Buna dimineata intr-o zi de luni, 26 decembrie! În zonele joase din sudul şi din estul ţãrii, nebulozitatea şi local ceaţa vor fi persistente, condiţii în care -pe timpul zilei- vremea va fi relativ rece. În restul teritoriului, în special în zonele montane şi submontane, valorile termice se vor situa mult peste cele normale în aceastã perioadã din an; cerul va fi temporar noros şi pe alocuri va ploua, mai ales seara şi noaptea, iar ceaţa se va forma izolat. Temperaturile maxime se vor încadra între 3 şi 13 gr, iar cele minime vor fi cuprinse între -2 şi 8 gr. Bucuresti: 5/2 gr.C., innorat.
“Opinie Dragoş Damian, CEO Terapia: Nu găsiţi ibuprofen, paracetamol, antibiotice, vaccinuri? Austria este de vină! De vreo 10 ani de zile bat carari la demiurgii medicinei si farmaciei din Romania, multi (cititi “toti”) dintre ei implicati si in politic, incercand sa-i conving ca problemele industriei farmaceutice nu sunt cele legate de medicamentelor scumpe, care sunt destinate unui numar redus de pacienti. Problemele care deja au aparut si se vor agrava sunt legate de medicamentele uzuale, utilizate de miliarde de pacienti, care vor incepe sa dispara pentru ca cererea este tot mai mare la nivel planetar, fabricile care le produc tot mai putine si restrictiile din domeniu tot mai exagerate. .Creezi panica, vrei sa-ti vinzi marfa, vom gasi solutii. Lasa-ne in pace! Dupa care se duceau la conferinte, congrese si serate cu staif despre medicina personalizata, cercetare & dezvoltare si inovatie in medicina sau semnau documentele programelor nationale scrise in birourile companiilor farmaceutice prietene. Nu am invatat nimic nici in pandemie, desi lipsurile au fost de tot felul, nu numai medicamente erau de negasit ci si echipamente, consumabile si materiale sanitare. Austria, pandemia, preturile la utilitati sau razboiul NU SUNT DE VINA pentru slaba guvernare din majoritatea sectoarelor economice, cu predilectie in industria farmaceutica – dar este convenabil sa se dea vina pe ele. De vina sunt politicile publice scrise la comanda sau incompetent de catre consultantii “independenti” din sanatate sau de catre persoanele “cimentate” in esaloanele 3-4-5 din ministere – ministrii si secretarii de stat se schimba atat de des incat aproape nu mai au nici o contributie. In 5 ani, 2016-2021, costurile cu sanatatea s-au dublat in Romania si totusi lipsesc medicamentele cele mai uzuale si, mai grav, cele pediatrice. .… Nevoia de medicamente uzuale, mai ales pentru cele pediatrice, se va intensifica in urmatorii 10 ani datorita cresterii natalitatii si sperantei de viata, accesului mai larg la servicii de sanatate si alocarii personale de sume importante de bani pentru cresterea calitatii si duratei vietii. Asadar, deficitele de medicamente vor continua sa iasa la suprafata, iar Romania, prin dependenta ei, va ramane victima de serviciu. Solutia ramane aceeasi, deja propusa: sa luam 100 de milioane de Euro din miliardele (care oricum vor fi risipite inutil) din buget, din PNRR, din fondurile europene, sa contractam specialisti internationali si sa construim cateva fabrici de medicamente si vaccinuri pentru uz intern si pentru exporturi. ….” Integral: https://www.zf.ro
“Declarația pe propria răspundere, încă o dovadă a distanței între ce legiferează puterea politică și realitate Guvernul s-a lovit din nou de cruda realitate. Prilejul a fost celebra declarație pe propria răspundere care trebuia completată de unii consumatori pentru a putea beneficia de un preț plafonat al energiei electrice. Actul normativ încerca să rezolve mai multe probleme. Prima era cea a proprietarilor care au mai multe case. Ideea a fost ca un proprietar care are mai multe imobile să își aleagă unul la care poate beneficia de tariful plafonat. De ce s-a procedat în felul acesta? Putem doar bănui că logica legislației a fost, pe de o parte, dorința ca de prețuri plafonate să nu beneficieze românii care au mai multe imobile în proprietate, considerându-se, probabil, că au o avere prea mare pentru a plăti un tarif subvenționat de stat. În această logică, ar fi putut să se găsească și alte chei de control, precum valoarea conturilor bancare, veniturile obținute și, în general, averea acumulată. Pe de altă parte, este foarte probabil ca restricția privitoare la aplicarea plafonului doar pentru o singură locuință să fi fost introdusă și pentru a reduce cheltuielile bugetului de stat prilejuite de aplicarea acestei măsuri. În ultimă instanță, logica nu este neapărat greșită. Problema a apărut însă atunci când dorința legiuitorilor s-a lovit de realitatea societății românești. Astfel, proprietarii ar fi trebuit să completeze o declarație pe propria răspundere prin care să specifice locul de consum la care se va aplica tariful redus. Doar că în practică aplicarea legii a creat foarte multe probleme. Respectiv, unii dintre chiriași locuiesc în imobile deținute de persoane care au mai multe proprietăți imobiliare. În logica legii, chiriașii din aceste locuințe nu puteau beneficia de preț plafonat al energiei electrice. Și pentru ca lucrurile să fie și mai complicate, în România, situația chiriașilor este ambiguă. Adică, unii chiriași sau proprietari nu înregistrează contractul la fisc. Asociația „Energia inteligentă” arată într-o analiză că se pot încheia contracte direct între chiriași și furnizorii de energie, dar demersurile sunt birocratice, iar riscul este ca proprietarul să rămână fără furnizor de energie electrică în cazul în care chiriașii nu achită factura și pleacă din imobil. Cazurile complicate nu se opresc. Sunt proprietari care și-au vândut o locuință, iar contractul nu a fost încheiat încă de noul proprietar, iar cel vechi locuiește într-un alt imobil. Sunt consumatori care au încheiat un contract cu furnizorul de energie electrică pentru a plăti factura părinților sau copiilor lor. Toți aceștia nu pot beneficia de plafonarea prețului….. Aceeași situație este și în cazul persoanelor vulnerabile. Legea prevede ca familiile monoparentale, cele cu trei copii aflați în întreținere și persoanele care utilizează dispozitive medicale la domiciliu să beneficieze de prețul plafonat, bineînțeles, pe baza unei declarații pe propria răspundere. Astfel, realitatea arată că în cazul în care contractul de furnizare a energiei electrice este pe numele unui alt membru al familiei decât părintele care are în îngrijire copilul sau copiii, dacă familia stă cu chirie, dacă un copil din trei nu urmează o formă de învățământ sau dacă bolnavii care au aparate, dispozitive sau echipamente medicale nu au contracte cu furnizorul de energie pe numele lor, toate aceste categorii nu pot beneficia de un tarif plafonat. ….” Integral: https://www.rfi.ro
“EPPO a sesizat Parchetul București privind cheltuirea frauduloasă a peste 3 milioane de euro pentru dezvoltarea Deltei Dunării / Care era schema prin care au fost deturnați banii Biroul Parchetului European (EPPO) în România a anunțat că a sesizat Parchetul Tribunalului Bucureşti într-un dosar penal în care cinci persoane fizice şi patru firme au fost puse sub acuzare pentru participarea la o organizaţie criminală în vederea obţinerii frauduloase a peste 3 milioane de euro bani europeni pentru dezvoltarea Deltei Dunării. Conform unui comunicat al Parchetului European, printre acuzaţiile aduse inculpaţilor se numără folosirea de documente sau declaraţii false, inexacte sau incomplete pentru obţinerea ilegală de fonduri de la bugetul UE, precum şi schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor. Suspecţii ar fi constituit, începând cu anul 2018, un grup infracţional organizat pentru a obţine fonduri europene pentru dezvoltarea Deltei Dunării (Programul Operaţional Regional 2014-2020), în mod fraudulos. În acest scop, suspecţii au dezvoltat o schemă cu mai multe companii, controlate fie direct, fie prin intermediari. Doi dintre suspecţi ar fi pus la dispoziţia grupului patru firme care au obţinut în mod abuziv fonduri europene şi le-au folosit în alte zone din România, în afara Deltei Dunării. Suspecţii ar fi pus la punct un sistem prin care, pe baza unor documente inexacte, au creat o aparenţă falsă cu privire la locul de implementare a proiectelor, existenţa resurselor financiare aferente contribuţiei proprii şi organizarea transparentă a procedurilor de achiziţie. Manipularea procedurilor de achiziţii publice a dus la stabilirea unor preţuri crescute în mod artificial. Cel de-al treilea suspect a furnizat echipamente celor patru societăţi controlate de ceilalţi doi, la un preţ supraevaluat, în timp ce alţi doi suspecţi erau consultanţi specializaţi în fonduri europene şi au oferit sprijin grupului, conform EPPO. …. Banii au fost trimiși de Bruxelles prin mecanismul Investiției Teritoriale Integrate Delta Dunării (ITI DD), cu cel mai mare buget dintre toate ITI-urile Europei. Instrumentul a fost conceput de fostul ministru Eugen Teodorovici, iar banii au fost gestionați de facto de prietenul său Horia Teodorescu, președintele Consiliului Județean Tulcea. În prezent, Teodorovici monitorizează, în cadrul Curții de Conturi, modul în care au fost împărțiți banii europeni. ….” Integral: https://www.hotnews.ro
“Plagiatoarea Ramona Lile a pierdut procesul cu Consiliul Național de Etică După aproape 2 ani de la înregistrarea dosarului 815/59/2021, 13 amânări de ședință și 3 amânări la pronunțare, acțiunea plagiatoarei Ramona Lile la Curtea de Apel Timișoara a fost respinsă. …. Ca victorie de etapă, pierderea procesului în care „mama plagiatorilor”, cum a numit-o publicația arădeană CriticAtac, a târât și Universitatea Aurel Vlaicu Arad al cărei rector încă este, înseamnă că sancțiunile decise de CNECSDTI rămân valabile. Prin Hotărârea nr.4/2021, CNECSDTI a constatat plagiatul masiv în șase din lucrările analizate și a dispus ca sancțiuni retrogradarea de la gradul de profesor universitar, suspendarea pe 5 ani a dreptului de a accede la funcții și de a participa ca membru în comisii de concurs. …. În afară de strategiile avocățești de amânare a proceselor, inclusiv prin depunerea unor plângeri penale, doamna Lile a pus în scenă un întreg spectacol de imagine pentru a-și consolida poziția în Arad și în lumea universitară. A organizat în decembrie, pentru a doua oară în acest an la Arad, conferința Consiliului Național al Rectorilor condus de același Sorin Cîmpeanu, fostul ministru plecat cu tinichea de plagiat. N-au fost rețineri din partea comunității rectoriale, cu destule păcate academice la activ, iar binecuvântările duhovnicești și mesele întinse au fost fără îndoială apreciate. ….Complicitatea autorităților locale și a colectivului UAV, care nu s-a distanțat niciodată de rușinosul statut de plagiatoare „în serie” al Ramonei Lile, are o explicație chiar în raportul CNCSDTI: „cultura organizațională”, etica lejeră, iar pentru angajați, frica de repercusiuni sau banii grași, în cazul conducerii UAV. …. Ramona Lile a continuat aventura sa preferată de globetrotter pe cheltuiala universității, deși duce acasă un venit lunar de peste 9.000 de euro, conform ultimei declarații de avere. A călătorit recent în Vietnam, Coreea de Sud, Thailanda. Atracția spre destinații exotice a dus-o anterior pe doamna rector, însoțită de vorbitori de limbi străine și implicit traducători, spre Mexic, Cuba, Columbia, Venezuela, Indonezia. „Excursii costisitoare și nejustificate pentru o instituție cu 3.000 de studenți, puse sub genericul de bune practici”, subliniază Lizica Mihuț, fost rector al UAV. Scopul și rezultatele acestor lungi deplasări nu reies din informațiile postate pe site-ul instituției. O nouă destinație se adaugă listei de călătorii, Republica Moldova, pentru care Ramona Lile a făcut o adevărată pasiune, deplasându-se repetat în această toamnă. „Un tur de forță în Republica Moldova”, titra în octombrie site-ul UAV. Călătoriile la Chișinău, organizate sub pretextul unor protocoale cu Universitatea Liberă Moldova-ULIM, cu Universitatea de Stat de Medicină ș.a., coincid cu înscrierea la Facultatea de Biomedicină a fiului cel mic al familiei Lile. …..Trebuie subliniat că Universitatea Aurel Vlaicu Arad nu are facultate de medicină, nici specializări conexe. ….” Integral: https://revista22.ro
“PNL vrea desființarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, organism-cheie în procedurile de achiziții. Care sunt motivele invocate și avertismentul unui expert Mai mulți parlamentari PNL, în frunte cu senatorul Alexandru Nazare, vor, conform unei propuneri legislative depuse miercuri la Senat, desființarea principalului organism care face ordine în achizițiile publice: Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor. …. În expunerea de motive care însoțește proiectul de lege, parlamentarii liberali scriu că așa-numitele „măsuri asiguratorii” care domină legislația achizițiilor publice din România îngreunează investițiile și că, din cauza acestora, „România nu a beneficiat de volumul integral al fondurilor europene puse la dispoziție”. Prin „măsuri asiguratorii” aceștia înțeleg, potrivit expunerii, chiar „modalitățile de control”, inclusiv controlul ex-ante, dar și „regimul contestațiilor”. Activitatea de control ex-ante, realizată de Agenția Națională pentru Achiziții Publice, este, pe scurt, o verificare a documentației întocmite de autoritățile contractante, dar și a procedurii de evaluare a ofertelor, precum și a procedurii de atribuire. Se realizează prin selecția unui eșantion de 10% din procedurile de achiziție, conform unor reguli specifice și are drept scop prevenirea neregulilor/a fraudei. …. Se mută la Ministerul Justiției Totodată, potrivit expunerii de motive, personalul și resursele CNSC ar urma să fie preluate de Ministerul Justiției, consilierii de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor publice urmând să fie repartizați instanțelor de judecată. ….. „De-a lungul timpului, s-a tot încercat să se desființeze CNSC, din varii motive. CNSC nu este o instituție perfectă. El a fost înființat în ideea de a asigura un cadru rapid de soluționare a contestațiilor, tocmai pentru ca acestea să nu intre pe circuitul instanțelor, unde procesele durează atât de mult. Nu știu dacă e momentul să se desființeze CNSC, pentru că a ajuns la un nivel de cunoștințe, de reglementări unitare, în mare parte, iar dacă se desființează, gândiți-vă că are 13 sau 14 complete de judecată formate din câte trei judecători, toți în București. Nu știu câți vor fi dispuși să plece la Satu Mare, Baia Mare. Nu cred că e o soluție foarte bună. Putem discuta despre îmbunătățirea CNSC, dar de aici până la desființare…”, a declarat Tudora. …. Subliniind experiența căpătată de CNSC în materie de achiziții publice, Tudora consideră că va fi o problemă pentru instanțele de judecată să judece astfel de spețe, pentru că, până acum, instanțele nu au avut contact cu legislația din acest domeniu. „99,99% din operatorii economici s-au adresat până acum CNSC, deși au dreptul și în clipa de față să se adreseze instanțelor, deci și ăsta e un semnal că și operatorii economici nemulțumiți nu au încredere în instanțe, în primul rând pentru celeritate – ei știu că, în momentul în care se adresează instanțelor, acest dosar durează foarte mult”, a mai explicat experta. ….” Integral: https://www.libertatea.ro
“Peste jumătate din locurile alocate în licee tehnologice nu sunt ocupate. Deşi angajatorii au iniţiat parteneriate cu liceele pentru a-şi asigura forţă de muncă, România are doar 58 de şcoli în care există 400 de clase duale Şcolile profesionale din România au avut în anul şcolar 2020-2021 un total de 25.000 de absolvenţi, adică 17% din cei peste 144.000 de absolvenţi de liceu, potrivit INS, în condiţiile în care înainte de Revoluţie această formă de învăţământ avea anual circa 200.000 elevi, arată o analiză realizată de Bookland. ….. Din cei peste 110.000 de elevi admişi în învăţământul liceal (anul şcolar 2022-2023), peste 44.000 au fost repartizaţi la licee tehnologice, însă puţin peste 18.000 de elevi au optat pentru rute de şcolarizare în învăţământul profesional, astfel rămânând libere 23.000 de locuri (din cele 41.000 prevăzute). Analiza arată că doar 28 de judeţe au şcoli profesionale şi licee tehnologice, respectiv 58 de şcoli în care există 400 de clase duale, acestea având 19 certificări. Anul trecut peste jumătate dintre absolvenţii certificaţi au rămas angajaţi în companiile cu care au semnat contractul de muncă la început. Situaţia din România este departe de potenţialul acesti forme de şcolarizare şi de nevoile de pe piaţa muncii, unde tot mai multe companii au dificultăţi în a găsi anumite tipuri de muncitori. Comparativ, în Germania, ţara care investeşte masiv în sistemul dual de formare profesională, sunt peste 330 specializări, rata de angajare a absolvenţilor e de 90% şi 500.000 persoane obţin anual certificatul de competenţe profesionale, 400.000 de companii fiind implicate în proces. În Elveţia, 4 din 5 locuri de ucenicie sunt oferite de IMM-uri, cele mai căutate meserii fiind angajat comercial, lucrător socio-medical/asistenţial, informatician, electrician, angajat în logistică, bucătar, muncitor necalificat în industria confecţiilor. În Austria există şi programe de 13 luni pentru orice vârstă, nu doar pentru absolvenţii de gimnaziu. Iar în Bulgaria sunt 159 şcoli cu clase duale şi 654 companii implicate (în comparaţie cu România, unde doar 200 firme au semnat astfel de parteneriate până acum). ….” Integral: https://www.businessmagazin.ro
“Analiză EY România: Gradul de pregătire a României, pe detalii, pentru zona Schengen Intrarea României în Schengen trebuie să vină la pachet cu o vamă modernă, funcțională, bazată pe sisteme IT, pe algoritmi de inteligență artificială, capabilă să asigure cu adevărat nevoia de securitate și siguranță a României, dar și a Uniunii Europene, se arată într-o analiză EY România citată de Economedia. Mihai Petre, Director în cadrul EY România notează că România gestionează aproximativ 2.000 de km din frontiera terestră externă a Uniunii Europene, a doua ca lungime după Finlanda. În ciuda acestei similitudini de responsabilități, România și Finlanda se află pe poziții diametral opuse în clasamentul privind TVA necolectată, de exemplu, din motive de fraudă fiscală, potrivit raportului Comisiei Europene, publicat recent, pe 5 decembrie 2022. Mai precis, Finlanda este pe locul 1, cu doar 1,3% TVA necolectat, iar România, pe ultimul loc (27), cu 35,7% TVA necolectat (pe baza cifrelor anului 2020). După cum se observă din graficul de mai jos, media europeană este de 7% TVA necolectat, potrivit datelor publicate de Comisia Europeană. Poziția României pe ultimul loc în acest clasament a fost constantă, de altfel, în ultimii 10 ani, începând cu 2012, deși restul statelor membre au înregistrat progrese uriașe în creșterea gradului de colectare a taxei pe valoarea adăugată. An de an, România a pierdut, și pierde în continuare, sume uriașe reprezentând TVA necolectată la bugetul de stat, doar la nivelul anului 2020 această pierdere fiind estimată la 7 miliarde euro. Croația, de pildă, a înregistrat doar 1% TVA necolectat în 2019, respectiv 5% în 2020, ca derapaj în colectarea TVA la bugetul naţional. Cele 7 miliarde euro/an reprezentând TVA necolectat provin, printre altele, și din fraudele vamale, mai precis mărfuri de contrabandă trecute ilegal prin vamă, din subevaluarea mărfurilor declarate sau, pur și simplu, din mărfuri nedeclarate la trecerea frontierei. Dacă, însă, coroborăm datele furnizate de Raportul anual de performanță a Uniunii Vamale cu cele din Strategia privind reforma autorității vamale din România pentru perioada 2022 – 2024, găsim indicii serioase cu privire la eficiența activității de control vamal a României. Iată doar câteva exemple: • La nivelul anului 2019, deși s-au controlat de patru ori mai multe mărfuri la import față de media UE, în România s-au găsit de 29 de ori mai puține nereguli…. • Dintre cele 338 echipamente de control nedistructiv (de exemplu, scanere de diverse tipuri și dimensiuni), 332 nu au mai fost utilizate din 2017! Adică 98%! Cu alte cuvinte, controlul vamal se bazează pe numai șase echipamente de control nedistructiv la nivelul întregii țări două treimi (64%) dintre echipamentele de analiză ale Laboratorului Vamal Central (singurul laborator vamal din România ce poate analiza probele prelevate din mărfurile importate în vederea încadrării tarifare, combaterii traficului ilicit de droguri etc.) sunt mai vechi de 15 ani, iar 11,5% mai vechi de 10 ani. Un singur scaner funcțional (și acela cu intermitențe) în Portul Constanța, ce nu stochează nicio imagine pentru un control ulterior/ validare independentă de la distanță, nu poate asigura nevoia de securitate și siguranță a României. Iar o frontieră nesecurizată permite importul de bunuri contrafăcute, subevaluate, droguri, arme, trafic de carne vie și câte și mai câte. ….” Integral: https://www.g4media.ro
“Anul de care ne despărțim Lecțiile lui azi le vom învăța mâine. Să sperăm că în acest mâine nu vom uita nici povestea – adesea dureroasă – a lui ieri. …. Am asistat, în ultimele decenii, la geneza și dezvoltarea diverselor teorii ale conspirației – a căror idee de bază e aceea că există o realitate la care statul (prin instituțiile sale) ne blochează accesul – legate de fenomenul Roswell, de asasinarea lui Kennedy, de Triunghiul Bermudelor, de Monstrul din Loch Ness etc. Toate erau locale: legate de un context și de un episod care putea fi circumscris în spațiu și timp. Conspiraționismul pandemic e primul cu adevărat global, căci e legat de un fenomen ce se petrece la scară mondială (explozia cazurilor de coronavirus), cu consecințe directe în viața oamenilor (izolarea) și având o dimensiune fizică pentru fiecare (vaccinarea). Conspirația – centrată pe „noile elite”, „Big Pharma” și „oculta mondială” care „închid” oamenii (izolându-i unii de alții) și-i marchează, în carnea lor, cu „tehnici de supraveghere”, dacă nu cu o „otravă” insidioasă (menită a „rezolva” problema „surplusului de populație”) – capătă nuanțe locale, în funcție de regiune (la noi, de pildă, fiind valorizată dimensiunea religioasă a interdicției adunărilor publice) și devine nu doar universală, ci și sincretică. ….. Într-o lume a „transparenței” – pe care o proclamă noile media – regulile instituționale par tot mai puțin mecanisme de funcționare a organismelor administrative și tot mai mult instanțe de cenzură a cetățeanului. Și acest lucru, în bună măsură datorită „personalizării” și „customizării” pe care le exaltă piața, dar pe care instituțiile – obișnuite cu cetățeni generici – nu sunt în stare să le asume. Media însăși a devenit din ce în ce mai mult – mai ales odată cu „liberalizarea” opiniilor în rețelele sociale – un spațiu al subversiunii, în care miza interpretării declarațiilor oficiale nu mai ține de ceea ce spun acestea, ci de ceea ce (se presupune) că ascund ele. …. Pe de altă parte, incertitudinile unei lumi în schimbare și polarizarea economică și socială fac ca disfuncționalitățile de la vârful puterii politice, de afaceri sau ale VIP-urilor să capete proporții grotești și, mai ales, să se agrege în scheme de influență care – în alt veac – țineau de literatura bulevardieră. …. Al doilea lucru care joacă un rol decisiv în proliferarea teoriilor conspirației ține – fără îndoială – de prăbușirea educației clasice din ultimele decade. …. Dacă modernitatea clasică valoriza cauzalitatea și explicația rațională, postmodernitatea deconstructivistă accentuează asemănarea (fie ea și superficială), asocierea liberă, producerea de „emoții” și, finalmente, asimptota finalului apocaliptic, cuplat cu happy-endul supraviețuirii aleșilor. …. Odată cu el găsim și un straniu anti-elitism de dreapta. În logica lui, „elitele” sunt tocmai „puterea ocultă” menită a impune reguli care – întotdeauna – îi avantajează pe cei care le edictează și îi discriminează pe ceilalți – oamenii comuni –, purtători ai common sense-ului. Lupta împotriva „narațiunii dominante” (impusă de „elitele mondiale” – de pildă „teoria coronavirusului primejdios” la scară mare, care impune izolarea și vaccinarea) are loc în numele „libertății de interpretare” și „de expresie” a fiecăruia pe care, pe de o parte, o valorizează statele democratice și cele post-totalitare, pe de alta o pun în centrul lor noile media care hipostaziază „comunicarea liberă”. Avem de-a face cu un soi de nou protestantism în care statul ia locul Bisericii, iar noile media pe cel al tiparului. „Libertatea de expresie” înseamnă, aici, faptul că toate narațiunile sunt libere și că singurul lor reglator îl constituie „piața” care – în fapt – e cea a rețelelor sociale. Statul nu mai e capabil mai întâi să ofere (deoarece divorțul dintre el și intelighenție se accentuează) și, mai apoi, să impună (căci – desconsiderând educația în favoarea economiei – s-a autolipsit de pârghiile de acțiune) o narațiune „civică”, unanim acceptată de corpul social. Simpla sa intenție de-a se pronunța asupra ceva se lovește de multiple ziduri de suspiciune. În fine, al treilea nivel e, evident, cel al noilor media, virtuale, cu rețelele lor sociale și platformele de informații. Pentru că – așa cum bine a înțeles-o Marshall McLuhan – „media este mesajul”, toate s-au twitter-izat, reducând știrea la câteva rânduri (care pot fi teaser-ul unui articol mai lung, dar pe care-l deschide doar cine vrea). ….”În mod paradoxal, tot ceea ce Putin a dorit să se întâmple în Rusia are loc exact de cealaltă parte a frontierei, în Ucraina. O țară care, până cu puțin timp în urmă, era cunoscută mai ales datorită corupției, raket-ului și traficului cu orice și în care neamurile păreau deopotrivă că se amestecă și se despart și-a descoperit peste noapte, odată cu curajul și rezistența, și identitatea proprie. Logica acestui război e aceea de a-i face conștienți pe ucraineni de ceea ce le e propriu și, implicit, de ceea ce-i deosebește de ruși. ….” Integral: https://revista22.ro
“Avertismentul unui renumit economist britanic: Țările în curs de dezvoltare vor răsturna în cele din urmă ordinea mondială existentă. Nou Război Rece la orizont La treizeci de ani de la sfârșitul Războiului Rece, între China și Occident începe unul nou, potrivit economistului Paul Tucker, fost guvernator adjunct al Băncii Angliei, citat de Bloomberg. În timp ce o China musculoasă încearcă să remodeleze structurile comerciale și geopolitice după propria imagine, SUA și mulți dintre aliații săi se confruntă cu o provocare cheie: menținerea Beijingului în marja acordurilor comerciale și a eforturilor de a încetini încălzirea globală. Cu ani în urmă, liderii mondiali își puteau stabili în mod independent politica monetară, politica de securitate națională și politica privind drepturile omului, dar astăzi toate aceste lucruri sunt interconectate și lucrurile au devenit mai dificile, spune Tucker. Această nouă realitate a devenit evidentă atunci când G7, ca răspuns la războiul Kremlinului împotriva Ucrainei, a înghețat rezervele valutare rusești deținute în băncile occidentale, spune Tucker. El prezice că țările în curs de dezvoltare vor răsturna în cele din urmă ordinea mondială existentă, formând una în care SUA, Europa și Japonia nu vor mai juca un rol principal. În această nouă iterație, comerțul internațional și structurile diplomatice trebuie să fie complet restructurate. Dar, potrivit lui Tucker, acest lucru este încă la câteva decenii, deoarece, deși China este deja o putere mondială, India și alte țări în curs de dezvoltare sunt încă departe de un astfel de statut. Deocamdată, SUA se vor bucura de un „statu quo prelungit” în finanțele mondiale ca emitent al principalei monede de rezervă a lumii, dar vor exista mai multe lupte pentru putere în comerțul global, investiții transfrontaliere, „Nou Război Rece”. Tucker crede că China va încerca să exercite o influență semnificativă asupra comerțului și politicii mondiale în următorii ani, ceea ce reprezintă o preocupare reală pentru Occident, deoarece Beijingul tinde să acorde prioritate controlului Partidului Comunist asupra libertăților civile. ….” Integral: https://ziare.com
“Aroganță în cartierul Primăverii. Bogații sunt colindați cu boxa de Corul Madrigal Dacă printre blocuri umblă cu boxa la colindat oameni simpli, fără vreun talent anume, printre vilele din cartierul Primăverii totul este la alt nivel. Pe-acolo colindă cu boxa Corul Madrigal, iar la boxă sunt puse exclusiv colinde în interpretarea Corului Madrigal, nu Fuego sau Hrușcă, cum fac cei care se plimbă printre blocuri. Chiar dacă muzica este doar la boxe, cei din Corul Madrigal se respectă și sunt îmbrăcați în hainele lor de gală. Alături de ei este și un bărbat îmbrăcat în frac, responsabil cu adunatul banilor. El preia banii în joben, nu înainte de a face o plecăciune respectuoasă în fața celui care dă bani. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro
“Statul, când n-are bani, nu face. Alții, când n-au bani, caută soluții Un ONG a informat zilele acestea presa despre 
“Analiză | Piața energetică din România și riscul unui nou blocaj în 2023 Guvernul impune noi reguli pentru piața energetică și anunță că va ajuta furnizorii cu cantități de energie la preț mic. Aceștia ar urma să livreze curent electric populației la un preț ajustat. Insuficient, spun surse din piața energetică, care adaugă că domeniul riscă, în 2023, un nou blocaj. Cea mai mare dilemă pe piața de electricitate la final de 2022 este de unde vor lua energie furnizorii pentru a acoperi cererea de anul viitor și la ce preț. Vicepreședintele ANRE, Zoltan Nagy a anunțat că, din cei 54 de TWh de energie electrică pe care România estimează că îi va consuma în 2023, 15 TWh pot fi furnizați de stat la preț de 450 lei/mWh. În fapt, este o cifră estimativă pe baza producției de anul acesta și a contractelor la termen pe care deja marii producători le au. Prețul este bun, spun experții, dar acoperă doar o treime din consum. Tot Guvernul, prin actul normativ care intră în vigoare de la începutul anului viitor a stabilit un preț maximal 1300 de lei/mWh la care furnizorii pot vinde energie electrică, atât pentru clienții casnici, cât și pentru industrie. Practic, furnizorii nu au voie să vândă la un preț mai mare, indiferent de prețul la care cumpără. Dacă vor cumpăra la prețul mediu din decembrie, aproximativ 2000 de lei pe mWh, pierderea va fi de 700 de lei/mWh. …. „15TWh din 54 reprezintă aproximativ 27% din energia pe care furnizorii o vor primi la 450 lei pe MWh. Restul de 73% fie au achiziționat-o deja pentru la anul (înțeleg că pe la o cincime așa), fie trebuie să o cumpere de pe piață. Media ponderată a prețurilor de achiziție trebuie să fie în final sub 1300 de lei, plafonul peste care nu vor fi compensați. Pentru cei 73% rămași, furnizorii trebuie să achite în medie aproximativ 1600 de lei ca media finală să rămână sub 1300”, arată Burnete în demonstrație. Riscul, atunci când merg din pierdere în pierdere este ca, la un moment dat, furnizorii să vrea să se retragă de pe piața românească. Predicțiile pe baza prețului actual arată că va fi foarte greu de găsit curent ieftin pe piață. În medie, în decembrie, prețul a fost 2000 de lei pe mWh, de 1,5 ori mai mare decât cel maxim decontat de stat. …. Deficitul de energie trebuie compensat și așa, în momentele critice, energia merge către Ucraina și, implicit, cererea și prețul cresc. La asta s-a mai adăugat și imposibilitatea de a pune rapid în funcțiune capacități energetice importante pe care și le doreau europenii. Franța întârzie cu repunerea în funcțiune a 40 de capacități nucleare în condiții de penurie de specialiști. …. 
“Declarația incompetenței și manipulării 
“Cu premeditare spre CCR: Magistrații sunt singurii ale căror pensii speciale în plată se pot recalcula. Rămân marii privilegiați …. Vești bune 
“
“Din avatarurile unei cărți despre crimele Securității …. Până în 2019, IRRD a dus o amplă activitate de cercetare. Încă de la înființare, a studiat represiunea care a dus la victimele din timpul Revoluției. Ar fi trebuit să fie instituția esențială în studierea, din toate punctele de vedere, a celui mai important eveniment istoric recent. Însă IRRD nu a reușit să identifice pe „cei care au tras în noi după 22”
“
“Ce s-ar întâmpla cu traficul ilegal de gunoaie odată cu intrarea României în Schengen? Jumătate din deșeurile ilegale care ajung în România trec prin vămile cu Ungaria și Bulgaria, frontiere care ar urma să dispară dacă Bucureștiul și Sofia ar intra în rândul capitalelor din spațiul liber al circulației. Teoretic, exporturile ilegale cu gunoi spre România nu ar trebui să crească foarte mult dacă ușile Schengen s-ar deschide în 2023, așa cum speră autoritățile române. Asta pentru că Portul Constanță rămâne cea mai importantă poartă de intrare a deșeurilor ilegale. În plus, pentru restul graniței unde ar dispărea controlul transfrontalier – cu Ungaria și Bulgaria – este introdus din acest an un sistem prin care Garda de Mediu verifică la destinație dacă deșeurile sunt reutilizate sau sunt depozitate ilegal. Deșeurile pot fi introduse în România doar dacă aceste sunt folosite în activități industriale, cum ar fi fabricarea cimentului. Problemele apar cu TIR-urile care nu sunt înregistrate ca transportând deșeuri. Cele mai dese situații sunt când autocamioanele au documente din care reiese că transportă produse second-hand, dar de fapt în container sunt deșeuri. Acestea ar putea intra în România, pe la granița cu Ungaria și Bulgaria, fără a mai fi verificate odată ce au intrat pe teritoriul românesc și până la destinație. Jumătate din deșeurile ilegale vin din Schengen În 2021, când s-a înregistrat un record al deșeurilor ilegale descoperite la controalele vamale, aproape 8.000 de tone de gunoi ar fi intrat în România dacă nu erau controalele la punctele de trecere a frontierei cu Ungaria și Bulgaria. Prin Ungaria trec deșeurile din statele europene care sunt trimise în România. Prin Bulgaria ajunge gunoiul exportat de țări din afara continentului. Mai întâi intră în Grecia, Turcia și apoi ajung în Bulgaria. Sunt și transporturi care vin direct din China în Bulgaria, iar apoi iau drumul României. Informațiile despre aceste trasee ale deșeurilor ilegale sunt preluate din rapoartele de control ale Gărzii de Mediu. Instituția se află în subordinea Ministerului Mediului și se ocupă de acțiunile de control și sancționare privind protecția mediului înconjurător. In anul 2021 au fost identificate peste 224 de cazuri de transport ilegal de deșeuri din state din Europa (Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Belgia, Bulgaria, Germania, Norvegia, Portugalia, Olanda, Serbia, Spania etc), dar și din Asia (China, Hong Kong, Pakistan, Israel, Japonia) și America de Nord (S.U.A., Canada). În urma verificărilor efectuate de autorități, s-a stabilit că 14.000 de tone de marfă erau de fapt deșeuri care nu puteau intra în România. ….” Integral: 
“Proiectul de lege pentru pensiile magistraților: când vor ieși, cu cât vor ieși, noi inechități (document) …. Din start trebuie înțeles că aceste pensii de serviciu nu pot dispărea, pentru că sunt garantate de mai multe decizii CCR. Dar excesele puteau fi tunse. Sunt doar în parte. Magistrații se vor putea pensiona în continuare după 25 de ani vechime, timp în care însă trebuie să fi funcționat integral ca magistrați. Va dispărea, așadar, asimilarea vechimii în alte profesii juridice, inclusiv consilier juridic sau jurisconsult. E drept, eliminarea totală va fi abia din 2028, până când vor fi recunoscuți câțiva ani (de 5 până la 1) de vechime în afara magistraturii. Reforma nu atinge însă și personalul de specialitate asimilat magistraților din Ministerul Justiției, CSM, PÎCCJ și alte instituții. Adică acei funcționari cu munca de funcționari, dar cu beneficii de magistrați (:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2022/12/profimedia-0017446484.jpg?resize=300%2C200&ssl=1)
“Sensul uitat al Revoluției române Am trăit Revoluția română ca adolescent în URSS, m-am mutat apoi în România și câteva lucruri m-au șocat. O să fiu înjurat de pe ambele baricade: dar trebuie spuse anumite lucruri. Generația mea – generația „copiilor dingo”, „copiii perestroika” – a fost prinsă în procesul politic de prin 86. Toată adolescența a fost o explozie politică fără precedent. Acum suntem în preajma comemorării Revoluției 89. Pentru un adolescent din Basarabia sovietică din epoca perestroika prins puternic în mișcarea „Frontului popular” – care avea direcția anticomunistă și regăsirea națională – România ceaușistă era o rană deschisă. De ce? Pentru că din punct de vedere politic, România reprezenta o jenă teribilă: totul se năruia în jur, toți erau în stradă, doar în România – „în Patrie” – un dictator își umilea un popor. Noi, care începusem să ne identificăm „ca români”, ne jenam teribil de „supușenia” acestei noi identități – „ce-i cu românii ăștia?”, discutam noi mai în rusă, mai în română. …. Pentru mine, Revoluția din 89 a fost și este unul dintre cele mai importante evenimente ale secolului XX. Ca român, o consider în primele trei mari evenimente ale secolului XX. Ca estic, între primele cinci mari evenimente ale secolului XX. Și cel mai mare la care am participat. Știu: la revoluție participă mulți factori. În 89 au fost mulți factori: dar ea a fost o mișcare populară. Au existat o voință și o legitimare colective – poporul a devenit un subiect politic chiar dacă prin intermediul unor grupuri mai curajoase. …. Ce s-a întâmplat după, e o altă discuție. Faptul că nu-mi place ideea de Restaurație post 90, faptul că eu critic noul regim capitalist violent, nedrept și antisocial, asta nu înseamnă că este ilegitimă Revoluția sau că justific regimul vechi. Acel regim trebuia să se termine: autoritarismul ceaușist nu mai avea o minimă raționalitate și era inuman. Critica actuală nu legitimează trecutul. Ci din contră: critica are valoare doar în raport cu o putere hegemonică în funcțiune. Asta e regula de bază a democrației. …. Citiți Proclamația de la Timișoara – își mai amintește cineva de cerințele sociale și economice? Acum dacă ai cere aceste lucruri, te arestează ca fiind comunist. Drepturile sociale și economice au fost pierdute. Iar aceste lucruri trebuie spuse. De unde vine marea proprietate a celor puțini? Doar din muncă – o, nu. În ce măsură mai dispunem azi de drepturi politice, sociale și mai ales economice? Despre ce democrație mai putem vorbi, când pierdem zi de zi tot mai multe drepturi politice, dar mai ales sociale și economice? Democrație politică fără drepturi nu doar politice, ci și sociale, și economice nu există. Citiți Carta drepturilor omului. La noi, drepturile omului sunt reduse doar la drepturi politice, care înseamnă dreptul la opinie şi la vot. Sunt necesare, dar nu sunt suficiente. …. 
“Șmecheria coaliției privind pensiile speciale: nu există! Ce ascunde bugetul pe 2023 – Interviu video cu Claudiu Năsui, deputat USR …. Bugetul este foarte nerealist și aș da exemplu inflația. Ei au prognozat-o să ajungă la 8%, cu o medie de 9,6%, în condițiile în care plecăm de la 16,8%. E o evoluție care ar fi foarte ciudată, asta spune și Consiliul Fiscal. Și nu doar legat de inflație, însă în cazul ei se vede cel mai bine. Sunt foarte multe lucruri care, de fapt, s-au întâmplat aproape în fiecare an în România. Veniturile se supraevaluează ca să facă loc unor cheltuieli, pentru că, de fapt, efectul juridic al bugetului este o limită de încadrare pe cheltuieli. Aproape în fiecare an în luna decembrie se cam opresc plățile, orice cheltuieli, în afară de pensii și salarii, și se reiau în ianuarie. Cheltuielile cresc apoi foarte puternic în ianuarie, ca să plătească totul din urmă, ceea ce va fi, evident, pus pe viitorul buget. E un mod de a măslui, de fapt, cifrele. Pui dintr-un an pe celălalt an ca să-ți iasă bine deficitul. Evident că e o problemă pentru anul următor, dar având în vedere că suntem în economii inflaționiste, cu siguranță suma cu care se vor juca așa anul viitor este mai mare. Partea cu adevărat tristă este că cresc niște cheltuieli care ar fi trebuit să dispară. …. Partea în neregulă este că, aș paria, vor crește încă o dată o serie de taxe și impozite, motivând că e jalon în PNRR. Nu e, dar vor găsi un motiv pentru a crește din nou niște taxe sau a schimba niște formule de calcul astfel încât să crească din nou taxe și impozite. …. Urmează niște creșteri de taxe semnificative de la 1 ianuarie. Pentru PFA se dublează practic taxarea, pentru că baza de calcul a contribuțiilor trece de la un salariu minim la două salarii minime. Deci micii antreprenori vor fi forțați să treacă la impozitul pe profit, va fi o greutate foarte mare. Menținerea – chiar creșterea – cheltuielilor cu pensiile speciale arată că nu există o intenție reală de a le desființa? Nici măcar de a le limita. Deci cresc pensiile speciale, cresc taxele, cresc și o serie întreagă de alte cheltuieli. Care e, de fapt, prioritatea guvernului? Nu ajuți românii dacă îi taxezi mai puternic, le iei cu două mâini, le dai înapoi cu una și le spui uite ce bun sunt eu. Concentrarea lor principală este, de fapt, să-și consolideze relațiile de putere pe care le au deja în sistem. ….. Județele Vaslui, Teleorman și multe altele care sunt fruntașe la sărăcie ar trebui să fie mega-dezvoltate la cât s-a investit în ele și câți bani au fost alocați din PNDL 1, din PNDL 2. Dacă ar fi reușit să facă vreo dezvoltare, programele astea s-ar fi văzut în practică. S-au consolidat doar baroniadă și structurile acelea de putere care împiedică orice altă inițiativă locală să detroneze structurile acestea locale. De ce? Pentru că și-au luat o grămadă de bani prin genul acesta de programe care fac mai mult rău. …. Fondurile europene e mai greu să le furi, e mai greu să le accesezi, trebuie să demonstrezi că e nevoie de lucrul acela. PNDL sunt bani mult mai ușor de obținut dacă pupi mâna baronului care trebuie. Și în general cam asta s-a întâmplat. …. Am fost foarte contrariat de o declarație care mie mi se pare că a trecut destul de mult pe sub radar. Domnul Boloș a început să sugereze că termenul de pensii speciale nu există, că noi nu avem pensii speciale, că noi avem, de fapt, pensii de serviciu. Juridic, are dreptate. E o problemă strict etimologică. În dezbaterile asupra legii bugetului cu miniștrii, le spuneam pensii acordate prin legi speciale și atunci nu mai aveau ce să spună. Dar de ce să folosesc toată sintagma aceasta pentru a spune exact același lucru? Chiar CCR le spune pensii speciale, deci cred că putem să folosim și noi sintagma pentru a îngloba acele pensii date prin legi speciale. Deci ministrul Boloș a sugerat cumva că o să negocieze semnificația sintagmei pensie specială cu Comisia Europeană. Îl ajută în sensul acesta și raportul acela al Băncii Mondiale, care eu, sincer, nu știu cum a fost făcut, care spune că pensiile militarilor, chiar dacă sunt date prin legi speciale, chiar dacă derogă de la cadrul general, n-ar fi pensii speciale. Vorbim de 90% dintre pensiile speciale, pentru că nu sunt doar militari, sunt militari plus asimilați. Grosul este la restul, nu e la militari. ….” Integral: 
“Ce presupune acordul semnat la Cotroceni: Un cablu submarin de 1.200 km ne aduce energie verde din Caucaz Acordul pentru energia verde semnat, sâmbătă, la Bucureşti, între România, Georgia, Ungaria şi Azerbaidjan prevede realizarea unui cablu submarin de transport de energie electrică de aproape 1.200 de kilometri. Potrivit autorităţilor române, în momentul de faţă, este în curs de realizare studiul de fezabilitate pentru proiectul cablului submarin de transport de energie electrică prin Marea Neagră, care are termen de finalizare septembrie 2023. În configuraţia iniţială, cablul va fi realizat în şase ani, va ajunge până în România şi va avea o lungime de 1.195 km, din care 1.100 km submarin şi 95 km terestru. ”Odată finalizat, cablul submarin va stimula comerţul regional de electricitate, va augmenta oportunităţile de export ale ţărilor producătoare de energie electrică şi va întări securitatea energetică în Europa şi în regiunea Caucazului de Sud”, au transmis autorităţile. ….” Integral: 
“Condamnarea lui Iliescu așteaptă generațiile viitoare …. Dosarul Revoluției s-a plimbat ani de zile între Parchetul General, Secția Parchetelor Militare și Înalta Curte de Casație și Justiție. Rechizitoriul în care sunt acuzați pentru infracțiuni contra umanității Ion Iliescu, Gelu Voican-Voiculescu și fostul comandant al Aviației Militare, generalul în rezervă Iosif Rus, a fost 
“CCR: Plata contribuţiilor de sănătate pentru pensii mai mari de 4.000 lei este neconstituţională Curtea Constituţională a decis că sunt neconstituţionale mai multe prevederi din OUG nr. 130/2021 prin care a fost instituită obligativitatea plăţii asigurărilor de sănătate pentru persoanele care obţin venituri din pensii mai mari de 4000 de lei lunar. …. În esenţă, Curtea a reţinut că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.130/2021 a diminuat cuantumul pensiei prin instituirea unei contribuţii la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. 
“Despre bugetarea participativă în România. Și de ce este ignorată de primari Discutăm de (prea) mulți ani despre creșterea implicării cetățenilor în procesele de decizie și despre opacitatea administrațiilor locale din România. Pur și simplu, primarii și majoritățile politice din multe orașe românești, mai mari sau mai mici, cred că știu mai bine decât cetățenii ce vor aceștia. Ce investiții, ce tipuri de proiecte, probabil și ce tipuri de borduri și pavele. …. Ce este bugetare participativă? Pe scurt, este unul din multele (foarte multele) instrumente de implicare prin care cetățenii pot avea un cuvânt de spus în investițiile decise de administrații locale, primării în cazul nostru. Principiul este destul de simplu. Administrațiile locale pot aloca o parte a bugetului de investiții pentru proiecte propuse și votate direct de cetățeni, la nivel de oraș, cartier sau școală. Iar bugetarea participativă este utilă acolo unde consultările și dezbaterile publice privind investițiile (multi)anuale sunt mai degrabă formale, un dialog real între comunitate și administrația locală lipsește. Adică fix așa cum este cazul multor administrații locale din România. …. În 2022, numai 13 reședințe de județ (nu am inclus Bucureștiul) au derulat programe de bugetare participativă în 2022. Bugetul total a fost de 33.65 milioane RON (poate părea mult, dar reprezintă numai 0.2% din veniturile reședințelor de județ).Și putem sta fără griji, este vorba de o alocare maximală, multe dintre aceste proiecte votate nu se vor implementa niciodată. În 2021, bugetul a fost de puțin sub 16.5 milioane RON, iar în 2020 3 milioane RON. Progresăm. În București, tot în 2022, numai Primăria Sector 1, Primăria Sector 6 și Primăria Capitalei au desfășurat programe de bugetare participativă. Cu un buget teoretic de 7.2 milioane RON (1 milion la Primăria Capitalei, 1.2 milioane la Primăria Sector 6, 5 milioane RON la Primăria Sector 1). Cum scriam mai sus, aceste alocări sunt mai degrabă teoretice, căci Primăria Sector 1, de exemplu, deși a lansat programul, l-a pregătit atât de prost încât e deja abandonat. Din 7.2 milioane, rămân deci 2.2 milioane RON. …. Să ne uităm și repartiția per partide politice. La nivel de reședințe de județ (fără București), 2 din 4 administrații USR (Timișoara, Alba Iulia) au desfășurat programe de bugetare participativă în 2022, cu Brașov având noul regulament în dezbatere publică (anterior, municipiul a lansat programul și în 2020, și în 2021). 6 din 15 (40%) administrații cu primari PNL au implementat bugetarea participativă în 2022 (Bistrița, Cluj-Napoca, Constanța, Oradea, Suceava, Tulcea). Numai 2 din 15 administrații PSD (Pitești, Baia Mare) au avut un program similar. 1 din 3 administrații UDMR a implementat un program de bugetare participativă în 2022 (Miercurea-Ciuc). Primăria Târgu Mureș, condusă de un primar independent, are bugetare participativă de anul acesta. Primăria Râmnicu-Vâlcea (primar PER) a introdus bugetul participativ tot în 2022. …. Subliniem din nou lipsa de transparență a multora dintre administrațiile publice locale cu privire la prezentarea datelor privind programele de bugetare participativă. Această opacitate afectează toate etapele programului, dar în special etapele de implementare a proiectelor votate de cetățeni, respectiv de monitorizare și evaluare a acestora. ….” Integral: 
“În fața eșecului Schengen, corupția de la frontiere este uitată de români În dosarul Schengen nu trebuie puse la zid doar deciziile Austriei și Olandei, mai mult decât discutabile, ci și politica internă și externă a României calibrate după chipul și asemănarea unei clase politice corupte. Politica externă a României a stat mereu sub semnul unei lipse de viziune în ceea ce privește oportunitățile de care statul român ar fi putut să profite. A ratat consecvent alianțe care ar fi putut să ne plaseze pe orbita câștigătoare a drumului spre Europa. Doar un exemplu. La 15 februarie 1991, Cehia, Polonia, Slovacia și Ungaria au constituit Grupul de la Visegrád, prin care cele patru state din fostul lagăr comunist s-au angajat să se sprijine reciproc pentru aderarea la Uniunea Europeană, obiectiv care va fi atins în 2004. În principal din cauza mineriadelor din 1990 și a conflictului interetnic de la Târgu Mureș, România va rata apartenența la această organizație. Două luni mai târziu, Iliescu și Gorbaciov au semnat Tratatul bilateral de colaborare, bună vecinătate și amiciție între România și URSS, care la Articolul 4 stipula că „România și URSS nu vor participa la nici un fel de alianțe îndreptate una împotriva alteia“. Pe mâna lui Iliescu și a camarilei proruse, orientarea spre Vest a României nu a avut nici o șansă. Relațiile dintre state nu se clădesc pe prietenii Descurajarea sistematică a investitorilor străini de regimul neocomunist de la București în favoarea clientelei politice ne-a ținut de la începutul anilor ’90 departe de porțile Europei. Am pierdut enorm și nu ne-am deșteptat prea mult nici după ce mediul de afaceri european a început să investească în România. …. 
“Dacian Cioloș la RFI: Ar fi catastrofal dacă nu am intra în Schengen până în 2024 .… ”Aceste probleme nu se rezolvă altfel decât prin diplomație, pentru că aici nu-i vorba de Austria ca popor care s-a opus, ci un cancelar care reprezintă un partid cu înclinații naționalist-populiste, care folosește tema migrației ca o temă de campanie electorală și practic, el s-a folosit în mod cinic de acest vot legat de România și Bulgaria, ca să încerce să câștige puncte acasă. Deci nu cred că e cazul să ”pedepsim” întreg poporul austriac. Ca să nu mai vorbim de faptul că acele companii împotriva cărora vor să se răzbune mulți sunt companii românești care acționează în economia din România și noi am fi primii afectați”. Eurodeputatul Renew Europe crede că o eventuală separare a României de Bulgaria în dosarul Schengen nu ar ajuta prea mult: ”Nu cred că ne-ar folosi, pentru că în primul rând, ar fi o procedură destul de complexă. România și Bulgaria au aderat la UE pe baza aceluiași tratat, de aceea a și fost votul separat între Croația, pe de o parte, România și Bulgaria, pe de altă parte, pentru că Croația a aderat la UE separat, singură, România și Bulgaria au aderat împreună. Teoretic, se poate face această separare, dar din punct de vedere juridic ar fi o procedură destul de lungă, Bulgaria ar putea s-o conteste. Așa că din punctul meu de vedere, se poate lua o decizie politică pentru ambele țări să adere la Schengen și se poate modula momentul în care cele două țări aderă, printr-un calendar tehnic de aderare”. …. Dacian Cioloș consideră că ”e important ca acest Consiliu European la nivel de șefi de stat și de Guvern să dea cât mai clar posibil un semnal că o decizie rapidă trebuie luată și să ceară Consiliului de Miniștri să se reunească și să caute soluția pentru o aderare rapidă. Consiliul European nu poate să ia decizii cu putere juridică, însă poate să dea orientări politice care devin apoi obligatorii pentru consiliile de miniștri”. Eurodeputatul spune că ”ideal ar fi să avem o decizie în primul semestru al anului viitor pentru aderarea României la Schengen, chiar dacă această aderare se va face etapizat”. …. Dacian Cioloș afirmă că ”
“Parlamentul lacunelor: De ce scandalul Qatar era inevitabil. Fără reguli de integritate, parlamentari cu 20 de joburi în paralel Acuzații de corupție și spălare de bani au trimis o vicepreședintă a Parlamentului European (PE) după gratii, iar birourile sigilate de poliție și valizele burdușite cu bani au făcut de râs unica instituție UE aleasă în mod direct. Poate că detaliile în sine nu erau predictibile, dar acest moment al socotelilor era: activiștii pro-transparență avertizează de ani și ani cu privire la regulile laxe din PE și la aplicarea lor chiar și mai laxă. …. Din nou și din nou membrii PE s-au opus propunerilor de a se face mai multă lumină asupra muncii lor și au ridicat din umeri la acuzațiile că regulile în vigoare nu se aplică – iar asta în timp ce profitau de avantaje și privilegii care l-ar face să roșească chiar și pe un membru al familiei Borghese [aristocrați italieni extrem de influenți în epoca modernă – n.trad.]. 
“„Cetățenii Reichului”, tensiunile latente ale „lumii germane” suprapuse peste delirul „lumii ruse” și viitorul complicat al Europei …. În Germania au fost arestați 25 de membri ai grupării Reichsbürger (Cetățenii Imperiului), care se înarmaseră și plănuiau o lovitură de stat prin atacarea Parlamentului, răsturnarea regimului republicii parlamentare de la Berlin și reinstaurarea Imperiului German. În fruntea Reichului urma să fie numit „prințul Heinrich VIII”, un individ confuz și radicalizat, adept al conspiraționismului, de 71 de ani, provenind dintr-o veche familie aristocratică. Acestea sunt informațiile oficiale, destul de sumare, care încearcă imposibilul – să spună în același timp adevărul și să minimalizeze problema, închizând astfel subiectul în spațiul public, pentru a nu face și mai multă reclamă facțiunii respective, în care se pare că se înscriu din ce în ce mai mulți cetățeni germani care contestă autoritatea statului democratic actual. …. …8-9 noiembrie 1923, München, puciul de la berărie. Adolf Hitler și acoliții săi organizează un marș pentru răsturnarea Republicii de la Weimar și instaurarea celui de-al Treilea Reich, care să facă dreptate poporului german (nu mai intrăm acum în toate detaliile programului inițial al lui Hitler). …. Pe 30 ianuarie 1933, la mai puțin de 10 ani de la puciul de la berărie, același Adolf Hitler depunea jurământul în calitate de cancelar al Germaniei, numit în funcție de președintele neputincios Paul von Hindenburg (nu, nu repetați clișeul că „Hitler câștigase alegerile din noiembrie 1932” – Partidul Național-Socialist a fost votat doar de o treime din germani, în ușoară scădere față de alegerile din iunie 1932, repetate din cauza imposibilității formării unei majorități – deci două treimi din alegători nu l-au dorit! – dar partidele tradiționale democratice nu s-au înțeles între ele pentru formarea unui guvern de coaliție). Pe 2 august 1934, imediat după moartea lui Hindenburg, Adolf Hitler a desființat Republica de la Weimar, a proclamat Al Treilea Reich și pe el însuși Führer. …. În Germania și Austria se coace un curent periculos pentru UE Nu vreau să sugerez în acest articol, de bună seamă, că Heinrich VIII ar putea vreodată ajunge cancelarul Germaniei. Istoria nu trebuie privită în acest sens, mecanic, prin replicarea identică a unor modele luate ad litteram. …. Dar de ce includem și Austria în povestea aceasta? De ce vorbim tocmai acum de „lumea germană”, taman când Putin ne explică idealurile criminale ale „lumii ruse”? Pentru că semnele care apar în cele două țări vecine, de limbă germană, ne obligă să vedem suprapunerea nefericită a celor două distopii imperialiste – cea rusă, aflată deja în plină desfășurare militară (am mai spus-o, Rusia este atât de înapoiată încât trăiește abia acum delirul nazist al Germaniei anilor ‘30
“Până să „naționalizeze” Petrom, statul ar putea să se „încălzească” puțin cumpărând un pachet de 3% …. Acum, când furia împotriva Austriei a atins cote înalte, au apărut din nou temele care acuză privatizarea Petrom și o așteptare din partea unei părți a publicului privind naționalizarea companiei. Poate că unii își imaginează că Petrom ar putea să se întoarcă la stat pe modelul comunist. Este, evident, o naivitate. Anul 2022 nu seamănă deloc cu anul 1948. Mai interesant este că statul român nu a fost deloc preocupat de păstrarea sau consolidarea participației la Petrom. Toată lumea omite astăzi că, de fapt, privatizarea Petrom nu a fost o privatizare în toată regula, ci doar o vânzare a unui pachet semnificativ de acțiuni, de 33% urmată de o majorare de capital care a transformat OMV în acționar majoritar. De-a lungul timpului, însă, statul român a făcut tot ce a putut pentru a-și micșora participația în Petrom. În anul 2010, atunci când compania austriacă pregătea o nouă majorare de capital, reprezentanții Executivului, explicând că statul nu are bani pentru a participa la subscripție, au emis o hotărâre de guvern prin care statul român urma să vândă 12% din capital pentru aproximativ o jumătate de miliard de dolari. În cele din urmă, tranzacția nu a avut loc, dar,
“
