Revista Presei – 7 octombrie. “Pe ce dăm 60 de lei dintr-o factură de 100 de lei, la lumină. Curentul costă doar 40 de lei. Factura Electrica Furnizare, descifrată pe înțelesul tuturor ….”
| 07/10/2026 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 7 octombrie! Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână pe întreg teritoriul României, dar cu o abatere termică pozitivă mai accentuată în zonele montane și nord-estice. În regiunile nord-vestice regimul pluviometric va fi apropiat de cel normal pentru acest interval, în timp ce în restul ţării va fi deficitar. Vremea se menține caldă în România în următoarele zile, cu valori de până la 30 gr. C în sudul Olteniei și al Munteniei. Din 8 octombrie sunt anunțate ploi în unele regiuni, iar din 10 octombrie temperaturile vor scădea față de zilele precedente în cea mai mare parte a țării. Bucuresti: 26/8 gr.C.
“Semnal de alarmă al viceguvernatorului BNR: Perspectivele economice pentru acest an se mențin rezervate sau chiar în teritoriu negativ .…„Inflația a intrat recent pe o traiectorie descendentă, prin reducerile ferme din lunile de vară, de circa 4 puncte procentuale, ca efect de bază, de la inflația de 10,4% în iunie la 6,2% în august. În continuare, prognozele indică o inflație care poate depăși sensibil 6% la sfârșitul anului, cu revenire în intervalul țintei în ultimul trimestru din 2027. ….„Deficitul balanței comerciale s-a restrâns, însă mult mai lent decât ne așteptam. Această ajustare survine îndeosebi ca răspuns la reducerea consumului, nu ca urmare a unei creșteri notabile a exporturilor. De fapt, este o corecție a cererii interne, nu un câștig de competitivitate”, a menționat viceguvernatorul BNR…. Viitorul model de creștere a economiei are la bază 3 condiții, consideră Marinescu: „Prima condiție este sustenabilitatea finanțelor publice și gestionarea responsabilă a bugetului, în special a fondurilor europene. Proiectele care generează valoare pentru economie sunt cele care reduc costurile de transport și energie, susțin educația și sănătatea, permit firmelor și mediului de afaceri să se extindă, angrenând deci capitalul privat. În plus, pentru companii, sustenabilitatea finanțelor publice se traduce în predictibilitate. În lipsa ei, orizontul decizional se scurtează. A doua condiție vizează infrastructura financiară a creșterii economice – capitalizarea, structura finanțării companiilor și disciplina la plată. Este evident că o creștere economică sustenabilă implică un sector corporativ rezilient, care să înfrunte riscurile de neplată și lichiditate. România are în prezent cel mai redus nivel al intermedierii financiare din Uniune, dar și cel mai mare grad de utilizare a creditului comercial, iar sănătatea financiară a firmelor ține, în bună măsură, de identificarea unor soluții adecvate la problema subcapitalizării”, a afirmat Marinescu. A treia condiție este trecerea de la competitivitatea prin cost la cea bazată pe calitatea produselor exportate, pe inovare și tehnologie. …..” Integral: https://hotnews.ro/
“Pavelele roz ale lui Negoiță, investițiile care de fapt sunt cheltuieli și un „Anghel Saligny”, proiect de țară pentru faliment sigur O declarație a trecut neobservată săptămâna trecută, făcută Theodor Stolojan. Voi traduce termenii tehnici și eleganți, simplificând mesajul (citatul original este la finalul articolului). Ceea ce mulți politicieni numesc „investiții”, de fapt sunt cheltuieli iresponsabile din banii de la buget, cu efect multiplicator pozitiv minim sau inexistent în economie. În manuale scrie că investițiile (publice/ private/ public-privat) conduc la creștere economică. E lecția de la care polonezii (de exemplu) nu au lipsit. În anii crizei precedente (2009), Polonia a trecut mai ușor prin turbulențe prin investiții. Iar acesta este doar un singur exemplu – de-a lungul ultimilor decenii sunt nenumărate astfel de strategii pentru ieșirea din crize. Iar aici vine T. Stolojan cu paradoxul România: deși „investițiile” au crescut de la un an la altul în cifre absolute și ca procent în PIB (sub toate guvernele), creșterea economică a intrat pe traiectorie anemică încă din 2022, când am avut doar 1% pe plus. Sigur că social-democrații strigă toată ziua la televiziunile pe are le plătesc din subvenții că ei știu cum se guvernează și că „Ilie Sărăcie” a tras frâna de mână, dar: – un copil de gimnaziu atent pe la școală s-ar gândi de două ori și ar guverna mai bine, fără să aplice rețeta dezastrului – cheltuieli publice imense, care nu produc valoare economică adăugată, dar aduc inflație, indexări din pix ale salariilor minime, pensiilor și veniturilor din sistemul bugetar fără acoperire, pentru care ne-am împrumutat cu dobânzi mari. Imaginați-vă că banii populației s-au dus apoi în marfă și servicii din import. Așadar, ne-am împrumutat cu dobânzi de 6,5%-7 (ajunse azi la 8%) ca să plătim pensii și salarii, ca să generăm inflație, ca să dăm peste cap toate echilibrele (deficitele comerciale, bugetare și de cont curent), crescând importurile și ajutând economiile altor state. Cam asta a făcut coaliția Nicu și Marcel. – Când iei România la picior, găsești zeci, dacă nu sute sau chiar mii de exemple de „proiecte” realizate cu bani europeni sau din sacul fără fund al tunurilor generalizate, marele program „Anghel Saligny” (vă aduceți aminte că scandalurile legate de program au dus la eliminarea USR din guvernul Cîțu). – O investiție realizată cu cap are menirea de a facilita crearea de valoare adăugată: faci o autostradă ca să circule oamenii mai mult pe ea, să ajungă mai repede la destinație, să se cumpere mai mult combustibil, să se exporte mai mult, să se meargă mai des în vacanță, la fel cu trenurile. …..În sectorul 3, primarul Robert Negoiță (de care nu se atinge nimeni, pentru că e ținut în brațe de sistem, indiferent de ce face el pentru el și familia lui din bani publici) schimbă în draci trotuarele, scoate asfaltul și pune dale. Trecem de praful ca-n Sahara, trecem de șantierele infecte, de muncitorii care probabil lucrează pentru subcontractori la negru și încercăm să calculăm valoarea adăugată adusă de o asemenea „investiție” (în fapt o cheltuială). „Investiția” în trotuare poate avea cel mult efect estetic (le place celor care apreciază rozul). Nu ai nici măcar garanția că o mamă cu un cărucior este mai fericită să-și zgâlțâie copilul pe pavele montate prost, unele mai sus, unele mai jos, unele care joacă sub picioare. …..” Integral: https://republica.ro/
“Pe ce dăm 60 de lei dintr-o factură de 100 de lei, la lumină. Curentul costă doar 40 de lei. Factura Electrica Furnizare, descifrată pe înțelesul tuturor …. În realitate, kilowații consumați costă cam jumătate din prețul final pe care îl plătim lunar. Acest lucru a fost recunoscut și de Bogdan Ivan, pe vremea când era ministru al Energiei. Acesta a precizat că aproape jumătate din suma totală sunt alte taxe și tarife de distribuție. „Doar 52% din prețul plătit de oameni îl reprezintă energie electrică activă, în rest vorbim despre taxe, tarife, de transport, distribuție, furnizare, certificate verzi și așa mai departe”, spunea el, în urmă cu mai puțin de un an. …. De exemplu, cei 100 de lei din factura la lumină sunt împărțiți astfel:
– 43 lei – costul energiei electrice active pentru alimentarea locului de consum al clientului
– 9 lei – componenta aferentă activității de furnizare a energiei electrice
– 25 lei – transportul, distribuția și serviciile necesare funcționării sistemului energetic
– 6 lei – contribuții și mecanisme de sprijin prevăzute de legislație
– 17 lei – acciza și TVA……” Integral: https://www.libertatea.ro/
“Cum protejăm brandul “Made in Romania” La mijlocul lunii septembrie, două vești venite din străinătate au trecut aproape neobservate. Pe 11 septembrie, Italia a anunțat prin sistemul european de alertă pentru alimente că a găsit Salmonella Enteritidis în carne proaspătă de pui produsă în România. Pe 15 septembrie, autoritățile din Cehia au raportat aceeași bacterie în două loturi de carne de pui din România, vândute în magazinele lor. Luate separat, par incidente izolate, rezolvate prin retragerea mărfii de pe rafturi. Împreună, ridică o întrebare mult mai importantă pentru economie: cât mai valorează eticheta „produs în România” atunci când un cumpărător din Italia, Franța sau Germania decide de la cine cumpără? …. Aproape jumătate din alimentele exportate pleacă în afara Uniunii Europene. În schimb, aproape 90% din ce importăm vine din țările Uniunii. Cu restul lumii, România câștigă: vinde cu 1,24 miliarde de euro mai mult decât cumpără. Cu Uniunea Europeană, pierde: cumpără cu 3,49 miliarde de euro mai mult decât vinde. Explicația e simplă. În afara Uniunii vindem mai ales marfă brută: cereale, semințe, animale vii. Acolo cumpărătorul se uită în primul rând la preț. Din Uniune cumpărăm în schimb produse finite, ambalate, cu marcă. Acolo cumpărătorul se uită la încredere: de unde vine produsul, cine l-a făcut, dacă a avut vreodată probleme. Diferența dintre cele două este banul pe care România îl lasă pe masă. Aceeași carne, prețuri duble Cel mai bun exemplu vine chiar din sectorul care a avut acum probleme. Carnea de pui este cea mai mare reușită a industriei alimentare românești. Producem aproape tot ce consumăm în țară, iar exporturile s-au dublat în zece ani, la 270 de milioane de euro în 2024….. Priviți însă cât primim pe ea. În Bulgaria, România vinde carne de pui cu aproximativ 1.740 de euro pe tonă. În Franța, pentru aceeași carne de pui românească, cumpărătorii plătesc aproximativ 3.780 de euro pe tonă, de peste două ori mai mult. Costul de producție e același. Diferența o face încrederea. Ca să vinzi la prețul din Franța, trebuie să treci de audituri, să poți arăta drumul fiecărui lot și să ai un istoric curat. În alte sectoare, tabloul e și mai dur. România este cel mai mare consumator de carne de porc din Uniunea Europeană, dar produce doar în jur de 20% din ce mănâncă. Doar aproximativ una din zece bucăți de carne de porc din magazine este de proveniență românească. La lactate importăm de peste un miliard de euro pe an și exportăm mai ales produse ieftine, semifinite. La vin, deși suntem al șaselea producător din Uniune, am importat anul trecut de aproape patru ori mai mult decât am exportat. Peste tot se repetă aceeași poveste: fără încredere nu există brand, iar fără brand nu ajungi la piețele care plătesc bine. …..” Integral: https://ziare.com/
“Pentru cei care s-au plictisit să țină socoteala – La al câtelea dosar penal a ajuns Mihai Chirica .… În dosarul „Păcura”, DNA cercetează modul în care a fost gestionată o diferență de aproximativ 542 de tone între cantitatea de păcură a Rezervelor de Stat care figura în acte la CET Holboca și cea găsită efectiv în rezervoare. Primăria a plătit în 2022 peste două milioane de lei pentru această diferență, deși Termo-Service contestase situația și susținuse că stocul preluat de la fostul operator nu fusese verificat corespunzător. Este, după inventarul ZDI, al șaselea dosar în care Mihai Chirica a primit oficial calitatea de suspect sau inculpat. Celelalte cinci: „Pensionarii” – suspect, dosarul este încă în lucru. DNA cercetează menținerea în funcție a unor angajați ai Primăriei după îndeplinirea condițiilor de pensionare, prejudiciul estimat fiind de aproximativ 8 milioane de lei. Chirica este suspect de abuz în serviciu cu obținerea unui folos necuvenit, în formă continuată și cu consecințe deosebit de grave. Dosarul se află încă în faza de urmărire penală. „Flux” – trimis în judecată, achitat în primă instanță. Dosarul privește blocul din Tătărași construit cu mult peste regimul prevăzut în autorizația inițială și documentele emise ulterior de Primărie pentru intrarea acestuia în legalitate. Chirica a fost inculpat și trimis în judecată pentru complicitate la fals intelectual și complicitate la abuz în serviciu. În aprilie 2026 a fost achitat în primă instanță, dar sentința nu este definitivă, dosarul fiind în apel. „Veranda” – inculpat și trimis în judecată, dar dosarul s-a întors la procurori. Ancheta DIICOT a vizat mai multe operațiuni imobiliare și modul în care acestea au fost autorizate sau recepționate de instituțiile locale. Chirica a fost inclusiv sub control judiciar și trimis în judecată în 2024. Instanțele au constatat însă probleme ale rechizitoriului și ale probelor, iar dosarul a fost restituit procurorilor înainte să se ajungă la judecarea acuzațiilor pe fond. …. ” Integral: https://www.ziaruldeiasi.ro/
“Am fost salvați de la „junk” de românii care muncesc în industrie, în construcții și în agricultură …. Cei care mai lucrează în România sunt cei care, de multe ori, au peste 50 de ani, care se scoală la 5 dimineața să meargă la serviciu, care lucrează în schimbul de noapte, care au dureri de spate și bătături la mâini din cauza muncii grele, care sunt plătiți cu un salariu minim pe economie de mizerie. Economia României a fost adusă aproape de ”junk” de macroeconomiștii și macrofinanțiștii plini de licențe, masterate, doctorate și titluri academice, cu acces la urechile politicienilor sau prin culoarele și resursele puterii și cu timp de stat pe la toate canalele media, unde își dau fandosit cu părerea despre economie, folosind informații căutate cu AI. Dar ei nu știu unde este economia reală nici dacă li s-ar așeza pe nas. Macroeconomiștii si macrofinanțiștii, mereu aceiași de 10 ani, au promovat și ocrotit, în funcție de interese, o economie bazată pe consum de importuri, imobiliare și divertisment, în loc să promoveze o economie bazată pe industrializare și internaționalizare, fabrici, uzine și combinate de mâncare, chimie, energie și apărare. Pentru că habar nu au avut cum să crească economia, a trebuit ca noi toți să strângem cureaua. Și când au văzut că au greșit, au început să dea vina pe ”noul context geopolitic”. Macroeconomiștii și macrofinanțiștii ar trebui să se uite la Polonia, Cehia și Ungaria, care fac parte din același ”nou context geopolitic”, cu un rating mai bun decât noi, fără un plan să treacă la Euro și pline de fabrici, uzine și combinate. Polonia, Cehia și Ungaria au un numitor comun – economia lor a crescut prin industrializare și internaționalizare. …..” Integral: https://republica.ro/
“De ce agențiilor de rating nu le pasă dacă avem guvern nou: „Verdictul lor nu e suficient”. Explicațiile unui economist de top .… În cazul în care criza politică va întârzia adoptarea legii bugetului pentru anul următor, economistul precizează că datoriile pot fi plătite pe baza bugetului pe 2026, prin cheltuirea lunară a 1/12 din acesta, iar calculele sale indică faptul că această situație nu va afecta procesul de reducere a deficitului. „În mod surprinzător, evaluările și analizele făcute de această dată au arătat că agențiile de rating nu sunt atât de interesate pe cât credeam de existența unui guvern deplin, a unui buget nou sau de alte aspecte asemănătoare. Ratingul statului român a fost menținut, chiar dacă nu aveam un guvern cu puteri depline. Aceasta pentru că, în situația actuală, guvernul interimar este condus tot de Bolojan, prin urmare pentru ei există suficientă predictibilitate. Trebuie să ne amintim că agențiile de rating fac această evaluare pentru fonduri, investitori și creditorii statului român. Pentru ei este extrem de important ca România să aibă de unde să plătească, să dea înapoi banii pe care i-a împrumutat, să poată refinanța datoria și să atragă alți bani. Prin urmare, câtă vreme Guvernul interimar face deja asta, pentru ei nu este o problemă faptul că nu avem un executiv cu puteri depline. Iar pentru anul viitor, dacă din cauza crizei politice nu vom avea un guvern care să realizeze la timp Legea bugetului, datoriile pot fi plătite cu bugetul pe 2026, când se va putea cheltui în fiecare lună 1/12 din bugetul anului acesta. După calculele noastre, acest lucru nu ne va afecta nici în procesul de reducere a deficitului”, a transmis Christian Năsulea. ….Însă modul în care funcționează economia și modul în care sunt livrate serviciile publice nu reprezintă focusul rapoartelor agențiilor de rating. De aceea, faptul că România rămâne solvabilă și împrumutabilă, adică poate continua să atragă bani de pe piețele internaționale, este foarte important și este un lucru bun. Însă ratingul unei agenții nu spune nimic despre cât de capabilă este România să își servească cetățenii”. …..” Integral: https://adevarul.ro/
“Exclusiv „Polonia și România ar trebui să preia conducerea în NATO”. Mesajul unui analist polonez pentru București .….Pentru Polonia nu există deloc nicio altă alternativă. Washingtonul oferă cea mai capabilă voință politică, alături de elemente facilitatoare și o capacitate de descurajare nucleară neegalată de niciunul dintre ceilalți aliați ai noștri. Pe de altă parte, Bruxelles-ul este platforma cheie pentru mobilizarea aliaților europeni în vederea umplerii golului de angajamente de apărare într-un mod cât mai eficient și armonios cu putință. Dușmanii noștri nu se află în niciun caz la Washington. Rusia ucide europeni zilnic, China profită de acest lucru și își dezvoltă arsenalul, inclusiv cel nuclear, pentru a-i domina pe toți cei suficient de slabi. Nu există spațiu pentru a comite greșeli sau pentru diviziuni interne în rândul democrațiilor occidentale. ….Cred că România are un rol critic de jucat, având în vedere interconectarea sa la coridoarele de infrastructură ce leagă regiunea atât de la nord la sud (Gdańsk-Constanța), cât și spre est. Cel mai important, strategia sa la Marea Neagră susține unul dintre cele trei noduri maritime critice ale întregului concept, astfel încât capacitățile militare care vor proteja comerțul devin critice, iar opinia publică din Polonia urmărește îndeaproape pregătirile României. ….România și Polonia reprezintă cele mai mari bazine de talente din regiune și trebuie să asigurăm o cooperare mai strânsă care să ne ridice poziția în lanțurile globale de valoare. Singura modalitate de a face acest lucru este să construim împreună proiecte industriale mai avansate și să valorificăm finanțările pentru tehnologii militare și cu dublă utilizare (dual-use și mil-tech) care fac posibil acest lucru acum. ….Ar trebui să folosim fondurile SAFE pentru proiecte pilot comune chiar acum și să ne pregătim să gestionăm consorții comune excelente în cadrul viitoarei finanțări MFF, care este în principal un fond de competitivitate al UE. Cele 200 de miliarde de euro din acest fond vor fi greu de obținut, dar este posibil dacă ne pregătim din timp. …. Războiul hibrid al Rusiei atinge niveluri critice pe Flancul Estic. Ce măsuri concrete pot lua statele noastre pentru a construi reziliență împotriva dezinformării și atacurilor cibernetice? Numindu-l „hibrid”, ne limităm propria capacitate de acțiune în răspuns. De la vechii greci știm că hibrizi erau cei cu superputeri divine. Rușii nu le au – ei folosesc incendiere primitivă, manipulare, lovituri pe la spate sau otrăviri; chiar și în tehnologia militară avansată au trebuit să învețe sau să fure de la iranieni și ucraineni. Subversiunea și terorismul ar trebui numite pe nume, iar țările de pe Flancul Estic ar trebui să promoveze un limbaj juridic care să ne dea pârghiile de a acționa nu doar prin poliție, ci prin fiecare cetățean, care ar trebui să știe ce să facă atunci când întâmpină o activitate suspectă. În plus, Polonia și România ar trebui să continue să își dezvolte capacitățile de operațiuni cibernetice, așa cum are deja armata poloneză, și să preia conducerea în NATO pentru a ne consolida întregul sistem. …..” Integral: https://adevarul.ro/
“Alianța militară Rusia-Coreea de Nord se adâncește. Zelenski: Moscova „împărtășește toate tehnologiile” dronelor cu Phenianul .... „Rusia împărtășește Coreei de Nord toate tehnologiile. Nu știu despre cele balistice și altele, dar cred că da, deoarece Coreea de Nord i-a ajutat cu rachetele”, a adăugat Zelenski. Rusia și-a intensificat în ultimele săptămâni utilizarea dronelor cu motor cu reacție în atacurile asupra Ucrainei. Kievul nu dispune, până în prezent, de suficiente mijloace eficiente pentru a contracara acest tip de armament, avioanele de luptă fiind printre puținele opțiuni disponibile pentru interceptarea lor. Relația militară dintre Moscova și Phenian s-a consolidat semnificativ de la începutul războiului din Ucraina. Coreea de Nord a furnizat Rusiei milioane de obuze de artilerie și, ulterior, rachete balistice pe care armata rusă le folosește în mod regulat în atacurile asupra orașelor ucrainene. În schimbul sprijinului militar oferit Moscovei, Coreea de Sud și statele occidentale se tem că Phenianul ar putea primi din partea Rusiei tehnologii și expertiză pentru dezvoltarea propriilor capacități militare. Mii de soldați nord-coreeni au fost, de asemenea, trimiși în Rusia, unde au dobândit experiență de luptă în contextul războiului din Ucraina. ….” Integral: https://adevarul.ro/
“Ieri îi făceau pomana şi azi a înviat! Mii de suveranişti îl venerează acum pe „Mesia” CTP …. „Am fost amăgiţi atâta vreme să-l urmăm pe Călin Georgescu, când adevăratul trimis al lui Dumnezeu pe Pământ era Cristian Tudor Popescu. Iartă-ne, CTP! CTP a înviat!”, hăuleşte, live pe TikTok, un influencer de 62 de ani pe nume Petrică. „Nu-mi vine să cred! Aseară îi aprindeam lumânări şi azi e printre noi, în trening, cu o lumină blândă în jurul cheliei! Unii spun că poate transforma apa în apă ceva mai rece, doar încruntându-se la ea! CTP! Vindecă-mi reumatismul!”, adaugă un alt cetăţean radicalizat. În replică, cu o modestie demnă de titlul de Mesia, Cristian Tudor Popescu a cerut doar să nu fie deranjat când îşi repară Dacia 1310 în curte. „Aţi auzit! El e omul care o să repare Dacia! Mare e slava Sa!”, s-au auzit ecouri în mulţime. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul

“Banca Mondială înrăutățește prognozele pentru România. Economia este așteptată să scadă, afectată de reducerea “drastică” a consumului…..”
https://www.profit.ro/stiri/economie/banca-mondiala-inrautateste-prognozele-pentru-romania-economia-este-asteptata-sa-scada-afectata-de-reducerea-drastica-a-consumului-22805983
“FMI: Creșterile bruște ale prețurilor alimentelor și energiei vor fi mai frecvente….”
https://hotnews.ro/fmi-cresterile-bruste-ale-preturilor-alimentelor-si-energiei-vor-fi-mai-frecvente-2369199
https://www.dw.com/en/naked-trump-statue-goes-on-display-in-strasbourg/a-79568640?maca=en-RSS_en_Flipboard-9487-xml-media
Arta EU meserie. “The Orange Plague”.
“BREKING CCR respinge sesizarea Guvernului pentru soluționarea unui conflict juridic cu Înalta Curte
Curtea Constituțională a respins miercuri ca neîntemeiată sesizarea Guvernului Bolojan pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție în legătură cu plata restanţelor salariale ale magistraţilor.
Judecătorii și-au mărit singuri salariile fie prin decizii ale instanțelor, fie prin hotărâri ale Înaltei Curți, ignorând legile care stabilesc salarizarea magistraților. Impactul bugetar al acestor decizii este de miliarde de lei. Magistrații sunt singurii bugetari care își decid singuri salariile, în timp ce profesorii, medicii, funcționarii și ceilalți angajați la stat se supun legislației în vigoare……”
https://www.g4media.ro/breking-ccr-respinge-sesizarea-guvernului-pentru-solutionarea-unui-conflict-juridic-cu-inalta-curte.html
Ca la “fotbal” si la “justitie”, si peste tot. Nu sistemul este canceros, sistemul este cancerul insusi.
https://www.digisport.ro/fotbal/echipa-nationala/e-gata-frf-a-luat-decizia-in-privinta-lui-gica-hagi-4529697
Buna ziua
In Republica bananiera romana , exista un colosal conflict de interese.
Magistrații din CCR decid in favoarea magistraților din ICCJ și care la rândul lor decid sume suplimentare la salariile magistratilor.
NU EXISTA așa ceva in absolut nici un stat democratic.
Magistratura a ajuns stat în stat. Democrația originală e șubredă d.t.p.d.v.
Practic o imitație de slabă calitate a democrației functionante reale.