Author: desy.demeter

Buna dimineata intr-o zi de marti, 23 decembrie!  La munte cerul va fi temporar noros. Vor fi ploi slabe sau burniţă, pe arii restrânse în Maramureş şi în nordul Moldovei şi izolat în restul teritoriului. În nordul Carpaţilor Orientali vor fi precipitaţii mixte. Vântul va sufla slab şi moderat. Temperaturile se vor situa peste mediile multianuale specifice pentru ultima decadă a lunii decembrie în mare parte din ţară, cu maxime ce se vor încadra între 2 şi 8 gr. . Bucuresti: 5/4 gr.C.

“VIDEO Alexandru Rogobete: Aproape jumătate din certificatele de handicap sunt false și trebuie să intervenim / Măsurile pe care le-am luat cu concediile medicale fictive au adus economii de peste jumătate de miliard de lei  …. „O parte sunt drame și aici rolul nostru este să susținem acești oameni care au într-adevăr o problemă, dar s-a identificat că un procent mare, aproape de jumătate sunt de fapt certificate false, care au bypass-at sistemele de monitorizare și aici trebuie să intervenim”, a spus ministrul. El a subliniat că aceste certificate „poartă semnătura unor medici și, mai grav, poartă semnătura unei comisii care a validat”. „Cred că după modificările făcute (…) acest fenomen se va reduce, așa cum s-a redus și fenomenul concediilor medicale. Toate măsurile pe care le-am luat în vară plus controale extinse au dus la economii de 120 milioane de lei pe lună din concedii medicale fictive. (…) Vorbim de economii de mai mult de jumătate de lei din concedii medicale fictive, care ne-au permis ca la cele două rectificări bugetare plus săptămâna trecută în ședința de Guvern să introducem în sistemul de sănătate bani suplimentari. Este pentru prima dată în ultimii 10 ani când în decembrie lăsăm farmaciile fără datorii”, a precizat ministrul Sănătății. …..” Integral: https://www.g4media.ro/

“Economia României, văzută prin bani: cine are surplus, cine trăiește pe datorie și de ce contează asta  La prima vedere, conturile naționale financiare par un document tehnic, destinat economiștilor. În realitate, ele spun o poveste mult mai simplă și mai importantă: cine economisește în România, cine se împrumută, cine finanțează pe cine – și cât de sănătoasă este economia în ansamblu. Raportul anual privind Balanța de plăți și poziția investițională internațională publicat vineri de Banca Națională este, în esență, o radiografie a fluxurilor de bani din economie: între firme, bănci, stat, populație și restul lumii. O economie care crește încet și trăiește din consum În 2024, economia României a crescut cu doar 0,9%, un ritm modest, comparabil cu cel din zona euro. Creșterea nu a venit din investiții sau din exporturi, ci aproape exclusiv din consum. Salariile mai mari, pensiile recalculte și diversele scheme de sprijin au împins cheltuielile populației în sus. Investițiile, în schimb, au scăzut abrupt (-12%), pe fondul dobânzilor ridicate, al incertitudinii politice și al întârzierilor în atragerea fondurilor europene. Cu alte cuvinte, România a mâncat mai mult, dar a construit mai puțin. …. Un semnal interesant este însă prudența extremă: firmele au crescut puternic depozitele bancare și plasamentele în titluri de stat, în timp ce investițiile productive au fost amânate. Într-o economie nesigură, cash-ul și statul au devenit refugiul. Gradul de îndatorare al firmelor rămâne relativ redus (29% din PIB), dar creșterea creditelor comerciale între companii sugerează tensiuni de lichiditate și neîncredere. …..” Integral: https://hotnews.ro/

“România are aproape 20 de miliarde de euro, bani europeni ce trebuie investiți cu cap, nu în borduri inutile, drumuri care nu duc nicăieri sau săli de sport futuriste în comune cu 200 de locuitori În 2024 si prima jumătate a anului 2025, pe fondul unui consum încă ridicat, alimentat de politici fiscale excesiv de relaxate, ritmul de creștere al economiei românești a încetinit vizibil. Economia rămâne însă pe un trend pozitiv, dar unul modest, în bună măsură deoarece expansiunea cererii – puternic stimulată prin politici fiscale si de venituri – s-a orientat către importuri, generând valoare adăugată nu în România, ci în economiile partenerilor ce produc bunurile pe care noi le importăm. Creând PIB acolo, evident că nu mai creează la noi. Când cererea alimentată intern se duce spre producția altor țări, PIB-ul se creează în afara țării noastre, iar în conturile noastre apare cu minus: consumăm, dar nu producem. Așa am ajuns ca, în pofida unui deficit uriaș de 9,3% din PIB, economia să crească anul trecut doar cu 0,9%. Este efectul clasic al unei cereri interne care depășește cu mult oferta locală: diferența se importă, iar locurile de muncă se creează în alte economii. Nu trebuie să ne mire că deficitul extern a ajuns la 8,2% din PIB – cel mai mare din Uniunea Europeană. Astfel că nu poți avea un consum sănătos fără o producție sănătoasă; altfel, finanțezi prosperitatea partenerilor comerciali și acumulezi datorie în propriul bilanț. Spre exemplu, anul trecut, exporturile nete au tras economia în jos cu aproape 3 puncte procentuale din PIB, ceea ce înseamnă că am fi putut avea o creștere cu 3 puncte procentuale mai mare dacă surplusul de consum ar fi fost acoperit din producție internă. Deci nu de cerere ducem lipsă, ci de capacitatea de a o acoperi cu producția noastră. …. Schimbare de model Să consumi fără să produci este ca și cum ai pune căruța înaintea cailor: merge o perioadă, dar încet și nu te duce prea departe. Ca să putem consuma fără dezechilibre trebuie mai întâi să producem; ca să acoperim cererea, trebuie să creștem oferta, cu alte cuvinte să stimulăm investițiile. Iar modelul începe, în sfârșit, să se schimbe: în 2025 și 2026, spre baze mai sustenabile. În prezent consumul nu mai încălzește economia, iar investițiile încep să ducă greul și să împingă creșterea pe baze mai sănătoase. …. Cum creștem? Ce facem cu oferta? Scenariul ideal pentru România ar fi un val de investiții private, interne, dar și străine: fabrici noi, centre de cercetare, data centere, capitaluri din toată lumea, investitori care să se înghesuie sa vina in Romania. Dar investitorii caută stabilitate și predictibilitate, competitivitate și un mediu în care să fie ușor să faci afaceri (ease of doing business), aspecte la care mai avem de lucru și care trebuie desigur adresate. „Capitalul curge acolo unde este cel mai bine primit”, spune o zicală, și poate curge oriunde în lume: noi trebuie să-l facem să fie bine primit, să curgă aici. Însă, spre exemplu, o taxă pe cifra de afaceri care poate lua aproape întreg profitul unei companii nu transmite deloc mesajul „bine ați venit”. …..” Integral: https://republica.ro/

“Efectele digitalizării raportărilor fiscale se lasă așteptate. TVA neîncasată, din nou în creștere  În termeni absoluți, suma neîncasată de România din TVA s-a ridicat, în 2023, la 45,5 miliarde de lei (echivalentul a nouă miliarde de euro), jumătate din deficitul bugetar înregistrat în același an (5,6% din PIB, echivalentul a 90 de miliarde de lei). Trebuie menționat că atât procentul de 30% cât și suma absolută aferente decalajului de încasare la TVA în România sunt similare cu cele publicate de Comisia Europeană anul trecut, pentru anul 2022, însă datele pentru anii anteriori au fost revizuite cu câteva procente, în sens pozitiv (ex: de la 30,6% la 26,7% pentru 2022), astfel că este nevoie de o analiză mai aprofundată pentru a stabili ce s-a schimbat în metodologia de calcul și care este impactul asupra cifrelor finale. Astfel, potrivit celui mai recent raport al Comisiei Europene, România rămâne țara din Uniunea Europeană (UE) cu cea mai slabă colectare în zona de TVA – decalaj de 30%, urmată de Malta (24,2%), iar la polul opus, cu cele mai reduse decalaje de încasare, se află Austria (1%), Finlanda (3%) și Cipru (3,3%).  …. Posibile cauze ale creșterii decalajului de încasare Printre factorii care ar fi putut contribui la adâncirea decalajului de încasarea TVA în România, identificați în raportul CE, se numără încetinirea creșterii economice (la 2,4% în 2023, marcând un declin de 1,6 puncte procentuale față de 2022), majorarea ponderii serviciilor în totalul valorii adăugate brute (cu 0,4 puncte procentuale), considerând că riscurile de neconformare sunt, în general, mai mari în sectorul serviciilor, dar și diminuarea numărului de falimente, care poate indica o potențială creștere a deficitului de conformare la plata TVA. Pe de altă parte, raportul CE din acest an include și o analiză a decalajului de încasare la impozitul pe profit în statele membre, iar România înregistrează cel mai slab rezultat și la acest capitol, cu un deficit de încasare de 35%, urmată de Slovacia, cu 20%, în timp ce media UE este de 10,9%. …..” Integral: https://republica.ro/

“5 mituri despre energia din România și un test de inteligență: „Câtă apă trebuie să bea un om pe zi? 2 litri. Dar într-o săptămână? 7×2 litri = 14 litri. Bea acum 14 litri și vorbim peste o săptămână”  Întrebarea din titlu explică cel mai bine problema sistemului energetic național: suntem în situația de a produce energie pe care o vindem ieftin. Pentru că nu avem capacități de stocare, exportăm energie atunci când o producem, între 12 și 15, adică atunci când prețul e jos. Seara, când avem nevoie de energie, importăm. Scump! Ne-a dat Dumnezeu de toate, apă, soare, vânt, petrol, gaze și cărbune, mai vin și resursele din Marea Neagră și asta e suficient să fim un hub energetic. Cu o strategie energetică minune vom atinge în câțiva ani independența energetică absolută, reușind să acoperim și consumul intern, și cererea la export. Și, în definitiv, dacă distribuitorii vor mai crește facturile, statul ne va salva, plafonând din nou prețurile la energie. Acesta este, în rezumat, un mit. Ca orice mit, el nu este o minciună, ci este o poveste mai degrabă simbolică, ce transmite credințe sau dorințe ale unei comunități. Da, avem resurse, dar ele sunt limitate….. Discuția cu Sergiu Ion, pe scurt:

1. România are resurse energetice, dar nu suficiente pentru independență pe termen lung; gazul din Marea Neagră poate fi doar o soluție de tranziție, iar adevărata independență vine din regenerabile integrate inteligent într-o piață europeană comună.

2. Problemele nu apar doar din strategii greșite, ci pentru că politica energetică nu a fost legată de o strategie economică clară, ceea ce duce la producție ineficientă și la importuri când energia ar trebui să fie disponibilă.

3. Controlul prețurilor de către stat nu reduce costurile pe termen lung; intervențiile artificiale duc la penurii, datorii și facturi mai mari, iar mitul furnizorului lacom e fals, marja lui fiind mică și reglementată.

4. Paradoxul românesc: exportăm energie ieftină când o producem, de exemplu solară la prânz, și importăm scump seara, din lipsă de stocare și management inteligent al consumului.

5. Rețelele nu au fost gândite pentru consumul modern, iar investițiile actuale, deși făcute conform tarifelor, sunt insuficiente pentru provocările viitoare precum prosumatorii și mașinile electrice. ….” Integral: https://republica.ro/

“De ce trebuie „controlată” Justiția? Ce încearcă să impună CSM și Înalta Curte prin reprezentanții săi este un abuz total  Orice instituție sau companie, indiferent de industrie, domeniu, acționariat, pentru a funcționa corect, ar trebui să poată fi auditată și verificată. Cu atât mai mult instituțiile de stat, cu oameni numiți sau aleși în funcții de conducere. În constituția americană, pentru cele 3 puteri, se vorbește despre „checks & balances”. Puterile (legislativă, executivă, judecătorească) au dreptul, dar și obligația de a se controla una pe cealaltă, tocmai pentru a preveni abuzurile. Nu este vorba despre interferențe în activitatea de zi cu zi, nu vorbim despre intervenții abuzive și punctuale (deși în ultimul an am asistat la derapaje și în US). În schimb, vorbim despre dreptul și obligația de a audita și de a fi auditat, ca să vorbim în termeni simpliști.  Puterea judecătorească din România este necesar să înțeleagă, prin reprezentanții săi, că pentru sănătatea sa, a membrilor săi, pentru sănătatea societății în general, trebuie să poată fi controlată, verificată, auditată de celelalte puteri. Așa e în democrație. Ceea ce încearcă să impună CSM și Înalta Curte prin reprezentanții săi este un abuz total. Șefii lor pretind, de ani de zile de acum, că ei sunt stat în stat, că nimeni nu are voie să le caute activitatea, legalitatea, modul de organizare, salariile, pensiile speciale, vârsta la care ies din câmpul muncii. Reținem – nu e vorba despre a le controla soluția într-un dosar punctual, despre a căuta deciziile unui anume judecător sau procuror, ci de a observa procedurile & modul de organizare al instituțiilor – dacă acestea se desfășoară legal, încurajează promovarea pe criterii de performanță, competență și oferă spațiu angajaților pentru a-și face meseria cât mai bine și cât mai liber. O entitate – oricare ar fi aceasta (privată sau de stat) – nu se poate niciodată reforma singură, din interior. Reforma vine atunci când presiunea se face din exterior. De asemenea, o entitate poate fi rareori reformată de șefii care au viciat-o. Pe scurt – cu sau fără referendumul propus de Nicușor Dan (altfel discutabil din punct de vedere procedural & legal) – puterea judecătorească trebuie să accepte că e nevoie să fie controlată/ verificată/ auditată (în sensul de ”checks & balances” de una sau ambele dintre celelalte 2 puteri (legislativă | executivă). Așa cum puterea legislativă trebuie și poate să le controleze pe celelalte două. ….” Integral: https://republica.ro/

“Europa nu mai are timp de jumătăți de măsură: federalizarea Uniunii Europene nu mai e o opțiune, ci o urgență absolută Să fim realiști, dragi cititori: în 2025, cu un război care mușcă din estul continentului, cu tarife americane care ne lovesc exporturile și cu o Chină care are posibilitatea de a cumpăra Europa pe bucăți, Uniunea Europeană arată ca un uriaș cu picioare de lut. Avem 27 de state, fiecare cu ambițiile ei așa-zis suveraniste, care se ceartă pe nimicuri în timp ce lumea se reconfigurează sub ochii noștri. Soluția? O federație adevărată, cu o monedă unică pentru toți, cu politici externe și fiscale comune și cu o armată comună. Datele oficiale, de la Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană și Eurobarometrul (https://europa.eu/eurobarometer/screen/home) arată clar: cetățenii vor asta, economia o cere, iar securitatea o impune. Cifrele sunt clare, amânarea federalizării înseamnă sinucidere lentă 1. Economia: fără o monedă comună pentru toate statele membre, vom rămâne veșnic codași într-o lume care gâfâie economic. Imaginați-vă o Europă unde leul românesc, coroana cehă sau coroana suedeză dispar definitiv, înlocuite de euro. Acesta nu este un vis utopic, reprezintă o necesitate dovedită de rapoartele oficiale ale Comisiei Europene și ale Băncii Centrale Europene (BCE). Astăzi, țările din afara zonei euro, cum suntem noi în România, plătesc o „taxă invizibilă” de 0,3-0,5% din PIB anual doar din costurile de tranzacție valutară și riscurile de fluctuație. Pentru România, asta înseamnă 1-1,5 miliarde de euro irosiți în fiecare an – bani care ar putea merge în școli, spitale sau autostrăzi. Și nu e doar o estimare: BCE confirmă că în zona euro, comerțul intra-UE crește cu 15-20% față de cel dintre țările cu monede naționale, grație eliminării barierelor valutare. Exemple concrete: Slovacia, care a adoptat euro în 2009, a înregistrat o creștere medie anuală a PIB-ului de peste 3% în deceniul următor, comparativ cu vecinele ei non-euro. Estonia, la fel: după 2011, investițiile străine au explodat, iar ratele dobânzilor au scăzut drastic, permițând împrumuturi mai ieftine pentru stat și companii. Moneda euro oferă stabilitate: prețurile în zona euro sunt mai stabile de la introducerea monedei în urmă cu 25 de ani, ceea ce protejează afacerile de inflația galopantă și încurajează investițiile. De asemenea, euro oferă predictibilitate și stabilitate. Companiile își pot realiza bugete pentru investiții pentru perioade lungi întrucât dispare riscul valutar. Conform BCE, moneda unică reduce riscurile și costurile pentru IMM-uri, făcând comerțul transfrontalier mai simplu și mai ieftin, exact ce ne lipsește în România, unde exportatorii pierd timp și bani cu conversii și hedging-uri inutile. Dar federalizarea economică nu se oprește la monedă O federație adevărată înseamnă un buget comun mai mare, cu transferuri fiscale automate, așa cum funcționează în state federale consolidate ca SUA. Comisia Europeană estimează că un astfel de sistem ar reduce inegalitățile regionale cu până la 30% în zece ani, prin redistribuirea veniturilor de la nord la sud. ….” Integral: https://www.contributors.ro/

“Pentru România, o eventuală destrămare a UE reprezintă o amenințare existențială mai mare decât o eventuală destrămare a NATO ….. În primul rând pentru că șansele ei de creștere și de dezvoltare ar scădea dramatic, ceea ce ar pune o presiune uriașă inclusiv pe capacitatea de apărare. România a crescut enorm în ultimele două decenii exclusiv ca urmare a apartenenței la UE, care i-a asigurat accesul la fluxuri financiare, comerciale și de producție – și la piețe de desfacere – la care altfel n-ar fi avut acces. (Comparați dezvoltarea României cu cea a Albaniei, membră NATO dar nemembră UE.) În al doilea rând, dispariția UE ar duce la creșterea riscurilor de securitate (inclusiv la adresa integrității teritoriale) ale României. Acum riscul de securitate e reprezentat aproape exclusiv de Rusia. În absența UE, riscurile ar veni și din partea Ungariei și Bulgariei (dacă nu cumva și din partea Serbiei). Și asta s-ar întâmpla, repet, în condițiile în care sursele de creștere practic s-ar evapora, deci în care capacitatea de apărare ar stagna (în cel mai bun caz). O să ziceți că Ungaria și Bulgaria sunt, la fel ca România, membre NATO, deci riscul de care vorbesc acum e exclus. Dar conflicte între țări membre NATO sunt oricând posibile – vezi de exemplu intenția SUA de a anexa Groenlanda. Dimpotrivă, riscul e exclus acum datorită faptului că toate trei țările facem parte din UE, deci în condițiile în care granițele dintre noi sunt pur administrative (poți să treci dintr-o țară în alta doar cu buletinul) și în care sistemele publice sunt convergente. Dispariția UE ar anula exact condițiile care fac astăzi pacea posibilă. În fine, în al treilea rând dispariția UE ar duce la repatrierea forțată a așa-numitei diaspore românești și ar întrerupe migrația temporară (mulți români lucrează 3-6 luni pe an în alte state membre UE), cu consecințe sociale și economice potențial catastrofale pentru România. Asta, repet, în condițiile în care oricum sursa de creștere economică s-ar evapora. Amenințarea ar rămâne existențială pentru România chiar și dacă UE nu s-ar desființa, ci s-ar transforma într-o simplă piață comună a bunurilor și serviciilor, cum vor unii. Din simplul motiv că ar reapărea granițele și că eșafodajul non-economic comun care e esențial pentru menținerea păcii (sistemele integrate de justiție, de exemplu, dar nu numai) ar dispărea.  ….” Integral: https://republica.ro/

“Europa în fața rupturii americane și a propriilor limite instituționale .... Europa se află astăzi în situația de a confrunta consecințele unei traiectorii instituționale construite într-o epocă în care stabilitatea internațională era garantată de Statele Unite, iar această confruntare nu privește doar adaptarea la o nouă geometrie a puterii, ci redescoperirea propriilor vulnerabilități structurale. Întregul edificiu european, de la arhitectura tratatelor până la cultura strategică a statelor membre, a fost conceput pe premisa că ordinea liberală are un centru clar și că acel centru este Washingtonul. În măsura în care America își redefineste raportul cu propria tradiție liberală, Europa trebuie să-și regândească poziția într-un mediu care nu-i mai oferă certitudini exterioare. Această schimbare impune o lectură neoinstituțională, întrucât dificultățile Europei nu izvorăsc din lipsa resurselor sau a voinței politice, ci din modul în care instituțiile sale au fost configurate să funcționeze într-o lume în care garanția de securitate era asigurată din exterior. Path dependence-ul descris de Pierson explică acest fenomen căci odată instalat un model de cooperare în care apărarea este externalizată, instituțiile naționale și europene tind să consolideze această dependență, deoarece orice alternativă implică costuri de coordonare, adaptare și reconstrucție a capacităților, costuri pe care actorii politici ezită să și le asume într-un mediu democratic fragmentat. În Europa, acest efect al dependenței s-a manifestat printr-o distribuție instituțională a responsabilităților ce a produs o diviziune informală a muncii între NATO și Uniunea Europeană. NATO a devenit garantul securității dure, iar Uniunea Europeană arhitectul integrării economice și normative. Această împărțire a funcțiilor nu a fost un compromis, ci un mecanism prin care instituțiile au modelat preferințe și au stabilizat comportamente. Atâta vreme cât America rămânea fidelă rolului de garant al ordinii, această arhitectură părea naturală. În clipa în care Washingtonul transmite că nu mai consideră ordinea liberală o responsabilitate intrinsecă a propriei identități democratice, modelul european devine insuficient, căci instituțiile care l-au produs nu sunt pregătite să genereze în mod autonom o strategie coerentă de securitate. …. Timp de decenii, sistemele politice europene au internalizat ideea că stabilitatea internațională este un bun public furnizat de America, iar această idee a modelat investițiile, prioritățile și modul de evaluare a riscurilor. De aceea, încercările recente de a dezvolta o autonomie strategică par ezitante. Instituțiile europene, de la Consiliu și Comisie până la structurile militare ale statelor membre, nu au fost concepute pentru a acționa într-un mediu global în care responsabilitatea securității trebuie asumată intern. Ruptura americană obligă Europa să intre într-o etapă de maturizare instituțională pe care o amânase în mod structural. Democrațiile europene trebuie să învețe să genereze coerent voință colectivă într-un domeniu tradițional sensibil la suveranitățile naționale, iar acest demers necesită nu doar investiții materiale, ci reconfigurări profunde ale mecanismelor decizionale. Pentru prima dată după sfârșitul Războiului Rece, Europa este chemată să transforme valorile democratice, adesea invocate în registru normativ, într-o resursă de proiectare strategică. …..” Integral: https://www.contributors.ro/

“Propunere PSD: Poți solicita prescripția dosarului și de la medicul de familie  .... Conform propunerii înaintate în ședința de coaliție, care va fi apoi transformată în amendament, acum urmăriții penal vor putea obține prescripția și de la medicul de familie. Tot ce trebuie să facă e să se programeze cu o săptămână înainte și să aibă la ei cardul de asigurat. În cazul în care penalul nu deține un card de asigurat, sau nu contribuie la sistemul de sănătate de stat atunci va trebui să plătească din propriul buzunar o sumă de 100 de lei pentru eliberarea prescripției, precum și două timbre judiciare în valoare de 2 lei. De prescripție penală de la medicul de familie pot beneficia, în momentul de față, peste 100.000 de pacienți, care altfel ar încărca instanțele cu procese interminabile ce ar duce la un stres suplimentar asupra magistraților. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/

Buna dimineata intr-o zi de luni, 22 decembrie! Potrivit meteorologilor, în zonele joase de relief ceata va persista, în timp ce la munte cerul va fi temporar noros. Vor fi ploi slabe sau burniţă, pe arii restrânse în Maramureş şi în nordul Moldovei şi izolat în restul teritoriului. În nordul Carpaţilor Orientali vor fi posibile precipitaţii mixte. Vântul va sufla slab şi moderat. Temperaturile se vor situa peste mediile multianuale specifice pentru ultima decadă a lunii decembrie în mare parte din ţară, cu maxime ce se vor încadra între 2 şi 9 gr. . Bucuresti: 5/3 gr.C.

“Sărăcia nevăzută din UE: Unde se duc cei mai mulți bani din bugetul românilor  …. Datele centralizate de statisticienii europeni la nivelul anului 2024 arată că, în ceea ce privește „coșul” de consum al unei familii, procentul din buget alocat alimentelor, locuirii, transportului indică contraste puternice în interiorul Uniunii Europene, iar țările cu inflație ridicată și probleme economice mai accentuate, cheltuielile cu alimentele în general ocupă cea mai mare parte din buget, România fiind cap de linie în acest sens. Mai precis, în 2024, România se afla pe primul loc în UE în ceea ce privește ponderea cheltuielilor cu alimentele și băuturile nealcoolice în bugetul total al unei gospodării, adică 23,1% din total. Prin contrast, media UE pentru această categorie este de doar 13,2%, iar diferența de aproape zece puncte de menține de mai mulți ani. Relevant aici este și că nu mai puțin de opt din primele zece țări europene clasate după ponderea cheltuielilor alimentare provin din fostul bloc comunist, singura excepție infiltrată în top 10 fiind Portugalia, aflată pe locul 7. Bulgaria și Letonia, de pildă, alocă și ele peste o cincime din cheltuielile gospodăriilor pentru alimente, ambele cu circa 20% din total. Urmează îndeaproape Slovacia, cu 19,7%, și alte țări central și est-europene. La polul opus, cele mai bogate state vest-europene cheltuiesc proporțional mult mai puțin pe mâncare, aici situându-se țări precum Luxemburg, Irlanda sau Austria, unde această pondere este în jur de 9-10% din buget. ….Locuința, apa, electricitatea, gazele și alți combustibili constituie, la nivelul întregii Uniuni, cel mai important capitol de cheltuieli al gospodăriilor. În aproape toate țările UE, cea mai mare parte a banilor se duce către costurile locuirii, adică pe chirie sau rate, întreținere și utilități). În acest sens, în 2024, Cehia se află pe primul loc în UE la ponderea cheltuielilor de locuire. Mai exact, o gospodărie cehă alocă o medie de 32,1% din buget pentru locuință și utilități, iar pe următoarele poziții se situează țări cu climat mai aspru și costuri mari de încălzire, precum Finlanda (29,6% din cheltuieli) și Danemarca, cu circa 28,5% din buget. De fapt, în general, statele nordice domină topul, urmate de Franța, cu 27,5% și de România unde 27,1% din banii unei gospodării merg pe utilități.  …. Este de subliniat că o pondere foarte mare a consumului în PIB (cum e cazul Greciei sau României) poate semnala vulnerabilitate economică: dacă populația își reduce brusc cheltuielile (din cauza unor crize, măsuri de austeritate etc.), impactul asupra PIB-ului este major. Pe de altă parte, o pondere prea mică (cazul Irlandei) poate indica faptul că PIB-ul nu reflectă tocmai situația cetățenilor obișnuiți – cum se întâmplă când o parte mare din PIB provine din profituri ale companiilor străine care nu se regăsesc în nivelul de trai al localnicilor. …..” Integral: https://ziare.com/

“Scumpiri la gaze din primăvara lui 2026. Eliminarea plafonării aduce facturi cu până la 35% mai mari  După scumpirile resimțite deja la electricitate, românii se pregătesc pentru un nou val de majorări, de această dată la gaze naturale. Odată cu expirarea schemei de plafonare, programată pentru primăvara anului 2026, facturile ar putea crește semnificativ, arată estimările inițiale. Primele oferte apărute pe piață indică tarife chiar și cu 35% mai mari decât cele aplicate în prezent. Mai mulți furnizori au publicat deja propuneri de preț valabile din 1 aprilie 2026, data la care este prevăzută eliminarea ultimei măsuri de plafonare, cea pentru gaze. În condițiile actuale, un apartament cu două camere plătește, în medie, o factură de aproximativ 235 de lei. Conform noilor oferte, costul lunar ar putea urca la 272 de lei. Există însă și scenarii mai pesimiste. Unele oferte presupun creșteri de până la 35%, ceea ce ar duce factura la circa 317 lei, adică un plus de aproximativ 80 de lei. Pe de altă parte, anumiți furnizori propun prețuri mai apropiate de nivelul plafonat, dar chiar și în acest caz factura ar ajunge la aproximativ 250 de lei, ceea ce înseamnă o majorare de 6,5%. În acest context, rămâne incert dacă Executivul va interveni pentru a proteja consumatorii vulnerabili, așa cum s-a procedat în cazul energiei electrice. …. Până la 31 martie 2026, prețul final al gazelor naturale este plafonat la maximum 0,31 lei/kWh, TVA inclus, pentru consumatorii casnici. În cazul clienților noncasnici cu un consum anual de cel mult 50.000 MWh, precum și pentru producătorii de energie termică și operatorii din parcurile industriale reglementate de Legea nr. 186/2013 sau din sistemele de distribuție închise definite prin Legea nr. 123/2012, prețul maxim este de 0,37 lei/kWh, cu TVA inclus…..” Integral: https://ziare.com/

“Ţară mare, ambiţii mici? Sintagma “Romania – putere regionala” a fost probabil unul dintre cele mai des mentionate obiective vehiculate in spatiul public in ultimii zece ani si, cu toate acestea, el continua sa ramana si azi un deziderat. Atingerea lui necesita o strategie complexa si pragmatica de recuperare a decalajelor care ne separa fata de tarile in regiune, printr-o intensificare substantiala a diplomatiei politice si economice, menita sa creasca anvergura regionala si continentala a Romaniei. Ne aflam intr-un contex geopolitic in care flexarea muschilor proprii (si subliniez cuvantul „proprii”) va conta din ce in ce mai mult. ….. Un lucru ar trebui sa ne fie clar: Romania nu poate fi o putere regionala fara un comportament politic si economic de anvergura regionala. Ce inseamna un comportament economic de anvergura regionala? Inseamna, printre altele, o balanta comerciala mai echilibrata cu tarile din regiune, dar inseamna si o expandarea a capitalului romanesc, a companiilor romanesti, dincolo de granite. Un studiu publicat recent de PWC arata ca, in perioada 2019-2024, Grecia, Ungaria, Polonia, Cehia şi Bulgaria şi-au majorat investiţiile directe în ţara noastră cu 64%. Privind dintr-un alt unghi, investiţiile Greciei în România reprezinta 16% din totalul investiţiilor ei in strainatate, iar in cazul Bulgariei, procentul este de 11%. Investitiile Romaniei in strainatate la sfarsitul anului trecut, in valoare de 3,7 mrd euro, reprezentau o zecime (!) din investitiiile Poloniei in strainatate. Solutia pentru aceasta slabiciune majora a Romaniei se gaseste atat in sectorul de stat, cat si in cel privat. Intrebarea pe care ar trebuie sa ne-o punem este “De ce pot companii de stat din Polonia, Ungaria sau Grecia sa vina in Romania prin achizitii, dar companiile de stat romanesti sunt cvasi-inexistente pe pietele din regiune. Exista companii extrem de solide precum Hidroelectrica sau Romgaz care ar putea avea puterea financiara sa o faca. Dar nu doar ele, cu conditia ca statul roman sa lase la dispozitia companiilor de stat o buna parte din profitul realizat. Sa nu uitam si faptul ca importante firme din domeniul energiei sunt listate la bursa. Pana acum, niciuna dintre ele nu a folosit piata de capital pentru a-si finanta dezvoltarea interna si, cu atat mai putin, pe cea regionala. Iar capital autohton este si va fi din belsug. …..” Integral: https://www.zf.ro/

“Care sunt principalele destinaţii pentru produsele româneşti şi riscurile dependenţei economice  România exportă majoritatea bunurilor în Uniunea Europeană, mai ales în Germania. Totuşi, importă mai mult decât vinde, ceea ce creează un deficit economic mare. Cele mai mari scăderi au fost la cereale şi componente industriale. Produsele realizate în România ajung în principal pe pieţele din Uniunea Europeană. Germania ocupă primul loc între partenerii comerciali ai ţării, fiindcă aproape un sfert din bunurile româneşti merg către această economie, potrivit celui mai recent raport al Băncii Naţionale a României. De aici apare şi ideea bine cunoscută că „Dacă Germania strănută, România face gripă”. În total, exporturile României au ajuns la aproximativ 86 de miliarde de euro. Această valoare indică o scădere uşoară de 0,3% faţă de anul 2023. ….Deficitul balanţei comerciale a urcat la 32,9 miliarde de euro în 2024, cu 13,6% peste nivelul din anul anterior. ….Conform analizei soldului balanţei bunurilor pe grupe de mărfuri, se observă deficite la următoarele categorii:

Produse chimice şi plastice: 10,5 miliarde euro
Produse minerale: 5,1 miliarde euro
Metale comune: 4,5 miliarde euro
Produse agroalimentare: 3,1 miliarde euro
Textile, confecţii şi încălţăminte: 2,9 miliarde euro
Maşini, aparate, echipamente şi mijloace de transport: 2,5 miliarde euro
Alte mărfuri: 4,1 milioane euro …..” Integral: https://www.businessmagazin.ro/

“Topul judeţelor cu cei mai mulţi angajaţi: peste 40% dintre locuitori lucrează în Cluj şi Timiş, sub 20% în Botoşani şi Teleorman. În Bucureşti, ponderea este de peste 65%. Per total, doar 27,1% din populaţia rezidentă este prezentă pe piaţa muncii Harta pieţei muncii din România arată o economie împărţită între două reali­tăţi. În timp ce judeţele Cluj şi Timiş au reuşit să integreze peste 40% din populaţia rezidentă în munca salariată, alte zone ale ţării, precum Botoşani şi Teleorman, rămân sub pragul de 20%, arată datele de la INS analizate de ZF. Ponderea salariaţilor în totalul populaţiei este unul dintre cei mai relevanţi indicatori ai sănătăţii economice reale a unui judeţ, pentru că arată câţi oameni contribuie constant la economie, generează venituri şi susţin bugetele publice. „În cazul inegalităţilor geografice, constatăm chiar o agravare a situaţiei: unele judeţe cu o pondere scăzută a salariaţilor în totalul populaţiei au înregistrat în ultima perioadă evoluţii mai modeste decât media naţională şi decât unele judeţe cu pondere mare a salariaţilor“, susţine Ştefan Guga, director la Syndex România, în studiul Evoluţii şi perspective în relaţiile de muncă 2025-2026. Bucureştiul se detaşează net de restul ţării, cu peste 65% din populaţie salariată. Capitala concentrează un volum foarte mare de locuri de muncă, inclusiv pentru navetiştii din zonele limitrofe, de aceea nu a fost luată în considerare în top cinci judeţe cu cele mai mari ponderi ale salariaţilor în totalul populaţiei. În topul judeţelor cu cele mai mari ponderi ale salariaţilor se află Cluj, Timiş, Sibiu, Braşov şi Ilfov. …..” Integral: https://www.zf.ro/

“Investitorii din umbră  După ce multele ore muncite devin salariu, zeci de mii de transferuri sunt realizate din aplicațiile de pe telefon și ajung în conturile unor bunici, părinți sau copii din România. Începând din august 2025, Banca Națională a României publică un set nou de date, legat de remiterile personale. Remiterile, în sine, au sute de mii de povești individuale, acelea nu le pot spune decât cei care le trăiesc. Povestea generală a remiterilor, însă, a cifrei agregate ce are în spate aceste transferuri este la fel de importantă precum cea a investițiilor străine directe sau a fondurilor europene.  În termeni simpli, remiterile personale sunt transferuri private, voluntare, transfrontaliere între persoane din țări diferite și includ atât transferurile personale propriu-zise (sumele pe care românii plecați în străinătate le trimit acasă), cât și remunerarea netă a salariaților care lucrează peste graniță pe perioade mai mici de un an (venituri din muncă minus taxe, contribuții și cheltuieli locale). Statistic, apar ca încasări (intrări din străinătate către rezidenți) și plăți (ieșiri din România către nerezidenți). …. Pentru multe gospodării, înseamnă chirie plătită la timp, școală pentru copii și o plasă de siguranță în lunile grele. În cazul României, de mai bine de un deceniu, aceste sume, intrări nete și semnificative, au funcționat ca un amortizor: au atenuat șocuri și au susținut consumul și investițiile. În plus, au asigurat o parte din finanțarea unui deficit extern deloc mic. Per total, din 2013 până la jumătatea anului 2025, românii din afara țării au trimis acasă aproximativ 60 de miliarde de euro, o sumă remarcabilă, de peste două ori mai mare decât valoarea agreată inițial a PNRR. Un aspect important (ce se remarcă și din infografic) este stabilitatea și reziliența acestor sume. Cei plecați nu au uitat de „acasă”. Numai în 2024, încasările s-au situat în jur de 6,7 miliarde de euro (aproape 2% din PIB). Practic, suma este de două ori și jumătate mai mare decât acum un deceniu, pe fondul creșterii numărului de emigranți și a veniturilor lor. La capitolul plăți, aproximativ 1,7 miliarde de euro au părăsit România în 2024, cu circa 60% peste anul precedent. Per ansamblu, rezultă un net de aproximativ 5 miliarde de euro (încasări minus plăți). Dar după prima jumătate a anului 2025 încasările încetinesc, iar plățile accelerează. …. Pe partea de încasări, această scădere se explică probabil prin incertitudinile economice globale, creșterea costului vieții, ceea ce lasă multor români din străinătate mai puțini bani de trimis, dar și prin reîntregirea/mutarea familiilor în străinătate, care reduce obligațiile de întreținere din țară. Sau poate că mulți pur și simplu nu mai au cui să trimită bani acasă. Cât despre structura geografică a încasărilor, aproape jumătate din totalul remiterilor personale provine din Regatul Unit și Germania. Deși diaspora din UK este numeric doar un sfert din cea din Italia, Spania și Franța, în 2024 contribuția sa financiară o depășește acum pe cea a diasporei mult mai numeroase din aceste țări, iar față de acum un deceniu, nivelul din Regatul Unit este de aproximativ zece ori mai mare. …..” Integral: https://republica.ro/

“De ce protestez împotriva sistemului de justiție din România  Protestele astea împotriva corupției din justiție sunt emoționale și nu rezolvă nimic. E o problemă structurală și de mentalitate. E și o problemă de manipulare politică a protestelor și a agendei pe fondul unei disfuncționalități reale. Mai pe scurt, unii au interes să capitalizeze politic și să abată atenția de la alte probleme. Să vorbim sincer, fără perdea, mai spune cineva ceva de TVA-ul mărit, de prețurile mari? Totul a fost acoperit. …. Justiția din România este percepută de cetățeni ca fiind coruptă. Foarte multe dosare s-au prescris, mulți infractori au scăpat, chiar și experiența personală a unui justițiabil pe culoarele tribunalelor din România e traumatizantă. E un fapt cert că românii nu au încredere în justiția din România, doar infractorii au încredere în ea. …. Acest organism oficial, CSM, s-a constituit într-un veritabil sindicat al magistraților care controlează justiția din România. CSM-ul apără toți magistrații, nu există cazuri de magistrați sancționați pentru performanțe profesionale slabe, procese pierdute la CEDO. CSM-ul se încăpățânează să nu auto-regleze structura profesională a corpului magistraților, rămâne un scut împotriva oricăror încercări de responsabilizare. În CSM sunt doar magistrați aleși de magistrați. Nu există niciun fel de control al societății civile, nu există niciun fel de deschidere către critică, totul e închis, netransparent, sigilat. Mai mult, tot acest CSM controlează și Inspecția Judiciară, adică organul de verificare și control intern al magistraților. Pentru mine, în acest moment, magistrații au independență, dar nu au responsabilitate față de această independență și acționează ca o gașcă de breaslă grupată într-un sindicat. Nu acceptă nicio înnoire, nicio reformă, nicio sugestie, sunt duri, opaci, impenetrabili. .….” Integral: https://republica.ro/

“Ce urmează pentru România și Europa de Est. Avertismentul istoricilor: „Nu mai aveți timp”  Țările din Europa de Est, printre care și România riscă să “nu mai aibă timp” să construiască democrații cu adevărat consolidate, în contextul internațional actual, “care provoacă foarte mari neliniști“. ….. Thierry Wolton: Democrația nu cade din cer când bați din palme. Ea ține de o cultură de obișnuințe, de existența unei clase politice care să corespundă cu procesul sau cu proiectul democratic. E o probă de valori, care necesită timp.(…). Voi, în România, în Europa Centrală și de Est sau în Rusia, ieșiți după o noapte totalitară. Cum v-ați putea aștepta ca în doar 30 de ani să instaurați o democrație? E nevoie de răbdare și de timp. În Franța a fost nevoie de aproape un secol și jumătate ca democrația să se instaleze, să apară partide politice. Și nici la noi nu merge prea bine”. ….“Având în vedere situația internațională, care provoacă foarte mari neliniști, nu știu dacă voi, în Europa Centrală și de Est, veți avea cu adevărat timpul să construiți țări cu adevărat democratice. Știu că e un discurs pesimist, dar, din păcate, chiar asta cred”, a spus el. …. Da, desigur că este posibil (să ajungă la putere un lider autocrat – n.r.). Și nu vorbim doar de România. Cred că democrația pierde teren, în mare măsură. Vedem ce se întâmplă în lume, o lume din care face parte și România, pentru că România nu este în altă parte. Există din ce în ce mai puține țări democratice și din ce în ce mai multe țări în care apare autoritarismul. Hai să nu-i spunem “dictatură”. Nu este exclus ca o parte a Europei să aleagă calea autoritară. Nu comunismul. Cu ăla s-a terminat, sunt convins. Nu neapărat dictaturi puternice, ci regimuri autoritare”. …. Wolton a avertizat că deși nu vom experimenta din nou dictatura comunistă, un lider autoritar are aceleași obiective, și anume să rămână cu orice preț la putere, iar acest lucru duce, inevitabil, la abuzuri. “Îmi place mult această propoziție care spune că “puterea corupe, și puterea autoritară corupe și mai mult”, iar corupția din sânul societății servește puterii, spune Wolton. El a dat exemplul premierului maghiar Viktor Orban, care, deși a fost un dizident anticomunist în anii tinereții, a ajuns să întemeieze un regim autoritar, iliberal. Regimul său “pune botniță opoziției și încalcă statul de drept”, dar este la limita caracterizării ca lider autoritar, iar “societatea putrezește și democrația dă înapoi”, spune Wolton. “Nici dumneavoastră n-aveți cum să scăpați cu totul. Există acest risc. Dar nu ghicesc în cafea, deci vă spun ce cred despre evoluția lucrurilor”, a avertizat el. …..” Integral: https://stirileprotv.ro/

“Prognoză șocantă: Vladimir Putin are „în plan să declanșeze Al Treilea Război Mondial într-un an”  …. Un șef al serviciilor de informații militare ucrainene susține că deține informații din interior despre planuri de luptă rusești extrem de periculoase, care ar putea devasta lumea. Locotenent-generalul Kyrylo Budanov a afirmat că Putin intenționează să ocupe trei state membre NATO și UE — Estonia, Letonia și Lituania — în anul 2027. Șeful serviciilor de informații ucrainene a adăugat că despotul rus ar avea, de asemenea, planuri de a ataca Polonia, prin lovituri militare, fără a intenționa însă o invazie imediată, mai scrie sursa citată. …. Budanov, ale cărui forțe se află în spatele multor atacuri ucrainene pe teritoriul controlat de Rusia, a avertizat: „Conform planului inițial, Federația Rusă ar fi trebuit să fie pregătită să înceapă operațiuni în 2030. Acum, planurile au fost ajustate și revizuite, termenul fiind devansat pentru 2027.” O acțiune militară rusă de invadare sau lovire a unor state NATO ar declanșa Articolul 5 al Alianței, care stipulează că un atac asupra unui stat membru este considerat un atac asupra tuturor, obligând celelalte țări să acorde asistență, inclusiv militară, pentru restabilirea securității. În acest caz, situația ar fi percepută drept declanșarea unui război la scară largă. …. Șeful serviciilor de informații a mai spus: „Pentru ca un imperiu — iar ei se percep ca un imperiu — să se dezvolte, trebuie întotdeauna să se extindă undeva, să-și lărgească influența și teritoriul.” Pe alte fronturi, Putin ar fi limitat de Statele Unite în Pacific și de China și regiunea Arctică în alte zone. „A rămas doar Occidentul”, a spus el, precizând că Putin prezintă constant Europa drept „flămândă”, „bolnavă”, „slabă” și „indecisă”. Cele trei state baltice — Estonia, Letonia și Lituania, toate foste republici sovietice — ar urma să fie „ocupate”, potrivit presupuselor planuri de luptă. Budanov a adăugat: „Polonia este, potrivit planurilor pe care le cunoaștem, vizată exclusiv pentru lovituri, pentru o campanie militară fără ocupare.” …..” Integral: https://stirileprotv.ro/

“Alocația copiilor va crește prin lege în funcție de prețul unui pachet de țigări  …. „În urmă cu 5 ani puteai să cumperi un pachet de țigări pe zi cu alocația lunară. Acum abia de îți ajung pentru trei săptămâni”, spune Silviu Costache, președintele Consiliului Național al Elevilor. Guvernul a precizat că, începând din luna ianuarie, alocația va crește de fiecare dată când se mărește și acciza pe tutun. Au existat propuneri, firește, ca etalonul să fie un pachet de țigări și o vodcă mică. Acestea însă au căzut în urma consultațiilor cu experți în domeniu care au scos în evidență faptul că „ăștia micii nu prea mai beau, mai mult fumează”. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/

Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 17 decembrie! Vremea va fi predominant închisă în majoritatea regiunilor țării, fără precipitații semnificative. Temperaturile se vor menține ușor peste normalul perioadei, cu maxime diurne cuprinse între 4 și 8°C, iar minimele  vor coborî spre valori de 0–3°C, fără  ger accentuat. Ceața și norii joși vor fi prezenți pe alocuri, mai ales în zonele joase și în marile orașe, contribuind la o atmosferă umedă și mohorâtă. Bucuresti: 3/0 gr.C.

“Deficitul extern al României a ajuns la 8,2% din PIB. De ce contează  România a încheiat anul 2024 cu o deteriorare semnificativă a poziției sale externe, potrivit Raportului anual al Băncii Naționale a României privind balanța de plăți, publicat marți. Deficitul de cont curent a urcat la 28,9 miliarde de euro, echivalentul a 8,2% din PIB, față de 6,7% în anul precedent. Nivelul este printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană și semnalează o problemă structurală: economia românească consumă sistematic mai mult decât produce pentru piețele externe. …. De unde vine deteriorarea Raportul BNR identifică trei surse principale: 1. Importurile au continuat să avanseze, în timp ce exporturile au stagnat. Deficitul balanței bunurilor a ajuns la aproape 33 de miliarde de euro, reflectând competitivitatea slabă a producției interne și cererea internă ridicată. 2. Serviciile – unul dintre puținele puncte forte externe ale României – au adus un surplus mai mic decât în anul anterior, în special pe fondul scăderii veniturilor din transporturi și servicii pentru afaceri. 3. Transferurile din fonduri europene au fost mai reduse. Intrările de fonduri europene cu caracter curent au scăzut, diminuând o sursă importantă de echilibrare a contului curent. Un element esențial al analizei BNR este că deficitul extern nu a crescut ca urmare a unei explozii a investițiilor, ci ca efect al reducerii economisirii naționale, în special în sectorul public. În 2024, consumul a crescut mai rapid decât veniturile, economisirea s-a redus, iar diferența s-a reflectat direct în importuri mai mari și într-un deficit extern mai adânc. Datele arată clar că sectorul public este principalul contributor la această deteriorare, în timp ce sectorul privat a rămas relativ echilibrat din punct de vedere extern. …..” Integral: https://hotnews.ro/

“Verdictul unui cunoscut economist după măsurile de austeritate luate de Guvernul Bolojan: „Efecte așteptate”. Ce urmează în 2026  …. În august, septembrie și octombrie, consumul în rândul populației a scăzut cu 2-5%, iar pentru final de an se așteaptă continuarea tendinței. Doar la alimente, în octombrie 2025, consumul de alimente a scăzut cu 7%. ….„Sunt niște efecte care erau de așteptat, în momentul în care mărești taxe și impozite, în momentul în care îngheți salarii și pensii. Nu poți spera la o creștere economică dacă majorezi taxe și impozite. Apoi, nu poți vorbi despre creștere economică în contextul în care nu stopezi irosirea banului public și nu realizezi proiecte care să rezolve la nivel fundamental anumite dezechilibre și probleme din economie”, a explicat cadrul universitar. ….„Dacă vorbim despre reforme, trebuie să ne referim, de exemplu, la sistemul de pensii. Este el sustenabil? Nu. Atunci ce facem cu el? Potrivit unui studiu recent, până în 2040, numărul de persoane active în câmpul muncii va scădea cu aproximativ 600.000. Este un semnal de alarmă. Practic, numărul celor care vor plăti contribuții va scădea. Vorbim despre o dinamică, dar statul nu face nimic. Apoi, reforma administrativ-teritorială. Avem o mulțime de primării. Este nedemocratic și nesustenabil să finanțezi o mulțime de primării care nu mai reprezintă aproape pe nimeni. Apoi, o mulțime de instituții care-și dublează activitatea. De ce să nu am una singură în loc de patru? De ce să am câteva zeci de primării în loc de una?”, a mai declarat economistul. …..” Integral: https://ziare.com/

“Poate fi privatizat fiscul? Utopie sau soluție radicală la criza colectării veniturilor publice? Una dintre problemele cronice cu care se confruntă recurent orice guvern este slaba performanță de care se face vinovată ANAF. Potrivit Raportului de performanță pe anul 2024, s-au colectat venituri bugetare nete de 459,87 miliarde lei, la un PIB (Produs Intern Brut) de aproximativ 1765,5 miliarde lei. În procente reprezintă 26,06% grad de colectare, o cifră extrem de redusă – pentru comparație în Cehia este de 35%, iar în Polonia ajunge la 37,5%. Ecartul de TVA (Taxa pe Valoarea Adăugată), diferența între ce ar trebui să încaseze statul și ce încasează în realitate, este de aproximativ 35…40 miliarde lei anual. Banii aceștia nu apar în nicio factură și cel mai probabil provin din fraudele cu cereale, legume, fructe, flori, nisip, balast, pietriș, materiale de construcții, carburanți, alcool, bușteni, fier vechi, tutun, cherestea și lista poate continua. Pe lângă performanțele slabe ale acestei instituții fundamentale, unde lucrează 22.500 de salariați, se adaugă și lipsa de transparență, recunoscută public în iulie 2025 de ministrul de finanțe, dl. A. Nazare. …. Dacă se dorește în mod real o schimbare de paradigmă, în sfera colectării veniturilor fiscale datorate bugetului public de stat, în opinia subsemnatului, soluția este privatizarea parțială a ANAF. Deși pare de neimaginat, în Europa, Banca Națională a Elveției (Swiss National Bank – SNB), o entitate privată, este deținută în proporție de 55% de cantoane sau bănci cantonale, restul se tranzacționează pe bursă (SIX Swiss Exchange) începând cu anul 1907. …. Dacă s-au privatizat Petrom, unde statul prin Ministerul Energiei mai deține 20,7%, băncile de Dezvoltare, Agricolă, Comercială – privatizate integral, Transgaz unde Secretariatul General al Guvernului deține 58,5%, producătorul de energie electrică Hidroelectrica, unde Ministerul Energiei deține 80% din companie, nu văd niciun impediment să nu rezolvăm pe baza mecanismelor economiei de piață lipsa de eficiență a ANAF. O soluție demnă de anul 2026 este transformarea Agenției în societate pe acțiuni și privatizarea parțială în mod inteligent. Un procent de 49% din acțiuni ar rămâne în proprietatea statului, 21% s-ar putea vinde pe bursă, iar restul de 30% să se acorde cu titlu gratuit, dar fără posibilitate de înstrăinare, către fondurile de pensii pilon II, unde sunt înrolați peste 8,3 milioane de cetățeni. Noua Agenție poate să împrumute metode de organizare și conducere care să-i asigure o binemeritată independență prin studierea modului de funcționare a Băncii Naționale a Elveției, a celei mai vechi bănci centrale din lume – Sveriges Riksbank – înființată în Suedia în anul 1668, din experiența Băncii Angliei, ce a început să funcționeze din 1 august 1694 și desigur a BNR, a 13-a bancă centrală din lume. Ideea de a acorda gratuit 30% din ANAF pleacă de la premisa ca o parte din profiturile viitoarei companii ANAF S.A. să ajungă și la cetățenii obișnuiți, prin intermediul conturilor individuale de pensie administrate privat. …..” Integral: https://republica.ro/

“Institutul sfeclei, ținta unor afaceri cu clădirile statului. Zahărul se importă în proporție de 80%  …. Am închis fabricile una după alta și am îngropat cercetarea agricolă de la Fundulea, recunoscută în toată Europa. Inspectorul Pro a aflat că și terenul institutului de altădată, care se întindea pe 500 de hectare, s-a împuținat de 5 ori. Sfecla de zahăr a devenit un lux Singurul institut al sfeclei de zahăr din România care făcea 1.000 de tone de sămânță pe an, producea 3 milioane de tone de sfeclă și acoperea tot necesarul de zahăr … pe care astăzi îl importăm este acum în paragină. Din 300 de angajați, câți erau în ’96, institutul mai are o contabilă, un jurist și un director cu delegație, care se asigură că imobilul nu e vandalizat. Cercetătorii au plecat după ce nu și-au mai primit lefurile. …. Institutul a ajuns de râpă începând cu 2005, din cauza subfinanțării cronice și a afacerilor păguboase. Vinovate sunt vechile conduceri ale Academiei de Științe Agricole, pe scurt ASAS – în calitate de coordonator științific, și Ministerul Agriculturii – ordonatorul de credit. Din momentul în care institutul nu a mai produs nimic, fostul director, care între timp a decedat, a închiriat clădirile și terenurile unor firme. Acestea s-au instalat aici pentru sedii de birouri, restaurante sau alte lucrări agricole. Unii chiriași nu și-au respectat contractele și nu au plătit, nici până astăzi, chiria către institut, fapt știut de oficialii ASAS. ….Alte două firme care au datorii de aproape 50.000 de euro sunt legate de numele fostului ministru al Agriculturii, Stelian Fuia. Una dintre companii a aparținut surorii sale, iar cealaltă a fost administrată chiar de el. Ambele sunt în faliment, iar Institutul este înscris la masa credală. …. Administratorul judiciar al firmei lui Fuia confirmă că și societatea care a aparținut fostului ministru are de dat bani înapoi către institut. În 2020, la 15 ani distanță, Curtea de Conturi a dispus recuperarea sumelor restante… Prea târziu, însă… Instanța a decis că fapta e veche. Atât fostul director, cercetat inițial pentru delapidare și abuz în serviciu, cât și una dintre firme, acuzată de evaziune fiscală și complicitate la delapidare, au rămas fără sancțiuni. Dosarul a fost clasat. …..” Integral: https://stirileprotv.ro/

“„Matematica n-a ajutat pe nimeni în viață. Uite-l pe vecinul Costel. Se blochează la tabla înmulțirii când numerele trec de 6, dar are trei apartamente și un BMW” În lumea contemporană, matematica nu e doar o materie dificilă – este aproape o anomalie socială. Orice adolescent care se entuziasmează prea tare de o ecuație, ie sau teoremă e pus imediat la punct: „Ce vrei să te faci, profesor? Și cu asta ce o să mănânci?” „Matematică? Ce pierdere de timp! Lasă prostiile, fă ceva util, ceva cu bani!” Iar clasicul absolut, auzit de la Tokyo la Paris, de la București la Buenos Aires: „Matematica n-a ajutat pe nimeni în viață. Uite-l pe vecinul Costel. Se blochează la tabla înmulțirii când numerele trec de 6, dar are trei apartamente și un BMW!” Într-o civilizație în care succesul se măsoară în metri pătrați și cai putere, matematica devine automat suspectă: prea abstractă, prea serioasă, prea… fără folos. Și, desigur, argumentul suprem: „Eu n-am folosit niciodată integralele în viață. Deci de ce ar avea nevoie copilul meu de ele?” ….Alexandru cel Mare, elev al lui Aristotel, crescut în această cultură „nepractică”, a fondat Alexandria și a transformat-o într-un centru intelectual de prim rang. Ulterior, Ptolemeu I Soter și urmașul său, Ptolemeu al II-lea, au creat aici Museion și celebra bibliotecă, atrăgând poeți, matematicieni și astronomi din toate colțurile lumii. …. Aceeași ierarhie a valorilor a persistat: la Cambridge, universitate înființată în secolul XIII, nu a existat facultate de inginerie până în a doua jumătate a secolului XIX. Utilul nu era considerat știință – o atitudine pe care lumea modernă, obsedată de aplicabilitate imediată, nu reușește să o înțeleagă. Chiar și la Universitatea Tokyo, ordinea departamentelor trădează aceeași viziune: la litere, filosofia e prima, sociologia e ultima; la științe, matematica e prima, biologia și chimia sunt ultimele. Formula e simplă: nefolositorul e nobili, utilul e banal. …. Dacă înțelegi matematica, poți descifra dinamica newtoniană, teoria relativității, biologia moleculară – aceleași legi care guvernează atomii și galaxiile. Este limba în care e scris universul. Și are un privilegiu unic: este atemporală. Fizica, chimia, biologia se rescriu constant – manualele de acum 50 de ani sunt deja muzeu, iar cele de azi vor fi muzeu mâine. Matematica? Universală. Teoremele lui Euclid din secolul al III-lea î.Hr. rămân neschimbate. Elevii de peste două secole le vor studia exact cum le studiem noi azi. Inutile. Dar eterne. …. Același principiu se aplică și limbilor străine. Nu învățăm engleza pentru a emigra în America, nici franceza pentru a ne stabili în Franța. Chiar nefolosite practic vreodată, aceste limbi ne îmbogățesc – deschid ferestre spre alte universuri conceptuale, alte moduri de a gândi și simți lumea. Matematica? Aici toată lumea decide ce e util. Dar uităm ceva fundamental: procesul învățării nu e o tranzacție comercială. Expunerea la idei – chiar abstracte, chiar fără aplicatie imediată – înseamnă acumulare și creștere.  …..” Integral: https://republica.ro/

“Răspunsul dat de CSM unui fost europarlamentar care a cerut lămuriri privind plângerea penală depusă de instituție împotriva vicepremierului Oana Gheorghiu  Vlad Gheorghe o acuză pe președinta Consiliului Superior al Magistraturii, Elena Costache, de abuz în serviciu, fals și instigare la uz de fals, într-o postare pe Facebook în care invocă un răspuns primit de el de la CSM. Vlad Gheorghe spune că a cerut lămuriri CSM după ce în urmă o lună instituția a depus o plângere la Parchetul General sub aspectul săvârşirii infracţiunii de incitare la violenţă, ură sau discriminare” împotriva vicepremierului Oana Gheorghiu pentru afirmațiile despre pensiile magistraților făcute într-un interviu pentru Digi24. El a solicitat, în scris, instituției conduse de judecătoarea Elena Costache „să precizeze cum au luat acea decizie, în condițiile în care nu existase nicio ședință a Consiliului în perioada respectivă” și să publice plângerea penală. ….. Vlad Gheorghe spune că în răspunsul primit instituția nu clarifică în ce condiții s-a luat decizia formulării plângerii penale, făcând trimitere doar la conținutul comunicatului de presă publicat în 10 noiembrie pe site-ul instituției. „Miroase a infracțiune la CSM”, scrie Vlad Gheorghe în postarea pe Facebook. „Practic, recunosc că am avut dreptate. Nu au nicio decizie luată în plenul CSM pentru depunerea plângerii penale. Răspunsul lor este penibil din punct de vedere juridic, pentru că se referă strict la comunicatul de presă, susținând că aș fi contestat comunicatul. Niciun răspuns despre cererea mea de publicare a deciziei în sine și nici despre vreo ședință a Consiliului în care s-ar fi decis așa ceva”, scrie Vlad Gheorghe. .Fostul europarlamentar susține că președinta CSM, în calitate de semnatară a plângerii, este pasibilă de abuz în serviciu, fals și instigare la uz de fals, „pentru că nu putea semna ceva ce CSM nu a decis niciodată și nu trebuia să comunice public ceva ce nu a existat”. ….” Integral: https://hotnews.ro/

“Momentul zero al Justiției. Fără o reformă reală și în adâncime, sunt de pus la îndoială toate soluțiile influențate de capii grupării Savonea, trecute și viitoare  Acesta este momentul în care Justiția fie se reformează, fie va fi ratat momentul și deci aproape imposibil de reparat într-un viitor apropiat. În forma actuală, total netransparent, ascunzându-se după independența mult clamată, capii au transformat-o într-o pânză de păianjen făcută din rețele bine puse la punct, cu fiecare om la postul potrivit, cât să răspundă negreșit ordinului de sus. Dacă magistratul nu se lăsa supus presiunii, nu-i nimic, s-au inventat alte proceduri administrative, care sunt 100% sub controlul capilor- detașări, penalizări, degrevări de dosare, inspecții judiciare, extrageri din complet și așa mai departe. Întrebarea este dacă acest cutremur va provoca o reformă structurală a întregului sistem sau dacă vom asista la un alt episod din „câinii latră, caravana trece”. Capii clanului joacă de pe poziții de forță, anunță și transmit pe diferite canale că urmează răzbunarea.  Toți cei care au protestat sau au semnat protestele urmează să fie executați. În acest fel, capii demonstrează, în chip mafiot, cum cei care ies din rând nu au nicio șansă și sunt eliminați, indiferent de cum îi cheamă sau câți sunt. Singura modalitate în care se poate reforma cu adevărat acest sistem capturat de gruparea Savonea este ca magistrații onești să ducă acest demers până în pânzele albe – ori se reformează sistemul cu susținere și presiune publică, ori lupta e pierdută pe multă vreme de acum încolo. De asemenea, foarte important pentru perioada următoare este ca toți cei care au participat ca această pseudo-justiție, care au construit și servit această rețea și acest mod de lucru, să plece. Altfel, ce încredere să ai într-un proces care e prezidat de doamna președinte a Curții de Apel București și într-o sentință dată de ea? Sistemul – așa cum există astăzi – este perfect pentru infractori, magistrați corupți, sfere de influență, politicieni cu probleme și serviciile veșnic nederanjate, opace, cu tentaculele peste tot. Mă întreb, între altele, ce mai caută domnul Predoiu în Guvern. Sper să răspundă și el pentru toate cele care se vor demonstra că au fost în responsabilitatea lui. De asemenea, trebuie să răspundă și cei care au mânărit dosarele de plagiat, inclusiv pe cel al fostului prim ostaș al României, Ciucă. …..” Integral: https://republica.ro/

“Dragoş Damian, Terapia Cluj: Hopa! Jensen Huang, şeful Nvidia, companie cu o valoare de piaţă cât 10 PIB-uri ale României: Trebuie să revenim la producţie. Nu fiecare persoană de succes trebuie sa aibă un doctorat. Nu fiecare persoană de succes trebuie să fi ajuns la Stanford sau MIT  …..  Când şeful celei mai valoroase companii din lume spune că nu toată lumea trebuie să aibă licenţe, masterate şi doctorate, sistemul de educaţie trebuie să îşi reconsidere priorităţile. Când şeful celei mai valoroase companii din lume spune că tinerii ar trebui să se îndrepte către munca în fabrici (adaug eu, uzine si combinate), probabil că tinerii ar trebui să se îndrepte către meseriile din fabrici, uzine şi combinate sau către profesiile care nu vor putea fi înlocuite de digitalizare, robotizare şi inteligenţă artificială. În sediile universităţilor din România, în birourile din clădirile de clasa A şi în sălile de conferinţă din hotelurile de cinci stele – unde specialiştii vorbesc fandosit şi ceremonios despre digitalizare, robotizare si inteligenţă artificială –  există o lipsă enormă de personal pentru curăţenie, de personal pentru servicii, mentenanţă si reparaţii, de pompieri, de personal de pază. Lipsesc de peste tot electricieni, instalatori, excavatorişti, faianţari, tractorişti, operatori industriali, lucrători în agricultură, culegători, şoferi, menajere, bone, persoane îngrijire vârstnici, lipsesc specialişti pentru multe, multe alte profesii din fabrici, uzine şi combinate. Nu mai este nimeni în România pregătit sau doritor de muncă fizică, rezultatul a 35 de ani de dezindustrializare, de migrare către vest a majorităţii românilor foarte buni meseriaşi, de batjocorirea  ”Dorel” a muncitorilor, de nimicire a învăţământului profesional, de vise care le umbla în cap conducătorilor noştri despre digitalizare, robotizare şi inteligentă artificiala. .….” Integral: https://www.zf.ro/

“Make Europe Great Again: Federalizarea pe model american – singura cale spre suveranitate reală, împotriva fragmentării UE în 27 de state vulnerabile și condamnate la irelevanță  Europa se confruntă cu provocări interne și externe care testează coeziunea sa, în contextul unei relații transatlantice marcată de asimetrie strategică. Documentele oficiale americane, precum Strategia Națională de Securitate (NSS) din 2017 și 2022, subliniază că UE este un partener esențial în promovarea valorilor democratice, securității și prosperității globale. De exemplu, NSS 2022 descrie Europa ca “un partener indispensabil”, subliniind cooperarea în fața amenințărilor comune precum Rusia și China. Totuși, ediția 2025, lansată pe 4 decembrie de actuala administrație a SUA, introduce o notă critică, acuzând UE de politici care ar submina “libertatea politică și suveranitatea” europeană, promovând în schimb relații bilaterale cu state membre și “rezistență” la traiectoria actuală a integrării europene.  Această abordare nu reprezintă o conspirație explicită de dezmembrare a UE, ci un efect centrifug, care privilegiază interesele naționale americane și întărește logica unei “Europe a capitalelor” în detrimentul instituțiilor federale. ….. Documentul prioritizează relații bilaterale cu state “aliniate”, fără a propune explicit ieșiri din UE, dar cu un efect clar de slăbire a coeziunii instituționale.Exemple concrete ilustrează această asimetrie: Polonia: Relație strategică privilegiată pe flancul estic, cu investiții americane majore în apărare (peste 10 miliarde USD în echipamente SUA din 2014-2024), exploatând tensiuni cu UE privind justiția și fondurile de redresare. Ungaria: Toleranță față de derapajele lui Viktor Orbán, cu acorduri energetice bilaterale care ocolesc sancțiunile UE împotriva Rusiei. Italia: Abordare pragmatică ca stat pivot în Mediterană, cu parteneriate în energie Austria: Poziție ambiguă, ca stat neutru constituțional dar integrat economic în UE Aceste relații bilaterale, deși nu un plan de “scoatere” din UE, fac decizia comună tot mai dificilă, favorizând o Europă fragmentată unde statele mici devin dependente de superputeri externe. Lecția istoriei: Europa fără unitate nu are suveranitate. Avem nevoie de federalizare nu de feudalizare, nu de fragmentare ….. În contrast, SUA funcționează din 1789 ca federație consolidată, cu o politică externă unică (prin Departamentul de Stat), o armată federală (sub control prezidențial), un buget federal semnificativ (7.01 trilioane USD în 2025, reprezentând 23% din PIB) și capacitate de decizie rapidă. Europa, cu 27 de mini-politici externe și veto-uri, încearcă să navigheze într-o lume a imperiilor geopolitice – SUA, China, Rusia – fără o voce unită echivalentă. De ce federalizarea este singura opțiune realistă Ideea că suveranitatea se recâștigă prin întoarcere la state-națiune este contrazisă de realitate: nici Germania (PIB 4.5-4.7 trilioane USD în 2025), nici Italia (2.3-2.5 trilioane USD) sau Polonia (0.9-1.0 trilioane USD) nu au masă critică globală individuală. Fragmentarea UE ar transforma continentul într-un “teren de joacă” pentru puteri externe, statele naționale pierzând accesul la piața unică (14,5% din PIB-ul global) și fondurile de coeziune (392 miliarde EUR 2021-2027). Militar, costul “non-Europei” în apărare estimează costuri în creștere de 57 miliarde EUR anual, din cauza duplicării sistemelor (170 tipuri de arme vs. 30 în SUA) și dependenței de importuri (64% din SUA în 2020-2024). Federalizarea nu înseamnă dispariția identităților naționale, ci transfer clar de competențe strategice (apărare, politică externă, energie), un guvern european legitim democratic (prin alegeri directe) și un buget federal capabil de autonomie (ex: Fondul European de Apărare, 5.4 miliarde EUR investiți în 162 proiecte, creând 32.413 locuri de muncă. …..” Integral: https://republica.ro/

“Previzibil. Și în 2025, cuvântul anului în România este „Dă-mi 100 de lei până la salariu”  Ca la fiecare final de an, Academia Română stabilește care a fost cuvântul anului în țara noastră, doar că de câțiva ani încoace acest demers a devenit unul extrem de repetiv. Asta pentru că și în 2025, pentru al 8-lea an consecutiv, cuvântului anului în România a fost „Dă-mi 100 de lei până la salariu”. Ultima dată când „Dă-mi 100 de lei până la salariu” nu a fost desemnat cuvântul anului în România s-a întâmplat în 2017, când câștigător a fost „Boss, dă și tu o țigară!”. De atunci însă niciun alt cuvânt sau o altă expresia nu a mai reușit să-i ia fața lui „Dă-mi 100 de lei până la salariu”. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/

Buna dimineata intr-o zi de marti, 16 decembrie! Vremea va fi mai caldă decât normalul perioadei în aproape toată țara până in 21 decembrie.  Norii joși vor fi des intalniti, mai ales dimineața și noaptea, iar vântul va sufla slab și moderat. Precipitațiile vor fi puține, sub formă de ploi slabe sau burniță, izolat, în special în vest și sud.   Valorile termice vor fi  mai ridicate decât cele specifice perioadei: maximele vor fi între 5 și 10 gr, iar minimele între -7 și 5 gr, Bucuresti: 5/-1 gr.C.

“Un român plătește pentru trei: Cum funcționează cu adevărat sistemul de sănătate și de ce e aproape de colaps …. România are 17 milioane de asigurați, însă doar 6,6 milioane de contributori, persoane care plătesc asigurarea de sănătate. Practic, doar unu din trei români, avertizează experții. În Germania, de exemplu, sistemul public de sănătate acoperă peste 74 de milioane de persoane, iar numărul celor care contribuie trece de 58 de milioane. „Nu există sănătate gratis”, explică Sorin Anagnoste, conferențiar universitar doctor în cadrul Academiei de Studii Economice și coordonator al studiului „Transparența banilor din sistemul medical românesc”. „Toată lumea trebuie să contribuie. Chiar dacă vorbim de o sumă modică, de 10 lei pe lună, de 15 lei pe lună, trebuie să contribuim, pentru că toată lumea beneficiază de sistemul, într-un fel sau altul. Și atunci, trebuie să învățăm să contribuim. Nu sunt în favoarea deducerilor. Avem deja peste 15 categorii astăzi care, sunt exceptate de la plată. Și dacă vrem să fim serioși, trebuie să cotizăm și să contribuim la acest sistem” ….. „Noi astăzi cheltuim undeva la 6,2% din produsul intern brut al țării pentru sănătate. În vest… media europeană este undeva la 10,5-11% … Costul nu o să scadă niciodată, din contră o să crească din ce în ce mai mult”, afirmă Sorin Anagnoste. Potrivit studiului ASE, România cheltuiește cu mult sub media europeană per pacient: 1051 de euro, comparativ cu 2000 – 3000 euro cât cheltuie alte state. Sistemul este subfinanțat la ce nevoi are, avertizează analistul. Toate aceste dezechilibre au creat un sistem disfuncțional. În România, deși plătești contribuția la sănătate, te poți lovi de obstacole absurde. Timpul de așteptare pentru o simplă investigație poate dura și un an, observă Sorin Anagnoste. „Am fost surprins de multe ori să văd că am nevoie de anumite investigații imagistice… și să trebuiască să aștept un an de zile la spitalele de stat. Deci, practic, să nu pot să beneficiez de serviciile pentru care contribuit”. …..” Imtegral:https://republica.ro/

“De ce coșul de cumpărături e un barometru economic mai bun decât PIB-ul  …. PIB-ul adună tot ce se produce într-o economie: bunuri, servicii, investiții, cheltuieli publice. Este un indicator al volumului, nu al confortului. Economia poate crește, chiar dacă pentru o mare parte din populație lucrurile devin mai dificile. Coșul de cumpărături, în schimb, este experiența economică repetată. El reflectă ceea ce oamenii cumpără săptămână de săptămână, nu ce se produce undeva în agregat. De aceea, schimbările de preț din coș sunt resimțite imediat, în timp ce variațiile PIB-ului rămân abstracte. Frecvența bate mărimea PIB-ul se calculează trimestrial sau anual. Coșul de cumpărături se „măsoară” zilnic. Fiecare vizită la supermarket este o mini-evaluare a economiei. Această frecvență îl face un barometru mult mai sensibil. O scumpire mică, dar constantă, la alimente sau produse de bază poate trece aproape neobservată în PIB, dar devine rapid o sursă de tensiune pentru gospodării. ….Oamenii nu spun „PIB-ul a crescut, deci o duc mai bine”. Spun „am luat mai puține lucruri cu aceiași bani”. În economie, percepția nu este un detaliu secundar; ea influențează comportamente, decizii și așteptări. ….Dacă vrei să înțelegi starea reală a unei economii, nu întreba doar cât produce. Uită-te cât de des oamenii se opresc în fața raftului și renunță la ceva. Acolo începe adevărata statistică economică. …..” Integral: https://hotnews.ro/

“Sfârșitul de an nu aduce și sfârșitul necazurilor în economia națională ….. Speranța a fost deșartă: nimic nu s-a întâmplat, nimeni nu s-a aplecat asupra pieței de energie, atât de bine reglementată, asupra prețurilor umflate cu pompa, fără ca cineva să răspundă pentru asta. Și, colac peste pupăză, vedem că accizele din zona combustibililor se măresc din nou, începând cu 1 ianuarie 2026. Dacă au crescut cheltuielile, este normal să apară noi taxe, cum altfel?! …. Cum spuneam, am stat să observ ce măsuri vor lua și pentru oprirea risipei în cheltuirea resurselor bugetului de stat, să văd cum vor eficientiza hemoragiile bugetare, inutile pentru societate sau cetățeni, utile numai pentru cei care încasează salariile, așa-numitele sinecuri. Exemple sunt, sunt convins, cunoscute fiecărui cititor sau auzite în media, iar pe acestea văd că dl. Bolojan nu le-a atins, pentru că, după vreo două-trei luni de certuri în coaliție, nu s-a tăiat nimic consistent din bugetul de stat, astfel încât să poți spune că a început diminuarea deficitului bugetar, de grija căruia toată lumea murea acum cinci luni. Acum… este bine tot. Ce să înțelegi din aceste acțiuni furibunde ale decidenților? Că deficitul bugetar a fost o perdea de fum, că dezastrul a fost rezolvat numai cu tăierea salariilor și pensiilor, creșterea taxelor și impozitelor, mai ales la proprietăți și autovehicule, iar acum preocuparea prioritară este majorarea colectării și alocarea de noi fonduri pentru investițiile ce trebuie finalizate…  ….. Am înțeles din declarațiile d-lui Bogdan Ivan, ministrul Energiei, că știe despre lacunele grave petrecute în piața energiei electrice, despre traderi neonești, dar care n-au pățit nimic până acum, și că, din constatările domniei sale, un tarif apropiat de 1,07 lei/kWh ar fi un tarif decent. Ce să mai spui, după un asemenea raționament „științific”, bazat pe argumentele pieței caracteristice? Dl. Ivan ori dorește să ne convingă că nu prea îl interesează situația din societățile subordonate, ori consideră că noi suntem neinformați și nu înțelegem mecanismele pieței de energie, care pun traderii la grele încercări (este greu să rotești aceeași cantitate de energie în piața de trading și să-i crești prețul după fiecare vânzare…), iar pe noi, consumatorii, să ne pună să plătim, de bună, energia produsă numai de companii de stat, umflată de patru ori, în timpul ministeriatului d-lui Virgil Popescu, fără vreo justificare legală sau tehnică, tot dumnealui lăudându-se cum ne protejează de speculanți, dar nu ne dăm noi seama. ….Vedem că dl. Bolojan se face că nu vede aberațiile din piața de energie, care au adus în faliment o serie întreagă de întreprinzători, au forțat consumatorii casnici la tot felul de restricții, pentru că, de anul trecut, costul utilităților pentru o familie a depășit 60% din veniturile lunare, în lunile reci ale anului, ceea ce nu se întâmplă în nicio țară membră UE sau nemembră (în Egipt, costurile pentru utilități nu depășesc 12% din venituri).  …….” Integral: https://ziare.com/

“România productivă vs. România dependentă: cifra care explică presiunea pe buget, inegalitățile regionale și fragilitatea sistemului de pensii  Datele publicate luni de Institutul Național de Statistică, valabile pentru toamna acestui an, arată că raportul dintre pensionari și salariați este de 8 la 10 la nivel național. Acest lucru e un indicator de echilibru economic, care ne spune câți oameni activi susțin prin contribuții sistemul public de pensii. Diferențele dintre județe sunt însă foarte mari: în București–Ilfov sunt 4 pensionari la 10 salariați, în vreme ce în Teleorman sunt 14 pensionari la 10 salariați, iar în Vaslui – 13 pensionari la 10 salariați. Acest raport explică de ce unele regiuni pot susține servicii publice și altele depind masiv de transferuri bugetare. El este, practic, o hartă a României productive versus România dependentă. Pensia medie crește pe hârtie, dar în realitate scade În trimestrul al treilea din 2025, spune INS, pensia medie lunară a ajuns la 2.941 lei, în creștere cu 0,3% față de trimestrul anterior. Doar că, din cauza inflației mari, puterea de cumpărare a scăzut de fapt. Indicele pensiei reale este de 94,1%. Asta înseamnă că, după ajustarea cu inflația, pensionarii pot cumpăra mai puțin decât înainte. De ce contează această diferență: Pentru că multe dezbateri publice se opresc la creșterea nominală. Nivelul de trai, însă, este dat de puterea de cumpărare, nu de suma în lei. România are 4,92 milioane de pensionari, iar majoritatea (92,9%) sunt din sistemul public de asigurări sociale, mai arată comunicatul Statisticii. Această cifră devine problematică atunci când este pusă lângă alta: românii lucrează, în medie, puțin peste 32 de ani, cea mai scurtă durată a vieții profesionale din Uniunea Europeană. …..” Integral: https://hotnews.ro/

“Uriașa sumă care s-ar adăuga la PIB dacă am folosi Inteligența Artificială, potrivit calculelor BNR „Integrarea la scară largă a inteligenței artificiale ar putea adăuga în următorii 10 ani un plus de creștere economică echivalent cu 14–16 miliarde de euro anual, spune Banca Centrală a României. Câștigurile nu vin din „magia” tehnologiei, ci din automatizarea sarcinilor repetitive, din timpul economisit și din mutarea angajaților către activități cu valoare adăugată mai mare.  În recent publicatul Raport asupra stabilității, Banca Națională spune că Inteligența artificială a avansat într-un ritm nemaivăzut, în ultimii zece ani, mult mai rapid decât cel în care s-au dezvoltat internetul, computerele sau electricitatea. Puterea de calcul necesară antrenării modelelor de AI s-a dublat, în medie, la fiecare 5–6 luni, între 2010 și 2025. În mai puțin de trei ani, tehnologia a fost adoptată de peste 1,2 miliarde de oameni. Această accelerare tehnologică începe să producă efecte economice concrete. Potrivit Raportului BNR, după adoptarea inteligenței artificiale de către firme, productivitatea muncii crește cu aproximativ 2–3 puncte procentuale pe an.  …. Piața muncii nu pare, cel puțin teoretic, amenințată frontal. Aproximativ 54% dintre locurile de muncă din România vor lucra direct alături de inteligența artificială și vor beneficia de sporuri de productivitate.  …..” Integral: https://hotnews.ro/

“Prescripția e eșecul statului. Când justiția nu se grăbește, infractorii scapă.….. Nu privilegiile magistraților au ostilizat societatea, ci faptul că justiția nu este înfăptuită. Sunt ferm convins că, dacă justiția ar fi funcționat, dacă în societate s-ar fi așezat, natural, sentimentul că justiția este împlinită, nu s-ar fi uitat nimeni la privilegiile magistraților. Însă, atunci când injustiția devine regulă, când aceasta defilează țanțoș, ostentativ, scandalos și arogant prin fața cetățeanului de rând, tot mai apăsat de taxe și impozite, este numai normal să fie puse la îndoială beneficiile, deloc puține, de care această breaslă se bucură.  De vreo 2-3 ani încoace, aflăm frecvent, din presă, despre dosare mari de corupție, în care încetează cercetarea judecătorească, prin efectul invervenirii termenului de prescriere a faptelor. Efectul în rândul populației este diferit. Dacă cei care dețin suficiente competențe juridice, cât să înțeleagă, se intrigă de ineficiența justiției, ceilalți vor trăi cu impresia că inculpații, nu doar că erau nevinovați, dar au fost și victime ale procurorilor, care le-au “fabricat” dosare, la inițiativa adversarilor lor politici. Instituția prescrierii faptelor NU este o formă de soluționare a dosarului penal. Este o formă de protecție împotriva abuzurilor împotriva cetățenilor. Prescrierea nu înseamnă că fapta nu există și nici măcar că nu a fost săvârșită de persoana inculpatului. Înseamnă inabilitatea statului, prin puterea judecătorească, de a soluționa într-un interval de timp rezonabil, speța respectivă. Cauzele penale, odată ajunse în instanță, spre judecare, se soluționează ori prin achitare ori prin condamnare. ….În afară de faptul că se erijează în protectoarea inculpaților (să ne amintim că, în timpul guvernării controlate de Liviu Dragnea, politicienii și televiziunile aservite conducerii statului deplângeau “execuțiile publice”) ce mesaj transmite președinta CAB? Că nu putem să ne grăbim, doar pentru că se împlinește termenul de prescripție. Adică, nu ne deranjează că niște infractori scapă de consecințele penale ale faptelor lor, că justiția nu se înfăptuiește. Păi, tocmai faptul că procesele nu sunt duse la un bun sfârșit, cu soluții de achitare sau condamnare, face ca percepția publică să fie confuză și contrariată. …..: Integral: https://republica.ro/

“Scrisoare deschisă. Domnule prim-ministru, vă ofer soluția pentru a rezolva problema banilor pentru români în 24 de ore: decideți că infracțiunile de corupție nu se prescriu, așa cum s-a procedat în cazul omorurilor și al violurilor Domnule prim-ministru, Vă știu un om hotărât, care combate de ani abuzurile din administrație. Este timpul să vă aplecați și asupra justiției. Iată ce aveți de făcut:

– schimbați-l pe ministrul justiției Radu Marinescu; nu are nicio treabă cu administrarea justiției, e doar un avocat de provincie devenit cunoscut pe spatele unui politician din Craiova și atât;

– trimiteți-l acasă pe secretarul general al MJ, judecătorul Bogdan Mateescu, scriitorul de mesaje facebook-iste de adolescent revoltat. Un judecător trebuie să facă carieră în instanță, nu să împartă hârtii funcționarilor ministeriali;

– vă ofer soluția pentru a rezolva problema banilor pentru români în 24 de ore: decideți că infracțiunile de corupție nu se prescriu, așa cum s-a procedat în cazul omorurilor și al violurilor;

– vă propun o nouă abordare în problema pensiilor magistraților și v-o spun în modul cel mai serios: problema nu este cu cei care au plecat din sistem și au pensii speciale, ci cu o parte din cei care au rămas deși au vârsta de pensionare și au făcut „pact cu Diavolul”: au intrat în rețelele de influență care și-au făcut un scop din redeschiderea dosarelor penale pentru a-i face scăpați pe marii infractori ai țării. Nu e drept ca din cauza accidentelor din justiție să sufere un întreg corp profesional!

Domnule prim-ministru, Justiția este absolut necesară într-o societate democratică! Magistrații cinstiți trebuie prețuiți și apărați. Când caracatița judiciară coordonată de la nivelul secției de judecători a CSM și al conducerii ICCJ atacă magistrații onorabili, nu ultimii trebuie vizați de politicile guvernamentale, ci primii. …..” Integral: https://republica.ro/

“EFOR: Reforma justiției trebuie făcută „cu ușile deschise”. Cinci urgențe care pot fi rezolvate rapid, dacă există voință politică  Justiția este un serviciu public, iar reforma sistemului judiciar trebuie să pornească de la această realitate și să fie construită transparent, cu consultări reale, nu în spatele ușilor închise, avertizează Expert Forum (EFOR) într-un policy brief semnat de Laura Ștefan și Cezara Grama. …. Raportul pleacă de la ideea că soluțiile există și că o parte dintre probleme pot fi corectate „mâine”, prin modificări legislative, dacă există voință politică. ….. Cinci urgențe: „probleme care pot fi rezolvate mâine” …. 1) Corupția judiciară: competența să revină la DNA Prima urgență indicată este revenirea competenței de investigare a corupției judiciare la DNA, ca „prim pas” pentru reducerea impunității de care ar beneficia în prezent magistrații. EFOR reconstituie traseul din ultimii ani: în 2018, competența a fost luată de la DNA odată cu crearea SIIJ; apoi, în 2022, SIIJ a fost desființată, dar în locul revenirii la DNA a fost creat un mecanism considerat și mai slab, prin desemnarea unor procurori de la Parchetul General și din parchetele de pe lângă curțile de apel, numiți de plenul CSM fără criterii clare de selecție. Raportul susține că, de la înființarea SIIJ și până în prezent, corupția judiciară „nu mai este investigată” în mod efectiv, în timp ce, anterior (2002–2018), DNA a trimis în judecată 160 de fapte de corupție judiciară. 2) Promovările și funcțiile de conducere: proceduri competitive, transparente, bazate pe merit A doua urgență vizează revizuirea procedurilor de promovare și numire în instanțe și parchete, pe motiv că legile din 2022 au formalizat mecanisme de concentrare a puterii. EFOR indică explicit cazul promovării la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde, din 2018, selecția nu mai include probă scrisă, iar concursul se bazează pe interviu și evaluarea activității anterioare, ceea ce ar oferi o marjă mare de discreție Secției pentru judecători din CSM. În paralel, pentru multe funcții de conducere (vicepreședinți, șefi de secție), numirea nu mai este competitivă: acești magistrați sunt propuși de șeful instanței/parchetului și numiți de secția relevantă a CSM, ceea ce, în analiza EFOR, poate transforma colegiile de conducere în structuri dominate de persoane „loiale” conducerii, slăbind mecanismele de tip checks and balances. 3) „Promovarea pe loc” și criza de personal: eliminare sau suspendare prelungită Raportul atrage atenția și asupra efectelor promovării pe loc: magistrații pot obține grad profesional superior și salariul aferent fără să părăsească instanța/parchetul inferior, ceea ce – combinat cu valul de pensionări – ar fi contribuit la o criză de personal și la dificultăți de ocupare a posturilor în structurile superioare, mai ales în parchete. ….” Integral: https://spotmedia.ro/

“CNN: Ruptura dintre America lui Trump și Europa, “arma geopolitică” ideală pentru Putin Adâncirea tensiunilor dintre administrația Donald Trump și liderii europeni devine un atu geopolitic major pentru Kremlin. Potrivit unei analize CNN, discursul tot mai agresiv al Washingtonului la adresa Europei oferă Rusiei un avantaj important în războiul împotriva Occidentului …. Donald Trump și-a reluat criticile dure la adresa Europei într-un interviu acordat publicației Politico, unde a declarat că statele europene sunt „slabe” și „în descompunere”, invocând politicile de imigrație promovate de liderii de pe continent. În același context, președintele american a afirmat că Rusia are „avantajul” în războiul din Ucraina și că președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, ar trebui să accepte realitatea de pe teren. …. Declarațiile vin la scurt timp după publicarea noii strategii naționale de securitate a Statelor Unite, document elaborat în cel de-al doilea mandat al lui Donald Trump. Textul critică deschis Europa pentru sprijinul acordat Ucrainei și acuză liderii europeni că împiedică un acord de pace. Administrația Trump pune responsabilitatea pe seama „oficialilor europeni care au așteptări nerealiste de la război” și care, potrivit documentului, „stau în calea unui acord de pace”. …. Cancelarul german Friedrich Merz a criticat documentul american, afirmând într-o conferință de presă că unele pasaje sunt „inteligibile”, altele „de înțeles”, însă o parte dintre ele sunt „inacceptabile pentru noi dintr-o perspectivă europeană”. Merz a subliniat că Europa nu are nevoie de sprijinul Statelor Unite pentru a-și „salva democrația”. …. CNN remarcă însă ipocrizia poziției rusești. Vladimir Putin a eliminat aproape complet competiția politică internă și a distrus libertatea presei în cei peste 25 de ani de când se află la putere. În timp ce Rusia blochează accesul la platforme precum Facebook sau Twitter, oficiali de rang înalt ai Kremlinului continuă să le folosească pentru a răspândi propagandă în limba engleză. Strategia Moscovei este clară: slăbirea sprijinului european pentru Ucraina și exploatarea divergențelor transatlantice pentru a pune sub semnul întrebării viabilitatea NATO. …..” Integral: https://newsweek.ro/

“Agenții ANAF sună la numerele lăsate în parbriz și întreabă de unde ai avut bani de mașină  Atenție la ultima escrocherie apărută în România! Tot mai mulți șoferi cad în plasa acestor țepari, numiți agenți ANAF, care iau la rând mașinile din parcări și sună la numărul din parbriz. Atenție, dacă răspunzi, agenții ANAF încep să-ți pună întrebări dubioase, gen de unde ai avut bani de mașina respectivă, cu ce te ocupi, dacă ai carte de muncă, sau de unde ai bani să-ți cumperi cauciucuri de iarnă. Expertul în siguranță financiară și cibernetică Decebal Popescu avertizează: ”Dacă vă sună de la ANAF, nu intrați în discuții cu ei. Cel mai bine ar fi să le închideți telefonul, sau să le puneți și dvs. Întrebări, de exemplu ce pilă au avut ca să se angajeze acolo, cât de nesimțit e salariul, sau cât a durat între lansarea ultimului model de iPhone și momentul în care l-au primit ca telefon de serviciu”. Decebal Popescu spune că chiar dacă stați de vorbă cu ei sub nicio formă nu trebuie să le trimiteți bani, indiferent că vă dau contul Trezoreriei.  …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/

Buna dimineata intr-o zi de luni, 15 decembrie! Temperaturile se vor situa peste valorile obișnuite ale perioadei în toate regiunile, cu un plus termic în zonele montane. Cantitățile de precipitații vor fi deficitare la nivel național, reducând șansele pentru ninsori consistente înainte de Crăciun. De Crăciun și Revelion, temperaturile vor fi peste media climatologică, iar începutul Anului Nou va aduce precipitații mai abundente în sudul țării. În restul regiunilor regimul pluviometric este prognozat în limite normale. Bucuresti: 6/-1 gr.C.

“Românii, sub media Uniunii Europene în privința posibilității de a-și ține casele încălzite în mod adecvat  Un procent de 10,8% dintre români, adică peste două milioane de persoane, s-au aflat în 2024 în situația de a nu-și permite să își țină locuințele încălzite în mod adecvat. În privința ponderii persoanelor care nu își pot încălzi casele, din rațiuni financiare, România se află undeva la jumătatea clasamentului țărilor din Uniunea Europeană, dar peste media blocului comunitar. Peste 41 de milioane de persoane din Uniunea Europeană nu își permit să își încălzească locuințele în mod adecvat, ceea ce reprezintă 9,2% din populație. Grecii și bulgarii, cei mai afectați de sărăcia energetică Cea mai mare pondere din Uniunea Europeană a persoanelor aflate în sărăcie energetică poate fi întâlnită în Grecia și Bulgaria, ambele cu 19%, se arată într-un articol publicat de Euronews, citat de Risco.ro. …. Aproximativ două treimi dintre persoanele care se confruntă cu ”sărăcie energetică” trăiesc în cele mai mari patru economii ale blocului comunitar. Deși traiul într-o casă rece poate fi stresant emoțional, poate avea și riscuri grave pentru sănătatea fizică. Studiile arată că mediile reci pot crește riscul de accidente vasculare cerebrale și infecții respiratorii, precum și de accidente legate de dexteritatea redusă.  …..” Integral: https://ziare.com/

“Rata anuală a inflaţiei s-a menţinut în noiembrie la 9,8%. Alimentele s-au scumpit cu 7,6%, mărfurile nealimentare cu 10,7%, iar serviciile cu aproape 11%  Rata anuală a inflaţiei s-a menţinut în noiembrie la 9,8%, evoluţie similară cu cea înregistrată în luna octombrie şi în coborâre uşoară faţă de vârful de 9,9% consemnat în august şi septembrie, arată datele publicate vineri de INS. Faţă de octombrie 2025, în noiembrie preţurile de consum s-au majorat în medie cu 0,42%. Pe categorii, în noiembrie 2025, alimentele s-au scumpit cu 7,64% an/an, serviciile cu 10,99%, iar mărfurile nealimentare cu 10,73%.  …..Pe zona de alimente, cele mai mari creşteri de preţ an la an au fost la fructe proaspete (15%), cacao şi cafea (20-21%), lapte vacă (11,22%), carne de vacă (11,14%), ulei (9,12%) şi pâine (9,86%). În schimb, cartofii s-au ieftinit cu aproape 10%. La mărfuri nealimentare, cele mai mari scumpiri au fost la energie electrică (62,36%), energie termică (18,8%) şi cărţi, reviste, ziare (10,24%).  Dintre servicii, biletele CFR s-au scumpit cu 19%, iar serviciile de igienă şi cosmetică cu 18%, serviciile medicale şi cele de Apă, canal, salubritate cu aproape 14%, iar serviciile poştale şi restaurantele cu peste 12%. În schimb, biletele de avion s-au ieftinit în medie cu 3,54% faţă de noiembrie 2024. …..” Integral: https://www.zf.ro/

“Lemnul furat anual din pădurile României ar putea umple 10 stadioane. Un miliard de euro iese ilegal din țară în fiecare an  Aproximativ 11 milioane de metri cubi de lemn dispar anual din pădurile României, potrivit Inventarului Forestier Național. Însă cantitatea este de două ori mai mică decât cea care era furată acum 5 ani. Același inventar mai arată că pădurile țării s-au extins, dar fenomenul furtului de lemn este încă alarmant. Pe Valea Vâlsanului din Argeș, arie protejată la nivel național, intervențiile omului au afectat pădurea valoroasă. La fel se întâmpla pe multe parcele, iar metodele sunt diverse. Dan Turiga – inginer silvic:„Acolo silvicultorul intră sub pretextul că taie într-o zonă unde nu a fost planificat să se taie. Cum ar fi o doborâtură, iar pe lângă ea taie și arborii sănătoși”. Volumul de lemn exploatat anual însumează 29 de milioane de metri cubi, arată datele ultimului Inventar Forestier Național, în scădere de la aproape 39 de milioane. ….Însă, conform organizației Agent Green, dintre aceștia, 11 milioane de metri cubi de lemn dispar anual din pădurile României fără acte. Ca să vă dați seama de volum, este comparabil cu aproximativ patru Palate ale Parlamentului pline cu lemn sau cu 10 stadioane la fel de mari ca Arena Națională. Cantitatea este totuși în scădere fata de ultimul inventar, unde era dublă”. Gabriel Păun, reprezentant Agent Green: „Asta în bani înseamnă că România pierde din traficul de lemn ilegal, vândut la negru național și internațional, cel puțin un miliard euro”. …. ” Integral: https://stirileprotv.ro/

“Analiză IFN – Laura Bouriaud: Creșterea suprafeței pădurilor nu se regăsește în productivitatea lor. Semnale îngrijorătoare privind supraexploatarea unor clase de vârstă ….81% din creșterea anuală a pădurilor din care se recoltează masă lemnoasă este deja consumată prin exploatare și mortalitate Trei date de bază stau la originea acestei concluzii: creșterea anuală medie a pădurilor este de 8,66 metri cubi pe hectar, exploatarea este de 4,48 metri cubi, iar mortalitatea — uscări, doborâturi și alte pierderi naturale — ajunge la 2,55 metri cubi. În total, peste 81% din creșterea anuală este deja consumată, ceea ce înseamnă că doar o mică parte se acumulează efectiv ca volum „pe picior”. Mai grav este faptul că exploatările nu sunt distribuite uniform, ci sunt concentrate în pădurile accesibile, ceea ce pune o presiune disproporționată pe anumite categorii de vârstă. O comparație între ciclurile IFN confirmă această tendință. Dacă în trecerea de la primul la al doilea ciclu pădurile au acumulat aproximativ 133 de milioane de metri cubi, în ciclul următor acumularea scade la sub 97 de milioane. Deși suprafața totală a pădurilor crește cu 2%, volumul acumulat nu urmează același ritm, avansând doar cu 4%. Această discrepanță poate semnala o scădere a productivității fondului forestier, prin urmare analiza continuă cu evoluția suprafețelor și volumelor pe clase de vârstă. Clasele de vârstă afectate reprezintă peste jumătate din pădurile României …..Dintr-o comparație directă între IFN, INS și SUMAL reiese o diferență majoră: aproximativ 8 milioane de metri cubi anual reprezintă lemn nefiscalizat sau tăieri ilegale, echivalentul a peste 1,3 miliarde lei pierderi bugetare. Doar volumul arborilor pentru care nu a mai fost găsită cioata însumează 1,2 milioane mc – o valoare imposibil de explicat altfel decât prin tăieri ilegale…….” Integral: https://www.g4media.ro/

“Fostul șef Romsilva avea 8.000€ salariu, plus 1.000€ pensie și 7 case. La pensionare și-a dat 55.000€ bonus  Fostul șef al Romsilva Teodor Țigan urmează să restituie un bonus de 55.000 euro net pe care și l-a dat la pensionare. Fostul șef Romsilva avea 8.000€ salariu, plus 1.000€ pensie și 7 case. Cumulul pensiei și salariul e o chestiune pe care guvernul vrea să o reglementeze. Bolojan a anunțat, ințial, că în afară de profesori și de medici, nimeni nu va mai putea să se reangajeze la stat și să cumuleze pensia cu salariul. ….. Din nefericire, Bolojan a revenit asupra propunerii și a îmblânzit-o. Astfel, în noua varinată oricine poate, după pensionare, să rămână să muncească la stat și să cumuleze și pensia și salariul. Doar cei care cumulează pensia necontributivă (magistrații de exemplu) pot păstra după pensionare salariul și doar 15% din pensie. Am făcut această introducere și pentru a atrage atenția cât de nociv este cumulul pensiei cu salariul. Avem un exemplu. Ministrul mediului a anunțat, ieri, seara, că fostul șef al Romsilva, Teodor Țigan. a pierdut procesul și nu va putea încasa bonusul pe care și l-a dat la pensionare de 55.000 de euro. S-a pensionat director și s-a reangajt tot director la aceiași firmă de stat  Teodor Ţigan a ieşit la pensie în februarie 2023 din funcția de director general al Romsilva. El a beneficiat atunci de un bonus de aproape 55.000 de euro net.  După ce și-a încasat bonusul de 55.000 de euro pentru pensionare, în august 2023, Teodor Țigan s-a reangajat în funcţia de director la Direcţia Silvică (DS) Arad. Aici primea un salariu de 40.000 de lei net și încasa și o pensie de 5.000 de lei net. …..” Integral: https://newsweek.ro/

“Haos la Apele Române: reabilitarea barajelor – risc de criză a apei• Barajele golite fără o strategie riscă să lase populaţia fără apă potabilă • Apele Române administrează 40 de lacuri de acumulare • Curtea de Conturi: 983 de baraje din cele 2.013 existente la nivel naţional nu au autorizaţie de funcţionare .…. Rapoartele Curţii de Conturi sunt halucinante în cifrele lor: din 2.013 baraje existente în 2021, doar 983 aveau autorizaţie de funcţionare în condiţii de siguranţă; 221 aveau autorizaţia expirată; iar 809 nu au fost niciodată autorizate. În 2023, un număr de 121 de baraje cu risc de accidente se aflau, practic, în aceeaşi situaţie critică. Pe lângă acestea, ANAR administrează peste 9.391 kilometri de diguri fără autorizaţie de funcţionare, pentru simplul motiv că România nu are specialişti atestaţi pentru evaluarea stării de siguranţă a barajelor şi a digurilor. Curtea de Conturi notează limpede: lucrările hidrotehnice, multe aflate într-o stare accentuată de degradare sau abandon, pot reprezenta un pericol real la viituri, în funcţie de starea lor, iar capacitatea infrastructurii de protecţie împotriva inundaţiilor este afectată semnificativ. Bucureştiul însuşi stă sub semnul riscului: lacuri care ar trebui să protejeze capitala, precum Lacul Morii, Dragomireşti, Pantelimon, Fundeni sau Buftea, au fost semnalate cu probleme grave de întreţinere sau de autorizare, unele fără sistem de drenaj funcţional sau expuse la seisme şi viituri istorice importante. De la cel mai recent raport al Curţii de Conturi privind starea barajelor din ţara noastră au trecut aproape doi ani, iar situaţia nu pare să se fi schimbat, cu excepţia lucrărilor demarate de Apele Române la Vidraru, Paltinu şi Siriu. În acest context fragil, cazul Paltinu, unde mentenanţa proastă şi comunicarea defectuoasă au dus, în noiembrie 2025, la oprirea furnizării de apă potabilă pentru zeci de localităţi, incident care a lăsat peste 100.000 de oameni din judeţele Prahova şi Dâmboviţa fără apă potabilă la robinet, nu e un accident izolat, ci precedentul concret al unei crize care, după cum admit chiar autorităţile, „se poate repeta oricând, oriunde” în ţară. …..” Integral: https://www.bursa.ro/

“Demontarea caracatiţei Savonea: ce trebuie să facă Ilie Bolojan şi Nicuşor Dan Multă cerneală a curs pe gârla kommentariatului zilele astea, după difuzarea în cascadă a reportajului Recorder, şi pe bună dreptate. Mai puţin s-a spus însă ce ar putea face concret şi rapid liderii politici şi guvernamentali ca să corecteze „disfuncţiile de sistem” – un termen politicos pentru caracatiţa care s-a format la vârful justiţiei române. Culmea e că o parte din soluţii se cunosc de ani de zile, deoarece zac într-un sertar la guvern sub forma unui raport cuprinzător (numit analiză funcţională) plătit cu largheţe din fonduri UE şi coordonat de Banca Mondială. Clientul principal e chiar Ministerul Justiţiei, pe website-ul căruia e publicat raportul, îngropat într-un link obscur. Primul şi cel mai radical pas, dar absolut fezabil şi inatacabil legal, ar fi rezolvarea situaţiei caraghioase şi unice pe plan european că 80% din magistraţii Înaltei Curți, condusă acum de Lia Savonea, au deciziile de pensionare în buzunar, dar nu le pun în aplicare şi continuă să activeze. În primul rând, e singura profesie din România care se bucură de asemenea privilegiu; noi ceilalţi, cetăţenii normali, când cerem ieşirea la pensie, apăi ieşim şi gata, nu putem fi cu fundul în două luntri. Ei, da. Întrebarea e: oare de ce fac magistraţii ICCJ (şi alţii de mai jos) asemenea chestie bizară, care teoretic îi loveşte la bani, din moment ce ar putea încasa o pensie mare plus un salariu la fel de mare în mediul privat dacă ar pune decizia în executare? Vă las pe voi să ghiciţi ce soi de motivaţie stă în spatele acţiunii de a-ţi securiza pensia specială pe actualele reguli generoase (în caz că se schimbă mai târziu) dar a continua să activezi la vârful sistemul de justiţie. Cât e aici motivaţie profesională, din dragul de a munci pe o funcţie prestigioasă şi bine plătită; şi cât e alt soi de motivaţie obscură, de felul că ai alte contra-servicii de prestat celor care te-au ridicat, deci nu eşti chiar de capul tău în viaţă. Din afară, noi nu putem şti care e proporţia între astea două. De aceea Bolojan trebuie să adopte rapid OUG prin care să dea magistraţilor trei luni să-şi pună decizia de pensionare în aplicare, altfel aceasta anulându-se. Ar fi o dramatică dar necesară rupere a pisicii, care ar elimina puternicul instrument de şantaj reprezentat acum de şoaptele găştii de la vârf „dacă nu ne daţi ce vrem noi la pensii şi salarii, plecăm toţi acasă şi lăsăm ţara în haos”. E momentul să li se dea cu sec, ca să vedem cine iese cu adevărat şi cine vrea să continue pentru profesie şi leafa onorabilă, însă nu pentru alte învârteli. Fără oamenii sub-calificaţi dar aroganţi şi agresivi care s-au adunat în timp la instanţele superioare, având-o în vârf pe Lia Savonea, caracatiţa se pulverizează. Doi la mână, trebuie revizuit mecanismul „promovărilor pe loc” prin care un judecător sau procuror poate avansa în rang, cu toate beneficiile salariale aferente, dar rămânând să lucreze la instanţa de rang inferior la care era şi până atunci. Acest mecanism a făcut să fie neatractive poziţiile superioare din magistratură, pentru că ele vin cu răspunderi, bătaie de cap şi vizibilitate în media. Poţi foarte bine să-ţi câştigi mega-leafa şi anii (puţini) până la pensionare stând liniştit şi frecând menta la o judecătorie periferică, fără riscuri. …..” Integral: https://www.g4media.ro/

“Adevărul este că ne-am saturat de atât de multe dosare de corupție care au ajuns să fie prescrise cu mecanismele și tertipurile descrise în reportajul realizat de Recorder  Cred că sunt în asentimentul multora dacă fac această afirmație: Justiția din România suferă la capitolul claritate (prea multe excepții și portițe făcute special pentru contestații sau prelungirea dosarelor), ineficiență (prea multe dosare achitate prin prescrierea faptei, deoarece pot fi tergiversate și prelungite), atragerea răspunderii (prea mulți corupți și infractori care părăsesc prea ușor tara și nu mai pot fi aduși înapoi pentru executarea pedepsei) și recuperarea prejudiciului (eficienta aplicării sechestrului asigurator și executarea averilor celor corupți). Sunteți de acord cu mine?  …. Când încrederea în justiție scade, atunci creste corupția și revolta din societate, deoarece să fii cinstit și corect nu mai este o calitate, devine perceput ca un defect al fraierilor care își plătesc taxele și muncesc cinstit. …..Prea mulți au zis în ultimii ani “Deciziile instanței nu se comentează, se aplică”. Cum să taci când vezi atâtea dosare prescrise, prejudicii nerecuperate și corupți care au plecat din țară și nu mai pot fi aduși înapoi pentru a fi trași la răspundere, ori dacă vin fac câțiva ani pușcărie și sunt bine. …. Poate acesta este momentul renașterii noastre ca spirit civic.  …..” Integral: https://republica.ro/

“Cu „tunurile” pe Uniunea Europeană  De ce să nu distrugem ceva bun, dacă putem să-l înlocuim cu ceva rău?! Cam așa ar suna un motto al autorilor actualului asediu declarativ asupra Uniunii Europene, care vine din direcții geografice opuse – Est și Vest. Cu doar 35 de ani în urmă, URSS și SUA erau cele două superputeri care se confruntau în Războiul Rece. Azi, avem de a face cu o Rusie urmașă a puterii nucleare a URSS, cu o economie slab tehnologizată la standardele actuale, bazată pe vânzarea de hidrocarburi, puternic polarizată socioeconomic, o putere în declin și care depinde de China în multe privințe. SUA, o a doua mare fostă superputere, și ea în declin relativ deși la altă scară, este temătoare de China și își reorientează eforturile înspre zona Pacificului, în timp ce noul centru economic al lumii s-a mutat de ceva timp în Asia. Ambele, Rusia și SUA, și-au „îndreptat tunurile” spre Uniunea Europeană, fiecare în felul său. În noua Strategia de securitate a SUA, publicată recent, remarcăm tonul superior adoptat cu privire la europeni. Una dintre secțiuni e intitulată „Promoting European Greatness”, ca și cum europenii și-ar fi propus să fie măreți și nu reușesc singuri, au nevoie de ajutor și nici nu știu că au nevoie de ajutor. „Uniunea Europeană” apare o singură dată în document, în schimb, „Europa” apare de multe ori. Ca și cum nu ar exista o piață comună, o Uniune Europeană, instituții europene, politici europene comune. Strategia pare să încurajeze destrămarea UE și spargerea în statele membre. Și mai recent, ca urmare a amendării multimiliardarului Elon Musk de către UE, secretarul de stat adjunct al SUA, Christopher Landau, declara așa: „Țările Europei nu pot să se uite spre SUA pentru propria lor securitate în timp ce subminează securitatea SUA prin intermediul UE (nealeasă, nedemocratică și nereprezentativă)”. Nu discut aici caracterul tendențios al afirmației și erorile de înțelegere a UE. Amenda aplicată companiei X, anunțată vineri, este prima măsură semnificativă de aplicare a Legii serviciilor digitale a UE. Pentru că în UE legea este mai presus de miliardari și nu invers. Nu putem uita critica dură a vicepreședintelui J.D. Vance din cadrul Conferinței de Securitate de la München, care spunea în februarie anul acesta că elitele politice europene exclud pe nedrept partidele populiste sau de extremă dreapta din discursul democratic. Ca și cum Europa nu are istoria ei de fascism și nazism care au dus la Al Doilea Război Mondial. Într-o conversație care ar fi trebuit să fie internă, dar divulgată public în primăvara acestui an, secretarul de război Hegseth ar fi descris dependența Europei de umbrela de apărare a SUA drept „o jalnică desfrânare”. Ca și cum NATO nu ar fi fost înființată și pentru a apăra interesele economice ale SUA în Europa anilor postbelici, printre alte rațiuni politice globale.…..” Integral: https://www.libertatea.ro/

“Bolojan, lasă TVA-ul, bro! Bagă acciză pe boxe portabile, vei aduce miliarde la buget!  Ilie Bolojan se chinuie ca prostul să atragă bani la buget prin metode vechi, puerile, gen creșterea TVA-ului. În realitate există metode mult mai simple și mai profitabile de a aduce bani la buget. Una dintre măsuri ar putea fi acciza pe boxele portabile, de 100% din valoare. Vânzările nu ar scădea absolut deloc, pentru că boxa portabilă, numită și drogul prostului, rămâne deosebit de căutată pe piața românească. Analiștii financiari au reușit să întocmească un raport, după ce și-au pus dopuri în urechi, sau unii chiar și-au scos chirurgical timpanele, raport din care reiese că România ar încasa circa 5 miliarde de euro din acciza pe boxe. …. România are cea mai mare densitate de boxe portabile pe cap de locuitor, singura chestie mai numeroasă la români fiind ploșnițele și păcănelele. Zi de zi, străzile, parcurile și chiar instituțiile de stat sunt tot mai expuse la boxele portabile. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/

Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 10 decembrie! Innorările persistă pe partea nord-vestică, în zona centrală și în sud. Pe timpul dimineții avem ceață în unele zone, iar maximele pornesc de la 5 gr în zonele cu ceață persistentă și ajung la 14 gr în sud-vestul României. În Dobrogea și Bărăgan înnorările persistă pe tot parcursul zilei, iar șansele de ploaie sunt scăzute.  Valorile termice ajung la 10 gr. .În Moldova sudică și în nordul Muntenei temperaturile maxime ajung până la 8 gr. În jumătatea nordică a Moldovei și în Bucovina pe seară și la noapte va ploua trecător, iar în masivele nordice am putea avea lapoviță și ninsoare. Temperatura va ajunge până la 9 gr. În nordul Transilvanei și în Maramureș seara vor fi ploi slabe. În zonele montane vom avea lapoviță și ninsoare. Bucuresti: 10/3 gr.C.

“FMI avertizează: fiscalitatea actuală nu ține bugetul în picioare. Ce schimbări majore cere imediat  Oficialii Fondului Monetar Internațional au salutat pachetul de măsuri fiscale din 2025 și au recomandat adoptarea altora noi pe termen mediu, inclusiv pentru impozitarea persoanelor fizice. În acest sens, FMI atrage atenția că, în 2023, impozitele colectate erau de doar 27% din PIB, față de media Uniunii Europene de 40%. ….. FMI menționează și că este necesară prudență pentru măsurile adoptate pentru pensii și salarii, după anul 2026. Contribuția la sănătate va rămâne un subiect important, fiind folosită până în prezent fie pentru scăderea sarcinii fiscale pentru anumite categorii de contribuabili, fie pentru a crește nivelul veniturilor bugetare. Această contribuție este determinată diferit pentru contribuabili atât în funcție de nivelul veniturilor, cât și în funcție de tipul de venit. O temă recurentă pentru FMI este și impozitarea progresivă. FMI recomandă un impozit progresiv, cu mai multe praguri de impozitare, iar impactul acestui impozit să fie atenuat prin scăderea contribuției la sănătate.  În ceea ce privește salariile mici, sarcina fiscală ar putea fi diminuată prin creșterea deducerilor fiscale sau prin programe de sprijin pentru angajații activi (FMI a observat o rată redusă a participării la forța de muncă și o perspectivă demografică nefavorabilă). Comisia Europeană menționează următoarele, în raportul pentru România pentru anul 2025: „În 2024, sarcina fiscală asupra costului forței de muncă în România este mai mare decât media UE pentru lucrătorii cu venituri mici și mai mică decât media UE pentru lucrătorii cu venituri ridicate. Această sarcină fiscală ridicată pentru persoanele cu venituri mici oferă mai puține stimulente pentru participarea pe piața muncii a lucrătorilor cu un nivel scăzut de calificare. Reducerea coeficientului Gini după impozite și transferuri sociale în România în anul 2023 a fost de 6,3 puncte, sub media UE (7,7 puncte), ceea ce indică faptul că sistemul cu cotă unică este relativ ineficace în ceea ce privește capacitatea sa de redistribuire și reducerea inegalității veniturilor.” …..” Integral: https://republica.ro/

“România sabotată? Dezastrul energiei din 2025 Lacurile Vidraru, Paltinu, Pucioasa, Bolboci, Măneciu și Râușor se golesc. Toate acestea alimentează două hidrocentrale care au capacitatea de 270 MW. Mai există hidrocentrale începute care au grad de finalizare între 80% și 98%, cu o capacitate potențiala de 214 MW. Hidrocentralele au rolul de a produce energie electrică în vârfurile de sarcină, ceea ce ar reduce importurile scumpe.  Mai adăugăm că apele lacurilor de acumulare nu au mai fost decolmatate de 36 de ani și că între 2000 și 2012 ”băieții deștepți din energie” au devalizat Hidroelectrica, care a fost în procedură de insolvență între 2012 – 2014. (info aici, aici și aici) Termocentralele au rolul de a asigura o energie sigură și dacă există și cogenerare (cum sunt majoritatea!) produc și energie termică, având randamente mari. Din 1990 au fost închise capacități de producție de energie electrică pe carbune de aproape 5000 MW. Numai în 2025 au fost închise definitiv capacități de peste 720 MW, din cei 1450 MW programați. Toate acestea au fost programate fără a fi instalate în schimb alte capacități care să suplinească deficitul. Este adevărat că toate acestea trebuie închise din cauza pierderilor mari, a poluării și învechirii tehnologiilor și utilajelor. Paroșeniul a fost retehnologizat până în 2018 cu utilaje noi și nepoluante dar nu are huilă deoarece minele din Valea Jiului au fost închise treptat și nu s-au făcut importuri. Între timp statul a subvenționat cu 1 miliard de euro producția de energie din cărbune la CE Oltenia în loc să construiască alte capacități pe gaz. CE Oltenia a preluat Termocentrala de la Chișcani – Brăila (437 MW), aceasta fiind pe jumătate retehnologizată și a închis-o în 2014. În 2022 a fost închis și CET Galati (375 MW). În 1990 funcționau 330 de sisteme de alimentare cu energie termică (SACET), o parte dintre ele având și producție de energie electrică. La începutul anilor 2000 mai funcționau aproximativ 200, astăzi funcționând  doar 46, ultimul SACET închis (lunile trecute) fiind cel de la Tulcea. De 6 ani termocentrala de la Iernut trebuia să funcționeze, decidenții spunând că e finalizată în proporție de 95%. Iar se amână punerea în funcțiune, noi întrebându-ne dacă mai poate fi pusa în funcțiune! Sunt proiecte semnate pentru viitoare termocentrale. CE Oltenia și Tinmar ar trebui să termine 475MW în 2028 la Turceni. Proiectul este pus sub semnul întrebării. CE Oltenia și ALRO ar trebui să facă la Ișalnița 850 MW până în 2030. Și aici sunt mari semne de întrebare. Până una – alta, ALRO va își va face singura la Slatina o capacitate de 470 MW. ALRO nu a oferit detalii. La proiectele finanțate tot din PNRR din Constanta (52,5 MW) și Arad (30 MW), cu termen vara lui 2026, am aflat că sunt mari probleme, existând ”un gol de finanțare” și existând posibilitatea ca acestea să fie scoase din PNRR și trecute pe Fondul de Modernizare. CET Govora (145 MW) este de asemenea întârziat, aflându-se la stadiu de achiziții dar având termen de punere în funcțiune 2027. Și Elcenul are probleme deoarece cele trei proiecte, CET Sud (275), CET Progresu (72,4 MW) și CET Grozăvești (32,5 MW), din Fondul de Modernizare, au termene de punere în funcțiune 2028 și de abia sunt la stadiul de licitare a consultanței (Grozăvești) și cu consultant desemnat. Nu știm nimic de proiectare, de achiziții de utilaje și de realizare de lucrari. Cunoscând legislația de achiziții eu nu cred că 2028 va fi termenul estimat. Rezumatul dezastrului mai sus se referă la companiile de stat. Lucrurile bune sunt făcute de companiile străine ….. Singurul proiect de termocentrala la care nu s-au înregistrat întârzieri este cel de la Mintia Deva (1734 MW), centrală care va fi funcțională la întreaga capacitate în iunie 2026. Aceasta nu va putea acoperi deficitul național de energie electrică. Compania care realizeaza proiectul este Mass Group Holding, investiția privată fiind de 1,4 miliarde de euro. …..” Integral: https://www.contributors.ro/

“Criza apei | Un eșec comunist, cârpeala post-decembristă & birocrația actuală. Cum a ajuns acumularea de apă Paltinu o bombă murdară cu ceas. .... În locul apei, utilizatorii s-au ales cu un cuvânt nou: „turbiditate”, care se referă la cantitatea de nămol din apă. Din primele momente, turbiditatea crescută a fost identificată drept cauză a problemei: pe fondul scăderii apei din lacul de acumulare Paltinu, pentru reparații la golirea de fund, concentrația de nămol era deja crescută. La aceasta s-a adăugat un cod portocaliu de ploi care a generat numeroase aluviuni. …. Pentru astfel de situații, este gândită o soluție încă de acum patru decenii, de când a fost proiectată și realizată amenajarea hidrotehnică Paltinu. Rău construită de comuniști, inutil reparată în perioada de tranziție a anilor ’90-2000, ignorată și chiar abandonată în zilele noastre, problema s-a transformat într-o bombă cu ceas care a explodat la prima ocazie. România lucrului prost făcut și întreținut Pe 17 aprilie 1970 era dat în funcțiune Barajul Paltinu de pe râul Doftana din județul Prahova. O construcție de 108 metri înălțime și 455 metri lungime. Pentru a alimenta cu apă localitățile din aval, prin stația de tratare a apei de la Voila, în 1982 a început construcția Bazinului de Apă Curată (BAC) Lunca Mare: o amenajare hidrotehnică lungă de trei kilometri, cu adâncimi de până la 11 metri, în albia râului Doftana. Faptul că sistemul comunist gâfâia economic s-a văzut în timpii de execuție: în vreme ce Barajul Paltinu a fost ridicat în mai puțin de trei ani, bazinul a fost finalizat în 1986 și dat în folosință abia în 1988, deși era o structură de o anvergură mult mai mică. Conform autorizației de gospodărire a apelor din 24 martie 2023, valabilă până în 2028, volumul brut al bazinului este de 315.000 de metri cubi, iar cel util – de 258.000 mc. O familie folosește, în medie, lunar, 10-15 metri cubi de apă. La scurt timp după darea bazinului în exploatare, au apărut primele probleme: deformări ale taluzului și scurgeri de apă. Reparațiile repetate din 1992, 1997, 2000, 2004 și 2008 „nu au rezolvat deficiențele de comportare, în ultimii ani cu intensitate chiar mai mare”, se arată în Nota Conceptuală semnată în 2021 de directorul general Relu Adam, de la Exploatare Sistem Zonal (ESZ) Prahova. Din 2013, compania ESZ Prahova a preluat în administrare bazinul, operat anterior de Apele Române. Din 2008, BAC Lunca Mare funcționează cu restricții, iar expertizele din 2012 și 2017 au evidențiat că „deteriorările constante pun în pericol integritatea structurală a bazinului și pot duce la pierderea integrală a capacității de stocare”, conform Notei Conceptuale din 2021. Din 2011, pe conducta de aducțiune dintre BAC Lunca Mare și Barajul Voila apar frecvent avarii. Doar în perioada ianuarie – februarie 2021 au fost necesare 20 de intervenții, conform ESZ Prahova. Pe 27 octombrie 2025, ESZ Prahova notifica Apele Române privind „accelerarea stării de uzură” a aducțiunii de apă. Reprezentanții companiei arătau că numeroasele avarii apărute în perioada mai-august 2024 au impus ca, din august 2024, conducta de apă să fie golită, „în prezent nefiind funcțională”. …..” Integral: https://romania.europalibera.org/

“Winter is coming. Cum își va acoperi România necesarul de energie? Guvernul se așteaptă la importuri  România va fi nevoită și în această iarnă să importe energie electrică pentru a-și acoperi consumul. Estimarea vine chiar de la Guvern, în nota de fundamentare a unei hotărâri privind pregătirea sistemului energetic național pentru iarnă.  În primele nouă luni din 2025, importurile de energie ale României au fost cu 50% mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut, deși consumul a crescut cu doar 1%. Autoritățile române se așteaptă ca trendul să se mențină și în lunile de iarnă. În iarna 2024-2025, de la 1 decembrie și până la 31 martie, consumul a fost de 17,5 milioane MWh, din care 6,1 milioane MWh au fost importate. Adică mai bine de o treime. Pentru această iarnă, autoritățile estimează că România va consuma în aceeași perioadă peste 20 milioane de MWh. Din care, în scenariile optimiste, va putea produce 18,8 milioane MWh. Diferența ar urma să vină, ca și iarna trecută, din import. …. Autoritățile „uită” la finalul fiecărei ierni ce probleme au fost, spune pentru Europa Liberă expertul în energie Ciprian Cherciu. „Faptul că autoritățile declară că va fi nevoie de 100% de importuri arată că nu ne-am pregătit corespunzător, chiar după trei ani de război energetic între Ucraina și Rusia. Soluțiile pentru iarnă ar fi trebuit să fie capacități proprii de producție și stocare”, adaugă el. Dacă ne uităm pe ce capacități de producție are România, înainte de iarna 2025-2026, ele nu sunt mult diferite față de iarna trecută. …. Centralele pe hidrocarburi – întârzieri mari la noi capacități de producție Față de 1 ianuarie 2025, la 1 septembrie puterea instalată în centralele de producție energie electrică pe hidrocarburi era mai mare cu 346,7MW. Adică aproximativ 10% din consumul instantaneu al unei zile obișnuite. În cifră absolută, puterea instalată era de 2.097 MW. Între timp, multe dintre proiectele finanțate prin PNRR prin care România ar fi trebuit să își construiască noi capacități au fost fie abandonate, fie sunt în întârziere. Trei centrale în cogenerare pe gaz urmau să fie construite în România, cu banii din PNRR: la Constanța, Arad și Craiova. Dacă în primele două municipii lucrările au început deja și sunt la peste 30% implementare, proiectul de la Craiova a picat, după două licitații anulate. …..” Integral: https://romania.europalibera.org/

“Ultimii sapiens: cum ne va face AI-ul inutili în următorii 5 ani .... De ce AI-ul schimbă cu totul datele problemei? Fiindcă, așa cum am spus, dezvoltarea lui e una exponențială: AI-ul de acum e la ani-lumină distanță de cel din noiembrie 2022 – iar cel de peste 3 ani va fi la ani-lumină distanță de cel de acum. Consecințele sunt absolut copleșitoare. În cel mult 3 ani, cei care astăzi efectuează activități economice prin intermediul unui computer vor fi înlocuiți de cel puțin un agent AI care va putea face exact același lucru, non-stop, de cel puțin 10 ori mai bine decât orice agent uman și la un preț de cel puțin 1.000 de ori mai mic. Altfel spus, dacă ești contabil, traducător, redactor de carte, programator, web designer, expert pe politică externă sau pe orice altceva, copywriter, strateg de comunicare, strateg politic, podcaster, influencer, manager, expert în campanii digitale, funcționar public, funcționar bancat, creator digital pe OnlyFans și așa mai departe, munca ta nu va mai valora nimic, fiindcă AI-ul o va face cel puțin de 10 ori mai bine și de cel puțin de 1.000 de ori mai ieftin decât tine. Aceeași soartă o vor avea și avocații, judecătorii, profesorii, medicii generaliști (ba chiar și medicii specialiști), psihologii, psihiatrii, terapeuții, generalii de stat major șamd: AI-ul va putea face toate astea mult mai bine și mult mai ieftin decât oamenii. Pe scurt, în absolut toate muncile de tip white-collar, plus în tot ce ține de divertismentul digital, AI-ul va înlocui oamenii. …..” Integral: https://republica.ro/

“Realitatea votului şi ficţiunea sondajelor Alegerile parţiale pentru Primăria Capitalei au fost prezentate ca o competiţie locală, însă logica lor reală a depăşit cu mult nivelul municipal. Bucureştiul a devenit spaţiul de testare al unei campanii cu dimensiune naţională, în care miza nu era administraţia oraşului, ci repoziţionarea actorilor politici pentru următorul ciclu politic. Strategiile folosite au fost calibrate ca într-o confruntare naţională, iar efectele lor asupra comportamentului votanţilor au fost evidente. Scrutinul din 7 decembrie 2025 demonstrează importanţa campaniei electorale – fie ea pozitivă sau negativă – dar şi limitele evidente ale sondajelor de opinie. În acest climat, discursul anti-USR, însoţit uneori discret, alteori mai transparent, de un discurs anti-preşedinte, a devenit laitmotivul confruntării electorale. Asumat simultan de PNL şi PSD şi amplificat mediatic, el a transformat votul din Bucureşti într-un fel de referendum asupra capacităţii politice şi administrative a preşedintelui şi, implicit, asupra relevanţei USR în arhitectura opoziţiei. Această strategie a modificat vizibil comportamentul electoratului urban moderat, mai ales al celui care, în ciclurile anterioare, votase USR din considerente programatice. …. Oraşul a fost dominat de electoratul peste patruzeci şi cinci de ani, cu participare remarcabilă în grupa 45-64 şi prezenţă consistentă în categoria 65+. Femeile au votat în număr mai mare decât bărbaţii în toate grupele de vârstă – o tendinţă cunoscută – fără însă a depăşi proporţia lor reală în populaţia adultă a oraşului. …. Atât distribuţia pe vârste, cât şi redistribuirea votului feminin au modificat compoziţia corpului electoral într-un mod care nu a fost anticipat nici de sondajele telefonice şi cu atât mai mult de exit-poll-uri. În realitate, instrumentele nu au măsurat electoratul efectiv prezent, ci o proiecţie a celui potenţial, ceea ce a generat erori semnificative atât în estimarea scorurilor, cât şi în ordinea candidaţilor. Sondajele din ziua votului şi exit-poll-urile prezentate la ora 21.00 nu au surprins dinamica reală. Supraestimarea constantă a candidatului PSD şi subestimarea votului PNL, precum şi inversarea raportului dintre Daniel Băluţă şi Anca Alexandrescu, au produs deviaţii de patru până la cinci ori mai mari decât marja declarată de eroare. Aceste abateri nu pot fi atribuite hazardului. Institutele au operat cu modele depăşite, nu au aplicat corecţiile statistice necesare pentru non-răspuns şi au utilizat eşantioane care nu reflectau structura reală a electoratului prezent la urne. În loc să ajusteze metodologia la un oraş aflat în permanentă transformare, au preferat soluţii rapide şi ieftine, menite să menţină aparenţa unei expertize, nu acurateţea măsurătorilor. Diferenţele dintre estimări şi rezultatul final indică superficialitate metodologică şi indiferenţă profesională faţă de calitatea datelor. Încrederea publicului în sondaje nu este subminată de electorat, ci de cei care le produc. …..” Integral: https://www.bursa.ro/

“Analiză | De ce nu a câștigat, de fapt, nimeni după alegerile locale din București  Alegerile din București nu au oferit o victorie clară nimănui, nici măcar câștigătorului Ciprian Ciucu – din cauza absenteismului masiv. Anca Alexandrescu e pe poziția a doua, dar nu se poate vorbi despre o ascensiune a suveranismului. În schimb, e clar cine sunt marii înfrânți: PSD, USR și președintele Nicușor Dan. Dintr-un anumit punct de vedere, victoria lui Ciprian Ciucu este comparabilă cu înfrângerea lui Cătălin Drulă și Daniel Băluță – toate au consecințe asupra primilor actori politici ai momentului: președinte, premier și șeful PSD. Alegerile din București au adus totuși o surpriză pentru proeuropeni – a câștigat detașat un candidat proeuropean, sprijinit de premierul Ilie Bolojan. Cea mai scăzută prezență la vot din ultimul deceniu – doar 32,71% – a venit însă cu o înfrângere usturătoare pentru candidații PSD și USR, dar și cu un eșec al caselor de sondare – care nu au nimerit ierarhia nici măcar în exit-polluri. ….Toate aceste evenimente pot avea consecințe nebănuite asupra raporturilor de putere din partide și dintre partide, dar și asupra scenei politice în ansamblu. …. Victorii cu cântec 1. Ciucu, balon de oxigen pentru Bolojan Dacă ne uităm la procente, victoria lui Ciprian Ciucu este una fără drept de apel, 36,16%, dar în realitate a fost votat de doar 11,73% dintre cei peste 1,8 milioane de bucureșteni cu drept de vot. Asta ridică o problemă de legitimitate și de încredere la scară mai mare. Premierul Ilie Bolojan are toate motivele să fie mulțumit, dar nu se poate îmbăta cu apă rece. A mizat corect pe Ciucu, a primit balonul de oxigen de care avea nevoie și astfel își va putea întări puterea în raport cu gruparea Thuma-Hellvig din PNL, care l-ar fi vrut plecat din funcție. Lui Bolojan îi crește și puterea în guvern, însă nu în mod semnificativ. ….. 2. Alexandrescu, pe locul 2, dar suveranismul bate pasul pe loc Scorul obținut de Anca Alexandrescu (21,94%), care a plasat-o pe poziția a doua, înaintea candidatului PSD, pare mare, dar nu e, iar asta tot din cauza prezenței foarte scăzute. În fapt, Alexandrescu a fost votată de doar 128.405 bucureșteni. În cifre absolute nu se poate deci vorbi de o reală ascensiune a suveranismului, nici măcar în raport cu scorurile luate la parlamentarele sau localele din 2024. La nivel simbolic, este. …. Aritmetica parlamentară rămâne aceeași și, deocamdată, AUR nu are cum să-și găsească noi aliați, rămânând în continuare izolat pe scena politică. În fond, poartă ștampila de partid extremist. În plus, scorul modest mai arată că AUR nu a ajuns un colector al nemulțumirii față de situația economică dificilă. Marii înfrânți: PSD și USR PSD și-l pune la butonieră pe Ciolacu, în loc de Băluță ….. Este pentru a treia oară în ultimii doi ani când candidații PSD pleacă din poll-position și ajung outsideri: Marcel Ciolacu (noiembrie 2024), Crin Antonescu (mai 2025) și Daniel Băluță (decembrie 2025). Neplăcut pentru social-democrați. …. Prima înfrângere a președintelui Realitatea e că USR – și Drulă în special – au mizat prea mult pe susținerea președintelui Nicușor Dan. S-au înșelat cu toții. …..” Integral: https://romania.europalibera.org/

“Europa în fața a 2 provocări: frica de Putin și retragerea trupelor SUA. Un general american face un anunț crucial  Frica de escaladarea lui Putin, în contextul războiului ”fără sfârșit” dus de Rusia, precum și retragerea trupelor americane din țările continentului constituie cele mai mari 2 provocări din Europa, în acest moment. Însă, generalul american Alexus Grynkewich face un anunț crucial pentru securitatea statelor: Europa se va descurca foarte bine și cu mai puține forțe americane.  …. „Am încredere în capacitățile” Europei și Canadei, a declarat generalul american cu patru stele la comandamentul operațional militar extins al alianței din sudul Belgiei. „Suntem pregătiți astăzi să facem față oricărei crize sau situații neprevăzute.” Comentariile lui Grynkewich vin pe fondul îngrijorărilor legate de o retragere anticipată a trupelor americane din Europa, ca urmare a viitoarei strategii de apărare a președintelui Donald Trump. Se așteaptă ca așa-numita revizuire a posturii să implice o redistribuire a forțelor americane din Europa în Indo-Pacific. ….. Două treimi din cheltuielile pentru apărare ale Europei merg în SUA Liderii europeni sunt îngrijorați, în privat, de un efort susținut de Trump de a pune capăt războiului din Ucraina, pe care unii îl consideră în prezent favorabil Rusiei, președintele francez Emmanuel Macron avertizând, se pare, într-un apel telefonic scurs, că SUA ar putea fi pe cale să „trădeze” Ucraina. Acea relație tumultoasă a fost din nou la vedere săptămâna aceasta, după ce secretarul de stat american Marco Rubio a lipsit de la o reuniune a miniștrilor de externe ai NATO – lucru care aproape niciodată nu s-a întâmplat de la fondarea NATO în 1949. Între timp, adjunctul său i-a certat pe aliați într-o reuniune cu ușile închise pentru că au prioritizat propriile industrii de armament în loc să continue să cheltuiască pe echipamente americane. Aproape două treimi din cheltuielile europene pentru apărare merg către SUA, dar UE încearcă să schimbe acest lucru prin programe care vizează stimularea producției locale. ….. Grynkewich a insistat că orice tensiuni politice legate de discuțiile de pace nu au avut „niciun impact… în ceea ce privește capacitatea de a ne îndeplini misiunea din perspectiva NATO”. Promisiunile aliaților de a-și crește cheltuielile pentru apărare, a adăugat el, înseamnă că NATO va fi „mai pregătit mâine și vom fi mai pregătiți poimâine” să se opună Rusiei și să răspundă la orice alte retrageri de trupe americane. Luna trecută, ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a stârnit nedumerire când a spus că „așteaptă cu nerăbdare ziua în care Germania… va spune că ”suntem gata să preluăm funcția de Comandant Suprem al Forțelor Aliate””, într-un alt exemplu al presiunilor Washingtonului asupra aliaților europeni de a face mai mult, în timp ce SUA sugerează că ar putea face un pas înapoi. …..” Integral: https://ziare.com/

“Costul care poate rescrie istoria: miliarde de euro pentru victoria Ucrainei vs. trilioane de euro pentru situația opusă. „Europa va ocoli la infinit o decizie”  Un studiu publicat recent de Institutul Norvegian pentru Afaceri Internaționale și think tank-ul Corisk dă la iveală o matematică îngrijorătoare: costul înarmării Ucrainei pentru a obține victoria, sau cel puțin pentru a pune țara vecină într-o poziție mai favorabilă victoriei, este estimat între 606 și 972 de miliarde de euro pe o perioadă de patru ani. În schimb, o victorie parțială a Rusiei ar forța Europa să cheltuiască între 1,4 și 1,8 trilioane de euro în același interval de timp, în special pentru securizarea flancului estic, devenit într-o astfel de situație brusc mult mai vulnerabil. „Recentul plan de pace în 28 de puncte, propus de administrația Trump, ilustrează nevoia urgentă ca Europa să ia inițiativa și să își asume responsabilitatea pentru eforturile diplomatice de a pune capăt războiului ilegal al Rusiei”, arată autorii studiului. …. Cu privire la studiul norvegian, pe de altă parte, cercetătorii au arătat faptul că administrația Trump „nu este la curent cu problemele reale aflate în joc” și au realizat studiul presupunând că Ucraina nu va primi aproape niciun sprijin din partea Statelor Unite. Pe de altă parte, Radu Hossu nu are foarte mari speranțe de pus nici în liderii noștri, din păcate, pentru că, spune acesta, și noi ca societate vorbind generalist și liderii noștri sperăm la câteva lucruri ce ni s-au infirmat constant în ultimii 4 ani. „Sperăm că societatea rusească va resimți costul războiului și va face ceva împotriva cleptocrației lui Putin. Vă spun că nu se va întâmpla. Sperăm că până la urmă se înțeleg rușii și ucrainenii, că și așa ‘sunt ei frați’ și până la urmă nu e treaba noastră. Din fericire, nu sunt frați, din păcate, este treaba noastră. Sperăm să putem băga capul în pământ și să ne prefacem că nu vedem, iar când îl scoatem să fie totul business as usual”, adaugă acesta. …..” Integral: https://ziare.com/

“De ciudă că a pierdut, Băluță și-a smuls părul din cap și acum e din nou chel  Supărare mare în Sectorul 4 și mai ales la PSD, după ce Daniel Băluță a pierdut alegerile pentru Primăria Capitalei. De ciudă că a pierdut atât de rău, de l-a bătut inclusiv Anca Alexandrescu cu campania ei destinată persoanelor cu IQ sub 84, Băluță și-a smuls din cap zeci de mii de fire de păr pe care și le implantase cu costuri uriașe. Băluță a redevenit aproape complet chel, cum era la începutul primului său mandat de primar în Sectorul 4, când încă nu avea bani de asemea aroganțe. Solidar cu primarul S4, Cristian Piedone, bunul său prieten, i-a trimis cadou un fes, prin sluga lui de serviciu, adică Piedone Junior, pe care l-a pus primar la Sectorul 5 ca să nu mai stea juniorul atât de mult cu ochii ficși pe un perete, ca un oligofren. …. De când și-a făcut implanturile și s-a împrietenit cu Grindeanu, subalternii spun că Băluță devenise pur și simplu doar un alt cocalar de la PSD, ori asta s-a văzut la alegerile pentru Primăria Generală. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro/

Buna dimineata intr-o zi de marti, 9 decembrie!  Cerul va deveni variabil în cea mai mare parte a zonei montane, precum și în extremitatea de sud-vest și parțial în dealurile subcarpatice din sud, iar în rest cerul va fi  noros. Vor fi ploi slabe, izolat în nord-vestul și centrul teritoriului, iar la începutul zilei și în regiunile sudice. În Carpații Meridionali și în Carpații de Curbură, la altitudini mari, trecător vor mai fi posibile precipitații slabe mixte.  Temperaturile maxime se vor încadra între 4 și 10 gr, cu valori ușor mai ridicate în vestul Olteniei și sudul Banatului, iar cele minime între -3 și 4 gr. Local va fi ceață, trecător asociată cu burnita. Bucuresti: 7/4 gr.C.

“Analiză Pericol ignorat. Criza de la Paltinu dezvăluie slăbiciunile din sistemul energetic: „Este mai ieftin să construiești hidrocentrale, decât să le demolezi” Criza de la Barajul Paltinu evidențiază vulnerabilitățile infrastructurii energetice și de apă, accentuate de proiecte hidrotehnice abandonate sau neadaptate. Situația impune o reevaluare urgentă a importanței acestor amenajări pentru securitatea națională. Este nevoie de terminarea și modernizarea amenajărilor hidroenergetice existente și deschiderea altor noi șantiere, pentru a preveni probleme cu consecințe infinit mai mari decât au fost în județul Prahova în ultimele zile – inundații, distrugeri de case, morți, seceta, lipsa apei, agricultură de subzistență.  România se află astăzi într-un moment de răscruce când vine vorba de gestionarea resurselor de apă, a producției interne de energie și a protecției populației împotriva fenomenelor extreme. În timp ce unele proiecte hidroenergetice au fost stopate sau amânate, realitatea ultimilor ani arată clar că nevoia de a finaliza aceste lucrări nu a fost niciodată mai urgentă. Hidrocentrale începute și nefinalizate nu sunt doar șantiere abandonate, ci investiții publice valoroase, resurse energetice neexploatate și instrumente esențiale în lupta împotriva secetei și inundațiilor, a explicat expertul în energie Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI). Mai ieftin să construiești hidrocentrale decât să le demolezi …. Construcția hidrocentralelor nefinalizate a fost realizată din prețul cu energia electrică plătită de consumatorii români. „Astfel, în cei 38 de ani în medie de construcție a acestor hidrocentrale, considerând ponderea consumului de energie electrică medie a populației de 20%, estimăm că fiecare consumator casnic a achitat în medie cca 120 lei pentru a susține aceste lucrări”, a spus el. Potrivit acestuia, costurile pentru demolarea a 7 hidrocentrale sunt depedente de mulți factori — dimensiune, vechime, amplasare, mediul înconjurător, necesitatea remedierii mediului, sedimente, infrastructura etc. „Plecând de la costurile demolărilor de astfel de amenajări hidrotehnice în SUA, pot sări la sute de milioane USD / hidrocentrală. Considerând costurile de demolare a hidrocentralelor și readucerea terenurilor la forma inițială, de cca 200 – 300 milioane USD/hidrocentrală, rezultă că pentru 7 hidrocentrale ar fi necesari cca 1,6 miliarde USD. …..” Integral: https://adevarul.ro/

“România, una dintre cele mai expuse economii dacă UE schimbă radical raporturile de putere cu China Comisia Europeană se pregătește să anunțe ResourceEU, un plan amplu pentru reducerea dependenței de materiile prime critice provenite din China, în contextul în care țara asiatică și-a întărit nu doar relațiile economice cu Rusia, dar dă din ce în ce mai mult semne că ar plănui o acțiune militară împotriva Taiwanului după modelul aplicat de partenerii ruși în Ucraina. Pentru țara noastră, tensiunea structurală dintre cele două puteri economice are relevanță economică directă, întrucât pentru multe dintre industriile strategice ale țării importurile chinezești sunt profund integrate în lanțul de producție și, cel puțin deocamdată, capacitatea de substituție este minimă. România este încă dependentă de importuri pentru componentele centrale ale producției industriale aproape la același nivel, proporțional, cu lanțurile de export ale Germaniei, care este cel mai expus stat european la ruperea relațiilor comerciale cu China. Un sondaj realizat în rândul companiilor europene active în China, publicat de Camera de Comerț a UE în China estimează pierderi de peste 250 de milioane de euro dacă ar trebui să regândească modul în care operează, în timp ce alt studiu al aceleiași instituții, citat de Bloomberg, evaluează că noile restricții vor duce la cheltuieli suplimentare echivalente cu 20% din veniturile globale ale companiilor. În total, aproximativ o treime dintre firmele europene active în China declară că iau în calcul mutarea furnizorilor în afara țării asiatice. …” Integral: https://ziare.com/

“De ce, după generații de progres, copiii de astăzi sunt mai puțin capabili intelectual decât părinții lor? Un cercetător în neuroștiințe pune o întrebare aproape interzisă ..…„Iluzia digitală” „Pentru prima dată în istoria măsurării cognitive standardizate, generația Z obține în mod constant scoruri mai mici decât părinții lor la multe măsuri cheie ale dezvoltării cognitive – de la alfabetizare și numerație la creativitate profundă și IQ general. Iar datele preliminare din generația Alpha (născuți după 2012) sugerează că declinul nu încetinește – ci se accelerează”, susține cercetătorul australian Jared Cooney Horvath, specializat în neuroștiințe. …..„Erodarea gândirii riguroase” Cercetătorul nu pledează pentru eliminarea tehnologiei din școli, dar citează decenii de studii care arată că accentuarea „consumului de informații prin intermediul ecranelor duce la scăderea performanțelor, la fragmentarea atenției și la erodarea lentă a gândirii riguroase”.  Ce merge prost? „Cercetători precum Jean Twenge și Jonathan Haidt indică smartphone-urile și rețelele sociale ca fiind instrumente care promovează comportamentul sedentar și încurajează izolarea. Alții, precum Abigail Shrier și Greg Lukianoff, susțin că am medicalizat excesiv copilăria, tratând experiențele obișnuite ca pe niște „traume” și protejând copiii de disconfort în moduri care îi fac fragili și nepregătiți”, spune cercetătorul australian. …..” Integral: https://hotnews.ro/

“Viitoarea programă de limba și literatura română pentru liceu: trei decenii întoarcere din drum ….. Ce am citit în actualul proiect de programă seamănă foarte tare cu ce a trebuit eu să învăț ca licean la română, la mijlocul anilor ’70 din secolul trecut, sau cu ce am fost nevoit să predau, ca profesor stagiar, la începutul anilor ’80: pe o coloană vertebrală de istorie literară, agățate elemente de teoria genurilor și de biobibliografii ale ”celebrităților” culturii noastre. Asta, evident, începând cu clasa a IX-a, cea mai anostă dintre toate, o bună conductoare a mesajului ”Copii, băgați-vă mințile în cap! A început Liceul!” Regret, nu am fost capabil nici la 15 ani și nu sunt în stare nici la 68 să îmi bag mințile în cap. Îmi repugnă în continuare credința că un model de ”școală bună” sunt liceele militare, în care adolescenții rebeli învață să își sugrume puseele anarhice pentru a îmbrăca cu onoare uniforma de soldat. Am un respect nețărmurit pentru oștenii antrenați să facă față pe câmpul de luptă, tocmai pentru ca datorită lor noi ceilalți, ”civilii”, să ne putem păstra libertățile de care suntem atașați. Mă abțin să intru în detalii tehnice privind (in)coerența actualului proiect curricular. Chestii din astea sunt, cred, de discutat între specialiști (dacă sunt lăsați să o facă).  Mă abțin totodată să fac referiri la segmentul de ”gramatică” al programei. Nu sunt lingvist. Mă mărginesc să dau cititorului o idee despre cam ce ar avea de învățat elevul în clasa a IX-a la literatură (română). Și indiciul cel mai elocvent îl reprezintă o secțiune a ”recomandărilor” de studiu cu care se încheie textul programei: ”Recomandări de autori: Ion Neculce, Anton Pann, Dinicu Golescu, I. Codru-Drăgușanu, Mihail Kogălniceanu, Costache Negruzzi, Dimitrie Bolintineanu, Vasile Alecsandri, Grigore Alexandrescu, Ion Ghica, Radu Ionescu, Nicolae Filimon, I. L. Caragiale, Ion Creangă, Ioan Slavici; Niccolò Machiavelli, Montesquieu, Molière, Alphonse de Lamartine, Stendhal”. Asta vor fi obligați să citească și să discute elevii de clasa a IX-a din România. Vreau să mai adaug un lucru cât se poate de răspicat: cea mai mare parte dintre autorii ”recomandați”, de la Anton Pann la Nicolae Filimon, reprezintă ”materia” cursului meu de la Litere la anul I. Curs pe care îl încep, de regulă, cu observația ”dacă veți avea cândva o oră liberă și un apetit de lectură care să vă dea ghes, pun pariu că nu vă veți repezi către rafturile bibliotecii, către Wikisource sau vreun alt site piratat, ca să vă alegeți, spre desfătare, vreun volum de Golescu, de Bolintineanu sau de Radu Ionescu”. Eu unul cred că un student / o studentă de la Litere e o persoană care și-a descoperit deja o aplecare aparte către studiul limbilor și literaturilor și care a ales să se formeze ca specialist(ă) în acest domeniu. Ca atare, înțelegerea modului în care se formează și evoluează diversele literaturi face parte obligatoriu din pregătirea sa. Nu cred însă că o atare obligație ar trebui transferată și în învățământul preuniversitar, care nu vizează o instrucție de specialitate, ci una de cultură generală. Diferența e enormă, și ar fi extrem de oportun ca să ținem cont de ea. ……” Integral: https://www.contributors.ro/

“Sper ca Ciprian Ciucu, noul primar general, să oprească transformarea centrului Bucureştiului într-o favelă, unde cerşetorii, oamenii străzii, aurolacii şi nu numai încep să fie ca la ei acasă  Duminică/luni, 7/8 decembrie 2025, ora 00.10, alegeri pentru poziţia de primar general al Capitalei, un oraş care face 25% din PIB-ul României (adică 95 de miliarde de euro din 380 de miliarde de euro), cu venituri la nivelul municipiului Bucureşti de 11 miliarde de lei, adică peste 2 miliarde de euro, un oraş care în acte are 2 milioane de locuitori, dar în realitate sunt peste 4-4,5 milioane de oameni care au legătură directă cu acest oraş, cu un salariu mediu de aproape 7.000 de lei, adică 1.400 de euro net pe lună, cu 40% peste media naţională. Câştigător este Ciprian Ciucu, 48 de ani, din Piteşti, absolvent de SNSPA, PNL, cu 36% din 589.918 voturi. Ciucu, un personaj total necarismatic, primarul sectorului 6, nu era în niciun sondaj oficial pe primul loc. Ciucu a fost pariul premierului Ilie Bolojan care l-a susţinut aproape de unul singur. Dacă Ciucu nu ar fi câştigat, Bolojan ar fi pierdut şi partidul, şi Palatul Victoria, deci funcţia de premier, având în vedere câte pumnale sunt scoase în coaliţia de guvernare şi mai ales în PNL pentru a-i lua gâtul. …..

– Nu cred că noul primar poate rezolva problema traficului, aşa cum îşi doreşte toată lumea, aceasta fiind principala problemă din Bucureşti. Bulevardul Magheru nu se poate lărgi, bulevardul Iuliu Maniu nu poate fi altul de mâine, chiar dacă toată lumea, care stă cu zecile de minute în trafic, îi înjură pe cei care conduc Capitala sau guvernul. Poate, cel mult, printr-un management automatizat al traficului, să se câştige câteva minute. Dar mai mult nu cred că se poate face – sau, dacă ar fi să se facă ceva, ar trebui ca mersul cu maşina într-o parte şi în alta să fie extrem de scump, ca să-i descurajeze pe oameni să se suie în maşină ca să se ducă la supermarket, două străzi mai încolo. Cine merge cu maşina trebuie să “plătească”.

– Transportul în comun s-ar mai putea îmbunătăţi (în ultimul timp am remarcat o îmbunătăţire vizibilă cu transportul în comun, venită din acele benzi unice), la metrou, în afara extinderii, nu cred că se poate face ceva mai mult în afară de a veni la un interval de 1 minut unul după altul, dar asta pare imposibil din punct de vedere tehnic.

– În privinţa subiectului controversat legat de dezvoltările imobiliare, autorizaţiile de construcţii, o temă care l-a făcut pe Nicuşor Dan să câştige de două ori alegerile în Capitală şi chiar poziţia de preşedinte al României, ar trebui ca noul primar să ne spună cine este această mafie imobiliară invocată în timp atât de Nicuşor Dan cât şi de alţii. ..…” Integral: https://www.zf.ro/

“Cifrele care ar trebui să dea fiori PSD: locul trei în București după AUR și înfrângeri în cinci sectoare din șase  Partidul Social Democrat sub conducerea lui Sorin Grindeanu ar avea multe de învățat din votul de ieri, dacă și-ar propune asta. Candidatul PSD a reușit „performanța” de a ieși pe „onorabilul” loc III, în ciuda afișelor obscene cât fațadele blocurilor (cu sigla infimă a partidului așezată cât să nu fie văzută), a bugetelor mari puse la bătaie, a balamucului cu planșeul de la Unirii, lucrare care ar fi trebuit să-l proiecteze pe Daniel Băluță ca primar al tuturor bucureștenilor. PSD guvernează și se comportă ca și cum ar fi în opoziție, mergând pe sondaje ce se dovedesc a fi cel puțin discutabile. …. În 7 decembrie nu vorbim despre o înfrângere la limită, un procent-două, ci de o bătaie consistentă încasată, o catastrofă- locul III, bătaie pe linie în cinci sectoare din 6 (mai multe voturi doar în Sectorul 4 și acolo chinuit, diferență de 300 de voturi), la o diferență de aproape 15% față de candidatul PNL- acesta este adevărul faptic, indiferent de cum ar dori „leadershipul” reprezentat de Sorin Grindeanu să-l împacheteze în succes (o foarte bună bază de pornire pentru a construi în București, spunea domnul Grindeanu). Dacă am aduna procentele obținute de candidații relevanți non-PSD (minus AUR), acestea se duc lejer spre 55-56% (36% Ciucu, 13% Drulă, aproape 6% Ciceală). PSD și AUR adună 42%.  …..” Integral: https://republica.ro/

“Război ideologic împotriva democrației (I): Cum și de ce s-a prăbușit America fondatorilor …. Strategia nu inaugurează o Americă diferită ci face vizibilă America care s-a transformat deja. 1. Ruptura strategică a Americii Publicarea recentei strategii de securitate națională a Statelor Unite nu poate fi înțeleasă ca o schimbare conjuncturală de orientare, ci trebuie citită ca punctul de vizibilitate maximă al unui proces mai vechi și mult mai profund, prin care instituțiile americane, formale și informale, au pierdut coerența ce le permitea să transforme puterea în responsabilitate și să proiecteze stabilitatea internă în acțiune externă. Documentul nu inaugurează ruptura, ci o consfințește, deoarece exprimă într-o formă concentrată degradarea treptată a mecanismelor instituționale care au susținut vreme de două secole arhitectura republicii și vocația internaționalistă a Americii fondatorilor. În momentul în care strategiile, creații tradițional prudente și calibrate pe continuitate, ajung să reflecte nervozitate, suspiciune și dezangajare normativă, nu asistăm la o simplă repoziționare geopolitică, ci la finalul unui traseu de erodare instituțională ce a reconfigurat modul în care statul american definește ordinea, cooperarea și propriul său rol în lume. ….. Distanța față de Europa devine astfel simptom, nu cauză. Continentul nu s-a modificat suficient de mult pentru a explica schimbarea de ton, însă instituțiile americane – atât cele ale guvernării, cât și cele ale imaginarului politic – nu mai produc așteptări compatibile cu paradigma cooperării. Strategia nu rupe legăturile transatlantice, ci recunoaște, într-un mod mai brutal decât o făceau precedentele, că infrastructura instituțională care le făcea naturale s-a fragilizat. În acest sens, documentul este un semnal nu doar geopolitic, ci și structural. Funcționarea Americii într-un regim de responsabilitate internațională devine dificilă atunci când instituțiile interne încetează să o mai considere naturală. Dar, în ceea ce privește Europa, strategia merge mult mai departe, introducând explicit ideea unei crize civilizaționale și afirmând că Bătrânul Continent s-ar afla în fața unei „perspective reale și brutale a unei dispariții civilizaționale” (the real and more stark prospect of civilizational erasure” – p. 25), o sentință ideologică cu accente apocaliptice, a cărei structură semantică reproduce fidel imaginarul Great Replacement, concept formulat de Renaud Camus, care relua în cartea sa din 2012, Le Grand Remplacement, a reactivat, într-o versiune secularizată și xenofobă, tezele conspiraționiste de la începutul secolului XX despre “invazia” evreiască, înlocuind evreii cu musulmanii și asiaticii. Strategia de securitate națională publicată la Washington marchează o fractură care depășește simpla distanțare față de ordinea liberală postbelică. Este o îndepărtare de însăși tradiția republicană care a definit proiectul american de la fondatori încoace. …..” Integral: https://www.contributors.ro/

“Şi activele ruseşti îngheţate în Europa au devenit un măr al discordiei în UE. Iar Belgia a devenit cel mai valoros activ al Rusiei  Ucraina trece prin vremuri cum­plite. Belgia a blocat timp de mai multe zile un plan al UE de finanţare a ţării atacate de Rusia cu ajutorul activelor ru­seşti îngheţate în Europa. Cele mai multe din­tre ele se află în Belgia, unde produc dobânzi fru­moase şi impozite grase. Euroclear, institu­ţia financiară belgiană unde sunt concentrate cele mai multe din activele ruseşti îngheţare, spune că utilizarea lor ar duce la creşterea costurilor de finanţare şi ar lovi în încrederea investitorilor. …. Euroclear, institu­ţia financiară belgiană unde sunt concentrate cele mai multe din activele ruseşti îngheţare, spune că utilizarea lor ar duce la creşterea costurilor de finanţare şi ar lovi în încrederea investitorilor. Printre cei mai mari acţionari ai Euroclear se numără un fond suveran al Chinei. Însă şi Banca Centrală Europeană a refuzat să par­ti­cipe la acest ajutor, considerând că ar putea încălca legislaţia UE. Bloomberg scrie, citând mai mulţi diplomaţi, că şi SUA au intervenit, făcând lobby la mai multe state europene pen­tru a bloca planurile Uniunii de a folosi activele ruseşti îngheţate – în mare, rezerve valutare ale băncii centrale ruseşti – pentru garantarea masi­­vu­lui împrumut european „de reparaţii“ de 140 de miliarde de euro destinat Ucrainei. Justifica­rea oficialilor americani ar fi aceea că de acti­vele ruseşti este nevoie pentru obţinerea păcii între Ucraina şi Rusia şi că nu ar trebui folosite pen­tru prelungirea războiului. …..După ce Rusia a invadat Ucraina, ţările oc­cidentale au îngheţat active ruseşti de 290 de mi­liarde de euro. O mare parte din ele, 194 mi­li­arde de euro, sunt în Belgia, dintre care 183 de miliarde de euro la Euroclear, instituţie financi­ară care funcţionează ca depozit central de va­lori mobiliare şi ca facilitator pentru tranzacţii transfrontaliere, folosită intens în trecut de Rusia. Banii au rămas acolo când au fost în­ghe­ţaţi. Planul UE de finanţare a Ucrainei printr-un împrumut de 140 de miliarde de euro, pus la punct de Comisia Europeană, implică fo­lo­sirea a 90 de miliarde de euro din activele ruseşti în­ghe­ţate ca garanţii. Însă problema, din per­spec­tiva BCE, a Euroclear şi a guvernului belgian, este că s-ar putea să apară situaţia în care nu poate fi strânsă imediat lichiditate pen­tru returnarea activelor ruseşti îngheţate în cazul în care Moscova câştigă vreun proces în acest sens. ….” Integral: https://www.businessmagazin.ro/

“Sir Richard Shirreff, fost comandant suprem adjunct al Forțelor Aliate din Europa: „Dacă Trump forțează un acord de capitulare privind Ucraina, un război Rusia-NATO devine inevitabil”  Fost comandant suprem adjunct al Forțelor Aliate din Europa între 2011 și 2014, Sir Richard Shirreff a vorbit deschis, în cadrul unui interviu pentru Libertatea, despre motivele pentru care România este vulnerabilă în fața Rusiei și trebuie să aibă reacții mult mai ferme și concrete, cât de mare este riscul unui război Rusia-NATO, dar și unde au greșit Statele Unite și Europa în înțelegerea Rusiei și a lui Vladimir Putin. .….Sir Richard Shirreff: Este foarte greu. Singura modalitate prin care va exista o încetare a focului durabilă și o retragere a Rusiei din Ucraina este atunci când Rusia va fi învinsă. Și asta înseamnă înfrângere militară, asta înseamnă recunoașterea de către Rusia a faptului că au depășit măsura, dar singura modalitate prin care pot remedia situația este retragerea din Ucraina. Iar acest lucru se va întâmpla doar atunci când va exista o strategie unită din partea Europei pentru a oferi Ucrainei mijloacele militare de care are nevoie, sprijinul militar de care are nevoie în termeni de informații, dar și sprijin în ceea ce privește organizarea și instruirea, precum și măsuri financiare și economice pentru a pune efectiv la pământ economia rusă, inclusiv impunerea completă a sancțiunilor. Și, sincer, acest lucru nu se va întâmpla pentru că Europa nu s-a trezit la realitatea că va trebui să o facă pe cont propriu, fără America, pentru că Europa nu se poate baza, nu poate avea încredere în Statele Unite ca aliat. De fapt, tot ceea ce face Trump îmi spune că este la degetul mic al lui Putin, deoarece singura măsură, singurul fel de plan pe care l-a pus efectiv pe masă până acum, implică capitularea Ucrainei și distrugerea acesteia ca stat suveran. ….Singura concluzie la care pot ajunge este, în primul rând, că administrația americană, Trump în special, Vance, nu înțeleg natura Rusiei, nu înțeleg că Rusia reprezintă o amenințare existențială, nu numai pentru Europa, ci și pentru securitatea și siguranța și pacea regiunii transatlantice. Și ceea ce este și mai sinistru, cred, așa cum spuneam și mai devreme că Trump este la degetul mic al lui Putin. Cred că se poate spune fie că a fost subordonat, fie că este în căutarea unei înțelegeri cu Putin privind mineralele din teritoriul anexat Ucrainei. …..” Integral: https://www.libertatea.ro/

“După eșecul lui Drulă, USR anunță o reformare drastică: „Dan Barna președinte” .…. „Avem nevoie de o schimbare drastică, iar numele acestei schimbări nu poate fi decât unul singur: Dan Barna”, a susținut un important lider USR. „Trebuie să învățăm din greșeli și să venim în fața alegătorilor cu oameni competenți și cu carismă. Și cine poate fi mai potrivit decât Dan Barna? Nimeni, vă spun eu! Dan Barna este alegerea ideală pentru a conduce partidul spre noi culmi.” Numirea lui Dan Barna în fruntea USR-ului este însă privită cu teamă de unii useriști. „E o decizie prea drastică”, s-a plâns unul dintre ei. „E important să avem o schimbare, dar nu una atât de radicală. Avem nevoie de o tranziție mai domoală, să-l punem mai întâi de Moșteanu președinte și abia apoi pe Barna. O schimbare atât de drastică la vârful partidului trebuie făcută în mai mulți pași.” …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/

Buna dimineata intr-o zi de luni, 8 decembrie! Valorile termice vor fi în creștere și se vor situa peste cele specifice perioadei în majoritatea zonelor, dar mai ales în vest, nord și centru. Va ploua slab în nordul și centrul țării, iar la altitudini mari, la munte, trecător vor fi precipitații mixte. Se mențin condițiile ca local să se formeze ceață.  Precipitațiile vor fi deficitare în majoritatea regiunilor, conform estimărilor meteorologice. Bucuresti: 7/5 gr.C.

“Documentul care critică starea celor 2.013 baraje din România. Un număr mare sunt în prag de dezastru și nu au autorizații de funcționare Situația critică a barajelor și digurilor din România, evidențiată de dezastrul de la Paltinu, arată că infrastructura hidrotehnică esențială este în mare parte neautorizată, neîntreținută și supravegheată insuficient, expunând populația și bunurile la riscuri majore în caz de inundații sau accidente. Avertismentele autorităților și rapoartele Curții de Conturi privind starea degradată a barajelor și lipsa experților atestați rămân până azi neimplementate, subliniind urgența unor intervenții sistematice și eficiente. În cazul digurilor de apărare împotriva inundațiilor nu există nicio autorizație de funcționare în condiții de siguranță, una dintre cauze fiind lipsa atestării experților care să evalueze starea de siguranță în exploatare a acestora, arată Antena 3 CNN. Avertisment legat de accidentele grave care se pot produce Documentul avertizează despre riscul unor accidente grave la baraje, cu efecte negative asupra siguranței populației și a bunurilor din zonă. Raportul Curții de Conturi precizează că în România capacitatea infrastructurii de protecție împotriva inundațiilor este afectată semnificativ. Mai exact, din totalul de 2.013 baraje care existau în România în anul 2021, mai puțin de jumătate, adică doar 983, aveau autorizație de funcționare în condiții de siguranță. Un număr șocant de 221 de baraje aveau autorizația de funcționare expirată, în timp ce 809 dintre baraje nu au fost niciodată autorizate. Un număr de 121 de baraje care prezintă risc de accidente se aflau în 2023 în această situație. …..Evaluarea stării barajelor și a digurilor nu se poate face, având în vedere că nu există experți atestați. .….” Integral: https://ziare.com/

“Cum se împart banii pe drumul de la producătorul de energie la consumatorul final. Doar 50% din sumă e marfa efectivă, restul – diverse taxe Facturile la energie și gaze nu plătesc doar consumul din priză sau de la aragaz, ci includ diverse componente și tarife care, cum este cazul facturii la energie electrică, ajung să aibă o pondere de peste jumătate în prețul final plătit de consumatorul casnic, arată o analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă (AEI).   Asociația arată că banii plătiți de consumatorul casnic se împart între costul real al energiei sau gazului consumat, „autostrăzile” energetice care le transportă, rețelele locale care le distribuie până la locul de consum, taxele și mecanismele prin care statul finanțează energia verde și cogenerarea, plus costurile administrative și profitul furnizorului. Cât din factură e costul energiei și gazului Concret, conform AEI, în luna octombrie 2025, la o factură de gaze naturale pentru un consumator casnic, doar jumătate merge efectiv pe componenta de gaz marfă, un sfert pe tarife și o cincime pe taxe achitate la vedere direct de consumatori. …. Cu alte cuvinte dintr-o factură de gaze de 500 de lei, costul efectiv cu gazele naturale sunt de doar 260 de lei, restul fiind alte componente. În același timp, la o factură de energie electrică pentru un consumator casnic din luna octombrie, 40% reprezintă efectiv componenta de energie marfă. Un sfert înseamnă taxe și alte obligații impuse de stat la vedere, un sfert se duce pe tarife și o zecime la furnizor. ….. Cu alte cuvinte, dintr-o factură de energie electrică de 500 de lei, costul efectiv al energiei electrice este circa 200 de lei, restul fiind alte componente. …..” Integral: https://spotmedia.ro/

“Analiză România ar putea plăti în 2026 peste 3% din PIB pentru dobânzi. Economist: „Să mărești impozitele și să blochezi economia este o greșeală majoră”  O analiza a Profit.ro arată că România va plăti în 2026 peste 3% din PIB și aproape 10 % din veniturile statului pentru dobânzi, peste nivelul Greciei. Doi economiști explică motivele creșterii costurilor, riscurilor apărute și cum acestea pot fi reduse doar prin reforme. …. Bogdan Glăvan afirmă că situația actuală este rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani: „Este o consecință a risipei și a cheltuielilor demagogice, precum și a bugetelor frauduloase întocmite în ultimii ani. În Planul bugetar pe 7 ani înaintat de România către Comisia Europeană în octombrie 2024, cheltuielile cu dobânzile urmau să ajungă la 3% din PIB abia în 2028. Observăm că am depășit planul. Înrăutățirea situației bugetare provine și din cvasi stagnarea economică. O creștere mai consistentă a PIB ar fi redus ponderea datoriei publice. Această stagnare este un record de proastă guvernare. România a avut acces la un ajutor extern masiv care ar fi permis o creștere accelerată. Să folosești acești bani ineficient, să mărești impozitele și să blochezi economia este o greșeală majoră”. Economistul consideră că problemele nu mai țin doar de nivelul datoriei, ci și de credibilitatea politicilor bugetare în fața investitorilor. O parte a creșterii costurilor provine din percepția negativă asupra disciplinei fiscale a României. România se împrumută cu un miliard de euro pe săptămână Adrian Negrescu pune accent pe ritmul intens al împrumuturilor publice. „România a ajuns să împrumute, în medie, un miliard de euro în fiecare săptămână. Sunt trei ani în care statul se împrumută cu 50 de miliarde de euro anual. Trăim pe datorie și asta ne va afecta pe termen mediu și lung. Copiii și nepoții noștri vor plăti taxe mai mari pentru că acum ne împrumutăm cu cel mai ridicat ritm din Uniunea Europeană”. …..” Integral: https://adevarul.ro/

“Exclusiv Ce facem cu cele 1.502 companii de stat? „Trebuie privatizate, ele funcționează în beneficiul câtorva privilegiați”  …. În centrul scandalului din Prahova stă firma Exploatare Sistem Zonal Prahova SA – deținută integral de Apele Române acuzată de dezastrul care a lăsat fără apă circa 100.000 de persoane din două județe și a pus în pericol sistemul energetic al țării. În plus, presa a scris că societatea a fost o sursă continuă de sinecuri pentru partidele aflate la guvernare. Scandalul aduce în centrul atenției nevoia de a reforma companiile de stat. În acest moment, există 1.502 de companii de stat. Dintre acestea 230 sunt companii centrale, iar 1272 sunt la nivel local, a declarat vicepremierul Oana Gheorghiu, fosta activistă care are ca misiune reformarea sistemului companiilor de stat. „83 dintre companiile centrale concentrează cele mai mari pierderi istorice, de aproximativ 14 miliarde de lei”, a mai spus Gheorghiu. Reforma companiilor de stat are ca obiective două direcţii prioritare, respectiv eliminarea conducerilor interimare de la toate companiile de stat, care este jalon în PNRR, cu termen 31 martie 2026 şi restructurarea a cel puţin trei companii până la 31 august 2026, spune Gheorghiu. ….. „Statul este, prin definiție, un monopol. Iar managerul dintr-o instituție publică nu este proprietar. El nu poate beneficia direct de rezultatele bune, dar nici nu suportă consecințe serioase pentru cele proaste.” În practică, spune specialistul, asta înseamnă orientare pe termen scurt, lipsa interesului pentru prevenirea erorilor și perpetuarea unei culturi a pasării responsabilității. „Nu rezultatele îi recomandă, nici când sunt numiți, nici când sunt menținuți” Un alt factor sistemic este politizarea. „Cei care conduc entități de stat au fost numiți politic. Poziția lor, funcția lor, depinde de cine are puterea. Nu rezultatele îi recomandă, nici când sunt numiți, nici când sunt menținuți.” Mai mult, rețelele create de partidele care au stat mult la guvernare „sunt adânc înfipte în toate instituțiile”. Dificultatea de a înlocui angajați incompetenți este un alt motiv pentru inerție. „Ca să concediezi pe cineva la stat e mult mai complicat. Mulți sunt asimilați funcționarilor publici și beneficiază de protecție ridicată. Există rețele de prietenii sedimentate în timp, care fac aproape imposibilă schimbarea.” …..” Integral: https://adevarul.ro/

“Cel mai mare feudal al lumii nu e un șef de stat, nu e o companie de Inteligență Artificială, dar guvernele naționale îi devin „vasale”, spune un fost ministru de Finanțe din UE  V-ați gândit vreodată ce se întâmplă după ce ne mutăm toată viața în cloud, ca oameni și companii? Cât ne-ar costa să ne mutăm în alt cloud? De aceea, nu Meta, compania fondată de Mark Zuckerberg care deține Facebook, Instagram, WhatsApp și alte afaceri, și nici Alphabet, compania care deține Google și, prin ea, YouTube, nu e cel mai mare exemplu de dominație asupra cetățenilor lumii, crede economistul grec Yanis Varoufakis, fost ministru de Finanțe al Greciei. El a pornit exemplul său de la recentul Black Friday. Yanis Varoufakis explică, într-un editorial de opinie publicat de The Guardian, în ce constă noul feudalism sau, așa cum l-a numit el, „tehnofeudalismul”. Tehnofeudalismul este „o nouă ordine economică în care platformele se comportă precum niște seniori ce dețin feudele care au înlocuit piețele”, spune economistul grec. …. Amazon, „cea mai clară expresie” a tehnofeudalismului „Timp de șase ani, de fiecare Black Friday – acel carnaval inventat al consumului – muncitorii Amazon și aliații lor s-au mobilizat în întreaga lume prin greve și proteste coordonate. La prima vedere, aceste dispute par lupta standard dintre un angajator capitalist uriaș și oamenii care îl țin în funcțiune. Dar Amazon nu este o corporație obișnuită. Este cea mai clară expresie a ceea ce eu numesc tehnofeudalism”, își începe economistul grec argumentația. Condițiile grele de muncă din depozitele Amazon și monitorizarea draconică a acestora au fost documentate de ani de zile, însă, în mod interesant, Varoufakis spune că nu obiectul principal de activitate al companiei fondate de Jeff Bezos e cel mai important pentru ideea de „tehnofeudalism”. În schimb, el numește o altă divizie a companiei. …. El argumentează că Amazon se află în vârful acestei noi ordini deoarece deține platforma de cloud computing Amazon Web Services (AWS), pe care se bazează alte firme tehnologice, precum Uber, dar și mari părți din sectoarele bancare, de sănătate, logistică, administrație publică, media și educație.  După ce urci totul în cloud, te costă o avere să te muți Varoufakis  afirmă că, odată ce aceste afaceri sunt încorporate în AWS, costurile schimbării devin prohibitive. …..” Integral: https://hotnews.ro/

“O altfel de recesiune, care va ajunge la putere .… The Economist, cea mai cunoscută revistă săptămânală geopolitică şi de business din lume, are în numărul 8 noiembrie – 14 noiembrie articolul principal legat de „The relationship recession”, în care tratează recesiunea relaţiilor dintre bărbaţi şi femei, care câştigă teren tot mai mult în lumea occidentală. Această recesiune influenţează natalitatea, influenţează modul de construcţie şi funcţionare a unei societăţi, modul în care se proiectează viitorul. Femeile câştigă teren şi sunt deja la masa discuţiilor, dar de data asta nu la masa din bucătărie, ci la masa din sufragerie. Odată cu creşterea nivelului de educaţie (adică fetele nu se mai opresc cu studiile la liceu, ci le continuă), cariera profesională câştigă teren, iar relaţiile care ulterior se transformă într-o familie, cu apariţia unor copii, au trecut pe locul doi. Conform datelor statistice, fetele pleacă de acasă la o vârstă din ce în ce mai scăzută – 24 şi chiar 22 de ani -, nu neapărat pentru a-şi face o familie, ci pentru a-şi face o carieră. De partea cealaltă, băieţii nu mai vor să plece de acasă atât de devreme şi amână cât pot de mult ieşirea din casa familială, unde au totul asigurat. Datele statistice indică faptul că băieţii încep să plece de acasă, asta într-un caz fericit, după 30 de ani, ceea ce are un efect important asupra relaţiei cu o fată. În acest context, şi decizia de a avea copii se amână din ce în ce mai mult. ….S-ar putea spune că noile generaţii încep să fie din ce în ce mai singure, de fapt preferă singurătatea în locul relaţiilor, iar refugiul este în online, unde aplicaţiile de dating, pentru întâlniri mai mult sau mai puţin pasagere, câştigă teren. …. The Economist tratează problema recesiunii relaţiilor într-un mod extins, fiind unul dintre cele mai interesante articole (de fapt sunt trei articole în acest număr care tratează această problemă) pe care le-am citit în acest an. Companiile globale, băncile încep să discute din ce în ce mai mult viitorul clienţilor lor, pentru că dacă nu ai clienţi, nu ai business. Clienţii sunt judecaţi din punct de vedere cantitativ (cât de mulţi sunt) şi apoi calitativ (câţi bani câştigă şi unde sunt localizaţi). …..” Integral: https://www.zf.ro/

“Românii, cea mai mare pondere de proprietari de locuințe din UE, dar și cea mai mare rată de supra-aglomerare  România avea în 2024 cel mai mare procent de proprietari de locuințe din Uniunea Europeană, aflându-se pe locul 10 în rândul țărilor blocului comunitar în ceea ce privește ponderea celor care locuiesc la casă. În același timp, țara noastră este ultima din UE la capitolul numărul mediu de camere pentru o persoană. Mai trebuie precizat că România deține cea mai mare rată de supra-aglomerare a locuințelor din UE. Germania, singura țară UE în care chiriașii depășesc proprietarii Astfel, distribuția populației în funcție de statutul de proprietate (proprietar sau chiriaș) diferă semnificativ între țările UE, potrivit datelor publicate de Eurostat și analizate de Risco.ro. …. Cele mai mari ponderi ale proprietății de locuințe au fost observate în România, unde 94% din populație locuia într-o gospodărie care deținea o locuință, apoi în Slovacia (93%), Ungaria (92%) și Croația (91%). Deținerea unei locuințe era mai frecventă în toate țările UE, cu excepția Germaniei. În Germania, închirierea este mai frecventă, adică 53% din populație este chiriașă. Urmează Austria (46%) și Danemarca (39%). Mai mult de jumătate dintre europeni trăiesc la casă În UE, 51% din populație trăia într-o casă în 2024, în timp ce 48% din europeni locuiau într-un apartament. Irlanda (90%) a înregistrat cea mai mare pondere a populației care locuiește într-o casă, urmată de Olanda și Belgia (ambele cu 77%), precum și de Croația (76%). Cele mai mari ponderi pentru apartamente au fost observate în Spania (65%), Letonia (64%) și Malta (63%). În România, procentul celor care locuiesc la casă este de 63%, țara noastră aflându-se pe locul 10 în UE la acest capitol. Ultimii la mărimea locuințelor Mărimea locuințelor poate fi măsurată ca numărul mediu de camere pe persoană: în 2024, în UE existau în medie 1,7 camere pe persoană. Cel mai mare număr a fost înregistrat în Malta (2,2 camere pe persoană), urmată de Belgia, Luxemburg și Olanda (2,1 camere). La celălalt capăt al scalei s-au situat Slovacia și România (ambele cu 1,1 camere), Polonia și Letonia (ambele cu 1,2 camere în medie pe persoană). …..” Integral: https://ziare.com/

“Criza locuințelor împinge alegătorii spre extrema dreaptă. Stânga europeană are ultima șansă să oprească alunecarea  Europa fierbe la capitolul locuințe, iar cercetătorii spun răspicat: dacă stânga nu își asumă pe bune rezolvarea crizei, electoratul îi va întoarce spatele și va merge către extrema dreaptă. Iar direcția, spun datele, este deja vizibilă. Rețeaua Progressive Politics Research Network (PPRNet) arată, într-o analiză amplă, că explozia prețurilor la locuințe și chirii a „șters” unul dintre ultimele atuuri ale partidelor de centru-stânga: apărarea accesului la o casă decentă. Ceea ce era cândva un drept social devine azi un lux, iar frustrarea împinge alegători tot mai dezamăgiți în brațele celor care promit soluții simple — extrema dreaptă, scrie The Guardian. „Locuința accesibilă a devenit un subiect economic, social și politic central”, explică Aidan Regan, profesor la University College Dublin. „Dacă progresiștii vin cu soluții credibile, pot reconstrui o alianță largă. Dar va necesita voință politică reală.” O Europă scumpă până la sufocare Eurobarometrul arată aceeași tensiune: creșterea costurilor de trai — în care locuința cântărește cel mai greu — este factorul decisiv în opțiunile de vot pentru alegerile europene din 2024. Pe scurt: oamenii nu mai pot plăti acoperișul de deasupra capului. În două decenii, prețurile caselor în UE au crescut cu aproape 50%, iar chiriile cu 25%. În marile orașe europene, scumpirea din ultimii opt ani sare de 50%. Și, peste tot, salariile nu țin pasul. Pentru milioane de oameni, locuința înghite o cincime din venit, iar în țări ca Irlanda și Danemarca, povara e cu 80% peste media europeană. Paradoxul? În timp ce chiria și ratele împovărează generațiile tinere, proprietarii se bucură: locuința rămâne pentru mulți cel mai important activ financiar. Iar politica publică — inclusiv sub guverne de centru-stânga — a alimentat această direcție, renunțând la controlul chiriilor, vânzând masiv fondul locativ public și stimulând specula imobiliară. …..” Integral: https://adevarul.ro/

“Ce-mi doresc de la viitorul primar general al Bucureştiului, “reactorul” economic al Europei de Sud-Est  Bucureştiul este cea mai importantă capitală din Europa de Sud-Est, cu un nivel ridicat de trai, salarii mari şi o populaţie de cel puţin trei milioane de locuitori. Tocmai pentru că reprezintă un „reactor” economic, capitala necesită un flux constant de forţă de muncă. ZF scria în 2022 că jumătate dintre cei 1,5 milioane de salariaţi din Bucureşti provin din alte judeţe, potrivit datelor de la Inspecţia Muncii. Raportat la populaţia activă, Giurgiu, urmat de Călăraşi, Ialomiţa, Dâmboviţa şi Prahova au cel mai ridicat procent de salariaţi care lucrează în capitală, de peste 22%. Acest flux de navetişti nu este întâmplător. Angajaţii cu cele mai mari salarii sunt cei din Bucureşti, Cluj şi Timiş, iar cei care câştigă cel mai puţin sunt cei din Teleorman, Caraş-Severin şi Maramureş, conform datelor centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la Institutul Naţional de Statistică. Diferenţele salariale împing oamenii să accepte navete epuizante pentru un trai mai bun. Problema? Infrastructura este subdimensionată, prost gândită şi prost administrată. Aşa cum spunea şi Nicuşor Dan în cadrul Confederaţia Patronală Concordia – Dialog pentru dezvoltare Summit 2025: „Dezvoltare inteligentă, competitivitate europeană”, economia Bucureştiului s-a dezvoltat „în ciuda” politicului, nu „datorită” lui. Preţurile locuinţelor decente au explodat, iar cele accesibile sunt departe de mijloacele de transport în comun rapide, adesea în zone care nici măcar trotuare nu au. …..Soluţiile există, dar necesită viziune şi competenţă. Prima prioritate ar trebui să fie investiţiile în noduri intermodale amplasate inteligent, la intersecţia dintre drumurile naţionale, autostrăzi şi centura A0. Cele amplasate pe teritoriul municipiului sunt inutile: dacă omul a stat deja blocat în trafic, ce rost are să mai aştepte un tramvai sau un autobuz care şi el este blocat undeva? Chiar şi după zeci de ani, Bucureştiul nu este în stare să aibă semafoare inteligente, ci doar semafoare la care se merge din roşu în roşu, cu poluare puternică şi disconfort garantat. Cât face un autobuz din Floreasca la Unirii la ora de vârf, pe ploaie? Patru ore. Un astfel de transport public este inutil. Cel mai probabil, politica dusă de Ilie Bolojan la Oradea ar fi cea mai potrivită şi pentru Bucureşti: amenzi şi impozite cât mai mari pentru terenuri abandonate sau neîngrijite şi clădiri cu faţade care cad sau nu sunt întreţinute corespunzător. Având în vedere riscul seismic, trebuie implementate măsuri urgente pentru punerea în siguranţă a clădirilor vulnerabile. Din păcate, niciunul dintre candidaţii la primărie nu a venit alături de el cu un profesionist. Un politician, orice politician, are doar „vorbele la el” şi „ştie să dea replica”. În spatele tupeului şi agresivităţii, în 99% din cazuri nu se află nimic. De aceea, multe oraşe secundare sau terţiare din România au apelat la profesionişti, la city manageri. Pentru Bucureşti n-am văzut aşa ceva: un specialist şcolit în dezvoltări urbane. Nu trebuie să fie neapărat român, dar orice viitor primar ar trebui să aibă în spate o echipă de profesionişti. Ce vedem noi? Tupeu, declaraţii agresive, declaraţii politice. Poate ar trebui demarate campanii prin care Primăria Generală să cumpere terenuri pentru a le amenaja în spaţii verzi, în condiţiile în care densitatea populaţiei este dublă în Bucureşti faţă de Budapesta sau Varşovia. Poate cei care deţin clădiri istorice ar trebui susţinuţi în a le readuce la starea de altădată, nu sabotaţi sistematic. …..” Integral: https://www.zf.ro/

“După Vidraru și Paltinu, Marea Neagră va fi golită pentru lucrări de întreținere  În plin scandal cu golirea lacurilor de acumulare, Apele Române anunță o nouă decizie controversată, respectiv golirea Mării Negre pentru lucrări de întreținere. Conform specialiștilor Marea Neagră nu a mai fost golită de aproape 2500 de ani iar această situația generează numeroase probleme. Pentru început se pare că Bosforul este înfundat și trebuie făcute intense lucrări de dragare și excavare a mâlului. Experții sunt îngrijorați și spun că nu vom mai avea unde să facem baie la vară, pentru că lucrările ar putea dura foarte mult timp. Mai mult, numărul de experți în lucrări hidrologice va crește exponențial cu fiecare lucrare de acest gen care ajunge în atenția mass-media. Guvernul dă asigurări însă că nu vor fi probleme. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/

Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 3 decembrie! Vremea  va aduce temperaturi mai ridicate decât normal, cu cer variabil în regiunile intracarpatice și înnorări în restul țării. Sunt prognozate ploi locale în afara arcului carpatic, precipitații mixte la munte și vânt moderat, în timp ce maximele vor urca până la 16 grade, iar ceața va persista în zonele joase dimineața și noaptea, se arată în prognoza meteo  emisă de ANM. Bucuresti: 10/7 gr.C.

“În loc să se laude, Guvernul ar trebui să mulțumească cetățenilor și companiilor care își plătesc taxele  Ministerul Finanțelor a publicat execuția bugetară la 10 luni, iar datele arată ceva mai bine decât în l %), însă tendința de scădere a ritmului poate fi observată în datele lunare. – Cheltuielile cu bunurile și serviciile: 79.7 miliarde de lei pe primele 10 luni (+5.5%), sub nivelul inflației. ….. Veștile proaste sunt că unele sectoare sau unele activități vor avea probleme în perioada următoare. Aflăm despre insolvențe sau dificultăți economice în acele zone care deveniseră necompetitive. De aceea, Guvernul, după ce felicită economia care își realizează partea ei de contribuție la buget, va trebui:

– să vină cu rezultate dinspre economia care nu virează partea ei de contribuție la buget. Rezultatele în lupta cu evaziunea sunt mai degrabă timide, ar trebui să le căutăm cu lupa în niște date comparative.

– să ia din calea business-urilor acele obstacole care au fost puse fie acum 2 ani ( impozitul minim pe cifra de afaceri ), fie anul acesta ( taxa pe construcții speciale sau, cum i se mai spune, “taxa pe stâlp”)

– să urgenteze decizii de restructurare a companiilor de stat și să urgenteze soluții pentru mari jucători privați din economie aflați în dificultate – a se vedea cazul Liberty Galați și nu numai. ……” Integral: https://republica.ro/

“Bruxelles-ul cere reducerea prețurilor la energie, dar în România taxele blochează ieftinirile …. După perioade în care prețurile gazului și energiei electrice au atins niveluri record (în special în 2022), în prezent costurile pe piețele angro au început să scadă. Totuși, această situație nu se reflectă pe deplin în facturile consumatorilor finali. În acest context, Ursula von der Leyen și Comisia Europeană atrag atenția asupra faptului că, prețurile de producție au revenit la niveluri mai stabile, dar facturile au rămas ridicate în multe state membre din cauza nivelului taxelor, accizelor și altor contribuții obligatorii impuse la nivel național. Astfel, Comisia încurajează guvernele țărilor UE să reducă temporar sau permanent anumite taxe, să recalibreze accizele, să elimine suprataxele nejustificate și să ajute gospodăriile și companiile să beneficieze de scăderea prețului energiei din piață. „Pe piața angro (piața furnizorilor), gazele și energia electrică sunt mai ieftine decât în ​​perioada de criză, însă structura de taxare diferă de la un stat membru la altul. În unele țări, guvernele au majorat taxele și contribuțiile pentru a acoperiri de costuri bugetare, a finanța tranziția energetică (surse regenerabile) și a compensa schemele de sprijin acordate în timpul crizei energetice”, a declarat expertul în energie Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI). …. România are taxe prea mari în facturile de energie Prin urmare, a adăugat expertul, consumatorul final nu simte scăderea reală a costului energiei, pentru că:

• valoarea TVA-ului plătit de consumatorii casnici în factură a crescut de 4 ori față de anul 2020;

• valoarea accizei plătite de consumatori casnici în factură a crescut de 0,2 ori față de anul 2020;

• valoarea contribuției de cogenerare plătite de consumatori casnici în factură a crescut de 2 ori față de anul 2020;

• valoarea certificatelor verzi plătite de consumatori casnici în factură a crescut de 0,1 ori față de anul 2020. ….

…. Recomandările Comisiei Europene Recomandările Comisiei Europene includ: reducerea TVA la energie (unde este posibil), diminuarea taxelor care nu sunt strict necesare, reevaluarea contribuțiilor impuse consumatorilor și armonizarea taxării între state membre pentru a evita dezechilibrele. …..” Integral: https://adevarul.ro/

“Creșterea economică a României trebuie fundamental regândită  ….Din păcate, amenințarea stagnării economice și neînțelegerea nevoii de resetare economică încurajează lideri politici sau de opinie să vorbească din ce în ce mai mult despre necesitatea unor măsuri imediate de relansare economică. Marele risc al acestor apeluri este neînțelegerea faptului că, în următorii 25 de ani, România nu se va mai putea dezvolta economic după modelul ultimilor 25 de ani. …. Desigur, creștere economica va exista în continuare, dar, odată cu accelerarea dezvoltării adusă de tehnologie, o rată joasă de creștere economică nu va mai fi suficientă pentru a ține pasul cu țările care se vor afla în plutonul fruntaș al revoluției tehnologice. Vă rog să remarcați că nu am folosit mai sus termenul de “țări dezvoltate”. Pentru că, poate paradoxal, angrenate în cursa dezvoltării tehnologice nu se afla doar țări dezvoltate, ci și țări care au economii mai degrabă emergente. Din acest motiv, România trebuie să renunțe la o prejudecată. Investițiile în tehnologiile viitorului nu sunt doar apanajul țărilor dezvoltate. Investițiile în tehnologie țin de viziunea, de obiectivele, de prioritățile pe care o țară le are. Iar alegerile nu sunt ușor de făcut, mai ales când în țara respectiva încă există categorii sociale defavorizate, iar serviciile publice sunt încă subdezvoltate. …. Comentând un top al celor mai inovatoare țări din lume, the Economist remarca două evoluții extrem de grăitoare. Pe de o parte, faptul că Germania a părăsit top 10, și că, pe de altă parte, prin prezența în top 10, China își depășește cu mult condiția de țară emergentă. Tările cu un PIB/capita similar Chinei se găsesc mai degrabă în top 50-60 al clasamentului țărilor inovatoare și nicidecum în top 10. ….. În faimosul sau raport din 2024 despre competitivitatea UE, Mario Draghi observa că, dacă excludem sectorul IT, creșterea economică din ultimii 20 de ani a UE este similară cu cea a SUA. Așa cum sublinia un articol din Financial Times, “Draghi a înțeles ceva foarte important: că economia SUA nu a înflorit pentru că America a construit mai multe case, ci pentru că, spre deosebire de Marea Britanie și UE, a avut un sector tehnologic exploziv. Acesta a asigurat un mediu stimulator pentru idei noi și tehnologii, care ne-a lăsat mult în urmă. O strategie de creștere care s-ar baza pe aceleași principii ar fi foarte diferită de ceea ce am făcut până acum, pentru că ar face că întrebarea cum putem avea mai multa creștere să fie echivalentă cu întrebarea cum putem genera mai multe idei.” …..” Integral: https://republica.ro/

“Anunțul guvernului, care înseamnă înghețarea pensiilor pe 2-3 ani. „Nu ne așteptam să se întâmple așa repede”  …. Creșterea pensiilor depinde de reducerea datoriei publice. Newsweek a scris, cu multe luni în urmă, că pensiile nu vor fi indexate la 1 ianuarie 2026 pentru că guvernul nu are bani. Pensiile ar fi trebuit indexate cu aproximativ 7%.  …. Există riscul mare ca pensiile să nu poată fi indexate nici la 1 ianuarie 2027. Pensiile ar trebui atunci să crească cu 12-13% (inflația plus 50% din creșterea medie a salariului). …. Datoria publică a ajuns în august la 59,7% din PIB. Toate semnalele economice arată că se va trece cu mult de 60% la final de an. Această cifră era prognozată pentru anul 2027. În acest context, o creștere a pensiilor în 2027 este aproape imposibilă. …..” Integral: https://newsweek.ro/

“Cât de eficient au lucrat magistrații în ultimii ani: Topul ultimelor 20 de megadosare care urmează să fie închise prin prescripție Trei politicieni, șase oameni de afaceri, cinci medici și două vedete sunt în Top 20 inculpați de lux ale căror dosare așteaptă de la judecători soluția încetării procesului penal ca urmare a împlinirii termenului de prescripție. Este vorba despre ultimul „lot” de dosare care încă n-au fost închise din cele peste 13.000 de cauze în care statul a pierdut dreptul să-i tragă la răspundere penală pe făptuitori urmare a deciziilor Curții Constituționale și ale Înaltei Curți. …..Top 20 de procese care încă așteaptă să fie închise prin prescripție 1.    Liviu Dragnea – Dosarul Tel Drum (abuz în serviciu, grup infracțional) 2.    Robert Negoiță – Dosarul Rosal (abuz în serviciu) 3. Cătălin Rădulescu – fals în declaraţii pentru certificatul de revoluționar 4. Gabriel Sandu – Dosarul Microsoft 3 (spălare de bani, abuz în serviciu) 5.    Adrian Sârbu – Dosarul Mediafax (evaziune fiscală) 6.    Cristi Burci – Dosarul Romvag (grup infracţional organizat) 7. Frații Creștin – Dosarul Bancherilor (grup infracțional organizat) 8.    Maricel Păcuraru – Dosarul Loteria (abuz în serviciu) 9.    Cătălin Hideg – Dosarul Sanimed (infracţiuni de corupţie) 10. Vitalie Stan – mită pentru operații la stat în loc de privat 11. Ioan Lascăr – Dosarul Gemedica (abuz în serviciu) 12. Vasile Ciurchea și Irinel Popescu (abuz în serviciu) 13. Adrian Secureanu – Dosarul Malaxa 2 (delapidarea) 14. Oana Zăvoranu (şantaj), 4576/2/2022 15. Vanessa Youness și Gelu Oltean – Dosarul Ayahuasca 16.  Ion Rădoi – Dosarul Metrorex (infracţiuni de corupţie) 17.  Profesorul Iosif Urs – şantaj la Universitatea „Titu Maiorescu” 18.  Afaceristul Ganea Iorgu – Dosarul Regiotrans (infracţiuni de corupţie) 19.  Mircea Sandu – grup infracţional organizat 20.  Dosarul 10 august 2018 – abuz în serviciu la vârful Jandarmeriei Ce presupune prescripția în materie penală Prescripția în materie penală înseamnă stingerea dreptului statului de a trage la răspundere făptuitorul după trecerea unui orizont de timp clar stipulat în Codul penal. …. Curtea de Justiție a Uniunii Europene, ignorată de magistrații români Vreme de patru ani, Parlamentul n-a făcut nimic pentru a pune în acord legislația cu decizia CCR, astfel că instanța de contencios constituțional a emis pe 26 mai 2022 o a doua hotărâre, în care a statuat că în tot acest timp, România n-a avut legislație pe tema prescripției speciale. …. Deciziile CCR și ÎCCJ pe tema marii prescripții au golit instanțele de dosare, în special cele de corupție și infracțiuni economice. Așa au scăpat de răspunderea penală, rând pe rând, Elena Udrea, Elena Băsescu, Darius Vâlcov, Mircea Cosma și familia, Mihnea Costoiu, Gigi Becali, Sorin Strutinsky, Mihail Necolaiciuc, inculpații din dosarul Hexi Pharma, Nelu Iordache, Bercea Mondial și mulți alții. Pe 24 iulie 2023, când numărul cauzelor închise prin prescripție era pe la 5.000, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat, prin Decizia C-107/23, că toate aceste hotărâri pronunțate de instanțe în baza deciziilor CCR și ÎCCJ „ar genera un risc sistemic de impunitate pentru infracțiunile în discuție care nu este compatibil cu cerințele dreptului Uniunii”. …..” Integral: https://www.libertatea.ro/

“Comisia Europeană trimite funcționarii la pensie la 70 de ani. În România avem pensionari speciali la 48  Funcţionarii care au muncit la Comisia Europeană sunt obligaţi să iasă la pensie la minimum 66 de ani şi maximum 70 de ani. ….. Exemplul e bun pentru a compara cu situaţia din România. Legiuitorul român a creat un cadru legal ce îmbie categorii largi de salariaţi să iasă la pensie la vârste neverosimile. Magistrații au ajuns să iasă la pensie la 48 de ani – 50 de ani. …. La Comisia Europeană eşti impulsionat să munceşti cât timp eşti valid. Sistemul european a stabilit regulile jocului astfel ca, atunci când ieşi la pensie, să ai o pensie bună, exact când cu adevărat nu mai poţi munci. Newsweek a relatat cazul fostei judecătoare Corina Corbu, fostă șefă a Înaltei Curți. După ce s-a pensionat la 50 de ani, cu o pensie de minimum 40.000 de lei, s-a angajat avocat. …. “La Uniunea Europeană”, arată expertul, “pentru funcționari, se aplică la salariu un coeficient de 1,8, în fiecare an. Pentru pensie, se acumulează o sumă de bani, dar pensie se acordă numai dacă ai lucrat minimum 10 ani”. Altfel, se dă o compensație, dacă ai plecat din sistem mai repede de 10 ani. Dacă ai plecat fix după 10 ani, atunci ţi se plătește o pensie calculată pe acest coeficient, dar pensia respectivă ți se dă la vârsta de 66 de ani. Atunci când este vârsta minimă la care te poţi pensiona, în timp ce aceea maximă este de 70 de ani. Într-adevăr, vârsta minimă de pensionare, la pensionarii europeni, a crescut de la 60 la 66 de ani. Vâsta maximă de pensionare este de 70 de ani. “Adică, dacă ai lucrat 10 ani la Comisia Europeană, să zicem, și ai plecat la 46 de ani sau la 50 de ani, nu contează, tu ai să primești pensia ta tot când împlineşti vârsta de 65 de ani. Dacă lucrezi 20 de ani, pensia se dublează. Se aplică același coeficient. Dacă lucrezi 30 sau 35 de ani, primeşti triplu, dar nu va depăși niciodată 72% din ultimul venit salarial pe care l-ai avut acolo”, explică Valentin Ionescu. Deci, acolo, limita minimă e de 10 ani, dar oricum pensia nu o primești imediat. Nu e ca la noi, unde, la o vechime de 25 de ani, ieși la pensie. La noi, intri la 23 de ani, la 48 de ani ieși la pensie.…….” Integral: https://newsweek.ro/

“INTERVIU – Dennis Deletant, istoric: Teroriştii de la Revoluţie au existat şi erau români, n-a fost operaţiune sovietică. La Malta nu s-a discutat despre România /Generalul Militaru mi-a spus: “Eu am fost în slujba Uniunii Sovietice!”. A spus asta senin  Revoluţia din decembrie 1989 a fost făcută de poporul român, care l-a răsturnat pe dictatorul Nicolae Ceauşescu, iar teroriştii au fost cât se poate de reali, ei fiind români din rândurile Securităţii, afirmă istoricul britanic Dennis Deletant într-un interviu acordat News.ro. Profesorul, care a predat peste 10 ani la Universitatea Georgetown din Statele Unite, califică drept „baliverne“ versiunile istoricilor Securităţii conform cărora în România ar fi avut loc o lovitură de stat dată de sovietici după ce George Bush şi Mihail Gorbaciov s-ar fi pus de acord la Malta asupra acestui lucru. În realitate, spune Dennis Deletant, cei doi nici măcar n-au vorbit despre România în acea întâlnire istorică petrecută în noiembrie 1989. ….Profesorul britanic relatează că dezastrul instituţional de la sfârşitul anului trecut, când au fost anulate alegerile prezidenţiale din România, a lăsat cu gura căscată experţii şi oamenii din serviciile secrete occidentale. Nimeni nu se aştepta ca în structurile de securitate ale României să fie atâta incompetenţă, afirmă Dennis Deletant. În continuare, occidentalii sunt sideraţi de lipsa totală de control parlamentar asupra serviciilor româneşti, a faptului că nu s-a făcut nicio anchetă, nu s-a elaborat niciun raport, n-a fost nimeni tras la răspundere. ….Dennis Deletant: Da, da! Mişcările extremiste au existat, dar nu cred că au avut amploarea pe care le-o dau anumiţi analişti. Cu Potra, de exemplu: nu neg că o fi fost finanţat de ruşi, dar argumentul meu este că, deşi ruşii au aceste planuri de care ştim, înfăptuitorii sunt români! Şi asta mi-a spus recent, la Chişinău, un rus cu care am vorbit. Un redactor de limba rusă la Chişinău care m-a rugat să stau de vorbă cu el. Şi l-am întrebat: „Ce ziceţi de scandal, fiascoul cu alegerile?“. El mi-a răspuns: „Noi n-avem nevoie să ne infiltrăm în România pentru că românii întotdeauna se împuşcă singuri în picior!“. …. Păi, cred că e o sămânţă de adevăr. Nu neg asta! Dar pentru mine e decepţionant că serviciile de aici mi s-au părut complet neprofesioniste! Adică, în primul rând, comisiile de control (ale Parlamentului – n. red.) n-au făcut nicio anchetă! De ce SRI-ul n-a identificat aceste 24.000 de conturi de TikTok? Pe când în Moldova, acum 16 luni, serviciile moldoveneşti erau pregătite pentru o operaţiune de genul ăsta finanţată de Rusia. Şi bănuiesc, nu ştiu, dar bănuiesc că i-au avertizat pe români! „Vedeţi, fiţi atenţi, că…“ …. Incompetenţă! Incompetenţă! De ce n-a comunicat SRI-ul cu Autoritatea Electorală Permanentă pe problema asta cu TikTok-ul? De ce n-a sesizat nimeni că Georgescu a declarat că are zero cheltuieli? E halucinant mai ales pentru analiştii din NATO că serviciile par să fie – nu cunosc toate detaliile, dar par să fie – aşa de slabe! Nici în ziua de astăzi n-au niciun raport! În statele NATO, în general, când se întâmplă o criză, se formează o comisie de control, fiecare serviciu are o astfel de comisie! Se adună… Nu publică, dar trimit raport la plenul respectiv, unde se discută. Sigur că nu se dă publicităţii, că astea sunt secrete de stat, dar măcar să fie discutată problema! Unde e analiza făcută aici? Nu zic să fie publicată, dar măcar să fie o analiză! Să studieze domnul preşedinte şi domnul prim-ministru: care este explicaţia pentru eşecul serviciilor din România? Că asta e părerea mea personală, dar ştiu de la analişti din exterior că sunt foarte miraţi de ceea ce pare să fie o lipsă de control parlamentară asupra serviciilor. …….” Integral: https://www.news.ro/

“Calea greșită către pace în Ucraina Săptămâna trecută, Rusia a atacat civili ucraineni cu peste 500 de drone și rachete de croazieră. Majoritatea acestor drone au fost doborâte, dar au fost lovite două blocuri din Ternopil, în vestul Ucrainei, ucigând cel puțin 31 de persoane, inclusiv șase copii. Case, magazine, oficii poștale și centrale electrice din Ucraina au luat, de asemenea, foc în urma acestui atac. Dar această crimă de război – cea mai recentă din războiul criminal al Rusiei – a fost umbrită de dezvăluirea că președintele rus Vladimir Putin și cel american Donald Trump negociază în secret o înțelegere, scrie Timothy Snyder, istoric american specializat în istoria Europei Centrale și de Est și a Holocaustului, într-o analiză pentru Kyiv Independent. Se pare că acordul a fost elaborat de trimisul special american Steve Witkoff, un dezvoltator imobiliar miliardar și magnat al criptomonedelor, și Kirill Dmitriev, șeful fondului suveran de investiții al Rusiei. Planul în 28 de puncte este puternic înclinat în favoarea Kremlinului. Trump ceruse ca Ucraina să accepte această înțelegere secretă până pe 27 noiembrie. Pe lângă nedreptatea fundamentală de a permite unui agresor să decidă rezultatul războiului pe care l-a început, există șase probleme fundamentale cu acest plan de „pace”. Pentru început, ar crește riscul unui război nuclear. Dacă Ucraina este presată să accepte termeni care echivalează cu o înfrângere, restul lumii va concluziona că descurajarea unei viitoare invazii a Rusiei, Chinei sau a oricărei alte puteri nucleare necesită deținerea de arme nucleare. Capitularea forțată a Ucrainei înseamnă proliferare nucleară și o șansă semnificativ mai mare de a declanșa un al Treilea Război Mondial nuclear. Acest risc reflectă a doua problemă a planului de pace al lui Trump: implicațiile sale pentru o ordine internațională care se bazează pe principiul inviolabilității frontierelor naționale. Desigur, încălcările au loc, dar ele sunt excepția, nu norma. Susținerea unui astfel de comportament – așa cum ar face Trump recompensând Rusia pentru invadarea Ucrainei – trece atât de mult peste limită încât va șoca sistemul. În forma sa actuală, pactul Witkoff-Dmitriev riscă să creeze o lume în care invaziile și războaiele devin rutină. În al treilea rând, acceptarea cerințelor de lungă durată ale Kremlinului ar submina pacea și stabilitatea regională. Dacă termenii acordului ar face Rusia mai puternică decât Ucraina, Putin va fi încurajat în toate modurile posibile – juridice, morale, psihologice și economice – să continue să poarte un război în Europa. În al patrulea rând, planul lui Trump nu oferă mecanisme credibile de aplicare. Având în vedere că Rusia a încălcat fiecare acord pe care l-a făcut vreodată cu Ucraina, asigurările Kremlinului că nu va încerca să acapareze mai mult teritoriu ucrainean sunt lipsite de sens. …..” Integral: https://spotmedia.ro/

“Un renumit economist rus prezice ce se va întâmpla după ce se va termina războiul din Ucraina: „Schimbarea frontierelor prin forță”  Un eventual acord de pace care va presupune cedări de teritorii din partea Ucrainei va schimba semnificativ situația globală, deoarece o schimbare a frontierelor prin forță nu s-a mai întâmplat de la cel de-Al Doilea Război Mondial încoace. În această situație, Kremlinul se va ascunde în spatele Chinei, comentează economistul și disidentul rus Vladislav Inozemțev într-un editorial scris pentru publicația poloneză Onet, parte a grupului media Ringier. …..Planul de pace ieșit la iveală recent legitimează schimbarea frontierelor prin forță. Modificările de frontiere prin forță nu pot fi justificate, darămite lăudate. Consecințele ar fi însă imense. Am putea asista, de fapt, la începutul unei noi ordini mondiale, una care va dura ani de zile, consideră economistul Vladislav Inozemțev, care a atras atenția în trecut că Rusia de astăzi este o dictatură și poartă caracteristicile unui regim fascist. ….În opinia autorului, un eventual acord de pace ar face ca Europa să fie mai atentă decât înainte la amenințările rusești, în timp ce Kremlinul ar căuta să-și tempereze retorica belicoasă și să revină integral în economia globală. Taiwanul, următoarea țintă? Asta nu înseamnă însă că „tratatul de pace” al președintelui american Donald Trump nu va declanșa alte procese. În opinia lui Inozemțev, unele prevederi, mai ales cea privind cedarea de teritorii, ar putea dăuna grav securității globale în ansamblu. Dacă lumea occidentală va recunoaște ocupația rusească asupra a 20% din teritoriul ucrainean, va fi dificil să găsim argumente împotriva unei operațiuni chineze de „reunificare” cu forța a Taiwanului. Doar nu fără motiv Putin s-a dedicat rolului de „măturător de mine” în fața „tancului” chinez. Odată cu încheierea războiului din Ucraina, tovarășul Xi Jinping va înțelege ce la ce să se aștepte din partea Occidentului o putere nucleară care poartă un război limitat în „vecinătatea sa apropiată”. Și asta va însemna un singur lucru pentru el: libertate completă de acțiune pentru acapararea Taiwanului. ….Regiunea Pacificului are astăzi o importanță similară cu cea a Atlanticului în prima jumătate a secolului XX. Prin urmare, autorul recomandă să se acorde o atenție deosebită unui scenariu în care Rusia lui Putin, care a inițiat renașterea militarismului în noul secol, să se mută în mod natural în spatele unei puteri mai mari odată ce își va îndeplini misiunea istorică. Europa va putea reflecta asupra experienței agresiunii rusești și se va adapta „noului război rece”, învățând să contracareze propaganda și agresiunea hibridă și depășind treptat iluzia „păcii eterne”. În schimb, Statele Unite se vor confrunta cu mult mai multe probleme. China va prelua conducerea în confruntarea cu lumea occidentală, iar atenția sa se va muta rapid din Europa către Asia. ….” Integral: https://www.libertatea.ro/

“Gigi Becali, invidios pe participanții la marșul lui Simion: „Sunt mai docili decât oile mele” …. El a adăugat că nu înțelege cum a reușit Simion să-i facă pe oamenii ăia atât de obedienți. „Se zice că e mai greu să-i facă pe oameni să te urmeze decât pe oi, dar iată că oamenii lui Simion sunt mai ceva decât oile”, a oftat Gigi Becali. „Ca să nu mai zic că eu am carismă, nu ca George Simion, care-i doar un golan fără nimic în cap. Și totuși, oamenii ăia îl ascultă mai bine decât oile pe mine.” Patronul FCSB spune că nu ar fi surprins să afle că oamenii lui George Simion au primit ADN de oaie în urma vreunui experiment de laborator. „La ce trăznăi am auzit că fac ăștia acum cu știința, poate s-a gândit vreun nebun să combine oaia cu omul. Și poate de aia au ajuns oamenii ăia să urmeze un păcălici ca Simion”, a sugerat Becali. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/