Revista Presei – 20 august. Datoria trece de 60% din PIB. Lia vrea salariu mai mare.
| 20/08/2026 | Autor Cetatean Categorii: Stiri / Revista Presei |
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/caldura-bucuresti.jpg?resize=260%2C144&ssl=1)
Buna dimineata intr-o zi de joi, 20 august. Un val de căldură se va extinde și va cuprinde cea mai mare parte a țării, iar disconfortul termic va fi în creștere. Astfel, vremea va deveni caniculară în Banat, Crișana, cea mai mare parte a Olteniei și Munteniei, în vestul Maramureșului și al Transilvaniei, local în Moldova și în partea continentală a Dobrogei, iar indicele temperaturăumezeală (ITU) va atinge și va depăși pragul critic de 80 de unități. Temperaturile maxime se vor încadra între 26…27 de grade pe litoral și 38…39 de grade în vest și în sud-vest, iar cele minime vor fi cuprinse între 8 grade în depresiunile Carpaților Orientali și 26 de grade în Dealurile de Vest, caracterizând local o noapte tropicală. Cerul va fi variabil ziua în jumătatea nord-vestică a țării, iar în restul timpului și al teritoriului va fi mai mult senin. Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări temporare în vest, nord-vest și în regiunile sud-estice (viteze de 40…45 km/h), dar și în zona montană înaltă (rafale de 50…60 km/h). Cu totul izolat va fi ceață.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/08/medic-din-tulcea-oncohematolog-pediatru-sapa-gropi.jpg?resize=273%2C151&ssl=1)
“Un medic din Tulcea a ales să sape gropi pe șantiere pentru 250 lei pe zi, deși e criză de oncohematologi pediatri. Săpa șanțuri și tencuia ziduri în timp ce în spitalele din România copiii cu cancer așteptau săptămâni întregi după un specialist! După 11 ani de învățat la nivel înalt, dr. Mihai Grigoraș, medic oncohematolog pediatru, a ajuns să câștige 5.000 de lei pe lună pe șantier după ce a bătut la ușile unor spitale din România care nu aveau un loc pentru el. Spitalele județene precum cel din Tulcea, oraș în care trăiește medicul, nu au structuri sau compartimente prevăzute pentru oncohematologie pediatrică, iar centrele universitare mari preferă exclusiv cadre didactice universitare. Libertatea a stat de vorbă cu dr. Mihai Grigoraș, medic specialist oncohematolog pediatru, cu dr. Emilia Stamate, președinta Colegiului Medicilor Tulcea, și cu prof. dr. Smaranda Arghirescu, șefa clinicii de profil de la Spitalul „Louis Țurcanu” din Timișoara, pentru a înțelege cum s-a ajuns aici și care este situația tinerilor medici care aleg această specialitate medicală dificilă. Absolvent al UMF „Carol Davila”, Mihai Grigoraș a făcut rezidențiatul în oncohematologie pediatrică în institute de specialitate din Capitală, iar în urmă cu un an s-a întors acasă la Tulcea, unde a încercat să se angajeze la Spitalul Județean de Urgență, dar nu a reușit, potrivit Agerpres. Mihai Grigoraș a bătut la ușile mai multor spitale din țară, atât de stat, cât și private, dar a aflat rapid că acestea nu aveau un loc pentru el”. Integral pe Libertatea
“Premierul Ilie Bolojan, despre examenul suplimentar de admitere la liceu 2027: Sunt de acord că dacă nu e bine organizat riscăm să stricăm lucruri care nici așa nu sunt în perfectă stare, în educație / Despre tăierea burselor sociale în vacanță: Nu este o alocație de care beneficiază copiii lună de lună. Premierul Ilie Bolojan a comentat, pe 19 august 2026, la B1TV, cele două subiecte de la Ministerul Educației și Cercetării pe care Edupedu.ro le-a semnalat în ultimele două zile: proiectul de ordin privind organizarea de către licee a propriilor examene de admitere, în 2027, și proiectul de hotărâre de guvern privind tăierea burselor sociale în vacanțe. Premierul a spus că a discutat, chiar în ziua apariției declarației, cu ministrul educației, Mihai Dimian, despre ambele subiecte. „Sunt două situații care vin din zona Ministerului Educației, pentru că au pus în transparență niște acte, unul care se referă la organizarea examenelor de către licee începând de anul viitor, acesta este un ordin care este pus în dezbatere, și un proiect de hotărâre legat de plata burselor sociale fără vacanța de vară, și am vorbit astăzi cu domnul ministru Dimian pe tema asta”, a declarat Ilie Bolojan, la B1TV. Referitor la examenele organizate de licee, premierul a spus că ministerul nu face decât să pună în aplicare legea din 2023, care prevede posibilitatea organizării acestor examene începând cu admiterea de anul viitor. „În ceea ce privește primul subiect, suntem în situația în care înțeleg că legea din 2023 care a fost adoptată prevede că de anul viitor se pot organiza aceste examene. Deci ministerul n-a făcut decât să pună în practică o lege”. Integral pe Edupedu
“CCR al PCR. Când am scris despre ”Sfârșitul democrației așa cum o știm” unii i-au reproșat tonul alarmist. Hai, domnule, că nu e dracul chiar așa de negru, nu se prăbușește șandramaua democratică din România chiar dacă ea s-a tot șubrezit în ultimii ani. Mereu au existat instituții și forțe în societate care au contrabalansat în cele din urmă, in extremis, excesele de putere. Am avertizat în esență în urmă cu trei săptămâni că unul dintre cele mai grave derapaje este conjurația unor puteri din stat care ar trebui să asigure echilibrul instituțional. ”Acum asistăm la o adevărată conjurație, la un asalt instituțional fără precedent, care pune serios la îndoială caracterul democratic al statului, independența reală a unor instituții și separația puterilor în stat. Niciodată un președinte n-a recurs la forța serviciilor secrete aproape pe față pentru a interveni atât de brutal în viața unor partide sau pentru a strivi lideri politici incomozi”. Trei săptămâni mai târziu, Curtea Constituțională a României a pronunțat una dintre cele mai rușinoase decizii din istoria ei, altfel presărată cu decizii politice care le contraziceau pe altele”. Integral pe G4Media
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/ilie-bolojan-conferinta-de-presa-0-2-e1785333059644.jpg?resize=291%2C161&ssl=1)
“Ilie Bolojan lasă diplomația și îl atacă pe Sorin Grindeanu, la trei luni după ce a fost demis: „Ce face pervers, în stilul caracteristic?”. Premierul demis Ilie Bolojan a răspuns miercuri, 19 august, la B1TV, atacurilor PSD care au început la finalul anului trecut, s-au intensificat în ianuarie și s-au finalizat cu moțiunea de cenzură din 5 mai, în urma căreia a fost demis. „Nu mă agăț de această funcție, dar dacă ai o responsabilitate pentru țara asta, trebuie să exerciți această funcție până se creează condiții să avem un nou guvern. Ori, dacă aceste condiții nu s-au creat, nu vă imaginați că e foarte comod în această perioadă, când guvernul are competențele mult diminuate, să gestioneze toate problemele pe care le avem, inclusiv criza energetică și așa mai departe. Deci e nevoie de un guvern cu forțe pline. Cu cât se face un guvern mai repede, cu atât e mai bine”, a spus Bolojan. El a precizat că a răbdat aproape un an „toate criticile, toate mizeriile, toate injuriile” venite dinspre PSD, partid condus de Sorin Grindeanu. „Ori, ce-am constatat, foarte deschis, în această perioadă este că cei care nu și-au respectat înțelegerile, cei care nu au respectat programul de guvernare au fost cei de la PSD. Și dacă cineva a răbdat în țara asta aproape un an de zile, toate criticile, toate mizeriile, toate injuriile, eu am fost unul dintre ei. Dar am considerat că merită să fac asta pentru că ține de fișa postului și trebuie să fac tot ce ține de mine ca să duc lucrurile mai departe”, a afirmat Bolojan”. Integral pe Libertatea
“Datoria României a trecut de 60% din PIB. Legea impune înghețarea cheltuielilor cu salariile și asistența socială. Datoria publică a României a trecut de pragul de 60% din PIB, iar legea impune noi restricții asupra cheltuielilor statului. Guvernul trebuie să evite majorarea cheltuielilor cu salariile și asistența socială și să continue consolidarea fiscală, în timp ce deficitul trebuie redus sub 3% din PIB. Ministerul Finanțelor a prezentat Guvernului o informare referitoare la datele statistice publicate de Eurostat la 21 iulie 2026. Potrivit acestora, ponderea datoriei publice, calculată conform metodologiei Uniunii Europene, a ajuns la 60,1% din PIB la sfârșitul primului trimestru din 2026. România se află în procedura de deficit excesiv din anul 2020. Potrivit informării, datoria publică a crescut gradual atât pentru acoperirea deficitelor bugetare ridicate, cât și pentru refinanțarea datoriei publice ajunse la scadență. Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010 stabilește un mecanism gradual de intervenție în funcție de nivelul datoriei publice. Pragurile prevăzute de lege sunt de 45%, 50%, 55% și 60% din PIB. Odată depășit pragul de 60%, cadrul legal prevede menținerea măsurilor aferente pragurilor anterioare, inclusiv a celor privind programul de reducere a ponderii datoriei publice în PIB și înghețarea cheltuielilor salariale și de asistență socială”. Integral pe Adevarul
/https%3A%2F%2Fwww.g4media.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F07%2FDominic-Fritz-in-Timisoara.jpeg?resize=247%2C139&ssl=1)
“BREAKING Comitetul Politic al USR l-a reconfirmat, prin vot, în unanimitate, pe Dominic Fritz în funcția de președinte al partidului. USR anunță oficial că Dominic Fritz a fost reconfirmat astăzi în funcția de președinte, prin vot, în unanimitate (151 de membri ai Comitetlului Politic prezenți). „USR reafirmă fără echivoc sprijinul politic pentru Dominic Fritz ca președinte al partidului. USR a fost și va rămâne în opoziție totală față de orice încercare de capturare a instituțiilor democratice ale statului român și față de orice folosire a acestora în interes politic”, se precizează în comunicat. USR consideră că decizia luată de „majoritatea PSD din Curtea Constituțională a României” – instituția care ar trebui să protejeze legea fundamentală și drepturile cetățenilor – nu poate schimba nici votul timișorenilor și nici opțiunea membrilor USR, exprimată prin vot direct, pentru Dominic Fritz. „Dimpotrivă, în fața acestui atac, USR este mai unit și mai determinat ca niciodată să apere democrația, statul de drept și votul cetățenilor. Principiul constituțional potrivit căruia o lege nu poate produce efecte pentru trecut este una dintre garanțiile esențiale care îi protejează pe cetățeni de abuzurile statului”. Integral pe G4Media
“America, redenumită Trump. Lista proiectelor pe care președintele avid de glorie își pune numele și chipul. Americanii își onorează președinții prin monumente și statui, ori prin reprezentări pe monede și plăcuțe stradale. O regulă pe care o respectă mereu este răbdarea: aceste onoruri sunt acordate după ce un președinte a părăsit definitiv funcția sau a încetat din viață. Trump nu are răbdare. El nu are nicio limită. Donald Trump a alterat multe tradiții democratice, însă pe aceasta a abandonat-o cu totul. El își pune numele pe clădiri încă de pe vremea când cei mai mulți americani nici nu se născuseră. Și-a construit cariera politică pe baza brandului său personal, iar o mare parte a celui de-al doilea mandat a fost marcată de obsesia de a-și lăsa amprenta. Rezultatul este un fenomen inedit în istoria Americii. Cu cât privești mai atent, cu atât observi mai des chipul, numele sau semnătura lui Trump în jurul tău – fie pe o clădire guvernamentală, pe un proiect de infrastructură, pe o bancnotă, pe un site finanțat din banii contribuabililor sau pe un document oficial, scrie The Atlantic. Pentru a întâlni un lider comparabil, la fel de obsedat de proliferarea propriei imagini, istoricii consultați de publicația americană au găsit exemple doar peste oceane și în alte epoci. De pildă, chipul lui Hafez al-Assad, care a condus Siria timp de aproape trei decenii, apărea pe coperțile manualelor școlare, iar Mussolini a acoperit fațada Palazzo Braschi din Roma cu o reprezentare a chipului său”. Integral pe Spotmedia
“Două variante de premier analizate de Nicușor Dan pentru septembrie: „Nu va fi ușor pentru oricine va fi desemnat drept candidat să adune în jurul său partidele din vechea coaliție”. Guvernul Bolojan a intrat în regim interimar în 5 mai, după ce PSD și AUR au adunat o majoritate de 281 de voturi pentru moțiunea de cenzură. De atunci, România nu a reușit să treacă de la o criză politică la o formulă de guvernare stabilă. Situația a ajuns într-un punct neobișnuit pentru politica românească. Ilie Bolojan conduce în continuare Executivul, dar cu atribuții limitate, iar negocierile pentru formarea unui nou Guvern nu au produs rezultatul așteptat.La jumătatea lunii august, România a depășit deja precedentul stabilit în 2009, când Guvernul Emil Boc I a rămas în funcție ca interimar timp de 71 de zile. Problema nu este însă doar durata interimatului. Miza este că, în lipsa unei majorități parlamentare clare, orice desemnare a unui premier riscă să rămână doar un exercițiu constituțional fără finalitate politică.Ads×Pentru a forma un Guvern, candidatul desemnat de președinte are nevoie de votul majorității deputaților și senatorilor, adică 233 de voturi. Iar în actualul Parlament, niciuna dintre formulele politice aflate în discuție nu poate conta, de una singură, pe acest număr.Președintele Nicușor Dan ar putea relua, după 1 septembrie, potrivit unor surse, negocierile pentru desemnarea unui candidat la funcția de premier, iar în discuțiile politice apar numele lui Sorin Grindeanu și Alexandru Nazare.Politologul Radu Carp, profesor la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, spune că ambii au un profil care i-ar putea ajuta să construiască o majoritate parlamentară, însă problema fundamentală rămâne aceeași: configurația actuală a Parlamentului face dificilă formarea unui guvern politic stabil”. Integral pe Ziare.com
“Ce se întâmplă cu declarațiile de avere ale politicienilor din Europa, în timp ce în România demnitarii și le țin la secret și e blocaj între Parlament și CCR. Cinci modele diferite. Legea Integrității din România se întoarce în Parlament pentru a fi modificată după ce Curtea Constituțională a declarat luni neconstituționale mai multe prevederi din forma adoptată de legislativ. Printre prevederi se numără cea privind declarațiile de interese financiare. Acestea veneau să înlocuiască declarațiile de avere din actuala lege, care nu mai sunt publice după o decizie CCR din mai 2025. Care sunt regulile în alte state europene? Austria și Bulgaria au legislații diametral opuse. În timp ce Bulgaria publică în întregime declarațiile de avere ale demnitarilor, în Austria nicio declarație nu este publică. Franța are un regim hibrid unde pentru anumite categorii declarațiile sunt publice online, altele pot fi consultate la sediul prefecturilor, iar altele rămân la secret. Cum este situația în Spania sau Lituania? Articolul este parte a proiectului transfrontalier PULSE. A fost scris de Sebastian Pricop, cu contribuții de la Justė Ancevičiūtė (Delfi/Lituania), Sebastian Fellner (Der Standard/Austria), Gian-Paolo Accardo (VoxEurop/Franța), Beatriz Parera (El Confidencial/ Spania) și Krasen Nikolov (Mediapool, Bulgaria).” Integral pe Hotnews
“Revolta CSM privind retrogradarea salarială a Liei Savonea, demontată de Dragoș Pîslaru: “Problema a fost rectificată de ceva vreme”. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, intervine direct în disputa aprinsă din jurul noilor grile de remunerare din sistemul bugetar și le transmite magistraților că avertismentele lor severe nu mai au obiect în realitatea legislativă. Reacția oficialului vine în replică la un manifest extrem de dur prin care Consiliul Superior al Magistraturii reclama faptul că șefii instanțelor supreme sunt plasați financiar sub secretarii din Parlament sau consilierii de la Palatul Cotroceni.Șeful de la Muncă a lăsat să se înțeleagă că reprezentanții puterii judecătorești contestă o formă veche a documentului de lucru și că nemulțumirile lor au fost deja luate în calcul prin mecanismele de corecție interministeriale.„A fost rectificată această problemă de ceva vreme în baza observațiilor de la Ministerul Justiției”, a declarat tranșant Dragoș Pîslaru pentru Libertatea, încercând să tempereze tensiunile publice.CSM acuză retrogradarea financiară a președintei instanței supremeAds×Dezvăluirile făcute de reprezentanții ministerului vin la doar câteva ore după ce CSM a publicat un document oficial de protest, intitulat „Declarație privind independența statutară a magistraturii”. În textul primit de redacții, instituția sublinia cu cifre că modul de calcul impus de Guvern aduce o atingere gravă statutului constituțional al justiției, arătând concret că președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, va câștiga mai puțin decât un consilier prezidențial după aplicarea noii legi a salarizării”. Integral pe Ziare.com
Va urez o zi buna!
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“Ce se întâmplă cu declarațiile de avere ale politicienilor din Europa, în timp ce în România demnitarii și le țin la secret și e blocaj între Parlament și CCR. Cinci modele diferite …..”
https://hotnews.ro/ce-se-intampla-cu-declaratiile-de-avere-ale-politicienilor-din-europa-in-timp-ce-in-romania-demnitarii-si-le-tin-la-secret-si-e-blocaj-intre-parlament-si-ccr-cinci-modele-diferite-2328022