Buna dimineata inr-o zi de vineri, 28 iulie! Vremea se va răci și în regiunile sudice, centrale și estice, astfel că la nivelul întregii țări temperaturile maxime se vor situa între 19 și 30 de grade, iar cele minime între 8 și 18 grade, mai scăzute în depresiunile intramontane. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporar accentuate, averse și descărcări electrice în regiunile sud-estice și la munte, local în est și cu totul izolat în rest. Astfel de fenomene vor fi mai frecvente pe parcursul zilei, iar pe alocuri vor fi cantități de apă mai însemnate. Bucuresti: 30/16 gr.C.
“România are cea mai mare rată a mortalității infantile din Europa: 91% dintre secțiile de neonatologie nu sunt dotate adecvat pentru îngrijirea tuturor nou-născuților. „Transportul unui nou-născut este o loterie”, Angela Galeța, directoarea Fundației Vodafone România România are cea mai mare rată a mortalității infantile din Europa: 91% dintre secțiile de neonatologie nu sunt dotate pentru îngrijirea tuturor nou-născuților. Potrivit statisticilor actuale, mortalitatea infantilă în țară este de 5,6 la 1000, o rată aproape dublă față de media europeană de 3,4 (conform Eurostat). Aceste cifre alarmante subliniază o problemă majoră în sistemul românesc de sănătate, necesitând măsuri urgente pentru a aborda această situație critică. …. Din cele 224 de unități, compartimente și secții de neonatologie existente în România, doar 9% sunt de nivel 3, adică acele locuri dotate cu toate echipamentele necesare pentru a îngriji un nou-născut cu probleme sau un nou-născut prematur. Aceste unități reprezintă singurele locuri în care se pot îngriji cu succes copiii născuți sub greutatea de 1500 de grame sau cu vârsta sub 32 de săptămâni. În contrast, nou-născuții vin pe lume în toate celelalte unități din țară, răspândite pe întreg teritoriul național. „Unitățile de nivel 1 nu au nici măcar linie de gardă, nu au medic de gardă. Rolul lor este de a transfera imediat nou-născutul. Cele de nivel 2 au dreptul de a îngriji nou-născuți, dar peste 32 de săptămâni, peste 1500g. Dacă se nasc sub, trebuie să îi transfere la unitățile de nivel 3. Vă dați seama care este ponderea: 9% versus 91%. Unde să îi transferi? Chiar dacă găsești un loc liber, este important și să îl stabiliezi. Și dacă nu ai echipamentele necesare, nu ai cum să faci asta, nu ai cum să îl salvezi. Copilul, moare, din păcate.”, a adăgat Angela Galeța. Ce se întâmplă cu un nou-născut care se naște într-o unitate de nivel 1 sau 2 și are nevoie de echipamentele dintr-una de nivel 3 „Îmi pare rău să spun, dar transferul unui nou-născut este pur și simplu o loterie. Atunci când o unitate de nivel 1 sau 2 are nevoie să transfere un bebeluș, fie pentru că are probleme grave sănătate, fie pentru că nu are voie să îl îngrijească, medicul din secția respectivă începe și sună la secțiile de nivel 3 și întreabă: „Aveți locuri libere?” În cazul fericit în care sunt locuri libere, este nevoie de o unitate specială pentru transport, nu poți să transporți bebelușul în orice mașină, ci ai nevoie de incubator de transport, din nou vorbim de o nevoie de echipamente medicale. Este deci o loterie pentru că uneori nu sunt locuri libere, alteori sunt locuri libere, dar nu există unitate de transport disponibilă. Chiar recent am aflat de o situație în care s-au născut doi gemeni, s-a cerut transferul lor, unitatea de transfer permite transportul unui singur bebeluș, astfel unul a fost transferat, s-a găsit un loc liber în 8 ore și a supraviețuit. La celălalt, unitatea de transfer a venit după mai mult timp, după aproximativ 18 ore, și din păcate nu a supraviețuit. Deci este pur și simplu o loterie, iar noi credem că nu este corectă. Un copil ar trebui să aibă aceeași șansă la viață indiferent de locul în care se naște în această țară. Și rolul nostru și responsabilitatea fiecăruia dintre noi, nu doar a societății civile sau a statului, rolul nostru al fiecăruia este să avem grijă de acești copii. Ei sunt viitorul nostru.” ….” Integral: https://www.g4media.ro
“EXCLUSIV LISTĂ – Eliminarea a 200.000 posturi vacante nu aduce mari economii, angajările ar continua. Tăiate 50.000 posturi în spitale, 58.600 la primării, 20.000 în educație, 22.600 la Armată, 14.500 la Poliție .. La nivelul lunii aprilie, potrivit datelor Profit.ro, erau neocupate 204.468 de posturi, față de 1.279.314 ocupate. Aceste posturi, așa cum este practica în Ministerul Finanțelor, au fost prinse doar în cazuri excepționale la construcția bugetului pe 2023, astfel că eliminarea lor de pe hârtie nu ar aduce economii directe la buget. Un alt obiectiv al desființării acestor posturi ar fi, pe cale de consecință, eliminarea unor posturi de șefi, deci economii la buget, caz în care sunt vizați însă șefii mici, de birou sau de serviciu, foarte mulți delegați pe posturi și cu salariu mai mare, de șef, doar 6 luni din 12. …. Eliminarea posturilor vacante nu ar echivala cu oprirea angajărilor în cazul acelei instituții, ci intenția ar fi să fie controlate de la nivel central. În acest caz ar fi avantajate instituțiile mari și primăriile influente, în timp ce în cazul celor mai mici ar fi mai dificil să obțină aprobarea. …. Totodată, sunt dese situațiile, mai ales în țară, în care posturile acestea sunt ocupate prin delegare, caz în care, chiar dacă persoana exercită funcția 12 luni, este plătită cu salariu mărit 6 luni, iar restul de 6 luni cu salariul de la postul de bază. În cazul în care un post de conducere ar fi desființat, economia rezultată la buget ar fi în cazul ANAF, de exemplu, de 12.000 de lei pe an pentru un șef de birou sau de 24.000 de lei pentru un șef de serviciu, iar dacă posturile erau deja vacante și ocupate prin delegare, economia la buget ar fi la jumătate față de aceste sume. ….” Integral: https://www.profit.ro
“BREAKING În paralel cu negocierile pentru noi taxe și impozite pentru mediul privat, Guvernul înființează super-agenția AMEPIP cu bugetari plătiți cu spor de 50%. Agenția va colecta 0,1% din veniturile companiilor de stat, va avea aproape 100 de angajați și 8 mașini Guvernul Ciolacu are pe agenda ședinței de joi o hotărâre de guvern privind organizarea și funcționarea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), super-agenția care gestionează companiile de stat. Proiectul de hotărâre de guvern arată că veniturile AMEPIP vor fi uriașe: un tarif de monitorizare de până la 0,1% din veniturile totale ale companiilor de stat, plus 30% din amenzile aplicate companiilor de stat care nu îndeplinesc diferite condiții. Înființarea AMEPIP, cu super-bugetari plătiți cu 50% în plus față de salariul normal, vine pe fondul discuțiilor aprinse din coaliție pe tema măsurilor de austeritate necesare pentru a diminua deficitul bugetar. Liderii PSD și PNL negociază introducerea unor taxe și impozite noi și majorarea unora deja existente. Proiectul de hotărâre mai arată că numărul maxim de posturi al AMEPIP este de 88, la care se adaugă un președinte și doi vicepreședinți – fiecare cu cabinet propriu, plus un secretar general. ….” Integral: https://www.g4media.ro
“Austeritatea PSD-PNL, doar pentru privați. Statul obez e protejat, noile taxe și impozite pregătesc recesiunea Când președintele Iohannis a binecuvântat coaliția dintre PSD și PNL a promis stabilitate și reforme. A omis să spună că stabilitatea e doar pentru pilele și amantele plasate la stat. Acum vine decontul pentru doi ani de crescut statul (curat liberal) și mimat reforme. Doar că Iohannis, Ciolacu și Ciucă vor să pună toată povara austerității exclusiv pe mediul privat și să protejeze armatele de partid și bugetarii de orice impact. E drumul cel mai rapid către recesiune. Dezmățul bugetar e în toi, risipa banilor publici e la ordinea zilei, după cum arată o analiză Economedia. Transgaz are șef plătit cu 2 milioane de lei. Numărul bugetarilor crește constant. Lunar apare o nouă instituție, cum e cazul viitoarei agenții care va controla toate firmele de stat. Subvențiile de la stat pentru zeci de programe economice cresc rapid pe măsură ce ne apropiem de alegeri. Zero reformă a administrației, zero studii de impact despre subvențiile care ajung la clienții de partid și familiile politicienilor. Cifrele arată că suntem, iar, pe marginea prăpastiei bugetare. În locul unui deficit asumat de 4,4% din PIB ne îndreptăm spre 6%. Inacceptabil pentru cei care împrumută statul, inacceptabil pentru Comisia Europeană cu regulile ei stricte și sănătoase. Dar, mai presus de orice, ar trebui să fie inacceptabil pentru români, care văd cum statul cheltuie pe datorie, mult peste ce încasează din taxe, fără a da înapoi populației serviciile cuvenite: sănătate, educație, infrastructură. Chiar și în ceasul al 12-lea, cu securea tăierii fondurilor europene deasupra capului, PSD și PNL pregătesc un plan fiscal care pune toată austeritatea în sarcina cetățenilor și a mediului privat. Nici un sacrificiu, cât de mic, pentru statul pe care-l păstoresc. E inadmisibil ca din pachetul de circa 30 de miliarde de lei să lipsească o minimă reformă a sistemului bugetar. Soluțiile pe care le propun acum PSD și PNL drept reduceri de cheltuieli sunt o minciună. Să tai 200.000 de posturi vacante e o glumă. Sunt bani bugetați, dar care oricum nu s-ar fi cheltuit și se întorceau la buget la finalul anului. Sigur că vor dispărea natural și câteva zeci/sute de posturi de șefi de rang inferior, poate și mașinile și telefoanele aferente, dar la scara bugetului României e insignifiant. Propunerile făcute de liberali sunt și mai ridicole: să se taie pe ici pe colo din cheltuielile cu mobila și încălzirea de prin ministere. Dacă se poate, nu obligatoriu. ….” Integral: https://www.g4media.ro
“Banca Mondială: Neîncrederea în Stat stă la baza implicării civice scăzute în România / Doar jumătate dintre români percep judecătorii ca fiind independenți / 10 diagnostice esențiale …. 10 concluzii ale Raportului Băncii Mondiale: 1. Percepția persistentă privind corupția larg răspândită a golit de sens contractul social al României, problema devenind din ce în ce mai acută ca urmare a pandemiei; doar jumătate dintre români percep instanțele și judecătorii ca fiind independenți de interesele economice, de guvern și de politicieni, arată documentul. 2. Lipsa de încredere duce la eșecul campaniilor publice în situații de urgență, după cum a dovedit-o rata scăzută de vaccinare a românilor împotriva COVID-19. În ciuda eforturilor agresive ale guvernului de a face vaccinurile ușor accesibile și a campaniilor permanente de informare a publicului cu privire la eficacitatea și siguranța lor, în România, acoperirea vaccinală este una dintre cele mai scăzute din UE (42,4 % din populație a efectuat schema de vaccinare primară), în anumite părți ale țării fiind vaccinați mai puțin de 5 % dintre adulți. 3. Lipsa unui angajament credibil al sectorului public față de reformele pe termen lung este parțial responsabilă pentru încrederea civică scăzută. Remanierile guvernamentale frecvente afectează planurile pe termen lung de consolidare a instituțiilor publice, încurajând în același timp apelarea excesivă la ordonanțe de urgență. 4. Sprijinul politic acordat reformelor necesare tinde să fie unul nesusținut, cu toate că este nevoie de un sprijin politic puternic până la finalizarea lor și ulterior. Astfel, guvernul este reticent în a se angaja în politici fiscale anticiclice, ceea ce reduce marja de manevră bugetară disponibilă pentru a reacționa la șocurile economice. În plus, conform Indicatorilor privind Guvernanța Durabilă 2022 (Sustainable Governance Indicators: SGI 2022), calitatea procesului electoral și a statului de drept este mai slabă decât în alte State Membre UE, deși consolidarea acestora reprezintă de mult timp o prioritate a guvernului. 5. Slaba capacitate instituțională și managementul deficitar al resurselor umane din instituțiile publice reprezintă o provocare suplimentară în realizarea reformelor. Administrația publică întâmpină dificultăți în atragerea, păstrarea și plasarea de funcționari publici talentați la toate nivelurile de guvernare. Practicile de MRU în funcția publică din România rămân puternic fragmentate și inconsecvente de la o instituție la alta. În plus, clientelismul și patronajul subminează capacitatea sectorului public. 6. Potrivit Indicatorilor privind Guvernanța Durabilă 2022 elaborați de Bertelsmann Stiftung, eficacitatea guvernanței în România se menține sub nivelul optim și cu mult sub media Uniunii Europene. În plus, coordonarea interministerială și capacitatea de implementare s-au deteriorat ușor în ultimii ani, evidențiind două provocări cu care se confruntă administrația publică: capacitatea de a pune în aplicare politicile și funcționarea ca o unitate. 7. În România activează 1.400 de întreprinderi cu capital de stat (ICS) cel mai mare număr din UE. ….8. Furnizarea de servicii de infrastructură publică de înaltă calitate — apă potabilă, salubritate, energie — rămâne la un nivel scăzut, în special pentru locuitorii săraci și cei din mediul rural. …..9. Rezultatele României în ceea ce privește capitalul uman se află cu mult în urma celorlalte țări ale UE, din cauza cheltuielilor insuficiente și a serviciilor de sănătate și educație inadecvate. …..10. În plus,rata de participare a copiilor români cu vârsta de cel puțin trei ani la activitățile de dezvoltare timpurie — piatra de temelie a capacității de învățare și un factor care favorizează participarea femeilor la forța de muncă — este de 78%, una dintre cele mai mici din UE, și a scăzut constant începând din 2015…..” Integral: https://economie.hotnews.ro
“Cazul Gheorghe Ursu. Cum să înțelegem uluitoarea conivența a unor magistrați din România cu foștii ofițeri de securitate? Discutasem recent procesul torționarilor lui Gheorghe Ursu accentuând asupra a ce am numit, fără reținere, „Decizia înspăimântătoare a judecătoarei Mihaela Niță”. Însă cazul Ursu ridică în plină lumină ceva mai mult decât derutanta gândire a unui magistrat sau altul. El a devenit un rechizitoriu al justiției românești în ansamblul ei. Demersul împotriva responsabililor crimei politice căreia i-a cazut victimă Ursu a fost inițiat acum 33 de ani. A fost blocat, a fost oprit, a fost reluat, deviat și salvat mai mereu „în ultimă instanță”. Doar tenacitatea neverosimilă a fiului celui ucis, Andrei Ursu, a făcut posibilă ducerea procesului până la acest punct, al pronunțării unei hotărâri finale – după o primă amânare, a fost anunțată pentru 27 iulie a.c. Nu pot fi acceptați ca martori ai torționarilor lui Gheorghe Ursu foști ofițeri de Securitate Una dintre întrebările pe care le ridică procesul este apariția, pe scenă, ca martori ai inculpaților Vasile Hodiș și Marin Pîrvulescu, a unor foști colegi de instituție. Și nu oricare, ofițeri cu poziții de putere în Securitate: Aurel Rogojan, fost șef de cabinet al lui Iulian Vlad, Vasile Mălureanu, fost ofițer cu rang înalt în Direcția de Informații Interne, responsabil cu urmărirea scriitorilor, Filip Teodorescu, implicat în represiunea din Timișoara din decembrie 1989. Conform bunului simț și legii, nu pot fi acceptate ca martore persoane „aflate în duşmănie sau în legături de interese cu vreuna dintre părţi” (art. 315, Codul de procedură penală). Prin însăși natura lor, securiștii erau adversarii lui Gheorghe Ursu, iar el dușmanul lor. Fiind șeful de cabinet al lui Iulian Vlad, cel fără al cărui ordin nu putea avea loc torturarea lui Ursu, Aurel Rogojan se afla undeva în umbra asasinatului. Filip Teodorescu a avut competențe în urmărirea postului de radio Europa Liberă. Activitatea lui era continuată de acte represive împotriva oamenilor care se adresau postului, în cazurile considerate mai grave, prin Direcția de Cercetări Penale a Securității (exact cum s-a întâmplat cu Gheorghe Ursu). Și oamenii identificați și cercetați de Mălureanu luau tot drumul Direcției unde erau preluați de Hodiș și Pîrvulescu când „vinovăția” era trecută la propagandă împotriva orânduirii socialiste. Toți acești oameni au fost legați între ei în logica sistemului opresiv și toți erau adversarii concreți sau potențiali ai victimei. Toți au interesul ca activitatea lor criminală de dinainte de revoluție să nu fie cunoscută, să nu fie publicitată, ci să fie interpretată sub eticheta falsificfatoare a patriotismului. Sinceritatea martorului constituie un criteriu cheie a cărei apreciere revine judecătorilor. Membrii Securității au fost dintotdeauna profesioniști ai nesincerității, ai dezinfomării și ai intoxicării. Să accepți foști angajați ai Securității ca martori în procese ce țin de actele criminale ale altor foști angajați este și antietic, și antiprofesional. Într-un comentariu la articolul pe care l-am invocat în primul paragraf, doamna Simona Deleanu, bună cunoscătoare a cazului Gheorghe Ursu a susținut că, „oricât de imoral ni s-ar părea și oricât de imoral au decurs depozițiile martorilor provenind din fosta Securitate, nu cred că o instanță ar fi putut să nu îi admită ca martori”. Opinia cercetătoarei exprimă neînțelegerea rolului pe care îl au martorii în actul de justiție. Nu există un drept „de a fi acceptat ca martor”, și nici unul, al inculpaților, de „a îi avea ca martori pe cei ce îi propun”. …. Care este explicația conivenței unor magistrați cu foștii securiști? Probabil, explicațiile țin de la caz la caz. Nu îmi permit decât să aduc în fața cititorului observațiile lui Tiberiu Lovin din articolul său, „Biografiile judecătorilor CC care au decapitat CNSAS”, publicat în luna iunie 2008. Ziaristul susţinea că nouă dintre judecătorii Curţii Constituţionale care au decis în acel an că legea privind deconspirarea Securității este în totalitate neconstituțională avuseseră relaţii cu fostul sistem. Articolul a dispărut de pe site, însă l-am conspectat la vremea respectivă. Îl citez pe Tiberiu Lovin: – Ion Vida, fost activist comunist, lector la Academia “Ștefan Gheorghiu”, un apropiat al lui Ion Iliescu, a fost expert în întocmirea Constituţiei din 1991, membru marcant al Consiliului Frontului Salvării Naţionale – Petre Ninosu, absolvent al şcolii de Securitate de la Băneasa, fost consilier al lui Ion Iliescu, fost ministru al Justiţiei în Guvernul Văcăroiu – Ion Predescu, un apropiat al lui Ion Iliescu şi Nicolae Vacaroiu, un duşman declarat al reformelor din justiţie, solicitate de UE – Nicolae Cochinescu, procuror timp de 23 de ani la Procuratura Generală a Republicii Socialiste România, fost procuror general al regimului Iliescu …. = Augustin Zegrean, avocat pe vremea regimului comunist, a fost senator FSN, între 1990 şi 1992 …. Vasile Manea Drăgulin, care a mușamalizat în anul 1985 asasinarea lui Gheorghe Ursu, a devenit procuror general al României între 1993 și 1996. Rodica Stănoiu, ministră a Justiției între 2000 și 2004, informatoare din 1963 până în 1987, a pus în fruntea unui Serviciu sensibil al ministerului pe fostul ofițer de Securitate Marian Ureche. ….” Integral: https://www.contributors.ro
“SURSE: DNA va face recurs în casație în cazul Ioana Băsescu – Elena Udrea, cale extraordinară de atac după decizia Curții de Justiție UE legată de prescripție …. În acest caz, fiica fostului președinte al României, Ioana Băsescu, și favorita lui, Elena Udrea, au primit, în primă instanță, 5 ani, respectiv 8 ani de detenție cu executare pentru corupție. Decizia fost luată după ce procurorii DNA au ajuns la concluzia că hotărârea CJUE – care permite magistraților români să nu țină cont de deciziile CCR și ÎCCJ privind prescripția și să nu mai închidă dosarele penale – se aplică și în cazurile de corupție, nu doar în cele de fraudă cu fonduri europene, evaziune și contrabandă. G4Media a scris că în mediile juridice, opiniile sunt împărțite privind impactul deciziei CJUE. Unii magistrați consultați consideră că decizia CJUE se aplică strict în procesele de fraudă cu fonduri europene, evaziune fiscală și contrabandă din moment ce CJUE a analizat o sesizare a Curții de Apel Brașov într-un dosar care vizează aceste infracțiuni. Alți magistrați susțin că, dimpotrivă, decizia CJUE vizează inclusiv dosarele de corupție în condițiile în care hotărârea vorbește de riscul de impunitate în fața legii prin aplicarea hotărârilor CCR și ÎCCJ, iar prin Tratatul de aderare la UE (TUE), România s-a angajat să combată și corupția, nu doar frauda cu fonduri europene. În plus – au explicat magistrați pentru G4Media.ro – decizia CJUE a înlăturat interpretarea Înaltei Curți potrivit căreia deciziile CCR privind prescripția reprezintă lege penală mai favorabilă și retroactivează până la 1 februarie 2014, data intrării în vigoare a noului Cod penal. Iar argumentația CJUE este valabilă și în cazul dosarelor de corupție, nu doar al celor de fraudă cu fonduri europene. ….” Integral: https://www.g4media.ro
“Opinie Iulian Anghel, editor politic ZF: Mânca-v-ar păduchii şi ploşniţele! Biblioteca Naţională, de pe Cheiul Dâmboviţei, a fost închisă din cauza ploşniţelor. Pentru cine n-a trecut prin oroarea asta, dau un sfat: aruncati-vă mobila din casa. Toată. Nu încercaţi remedii de mii de lei, nu ţine. În special aduci acasă ploşniţe de prin hoteluri pentru că acolo, în afara de a schimba lenjeria de pat şi a da cu aspitatorul, angajaţii nu fac nimic în plus. Ploşniţele sunt fiinţe mici, aproape ca nu le vezi, şi se pot ascunde în haine sau în genţi. Şi trăiesc în ţesătura paturilor. Iar noaptea ies şi te papa de ti-e groază să mai închizi ochii. Dar la Biblioteca Naţională nu sunt paturi. Nu sunt canapele. De unde atunci, în această clădire nouă, ploşniţe şi câte, de vreme ce trebuie să închizi o clădire mamut, de 60.000 de metri pătraţi? Păi înseamnă că mizeria este cât casa, daca ploşniţele de pat s-au adaptat la mobilierul dintr-o sală de lectură sau dintr-o sală de conferinţe. Având în vedere că o ploşniţă depune, în medie, şase ouă pe zi să se socotească câte ploşniţe sunt în clădirea de 60.000 de metri pătraţi a Bibliotecii Naţionale şi câţi amărâţi se luptă acum în propriile lor case cu ploşniţele doar pentru că s-au dus să împrumute o carte sau că citească 40-50 de pagini în sala de lectură a Bibliotecii Naţionale. …..Hotnews.ro scrie azi că primarul sectorului 3, Robert Negoiţă, a amenajat, pe un teren gol de zeci de ani – un teren de 11 hectare din inima Bucureştilor, invadat de mărăcini, cunoscut drept “Esplanada” – un parc şi terenuri de tenis. Doar că, deşi este în Sectorul 3, terenul Esplanada dintre cheiul Dâmboviţei şi Bulevardul Unirii nu este al primăriei, ci al Ministerului Dezvoltării. Iar, spune Hotnews.ro, Ministerul Dezvoltării cere acum ca spaţiul să fie adus la „starea iniţială”. Păi starea iniţială este cea de paragină. …. Vis-a-vis de Esplanada, peste Bulevardul Unirii, este Curtea Suprema de Justiţie. Cu mulţi ani în urmă, a apărut ideea ca Esplanada să devină „Cartierul Justiţiei”…..” Integral: https://www.zf.ro
“Banca austriacă Raiffeisen Bank International nu a părăsit nici acum Rusia În ianuarie 2023, a doua mare bancă austriacă, Raiffeisen Bank International, a publicat un profit record de 3,6 miliarde de euro pentru anul 2022. Dar 60% din aceste profituri provin de la filiala sa din Rusia, care are două milioane de clienți și a cărei conducere a declarat că „ia în considerare toate opțiunile” de la începutul războiului, inclusiv o vânzare, dar până acum nu a luat nicio decizie, scrie Le Monde. La un an și jumătate de la începutul războiului din Ucraina, Raiffeisen Bank nu pare să fie pe cale să părăsească Rusia, în pofida presiunilor exercitate de Banca Centrală Europeană (BCE) și de Oficiul pentru controlul activelor străine (Office of Foreign Assets Control – OFAC), un organism de reglementare financiară din SUA, relatează Meduza, un site în limba rusă cu sediul în Letonia, într-un articol publicat joi. Raiffeisen Bank a acumulat aproximativ 4 miliarde de euro în Rusia. „Dar restricțiile privind circulația capitalului, introduse de autoritățile ruse ca răspuns la sancțiunile occidentale, fac dificilă retragerea profiturilor băncii fără pierderi majore”, subliniază Meduza. Raiffeisen Bank nu este singura bancă occidentală care continuă să facă afaceri în Rusia. Acesta este și cazul, de exemplu, al UniCredit din Italia. ….” Integral: https://www.g4media.ro
“Cine este Pionierul, noul comandant al trupelor Wagner din Belarus. E născut la Cernăuți și are un trecut tenebros (Foto & Video) În urmă cu o săptămână, pe 19 iulie, Evgheni Prigojin s-a reunit cu mercenarii Wagner lângă Osipovici, în Belarus. În timpul acestei întâlniri, a discutat despre viitorul grupării paramilitare și, într-un gest simbolic, i-a înmânat un steag cu emblema Wagner unui bărbat cunoscut, despre care a spus că este din acel moment liderul „grupării bieloruse”. Nu se știa despre el decât că i se spune „Pionierul”, astfel că jurnaliștii au început să sape să afle mai multe informații, iar cei de la proiectul „Toți Ochii pe Wagner” și de la publicația bielorusă Nașa Niva i-au aflat adevărata identitate. Astfel, se pare că numele său este Serghei Ciubko, are 47 de ani și este la origini ucrainean. S-a născut în Cernăuți, iar apoi părinții săi au emigrat în Rusia, la începutul anilor 1990, potrivit Kiev Post. Între 1994 și 2002, a fost membru al Forțelor Aeriene ale Rusiei. Nașa Niva scrie că Ciubko a luptat în Cecenia, în conflictul din 1994. După ce a ieșit din armată, în 2003, chiar dacă nimic din CV-ul său nu-l recomanda, neavând niciun fel de studii superioare, Ciubko a fost numit în fruntea administrației locale a Novorossisk, iar în 2005 a devenit adjunct în cadrul aceleiași administrații. Abia în ianuarie 2017 el s-a întors la cariera militară și s-a alăturat Grupului Wagner, participând la mai multe misiuni în Siria. Și aici a avansat rapid. După doar un an, a fost numit șeful operațiunii Wagner în Ghouta de Est (o zonă rurală din sud-vestul Siriei care înconjoară orașul Damasc – n.red.). În 2019, a fost relocat în Libia, ca șef al forțelor Wagner în regiune. S-a întors în Rusia în 2020, după ce mercenarii au început să fie atacați de aviația americană în țara din nordul Africii, dar în iunie 2021 Ciubko s-a dus în Siria, pentru ca o lună mai târziu să fie trimis să conducă forțele Wagner din Republica Central Africană. …. Rămâne de văzut care este misiunea sa din Belarus. Amintim că președintele Alexandr Lukașenko a fost la finalul săptămânii trecute în Rusia și, într-o întâlnire cu Vladimir Putin, a provocat zâmbetul acestuia după ce i-a spus că mercenarii Wagner își doresc mult „să viziteze” Polonia. Astfel de declarații au determinat Varșovia să întărească securitatea la granița cu Belarusul și să înceapă pregătirile unui batalion special, a cărui sarcina va fi să lupte cu mercenarii Wagner, dacă se va ajunge în acest punct. ….” Integral: https://spotmedia.ro
“PSD şi PNL mai inaugurează o dată podul de la Brăila ca să abată atenţia de la azilele groazei …. La inaugurare vor participa clovni, saltimbanci, cel mai mare sobor de preoţi din estul ţării şi mai bine de 20 de food truckuri, iar Marcel Pavel va susţine un recital „epic, mai ceva ca legendarul festival IntenCity de la Craiova™”, asigură reprezentanţii PSD şi PNL. „Vă garantăm că nimeni nu a mai văzut aşa o inaugurare de pod, şi nici n-o să mai avem vreodată ocazia, aşa că hai să fim cu toţii foarte atenţi la ea.” „Un moment istoric, pentru că vorbim despre cel mai mare pod suspendat construit vreodată în România şi al treilea din Europa”, a declarat premierul Ciolacu, întrebat despre condiţiile inumane din azilele de bătrâni. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro
“Incertitudinea fiscală de la Guvern îi încurcă planurile lui Isărescu. Majoritatea analiștilor financiari cred că vom vedea taxe mai mari care se vor duce în inflație și creșteri ale ratelor la credite În contextul deficitului bugetar ridicat și anticipațiilor de majorare de taxe indirecte, încrederea în economie s-a redus. De asemenea, observăm o revenire a anticipațiilor inflaționiste; s-au majorat atât inflația anticipata pentru următoarele 12 luni, cât și rata de dobândă ROBOR 3M”, spune vicepresedintele Asociatiei CFA Romania Adrian Codirlașu. Opinia lui este împărtășită și de alți economiști în rapoartele transmise investitorilor. Modul confuz și lipsit de transparență cu care Guvernul lucrează pentru a acoperi derapajul cheltuielilor față de cât se încasează la buget este subliniat și într-un raport transmis în urmă cu câteva zile de BRD, care evocă posibilitatea creșterii unor taxe indirecte. „Există incertitudini și riscuri demne de remarcat care înconjoară perspectivele inflației, care decurg atât din mediul intern, cât și din cel extern mediu: i) continuarea războiului în Ucraina și viitoarele decizii politice privind acțiunile de represalii, ii) gradul și amploarea impactului monetar înăsprirea politicilor de către marile bănci centrale asupra activității economice/financiare globale stabilitate, iii) deciziile viitoare ale țărilor OPEC+ cu privire la producția de petrol, iv) modalitățile de reducere a decalajului fiscal de către Guvern (creșteri indirecte de impozite!?)”, arată raportul BRD. Printre taxele și impozitele indirecte se numără taxa pe valoarea adăugată (TVA, care este mai degrabă taxă decât impozit), taxele vamale și accizele la tutun, alcool și energie. Economiștii CFA România calculează un indicator privind încrederea în economie, nivelul acestuia fiind în scădere în luna iunie (o scădere consistentă, de aproape 5 puncte procentuale), dar care este peste valoarea-prag de 50. Rata anticipata a inflatiei pentru orizontul de 12 luni a crescut la valoarea medie de 8,21%. In ceea ce priveste cursul de schimb EUR/RON, 94% dintre participanti anticipeaza o depreciere a leului in urmatoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuala). Astfel valoarea medie a anticipatiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,9894 lei pentru un euro, in timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului anticipat este 5,0438 lei pentru un euro, valori in scadere fata de cele inregistrate in exercitiul anterior…..” Integral: 
“Ce înseamnă decizia Curții de Justiție a UE privind prescripția. De ce riscă să genereze multă confuzie …. Cu toată presiunea la care sistemul judecătoresc a fost supus în unele momente ale istoriei recente, inclusiv ameninţarea pusă în practică în unele situaţii de a răspunde disciplinar pentru îndrăzneala de a sesiza CJUE atunci când judecătorul cauzei sesizează că se pune problema unui conflict între o reglementare naţională sau o practică naţională – aici CJUE se referă la practică inclusiv în raport de deciziile CCR sau ÎCCJ obligatorii, cum sunt cele de dezlegare prealabilă sau recurs în interesul legii – şi eficacitatea deplină a normelor UE (a se vedea cazul unor judecători faţă de care în cazuri similare au fost declanşate acţiuni disciplinare), au existat şi există judecători care-şi îndeplinesc misiunea publică legată de sesizarea CJUE cu privire la posibile astfel de conflicte. De aceea, gestul colegilor de la Curtea de Apel Braşov care au sesizat CJUE cu această cauză soluţionată trebuie apreciat. În această cheie aş citi punctul 2 al hotărârii CJUE care consacră, aspect constant în jurisprudenţa CJUE, principiul supremaţiei dreptului UE faţă de reglementările naţionale şi practicile naţionale, inclusiv deciziile CCR şi ÎCCJ dacă acestea din urmă sunt contrare unor dispoziţii ale dreptului UE. …. CJUE spune cu subiect şi predicat (paragraful 134 din hotărâre) că instanțele naționale sunt instanțe ale UE, astfel că au atributul conferit de tratatele constitutive de a „face tot ceea ce este necesar pentru a înlătura o reglementare sau o practică naţională care ar constitui eventual un obstacol în calea eficacităţii depline a normelor dreptului Uniunii”. Cu alte cuvinte, responsabilitatea instanțelor naționale de a aplica direct dreptul UE este primordială, inclusiv privind cauzele penale ce au ca obiect fraudele grave legate de interesele financiare ale UE. O altă certitudine este aceea că sunt câteva autorităţi naţionale arătate cu degetul de hotărârea CJUE. Astfel, tot cu subiect şi predicat, decizia CJUE nu menajează câteva autorităţi constituţionale româneşti, ale căror pasivitate sau greşită interpretare a normelor de drept UE şi ale jurisprudenţei CJUE sunt fără menajamente scoase în evidenţă. În primul rând, legiuitorul român, Parlamentul, iese foarte şifonat din această poveste. Este greu de explicat cum de Parlamentul a stat în pasivitate patru ani de zile de la momentul la care CCR a publicat prima decizie cu privire la problema întreruperii prescripţiei răspunderii penale (25 iunie 2018, actul normativ a fost adoptat de abia la data de 30.05.2022 sub presiunea, să recunoaştem, a Comisiei Europene în cadrul MCV, condiţie printre altele ca Comisia să propună renunţarea la MCV – a se vedea paragraful 90 din Hotărârea CJUE). Sigur, dincolo de a vorbi de responsabilităţile şi culpa Parlamentului (dacă poate fi tras la răspundere pentru astfel de acţiuni/inacţiuni), rămâne gustul amar că mii de infracţiuni aflate pe rolul instanţelor şi în care sute de oameni din sistemul judiciar au investit energie, bani publici s-au încheiat brusc din cauza inactivităţii legiuitorului. Şi asta în condiţiile în care, a propos de responsabilitate, art. 147 alin. 1 din Constituţie prevede un termen de 45 de zile în care Parlamentul sau Guvernul ar trebui să pună în acord dispoziţiile declarate neconstituţionale cu Constituţia României. Comparaţi termenul de 45 de zile cu perioada de peste 1450 de zile cât i-a trebuit legiuitorului derivat (Guvernul României) să-şi îndeplinească rolul constituţional. Şifonată iese şi ÎCCJ. Care se presupune că ar fi trebuit să cunoască şi să aplice, la rândul ei, principiul supremaţiei dreptului UE. ….” Integral: 
“Camera Deputaților, dată în judecată. Cum vor să-și recupereze banii parlamentarii sancționați cu reducerea indemnizației Deputații AUR care au fost sancționați pentru scandalul făcut în ședința de plen din 10 mai au cerut în instanță anularea sancțiunii care prevede reducerea indemnizației cu 50%. Șase deputați AUR au fost sancționați de către Biroul Permanent, decizie confirmată apoi de plen, pentru scandalul făcut în ședința din 10 mai, când au încercat să împiedice adoptarea unui proiect de lege prin blocarea accesului la tribună a președintelui de ședință, concomitent cu urlete, scandări și alte procedee nepermise în practica parlamentară. Deși nu sunt primii sancționați pentru acest tip de comportament, cei șase au dat în judecată Camera Deputaților, în condițiile în care sunt primii pentru care s-a decis reducerea indemnizației cu 50% pentru șase luni, pe lângă limitarea duratei intervențiilor în plen la 10 secunde pentru o perioadă de trei luni. Reducerea indemnizației, o năpastă de nesuportat Cei șase deputați care au fost 
“Manager de spital, despre exodul medicilor: ”În fiecare lună, medicii rezidenți primesc între 6.000 și 9.000 – 10.000 lei. Nu învață gratis, ca în facultate. Primesc bani pentru că se pregătesc să devină medici primari, specialiști. Acești bani nu pică din cer. Ar fi normal să dea ceva înapoi statului” Managerul Spitalului „Sfântul Sava” din Pantelimon, Alina Ion, cere, în contextul în care tot mai mulți medici aleg să profeseze în străinătate, ca absolvenții de medicină să fie obligați să profeseze în România, după terminarea studiilor, o perioadă minimă egală cu durata rezidențiatului, a specializării pe care a efectuat-o pe bani publici. De asemenea, solicită ca aceștia să primească certificatul de bune practici în vederea practicării profesiei de medic în afara țării doar după ce achită statului român cheltuielile cu școlarizarea pe durata rezidențiatului. ”Sute de milioane de euro cheltuiește statul român cu școlarizarea medicilor. Dacă în 1990, în România profesau în jur de 39.000 de medici, în ultimii zece ani, țara noastră a pierdut 40.000 de medici, care au ales să plece în străinătate, după ce și-au încheiat studiile de specialitate. Susțin întrutotul libertatea, deci și libertatea de mișcare a medicilor. Însă, la fel de ferm, susțin și că românii merită să fie tratați bine, în conformitate cu eforturile financiare pe care le fac pentru a pregăti specialiști. Studiile de specialitate în medicină comportă cheltuieli mari din partea statului, în primul rând cu salariile pe care le plătește lunar medicilor rezidenți. În fiecare lună, medicii rezidenți primesc între 6.000 și 9.000 – 10.000 lei. 
“Banca Mondială: Povestea celor două Românii / Contractul social al României e sub tensiune din cauza sentimentului de sărăcie / Cele 9 priorități Dezvoltarea socioeconomică a României din ultima perioadă ilustrează aceeași „poveste a celor două Românii”: una urbană, dinamică și integrată în UE, o alta rurală, săracă și izolată, arată 
“Profesor de economie: Îți trebuie vreo 2-3 salarii medii pentru un sejur de o săptămână la Sinaia. După creșterea TVA în HORECA, cele mai fericite vor fi supermarketurile Economistul Cristian Păun, profesor universitar la ASE, critică preţurile exorbitante tarifele practicate pe Valea Prahovei şi spune că, pentru o vacanță, o familie cu doi copii va cheltui până la 3 salarii medii pe economie. Cristian Păun consideră că, în acest context, cea mai proastă idee este să crești TVA pentru HORECA și salariul minim, măsuri discutate la nivelul coaliţiei pentru a aduna bani la buget. “O urcare la Babele dus-întors cu telecabina a ajuns 190 de lei/persoană. O familie cu doi adulți și doi copii scoate din buzunar 600 de lei pentru o plimbare la Babele. Anul trecut era cam 60 lei / persoană. O apă la restaurant 15 lei. O supă de roșii 20 de lei. O bere la sticlă de 330 ml 12-15 lei. Mâncarea mai scumpă cu minim 20% ca în Centrul Vechi din București. Prețurile sunt din Sinaia. Cazarea, la fel, mai scumpă cu 20%. Foarte scump dacă le aduni pe fiecare. Îți trebuie vreo 2-3 salarii medii pentru un sejur de doi adulți și doi copii de o săptămână. Minim. Cea mai proastă idee este, într-un astfel de context, să crești TVA pentru HORECA și salariul minim. Care mai este logica să dai vouchere de vacanță și să supraimpozitezi sectorul? Plimbi bani ca să spui că faci lucruri pentru popor. Politici publice care se anulează reciproc. Te țin pe loc, nu te împing în față… Cele mai fericite vor fi supermarketurile din stațiuni!” scrie pe 
“Coaliția discută creșterea de taxe, mediul de afaceri avertizează ca „măsurile fiscale disperate” vor avea efect de bumerang .… „Modificarea sistemului de taxe, un subiect care recent a luat amploare în spaţiul public, este inevitabilă pe fondul unei tot mai probabile depăşiri a ţintei de deficit bugetar pentru acest an, situaţie care ar putea duce la pierderea unor fonduri europene şi la creşterea costului de împrumut pentru stat. Reducerea surselor de finanţare ar avea impact imediat în creşterea economică. Însă situaţia actuală are rădăcini adânci într-o perioadă lungă în care schimbările de taxe şi impozite s-au făcut ad hoc, fără analize, fără studii de impact şi, practic, au subţiat baza de impozitare, afectând echitatea fiscală. Cu alte cuvinte avem o problemă sistemică ce nu poate fi rezolvată cu câteva reglaje, ci printr-o abordare diferită care să vizeze atât sistemul de taxare, cât şi administrarea fiscală, politica bugetară, salarizarea în sectorul public, pensiile, modul în care sunt cheltuiţi banii publici, pentru că în caz contrar, ne vom confrunta din nou cu aceleaşi probleme ca cele care trebuie rezolvate astăzi”, consideră Daniel Anghel, liderul serviciilor fiscale şi juridice PwC România. Potrivit acestuia, situaţia finanţelor publice este bine cunoscută, de aici şi obiectivele asumate prin PNRR la capitolul reforma fiscală, care au scopul de a remedia problemele actuale. În acest context, reprezentantul PwC aminteşte că Banca Mondială (BM) a livrat un raport de analiză a sistemului fiscal la finalul anului trecut, care ar fi trebuit să fie publicat şi pus în dezbatere publică la acel moment. La rândul său, Andreea Negru, preşedinta Asociaţiei pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton (ADAA), atrage atenția că eventuale taxe şi impozite noi ar trebui introduse de anul viitor şi corelate cu reduceri de cheltuieli bugetare. În caz contrar, spune ea, „măsurile fiscale disperate vor crea o prăpastie între mediul de afaceri şi stat”. …..” Integral: 
“Dependența economică europeană Pandemia și războiul din Ucraina au lansat acut tema deglobalizării, adică orientarea fluxurilor de aprovizionare între blocuri comerciale cu orientări democratice. Recent, Comisia Europeană a realizat o analiză completă cu privire la nivelul de dependență economică pe care îl au statele membre și, invers, gradul de dependență al altor țări terțe de mărfurile din Uniunea Europeană. Astfel, Uniunea Europeană este dependentă de 137 de produse care vin din import din state terțe. Aceste produse reprezintă 6% din totalul importurilor. Economiile din care vin cele mai multe produse de care Europa este dependentă, peste jumătate din total, sunt China, Brazilia și Vietnam. În ceea ce privește etapele de prelucrare, 16% sunt materii prime, 57% sunt bunuri intermediare și 27% sunt produse finale. Comisia Europeană precizează în studiul realizat că după constatarea primului cerc de dependențe ar trebui analizate separat, cu statele membre și cu companiile, așa-numitele dependențe strategice. De exemplu, există 99 de produse legate de materii prime sau prelucrate și de substanțe chimice, precum cobalt, litiu, aluminiu, crom, nichel plus alte 40 de produse chimice. Un alt grup de dependențe al Uniunii Europene este legat de sistemul de sănătate. Astfel, 14 produse sunt dependente de importul de mărfuri din state din afara Uniunii Europene, așa cum se întâmplă, de exemplu, cu articolele de îmbrăcăminte de protecție, fapt care în perioada pandemiei a devenit atât de clar. Totodată, există și o dependență de antibiotice, vitamine sau hormoni care sunt concentrate în câteva state de import. De asemenea, Uniunea Europeană are o dependență și față de produsele industriei de energie regenerabilă și în domeniile digitale și electronice. În acest sens, sunt câteva produse vulnerabile, precum magneți permanenți, acumulatori, motoare electrice, radio receptoare, laptopuri sau telefoane mobile. De exemplu, mai multe tehnologii legate de hidrogen, de la care europenii au așteptări mari pentru viitorul apropiat, depind de importurile de electrolizoare și pile de combustibil. De asemenea, un domeniu deja cunoscut este cel al semiconductorilor. Mai există două sectoare în care dependențele europene față de terți sunt prezente, apărare și aerospațial, dar, studiul Comisiei Europene nu a identificat date relevante din motive de confidențialitate. Multe companii care activează în aceste industrii preferă să rămână discrete față de gradul de dependență de materii prime sau semifabricate venite din import. Europa nu este singura care se ocupă de dependența economică. SUA și China fac și ele analize pe această temă. Statele Unite ale Americii, de exemplu, se preocupă de diversificarea surselor de aprovizionare și de consolidarea lanțurilor de furnizori. China a inclus în planul cincinal un obiectiv legat de reducerea dependențelor externe. ….” Integral: 
“Zeci de centre din București au fost suspendate sau închise. Unele sunt deținute de firme în top 10 cifră de afaceri pe domeniul lor de activitate La finalul săptămânii trecute s-a încheiat prima parte a verificării centrelor rezidențiale destinate persoanelor vârstnice, persoanelor adulte cu dizabilități și celor destinate copiilor din București, anunță Prefectura Capitalei. Din cele 69 de centre suspendate sau închise, unele sunt cu cifre de afaceri de ordinul milioanelor de lei. Au fost controlate cele 201 centre licențiate existente în București, conform unui comunicat al Prefecturii Capitalei trimis luni, 24 iulie. Dintre cele licențiate, 104 sunt centre pentru copii, 75 pentru persoane vârstnice, 21 pentru persoane cu dizabilități și un centru pentru persoane dependente. …. Valoarea totală a amenzilor date se ridică la 8,8 milioane lei. Au fost instrumentate 5 dosare penale. Au fost identificate 6 centre clandestine. Au fost descoperite societăți/asociații care au obținut acreditarea, dar nu s-au licențiat. În total, 150 de astfel de cazuri. Dintre acestea, aproximativ 50 figurează cu personal de specialitate încadrat, mai arată Prefectura Capitalei. …. Dintre cele 69 de centre pentru care s-au dispus măsuri de închidere/suspendare, 20 sunt de stat. Restul de 49 sunt deținute de firme private sau de către fundații și asociații. În lista aceasta apar și centre deținute de firme aflate în top 10 companii la nivel național, clasament realizat pe baza cifrei de afaceri pe 2022. …. De exemplu, Direcția de Sănătate Publică București a dispus suspendarea activității pentru „Cămin pentru persoane vârstnice AFFINITY POLIZU”, începând cu data de 20.07.2023, deținut de firma AFFINITY LIFE CARE SRL. Aceasta a avut o cifră de afaceri de 8,8 milioane lei și o pierdere de 421.532 lei în 2022. A fost pe locul întâi la nivel național, raportat la cifra de afacere, pe grupa CAEN 879 (Alte activități de asistență socială, cu cazare) în 2022, conform Termene.ro. …. În cazul Căminului privat pentru bătrâni Sf Cuvioasă Parascheva, deținut de firma SC Corsica Obiect SRL, autoritățile au cerut „oprirea temporară prestare servicii” în trei corpuri ale azilului. SC Corsica Obiect SRL a fost pe locul 2 la nivel național, pe baza cifrei de afacere de anul trecut, pentru obiectul de activitate 873 „Activități ale căminelor de bătrâni și ale căminelor pentru persoane aflate în incapacitate de a se îngriji singure”, conform Termene.ro. ….” Integral: 
“
“Ședință decisivă la DNA pentru interpretarea deciziei CJUE privind prescripția / Se aplică și în dosarele de corupție? / Miza: Vor declara procurorii recurs în casație în cazul Ioana Băsescu – Elena Udrea? …. Procurorii vor analiza dacă hotărârea CJUE – care permite magistraților români să nu țină cont de deciziile CCR și ÎCCJ privind prescripția și să nu mai închidă dosarele penale – se aplică și în cazurile de corupție, nu doar în cele de fraudă cu fonduri europene, evaziune și contrabandă. În mediile juridice, opiniile sunt împărțite privind impactul deciziei CJUE. Unii magistrați consultați de G4Media.ro consideră că decizia CJUE se aplică strict în procesele de fraudă cu fonduri europene, evaziune fiscală și contrabandă din moment ce CJUE a analizat o sesizare a Curții de Apel Brașov într-un dosar care vizează aceste infracțiuni. Alți magistrați susțin că, dimpotrivă, decizia CJUE vizează inclusiv dosarele de corupție în condițiile în care hotărârea vorbește de riscul de impunitate în fața legii prin aplicarea hotărârilor CCR și ÎCCJ, iar prin Tratatul de aderare la UE (TUE), România s-a angajat să combată și corupția, nu doar frauda cu fonduri europene. În plus – au explicat magistrați pentru G4Media.ro – decizia CJUE a înlăturat interpretarea Înaltei Curți potrivit căreia deciziile CCR privind prescripția reprezintă lege penală mai favorabilă și retroactivează până la 1 februarie 2014, data intrării în vigoare a noului Cod penal. Iar argumentația CJUE este valabilă și în cazul dosarelor de corupție, nu doar al celor de fraudă cu fonduri europene. Cert este că pe rolul CJUE există cel puțin trei cauze similare – 
“Umilirea MAE …. Prim-ministrul României, fudul, îl primeşte pe Prim-ministrul Ungariei, în biroul său de la Palatul Victoria. În spate, rafturile goale ale bibliotecii. Vi se pare că, în afară de cărţi, mai lipsea cineva din fotografie? Exact. Ministrul de Externe. Nu este normal ca la o vizită de un asemenea nivel ministrul de Externe să fie ţinut la uşă. (Vorba vine: actualul ministru de Externe nici nu a ajuns până acolo). Episodul este doar unul dintr-un serial care continuă de ceva vreme. Se numeşte “Umilirea Ministerului de Externe al României”. Are foarte puţini spectatori. În parte, pentru că actorii distribuiţi în aceste roluri sunt figuranţi mărunţi. Publicul habar nu are nici sunt şi nici nu ar avea de ce. Fac un test chiar acum. Spuneţi repede numele individului care ocupă acum scaunul pe care a stat, cândva, un Titulescu sau un Pleşu. Tăcere?… Exactly my point. Erau vremuri când cuvântul României mai conta pe scena internaţională. S-au dus. Acum reprezentanţii României au ajuns clovnii scenei diplomatice. Alt episod: ambasadorul României din Kenya. Omul a comparat un grup de diplomaţi africani cu o ceată de maimuţe. Firesc, aceia s-au indignat. MAE a fost nevoit să îşi recheme angajatul. Marea problemă este alta. Dincolo de gafele de stil, de protocol, există o lipsă de credibilitate în chestiuni importante, chiar vitale. Luaţi, spre exemplu, chestiunea extrădărilor. Am lucrat pentru un Preşedinte în al cărui mandat au fost aduşi pe sus, legaţi, infractori care fugiseră în lumea largă. Unul prin Indonezia, altul în Madagascar, altul în Kenya, altul prin Statele Unite. Sub actualul Preşedinte, se vede treaba că este imposibil să aduci pe cineva din Serbia. Sau, mai îngrijorător, chiar din Uniunea Europeană. Internetul este plin de borfaşi care fac streaming live din vilele lor de lux din Italia sau din Grecia. Desigur, implicat în acest fiasco este şi ministrul Justiţiei, nu doar cel de Externe. Ca să apreciaţi până unde a scăzut Ministerul de Externe, este suficient să vizitaţi site-ul acestuia. Arată exact la fel cum arăta pe vremea când eram eu ambasador: acum mai bine de zece ani. În fine, poate că au un design de excepţie, cine ştie. Dar conţinutul? De pe prima pagină aflăm, cu poză, că actualul ministru s-a întâlnit cu… ambasadoarea Republicii Tunisiene în vizită de rămas-bun. Asta a fost important în relaţiile externe ale României? Sau pe scena internaţională? Să facem o comparaţie rapidă. Pe prima pagină a MAE al Finlandei este ceva despre “agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei”. Pe prima pagină a MAE al Greciei, despre declaraţiile ministrului grec de resort la Consiliul pentru Afaceri Externe al UE. La MAE al Poloniei, despre convocarea ambasadorului Federaţiei Ruse la Varşovia, unde respectivul a fost servit cu un protest dur faţă de punerea în discuţie a graniţelor poloneze. Nimeni nu îi obligă pe angajaţii din MAE al României să se pună în posturi atât de ridicole. O fac singuri. Atâta ştiu, atâta pot. Cel mai recent episod este cel în care protagonistul principal este Viktor Orban, actualul Prim-ministru al Ungariei. Personajul este un provocator de profesie. L-a păcălit întâi pe actualul Prim-ministru al României care s-a afişat, naiv, cu el la Bucureşti, declarând că avem de-a face cu “începutul unei frumoase prietenii”. Are Marcel Ciolacu consilieri de politică externă? (Pe hârtie, se pare că da). Citeşte presa? (Judecând după semne, nu). Ar fi trebuit să ştie că Viktor Orban este un populist rusofil pus pe scandal. Care, predictibil, a făcut declaraţii scandaloase la adresa României îndată ce a ajuns la Tuşnad, de la Bucureşti. Şi la adresa Uniunii Europene, despre care a spus că “se face de râs singură”. Însă cea mai mare eroare a comis-o MAE de la Bucureşti. După ce a fost exclus de la discuţia dintre Ciolacu şi Orban, normal ar fi fost ca ministrul de Externe, dacă ar fi făcut un calcul rapid, să îl lase pe primul să deconteze dezastrul de imagine. ….” Integral: 
“Blidul ministrului Boloș. De ce am pune bănuțul? …. Problema nu este așadar, nici moral, nici economic, dacă ceea ce propune dl Boloș este corect pe partea de sporire a forței bănuțului prin asocierea cu alți bănuți. Și când vrem să facem cadou unui membru al unui grup, la muncă, între prieteni, este cu mult mai eficient ca toți să pună nişte bani și să fie cumpărat ceva mai important, din care sărbătoritul chiar să înțeleagă ceva, decât să vină fiecare cu mizilicul lui. E firesc ca România să aibă oroare de cooperative după trauma comunistă, dar realitatea este că nu poți face agricultură eficientă economic pe suprafețe mici, după cum nu rezolvi mare lucru dacă fiecare își vinde doar mărul și căpșuna lui. Problema e la celălalt capăt. „Când toți bănuții din acel blid, din acea farfurie, se strâng, cu suma aceea poți să faci ceva”, spune ministrul Boloș
“PNRR: Am ratat 30 de jaloane în 2023. Ce a solicitat Comisia, ce au făcut guvernele României …. La jumătatea anului 2023, sunt neîndeplinite 30 dintre cele 49 de jaloane ce trebuiau atinse în primele 2 trimestre ale anului. Toate aferente cererilor 3 și 4 din PNRR. Ce (mai) e de negociat în PNRR Revenind la avertismentul premierului Ciolacu, renegocierea PNRR vizează două mari capitole: – Introducerea componentei REPowerEu, care ar aduce un plus 1,4 miliarde de euro pentru finanțarea de proiecte în domeniul energetic.. – Planul privind reducerea alocării PNRR. Această ajustare (minus 2 miliarde euro din componenta granturi) este un efect al performanței economice înregistrate pe hârtie de România. … Cum ambele probleme care vizează modificări PNRR au fost transmise de mult timp autorităților române, recomandarea Comisiei Europene a fost ca planurile de modificare să fie transmise la Bruxelles până la sfârșitul lunii aprilie 2023, pentru ca procesul de analiză și aprobare să poată fi finalizat tot anul acesta. România însă a avut alte priorități – PNL și PSD se pregăteau de rotația guvernamentală. În consecință, niciunul dintre cele 2 planuri nu au fost depuse oficial la Bruxelles, deși discuții informale au avut loc, în special pe componenta RePowerEU. …. În discuțiile informale, oficialii Comisiei au respins majoritatea propunerilor și au sugerat Guvernului să aloce majoritatea banilor proiectelor de reabilitare energetică a clădirilor. În ciuda acestor recomandări, România încearcă și azi să meargă mai departe, fără șanse, tot cu canalele de irigații propuse de Petre Daea (”reconvertite” ecologic cu plasarea de panouri solare peste acestea pentru producere de energie verde) și cu finalizarea hidrocentralelor construite în arii protejate. …. A treia cerere de plată oricum nu poate fi depusă până ce CCR nu se pronunță pe noua lege a pensiilor speciale – jalon ”roșu” pentru această a treia cerere. Și nici atunci plata efectivă a banilor nu este garantată pentru că, până acum, Comisia nu a anunțat dacă această lege îndeplinește standardele Bruxelles. …. Două reforme majore ce trebuiau făcute în prima jumătate a anului nu s-au realizat: noua Lege a Pensiilor și noua Lege a Salarizării. În legătură cu acestea, noul ministru al Muncii a anunțat sâmbătă că săptămâna viitoare începe discuțiile cu Comisia Europeană și cu Banca Mondială. Mai lipsesc două reforme: modificarea Codului Fiscal și noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, despre care s-a anunțat că dezbaterile încep abia în toamnă deși trebuia aprobat în primăvară. ….” Integral: 
“Deschideți școlile pentru copii: sărăcia îi pierde pe drum și am ajuns să-i vedem doar în statisticile de la examene .… – România înregistrează un procent de 15,6% al tinerilor între 18-24 de ani care au absolvit cel mult gimnaziul, deși ținta fixată de România, în 2010, a fost de reducere a fenomenului la 11,3%, până la sfârșitul anului 2020. – Sărăcia și riscul de excluziune socială au repercusiuni asupra șanselor copiilor vulnerabili de a obține o medie peste 5 la Evaluarea Națională. – La fel ca cele mai multe fenomene negative din domeniul educației, neparticiparea la învățământul preșcolar afectează în mod disproporționat copiii din mediul rural, rata de înscriere în învățământul preșcolar la vârsta de 5 ani situându-se la 87,8% în cazul copiilor de la orașe, față de doar 80,9% în cazul celor de la sate. – 79% dintre copiii romi cu vârste cuprinse între 0 și 17 ani sunt expuși riscului de sărăcie, iar în 2020, 51% dintre copiii romi cu vârste cuprinse între 6 și 15 ani au frecventat școli în care „toți colegii sau majoritatea colegilor sunt romi”. – Organizația Salvați Copiii România anunță extinderea programului de educație remedială estivală pentru copiii vulnerabili și deschiderea grădinițelor estivale, ajunse la cea de-a 26-a ediție. …. 
“Baconschi îi răspunde preotului Calistrat, care susține că 10% din banii de la nuntă trebuie dați Bisericii: „Nu, părinte, nu Dumnezeu e prost!” Teologul Teodor Baconschi, una dintre vocile conservatoare din România și apărător al BOR, îi dă o replică dură preotului Calistrat Chifan de la Mănăstirea Vlădiceni (Iași), care a susținut că 10% din banii de la nuntă trebuie dați Bisericii. …. 
“Claudiu Năsui: Impozite mai mari înseamnă o colectare și mai mică la buget …. Guvernul Ciolacu intenționează să majoreze din septembrie salariul minim brut de la 3.000 la 3.300 de lei. Claudiu Năsui spune că ”salariul minim în România este folosit de Guvern ca o armă fiscală. Atunci când cresc salariul minim, cresc automat și încasările statului, pentru că salariul minim este extrem de impozitat în România. România nu are, precum alte state europene, deduceri care să ușureze povara fiscală pe muncă, pe salariile mici și atunci el este folosit ca un mod de a aduce mai mulți bani la buget. Criza bugetară fiind foarte mare, folosesc această armă în momentul acesta”. Fostul ministru al Economiei critică 
“Coaliția de guvernare caută un „Traian Băsescu 2” care să anunțe noul pachet de măsuri de austeritate Exact în ziua de 6 mai 2010, președintele țării de atunci, Traian Băsescu, anunța un pachet de măsuri de austeritate și anume o reducere a fondului de salarii bugetare cu 25% și o micșorare a fondului de pensii cu 15%. Anunțul a surprins o țară întreagă, dar președintele Băsescu a argumentat măsurile de austeritate prin nevoia ca bugetul să se încadreze într-un deficit de 6,8% din PIB. În cele din urmă, pachetul de măsuri de austeritate a fost contestat la Curtea Constituțională și reducerea bugetului de pensii nu a mai fost aplicată, în schimb, a crescut cota de TVA de la 19% la 24%. În anul 2009, deficitul bugetar fusese de 7,2% din PIB, iar în primele cinci luni ale anului 2010, ajunsese la 2,3% din PIB. Cifra este perfect egală cu cea din primele cinci luni ale acestui an, 2023. Culmea este că, în pofida măsurilor de austeritate, guvernul din anul 2010 nu a reușit să atingă ținta de deficit despre care vorbea președintele în ziua austerității, ci a încheiat anul cu un deficit bugetar de 7,4% din PIB. Desigur, momentul în care Traian Băsescu a anunțat măsurile de austeritate a fost începutul sfârșitului său politic, deși deciziile din mai și iunie 2010 au echilibrat bugetul de stat într-o situație de criză economică profundă. …. Dar, greul abia acum urmează și anume coaliția să calculeze și să decidă taxele, impozitele, accizele sau contribuțiile care vor crește, pentru că despre reducerea cheltuielilor bugetare nici nu poate fi vorba
“Gigantul industriei de microprocesoare, AMD, spune că Inteligența Artificială va fi următorul mega-trend în lumea computerelor … Advanced Micro Devices (AMD), companie cu sediul în California, este unul dintre cei mai mari furnizori de cipuri din lume, având ca rivali giganții Intel și Nvidia, iar procesoarele lor sunt folosite în orice fel de dispozitive, de la console de jocuri și laptopuri până la servere masive. În ultimul an, companiile de tehnologie și-au transferat resursele către dezvoltarea de cipuri care au puterea de a procesa IA generativă, ce produce conținut complex în câteva secunde, după ce au văzut popularitatea unor produse precum ChatGPT. „Oportunitățile de inovare care ni se aștern în față sunt cu adevărat enorme, iar industria de calcul se schimbă foarte repede”, a declarat directoarea generală AMD Lisa Su, în Taiwan, la ceremonia în cadrul căreia a primit un doctorat onorific de la o universitate din orașul Hsinchu. „IA este într-adevăr mega-trendul definitoriu al următorilor 10 ani”, a spus ea, adăugând că IA generativă a remodelat modul în care jucătorii din industrie gândesc posibilitățile tehnologiei. „Fiecare produs, fiecare serviciu, fiecare afacere din lume va fi afectată de inteligența artificială, iar tehnologia evoluează, de fapt, mai repede decât orice am văzut până acum”, a spus Su în discursul său. În calitate de furnizor de cipuri, AMD externalizează producția microcipurilor sale către Taiwan Semiconductor Manufacturing Company (TSMC), care are sediul în Hsinchu
“Rusia lui Putin şi paranoia imperială O paranoia imperială pare să fie atins Rusia lui Vladimir Putin. Dincolo de imaginile destinate să umanizeze profilul unui dictator reinventat ca om al poporului şi prieten al întregii naţiuni o căutare frenetică a inamicilor interni şi externi se desfăşoară, ca şi cum rebeliunea Wagner şi războiul de agresiune împotriva Ucrainei ar hrăni acest instinct de identificare a duşmanului ce pune în pericol lumea rusă. Este această paranoia semnul unei patologii politice ce rezumă impasul rus de acum. Statul rus nu mai are altă raţiune de a fi decât aceea de a susţine un război criminal : economia de război, cu mentalitatea ei cazonă şi totalitară, modelează un peisaj instituţional ce stă sub semnul controlului şi al suspiciunii. Arestările, mai mult sau mai puţin indicate oficial, epurările cadrelor militare, intensificarea propagandei, toate acestea sunt simptomele unei radicalizări a regimului putinist, preocupat de consolidarea unităţii şi de propria lui continuitate. Rusia este, mai mult ca niciodată în anii din urmă, o fortăreaţă ce sfidează lumea civilizată cu agresivitatea barbariei sale. Duşmanu Paranoia imperială nu este o invenţie putinistă: parte din patrimoniul de mentalitate ţarist şi din moştenirea stalinistă, ea mobilizează un sentiment secular de frustrare al Rusiei. Excepţionalismul rus, ce însoţeşte pornirile mesianice, nu poate fi imaginat în absenţa Duşmanului ce pune în pericol mandatul de drept divin sau de drept dialectic. Măreţia Rusiei se desenează pe un fundal al confruntării ce nu cunoaşte pacea, ci doar armistiţiul. Construirea duşmanului, extern şi intern, se află în centrul acestei politici a urii şi suspiciunii. Între cei care contestă puterea în graniţele ţării, ca trădători, şi inamicii Rusiei, legătura este cât se poate de clară. Opoziţia nu poate fi decât o armată în serviciul Occidentului perfid. Critica şi dizidenţa sunt privite ca acte de trădare. Represiunea este un act de suprem patriotism. Angrenajul putinist recuperează o linie de gândire şi de acţiune ce însoţeşte parcursul imperial, rus şi sovietic. Rusia este citadela atacată de duşmani, ţara doritoare de pace ce nu se face vinovată de nici o agresiune. Imperialismul rus este justificat, invariabil, ca o reacţie legitimă la provocările inamice. Încercuirea Rusiei o obligă la politica de agresiune. Şi nu este întâmplătoare creşterea intensităţii atacurilor ruse la adresa Duşmanului. Inamicul denunţat de oficialitatea rusă nu este doar Ucraina. Dincolo de ea se află acea vastă coaliţie animată de voinţa înfrângeriii şi umilirii Rusiei. Urile seculare ale Rusiei hrănesc acest delir paranoic. Evocarea “războiului rece” serveşte spre a desemna Statele Unite ca pe Duşmanul absolut : lupta de acum este o luptă pentru supravieţuirea Rusiei. Europa occidentală devine, în această logică de poster sovietic, o reţea de state clientelare subordonată Statelor Unite. Cât despre Europa centrală şi de est, ea are, în sistemul de referinţe putinist, menirea de a întruchipa un inamic ireductibil şi fanatic: memoria stalinistă oferă putinismului o cheie de lectură a dinamicii internaţionale. Vehemenţa cu care Putin a denunţat, în zilele din urmă, Polonia este un alt semn al continuităţii imperialismului. Polonia este şi va fi, pentru imperiul rus, Duşmanul urât cu intensitate panslavistă : cei care nu aderă la ordinea lumii ruse trebuie înlăturaţi. Denunţarea duşmanului pregăteşte exterminarea sa , ca naţiune şi ca stat. Pentru Rusia lui Putin războiul purtat împotriva Ucrainei este îndeplinirea unui mandat istoric. ….” Integral: 
“Presa străină: Noi creșteri de taxe în România slăbesc granițele și scad șansele aderării la Schengen O frontieră estică sigură depinde de stabilitatea şi politica internă a statelor membre NATO, iar ţările care alcătuiesc flancul estic al NATO sunt cele mai expuse potenţialelor agresiuni ruseşti şi efectelor războiului din Ucraina, scrie publicaţia internaţională Fair Observer. …. Noi creşteri de taxe în România slăbesc graniţele, cresc contrabanda şi scad şansele aderării la Schengen, notează publicaţia. Pentru Europa de Est, tragedia ucraineană atinge o coardă sensibilă nu doar datorită proximităţii sale, ci şi pentru că poveştile despre ocupaţia sovietică sunt încă înrădăcinate în mentalul colectiv, iar Europa de Est s-a dovedit a fi un lider moral în această criză, notează Fair Observer. Dar bunăvoinţa, opinia publică favorabilă şi asistenţa militară nu sunt suficiente. Politica internă trebuie să aibă rezultate, de asemenea. …. România are cea mai lungă graniţă cu Ucraina faţă de oricare alt stat membru UE sau NATO. Ţara noastră a încercat şi a eşuat aderarea la spaţiul Schengen, iar acesta este esenţial, deoarece oferă nu doar libertate de mişcare, ci şi securitate. Reglementările Schengen ajută la stoparea tuturor problemelor majore, de la crimă organizată la contrabandă şi terorism. România s-ar putea îndepărta şi mai mult de aderarea la Schengen dacă nu reuşeşte să-şi securizeze graniţa cu Ucraina. Această frontieră s-a dovedit a fi cea mai profitabilă din punct de vedere al contrabandei şi al comerţului ilicit din întreaga UE, întrucât România rămâne ţara cel mai grav afectată de contrabanda cu ţigări din Uniunea Europeană. S
“Dilema momentului în consolidarea fiscal-bugetară: rețeta insuccesului sau calea către echilibrul real? …. În mod tradițional, în România, la elaborarea bugetului de stat reprezentanții autorităților iau în calcul venituri supraestimate și cheltuieli mai mici decât cele preconizate, mizând de fiecare dată pe evenimente excepționale care să aducă mai mulți bani la buget (creștere economică peste așteptări, evoluții financiare internaționale favorabile etc.) sau pe faptul că oricând există anumite cheltuieli care pot fi sacrificate, cum ar fi cele pentru investiții. Rectificările bugetare se bazează pe aceeași formulă, iar la finalul anului rezultatul, previzibil de altfel, este cosmetizat pe cât posibil și pus pe seama unor factori identificați pe parcurs. Astfel, structura bugetară șubredă este perpetuată de le an la an, și, din acest considerent, de fiecare dată suntem prinși pe picior greșit atunci când condițiile economice devin adverse (cum s-a întâmplat la izbucnirea pandemiei, care ne-a „surprins” cu un deficit bugetar cu mult peste limita admisă de UE, înregistrat după mai mulți ani de creștere economică record, la apariția crizei energetice, la declanșarea războiului din Ucraina etc.). Cronica unui eșec anunțat Pentru a beneficia de spațiul fiscal necesar în astfel de situații, dar și pentru a asigura echilibrul bugetar pe termen lung, bugetul de stat trebuie construit conform principiului care stă la baza unei bune guvernanțe și anume pe venituri estimate cu prudență și pe cheltuieli maximale. În acest fel, în condiții economice previzibile, echilibrul bugetar poate fi menținut sau îmbunătățit, iar într-un context advers există spațiu fiscal necesar pentru susținerea economiei (reduceri de taxe, facilități fiscale, subvenții etc.). Dar, în practică, istoria se repetă și anul acesta– Consiliul Fiscal a avertizat încă de la elaborarea bugetului de stat că veniturile luate în calcul sunt supraevaluate (cu peste 11 miliarde de lei), iar cheltuielile sub-bugetate (cu nouă miliarde de lei), iar deficitul la finalul anului ar urma să se situeze la 5,7% din PIB, în loc de 4,4% din PIB cât și-au stabilit autoritățile ca țintă. Așadar, din start construcția a avut o bază instabilă, astfel că deficitul bugetar înregistrat după primele cinci luni ale anului, de 2,32% din PIB (față de 1,4% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut) indică în mod evident că anul acesta România nu riscă doar depășirea țintei de deficit, ci chiar un nivel peste cel de anul trecut și, astfel, să își încalce angajamentul asumat în fața autorităților europene, de reducere graduală a dezechilibrului bugetar, astfel încât să revină sub limita maximă admisă în UE, de 3% din PIB, la finalul anului 2024. ….În concluzie, înainte de a vorbi de tăieri de cheltuieli esențiale sau de creșterea veniturilor prin măsuri extreme, cum ar fi majorări de taxe sau decizii de impunere contestabile, consolidarea fiscal-bugetară trebuie să înceapă cu elaborarea unui buget realist, să continue cu eficientizarea cheltuielilor și, în paralel, cu măsurile necesare pentru reducerea evaziunii fiscale și pentru creșterea conformării voluntare, posibilă doar într-un cadru fiscal construit pe principii de guvernanță bazate pe bună intenție. ….” Integral: 
“Raport. Bogăția din România se concentrează în rândul persoanelor extrem de bogate. Cei 500 de români cu averi peste 20 de milioane de dolari dețin 23% din averea financiară totală din România/ Averea financiară individuală a majorității populației nu depășește 250.000 de dolari În România, există aproximativ 500 sute de persoane care dețin o avere financiară individuală cuprinsă între 20 de milioane și peste 100 de milioane de dolari, clasându-se la nivel global ca fiind persoane cu valoare financiară ridicată și extrem de ridicată. În același timp, averea financiară individuală a majorității covârșitoare a populației (15,8 milioane de cetățeni) nu depășește 250 de mii de dolari, conform Raportului Global de Avere 2023 al firmei de consultanță în management Boston Consulting Group (BCG). …. Conform acestor date, aproximativ 36.500 de români dețin active financiare cu valoare cuprinsă între 250 de mii și 1 milion de dolari, în timp ce aproximativ 10.200 de români dețin active financiare în valoare cuprinsă între 1 și 20 de milioane de dolari. 400 de români dețin între 20 de milioane și 100 de milioane de dolari, iar 100 de români, considerați persoane cu avere financiară extrem de ridicată, dețin peste 100 de milioane de dolari. ….Este important să subliniem că, în funcție de clasele de active, averea financiară nu include așa-numitele active reale, în special imobiliarele, bunurile de consum durabile, cum ar fi mașinile sau bărcile, sau aurul și alte metale prețioase non-monetare. ….” Integral: 
“„Ei pot mâzgăli un x sau o floricică, iar donația unui apartament e considerată în regulă”. Cum au luat „godeii” casele și banii persoanelor din azilele groazei Ancheta realizată de DIICOT la căminele pentru vârstnici și persoane cu dizabilități a scos la iveală nu numai atrocități demne de lagărele de exterminare, ci și tâlhării comise paradoxal cu mijloace legale utilizate pentru deposedarea de venituri și de bunuri de valoare a bătrânilor și adulților fără discernământ, fără aparținători, abandonați de familii. Acest tip de vulnerabilitate suplimentară, patrimonială, a persoanelor cu dizabilități psihice, relevată (și) de ancheta pe care se concentrează atenția opiniei publice în aceste zile, ar trebui să relanseze dezbaterile pe marginea unora dintre prevederile controversate ale noii Legi nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale. O lege care a beneficiat ea însăși de „ocrotire” de la nivel înalt, precum și de o remarcabilă prioritizare pe întreg circuitul decizional. …. Revenind la forma finală a Legii 140/2022, ar mai fi de remarcat că, în prima sa variantă prezentată public, nu avea în conținut exact partea partea care vulnerabilizează în plan patrimonial persoanele cu dizabilități intelectuale grave, cele fără discernământ, respectiv capitolul ”Asistența pentru încheierea actelor juridice”. Prevederile acestui capitol răstoarnă practica judiciară, conform căreia, până la Legea 140/2022, unei persoane fără discernământ, deci fară ”capacitate de exercițiu” – care nu știe unde se află, de ce se află acolo (de exemplu într-un birou notarial), nu știe cât este ceasul, ce zi este, care este diferența dintre 50 de bani și 50.000 de lei – nu i se permitea să încheie acte cu caracter juridic. Se proceda astfel exclusiv în scop protectiv – nicidecum discriminatoriu! – pentru a fi prevenite deposedări abuzive precum cele pe care anchetatorii le scot la iveală actualmente în cadrul anchetei ”Azilele groazei”. Și chiar dacă unii notari incorecți ar fi închis ochii acceptând persoane fără capacitate de exercițiu, actele încheiate de acestea ar fi fost lesne anulabile. De anul trecut însă, cu ajutorul Legii 140/2022, ingnorându-se diferențierea gradelor de handicap mental în funcție de gravitate, sub pretextul înlăturării discriminării, până și persoanele lipsite de discernământ pot încheia acte cu caracter juridic cu condiția ”asistării” lor în fața notarului. Asistarea poate fi făcută practic de oricine. Surprinzător și nefiresc, această lege nu exceptează de la dreptul de a încheia acte juridice nici măcar persoanele cu afecțiuni psihice severe care în prezent, chiar și sedate din cauza medicației curente, ei pot mâzgăli un x sau o floricică lângă degetul asistentului și astfel donația unui apartament este considerată ca fiind în regulă. Perfect legal, dar profund incorect și imoral! 
“Olandezul din Cârlibaba: „Asta e forma progresului în România – nu mai maltratăm copii, ci bătrâni” Avantajul străinului este că în fiecare zi este surprins de ceva în România, ceva este total altfel decât și-ar fi putut imagina. A mai trecut un scandal, în sine puțin surprinzător – scandalul azilelor de bătrâni. Nu prea m-a surprins, pentru că primul meu contact cu România a fost când sora mea în 1991 a venit în România ca să lucreze într-un orfelinat. Poveștile ei semănau cu ce aud acum despre bătrâni – asta e forma progresului în România: nu mai maltratăm copii, ci bătrâni. … Oameni nepotriviți care ocupă posturi importante, fără să dea socoteala nimănui – așa se creează o situație prielnică pentru abuz. Totodată mă și întreb – dacă oamenii erau atât de impopulari, cum au putut să mai fie în funcție? Înseamnă că au exercitat puterea lor într-un mod foarte nesănătos. … Modul în care a acționat grupul Firea nu este unic, nici în timp, nici în spațiu. Mai degrabă este exemplar pentru societatea în care trăim. 
“Țară în service | Cu războiul la graniță, România nu reușește să revitalizeze industria de apărare. De ce merge Romarm cu frâna trasă Cea mai mare companie a statului român furnizoare de produse și servicii pentru industria militară, Romarm, a fost invitată în premieră la masa discuțiilor cu marile companii internaționale din domeniu, sub umbrela NATO și UE. Invitația e onorantă, dar realitatea e tristă. Multe dintre fabricile Romarm sunt uitate de timpuri, tehnologiile sunt învechite, iar producția e la sub 10% din nevoile Armatei Române. Asta tocmai în momentul în care sporirea producției de muniție este mai mult decât oricând o prioritate pentru NATO și pentru Uniunea Europeană. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg 
“Distrugerea spațiului verde din orașele României s-a amânat pentru la toamnă, din cauza caniculei …. Cu 23 de zile în urmă, o femeie, Simona Bucura-Oprescu, șefa Comisiei pentru Administrație a Camerei Deputaților și viitorul ministru al muncii, a anunțat că nu va introduce în obișnuita ședință de luni Codul Urbanismului. Decizia a fost a coaliției de guvernare, potrivit mărturiilor politicienilor, consemnate de jurnaliști. Conform Ordinului Arhitecților din România, codul va avea ca efect diminuarea dramatică a spațiilor verzi din toate localitățile.
“Ce ar trebui să facă statul român ca să nu mai existe „azile ale groazei”. Centrul de Resurse Juridice nu poate merge încă pe teren Centrul de Resurse Juridice, organizația care a monitorizat și semnalat situația revoltătoare din „azilele groazei”, nu știe când va primi din nou acordul de la Ministerul Muncii pentru a reintra în centre. Este singurul organism independent care verifică inspecțiile și rapoartele statului. După ce în aprilie 2023, 
“Monitorizarea nivelului de alfabetizare financiară în UE – România, pe ultimul loc Circa 20% dintre cetățenii UE prezintă un nivel ridicat de alfabetizare financiară, 64% un nivel mediu, iar restul de 18% un nivel scăzut, arată datele celui mai recent 
“Aude Pandele zăngănit de cătușe? Primitiv, cu tușe grobiene, ridicol mai mereu, furibund, schimonisit de ură,
“Apele din România sunt pline de microplastic. Rezultatele îngrijorătoare ale primului studiu făcut în țara noastră Apele din România sunt pline de microplastic, relevă un studiu făcut în premieră în țara noastră de Administraţia Bazinală de Apă (ABA) Buzău-Ialomiţa. În urma unui proiect pilot prin care specialiştii au încercat să determine tipurile de deşeuri care ajung în Marea Neagră din râul Buzău şi din Acumularea Siriu, a rezultat că 90 la sută din poluanţi sunt din plastic, respectiv PET-uri, pungi şi obiecte de unică folosinţă. Proiectul s-a desfășurat în perioada 2020-2023 și a avut drept scop realizarea unui studiu care să contribuie la îmbunătăţirea vieţii populaţiei din jurul Mării Negre dar şi la protecţia mediului. Specialiştii au prelevat probe din apă şi din sedimente, studiile concentrându-se pe fragmentele de macroplastic, mai mari de 5 mm şi microplastic, de până la 5 mm, denumite şi fragmente de plastic invizibile. ….
“Transporturile de deșeuri către România s-au triplat față de anul trecut. Ce cantitate de deșeuri a fost oprită la intrarea în țară Numărul transporturilor de deşeuri ajunse la graniţele României în prima parte a acestui an este de trei ori mai mare faţă de anul trecut, arată statisticile realizate la nivelul Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Peste 2200 de tone de deșeuri au fost oprite de la intrarea în ţară, relatează News.ro. …. „Au fost depistate 161 transporturi de deşeuri, de 3 ori mai multe (+107), respectiv 2.271 tone, de 2,9 ori mai multe (+1.495). În toate cele 161 cazuri a fost dispusă măsura nepermiterii intrării în ţară (NPI), deşeurile fiind returnate pe teritoriul statului vecin”, arată datele MAI. În ceea ce priveşte activitatea Poliţiei Române în domeniul gestionării deşeurilor, datele arată că, anul acesta, până în prezent, au fost sesizate 454 infracţiuni, cu 6,3% mai multe (respectiv cu 27 de infracţiuni mai multe decât în perioada similară a anului trecut) şi au fost aplicate 876 sancţiuni contravenţionale, de 2,5 ori mai multe (cu 528 amenzi mai multe decât în aceeaşi perioadă a anului 2022)…..” Integral: 
“Deutsche Welle: Crește migrația forței de muncă spre Europa de Est, dar România încă pierde cetățeni Polonia și Ungaria au fost singurele membre ale Consiliului UE care au votat în iunie împotriva reformei în materie de azil. Deși fidele retoricii lor anti-imigrație, aceste ţări iau mulţi muncitori din state non-UE, scrie Deutsche Welle într-o analiză. România, în schimb, are o retorică mai ponderată, dar și cele mai slabe rezultate din blocul estic, privind migrația: numărul de imigranți nu îl egalează încă pe cel al românilor care decid să părăsească țara. …Majoritatea țărilor din regiune au înregistrat o scădere a populației în ultimii 15 ani. Dacă ne uităm la datele furnizate de EURopean Employment Services (EURES) – o rețea care urmărește să faciliteze libera circulație a forței de muncă în UE – observăm lesne că aproape toate țările din Europa Centrală și de Est (ECE) au înregistrat o scădere a populației între 2010 și 2021. Mai mult, migrația și ratele scăzute de fertilitate vor face ca populația aptă de muncă (între 20 și 64 de ani) din țările ECE să scadă cu aproximativ 30% până în 2050. În ultimul deceniu, rata de dependență, respectiv raportul dintre numărul de persoane de vârstă nelucrătoare și numărul de persoane de vârstă activă, a crescut. Potrivit biroului polonez de securitate socială ZUS, pentru a opri creșterea acestui raport, numărul străinilor de vârstă activă va trebui să crească anual cu 200.000 până la 400.000 de persoane numai în Polonia. … În 2021, Guvernul României a aprobat o creștere la 100.000 a numărului de vize care pot fi acordate lucrătorilor străini pentru anul 2022, în condițiile în care străinii reprezintă doar 1,1% din angajații din România. Guvernul României a declarat anul acesta că este din nou pregătit să accepte 100.000 de lucrători extracomunitari în 2023. După Bulgaria, România și-a deschis porțile pentru muncitorii calificați din Bangladesh, cu locuri de muncă în sectoarele agricol, construcții și servicii. …..” Integral: 
“Dacă „Toți știau”, de ce n-au făcut nimic Problema sinecurilor de partid până la ultimele posturi de directorași în administrație este că generează corupție, incompetență și stagnare. Georgiana Pascu, managerul de programe din cadrul Centrului de Resurse Juridice, a atins, în interviul acordat 
“Cine este Simona Bucura-Oprescu, propusă de PSD ministru al Muncii: A studiat la academia SRI / Laude pentru China și cerere de deschidere în Pitești a unui Institut Confucius / Protejată a fostului baron de Argeș Constantin Nicolescu Simona Bucura-Oprescu a fost votată luni de conducerea PSD drept nominalizare pentru Ministerul Muncii în locul demisionarului Marius Budăi. Simona Bucura-Oprescu este deputată PSD de Argeș, aflată la al treilea mandat. Este de profesie economistă și are studii postuniversitare la Academia de Poliție ”Alexandru Ioan Cuza” și la Academia Națională de Informații ”Mihai Viteazul”, potrivit CV-ului său oficial. Ocupă funcția de secretar executiv al filialei PSD Argeș. S-a remarcat anul trecut cu un discurs susținut în fața ambasadorului chinez Sa Han Chunlin, care a vizitat în luna decembrie județul Argeș. Simona Bucura Oprescu a afirmat că România ar avea un parteneriat strategic cu China, ceea ce este fals. ….De asemenea, ea a cerut Chinei să deschidă și la Pitești un institut Confucius. Aceste institute sunt considerate în occident drept bastioane ale spionajului chinez, iar guvernele din Marea Britanie și Irlanda au dispus închiderea acestora. ….Presa locală scrie despre deputată că a fost protejata fostului baron PSD de Argeș Constantin Nicolescu. Avea 24 de ani în anul 2004 când a obținut un loc de consilier județean în Argeș. A mai câștigat un mandat și în 2008, iar în 2011 a fost numită vicepreședinte al Consiliului Județean Argeș. A ocupat funcții de membru în consiliile de administrație ale bibliotecii județene și Spitalului Rucăr. În perioada 2005-2009, a fost și reprezentant al CJ Argeș în Asociația Internațională a Regiunilor Francofone, în calitate de vicepreședinte. În 2005 a deschis o firmă de publicitate, pe care a condus-o timp de patru ani și care este inactivă din anul 2019. ….” Integral: 
“Cui folosește amestecul BOR în politică …. Biserica Ortodoxă Română (BOR), ca majoritatea bisericilor de rit bizantin, își continuă tradiția de legătură și complicitate cu politicul și cu statul. Legăturile acestea exced ceea ce teologii numesc simfonia Bisericii cu statul, o idee lansată încă din secolul al VI-lea, care sugera o egalitate a celor două entități și o complementaritate a lor. Purtătorul de cuvânt al BOR, Vasile Bănescu, s-a situat de partea luminoasă a lucrurilor încă de acum două săptămâni, după ce procurorii au dat publicității dramele căminelor de vârstnici din Voluntari și Afumați: „proba supremă de abjecție și cinism” este „să spui că nu știi ce se petrece într-un stabiliment public destinat unor persoane călcate în picioare de suferințe inimaginabile”, chiar atunci când e vorba despre persoane care s-au „cățărat suficient de sus”. …. Florentin Pandele a ținut să amintească perioada în care soția sa era în fruntea Primăriei București și care „în litera și spiritul legii erau aprobate fonduri pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului”, în ciuda campaniei opoziției. 
