Buna dimineata intr-o zi de sambata, 22 februarie! Maximele diurne vor fi negative, ținând cont de temperaturi și valorile ecartului termic al acestora între minus 7 până la 0 gr C. Maxime pozitive doar în partea de vest a țării, cu 4-5 gr C. Minimele sunt coborâte, mai ales în zonele centrale, sudice, sud-estice și estice ale țării, unde pe parcursul următoarelor zile, și mai ales sâmbătă dimineața și duminică dimineața, va fi posibil să atingem vârful acestui episod de ger, adică minime până la minus 20 – minus 22 gr C în depresiuni. Bucuresti: -6/-17 gr.C.
“Analiză Sierra Quadrant: Numărul firmelor cu probleme va creşte semnificativ în acest an. ”Businessul a devenit, în multe domenii, un teren destul de arid în care rezistă doar cei care ştiu să îşi adapteze expunerile financiare, volumul de activitate şi mai ales cheltuielile operaţionale’’ Numărul firmelor cu probleme, în diverse stadii, precum radiere, insolvenţă, dizolvare sau suspendare a activităţii, va creşte semnificativ în acest an, de la 155.000 spre 170-180.000 de companii, pe fondul diminuării activităţii economice şi a efectului noilor restricţii privind activitatea microîntreprinderilor. “Multe dintre firmele care se vor închide în 2025, peste 25%, sunt firme „zombie”, companii care, aşa cum arată şi datele BNR, nu mai produc suficiente venituri pentru a-şi continua activitatrea şi care trăiesc doar prin noi împrumuturi sau amânări. În plus, mai mult de o treime dintre firmele mari sunt în dificultate din cauza noilor taxe ( pe cifra de afaceri, taxa pe stâlp etc.) şi a scăderii semnificative a volumului vânzărilor”, arată o analiză Sierra Quadrant. Peste 155.000 de firme se aflau în dificultate la începutul acestui an. Cifra reprezintă un record al ultimilor cinci ani, potrivit Sierra Quadrant, numărul firmelor dizolvate ajungând la un nivel dublu faţă de cel din precedenta criză economică, din 2008-2009. Scăderea semnificativă a vânzărilor în volum, pe fondul efectelor inflaţiei, se află în prim-plan în aproape toate domeniile economice. …. Dincolo de efectele inflaţiei, printre cauzele numărului mare de firme aflate în dificultate se află creşterea taxelor şi a impozitelor, a salariului minim pe economie, reducerea creditului furnizor şi limitarea accesului la creditare. “Din păcate, multe firme n-au anticipat dinamica economiei şi nu şi-au restructurat activitatea. Au crezut că redeschiderea pieţelor, după lockdown-ul pandemic va genera un val de creştere economică fără precedent, s-au împrumutat, au deschis noi linii de business şi au pariat greşit, din punct de vedere al planurilor de business. Aşa am ajuns ca multe firme să îşi rostogolească datoriile, leasing-urile, în speranţa că anul viitor va fi mai bine. Din păcate, economia a performat aşa cum anticipam, din ce în ce mai slab”’, a mai spus Ovidiu Neacşu. …..” Integral: https://www.zf.ro/
“Inițiativă legislativă pentru a obliga ANAF să aplice corect TVA redus pentru panouri fotovoltaice Trei deputați USR au depus un proiect de lege pentru a clarifica modul de aplicare a cotei reduse de TVA de 9% pentru sistemele de stocare ale prosumatorilor, potrivit unui comunicat de presă. Aceasta deoarece, în prezent, prosumatorii au ajuns să plătească TVA diferit pentru baterii în funcție de județul unde locuiesc, din cauza interpretărilor ANAF. În prezent, unele agenții teritoriale ale ANAF aplică o cotă de TVA standard de 19% pentru baterii, deși ar trebui să aplice o cotă redusă de 9%, în cazul prosumatorilor racordați la rețea. Potrivit comunicatului, acest lucru este anormal și inacceptabil, întrucât legea nu distinge în niciun fel cazurile în care se aplică cota redusă de TVA pentru stimularea investițiilor în producția de energie regenerabilă. Noul proiect al deputaților USR adaugă sintagma sistemele de stocare în textul legii, ca să nu mai lase loc de interpretări. ….” Integral: https://hotnews.ro/
“Curtea de Conturi s-a dus în control la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc. „Analizăm posibilitatea sesizării organelor de urmărire penală” În România, jocurile de noroc la distanță (on-line) s-au desfășurat fără monitorizarea, supravegherea și controlul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN). Auditul Curții de Conturi la ONJN a constatat diferențe de taxe de autorizare de zeci de milioane de lei, sume care nu au fost declarate și achitate la bugetul statului. De la înființarea sa și până în prezent, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) nu a controlat niciodată activitatea organizatorilor de jocuri de noroc la distanță (on-line) și nu și-a îndeplinit atribuțiile legale precum analiza datelor stocate de organizatorii de jocuri sau verificarea exactității raportărilor periodice ale acestora. …. În cadrul misiunii, auditori publici externi au constatat numeroase abateri în activitatea Oficiului. O consecință importantă a acestor abateri o reprezintă nerealizarea veniturilor bugetului statului la un nivel corespunzător potențialului de colectare de la acest domeniu de activitate economică. Conform raportului de audit, ONJN a permis licențierea operatorilor de jocuri de noroc la distanță și, ulterior, desfășurarea activității acestora, fără îndeplinirea condiției legale de a furniza Oficiului câte un terminal (sistem electronic alcătuit din sistemul hardware și/sau sistemul software) cu acces securizat, situat la ONJN, care să permită acces neîntrerupt, securizat, de la distanță, la serverul în oglindă și la serverul de siguranță, situat pe teritoriul României, inclusiv la baza de date de pe serverul central pentru a pune la dispoziție informațiile cu privire la jocurile și participanții care intră sub incidența prevederilor legale privind jocurile de noroc. …..” Integral: https://hotnews.ro/
“Opinie Dragoş Damian, Terapia Cluj: Dacă America, Rusia şi Arabia Saudită aveau fabrici, uzine sau combinate industriale în România, deţineam toate garanţiile de securitate de care aveam nevoie. Nimeni nu-şi bombardează propriile fabrici, uzine sau combinate industriale ….. Daca ambasadorii români ar fi avut din vreme obligaţia să stea pe capul companiilor gigant de metalurgie, energie, chimie, construcţii de maşini, materiale de construcţii – ca să enumerăm sectoare critice – din SUA, Brazilia, Turcia, India, China, Coreea, Emiratele Arabe, acum nu mai aveam nevoie de garanţiile de securitate care se negociază în Arabia Saudita. Dacă cineva s-ar fi dus la Tesla, Neuralink, SpaceX, şi le-ar fi chemat să facă o investiţie industrială la noi in ţară, nimeni nu s-ar fi atins de România. Daca le-am fi cerut-o, s-ar fi dus anul trecut la Elon Musk copiii români care au pus robotul Rom-2 pe orbită cu racheta Falcon 9 lansată de la baza SpaceX. Aţi auzit de Hadeed, SAFCO, Yanbu, Aramco sau SABIC? Sunt cinci dintre cele mai notabile companii cu sediul în Arabia Saudită. Dacă cineva s-ar fi dus la ele sau la alte companii gigant din Emiratele Arabe şi le-ar fi chemat să facă o investiţie industrială la noi în ţară, nimeni nu s-ar fi atins de România. Ca sa înţelegem cum stăm şi ce ne dorim. Anul trecut am invitat colegi din mai multe ţări din America de Sud, Africa şi Asia ca să începem fabricaţia şi exportul de medicamente din Cluj-Napoca către acele tari, adică să fabricam mai mult, mai mulţi bani în ţară pentru scoli, spitale şi seniori. A trebuit sa fac intervenţii pe ierarhiile politice astfel încât colegii să primească viza în timp pentru a putea participa la transferul tehnologic. Mai avem mult de lucru până să ne facem pile la Washington sau în capitala oricărei altei mari puteri industriale din afara Uniunii Europene pentru a atrage cât mai mulţi investitori străini. ….” Integral: https://www.zf.ro/
“Ce s-a ales de industria de armament din România. Ce mai putem să producem în țară, când nevoia de arme și muniție este mai mare ca niciodată în ultimii 35 de ani …. Potrivit unui articol de specialitate publicat anul trecut pe platforma academică Sciendo de Horia-Răzvan Botiș, co-vicepreședintele NATO Industrial Advisory Group (n.r. organism consultativ și consultativ la nivel înalt al industriașilor de rang înalt din țările membre NATO, care acționează în cadrul Conferinței directorilor naționali de armament), înainte de 1989, industria românească de apărare deținea peste 100 de întreprinderi și avea aproximativ 130.000 de angajați, iar exporturile de armament depășeau 670 de milioane de dolari anual. România se afla în top zece exportatori mondiali de echipamente militare. Însă, în ultimele trei decenii, sectorul a suferit reorganizări succesive, iar în prezent doar 22 de companii de stat mai activează în acest domeniu, dintre care 15 sunt subordonate companiei naționale ROMARM S.A., controlată de Ministerul Economiei. Botiș punctează că piața tradițională a industriei românești de apărare a fost pierdută în proporție de 80%, ceea ce a condus la o reducere cu 50% a capacităților de producție. Cauzele acestui declin includ managementul defectuos, lipsa de flexibilitate și incapacitatea de a se adapta la cerințele pieței internaționale de armament. Această stagnare a dus la pierderi economice de peste 500 de milioane de dolari anual. În prezent, industria românească se bazează pe producția continuă a sistemelor și muniției de tip sovietic, fabricate sub licențe expirate, fără o tranziție clară spre standardele NATO, deși România este membră a Alianței de peste 20 de ani. ….Principala companie de stat, Romarm, a înregistrat o scădere majoră a cifrei de afaceri în 2022 și 2023, ceea ce indică faptul că nu a reușit să profite de „oportunitatea” creată de izbucnirea conflictului de la graniță pentru a se pune pe picioare. Conform Termene.ro, cifra de afaceri a Romarm a fost de 495.120.442 RON în 2023, în scădere cu 35% față de anul anterior. ….” Integral: https://ziare.com/
“România “educată” – 1 din 5 oameni între 15 și 64 de ani are maximum 8 clase Peste 22% din populaţia României cu vârste între 15 și 64 de ani a terminat doar clasele primare sau maximum gimnaziul. Datele sunt pentru anul 2023 şi se regăsesc în raportul Ministerului Educației și Cercetării despre starea învățământului preuniversitar, studiat de Edupedu, care a făcut o comparaţie şi cu statistica din 2022. ….Iată principalele concluzii:
- 18,4% din populația cu vârste cuprinse între 15-64 de ani a terminat doar gimnaziul, o creștere de 1,1% față de anul precedent.
- 3,9% au absolvit doar clasele primare sau nici atât măcar, o creștere cu 0,5% comparativ cu 2022.
- 43,3% a terminat liceul, dar acest procent este mai mic decât în 2022.
- 15,5% a terminat învățământ profesional, cu 0,2% mai mult decât în anul școlar anterior
- 16,1% din populația respectivă avea studii superioare în 2023, în scădere 1% față de anul anterior, majoritatea fiind din mediul urban (25%). ….În acest context, să nu ne mirăm că românii cred conspirații pe TikTok despre „zăpada falsă”, care nu se topește imediat în mână sau pe grătar (Video) …..” Integral: https://spotmedia.ro/
“Adrian Podaru, project manager, Wasteless Management Group: De ce reciclarea nu rezolvă toate problemele de mediu? 5 mituri ….Adevărul este că se reciclează, dar nu la un nivel optim. România are fabrici de reciclare pentru hârtie, sticlă, plastic, metale şi textile. Tot mai multe companii şi ONG-uri implementează sisteme de colectare separată, încurajând populaţia să fie mai responsabilă. Cu toate acestea, rata de reciclare este sub media europeană din cauza lipsei infrastructurii adecvate şi a educaţiei ecologice. ….. Există ideea că doar marile fabrici poluează, dar ce se întâmplă cu celelalte tipuri de companii? Orice companie are un impact asupra mediului, indiferent de dimensiune:• Industria grea sau producţia: emisii de gaze cu efect de seră, poluarea apei sau solului; • Construcţii: generarea deşeurilor de materiale, consum ridicat de resurse naturale; • Companii de servicii sau birouri: consum de energie electrică, apă, hârtie şi generarea de deşeuri; • Retail şi comerţ online: ambalaje utilizate în exces, transport şi logistică ce contribuie la emisii; • Companiile digitale: centrele de date consumă cantităţi semnificative de energie. Chiar şi un mic magazin local influenţează mediul prin consumul de energie şi modul în care gestionează deşeurile. Mitul 3: „Degeaba colectăm selectiv, vine aceeaşi maşină şi amestecă deşeurile” Sunt destule voci în business şi în societatea civilă care spun că reciclarea nu are rost pentru că deşeurile ajung toate la groapa de gunoi. Cât de adevărat este? Este un mit! Chiar dacă o firmă de salubritate foloseşte acelaşi tip de maşină, deşeurile sunt preluate separat. Deşeurile menajere merg la staţia de tratare, iar cele reciclabile la centrele de sortare. De altfel, companiile de salubritate au obiective minime de colectare impuse prin contractele cu autorităţile locale. Mitul 4: „Plasticul biodegradabil este soluţia ideală” Oamenii cred că dacă folosim plastic biodegradabil, problema este rezolvată. Este chiar aşa? Nu, pentru că plasticul biodegradabil necesară condiţii speciale de descompunere (temperatură, umiditate), care nu sunt disponibile în natură sau în gropile de gunoi. Dacă nu este procesat corespunzător, poate polua la fel ca plasticul convenţional. ….” Integral: https://www.businessmagazin.ro/
“Zegrean, reacție acidă după criticile lui JD Vance și Musk: „Ei nu înțeleg. Judecătorii CCR nu se vor lăsa intimidați” …. „Dacă nu au fost intimidați până acum, nici de-acum nu o să se mai intimideze nimeni. El vorbește, cel puțin Elon Musk, el nu cunoaște acest sistem de Curte Constituțională. Ei nu au Curte Constituțională și el nu înțelege ce înseamnă asta. Și se repetă și se tot repetă cu aceeași poveste. Iar celălalt (JD Vance – n.red),care spune că alegerile au fost influențate… e o greșeală, campania a fost influențată, alegerile nu le poate influența nimeni, votantul se duce acolo și votează, influențezi alegerile când numeri voturile la unul și le dai altcuiva, dar asta e altceva și nu a fost cazul aici”, a declarat Zegrean pentru Antena3. …. „Și Domnul Georgescu greșește pentru că nu Curtea poate să refacă alegerile. Curtea le-a anulat și atâta tot. Curtea cum a motivat așa rămâne, ei nu pot să revină asupra deciziei pe care au dat-o. Și am spus-o și o spun mereu, dacă voiau să refacă alegerile, politicul trebuie să o facă. Putea să facă orice politicul pentru că ei stabilesc data alegerilor, ei le organizează nu Curtea”, a mai transmis fostul judecător CCR. ….” Integral: https://ziare.com/
“„Fiecare nemernic din România spune că e omul lui Trump”. Poziție dură a unui fost ambasador la București .… Adrian Zuckerman, fost ambasador al SUA la București: „Eu nu cred că există așa presiuni. Pot să citeze ei ce ce vor…, dar sunt surse în România pe care nici câinele meu nu le crede. ….„Să fim clari. Elon Musk nu vorbește pentru administrația americană, el e un advisor special al președintelui Trump, cu misiunea să se uite la abuzuri de cheltuieli și alte lucruri similare în guvernul american. Dar el are și opiniile lui, cum ai tu, cum am eu. Așa că ce postează el, nu o face pentru guvernul american, pentru că el nu are nicio funcție în guvern.….Toată lumea spune că nu e destul gaz în România. România are cele mai mari depozite de gaz în Marea Neagră din Europa, poate în afară de Norvegia. ….E numai o companie care extrage gaz din Marea Neagră și a durat aproape 14 ani ca să poate face asta. De ce? De piedici care au fost puse de guvernul român și agențiile de la guvern. ….Ai o chestie numită ANR care pune piedici la toate astea…..” Integral: https://www.euronews.ro/
“Planul lui Trump pentru Ucraina „se apropie de o capitulare” în fața lui Putin, avertizează un fost consilier al președintelui SUA. El e de părere că ar putea duce la o ieșire din NATO …. „M-am gândit că Trump se va retrage din NATO și încă nu a făcut acest lucru, dar poți să auzi muzica începând să cânte”, a declarat John Bolton. „Ar fi o încetare a focului, ar fi creată o zonă militarizată, ar începe negocierile, Ucraina ar fi de acord să nu se alăture NATO – care e o rezolvare pe care, într-adevăr, ar fi putut să o scrie la Kremlin”, a continuat fostul consilier american pentru securitate națională. Întrebat cum vede angajamentul premierului Keir Stairmer de a fi „dispus și pregătit” să trimită trupe britanice în Ucraina pentru a apăra o eventuală încetare a focului, Bolton s-a opus inițiativelor de acest gen. …. „Sunt împotriva desfășurării unei forțe de menținere a păcii”, a spus el. „Experiența cu Națiunile Unite a demonstrat că, odată ce desfășori o forță de menținere a păcii, ea poate deveni o parte permanentă a peisajului, iar în acest caz echivalează cu o împărțire de facto a Ucrainei, care ar putea deveni de jure după o perioadă de timp”, a explicat John Bolton. Fostul consilier american pentru securitate națională consideră că Europa ar trebui să susțină ferm Ucraina, prin reaprovizionarea cu arme și sprijin, mai degrabă decât să se angajeze în planificarea pentru scenarii viitoare ce au fost convenite de Trump și Putin. „Dacă nu cumva sunteți pregătiți să renunțați la orice posibilitate ca Ucraina să-și recapete teritoriul, ideea de a îngheța liniile de control existente poate fi foarte periculoasă”, a avertizat Bolton. …. „El nu face politică în sensul în care înțeleg oamenii în mod normal acest termen”, a spus Bolton despre „haoticul” Trump. „Și, prin urmare, să lucrezi cu diferiți membri, să discuți cu Marco Rubio, să discuți cu (consilierul pentru securitate națională) Mike Waltz, spre deosebire de a discuta cu (șeful Pentagonului) Pete Hegseth, ar putea face diferența”, a continuat John Bolton. Bolton a amintit că republicanul Rubio și senatorul democrat Tim Kaine au introdus în trecut o legislație menită să împiedice un președinte în funcție să dispună retragerea SUA din NATO fără susținere majoritară în ambele camere ale Congresului. În opinia sa, demersul l-a poziționat pe „Rubio ca un apărător al NATO”. ….” Integral: https://hotnews.ro/
“Adevărații daci trăiesc în Militari, în bordeie supraetajate fără apă și căldură …. Sigur, e ușor să te filmezi cu telefonul când stai cinci minute în picioare goale în zăpadă, sau faci o baie cu apă rece 10 secunde. Dar câți trăiescu adevărat acest stil de viață? Din fericire avem răspunsul, pentru că chiar în inima Bucureștiului, în sectorul 6, locuiesc oameni care au adoptat aceste condiții dacice. În plină iarnă aceștia se trezesc dimineața în bordeiele lor supraetajate trăgând puternic gerul în piept și se duc să se spele cu apă cristalină, poate chiar mai rece decât gheața. Apoi ies în balcon unde trag puternic aer în piept, cu care se hrănesc, precum dacii din vechime. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/
“Datoria publică a României se apropie rapid de 1.000 mld. lei. Întrebarea critică: s-a depăşit nivelul de avarie? Necesarul de finanţare a României în 2025 este de 230 mld. lei pentru rostogolirea datoriei publice şi acoperirea deficitului bugetar de 135 miliarde de lei Economiştii spuneau, înainte de pandemie, că nivelul de avarie pentru datoria publică a României este de 45% din PIB, dar deja din 2020 a fost depăşit acest nivel şi, la ultimele cifre, este de 54% din PIB. Datoria publică a României a ajuns, la finalul anului 2024, la 54% din PIB, adică 934 mld. lei, conform ultimelor date de la Ministerul de Finanţe. La necesarul de acoperire a deficitului bugetar de 150 mld. lei din 2024 s-au adăugat plăţi cu dobânzile de 36 mld. lei şi refinanţarea datoriilor ajunse la scadenţă. În 2025, se mai adaugă la datoria publică cel puţin 135 mld. lei numai din deficitul bugetar. ….În aceste condiţii, speranţele guvernului Marcel Ciolacu pentru aplatizarea nivelului datoriei publice ca pondere în PIB, este la creşterea economică. Astfel, guvernul şi-a bugetat veniturile pe o creştere economică reală de 2,5% în 2025, la care s-ar adăuga inflaţia din preţurile de consum şi inflaţia industrială. ….” Integral: 
“:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/02/marian-vanghelie-la-curtea-de-apel-bucuresti-hepta2357581-e1740003031904.jpg?resize=180%2C101&ssl=1)
“Înalta Curte l-a scăpat „cu eleganță” pe Marian Vanghelie de dosarul șpăgilor de 30 de milioane de euro. Deciziile instanței supreme au determinat închiderea altor 10.000 de dosare penale Marian Vanghelie se pregătește să ajungă pe lista inculpaților VIP scăpați de răspunderea penală prin constatarea prescripției, veste pe care o va afla pe data de 28 februarie 2025, când Curtea de Apel București va soluționa definitiv dosarul șpăgilor de 30.403.000 de euro pe care fostul primar al sectorului 5 le-a luat în perioada 2006-2014. Vanghelie se află la capătul unui proces care a durat 10 ani, timp în care a văzut 10 judecători și o condamnare pe fond de 11 ani și 8 luni. …Articolul la care face referire instanța vizează forma continuată a infracțiunii de luare de mită reținută în sarcina lui Marian Vanghelie, chestiune care face ca termenul de prescripție să curgă de la data primei fapte, adică 2006, în loc de 2014. Prin această soluție de schimbare a încadrării juridice, Marian Vanghelie s-a ales din pix cu o singură infracțiune de luare de mită, în loc de 9, câte erau descrise în rechizitoriu. ….Reamintim că ÎCCJ a emis o serie de hotărâri obligatorii prin care s-a poziționat în sprijinul inculpaților: Imediat după ce Curtea Constituțională (CCR) a statuat, pe 26 mai 2022, că România n-a avut legislație cu privire la prescripția specială în perioada 2018-2022, Înalta Curte a emis o hotărâre prin care a decis ca efectele deciziei CCR să se aplice retroactiv, până în 2014 (când a intrat în vigoare noul Cod penal). Când Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a aprecia, pe 24 iulie 2023, că toate hotărârile instanțelor din România cu privire la constatarea prescripției „sunt contrare dreptului european”, Înalta Curte s-a opus aplicării acesteia. …. Printre inculpații VIP care au beneficiat de „marea prescripție” s-au numărat Elena Udrea, Ioana Băsescu, Șerban Pop, Mihnea Costoiu, Gigi Becali, Ioan Munteanu, Sorin Strutinsky, Mihai Necolaiciuc, Nelu Iordache, Bercea Mondialu, judecătorii Elena Burlan-Pușcaș, Corina Eugenia Jianu, inculpații din dosarul Hexi Pharma și mulți alții. ….” Integral: 
“Europa se ţine mai tare decât oţelul tarifat ….Trump anunţă tarife de 25% la importurile de oţel şi aluminiul european, tarife care vor afecta şi producătorii români. 
“Valeriu Stoica, „În fața ta”: Niciodată România n-a fost mai suverană decât este astăzi. Când a fost mai suverană România? În 1945, când au venit rușii aici, a fost mai suverană? …. Eu țin la suveranitatea României. Termenul suveranist este o fraudă lingvistică. S-a introdus din păcate în limbajul european și în limbajul românesc, în limbajul politic acest termen, care este o fraudă lingvistică. Pentru că suveranist, așa cum se definește cei care-și spun suveraniști, înseamnă de fapt o mișcare anti-suveranitate. Este o mișcare împotriva suveranității naționale. Ceea ce nu se înțelege este că niciodată România n-a fost mai suverană decât este astăzi. Când a fost mai suverană România? În 1945, când au venit rușii aici, a fost mai suverană? Să zicem când? În 1821, când Eteria l-a executat pe Tudor Vladimirescu, pentru că n-a mai fost de acord să facă politica grecească? A fost mai suverană România când? În 1877, când, deși a participat la război împreună cu Rusia, a pierdut Sudul Basarabiei?! Când a fost mai suverană? În primul război mondial, când în prima parte știm bine ce s-a întâmplat și a fost un adevărat dezastru?! Și norocul istoric a salvat-o. Când a fost mai suverană România? 
“Cum a fost inventată conspirația Soros de fostul consultant Arthur Finkelstein. Legătura cu Richard Grenell, trimisul special al lui Trump care s-a interesat de frații Tate Consultantul politic Arthur Finkelstein a murit în august 2017. Ungaria și crearea ”monstrului” Soros a fost proiectul lui final. În 2011, în unul din puținele sale discursuri publice, spunea: ”Am vrut să schimb lumea. Acest lucru l-am realizat. Însă am făcut-o mai rea”. El este omul care a inventat conspirația Soros, omul care l-a transformat pe miliardarul evreu născut în Ungaria în ținta preferată de campanie a noii administrații Trump. Povestea lui Finkelstein a fost spusă într-un amplu interviu pentru revista elvețiană 
“Trocul de la marginea deşertului America lui Trump şi Rusia lui Putin şi-au aşternut, undeva la marginea deşertului, sub faldurile unui cort frumos şi primitor, furnizat de gazde, Arabia Saudită, pentru a discuta la înalt nivel executiv, cîteva chestiuni arzătoare la ordinea zilei. Încheierea războiului din Ucraina este doar una dintre ele. …. În cazul de faţă, mai există un motiv, trecut cu vederea din păcate cu prea mare uşurinţă: fiecare dintre părţi tranzacţionează ceva pe care nu îl are de fapt şi/sau nu îi aparţine de drept! Cam ce anume? Să începem cu “Pacea din Ucraina”. Ce dă Trump? Dă suveranitatea Ucrainei prin recunoaşterea de către Statele Unite a raptului teritorial masiv realizat de Rusia, urmare a agresiunii, pecetluit prin includerea “legal-constituţională” a acestor teritorii în perimetrul statal al Rusiei. La care se adaugă, desigur, angajamentul de a bloca “ad calendas greacas” orice încercare a Ucrainei de a deveni membru NATO. Ca să ducă lucrurile pînă la capăt, aşa cum sugerează deja declaraţiile miniştrilor săi de la Apărare şi Externe, Trump ar putea chiar “suspenda” sine die funcţionarea NATO, aşa cum altădată, 1971, Nixon a “suspendat” participarea Statelor Unite la sistemul internaţional al angajamentelor Breton Woods. Şi, suspendată a rămas pînă azi!!! Ca să fie “masa bogată”, Trump ar mai putea da şi securitatea Statelor Baltice. Se vehiculează deja o posibilă retragere a trupelor şi a instalaţiilor militare americane din acest “perimetru”. Dărnicia lui Trump ar putea merge mult mai departe, prin amendarea drastică sau anularea definitivă a sprijinului politico-militar pentru toate ţările din “vecinătatea imediată” a Rusiei, indiferent dacă sunt sau nu membre NATO. Cu alte cuvinte, mînă liberă lui Putin pentru reconchista perimetrului fostei URSS şi a sferei sale de dominaţie politico-militară, necontestată, asupra Europei de Nord, de Est, de Sud-Est şi Centrale. Cerinţele lui Putin, însă, nu se opresc aici. El vrea neapărat ridicarea sancţiunilor economice impuse Rusiei, atît de către SUA, cît şi de către Europa. Vrea recuperarea grabnică a fondurilor ruseşti blocate în băncile occidentale ca parte a acestor sancţiuni. ….Ce primeşte de la Putin pentru toată strădania şi bunăvoinţa lui? În primul rînd, asigurarea că Rusia nu se va opune, ba chiar ar putea sprijini, direct sau indirect, agenda expansionistă a lui Trump: Canada, Panama, Groenlanda. Uşor de obţinut, mai ales că Rusia nu dă nimic de la ea!!….” Integral: 
“INTERVIU „Ce vedem acum e o șaradă care se va încheia cu SUA oferind o mare victorie Rusiei. E cel mai rău scenariu, dar se întâmplă deja”. Verdictul unui fost ministru de Externe din UE și un mesaj pentru România Europa și Ucraina trebuie să fie pregătite să nu accepte un acord SUA-Rusia care oferă din start numeroase concesii Kremlinului, spune fostul ministru de Externe al Lituaniei Gabrielius Landsbergis într-un interviu acordat pentru publicul HotNews. El avertizează că acordul ar putea să prevadă inclusiv retragerea unor trupe americane din Europa, ceea ce va fi un mesaj către Vladimir Putin că „partea noastră de lume este o țintă potențială”. …. -„Ne-am putea aștepta ca deciziile să fi fost deja luate și să fi fost deja convenite în prealabil. Deoarece reprezentanții SUA au vizitat deja Moscova, au purtat discuții”, spune Landsbergis. Landsbergis crede că Europa și Ucraina vor fi puse în poziția de a accepta sau de a respinge acordul SUA-Rusia: „Deci, practic, trebuie să fim pregătiți să nu acceptăm acordul”. Fostul oficial avertizează că, în acest caz, Europa trebuie să fie pregătită să ofere asistență Ucrainei și să își asigure propria securitate. Un astfel de scenariu, mai spune el, ar putea presupune, de asemenea, retragerea unor trupe americane din Europa – variantă vehiculată și de alți oficiali europeni, citați de Financial Times. Această retragere a trupelor americane, spune fostul ministru de Externe al Lituaniei, ar fi „un mesaj către Putin că partea noastră de lume este o țintă potențială”. …. Pe de o parte, spune el, SUA semnalează că doresc o Europă mai puternică. Pe de altă parte, Washingtonul sprijină forțele din Europa care sunt împotriva Europei. -„Este vorba de candidați din România sau de partidele din Germania. Aceste forțe nu vor să facă Europa mai puternică, ci dimpotrivă”, spune fostul șef al diplomației lituaniene. …. Gabrielius Landsbergis: În primul rând, trebuie să răspundem la o întrebare: dacă credem că ceea ce vedem este de fapt o conversație reală. Ne-am putea aștepta ca deciziile să fi fost deja luate și să fi fost deja convenite în prealabil. Deoarece reprezentanții SUA au vizitat deja Moscova, au purtat discuții și, prin urmare, este posibil să presupunem că ceea ce vedem este doar un fel de piesă de teatru, mai degrabă decât negocieri reale. ….– Cred că ne apropiem deja de scenariul cel mai pesimist, deoarece multe detalii au fost deja menționate. Și chiar de la Riad, vedem că rușii cer noi alegeri în Ucraina. Așa că nu este o mare surpriză să înțelegem ce se întâmplă. Rușii, atunci când au pornit războiul și invazia la scară largă a Ucrainei, au menționat câteva lucruri. Au spus că vor să denazifice țara, adică să schimbe guvernul, să schimbe președintele. Vor să protejeze interesele rusești acolo și vor să asigure neutralitatea Ucrainei. Așadar, chiar și acum, chiar înainte de negocieri, americanii au declarat public că susțin aceste obiective. Așadar, ceea ce vedem acum este, așa cum am spus, un fel de șaradă care se va încheia cu americanii oferind o mare victorie Rusiei. Și acesta este cel mai rău scenariu, dar acest lucru se întâmplă deja. ….Obiectivele lui Putin, obiective imperialiste, rămân aceleași. El vrea să reconstruiască Imperiul Rus. Iar unele părți ale Ucrainei nu vor fi de ajuns pentru el. El va dori să continue. Și va face totul pentru a continua. Acum are o armată de 1,5 milioane de oameni care a văzut lupte, care este pregătită să lupte, care este probabil una dintre cele mai bine pregătite armate din Europa. Nu există absolut niciun motiv pentru care s-ar opri, mai ales dacă Europa este divizată, mai ales dacă Europa rămâne fără Statele Unite. ….” Integral: 
“După Munchen, Riad. Nori negri pe cerul Ucrainei. Europa amenințată de apropierea dintre Putin și Trump .…Debutul contactelor ruso-americane a fost neobișnuit, rolul determinant jucându-l prietenul lui Trump, dezvoltator imobiliar, miliardarul Steve Witkoff. Marți, 11 februarie, el a zburat la Moscova cu un avion privat, de unde s-a întors cu Mark Vogel, profesor american, arestat în Rusia și condamnat pentru posesie de droguri. În orele dintre aterizare și decolare, Witkoff ar fi fost primit la Kremlin, pentru o lungă conversație cu Vladimir Putin. A doua zi, 12 februarie, Trump anunța pe rețeaua sa de socializare că a discutat aproape o oră și jumătate cu Putin, un larg spectru de dosare, cel mai important fiind – evident – încheierea războiului Rusiei cu Ucraina. A fost un uriaș cadou făcut lui Putin, sărbătorit cu focuri de artificii (și chiar un titlul halucinant Trump+Putin=love!). ….Minerale și metalele rare În ziua în care Trump discuta la telefon cu Putin, ministrul său de finanțe, Scott Bessent a vizitat Kievul și i-a înmânat președintelui Zelenski draftul unui acord prin care SUA primește 50% din veniturile încasate din exploatarea rezervelor de minerale și metale rare din Ucraina. Textul este în așa fel redactat (The Telegraph care a analizat draftul crede că e redactat de avocați privați, specializați în licențe de exploatări, nu de Departamentul de Stat), încât americanii dobândesc controlul aproape total asupra materiilor prime și resurselor ucrainene….. Spre stupoarea lor, membrii delegației ucrainene au înțeles că americanii îl șantajau pe Zelenski cu semnarea acordului. N-au spus că anulează întâlnirea, ci doar că o amână pentru seară. Delegația ucraineană avea șapte ore pentru a accepta semnarea. Ca să sporească presiunea, americanii au respins și toate amendamentele propuse de ucraineni pe marginea textului primit la 12 februarie și au cerut semnarea acordului în forma lui inițială. Presiunea n-a funcționat, Zelenski a refuzat să semneze. …. Potrivit informațiilor scurse în presa ucraineană, acordul propus de SUA se referă nu doar la minerale rare, ci și la resursele de hidrocarburi, petrol și gaz. Dacă de partea ucraineană, statul participă la acest acord, de partea americană ar fi vorba de un un fond de investiții privat, populat de oameni de afaceri a căror identitate nu este cunoscută. Dar cel mai controversat aspect este că acordul nu prevede nici o garanție de securitate ….Dar cea mai controversată problemă legată de acest acord privind bogățiile subsolului a fost generată de retorica din campania electorală a lui Trump, anume că Ucraina a primit ajutor american de 500 de miliarde de dolari (apoi a revenit și a spus că ar fi vorba de 300 miliarde, pentru ca să vorbească din nou de 500 de miliarde, câteva zile mai târziu). 
“La presiunile Statelor Unite, frații Tate au fost duși la marginea savanei și eliberați .… Conform protocolului încheiat, cei doi frați au fost preluați de la domiciliu și transportați într-o cușcă ce respectă toate standardele internaționale de protejare a ființelor vii. Aceștia au fost duși în țara Botswana, unde au fost eliberați în mediul lor natural, urmând a se bucura de toate beneficiile unei astfel de vieți. „Este un gest uman care trebuia făcut. Într-o lume modernă nu este corect să ții frații Tate în acest tip de prizonierat nedemn pentru o ființă”, a declarat Michael Johnson, vicepreședintele WEF pentru Africa Centrală și de Sud. În sânul naturii, frații Tate se vor putea reîntâlni cu alte vietăți din habitatul lor natural, vor putea interacționa cu ele și vor putea duce o viață fericită, atât cât le-a rămas. ….” Integral: :contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/02/barbat-care-numara-un-teanc-de-monede-cu-un-calculator-in-fata-si-un-bec-clasic-cu-fasung-in-mana.jpg?resize=164%2C92&ssl=1)
“
“Cum explică ANRE haosul din piața gazelor: Cantitatea de gaze extrasă din depozite nu ar fi trebuit limitată / Instituția responsabilă este Ministerul Energiei ….Pe 6 februarie, Depogaz a anunțat că a limitat cantitatea de gaze care poate fi extrasă de furnizori din depozite, motivând că stocurile s-au golit prea repede. Această decizie a dat piața peste cap, deoarece furnizorii au fost nevoiți să aducă din import acele cantități și să se înghesuie pe bursă, ceea ce a dus la creșterea prețurilor până la maximul ultimilor doi ani.„Programele de extracție nu trebuiau modificate. Modificarea programelor de extracție în baza motivelor invocate de către Depogaz Ploiești către beneficiarii serviciilor de înmagazinare, nu se justifică, pentru că:
“O întrebare de 2,4 mld. euro: ce se întâmplă cu exporturile româneşti în SUA dacă administraţia Trump impune tarife vamale pe produsele din Uniunea Europeană? România exportă bunuri în valoare de 2,4 mld. euro către SUA, conform ultimelor date, din 2024 ♦ Deficitul comercial al SUA în relaţia cu România este de 1,2 mld. dolari în medie, anual – or scandalul comercial de aici pleacă, de la deficitele pe care SUA le au în relaţia cu UE, Canada, Mexic sau China ♦ Cum spune Trump: Noi cumpărăm totul de la ei, dar ei nu cumpără nimic de la noi ♦ Totuşi, dacă industria lor de armament este înfloritoare, este şi pentru că UE îi cumpără armele ♦ Flota militară aeriană a României este compusă azi doar din F-16, iar România va cheltui cam 3 miliarde de dolari pentru achiziţia aeronavelor F-35. …..În structură, cea mai mare parte a bunurilor importate de România din America este formată din armament de tipul sistemelor de rachetă sau muniţie, împreună cu aeronave de luptă. Pe de altă parte, România exportă, în cea mai mare parte, anvelope pentru industria auto americană sau produse industriale precum ţevile de sudură. …..” Integral: 
“Apărarea națională și bugetul public în vremuri foarte periculoase …. Lumea este multipolară și țările cele mai puternice par să relativizeze, chiar să lase în uitare regulile, normele de drept, ce au ghidat, mai mult sau mai puțin, relațiile internaționale după Al Doilea Război Mondial. Conferința pentru Securitate de la Munchen a venit cu anunțuri “șocante” pentru europeni, care văd relația transatlantică ca fundamentul organizației de apărare colectivă, NATO. Este drept că de ani buni, încă de când secretarul apărării al SUA era Robert Gates, americanii au reproșat partenerilor europeni că nu cheltuiesc suficient pentru apărare (că sunt “călători fără bilet”). În primul său mandat, președintele Trump a subliniat această nemulțumire, ce a fost ranforsată acum. Noua Administrație Trump cere europenilor să aloce considerabil mai mult pentru apărare, ca pondere în PIB ținta fiind 5%. Numai Polonia se apropie de această cifră acum, în timp ce celelalte țări din UE care fac parte din NATO au ponderi ce merg de la puțin peste 1% din PIB (Spania, Belgia) până la între 3 și 4% din PIB (Țările Baltice, Grecia). Dezangajarea fie și parțială a SUA din Europa (ce ar fi motivată de rivalitatea globală cu China), dacă ar avea loc, ar fi o lovitură grea pentru NATO, ar pune presiune mare pe țările, economiile din UE. Cum și în ce condiții se va realiza încetarea focului, pacea, în Ucraina este de văzut; există multe necunoscute și dileme. Dar o certitudine este că UE are nevoie de o capacitate de apărare mult superioară, care să descurajeze agresiuni viitoare. Și are nevoie de cooperare cu SUA, care domină din punct de vedere militar și tehnologic NATO. Dialogul direct inițiat de președintele Trump cu liderul de la Moscova, dincolo de obiectivul declarat de a stopa războiul în Ucraina, poate fi interpretat și ca o încercare de a face o breșă în BRICS, de a decupla Rusia de China. Sunt jocuri geopolitice cu mize foarte mari, ce pot lăsa țările europene (UE) în poziție periferică. Președintele Trump a anunțat că va avea întâlniri și cu președintele Chinei. Din punct de vedere al controlului armamentului nuclear, al combaterii pandemiilor, din perspectiva utilizării AI, asemenea discuții au deplin sens. Dar Europa (UE) trebuie să fie implicată în aceste discuții. Uniunea are dealtfel dialog constant cu China, cu India. ….. România a alocat pentru apărare anul trecut puțin peste 2% din PIB, la un deficit bugetar de 8,64% din PIB – un deficit în fapt de peste 9%, dacă avem în vedere impactul anualizat al recalculării pensiilor. Ținta pentru România este să ducă deficitul la sub 3% în 7 ani. Alte condiții neschimbate, corecția macroeconomică, dacă ar fi mărite cheltuielile de apărare (fie și gradual), ar fi nu de cca. 6% din PIB, ci de peste 8% din PIB. Este posibil să se ajungă la un compromis în NATO, și ținta minimă de cheltuieli de apărare ca pondere în PIB să fie între 3 și 4%. Dar și așa, este un șoc pentru bugetele publice în UE. Starea precară a bugetului public al României, cu venituri fiscale (inclusiv contribuții) foarte joase (26-27% din PIB, față de media de peste 40% în UE), este un handicap enorm. Această situație este rezultatul unei miopii și al unor erori de politică economică. …. Modul în care a fost tratată absorbția fondurilor europene, mai ales în ultimii ani, este de neînțeles; vorbe multe și fapte puține. Să fim în situația de a pierde multe miliarde de euro din PNRR este mai mult decat regretabil. Când se sție că PNRR se termină în 2026, absorbția de fonduri europene trebuia să fie obsesia guvernelor; nu a existat un simț al urgenței! Cadrul Financiar Multilateral (CFM) va aloca probabil mai puține resurse României în noul exercițiu. ….” Integral: 
“Opinie Alexandru Tănase şi Mihai Rădoi, bancheri: Creşterea datoriei externe este alarmantă, iar nivelul la care a ajuns este total nesustenabil. Dacă nu se vor lua intern măsuri de corecţie, atunci pieţele externe vor face această corecţie ....Anul trecut, românii au fost chemaţi la urne în mod repetat (alegeri locale, alegeri euro-parlamentare, alegeri parlamentare şi, în final, alegeri prezidenţiale anulate). Pentru a câştiga încrederea populaţiei, autorităţile române au făcut promisiuni electorale nesustenabile de majorare a salariilor şi pensiilor (inclusiv a celor speciale), au continuat să importe masiv produse de consum din străinătate fără să stimuleze şi producţia internă, au introdus mini-vacanţe şi zile nelucrătoare la niveluri record în Uniunea Europeană (UE), au dezvoltat activităţile turistice pe segmentul de plecări la cote nemaiîntâlnite şi au mărit cheltuielile militare în urma agresiunii Federaţiei Ruse în Ucraina de acum trei ani, iar ţara a suportat un flux major de refugiaţi din Ucraina în România sau/şi în trecere prin România către ţările dezvoltate din Occident. Consecinţele financiare ale unor asemenea măsuri nu au întârziat să apară. În 2024, România a înregistrat cel mai mare deficit comercial şi de cont curent (EUR 29,4 mld) din perioada post-decembristă şi a atins niveluri record la deficitul bugetar (estimat la 8,7% din PIB). Toate acestea s-au reflectat într-un indicator macroeconomic deosebit de sintetic şi anume datoria externă a ţării care a crescut în proporţii alarmante (de la EUR 183,2 mld la sfârşitul lui 2023 la peste EUR 203,6 mld la finalele anului trecut, adică cu peste EUR 20,4 mld doar într-un singur an). Faţă de PIB, nivelul acestei datorii este estimat la peste 58%. ….Semnalul dat de agenţia de rating Standard & Poor’s la 24 ianuarie 2025 prin modificarea perspectivei la negativă (de la stabilă, până atunci) a ratingului de ţară de BBB-/A-3, ar trebui să îngrijoreze autorităţile româneşti mai ales că o nouă evaluare va avea loc în aprilie. Aceste corecţii din afară vor fi însă mult mai scumpe şi mai greu de suportat pentru populaţie. Cazul Greciei este demonstrativ. ….” Integral: 
“Semnal de alarmă al BNR: Randamentele titlurilor de stat au continuat să crească în ianuarie, în timp ce politica fiscală a guvernului Ciolacu rămâne un factor de risc …. „Randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat şi-au prelungit ascensiunea abruptă în prima parte a lui ianuarie, pentru ca spre finele lunii să consemneze o corecţie descendentă accentuată, pe fondul ameliorării apetitului global pentru risc, dar şi în condiţiile atenuării îngrijorărilor investitorilor financiari legate de perspectiva consolidării bugetare ulterior anunţării de către autorităţi a coordonatelor proiectului de buget pentru anul 2025”. În acest an guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar în acord cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană. Conform acestuia deficitul bugetar va ajunge la 3% în 2031. Anul 2024 a fost încheiat cu un deficit bugetar de 8,65%. „Incertitudini şi riscuri continuă să decurgă din conduita viitoare a politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, impactul prezumat al măsurilor fiscal-bugetare corective implementate sau adoptate până acum, iar, pe de altă parte, cerinţa consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum şi cu procedura de deficit excesiv”. ….Incertitudini şi riscuri crescute la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, generează războiul din Ucraina şi situaţia din Orientul Mijlociu, dar mai cu seamă mersul economiei globale/zonei euro şi al comerţului internaţional în contextul măsurilor de politică comercială ale administraţiei americane. 
“INTERVIU „Nu e întâmplător că atacul lui JD Vance s-a concentrat pe România și Germania. Există ceva foarte întunecat în această afacere”. Avertisment din UE pe fondul rupturii SUA-Europa .… Atacul lui JD Vance a fost unul la adresa democrației și integrării europene, prin împuternicirea extremei drepte, iar intervenția administrației Trump în favoarea fraților Tate explică și mai clar de ce România a fost vizată, spune ea. 
“Moment decisiv: e nevoie de lideri pregătiți și de resurse financiare sau riscăm să rămânem doar spectatori .… În mod însă paradoxal, majoritatea ignoră acel element critic fără de care orice plan, orice proiect, oricât de ambițios sau oportun, nu are nicio șansă să fie realizat: RESURSELE. Fără asigurarea resurselor, orice plan va rămâne o poveste frumoasă, o utopie, o speranță neconcretizată în veci. Iar în cazul de față, consider că ar trebui să asigurăm cu prioritate zero două tipuri de resurse, esențiale pentru succesul demersurilor României de a-și promova interesele și de a se proteja: resursa umană și resursele financiare. ….
“Mogulul tehnologiei Elon Musk nu reușește să reducă cheltuielile americane – analiză The Economist / De la preluarea mandatului de către Donald Trump, cheltuielile federale au crescut Afirmațiile lui Elon Musk privind reducerea cheltuielilor guvernamentale prin intermediul Departamentului pentru Eficiență Guvernamentală (DOGE) nu sunt susținute de date oficiale, în ciuda declarațiilor sale îndrăznețe referitoare la descoperirea fraudelor și eliminarea contractelor risipitoare, transmite 
“Ciolacu renunţă la hanoracul de 4000 de euro. Va purta 400 de hanorace de 10 euro de pe Temu Sătul să-l acuze de parvenitism şi cocălăreală toate sărăkiile care n-au purtat în viaţa lor un hanorac de caşmir, premierul Ciolacu a decis să le facă pe plac şi să trăiască precum ultimul păduchios de om al muncii care n-a furat un leu în viaţa lui. Mai precis, Ciolacu a lăsat în dulap celebrul hanorac Loro Pianina de 4000 de euro şi şi-a comandat 400 de hanorace no-name, de 10 euro bucata, de pe un site chinezesc. Într-o postare recentă pe TikTok, liderul PSD a putut fi admirat în timp ce se chinuia să îmbrace deodată toate cele 400 de hanorace ieftine. Acesta spune că a fost o experienţă inedită, dar dură, şi că a învăţat foarte multe despre greutăţile cu care se confruntă oamenii simpli, care nu zboară în fiecare zi la Monaco cu tot felul de dubioşi. ….” Integral: 
“Isărescu, BNR, cere mobilizare politică pentru fondurile europene: Să ai bani europeni gratis şi să-i ratăm, ar fi foarte rău! …. „Ţara intră într-o perioadă de deficit de cerere, nu excedent. De la presiune inflaţionistă intrăm într-o perioadă de deficit de cerere, deci o influenţă în jos şi un impact negativ asupra creşterii economice. Impactul negativ depinde de calitatea factorilor care contribuie la creşterea economică. Important este ca în combinaţie cu politica fiscală, politica monetară, această situaţie să nu ducă spre recesiune. Dacă creşterea economică se va baza în principal pe investiţii, şi mai ales pe absorbţie de bani comunitari (fonduri europene – n. red.), acest lucru poate fi evitat. Să ai bani gratis şi să ratăm? Ar fi rău şi foarte rău. Trebuie mobilizare politică în primul rând“, a spus ieri Isărescu la prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei. Economia a crescut sub aşteptări în anul 2024, PIB-ul având un plus anemic, de doar 0,9%. Iar norii negri ai incertitudinii planează asupra economiei şi în acest an. Pentru anul 2025 prognozele analiştilor nu sunt foarte optimiste, oscilând în jurul a 2%. Guvernatorul BNR a amintit că anul trecut am avut o creştere masivă a consumului care nu s-a dus în creştere economică, ci s-a dus în importuri. Iar anul acesta chiar dacă consumul stagnează sau creşte foarte puţin, o creştere a absorbţiei banilor europeni şi a investiţiilor pe bază de fonduri europene poate să ducă la creştere economică. …. 
“Dragoş Damian, Terapia: Este vorba despre bani şi putere. Să vă îngrijoreze că se închide combinatul siderurgic Arcellor Mittal din Hunedoara, nu că România nu a fost invitată la reuniunea de la Paris Ştirea despre:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/02/cfr-marire-indemnizatii-hepta7945616-copy-scaled-e1739828714220.jpg?resize=169%2C95&ssl=1)
“Șefii CFR Călători și-au crescut indemnizațiile în austeritate. Trenurile de călători din România au înregistrat în primele opt luni din 2023 întârzieri cumulate de 4,6 ani de 4,6 ani La Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători „CFR Călători” SA, companie a Ministerului Transporturilor, s-a considerat că niște măriri de îndemnizații sunt binevenite. Mai ales că, după ani întregi în care au pierdut sute de milioane de lei din bugetul statului, în 2023, au reușit să scoată ceva profit. Astfel, în ciuda declarațiilor premierului Marcel Ciolacu, referitoare la „strângerea curelei”, șefii de la CFR Călători, ajunși în funcții cu sprijinul PSD și PNL, au ignorat apelul la stoparea cheltuielilor. Pe lângă starea jalnică a majorității vagoanelor pentru transportul de călători, CFR este campioană și la întârzieri. În anul 2022, trenurile de călători au însumat peste 4,3 milioane de minute întârziere. Adică mai bine de opt ani. Anul 2023 a arătat puțin mai bine, cu o medie de 8 minute de întârziere pe tren, în primele opt luni ale anului, întârzierile cumulate au ajuns la peste 4,6 ani. 
“:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/02/cine-este-piedone-noul-presedinte-al-autoritatii-pentru-protectia-consumatorului-anpc-e1739829569318.jpg?resize=165%2C93&ssl=1)
“Nesfârșita protecție pentru alde Piedone Pentru că nu s-a ales parlamentar și anul trecut, Popescu (care întinează numai nobilele idealuri ale personajului Piedone) a fost pus în funcție. La Protecția Consumatorului. Nu se cădea să rămână tocmai acest domnu’ Goe al tranziției românești nebugetat. Oare cum se face că întotdeauna alde clanul Piedone, că e politic neamul, tot cade dintr-un fotoliu în alt fotoliu? Scurta escală a lui Piedone la pușcărie e așa, ca o paranteză. În secolul XXI, la dregătorii vlahi, pușcăria, la fel ca armata în secolul XX, trebuie făcută. Puțină, dar bifată. Piedone (când obez, când operat, nu importă), la fel ca alde Greblă, cade, iată, mereu în picioare, e un hopa-mitică încă de când i-a crescut popularitatea grație televiziunii securistului Dan Felix Voiculescu. Academia de cadre „Dom Profesor”, care ne-a binecuvântat cu mulți astfel de piedoni……Au trecut zece ani de când nu mai trăiesc morții de la „Colectiv”. Credeți că s-a făcut măcar un spital pentru marii arși în România? Nu s-a făcut. În schimb, Piedone e bine, mersi de întrebare. …. Fost șef de sală, crescut în subterana cea mai puturoasă a tranziției românești, în piețele insalubre ale României nouăzeciste, Piedone a găsit întotdeauna drumul cât să iasă iar în față. Doar e vremea lor, vremea ospătarilor mereu omeniți de sistem. Popescu, siluind electoral Biblia mai an și momind electoratul cu funia de usturori la gât, este poate personajul cel mai imun la ridicol din tot ce ne-au dat aceste patru decenii de viață publică vlahă. ….Și mai avem și sectorul 5, această Coree de Nord a Bucureștilor. Dinastia Piedone este un semn – semnul cel mai clar – că România nu doar că nu se va face niciodată bine, dar protecția e mereu pentru cei fără școală serioasă și cu infinit tupeu. ….” Integral: 
“Exclusiv Ce îi lipsește României ca să capete greutatea Poloniei în UE: „Au știut cum să se apropie de cercul restrâns al deținătorilor puterii reale” ….Supusă constant presiunii geopolitice din trei direcții, Polonia a făcut, de-a lungul timpului, alegerea de a se opune agresiunii, chiar dacă n-a reușit să iasă victorioasă din toate confruntările/războaiele. Prima mare victorie din secolul trecut este consemnată în 1920, când trupele poloneze, conduse de maresalul Pilsudski, au înfrânt Armata Roșie la porțile Varșoviei („Miracolul de pe Vistula”), împiedicând avansul Rusiei bolșevice spre vestul european vlăguit de Marele Război. A doua mare victorie, de aceasta dată morală, a fost rezistența eroică și în același timp tragică în fața invaziei Germaniei naziste și a URSS în 1939. Să nu uităm că Polonia a rezistat, prin luptă eroică, pentru câteva săptămâni atacului copleșitor, simultan și coordonat al trupelor lui Hitler și ale lui Stalin, care au ocupat și împărțit țara, punându-i între paranteze suveranitatea și independența pentru aproape 6 ani, în care poporul polonez a fost victima unor distrugeri și atrocități fără precedent în istoria recentă a Europei și a lumii. Al treilea episod cu valoare de simbol este insurecția din Varșovia din august-octombrie 1944, când polonezii s-au ridicat împotriva ocupanților naziști, sperând că trupele sovietice care se apropiau îi vor ajuta, fără să știe că acestea aveau ordin să nu intervină. Ca represalii, Hitler a distrus complet Varșovia, care a renăscut după război din propria cenușă. Al patrulea moment victorios este legat de răsturnarea regimului comunist, care a început cu mult înaintea altor țări din fostul lagăr sovietic și s-a încheiat pașnic, prin organizarea primelor alegeri libere într-un stat aflat sub dominația URSS după 1945. …. În al doilea rând, a realizat rapid că influența în Europa Centrală sau în zona baltică se traduce în influență la Bruxelles sau Washington și a început să-și crească, meticulos, greutatea geopolitică specifică, asumându-și o postură regională proactivă, de poziționare și acțiune diplomatică alimentată cu resurse generoase, care a permis promovarea de idei și proiecte ambițioase. De exemplu, așa s-a născut Grupul de la Visegrad și, apoi, prin coordonare cu Suedia, Parteneriatul Estic. În al treilea rând, Polonia a observat că se pot obține avantaje politice și economice în relațiile cu partenerii și aliații europeni prin consolidarea interacțiunilor cu state de pe alte continente, îndeosebi Asia, unde există actori cu aspirații globale, dar și oportunități consistente de dezvoltare a comerțului, de care e obligatoriu să ții cont când îți calibrezi propriile demersuri de politică externă sau diplomație economică. Polonia are de circa șase ori mai multi atașati comerciali decât România, la o economie care e de doar două ori mai mare decât a noastră. ….După părerea mea, extremitățile de sud și de nord ale flancului estic trebuie tratate egal, astfel încât să fie descurajată credibil orice agresiune. Energia, conectivitatea, infrastructura și transporturile ar putea figura, de asemenea, în continuare, ca sectoare dominante ale cooperării intensificate, alături de inovare. În opinia mea, ar fi absolut natural ca România și Polonia să contribuie la transformarea Europei Centrale în „start-up region”, care să devină unul dintre motoarele recuperării competitivității UE și atragerii de investiții în domenii de vârf, inclusiv inteligenței artificiale…..” Integral: 
“Nu este vremea “Marilor Puteri” ….Am vazut şi prin presa noastră tot felul de declaraţii ale liderilor extremişti despre cum România ar trebui să se alinieze la politica lui Trump, despre cum Rusia nu trebuie neglijată, despre cum Uniunea Europeană este terminată ş.a.m.d. …. Acum, eu zic să nu ne ocupăm prea mult de J.D. Vance. Omul este un râzgâiat lipsit de orice experienţă de politică internaţională. Cu un vocabular limitat, el funcţionează doar ca o portavoce a patronului său, Donald Trump. Care mai are doar trei ani şi ceva din mandat. Pe de altă parte însă, pot să înţeleg ideea celor care cred că s-a întors era “Marilor Puteri”. Aşa pare, la prima vedere. Acelaşi gen de retorică, aceeaşi politică a “pumnului în masă” ….. O parte din imperiile coloniale francez, olandez şi danez i-au stat la dispoziţie, din Islanda până în Australia. Până şi Brazilia, condusă de un guvern fascist, era de partea Americii. Flota comercială braziliană a jucat un rol notabil în război, iar trupe braziliene au luptat de partea Aliaţilor, în Italia. Acum? Dacă planul lui Trump este de a face din Statele Unite o “Mare Putere”, atunci a început cu stângul. A pus biciul pe Canada şi pe Mexic, singurii săi vecini continentali. A ameninţat Danemarca, membru NATO, cu invazia unui teritoriu al său. A luat peste picior Uniunea Europeană, cel mai puternic bloc economic al lumii. Încă câteva luni de aşa ceva şi “fandacsia e gata!”. Asta ca să nu vorbesc de Rusia şi de China comunistă, doi “desperados” pe scena relaţiilor internaţionale. Care sunt aliaţii lui Putin? Venezuela, unde hârtia igienică a ajuns o marfă de contrabandă? …. În fine, nici lumea nu mai este aceeaşi. În 1945, conta petrolul şi oţelul. America le avea din plin. Acum trebuie să şantajeze Ucraina pentru accesul la pământurile rare. În 1950 piaţa internă americană era, de departe, cea mai mare din lume. Acum firmele americane stau la coadă pentru accesul pe diverse pieţe asiatice sau africane. Programul MAGA (Make America Great Again) al lui Trump nu este al unei Mari Puteri. Este un simplu program izolaţionst, încropit de nişte amatori la sugestia unui individ megaloman. ….” Integral: 
“Februarie 2025: istoria este în mişcare .… Revisionism, război şi solidaritate Iar primul dintre ce trebuie reafirmate este acesta: Rusia lui Putin a iniţiat, din 2014, o dată cu anexarea ilegală a peninsulei Crimeea, un act de agresiune şi de război împotriva unui stat suveran, Ucraina. Iată punctul de plecare al oricărei analize lucide – poziţia de agresor a Rusiei nu poate fi nici negată şi nici eludată. Stat agresor, Rusia a avut o singură motivaţie spre a declanşa acest act pirateresc: intenţia de a lichida statalitatea Ucrainei şi a de institui propriul său protectorat asupra unei naţiuni a cărei existenţă nici măcar nu o recunoaşte. Căci Federaţia Rusă este un actor internaţional revizionist. …. Rusia lui Putin este animată de acelaşi resentiment care a locuit şi Germania lui Hitler. Pentru Rusia, Europa Centrală şi de Est nu este decât un teritoriu pierdut, ce se cere recuperat ca patrimoniu imperial. … Unica politică capabilă de a limita avansul Federaţiei Ruse este descurajarea prin înarmare şi organizare colectivă, iar ecuaţia care se desenează este complicată, dată fiind anunţata reorientare spre Indo-Pacific a Statelor Unite. În acest context al mutaţiilor de plăci tectonice, parteneriatul atlantic nu poate fi abandonat. …. România nu poate fi absentă din acest efort de remodelare atlantic. Prezenţa scutului de la Deveselu şi a bazei de la “Mihail Kogălniceanu” sunt justficări suficiente: tăcerea diplomatică şi inacţiunea ne pot fi fatale. Pentru noi, ca şi pentru toate fostele naţiuni captive în lagărul sovietic, întoarcerea la jugul rus este de neimaginat şi de neacceptat. Războiul din Ucraina este, pentru noi, unul de natură exstenţială. Lichidarea de facto a independenţei Ucrainei ne aduce faţă în faţă cu agresorul rus, în circumstanţe dramatice. ….. Cedarea Ucrainei în sfera de influenţă a Rusiei lui Putin ar însemna preludiul unui alt război european…..” Integral: 
“The Telegraph: Trump cere Ucrainei 500 de miliarde de dolari pentru a garanta pacea / Este un procent mai mare din PIB-ul ucrainean decât despăgubirile impuse Germaniei prin Tratatul de la Versailles …. ”Cererea lui Donald Trump pentru o „răsplată” de 500 de miliarde de dolari (400 de miliarde de lire sterline) din partea Ucrainei depășește cu mult controlul SUA asupra mineralelor esențiale ale țării. Aceasta acoperă totul, de la porturi și infrastructură la petrol și gaze, precum și baza mai largă de resurse a țării”, scriu jurnaliștii britanici. Termenii contractului care a ajuns în biroul lui Volodymyr Zelensky în urmă cu o săptămână echivalează cu colonizarea economică a Ucrainei de către SUA, în perpetuitate juridică. Acesta implică o povară de reparații care nu poate fi realizată. Documentul a provocat consternare și panică la Kiev. The Telegraph a obținut un proiect al contractului pre-decisional, marcat „Privileged & Confidential” și datat 7 februarie 2025. Acesta prevede că SUA și Ucraina ar trebui să formeze un fond comun de investiții pentru a se asigura că „părțile ostile la conflict nu beneficiază de reconstrucția Ucrainei”. … Acordul acoperă „valoarea economică asociată cu resursele Ucrainei”, inclusiv „resursele minerale, resursele de petrol și gaze, porturile, alte infrastructuri (după cum s-a convenit)”, lăsând neclar ce altceva ar putea fi cuprins. „Prezentul acord este guvernat de legislația New York-ului, fără a ține seama de conflictul de principii juridice”, se precizează în document. SUA vor primi 50 % din veniturile recurente încasate de Ucraina din extracția resurselor și 50 % din valoarea financiară a „tuturor licențelor noi eliberate terților” pentru monetizarea viitoare a resurselor. Va exista „un drept de retenție asupra acestor venituri” în favoarea SUA. „Această clauză înseamnă „mai întâi plătește-ne pe noi și apoi hrănește-ți copiii””, a declarat o sursă apropiată negocierilor. Clauza stipulează că „pentru toate licențele viitoare, SUA vor avea un drept de prim refuz pentru achiziționarea de minerale exportabile”. Washingtonul va beneficia de imunitate suverană și va dobândi un control aproape total asupra celei mai mari părți a economiei de materii prime și resurse a Ucrainei. Fondul „va avea dreptul exclusiv de a stabili metoda, criteriile de selecție, termenii și condițiile” tuturor licențelor și proiectelor viitoare. ….Dacă acest proiect ar fi acceptat, cererile lui Trump ar reprezenta o parte mai mare din PIB-ul ucrainean decât despăgubirile impuse Germaniei prin Tratatul de la Versailles, reduse ulterior la Conferința de la Londra din 1921 și prin Planul Dawes din 1924. În același timp, el pare dispus să lase Rusia complet în pace. ….” Integral: 
“Visul nostalgicilor după comunism se îndeplinește! E frig și urmează să ne fie și foame Un studiu arată că dacă în dimineața asta ai ieșit din blocul comunist în care locuiești ca să parcurgi trotuarele pline de nămeți doar ca să te pui la coadă la medicamente la Farmacia Tei și când te-ai întors acasă ai băut un Pepsi, e foarte posibil să trăiești visul nostalgicilor după Epoca de Aur. ….Un alt indiciu că visul nostalgicilor e pe cale să devină realitate este că foarte mulți români se uită azi la televizor la emisiuni de propagandă mult mai mincinoasă decât cele din 1989, în timp ce le clănțănesc dinții de ger și își mai verifică din când în când mailul să vadă dacă au fost dați afară de la job, lucru de altfel inevitabil…..” Integral: 
“Somnul, un „vis frumos“: românii cheltuie 90 mil. lei pe pastile de somn, cel mai dinamic segment din piaţa medicamentelor fără reţetă Vânzârile de medicamente pentru somn au depăşit 80 mil. lei în 2024, iar anul acesta piaţa se poate apropia de 90 mil. lei, potrivit datelor oferite de compania de cercetare de piaţă Euromonitor International. Evoluţia în trei ani arată o creştere şi mai dinamică, de aproape 15% în comparaţie cu 2023, una dintre cele mai rapide creşteri din sectorul medicamentelor eliberate fără reţetă. Vânzârile de medicamente pentru somn au depăşit 80 mil. lei în 2024, iar anul acesta piaţa se poate apropia de 90 mil. lei, potrivit datelor oferite de compania de cercetare de piaţă Euromonitor International. Evoluţia în trei ani arată o creştere şi mai dinamică, de aproape 15% în comparaţie cu 2023, una dintre cele mai rapide creşteri din sectorul medicamentelor eliberate fără reţetă. .
“România la extreme – creşterea economică scade, producţia industrială scade, investiţiile străine scad, IT-ul stagnează, dar salariile cresc, deficitul bugetar creşte, dobânzile cresc, datoria publică creşte, datoria externă creşte. Cât o mai putem ţine aşa? Datele macroeconomice în euro arată bine pentru că acest curs valutar leu/euro este stabil, mult prea stabil faţă de deteriorarea indicatorilor macroeconomici externi – deficit comercial, deficit de cont curent, datoria externă. 1. Creşterea economică s-a redus semnificativ anul trecut, de la o prognoză de 2,8-3% la începutul lui 2024 la un rezultat final de plus 0,9%, ceea ce este cu mult sub aşteptări, cu mult sub potenţialul şi necesarul României de o creştere economică de 5% pe an. Cu toate că guvernul Ciolacu a injectat bani în creşterile de salarii şi pensii şi creşterea investiţiilor publice, acest lucru nu a oprit reducerea creşterii economice. În schimb, a majorat importurile, deficitul comercial şi deficitul de cont curent. Oricum, bine măcar că nu am avut o scădere economică care ne-ar trimite în recesiune. 2. Producţia industrială s-a redus anul trecut cu 1,5%, fiind al treilea an consecutiv în care suntem pe minus. Toate sloganurile guvernamentale de reindustrializare a României par mai degrabă nişte vise decât nişte realităţi. Dacă industria Germaniei nu merge bine, atunci nici industria din România, care este puternic legată de Germania şi Europa, nu merge bine, ceea ce înseamnă că, cel puţin până acum, nu avem capacitatea internă de a acoperi scăderile prin proiecte industriale interne. 3. Pentru că industria scade, a scăzut şi producţia şi furnizarea de energie electrică/termică şi gaze, ceea ce arată încă o dată că nu avem cu ce să compensăm intern dacă industria merge prost, nu avem proiecte care să poată consuma resursele interne. Asta apropo de proiectul de gaze din Marea Neagră unde, în lipsa dezvoltării unui consum intern industrial şi la nivelul populaţiei, gazele se vor duce în altă parte. În trei ani ar trebui să se dezvolte ceva sau să se reindustrializeze ceva care există pentru a putea consuma intern gazele din Marea Neagră. 4. Investiţiile străine directe au scăzut anul trecut la numai 5,7 miliarde de euro de la 6,7 miliarde de euro în 2024 şi de la aproape 12 miliarde de euro în 2023. …. 8. Deficitul bugetar a crescut anul trecut la 152 miliarde de lei, reprezentând 8,65% din PIB, depăşind toate estimările. În 2023 deficitul bugetar a fost de 89,9 miliarde de lei. O creştere cu 60 de miliarde de lei într-un an a deficitului bugetar este imensă. 9. 
“BNR anticipează că inflaţia va rămâne peste estimări şi mizează pe prudenţă, menţinând dobânda-cheie la 6,5% şi în februarie. Pe lângă riscurile interne pentru inflaţie, legate şi de fiscalitatea incertă, există şi riscuri externe „notabile“ legate de protecţionismul comercial Boardul BNR a preferat să rămână prudent şi a menţinut dobânda-cheie şi la cea de-a doua şedinţă de politică monetară din 2025, la fel ca în ianuarie, la 6,5%, nivel stabilit în luna august 2024. BNR anticipează acum că inflaţia va avea o „fluctuaţie pronunţată“ în primul semestru (S1) din 2025, iar în S2/2025 va continua să scadă, „dar pe o traiectorie mai ridicată decât cea din proiecţia precedentă“. „Potrivit prognozei actualizate, rata anuală a inflaţiei va cunoaşte o fluctuaţie pronunţată în S1/2025 – pe fondul efectelor de bază în dublu sens ce se vor manifesta pe acest orizont de timp -, iar în S2/2025 va descreşte pe o traiectorie mai ridicată decât cea din proiecţia precedentă, menţinându-se deasupra intervalului ţintă până la finele anului curent“, a transmis vineri BNR după şedinţa de politică monetară. ….” Integral: 
“”România nu a avut nicio poziție”. Criticile unui expert în energie privind atitudinea Bucureștiului legat de încălzirea pe lemne …. ”România este țara din UE care are cei mai mulți consumatori care se încălzesc cu combustibil solid (lemn în principal), aspect care ar fi determinat în mod normal ca România să fie principala voce din UE privind modificarea normelor EcoDesign pentru echipamentele de încălzire cu combustibil solid. Dar România nu a avut nici o poziție la această normă. Normă care săptămâna trecută ar fi fost aprobată, dacă nu exista opoziția cehilor și nemților”, susține președintele AEI într-o analiză publicată luni, 17 februarie. Potrivit acestuia, noile reguli propuse de Comisia Europeană pentru cazanele și încălzitoarele locale pe combustibil solid aduc schimbări majore față de situația actuală, vizând în principal creșterea eficienței energetice, reducerea emisiilor poluante, îmbunătățirea durabilității produselor și protecția consumatorilor. 
“
“Modelul de creștere bazată pe consum s-a epuizat: PIB a crescut cu doar 0,9% în 2024, în ciuda banilor aruncați de guvern în economie PIB-ul României a înregistrat o creștere de doar 0,9% în 2024, cel mai slab rezultat din ultimul deceniu dacă nu luăm în calcul anul pandemiei, unul extrem de atipic, reiese din datele semnal publicat vineri de Institutul Național de Statistică (INS). Aceste date privind evoluția activității economice ridică semne de întrebare asupra supraviețuirii modelului de creștere bazat pe consum, notează economiștii. Guvernul construise bugetul pe 2024 pe o prognoză de creștere de 3,4% din PIB. …. ”Economia României abia a ieșit la liman în 2024. Aceasta, în ciuda unei creșteri nominale a salariilor de 13,4% față de o inflație medie de 5,6%. Acest lucru ridică semne de întrebare asupra modelului bazat pe consum, care pare să se întoarcă împotriva sa”, se arată într-o notă transmisă de analiști BCR investitorilor. Datele semnal indică un avans al PIB-ului din T4 de 0,8% față de T3 2024, respectiv de 0,7% față de T4 2023 (date ajustate sezonier). România a avut în 2024 cea mai slabă creștere economică din ultimul deceniu, exceptând anul pandemiei, unul cu totul aparte, în care economia a fost practic blocată de măsurile de prevedere a răspândirii COVID-19, măsuri fără precedent la nivel mondial. ….
“Povestea ”cu cântec” a cumpărării de nave militare pentru Armata României. ”Bulgaria poate să-și facă nave militare. Noi, nu” ….Marii producători navali, Olanda, Norvegia, Italia, își susțin, inclusiv aici, industria constructoare, iar comenzile curg sistematic. …. Autoritățile noastre eșuează în achiziția de nave millitare și ignoră și sectoarele transport și turism. La Constanța s-au făcut nave militare înainte de 1989. Șantierul face parte dintr-un grup de firme cu acționariat românesc, în fruntea căruia se află un armator român, care operează nave petroliere și tancuri de mare capacitate, în toată lumea. Șantierul a câștigat în trecut licitația pentru construcția de corvete militare românești, într-o asociere cu o importantă firmă franceză, NAVAL GROUP, specializată în flotă militară. Au oferit cel mai mic preț, dar ulterior contractul a eșuat și navele nu s-au construit nici până astăzi. …..Șantierul face parte dintr-un grup de firme cu acționariat românesc, în fruntea căruia se află un armator român, care operează nave petroliere și tancuri de mare capacitate, în toată lumea. Șantierul a câștigat în trecut licitația pentru construcția de corvete militare românești, într-o asociere cu o importantă firmă franceză, NAVAL GROUP, specializată în flotă militară. Au oferit cel mai mic preț, dar ulterior contractul a eșuat și navele nu s-au construit nici până astăzi. …. În tot acest timp, toate celelalte țări cu ieșire la Marea Neagră, își cumpără și produc nave. Turcia, care are deja o forță navală impresionantă, construiește deja corvete pentru Ucraina, Bulgaria își face propriile corvete în șantierul de la Varna, iar rușii bineînțeles că au flota lor maritimă de proporții. ….. Mircea Sperdea, președintele ANCONAV: ”Deci, Bulgaria poate să-și facă nave militare, noi nu. De ce oare ei da și eu nu? E o întrebare rămâne în suspans, da, putem să le facem, nu putem să le facem, nici nu putem să le facem. Am făcut mine la ele la independența și 200 și ceva de metri și nu putem face nave militare. Corect, adică noi chiar aveam experiență și. Iar Mangalia, de exemplu, care are 4 docuri uscate. Făcea nave container, unele dintre cele mai mari din lume. Ce nave militare s-ar putea face și acolo. Galațiul, la fel probabil galațiul la fel. Aici e ideea că mă gândesc că aici poate nu faci pe comercial, dar nici pe militari, că uite avem nevoie.” Tot la capitolul promisiuni vechi și noi, statul român a anunțat în 2023, că vrea să cumpere două submarine de la aceeași firmă care a câștigat licitația eșuată a corvetelor, Naval Group. Ministrul Apărării a precizat că submarinele ar urma fie achiziționate prin negociere directă, pentru că licitațiile implică birocrație și procedura implică maim mult timp. Este vorba de două submarine din clasa Scorpèn, care ar putea ajunge cel mai devreme în posesia Forțelor Navale Române în 2030. …..” Integral: 
“Oficialii de la Kiev, surprinși de amploarea cerințelor administrației Trump din acordul privind mineralele rare: Seamănă cu „împărțirea coloniilor africane” în secolul al XVIII-lea / Zelenski a avut doar câteva minute să citească propunerea înainte de întâlnirea cu secretarul Trezoreriei SUA (surse Washington Post) Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins solicitarea administrației Trump ca Kievul să cedeze 50% din resursele sale minerale – o cerere extraordinară care ar putea umbri în mod semnificativ valoarea ajutorului care a fost trimis Ucrainei. Oficialii ucraineni lucrează la o contrapropunere care ar oferi în continuare Washingtonului mai mult acces la resursele naturale ale țării, dar ar consolida garanțiile de securitate ale SUA pentru Ucraina, au declarat șapte persoane familiarizate cu discuțiile pentru 
“Foreign Policy: Care ar fi cea mai bună pace pentru Ucraina Cea mai bună variantă de pace pentru Ucraina este neutralitatea în schimbul teritoriului ocupat de trupele lui Vladimir Putin – cu o garanție de apărare occidentală solidă în cazul unui nou atac al Rusiei, se afirmă într-un material publicat de Foreign Policy. În plus, revista susține că, pentru a evita escaladarea, țări neutre din Africa, Asia și America Latină, și nu Uniunea Europeană, ar trebui să furnizeze trupe pentru implementarea și menținerea unui eventual acord de pace între Kiev și Moscova. ….. Expertul a notat: “acum, Donald Trump s-a întors la Casa Albă, președintele rus Vladimir Putin este în ascensiune, iar Ucraina este în ruină – pierde teritorii în fiecare zi, societatea este demoralizată, infrastructura distrusă, iar diviziunile interne sunt mai adânci ca oricând în istoria noastră. Ucrainenii trebuie acum să tragă concluzii din greșelile făcute și să salveze ceea ce reprezintă încă 80% din teritoriul nostru.” După ce notează că “mulți oameni din întreaga lume s-ar putea să nu-l placă pe Trump,” fostul diplomat a scris că “pentru majoritatea ucrainenilor, Trump reprezintă o speranță pentru pace. Elitele ucrainene trebuie să înceteze să mai trăiască în iluzii și să traseze linii imaginare, în timp ce ucrainenii suferă și mor în fiecare zi.” În opinia lui Filipchuk, este nevoie de un plan de soluționare realist și bine pregătit profesional, nu de o listă de dorințe, adăugând că acesta “va fi mult mai rău decât ceea ce am propus în 2016, mai rău decât Acordurile de la Minsk sau decât propunerea eșuată de la Istanbul din 2022, dar mai bun decât ceea ce Washingtonul și Moscova ar putea conveni fără ca noi să fim la masa negocierilor – sau decât dacă actualul război de uzură va distruge complet Ucraina ca stat și națiune.” În acest context, autorul a notat că Rusia va profita cu siguranță de succesele sale recente de pe câmpul de luptă. …. Fostul diplomat de la Kiev a menționat că, recent, Putin a declarat că Rusia ar accepta integritatea teritorială a Ucrainei pe baza granițelor din 1991 doar în cazul neutralității Ucrainei. Prin urmare, rezultă că Moscova ar trebui acum să returneze întreg teritoriul ucrainean ocupat dacă Ucraina declară neutralitate. Reamintim că provinciile ucrainene Luhansk, Donețk, Zaporojie și Herson au fost anexate de Rusia în toamna anului 2022, lucru considerat ilegal de comunitatea internațională. Alternativ, crede analistul, dacă Putin continuă să controleze chiar și un singur centimetru de teritoriu ucrainean sau încearcă să recucerească orice teritoriu suveran al Ucrainei, acest lucru va declanșa o garanție de apărare din partea Occidentului. O astfel de alegere clară poate ajuta la conturarea negocierilor. Elementul-cheie al unui nou acord ar trebui să fie că neutralitatea Ucrainei poate fi menținută doar atâta timp cât Rusia nu încalcă integritatea teritorială a Ucrainei: în cazul oricărei acțiuni agresive din partea Rusiei, Ucraina ar primi automat protecție militară directă din partea SUA. ….” Integral: 
“CTP îl acuză pe David Popovici că și-a luat cangur alb în loc de pisică .… Sportivul nu a făcut încă o declarație, dar se zvonește că de mic şi-a dorit să facă baschet și cangurul era singurul animal cu care reușea să joace. Chiar îi e util atunci când merge la antrenamente, își ține geanta de sport în marsupiu și i se usucă slipii mai repede. Cangurul era speriat în ziua în care a fost găsit pe străzi. După ce David i-a zis înainte de plecarea de acasă „Ne vedem la bazinul olimpic de standarde europene din Capitală”, acesta a pus pe waze și a căutat o zi întreagă. Ulterior, David l-a găsit și i-a explicat că un cangur de vârsta lui nu mai poate crede în promisiunile guvernului. ….” Integral: 
Buna dimineata intr-o zi de luni, 17 februarie! Vor fi precipitații predominant sub formă de ninsoare în sudul și estul Transilvaniei și în Moldova. În Muntenia și local în Oltenia și Dobrogea la început vor fi ploi și lapoviță, apoi doar ninsori. Izolat se va depune polei. Va ninge în sud, sud-est și parțial în centru și se va depune strat de zăpadă (în general 5…15 cm)”. în Transilvania și Moldova temperaturile vor fi intre -15 gr și -20 de gr. Prezența stratului de zăpadă va accentua răcirea în jumătatea estică a țării. Bucuresti: -1/-4 gr.C., precipitatii.
“Eşec pe linie: Guvernarea Ciolacu ne-a dus pe marginea prăpastiei economice şi politice .… Convulsiile sociale din primele trei luni ale anului – începute puternic în luna ianuarie, când fermierii şi transportatorii au blocat traficul rutier în toate oraşele mari ale ţării, inclusiv în Bucureşti – au obligat coaliţia de guvernare PSD-PNL să ia decizii populiste, dar nesustenabile. Pentru a calma nemulţumirile populare, guvernul Ciolacu a decis mărirea cheltuielilor bugetare prin alocarea unor sume importante pentru finanţarea unor scheme de sprijin în sectorul agricol, în sectorul transporturilor rutiere, în domeniul sanitar, dar şi prin angajarea a peste 10.000 de funcţionari publici, majorarea salariilor din sectorul public şi creşterea salariului minim brut la 3.700 lei. Aceste măsuri, departe de a avea un fundament economic solid, au fost susţinute prin contractarea unor împrumuturi record de 135 miliarde lei în primul semestru, ceea ce a dus deficitul bugetar la 3,6% din PIB, la finalul lunii iunie. Comisia Europeană a avertizat în repetate rânduri că România nu va respecta ţinta de deficit bugetar de 5% pentru finalul anului, prognozând o depăşire de peste 7% din PIB, dar avertismentele oficialilor de la Bruxelles nu au fost luate în considerare în prima jumătate a anului trecut de decidenţii politici de la Bucureşti, care sperau că, la finalul lunii iunie, vor înregistra un boom al veniturilor fiscale odată cu încasarea la bugetul de stat a impozitelor pe cifra de afaceri stabilite în toamna anului 2023 şi prin mărirea bazei de colectare a TVA odată cu generalizarea programelor RO e-Factura şi RO e-Transport. … Modul defectuos de gestionare a problemelor ţării de către Guvernul Ciolacu a continuat şi în a doua jumătate a anului trecut, când cheltuielile statului au continuat să crească, ceea ce a dus la un deficit bugetar alarmant de 8,65% din PIB (152,72 miliarde lei), depăşind cu mult limitele asumate faţă de Comisia Europeană. În decizia sa de a creşte cheltuielile bugetare, Executivul a fost încurajat şi de deciziile BNR, care a scăzut consecutiv rata dobânzii de referinţă, cu câte 25 de puncte procentuale, stabilind-o la 6,5% pentru ultima parte a semestrului al II-lea. …..” Integral: 
“Ray Iunius, CEO al Winsedswiss Education Group: Nu ne putem „lua ţara înapoi” imitând noua politică americană, deoarece România nu este America, cum nici UE nu este SUA. Pe termen lung, solutille nu vin nici din globalism, nici din izolaţionismul naţionalist. Ne trebuie un adevărat manifest pentru echilibru Alegerea lui Donald Trump ca preşedinte al SUA a generat o serie de provocări pentru economiile europene. Una dintre principalele îngrijorări este legată de politicile comerciale protecţioniste pe care administraţia Trump intenţionează să le implementeze. De exemplu, preşedintele Trump a anunţat impunerea unor tarife semnificative asupra importurilor din Canada, Mexic şi China, ceea ce a stârnit temeri că măsuri similare ar putea fi aplicate şi produselor europene. Uniunea Europeană a reacţionat afirmând că va răspunde cu fermitate în cazul în care aceste tarife vor afecta exporturile europene. …. În faţa acestor provocări, liderii europeni discută despre necesitatea unor reforme economice semnificative pentru a spori competitivitatea şi a reduce dependenţa de pieţele externe. Adică, tot un fel de politică izolaţionistă, însă la nivelul UE şi nu doar naţional. Printre propunerile avansate se numără investiţii masive în inovaţie digitală, tranziţia verde şi consolidarea industriei de apărare. Niciodată nu e prea târziu şi totuşi… Toate aceste bulversări economice sunt însă rezultatul direct al haosului politic mondial. Clivajul social a atins cote extrem de îngrijorătoare, iar emergenţa unor lideri autoritari, pe fondul lipsei de încredere în „establishmentul” nereformat, este departe de a fi soluţia, ci mai degrabă cauza unor probleme şi mai mari. …. Mulţi analişti constată – în sfârşit – că educaţia deficitară din ultimii 30 de ani şi lipsa aproape totală a educaţiei continue a adulţilor reprezintă una dintre cauzele reacţiilor exacerbate la care asistăm. 
“Moştenirea lui Iohannis în educaţie: România educată sau România amânată? După un deceniu de promisiuni şi reforme anunţate, sistemul de educaţie din România se află în continuare în impas …. Datele o arată: sistemul educaţional nu reuşeşte să facă paşi înainte. România Educată, proiectul fanion al preşedintelui Klaus Iohannis, a fost un eşec, iar educaţia din România continuă să se confrunte cu aceleaşi probleme cronice: finanţare sub nivelul promis, scăderea numărului de elevi şi studenţi, rezultate tot mai slabe la examenele naţionale şi o infrastructură educaţională care nu ţine pasul cu nevoile actuale. În 2024, şcolile şi universităţile au primit mai puţini bani decât prevede legea, salariile profesorilor nu au crescut pe măsura promisiunilor, iar legislaţia care ar trebui să ofere stabilitate sectorului este în continuă modificare. ..
“Generalul cu trei stele, fără conturi în bancă și cu avere apărută peste noapte. Cine e Cătălin Zisu și de ce este anchetat de DNA ….Generalul Cătălin Zisu a fost plasat sub control judiciar pe cauţiune (1.000.000 de lei, care trebuie depuși în maximum o săptămână) în dosarul privind lucrările de extindere a cimitirului Ghencea Militar, a anunțat DNA. Acceași măsură a fost stabilită și pentru colonelul în rezervă Lucian Amorăriţei şi omul de afaceri Ionel Oltean (în cazul acestuia, cauțiunea a fost stabilită la 500.000 de ldei). …. Cătălin Zisu este absolvent al Liceul Militar „Dimitrie Cantemir ” și al Şcolii de Ofiţeri Activi „Nicolae Bălcescu” din Sibiu. La 32 de ani, a absolvit și Facultatea de Drept din Craiova – după cum au scris jurnaliștii de la „Evenimentul Zilei”. Doi ani mai târziu, în 2000, avea deja gradul de colonel și funcția de șef al Serviciului Administrativ al Armatei. În 2003, la trei ani de la prima înaintare importantă în grad, colonelul Zisu devenea generalul Zisu. Cel mai tânăr general din istoria armatei. Avea doar 37 de ani. Iar din 2006, generalul Cătălin Zisu este numit comandant al Comandamentului Logistic Întrunit. …. Victor Ponta, prim-ministru în acel moment, îl numește, în 2012, preşedinte al Administrației Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, funcție asimilată celei de secretar de stat. Din 2013, Zisu se întoarce la șefia Comandamentului Logistic Întrunit, unde este și astăzi. Comandamentul Logistic Întrunit Structură care funcționează în subordinea Statului Major al Apărării și are ca principală misiune asigurarea sprijinului logistic a forțelor militare aflate pe teritoriul național, precum și a trupelor aflate în teatrele de operații. ….O carieră, scrie 
“România fără apărare Raportul serviciului VIGINUM (Vigilance et de protection contre les ingerences numeriques etrangères – Vigilenţă şi protecţie împotriva interferenţelor digitale străine) privind Manipularea algoritmilor şi instrumentalizarea influencerilor, subintitulat “Concluzii desprinse din alegerile prezidenţiale din România & riscuri pentru Franţa” aduce o perspectivă străină clară asupra manipulării alegerilor şi a intervenţiei străine în alegerile din România din 2024. ….Iar concluziile acestui raport – publicat pe 5 februarie şi accesibil celor care vor să-l parcurgă şi în franceză şi în română – sunt alarmante nu doar pentru Franţa, ci şi pentru România. În primul rând pentru că avertizează asupra modului în care astroturfing-ul perverteşte o campanie electorală. …. Deja acest mijloc de manipulare şi dezinformare fusese folosit la alegerile prezidenţiale din Moldova din 20 octombrie, dar şi mai mult la turul ala doilea pe 3 noiembrie. Dar rata de penetrare a TikTok în Moldova este semnificativ mai mică, deci acolo a fost mai degrabă un experiment care apoi a fost folosit pe scară largă pe 24 noiembrie, la primul tur al alegerilor prezidenţiale, în Romania.
“JD Vance se folosește de cazul românesc pentru aplicarea unui plan mai larg în Europa. Testul din Germania și ce trebuie să facă România – Interviu Cele mai importante declarații:
“Trump retrage trupe din România. Marea Britanie: Intrăm în război cu Rusia și apărăm Europa de Est …..Publicația Stars and Stripes, care operează în cadrul Departamentului de Apărare al SUA, scrie că actualul secretar adjunct al Apărării pentru Strategie, Austin Dahmer, a conturat un plan de acțiune destul de detaliat privind situația trupelor din Europa, încă din 2023, numit Marathon Initiative. ….Printre programele propuse pentru a fi oprite se numără încetarea programelor pentru Vehicul multifuncțional blindat AMPV care ar fi înlocuit M113, pentru transportorul blindat Stryker, încetarea programului de înlocuire a vehiculului de luptă de infanterie Bradley – XM-30, modernizarea tunului autopropulsat M109A7 Paladin și modernizarea tancului Abrams, reducerea achiziționării de elicoptere AH-64 Apache și UH-60 Black Hawk. …. Strategia Marathon Innitiative implică și retragerea contingentului american din Europa. Sunt vizate trupele Marinei SUA și Forțele Aeriene, care, în planul lui Trump, devin de mare importanță în Pacific. Raportul afirmă direct că acele forțe terestre care se află în Europa nu vor fi supuse reducerilor, dar vor fi transferate în Statele Unite. În România se află un contingent de Forțe navale pentru Operații Speciale (FOS) americane. De asemenea, în România au fost prepoziționate produse militare, echipamente și materiale din înzestrarea United States Naval Special Warfare (US NSW), în scopul instruirii în comun și creșterii capacității de asigurare a unui răspuns adecvat la eventualele provocări de securitate din regiunea Mării Negre. În România activează și legendara Divizie 101 Aeropurtată iar noi trupe au ajuns în țară unde au înlocuit militarii americani deja prezenți la Kogălniceanu încă din 30 iulie 2022. Divizia 101 Aeropurtată este una dintre unitățile americane de elită. Acești militari sunt în Europa, pentru prima dată în aproape 80 de ani, de la debarcarea din Normandia. Misiunea lor este protejarea flancul estic al NATO. Riscul ca România să fie invadată pe cale terestră este socotit scăzut, zona cea mai vulnerabilă fiind reprezentată de litoralul dobrogean. Astfel a apărut necesitatea compensării vulnerabilității din zona Dobrogei și are nevoie de ajutor din partea NATO în sectoarele aerian, maritim, intelligence și elemente de supraveghere……” Integral: 
“EXCLUSIV Băsescu: Cum să-i dea Trump lui Putin Gurile Dunării? Nu-i moșia lui maică-sa ….„ Cu certitudine, Trump i-a dat ocazia să-i ceară lucruri la schimb, pentru că Putin o să-i spună: «da, vrei tu Groenlanda. Aș putea fi de acord, dar și eu vreau să am influențe în țările baltice. Și eu vreau să-mi restabilesc influența în România, spre exemplu, sau în Bulgaria»”,…..„Cum să-i dea Trump Gurile Dunării? Nu-i moșia lui maica-sa, Gurile Dunării. Vreau să cred că se va termina cu apucăturile de stăpân ale lui Trump. ….”„S-ar putea să-i trimitem și noi un decont, cât ne-a costat și în vieți omenești, și în militari, și material, faptul că ne-am dus în toate aventurile Statelor Unite, cu ei”……”….” Integral: 
“Karma. Un urs a atacat un român care fuma țigară electronică într-un restaurant Incident bizar, dar până la urmă plăcut, într-un restaurant din Predeal. Un indivit care fuma țigară electronică în interior, la masă, a fost atacat de un urs care inițial l-a pândit de la geam, apoi a dat buzna în restaurant și l-a făcut țăndări cu colții și cu ghearele. ….Surse din Predeal spun că de fapt ursul l-ar fi urmărit pe turist încă de pe un traseu, pe care fumase țigară electronică de împuțise toată pădurea. ”Noi mergeam în spatele lui, ursul la un moment dat ne-a depășit, s-a ținut după el. Când am auzit că l-a sfâșiat pe bou în restaurant ne-am bucurat. Voi semna o petiție pentru interzicerea vânătorii de urs. Se pare că sunt animale inteligente și cu bun simț, nu ca imbecilii care fumează țigări electronice în restaurante”, a spus Decebal Popescu, turist. ….” Integral: 
“România s-a dezvoltat modest în 2024, cu doar 0,9%. Dacă PIB-ul ar fi o persoană, i-ar plăcea poluarea și infracționalitatea, scrie un jurnalist de la Financial Times Economia a crescut în 2024 cu doar 0,9%, arată datele semnal publicate vineri de Institutul Național de Statistică. Evoluţia vine după ce în toamnă economia s-a mișcat mult mai lent decât se aștepta, făcându-i pe specialiști să-și înjumătățească prognozele pentru dinamica PIB-ului pe întregul an. Estimările variau de la o creștere de 0,8% la cel mult 1,2%, în funcție de pesimismul sau optimismul analiștilor economici. Reamintim că pentru acest an bugetul e construit pe o creştere economică de 2,5%, și o inflaţie medie anuală de 4,4%. Anul trecut, bugetul inițial fusese construit pe o creștere de 3,4%, dar economia a crescut în final cu doar 0,9% ….Primul lucru pe care trebuie să-l înţelegi este că economia nu e un fenomen natural, un adevăr care să fie descoperit. Înainte de 1930, ea practic nu exista. E o invenţie umană, la fel ca vata pe băţ, asigurarea mașinii sau contabilitatea în partidă dublă. Cum ar fi dacă PIB-ul ar fi un om? I-ar plăcea poluarea, mai ales că trebuie să cheltuieşti bani ca să scapi de ea. I-ar plăcea infracţionalitatea, fiindcă adoră forţele poliţieneşti numeroase Dacă PIB-ul ar fi o persoană, moralitatea i-ar fi indiferentă, asta dacă n-ar fi de-a dreptul inconştientă de existenţa ei. Ceea ce măsoară PIB-ul este producţia de orice fel, bună sau rea. PIB-ului îi place poluarea, mai ales dacă trebuie să cheltuieşti bani pentru a scăpa de ea. Îi place infracţionalitatea, fiindcă îndrăgeşte forţele poliţieneşti numeroase şi repararea ferestrelor sparte. Uraganul Katrina îi merge la inimă, iar împotriva războaielor nu are obiecţii. Adoră să cuantifice, în etapele premergătoare conflictului, numărul de arme, avioane şi focoase, iar apoi îi place să contabilizeze tot efortul depus pentru a reconstrui oraşele distruse din ruinele fumegânde rămase în urmă. …..” Integral; 
“De la margarină la servicii medicale și cele de curierat: top 10 scumpiri din ianuarie Cele mai mari creșteri de preț în ianuarie au venit de la margarină: un pachet costă cu aproape 20% mai mult față de acum un an. Dar de ce margarina în mod specific? Scumpirea untului, pe de o parte au re-orientat gospodinele mai întâi către mărci private de unt și apoi către margarină. Iar costul margarinei nu a fost afectat doar de cererea crescută ca alternativă la unt, ci de o creștere accentuată a costurilor uleiurilor comestibile, datorită războiului Rusiei împotriva Ucrainei, precum și
“Cu onoarea fiscală nepătată! ….
“ANALIZĂ Românii și digitalizarea. Statul nu știe să dezvolte servicii publice digitale ….. O simplă incursiune în Raportul DESI pe 2024 al Comisiei Europene, ne va arata faptul că România ocupă ultimul loc în clasament, la mai toți indicatorii, exceptând conectivitatea (dar nu 5G) și numărul de absolvenți în IT (6.8% din totalul absolvenților la nivel național). În rest, la mai toate categoriile oscilăm între ultimul sau penultimul loc. Când spunem digitalizare ne referim la procesul prin care informațiile, procesele sau serviciile sunt transformate, gestionate și distribuite în format digital (definiția continuă, nu se oprește aici), cu scopul de a îmbunătăți eficiența, accesibilitatea și calitatea lor. …. La capitolul transformarea digitală a mediului de afaceri stăm iarăși foarte prost, ultimul loc, cu doar 26.8% dintre companii ce au un nivel de bază de intensitate digitală (DII V3). Pe ultimul loc la folosirea AI în companii (1,3%), penultimul loc la cloud (14,8% din companii folosesc cloud), 0 unicorni in digital (2024), ultimul loc la utilizatori de servicii tip e-guvernare (24,64%), ultimul loc la servicii publice digitale pentru cetățeni și mediul de afaceri și lista poate continua. Totuși, pare paradoxal într-o țară în care peste 92% din gospodării au acces la internet, și în care avem peste 28 milioane de cartele SIM mobile active (
“Unde se vor duce gazele din Marea Neagră și ce va câștiga statul român / Planurile OMV Petrom OMV Petrom și-a planificat să folosească în România o parte din gazele pe care le va extrage din Marea Neagră, estimând creșterea numărului de clienți branșați la rețeaua de gaze, dar și a centralelor care produc electricitate folosind această resursă. În plus, OMV Petrom vrea să producă hidrogen cu emisii scăzute la rafinăria Brazi. În regiune, gazele din Neptun Deep vor înlocui resursele rusești în țări precum Ungaria, Austria, Republica Moldova, Bulgaria și Slovacia. Statul român va avea de câștigat 20 de miliarde de euro, conform prognozelor OMV Petrom. Proiectul extragerii gazelor de mare adâncime din Marea Neagră, Neptun Deep, este în grafic, anul acesta va începe forajul, iar primele gaze sunt așteptate în anul 2027. Proiectul este deținut în proporții egale de OMV Petrom și Romgaz. În luna ianuarie, după
“
“Ucraina câștigă războiul. Nu 20% din teritoriul Ucrainei postsovietice, ci ruperea relațiilor transatlantice ar putea fi succesul lui Putin …. 20% din teritoriu, pe care vor rămâne probabil trupele ruse, deși o pierdere nedreaptă și dureroasă, înseamnă un preț mult mai mic decât beneficiile importante pentru viitorul Ucrainei independente, democratice, dezvoltate, orientată cu fața spre Vest. Generațiile viitoare de ucraineni vor trăi într-o țară europeană, liberă, mult mai dezvoltată (deja este) decât dictatura înapoiată și mizerabilă a Rusiei, având o viață mai fericită și oportunități mai mari decât rușii din imperiul-închisoare al Russkyi Mir, care cad de la ferestre, sunt otrăviți în pușcării sau împușcați pe poduri dacă îndrăznesc să deschidă gura și să spună ce gândesc despre Conducătorul lor. Chiar și din acest teritoriu ocupat, mai mult de jumătate (Crimeea și o parte din Donbas) fuseseră, de fapt, pierdute din 2014, atunci când nu îmi amintesc ca politicienii din administrația Obama să își fi rupt hainele de pe ei ca să apere Ucraina de raptul teritorial rusesc și nimeni din Europa de Vest, cu Franța și Germania în frunte, nu arăta disperare și mânie ca acum, când unii joacă, de fapt, doar partitura antiamericanismului, la fel de populistă și ea ca partitura trumpismului. După februarie 2022, cu ajutorul armamentului american și european și cu vitejia soldaților ei, Ucraina s-a apărat cu succes în fața Rusiei și a rezistat. A fost așadar un război de eliberare față de dominația Moscovei, războiul câștigat pentru consacrarea identității naționale și statale precum și a orientării occidentale a Kievului, adică exact marele coșmar al Kremlinului. …. Dacă Trump ar mai fi avut răbdare 2-3 ani, ținând Rusia în război de uzură și intensificând sancțiunile economice, șandramaua rusească s-ar fi prăbușit. Dar să nu ne grăbim cu concluziile, încă nu există un acord de încheiere a războiului iar europenii ar putea ajuta Ucraina să toace în continuare trupele ruse și să nu semneze nimic. Ceea ce vedem acum nu sunt negocierile propriu-zise pentru încheierea războiului. Acestea pot fi eventual doar discuțiile Trump-Putin despre cum văd cei doi încheierea războiului, dar nu negocierile efective. Pentru că negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina și noua ordine de securitate europeană nu pot avea loc fără ucraineni și fără europeni. Pace dorește și Ucraina, nu asta este problema. Și europenii. Dar nu orice fel de pace, ci una dreaptă, corectă. …..” Integral: 
“Publicație italiană: Dacă un acord între Donald Trump și Vladimir Putin va duce la divizarea Ucrainei, România ar fi nevoită să împartă o graniță directă cu Rusia, deschizând ușa unor grave probleme geopolitice Planul Rusiei pentru rusificarea totală a Ucrainei este doar o parte a strategiei mai ample a Moscovei. În declarații recente purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a subliniat de fapt viziunea Moscovei de a încorpora Ucraina în proiectul său geopolitic pentru o „nouă Eurasie”. Potrivit lui Peskov, „o parte semnificativă a Ucrainei vrea să devină Rusia”, o realitate care, pentru Kremlin, depășește cu mult conflictul regional și se înscrie într-un plan strategic, care vizează restabilirea influenței Rusiei asupra întregii zone post-sovietice, potrivit Rador Radio România. Între timp, președintele american Donald Trump a susținut că Ucraina „ar putea într-o zi să devină parte a Rusiei”, întărind și mai mult ideea că divizarea Ucrainei este doar primul pas într-un proiect mai amplu de a rescrie granițele Europei de Est, proiect care ar putea implica și țări precum România, Polonia și alte foste republici sovietice. …. Declarațiile recente ale Moscovei se încadrează într-un context geopolitic mai amplu, care reflectă ambiția lui Putin de a restabili „marea Rusie”. Crearea unei noi Uniuni Sovietice, pe care Kremlinul încearcă să o reformeze sub numele de „Eurasia”, ar putea remodela întregul peisaj al Europei de Est. Președintele rus a afirmat adesea că prăbușirea URSS în 1991 a fost o „greșeală istorică” care trebuie corectată, iar recuperarea teritoriilor care au făcut parte cândva din blocul sovietic – inclusiv Ucraina, Moldova, Georgia și, potențial, România – este văzută ca un pas inevitabil către consolidarea măreției Rusiei. ….Dacă un acord între Donald Trump și Vladimir Putin va duce la divizarea Ucrainei, România ar fi nevoită să împartă o graniță directă cu Rusia, deschizând ușa unor grave probleme geopolitice. Resursele de gaze din Marea Neagră, vitale pentru țară, ar fi în pericol, deoarece este puțin probabil ca Rusia să le permită românilor să le exploateze în mod liber. Mai mult, presiunea crescută la frontiere, cu un posibil aflux de migranți ilegali, ar crea noi tensiuni în toată Europa, în special cu țările mai puțin favorabile, precum Austria. România ar risca astfel să devină un punct critic în contextul unei instabilități în creștere în regiune. ….Un indicator al acestei tensiuni în creștere este ascensiunea candidatului pro-rus Călin Georgescu, care câștigă teren în politica românească. Cu manifestul său care promovează deschis retragerea României din NATO și din UE pentru o apropiere de Est, Georgescu reflectă o linie politică care își găsește ecou și în propaganda rusă. …..” Integral: 
“CNN: Relaţiile SUA cu Europa nu vor mai fi niciodată la fel după convorbirea lui Trump cu Putin, în care fostul premier suedez Carl Bildt vede o analogie istorică „înfricoşătoare” …. Duşul rece evidenţiază ideologia lui Trump „America pe primul loc” şi tendinţa sa de a vedea fiecare problemă sau alianţă drept o tranzacţie în dolari şi cenţi. De asemenea, evidenţiază distanţa pe care şi-a luat-o faţă de consilieri politici provenind din sistem, care în materie de politică externă se hrănesc cu „mitologia Occidentului” şi care, în opinia sa, i-au zădărnicit primul mandat. Deşi Pete Hegseth a reafirmat angajmentul SUA faţă de NATO, ceva fundamental s-a schimbat. Intervenţiile Americii au câştigat două războaie mondiale care au început în Europa şi au garantat ulterior libertatea continentului în faţa ameninţării sovietice. Dar Trump a declarat în timpul campaniei că ar putea să nu-i mai apere pe membrii alianţei care nu au investit suficient în apărare…… Era clar de mult timp că a doua administraţie Trump va impune noi cerinţe partenerilor europeni ai Americii, ceea ce va duce acum la opţiuni chinuitoare pentru guvernele care au ales cheltuielile sociale în detrimentul apărării. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat luna trecută în Parlamentul European că europenii trebuie să vină cu mai mulţi bani pentru armatele lor. „Dacă nu o faceţi, luaţi cursuri de limba rusă sau mergeţi în Noua Zeelandă”, a avertizat el. Dar Hegseth a fost totuşi şocant miercuri. El a oficializat cererea lui Trump ca membrii alianţei să cheltuiască 5% din PIB pentru apărare şi a declarat că SUA vor acorda prioritate ciocnirii crescânde cu China şi securităţii la frontierele sale, nu la cele ale Europei. …. Secretarul de stat Marco Rubio sugera într-un interviu recent acordat emisiunii „The Megyn Kelly Show” că SUA nu ar trebui să fie „capătul din faţă” al securităţii europene, ci mai degrabă „opritorul din spate”. Şi a avut de făcut un reproş marilor puteri europene: „Când îi întrebi pe aceştia, de ce nu puteţi cheltui mai mult pentru securitatea naţională, argumentul lor este pentru că ne-ar cere să facem reduceri la programele de asistenţă socială, la ajutoarele de şomaj, la posibilitatea de a ne pensiona la 59 de ani şi la toate aceste alte lucruri”, a explicat Rubio. „Aceasta este o alegere pe care ei au făcut-o. Şi noi să subvenţionăm asta?” – a arătat Rubio. Pe de altă parte, tratamentul lui Trump faţă de aliaţi precum Canada şi Mexic, precum şi apelurile sale ca Danemarca să predea Groenlanda, arată dispreţul său pentru politica externă multilaterală a SUA de odinioară. El îi laudă mereu pe Putin şi pe preşedintele chinez Xi Jinping pentru inteligenţa şi puterea lor. Este evident că îi consideră singurii interlocutori demni pentru liderul dur al unei alte mari puteri, Statele Unite. …. Hegseth a fost la fel de tranşant. El a prezentat punctele de plecare ale SUA pentru negocieri: Ucraina nu se poate întoarce la graniţele sale de dinainte de invazia Crimeei, din 2014, nu poate adera la NATO şi trupele americane nu vor face parte din nicio forţă de securitate care să garanteze o eventuală pace. Orice forţă de menţinere a păcii ar trebui să fie formată din trupe europene şi non-europene şi nu ar fi acoperită de clauza de apărare reciprocă a NATO – ceea ce înseamnă că SUA nu ar putea să o salveze în cazul unei ciocniri cu forţele Moscovei. …. „Lucrul îngrijorător este, desigur, că avem doi oameni mari, două orgolii mari, care cred că pot manevra toate problemele pe cont propriu”, i-a spus Bildt lui Richard Quest la CNN International. Bildt a evocat cea mai condamnabilă analogie istorică posibilă – concilierea lui Adolf Hitler de către Marea Britanie, care a permis naziştilor să anexeze Teritoriul Sudeţilor. „Pentru urechile europene, acest lucru sună a 
“Trucul simplu care face air fryerul mai practic şi mai util: „Aruncă-l pe geam” Cu siguranţă ai acasă un air fryer, l-ai folosit o dată şi de atunci îl ţii cu sfinţenie pe raft, iubindu-l şi preţuindu-l ca pe o adevărată invenţie revoluţionară. ….„Cartofii prăjiţi ies aproape la fel de buni ca la ceaun, pulpele de pui ies aproape la fel de bune ca la cuptor, totul cu doar un pic mai mult zgomot! Şi ai doar un pic mai mult de curăţat, şi trebuie doar să împarţi totul în tranşe foarte mici”, spune Marcel. „Sună perfect, dar trebuie să încercaţi acest mic secret: ştiţi ce bine zboară? Aproape la fel de bine ca un bolovan. Eu locuiesc la etajul 5, dar îmi dau seama că dacă-l aruncam de la 8 sau de la 10 rezultatul era şi mai spectaculos!” …..” Integral: 
Buna dimineata intr-o zi de vineri, 14 februarie! Cerul va fi variabil, cu înnorări în vest, nord și parțial în centru, iar noaptea și în restul zonelor. Vor fi precipitații slabe, predominant sub formă de ploaie în Banat și Crișana, mixte (ploaie, lapoviță apoi ninsoare) în Moldova și Transilvania și pe arii restrânse în celelalte regiuni, iar la munte va ninge. În zonele de munte și local în Transilvania și Moldova se va depune strat de zăpadă. Pe spații mici se va depune polei. Temperaturile maxime se vor situa între 4 și 13 gr, iar cele minime între -5 și 3 gr. Bucuresti: 9-11/-1 gr.C.
“Dragoş Damian, CEO Terapia: După criza de ser fiziologic din spitale, mă tot întreabă lumea: de ce dispar medicamentele ieftine? Un comentariu pe înţelesul experţilor care nu lucrează în industria farmaceutică dar care se dau mari experţi în industria farmaceutică Acum, aşa cum mi s-a mai spus, eu ar trebui sa tac din gură cu astfel de comentarii pentru că nu sunt profesor de economie, analist financiar sau specialist în macroeconomie, singurii care se pricep – sau, în cel mai extrem caz, ar trebui să-mi dau cu părerea doar explicându-le acestora că dau bani degeaba pe siropul mai scump cu ibuprofen sau paracetamol. Toate sunt la fel. …. Aşadar, de ce dispar medicamentele ieftine? Pentru că, Alexandru Rafila, în funcţie de 3 ani, după ce a încercat o reformă în favoarea încurajării producţiei locale, a fost blocat prin toate puterile de diverse interese. Nu luaţi asta ca odă conducătorului suprem, chiar aşa s-a întâmplat. Iată, în 3 ani un ministru nu poate repara ce au stricat toţi cei dinaintea lui – atât de tare este cimentat establishment-ul. 
“
“Cum pierde România bani de la UE – Ciolacu spune “Păsuiți-ne, lăsați-ne să creștem deficitul, fiindcă vom câștiga alegerile cu forțele pro-europene”. De ce nu merge așa Interviu video …. Lipsa reformelor de anul trecut nu l-a ajutat nici pe el, nici partidul lui și mai ales nu a ajutat România. Acum vine cu aceeași atitudine și spune: avem alegeri, păsuiți-ne în continuare. Or, mecanismul european din care sunt finanțate PNRR-urile se încheie peste un an jumate, iar noi am primit două tranșe din zece. Suntem în a doua parte a clasamentului, eram în prima parte, eram în prima treime a clasamentului în urmă cu un an jumate. Deci pierdem contactul, spune europarlamentarul Siegfried Mureșan, negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul multianual al UE. ,,,, Din păcate, bugetul 2021-2027 este un buget cu rezerve limitate, cu foarte puțină flexibilitate și nu putem reacționa în cazul unor evenimente, situații neprevăzute. Vor fi situații neprevăzute și în viitor? Da, vor fi. Care vor fi acelea, nu știm. Crize au existat mereu în trecut. În bugetul 2014-2020 am avut criza migrației și a refugiaților în 2015-2016, am avut Brexit-ul și am avut începutul pandemiei generate de coronavirus. …. Cine crede voios că poate să încalce reguli europene și speră să primească fonduri europene în paralel trebuie să înțeleagă că se înșală. Vedem în Ungaria, Viktor Orban are în continuare 20 de miliarde de euro fonduri europene blocate, din cauza atacurilor lui la statul de drept și o fotografie cu Donald Trump la Mar-a- Lago nu-l ajută în a dezvolta economia Ungariei și nu-l ajută să compenseze pierderile pe care le are, fiindcă e anti-european, la Bruxelles. …. Din păcate, chiar astăzi (miercuri – n.red.) vedem că avem un prim-ministru care repetă aceleași șabloane în materie de dezvoltare, în materie de fonduri europene de ani de zile. În timp ce alte state merg înainte, noi rămânem pe loc. De ce spun că vedem, din păcate, acest lucru? Chiar astăzi avem vizita delegației Comisiei Europene la București, care se ocupă de implementarea PNRR-urilor. La începutul perioadei de implementare a PNRR-ului României, România era printre primele state. România depusese PNRR-ul la timp, am obținut prefinanțare la timp, am obținut destul de repede primele două tranșe. Eram între primele șapte state care au primit primele două tranșe. Între timp, de un an jumate, nu s-a mai întâmplat nimic. …. În afară de pre-finanțări, nu am absorbit aproape nimic. Și atunci când eu merg să discut cu colegi din Comisie, Consiliu, din alte state și spun: pare că nu aveți nevoie, pare că nu reușiți să le absorbiți. PNRR-ul e la mai puțin de o treime și politica de coeziune e aproape neîncepută. Deci încetinirile actualului guvern afectează credibilitatea noastră când cerem fonduri europene semnificative pentru România, pentru viitor.. …. Finanțarea infrastructurii cu utilizare duală civilă și militară va fi una dintre prioritățile bugetului în viitor. Infrastructură pe care în viața de zi cu zi să o folosim noi toți. Drumuri mai solide, poduri mai solide, drumuri expres, autostrăzi ne ajută pe toți, în caz de pericol, să fie folosite pentru scop militari. Politica de coeziune trebuie în viitor să finanțeze obiective cu utilizare duală, civilă și militară. A întări infrastructura e bine pentru economie, dar ne face și mai siguri ca țară. ….” Integral: 
“Opinie Gheorghe Băcanu: România – sub ”zodia blestemului” banilor europeni! Nivelul absorbţiei de 5% pentru Fonduri Structurale – exerciţiul 2021-2027 şi 31,21% pentru PNRR, cu 1 an şi 10 luni înainte de finalizarea planului, ne arată faptul că preferăm să împrumutăm bani scumpi, decât să ne străduim să atragem bani ieftini... Situaţia absorbţiei fondurilor din PNRR, conform Monitor PNRR- Buletin de Sănătate PNRR nr.12/ ianuarie 2025( 
“Cum am ajuns aici. O privire limpede asupra unui stat impotent. Sabina Fati: „Serviciile au votat și ele cu Călin Georgescu sau serviciile nu l-au văzut, pur și simplu?” …. Totuși, la peste două luni de la primul tur al prezidențialelor, ar trebui să știm și noi ce ni s-a întâmplat, ca să fim pregătiți să ripostăm sau măcar să fim mai atenți în luna mai. Ca să nu mai pățim aceleași lucruri. În tot acest timp, Georgescu nu doar că nu e înlăturat prin justiție din cursa pentru Cotroceni, ba chiar e în plină campanie electorală, campanie din care nu s-a oprit nici măcar o zi de la anularea alegerilor. De fapt, Georgescu e singurul politician din România care se vede peste tot, se aude peste tot și are canale de transmitere a mesajelor peste tot. Chiar și în mediile în care nu e foarte agreat. …. În primul rând, cred că e o criză a elitelor politice și poate chiar și o criză a elitelor culturale, pentru că în ultimii treizeci de ani a fost o contra-selecție în toate domeniile. Nu doar că n-a funcționat meritocrația, dar în multe locuri chiar a fost blocată, pur și simplu. Și uneori în instituții vitale pentru funcționarea statului și pentru siguranța lui au fost preferate alte criterii decât cele ale performanței și meritului, criterii legate de nepotism, de clientelă politică, de ascensiune pe bază de legături cu servicii speciale. Și cred că asta ar fi principala cauză a situației în care se aflăm noi. Și de aici sigur că se întâmplă o serie întreagă de ramificații. Și ne putem opri, de pildă, la serviciile secrete. Pentru că aici ar fi de discutat în povestea asta: cum a fost posibil ca un candidat necunoscut și extremist să crească de la un procent la 23 de procente fără ca nimeni să prindă de veste? …. Nu știu de ce instituțiile românești se tem să spună: ”Domnule, Rusia ne-a atacat!” De ce nu putem să spunem asta cu gura plină? Vedem că Polonia o spune, Germania o spune, noi de ce suntem atât de timizi? Noi nu știm ce s-a întâmplat în această perioadă. …. 
“Călin Georgescu, Radu Mazăre, Teodosie, parteneri în proiecte de 1.500.000.000€. Le-au făcut praf Călin Georgescu a stat, 10 ani, la masă cu sute de primari și baroni PSD, PNL, UDMR din toată țara. A oferit liderilor politici locali proiecte de dezvoltare durabilă care au ținut orașele în subdezvoltare. Proiectele nu au putut fi utilizate. Georgescu a fost plătit pentru asta. …. Călin Georgescu a fost Director executiv, administrând activitatea Centrului Național pentru Dezvoltare Durabilă (CNDD) între 2000 și 2011. CV-ul este 
“Care este starea de spirit a populației din România după anularea alegerilor: îngrijorare, depresie și disperare / Cercetare calitativă realizată de sociologul Barbu Mateescu pentru Fundația Konrad Adenauer …. Potrivit, cercetării, alegerile parlamentare nu au reușit să confere legitimitate clasei politice, aceasta fiind în continuare privită cu ostilitate. Votul de pedepsire sau de schimbare va defini alegerile prezidențiale din următoarele luni. Sentimentul că „România e un sat fără câini” este semnificativ mai puternic decât în urmă cu un an. Una dintre principalele așteptări de la viitorul președinte este schimbarea ethos-ului administrației publice. Totodată, față de anul trecut, funcția de reprezentare a președintelui capătă o importanță și mai mare în conștiința publică, însă fără a mai beneficia de atu-ul validării din partea Occidentului. Cetățenii își doresc un președinte care să apere activ și constant interesele României. …. În prezent, situația a devenit mai clară: clasa politică are nevoie de un candidat extrem de energic, carismatic și creativ pentru a putea ține pasul cu naționalismul populist. ….Participanții din marile orașe și suburbiile acestora resimt un șoc în ceea ce privește dispariția consensului pro-Vest, percepută de ei ca un moment de cotitură. Această schimbare le provoacă confuzie și îngrijorare: ….Prin contrast, în localitățile mai mici domină lipsa de satisfacție în mediul urban și o frustrare puternică în mediul rural. Exasperarea este invers proporțională cu mărimea localităților și nivelul veniturilor: ….În special în mediul rural, dar și în rândul bărbaților de vârstă mijlocie, predomină percepția că România este într-o continuă degradare. În consecință, trecutul este idealizat, iar paseismul devine principala prismă prin care acești oameni își raportează viața: …. Sursele frustrării: nivelul de trai Percepția asupra inflației variază în funcție de mărimea localității: În orașele mari, inflația este menționată, dar nu i se acordă o importanță deosebită. În orașele mici și medii, aceasta devine un subiect autentic de îngrijorare. În mediul rural (excluzând suburbiile), inflația este tema principală de interes și emoție. …. Sursele frustrării: o Românie care nu e condusă de români sau pentru români O percepție larg răspândită, mai ales în rândul românilor cu viziuni paseiste, este că destinul național este decis de entități externe. Această idee este susținută de mai mulți factori, unul dintre cei mai importanți fiind prestația actualului președinte și a prim-ministrului pe plan extern. Impactul indirect al acestei percepții este creșterea aprecierii pentru atitudini naționaliste de tip „Romania First” sau „Let’s Make Romania Great Again”. ….” Integral: 
“Contrarevoluția Americană În aceste zile, omenirea se prăbușește înapoi în timp. Toate construcțiile și înțelegerile politice de la Revoluția Americană, urmată de Revoluția Franceză, din secolul XVIII încoace, menite să dea drepturi fiecărei ființe umane și fiecărei națiuni, indiferent de puterea pe care o are, se descompun rapid. Organizațiile mondiale, ONU, Curtea Penală Internațională, Organizația Mondială a Sănătății, acordul pentru climă de la Paris, legislația relațiilor dintre state care să prevină agresarea celor mai slabi de către cei puternici, nu mai fac doi bani. Singura lege: tradiționalul, strămoșescul, preistoricul raport de forțe bazat pe armate. Regulile democratice interstatale stabilite prin Conferința de la Helsinki 1975 sunt pulverizate. Democrațiile europene gem sub asaltul extremismului naționalist dictatorial. …. China vede o mare ocazie de a obține ce n-a reușit Japonia în al doilea război mondial: dominația Beijingului asupra Asiei. Putin vrea, în compensație pentru destrămarea URSS, sfărâmarea Uniunii Europene. Trump e de acord, vrea să împartă țările Europei la bucată cu Putin. 
“„Sună a abandonare a Ucrainei”. De ce sunt în stare de șoc aliații Kievului după acordul Trump-Putin pentru începerea negocierilor privind încheierea războiului …. Îngrijorător pentru europeni a fost și faptul că în aceeași zi, Washingtonul a anunțat prin vocea secretarului Apărării Pete Hegseth cel puțin două concesii majore către Rusia: faptul că Ucraina nu mai poate reveni la frontierele de dinainte de 2014 și că varianta aderării Kievului la NATO nu este realistă. Semnele de întrebare privind participarea Ucrainei la negocieri au adâncit și ele îngrijorarea. Trump a părut să ezite la o întrebare pe această temă, iar 
“Sondaj. Doar 5% dintre români mai știu că lui Crin Antonescu i se zicea Căcărău Campania electorală a candidatului unic (sperăm că nu la propriu) Crin Antonescu începe cu un deficit major de notorietate, pentru că generația Tik Tok habar, n-are de exemplu, că Crin Antonescu a fost ministrul sportului în 1997, pe vremea lui Victor Ciorbea, o altă fosilă vie a politicii românești. Ce e și mai grav este că doar 5% dintre români mai știu că lui Crin Antonescu i se zice și Căcărău, iar sub 0,1% știu și de ce. ….”Am fost cel care a devenit președinte interimar atunci când Dan Voiculescu a încercat să dea o lovitură de stat și l-a suspendat pe Băsescu. Am fost cunoscut drept mai puturos decât Klaus Iohannis, mai chiulangiu decât Victor Ponta, ori asta nu e puțin lucru și e păcat ca tinerii să nu cunoască aceste detalii despre mine. De ce să se arunce la o lepră nouă în politică, precum Georgescu, când au în mine o lepră cu vechime?”, a întrebat retoric Crin Antonescu. ….” Integral: :contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/02/frunza-acoperita-cu-zapada.jpg?resize=171%2C96&ssl=1)
Buna dimineata intr-o zi de joi, 13 februarie! Cerul va avea înnorări îndeosebi în vest, sud-vest și parțial în centru și nord, unde local vor fi precipitații slabe mixte si polei. Vântul va sufla slab și moderat cu viteze de 40… 50 km/h în sudul Banatului și al Moldovei. Temperaturile maxime se vor încadra în general între 1 și 8 gr C, iar cele minime vor fi cuprinse între -12…-10 gr C în depresiunile Carpaților Orientali și 2 gr C în Dealurile de Vest și pe litoral. Dimineața și noaptea se va semnala ceață asociată cu depunere de chiciură. Bucuresti: 5/-2 gr.C.
“Numărul de bugetari din România a continuat să crească până la aproape 1,307 milioane în decembrie …. 
“Ce impozite și taxe au plătit primele 5 lanțuri comerciale din România în 2024: Topul marilor retaileri – cifra de afaceri, profit, angajați Mișcarea de boicotare a supermarket-urilor, promovată de mișcările politice suveraniste și de fostul candidat la prezidențiale Călin Georgescu, a readus în prim-plan taxele pe care le plătesc marii retaileri de pe piața alimentară, preponderent rețele străine, acuzația fiind că acestea plătesc zero impozite. Ministerul Finanțelor dezminte, însă, o astfel de informație, catalogând-o drept profund falsă: potrivit datelor oficiale furnizate marți de ministrul Finanțelor, Barna Tánczos, la RFI România, primii 5 mari retaileri de pe piața alimentară din România au plătit impozite pe 
“Cristian Păun, după boicotul supermarketurilor: Profitul Dedeman, companie cu capital românesc, mult peste concurenții direcți cu capital străin …. ”Haideți să punem și datele legate de supermarketurile de construcții din România (sursa datelor – Statista, datele sunt din 2023). Marja de profit net (profit net / cifra de afaceri) a supermarketului cu capital românesc Dedeman este aproape triplă prin comparație cu media supermarketurilor specializate pe mâncare & băutură (cele pe care le numim noi supermarketuri clasice). 13,3% în 2023. Mult peste concurenții direcți cu capital străin (Leroy Merlin sau Arabesque, de exemplu). Este și cazul Temad și Sipex, și ele tot cu capital românesc. 
“Transelectrica, încă un proces pierdut cu un fost șef demis ilegal, despăgubiri de peste 135.000 de lei Transelectrica, operatorul rețelei naționale de transport a energiei electrice, aflată în subordinea Secretariatului General al Guvernului, a pierdut încă un proces cu un fost șef și trebuie să îi plătească despăgubiri de peste 135.000 de lei. …. În iunie 2021, Consiliul de Supraveghere al Transelectrica a decis să demită Directoratul al companiei, numit pe patru ani în decembrie 2020. …. Toți cei șapte foști membri ai Consiliului de Supraveghere au dat în judecată Transelectrica, monopolul transportului energiei electrice în România și entitatea care guvernează Sistemul Energetic Național, cerând despăgubiri, iar unii dintre ei chiar au câștigat. …. Transelectrica, obligată în 2023 de Centrul de Arbitraj de la Viena să-i plătească lui Oleg Burlacu, fost membru al Consiliului de Supraveghere care a fost revocat, compensaţii de 792.132 lei ….Hotărârea, 
“Reconfigurare traseu: UE plănuieşte o revizuire radicală a bugetului, acordând mai multă putere guvernelor naţionale. Cele 50 de programe de cheltuieli ale Blocului vor fi grupate în 3 fonduri Bruxelles pregăteşte o revizuire radicală a următorului buget comun al UE, în valoare de un trilion de euro, înlocuind zeci de programe cu fonduri consolidate care ar oferi mai multă putere de decizie capitalelor naţionale, potrivit Financial Times. Planul, detaliat într-un document consultat de Financial Times, solicită un buget mai „ambiţios”, atât ca dimensiune, cât şi ca structură, pentru a face faţă cererilor crescute de cheltuieli pentru apărare şi rambursărilor substanţiale ale datoriilor. …. Documentul subliniază că numai costurile de rambursare a obligaţiunilor emise în perioada pandemiei ar ajunge la 30 de miliarde de euro pe an, echivalentul a 20% din cheltuielile anuale ale blocului comunitar – o povară financiară fără precedent care va obliga UE să regândească contribuţiile total. …. 
“Dragoş Damian, CEO Terapia: Klaus Iohannis, adieu! Bitte sagen Sie den Koalitionschefs, dass wir einen Präsidenten brauchen, der aus dem Geschäftsumfeld kommt und die gleiche Sprache spricht wie Donald Trump und Elon Musk Titlul nu este tradus cu Google translate, sunt fluent in germana, este singura mea super-putere. Asadar, a demisionat vecinul meu din Sibiu (am copilarit in zona Stefan cel Mare….), eu ma numar printre cei 5-6% dintre romani care i-au purtat simpatie, din solidaritate sibiana, pana la sfarsit, chiar daca l-am boscorodit intr-una ca in vizitele lui nu s-a intalnit cu investitori industriali pe care sa-i aduca in Romania. ….
“INTERVIU. „Arogant și disprețuitor”. Un cunoscut politolog desființează „moștenirea lui Iohannis” și explică ce ar putea provoca și demisia lui Ciolacu … Klaus Iohannis „își termină mandatul într-un mod trist și dezonorant”, iar demisia sa vine „pentru a evita suspendarea din funcție și demiterea probabilă la un referendum”, afirmă Ioan Stanomir. În ceea ce privește „moștenirea lui Iohannis”, politologul Ioan Stanomir vorbește despre o „performanță formidabilă”: „De a lăsa ca moștenire celor care urmează o țară în pragul dezbinării. Este un președinte care a promis stabilitate și care lasă România în cea mai profundă criză politică din ultimele decenii”. Ioan Stanomir consideră că este „greu de spus”, în acest moment, dacă demisia lui Iohannis va detensiona atmosfera și „va aduce mai multă pace în societate”. El spune însă că „pentru cei mai radicali dintre criticii președintelui – care se adună din această zonă coagulată în jurul domnului Călin Georgescu – demisia lui Iohannis este o victorie.” …. – Noi trăim într-o campanie electorală care nu s-a terminat după anularea alegerilor. Domnul Călin Georgescu își face în continuare campanie și întreaga societate este mobilizată politic ca și cum am fi avut cea mai lungă campanie din istoria noastră. De aceea, nu m-aș hazarda să speculez. Este greu de spus dacă vom avea sau nu parte de mai multă pace. Aș spune că plecarea președintelui Iohannis poate transmite un semnal referitor la funcționarea statului. Și aș dori să fiu bine înțeles: putem să îl criticăm pe președinte, dar nu avem voie să nesocotim instituția președintelui. Deasupra omul se află instituția. România, ca republică, are nevoie de un șef de stat care să își exercite cu bună credință și cu patriotism îndatoririle. …. Președintele Iohannis are, totuși – cu tristețe o spun – o capacitate și o calitate unică: este, probabil cel care îi unește în ostilitate pe toți românii, din toate colțurile politice posibile.
“Trump, Putin, Xi și noua epocă imperială. Conducătorii Americii, Rusiei și Chinei urmăresc acum cu toții expansiunea teritorială (opinie Financial Times) Ați auzit cu toții de neo-liberalism și neo-conservatorism. Ei bine, bun venit acum în epoca neo-imperialismului. Cel mai surprinzător moment al discursului de învestire al lui Donald Trump a fost angajamentul lui ca SUA „să se considere din nou o țară în creștere – una care ne mărește avuția și ne extinde teritoriul”. Speranțele că menționarea expansiunii teritoriale de către Trump era doar o înfloritură retorică s-au estompat. Comentariile președintelui referitoare la teritoriile pe care și-ar dori să le dobândească sunt prea frecvente pentru a putea fi ignorate. Trump a afirmat încrezător că America va „lua Groenlanda”. A promis și că va „recupera” Canalul Panama. Și declară des că și Canada ar trebui să devină al 51-lea stat al SUA. Ba săptămâna trecută a revendicat chiar și Fâșia Gaza. …. Însă ambițiile expansioniste ale lui Trump sunt mai ușor de înțeles atunci când le încadrăm în tendința mondială. Ceilalți doi conducători de talie globală pe care el pare a-i considera cu adevărat egali – Vladimir Putin și Xi Jinping – văd și ei expansiunea teritorială ca pe un obiectiv național esențial, dar și ca pe o piesă în palmaresul măreției lor personale. Moscova invocă frecvent rațiuni de securitate națională drept justificare a războiului din Ucraina. Dar însuși Putin continuă să tot revină obsesiv la ideea că Ucraina nu e o țară adevărată, ci parte a „lumii ruse”. …. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov îi destăinuia cândva unui confident că înainte de a invada Ucraina Putin se consultase cu trei sfetnici: „Ivan cel Groaznic, Petru cel Mare și Ecaterina cea Mare”. Sub acești conducători Rusia a cunoscut mari expansiuni teritoriale, Ecaterina pătrunzând adânc în Ucraina. E limpede că lui Putin i-ar plăcea să părăsească scena istoriei lăsând în urmă Rusia cu controlul restabilit asupra nucleului vechiului ei imperiu – Ucraina – și poate chiar și mai departe înspre vest. …. Xi vede și el lucrurile similar: dobândirea controlului asupra Taiwanului e o bornă esențială pe calea destinului național al Chinei, cât și parte a amprentei sale personale asupra istoriei. Într-un discurs recent el a afirmat: „Taiwan e teritoriul sacru al Chinei”. …. Xi a declarat deja că problema Taiwanului nu mai poate fi pasată din generație în generație. Dacă ar realiza „reunificarea”, ar fi o reușită care i-ar permite să revendice un statut apropiat de al lui Mao Zedong, fondatorul Republicii Populare. Interesele imperiale ale lui Trump au ieșit la lumină ceva mai recent. Consilierii lui se căznesc să-i justifice retroactiv declarațiile despre Groenlanda, Panama și chiar Gaza – procedură cunoscută mai nou drept „sanewashing” [aproximativ: a prezenta drept rațional ceva irațional – n.trad.]. Ca și în cazul lui Putin, primul instinct al acestor consilieri e să apeleze la o explicație legată de securitatea națională. Groenlanda are minerale vitale; chinezii îi tot dau târcoale Canalului Panama. Dar Canada? Gaza? Aici explicațiile raționale sunt substituite de ridicatul din umeri – dacă nu chiar de râsete zeflemitoare. ….” Integral: 
“Un român a renunțat la boicot după ce l-au ținut babele de vorbă în piață până a leșinat Boicot scurt pentru un român din zona Lujerului. Pentru că a vrut să dea o lecție supermarketurilor cu prețuri nesimțite, Marian Coltea s-a dus în această dimineață în Piața Veteranilor, unde a început să facă unele târguieli. …. De la situația externă a României, la dezavantajele intrării în Schengen și până la sistemul Patriot donat Ucrainei, babele păreau să fie la curent cu situația mai bine decât un analist politic. La un moment dat babele și-au scos telefoanele și au început să-i arate clipuri de Tik Tok cu Călin Georgescu și să-l întrebe lucruri foarte tehnice: ”Ți se pare normal ca vouă angajaților să vi se bage impozitul pe venit la brutul global, înainte de deducerea sumelor aferente pentru contribuția de asigurări de sănătate și contribuția pe asigurări sociale? Voi realizați câți bani pierdeți?”. ….” Integral: 
“Turneul de retragere….” Integral: 
