi, va ajunge să susțină din umbră un președinte care și-a construit întreaga carieră politică pe lupta împotriva acelui sistem, ar fi fost considerat ridicol. Însă viața politică românească bate adesea filmul, pentru că exact asta se întâmplă astăzi, sub ochii noștri, în absența alianțelor oficiale, a fotografiilor istorice și a declarațiilor solemne. Nu există o fuziune politică asumată între PSD și Nicușor Dan, însă există ceva mult mai important în politică decât simbolurile: convergența intereselor. În realitate, niciun președinte al României nu a putut conduce fără sprijinul unui partid puternic sau al unei majorități politice stabile. Ion Iliescu a avut PSD, Traian Băsescu a avut PDL, Klaus Iohannis a avut PNL”. Integral pe Republica.ro
“EXCLUSIV Bogdan Ivan, fostul ministru PSD al Energiei, presiuni la Nicușor Dan și Ilie Bolojan ca statul să cumpere gaze din SUA printr-un intermediar român, deși România va avea gaze din Marea Neagră / Gazele din SUA, refuzate de companiile private din cauza prețului / Cine sunt intermediarii români. Fostul ministru PSD al Energiei, Bogdan Ivan, a transmis în 16 ianuarie scrisori către președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan în care le cere să semneze un acord guvernamental cu SUA pentru ca România să cumpere gaze naturale lichefiate (GNL) din SUA prin intermediarul Nova Gas&Trade, potrivit documentelor consultate de G4Media. Nova Gas&Trade este controlat de frații Mureșan, extrem de influenți în piața energiei, având afaceri de mare anvergură cu statul. GNL-ul din SUA, livrat prin Coridorul Vertical via Grecia, a fost respins în ultimul an de companiile private din cauza prețului necompetitiv pe piață. Mai mult, Ivan a cerut să primească ”un mandat explicit” de negociere ”cu sprijinul” SRI. Cum a justificat ministrul Ivan aceste presiuni, cu jumătate de an înainte ca Romgaz și Petrom să înceapă producția de gaze în Marea Neagră? Prin nevoia de a ”evita riscul unui blocaj diplomatic cu partenerul strategic SUA”. Cererile venite de la ministrul Ivan au fost temperate atât de Cotroceni, cât și de Palatul Victoria, potrivit informațiilor G4Media, din cauza semnelor de întrebare legate de preț și de oportunitatea economică”. Integral pe G4Media
“Zeci de companii de stat subvenționate, care înregistrează pierderi, au cheltuieli de miliarde de lei cu angajații / Date de la Guvern. Guvernul a publicat vineri o analiză amplă cu situația financiară a 1.107 de companii de stat pentru care sunt disponibile date financiare complete, la nivelul anului 2024. Statul are în total 1.735 de companii, dar doar 1.421 de companii sunt active, potrivit datelor transmise de Ministerul de Finanțe. Restul de 314 companii „inactive” sunt în s faliment, insolvență, lichidare, dizolvare sau insolvabilitate și nu sunt incluse în analiză. Dintre cele 1.421 de companii active, doar 1.107 au avut rezultate financiare complete pe anul 2024. La fel ca în situațiile referitoare la instituțiile publice, autorii raportului reclamă că fiecare bază de date cuprinde informații diferite și apar neconcordanțe la unele cifre și indicatori. Cele 1.107 companii de stat aveau un număr mediu de 256.134 de angajați la nivelul anului 2024, potrivit datelor colectate de la Ministerul de Finanțe.82% dintre aceste companii de stat, respectiv 904 companii, se autofinanțau, fără a beneficia de subvenții de la bugetul de stat, și doar 203 companii (18%) erau subvenționate. Acestea însă, deși puține, au cheltuieli foarte mari cu angajații – cât celelalte la un loc, reiese din analiza Guvernului”. Integral pe Hotnews.ro
“Cum devine Ucraina un partener industrial esențial pentru apărarea Europei. Avantajul Kievului: viteza. Europa a petrecut ultimii trei ani admirând viteza și creativitatea cu care Ucraina și-a dezvoltat tehnologia militară în timpul războiului. Însă provocarea reală începe acum: integrarea acestor inovații în industria europeană de apărare.Problema nu mai ține doar de finanțare sau de voință politică. Miza este dacă Europa își poate adapta suficient de rapid propriile sisteme de producție și achiziții pentru a incorpora tehnologii testate direct pe câmpul de luptă.În timp ce statele europene discută despre autonomie strategică și creșterea bugetelor pentru apărare, Ucraina a început deja să devină parte a infrastructurii industriale de securitate a continentului, scrie, în Kyiv Post, Natalia Mikolska, directoarea executivă a Diia.City United, asociație de afaceri din domeniul tehnologiei.De la sprijin militar la parteneriat industrialAceastă schimbare de perspectivă a devenit evidentă în cadrul a două reuniuni recente dedicate cooperării dintre Uniunea Europeană și Ucraina: summitul de afaceri UE–Ucraina de la Bruxelles și conferința „Road to URC – Security and Defence Dimension”, desfășurată la Rzeszów, în Polonia.În mod oficial, întâlnirile au vizat consolidarea cooperării cu Ucraina. În practică însă, mesajul a fost mai amplu: Ucraina nu mai este privită doar ca un stat care are nevoie de ajutor militar, ci ca un partener capabil să întărească propria industrie europeană de apărar”. Integral pe Ziare.com
Va urez o zi buna!
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
