Buna dimineata intr-o zi de vineri, 4 august! Vineri, 4 august, valul de căldură va cuprinde toată țara și se va intensifica, pe arii extinse va fi caniculă, iar disconfortul termic foarte accentuat se va resimți în majoritatea zonelor, astfel că indicele temperatură-umezeala (ITU) va depăși pragul critic de 80 de unități în mare parte din zi; temperaturile maxime se vor încadra între 32 și 39 gr. C, izolat în jurul a 40 gr C în sudul extrem. Minimele vor fi cuprinse între 17 și 25 grade Celsius, ușor mai coborâte în depresiuni. Pe litoral, valorile termice diurne vor fi de 28-30 gr C. Cerul va fi variabil, cu perioade scurte în care vor fi înnorări, averse slabe și-după-amiaza în zonele montane și submontane, iar seara și noaptea în vest-nord-vest. Bucuresti: 39/21 gr.C.
“A debutat al doilea val endemic post-COVID. „Vârful ar putea atinge un maxim de peste 10.000 de cazuri noi pe săptămână” Experții apreciază că România a intrat în al doilea val endemic de COVID-19 din 2023. Riscul cel mai mare pentru fiecare dintre noi este să facem Long COVID sau să ni se agraveze Long COVID dacă avem deja, deoarece aceasta este o boală care ne îmbătrânește în medie cu 5 ani. Pandemia provocată de noul coronavirus a fost declarată încheiată, chiar dacă virusul SARS-CoV-2 continuă să circule. Din 690 de milioane de oameni care au trecut prin infecția cu COVID-19, 250 de milioane au fost europeni. Autoritățile din România continuă să difuzeze săptămânal buletinul statistic al infecțiilor cu COVID-19. Potrivit ultimului buletin din 1 august, s-au înregistrat în ultima săptămână 600 de cazuri noi de infecție, cu 100 mai multe decât în săptămâna anterioară. Cercetătorul Octavian Jurma observă că suntem în a doua săptămână de creștere consecutivă a numărului de cazuri noi de COVID-19. „Avem astfel confirmarea că a debutat și în România al doilea val endemic din acest an. Având în vedere că acest val debutează cu aproape două luni mai târziu decât valul omolog de anul trecut, ne putem aștepta ca vârful să fie atins la finalul lunii septembrie sau cel târziu în octombrie și să atingă un maxim de peste 10.000 de cazuri noi pe săptămână”, estimează expertul.. ….” Integral: https://adevarul.ro
“Opinie Dana Ciriperu, redactor-sef adjunct ZF: Până statul calculează cum să facă economii cu 200.000 de posturi care nu există, 5 români îşi fac bagajul în fiecare oră pentru a emigra definitiv In fiecare zi din 2022, 130 de români, mulţi din Bucureşti, Timiş sau Iaşi, zonele cu cel mai mare PIB/capita, alegeau să îşi stabilească domiciliul în altă ţară. 2022 este anul în care statisticile din România au consemnat cel mai mare număr de români care au emigrat defintiv, aproape 50.000 de oameni în total. Oare cum ar suna un exit-interviu cu aceşti 50.000 de oameni? L-ar putea organiza Marcel Ciolacu sau Nicolae Ciucă sau chiar preşedintele Klaus Iohannis, la fel cum într-o companie privată de multe ori CEO-ul este mai atent la ce mesaj îi transmite cel care pleacă decât cel pe care îl recrutează. Pentru că îi pasă, pentru că vrea să facă lucrurile mai bine pentru cei rămaşi. Poate din aceste 50.000 de interviuri de exit ale românilor care au emigrat anul trecut, statul ar fi putut să înveţe ce are de făcut astfel încât la final de 2023 să nu avem încă pe atâţia cu acelaşi traseu. Dacă, desigur, ar fi fost interesat de acest lucru. Poate ar fi primit şi câteva sugestii despre ce poate face pentru a reduce deficitul bugetar, subiectul de top al ultimelor săptămâni. Pentru că omul de rând, cel care pleacă din ţară, se loveşte de incapacitatea statului de a-şi gestiona resursele pentru a crea bunăstare în comunitate. Şi se loveşte până nu mai poate. De mai bine de un deceniu tot auzim poveşti cu redimensionarea aparatului bugetar, stufos, încărcat de bonusuri, neperformant. Zilele acestea mi-au rămas în minte cele 200.000 de locuri de muncă pe care statul le bugetează an de an, dar care în realitate nu există. Din eliminarea unor posturi care nu există se vor face economii de 10 mld. lei. Statul ne zice practic că a bugetat cheltuieli de 4.200 de lei lunar, echivalentul unui salariu mediu net pe economie, pe nişte poziţii care nu există în realitate. Situaţia nu este nouă, posturile acestea nu au apărut de un an, doi, ele sunt acolo de mulţi ani, bugetate. Acum cea mai mare economie anunţată public de Guvern, de 10 mld. lei, se face ştergând de pe hârtie locuri de muncă ce oricum erau doar pe hârtie: paravan pentru bonusuri, organigrame umflate care permit unui şef să fie şef fără a avea în subordine niciun subordonat, scheme locale care au trecut an de an prin semnăturile a zeci de reprezentanţi ai statului. (Dacă aţi primit recent orice document dintr-o corespondenţă cu statul ştiţi precis că pe acel document sunt minim trei ştampile şi tot atâtea semnături). …. Aş mai trece şi că statul are 117.000 de paturi în spitale pentru care alocă miliarde de lei annual, dar tinerele mame nasc pe stradă pentru că spitalele nu au medic de gardă sau nu au medic deloc. Statul alocă bani pe paturi, dar pacienţii nu au parte de îngrijire medicală de bază pentru că undeva lanţul se rupe. O anchetă, două, o sancţiune, o amendă şi lucrurile revin la normal. Mai trece ceva timp, un alt spital, un alt caz similar, acelaşi scenariu se repetă. La fel ca la Urziceni unde 70% din bugetul spitalului merge spre plata salariilor. Dacă ar fi să rămânem în zona sistemului medical aş mai trece şi că din contribuţiile de mii de lei pe care le plătesc anual la Sănătate nu am prins niciodată loc în ultimul an la un set de analize decontate. ….” Integral: https://www.zf.ro
“Sorin Pâslaru, ZF: Situaţia de la Urziceni, unde medicii şi asistentele au dat afară din spital o pacientă, să nască pe stradă, nu poate fi denumită decât într-un singur fel: neputinţă. Unde este PIB per capita cu care se laudă guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, că este mai mare decât în Grecia sau Portugalia? …. Doar 140-150 de copii se nasc într-un an la Urziceni, adică un copil la două zile, iar în întreg judeţul Ialomiţa doar 2.281 în 2022, arată datele de la Statistică, adică în medie şase copii pe zi. În Brăila şi Călăraşi la fel, depopularea este norma. Camioanele pline cu grâu de export lasă praful în urma lor în sate depopulate din Bărăgan, iar când intri în magazinele comunale nu găseşti picior de produs local – nici măcar mere sau ceapă. Unde sunt micile taverne şi magazinaşele cu ulei de măsline şi brânză feta din insulele pierdute ale Greciei, ţară despre care se spune că am depăşit-o la PIB per capita la paritatea puterii de cumpărare? Zău? Mai bine tăcem din gură cu aceste statistici şi vorbim mai mult despre cum reconstruim încrederea în România şi despre datoriile care vin peste ţară fără să se vadă cu adevărat bunăstarea sistemului public. Datoria externă este de 130 mld. euro şi creşte în fiecare lună, datoria publică este de 150 mld. euro şi creşte necontenit. Te-ai fi aşteptat ca după ce au fost triplate salariile medicilor şi ale asistentelor în urmă cu cinci ani sistemul public medical din România să devină mai bun. Dar astfel de cazuri nu dovedesc altceva decât lipsa crasă de empatie la adresa pacientului. Trebuie în continuare să îl cunoşti pe X sau pe Y ca să ai parte de un tratament corect şi de atenţie. În marile oraşe atitudinea s-a mai schimbat, dar în oraşele mici, ca Urziceni, medicii cunoscuţi sunt încă un fel de zeităţi de provincie de care nu se atinge nimeni. În general oricine mai cu stare din judeţ merge la Bucureşti pentru naştere, deşi dacă iei şi socoteşti banii cheltuiţi de casă, minister şi primărie pe servicii medicale, ar trebui să fie destui. Cine ar putea să facă presiune publică pe primărie sau consiliu judeţean, adică latifundiarii cu mii de hectare, cei mai puternici oameni din judeţ, sunt pe cale să devină noii Pascalopoli din Enigma Otiliei, merg la vânătoare de porci mistreţi şi nu au nici chef şi nici timp să-şi bată capul să fie administrate mai bine finanţele judeţului. Cu astfel de cazuri, nemulţumirea tinerilor faţă de ce se întâmplă în sistemul de sănătate, educaţie şi în general în sistemul public din România va creşte tot mai mult. Dar ce le pasă celor care poartă pantofi Santoni de 1.500 de euro şi nu gustă vinuri mai jos de Opus One, 500 de euro sticla, de la vârful guvernului României? Ei mimează grija faţă de ţară şi ne ţin cu poveşti despre cum or să reducă cheltuielile bugetare cu tăieri de sute de mii de posturi neocupate (cum adică?), dar preocuparea principală este cum să mai transfere prin Turcia şi Dubai milioanele de euro pentru când o să iasă de la guvernare. Acum aruncă cu taxe în PFA-uri, în microîntreprinderi şi pe unde mai pot să mai cârpească finanţele, dar efectele probabil că vor fi de bumerang, adică vor strânge şi mai puţin decât înainte. ….” Integral: https://www.zf.ro
“Bani risipiți | Instituțiile de care nu a auzit nimeni. O caracatiță de sinecuri și rubedenii, cu salarii de top și zero rezultate …. Agențiile pentru Plăți și Inspecție Socială „Suntem instituția publică din România care, prin agențiile pentru plăți și inspecție socială județene, stabilește, acordă și efectuează plata beneficiilor de asistență socială, gestionează sumele destinate susținerii serviciilor sociale și asigură evaluarea, monitorizarea şi controlul respectării legislaţiei specifice în domeniul asistenței sociale.” De la misiunea afișată pompos pe site, la practică e cale lungă. Inființate în 2011, prin reorganizarea unei singure direcții din Ministerul Muncii, Agențiile pentru Plăți și Inspecție Socială au preluat o parte din angajații ministerului și ai Inspecției Muncii. S-au creat 42 de structuri teritoriale, cu conduceri separate. Doar structura centrală are 142 de posturi, din care șapte de conducere. Director general a fost, până la scandalul azilelor din Voluntari, Cristina Elena Anton, licențiată în comunicare, dar cu puternice legături în PSD, conexiuni care i-au asigurat o urcare rapidă în ierarhie. ….Un inspector superior angajat al ANPIS câștigă cu puțin peste 5.000 de lei lunar, iar unul de la o agenție județeană, sub 4.500 de lei, net, lunar….. Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse. Un păienjeniș de sinecuri și relații de rudenie, cu misiune pompoasă „Misiunea ANES este aceea de a promova principiul egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați, în vederea eliminării tuturor formelor de discriminare bazate pe criteriul de sex și de a preveni și combate violența domestică, prin implementarea unor măsuri, politici și programe adaptate nevoilor victimelor.” ANES a fost înființată în 2016, prin Hotărâre de Guvern, prin transformarea departamentului cu același nume și misiune din subordinea Ministerului Muncii. S-a creat, astfel, o structură nouă condusă de un secretar de stat, cu un sub secretar de stat, un secretar general și mai mulți directori în subordine. În total, 50 de angajați. După reorganizarea ministerelor, agenția a trecut în subordinea Ministerului Familiei. ….În acest moment, agenția este condusă de Luminița Popescu, profesoară de Română din Caracal și șefă a femeilor liberale din Olt. …. În 2022, Luminița Popescu a încasat 147.700 de lei – salariul de la ANES, de la Colegiul Ioniță Asan din Caracal și indemnizația de membru în CA al Romarm. Adjuncta Luminiței Popescu este Simona Butacu, care până 2009 a lucrat în televiziune ca producător la diverse emisiuni, iar în 2012 a fost aleasă consilier local pe listele PSD Sector 6. …. ATOP, autoritațile teritoriale de Ordine Publică. Șefi care primesc de două bani pentru aceeași misiune „Autoritatea teritorială de ordine publică este un organism cu rol consultativ, care prin activitatea sa asigură reprezentarea și promovarea intereselor comunității, în scopul asigurării unui climat de siguranță și de securitate publică.”…. Înființate în 2002, prin legea de funcționare a Poliției Române, Autoritățile Teritoriale de Ordine Publică sunt structuri care reunesc:
- șeful Direcției Generale de Poliție a Municipiului București sau al Inspectoratului de Poliție Județean,
- un reprezentant al Corpului Național al Polițiștilor,
- Subprefectul,
- 6 consilieri desemnați de Consiliul General al Municipiului București, respectiv de Consiliul Județean,
- 3 reprezentanți ai comunității desemnați de primarul general al Municipiului București, respectiv de președintele Consiliului Județean,
- șeful Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București sau al Inspectoratului Județean,
- șeful Inspectoratului pentru Situații de Urgență al Municipiului București sau șeful Inspectoratului pentru Situații de Urgență Județean,
- șeful serviciului teritorial al Poliției de Frontieră Române și, după caz,
- șeful poliției locale din municipiul reședință de județ. ….” Integral: https://romania.europalibera.org
“Într-un stat „mic și gras”, care sparge banii pentru propria osânză, românii trăiesc mai nefericiți decât vecinii lor post-comuniști .… Dacă luăm puțină distanță și ne uităm pe statistici și pe cum se simt românii, sondajele ne relevă și ele concluzii deloc îmbucurătoare: nu avem încredere în instituțiile statului, ni se pare că țara merge într-o direcție greșită și, în ciuda a ceea ce ne arată statisticile (în creștere!) cu privire la nivelul de trai, mulți dintre români simt că situația lor e mai rea ca în anul marii resetări: 1989. Toate acestea se întâmplă în contextul în care statul român pare mai preocupat de prezervarea propriului aparat supradimensionat și înțesat de privilegii, în condițiile în care cheltuie banii publici ineficient, iar când rămâne cu prea puțini, se îndreaptă cu taxe și impozite mai mari tot asupra mediului privat și a românilor care muncesc și produc bani, așa cum arată ultimele modificări propuse de guvern. …. Panorama: Cum se face că noi și bulgarii rămânem în coadă mereu, totuși? Cătălin Zamfir: PIB-ul e diferit, că tot vorbim de PIB-ul care crește. Dar PIB-ul este un indicator al schimburilor economice, iar în aceste schimburi economice, intră și împrumuturile. De doi ani de zile noi facem niște împrumuturi uluitor de mari. Sigur că PIB-ul crește, dar nu crește producția, însă crește artificial economia. Situația este aceasta: la toți indicatorii, economici și sociali, noi suntem într-o stare criză. Și vă dau și un exemplu, noi am făcut la Institutul de Cercetare a Calității Vieții, în ‘93, o cercetare pe standardul de viață și am ajuns atunci la concluzia că, în acel an, 37% dintre români erau săraci. Ulterior, în 2017, datele UE ne arătau că la cel mai important indicator de sărăcie eram tot la 37%. Panorama: E contraintuitiv. Cum se face că suntem tot acolo? Cătălin Zamfir: Economia este compusă din câteva domenii importante, precum industria și agricultura. Industria este marginală, s-a prăbușit, agricultura, la fel, s-a dezorganizat. Panorama: Noi am avut și multe perioade de instabilitate politică. Cătălin Zamfir: Ține mai degrabă de o strategie politică, nu una intenționată neapărat. Dar am avut și președinți care nu au făcut decât să distrugă. Și Iohannis a zis un lucru foarte interesant la un moment dat, că economia e prăbușită și că statul român e prea mare și trebuie redus, referindu-se la reducerea cheltuielilor publice, ale sistemului public, ca procent din PIB. Acum, dacă te uiți la datele statistice, noi suntem la mare distanță de celelalte țări în tranziție la cheltuieli publice. În vestul Europei, statul este un stat mare, se apropie la 50% din PIB. Noi suntem la diferență de vreo 20 de puncte procentuale de cheltuielile statelor din Vest. Noi și bulgarii. …. Sistemul public de asistență socială e cumplit de prost finanțat. Iar profesia de asistent social trebuia să fie o funcție socială foarte importantă în România, în perioada de tranziție. Faptul este că asistentul social este mai prost plătit decât ceilalți specialiști din sistemul public. Serviciile publice sociale sunt slab finanțate. ….Dar salariul profesorului este extrem de scăzut în raport cu ceilalți, de exemplu în raport cu cei din sistemul sanitar. Oamenii se uită și ei în jur, pentru că dacă acum șapte-opt ani aveau toți același nivel, dintr-odată, unii din sistemul public încep să aibă salarii mari, în administrația publică și politică au salarii foarte mari, și televizorul e plin de aceste informații. Pentru profesori, e un fel de frustrare relativă, adică te uiți în jur și zici: „Dom’le, măcar să fim și noi cam la fel cu ceilalți”. Asta are un efect pervers, căci la salarii mici, vin oameni slabi. Oamenii slabi fac un învățământ slab. Fiind slab, scade și controlul. Pun mâna în foc, dacă facem o estimare empirică, chiulesc și profesorii și elevii, e un efect inevitabil al salariilor foarte mici. ….Gradul de satisfacție a românilor cu viața este la ora actuală cu 20 de puncte procentuale mai scăzut decât gradul de satisfacție a populației din țările în tranziție din Europa, e o diferență foarte mare. La noi, undeva la 57% sunt satisfăcuți cu viața, față de 70% la sută cu ceilalți…….” Integral: https://panorama.ro
“Industria alimentară, prizoniera importurilor. Topul celor mai mari deficite comerciale agroalimentare: fructele, legumele, carnea şi lactatele sunt pe podium .. România are deficit comercial pe toate principalele categorii de alimente şi băuturi ♦ Deficitul comercial de produse agroalimentare procesate a crescut în perioada 2013-2022 de 3,5 ori. Importul de produse agroalimentare procesate a urcat anul trecut la 12,3 mld. euro, o valoare de aproape trei ori mai mare decât acum un deceniu. Spre comparaţie, exportul de astfel de bunuri a ajuns la 7,7 mld. euro, faţă de 3,3 mld. euro acum zece ani. Astfel, deficitul comercial de produse agroalimentare procesate a crescut în perioada 2013-2022 de 3,5 ori, la 4,6 mld. euro. România are deficit comercial pe toate principalele categorii de alimente şi băuturi, respectiv carne de porc, peşte, lactate şi brânzeturi, hrană pentru animale de companie, fructe şi legume, produse de patiserie, bere şi băuturi spirtoase, arată studiul Strategii pentru echilibrarea balanţei comerciale a României prin stimularea şi susţinerea producţiei naţionale, realizat de Academia de Studii Economice (ASE) la iniţiativa retailerului Penny. ZF a scris în mai multe rânduri că dezvoltarea retailului – mai ales a celui alimentar – trebuie analizată în paralel cu evoluţia producţiei autohtone de mâncare şi băuturi, un domeniu de siguranţă naţională. Spre exemplu, comerţul românesc a primit în 2021, ultimul an pentru care există date publice, investiţii străine directe în valoare de 1,6 mld. euro, arată datele BNR. De departe, cei mai mulţi bani au mers către comerţul alimentar, o piaţă de 22-25 mld. euro anual ca vânzări, dominată clar de zece lanţuri străine. Aceste investiţii trebuie însă dublate de unele în producţie. Spre comparaţie, producţia locală de alimente, băuturi şi tutun a adunat ISD-uri de doar 350 mil. euro în 2021. Diferenţa e atfel de aproape unu la cinci. În aceste condiţii, importul de produse agroalimentare procesate a urcat anul trecut la 12,3 mld. euro, iar deficitul comercial a crescut în perioada 2013-2022 de 3,5 ori. În ceea ce priveşte cele mai mari minusuri, România le înregistrează la fructe şi legume, carne de porc şi lactate. Deficitul cumulat pe cele trei pieţe fiind de peste 3 mld. euro. ….” Integral: https://www.zf.ro
“Augustin Zegrean, despre legea privind pensiile speciale: Parlamentarii au făcut-o prost ….. „Legea este foarte neclară, scrisă cu multe probleme, greu de aplicat, e greu de înţeles, în primul rând, ce se urmăreşte prin legea asta. Să spui aşa, per total, că se taie pensii, e una, dar să scrii în lege lucrul ăsta este altceva. Acolo au avut probleme”, a afirmat Augustin Zegrean, miercuri seară, la Prima News. Fostul preşedinte al CCR a adăugat: „Chiar cred că nu sunt specialişti şi eu am spus de multe ori: se poate rezolva problema asta, dar trebuie rezolvată conform legii şi cu respectarea legii şi a Constituţiei. Nu e destul să vrei să scrii o lege, trebuie să ştii să scrii o lege, adică eu, care sunt beneficiarul legii, să înţeleg ce îmi spune acolo”. Zegrean a precizat că nicăieri în lume nu este acceptat ca un act normativ să aibă dispoziţii aplicabile retroactiv, iar în acest caz ar fi „o catastrofă, nu numai cu pensiile, în general vorbind”. Întrebat dacă, de acum înainte, pot fi diminuate pensiile de serviciu ale magistraţilor, fostul preşedinte al CCR a răspuns da. Da, se pot, sigur că se pot, numai că ei (parlamentarii – n.r.) au făcut această lege, au făcut-o prost, Curtea a declarat-o neconstituţională şi după practica Curţii, şi nu numai a Curţii din România, a Curţilor Constituţionale în general, în lume, o soluţie legislativă declarată neconstituţională nu mai poate fi adusă în alt proiect de lege. ….” Integral: https://www.libertatea.ro
“România, țara cu cea mai rapidă viteză la internet din Europa de Est, are cei mai mulți cetățeni din UE care nu-și permit o astfel de conexiune România a înregistrat în 2022 cea mai mare pondere a persoanelor expuse riscului de sărăcie din UE care nu își permit o conexiune la internet (25%), fiind urmată de Bulgaria și Ungaria, potrivit unui raport Eurostat. 2,4% din totalul populației UE nu și-a permis o conexiune la internet în 2022, se arată în raport. Defalcat pe țări din blocul comunitar, România are cel mai mare procent de persoane expuse riscului de sărăcie care anul trecut nu aveau conexiune la internet: 25%. Îi urmează Bulgaria (20,5%) și Ungaria (16,5%). Ca mai scăzută pondere a populației care nu are acces la Internet a fost înregistrată în țări precum Danemarca și Finlanda (ambele cu 1%), urmate de Cipru și Luxemburg (1,5%). În același timp, România este considerată țara cu cea mai rapidă conexiune la internet din Europa de Est și este clasată pe locul 15 în lume, potrivit Economica.net. ….” Integral: https://www.libertatea.ro
“Un continent în derivă În Africa, memoria ajutorului Uniunii Sovietice (indiferent cât de simbolic și cu ce componentă militară) se traduce acum într-o simpatie față de Rusia. Summitul Rusia-Africa, ce s-a desfășurat la Sankt Petersburg între 27 și 28 iulie, și lovitura de stat militară din Niger din 26 iulie se leagă. Iar legătura o constituie reapărutul Evgheni Prigojin, ai cărui mercenari sunt tot mai prezenți pe urmele loviturilor de stat din Africa subsahariană. Lovitura de stat din Niger e a patra din regiune, după cele din Mali (unde s-au succedat două: în 2020 și 2021), din Ciad (în 2021) și Burkina Faso (din 2022). În două din cele trei țări, – Mali și Burkina Faso – președinții aleși au fost răsturnați de junte militare, care au proclamat „guverne de uniune națională”, au cerut retragerea – în cel mai scurt timp – a forțelor franceze desfășurate în Sahel și au chemat, în locul lor, militarii Wagner. Acestor două țări li se adaugă Republica Centrafricană, unde, deși nu s-a produs (încă) o lovitură de stat, lucrurile au evoluat în aceeași direcție. Dacă ținem cont de faptul că la recentul summit de la Sankt Petersburg a fost prezent și președintele senegalez Maki Sall, putem constata că (după puciul de la Niamey) practic tot Sahelul a trecut din tabăra franceză în cea rusă. Și nu pe nesimțite, ci în forță, cu manifestații publice împotriva prezenței soldaților francezi și cu acuze de violențe și violuri aduse acestora. Cum a fost cu putință – în mai puțin de trei ani – această răsturnare? Primul lucru care trebuie spus e faptul că, pentru toate aceste țări subsahariene, Franța e fosta putere colonială. Decolonizarea – de la începutul anilor ’60 – a lăsat în memoria elitelor locale o reactivitate față de metropolă care, în timp, a devenit ideologie națională. Printre puținii oameni care au înțeles, cu mult înaintea timpului ei, ce va urma, filosoafa Simone Weil spunea: „Decolonizarea va face să curgă mai mult sânge decât colonialismul”. ….Până la decupajul european, Africa e un continent al regatelor comunitare, bazate pe structuri tribale de rudenie și de limbă. Ceea ce fac – voluntar sau nu – europenii e să proiecteze în această lume extrem de diversă (și de instabilă, date fiind războaiele dintre varii triburi și regate) modelul statului național unitar de factură apuseană. Or, în mod necesar, acesta e reglat de ideologia unității de neam și de limbă care, pe Continentul Negru, se traduce prin predominanța unei comunități (a unui trib) asupra alteia. ….Pe acest fond, angajamentul Uniunii Sovietice (începând cu susținerea Egiptului din momentul proclamării naționalizării Canalului de Suez, în 1956) în favoarea independenței și a dezvoltării – se înțelege, pe model socialist- a țărilor africane vine aproape ca o salvare pentru acestea. Mai înainte de toate, pentru că rușii sunt – de la bun început și fără ambiguități – în favoarea independenței acestor țări. Occidentalii ezită, uneori se opun manu militari (precum francezii în Algeria), alteori, după independență, joacă pe cartea uneia sau a alteia dintre tabere (asemenea mercenarilor belgieni din Congo), în funcție de interese inavuabile. Rușii vin cu „ajutoare”, e drept, mai puțin civile, mai mult militare, dar știu să-și facă propagandă (de pildă cu Universitatea Rusă a Prieteniei între Popoare „Patrice Lumumba”) și – pe fondul Războiului Rece – își susțin eficient aliații. …. Așa se face că, în Africa, memoria ajutorului Uniunii Sovietice (indiferent cât de simbolic și cu ce componentă militară) se traduce acum într-o simpatie față de Rusia. „Încercuirea capitalistă” pe care-o invocă Putin pe fondul Războiului din Ucraina le evocă liderilor africani propriile lor probleme – mai ales de natură economică –, pe fondul discrepanțelor comerciale dintre Continentul Negru și marile țări ale Occidentului. În fine, eșecul Operațiunilor Serval și Brakhane – menite a stopa terorismul islamic în Sudul saharian – îi face să se îndrepte către militarii ruși fără însemne, mult mai dispuși la „măsuri radicale” decât francezii. Pe de altă parte – cum o știm, mai ales noi, din istorie – „ajutorul frățesc” al rușilor nu e fără un cost. Iar acesta e reprezentat, peste tot unde se infiltrează militarii Wagner, de concesiunea zăcămintelor strategice locale, care îi permit Rusiei să poată funcționa și în vreme de embargou, și lui Prigojin să-și lărgească și împrospăteze „orchestra”. ….” Integral: https://revista22.ro
“De ce sunt necesare zonele de interdicție aeriană deasupra Ucrainei. Patru interese naționale occidentale de a ajuta Kievul să-și securizeze spatele …. Un angajament militar activ în teritoriile din vestul Ucrainei, cu avioane de vânătoare și armament antiaerian, din partea țărilor occidentale și a altor țări interesate, ar răspunde nu doar unui strigăt de ajutor ucrainean. Războiul Rusiei împotriva statului, economiei și populației ucrainene atinge interesele de bază ale multor națiuni din afara Europei de Est. Interesele naționale ale Ucrainei se aliniază cu ale multor alte țări ale lumii în cel puțin patru moduri și, prin urmare, cer o acțiune directă din partea actorilor din afara Ucrainei: În primul rând, capacitatea continuă a Ucrainei de a recolta și de a exporta produse alimentare și în special cereale este strâns legată nu numai de chestiuni umanitare îngrijorătoare. Este, de asemenea, o condiție necesară pentru menținerea stabilității și ordinii la nivel mondial. O penurie și o nouă creștere a prețurilor la produsele alimentare de bază, cum ar fi făina și pâinea, vor avea repercusiuni sociale și politice transcontinentale grave. Acestea pot include guverne instabile, revolte armate, fluxuri de migrație, creșterea xenofobiei și chiar războaie civile sau interstatale. O utilizare a puterii aeriene și antiaeriene occidentale și non-occidentale pentru a ajuta Ucraina să își asigure producția și exportul de alimente nu este, prin urmare, doar o chestiune de empatie sau de caritate față de ucraineni. O astfel de utilizare directă a puterii militare NATO și non-NATO ar fi suficient de justificată de necesitatea de a minimiza riscurile generice pentru securitatea internațională. Prevenirea foametei și a consecințelor sale distructive pentru ordinea globală este, în sine, un motiv suficient pentru a lua în considerare crearea unor zone de interdicție aeriană deasupra și în jurul Ucrainei. Astfel de măsuri ar putea fi justificate fără a se menționa măcar solicitarea ucraineană în acest sens și cu referire exclusivă la preocupările naționale non-ucrainene și la cele transnaționale mai largi. În al doilea rând, centralele nucleare ucrainene – inclusiv defuncta centrală nucleară de la Chornobîl – au devenit, de la începutul invaziei pe scară largă, în mod repetat, locuri, teatre, ținte și instrumente ale activității militare rusești. Riscurile transfrontaliere care decurg dintr-un astfel de comportament pentru sănătatea a milioane de ucraineni, dar și a cetățenilor din mai multe state membre NATO, sunt evidente. Atunci când Ucraina a cerut o zonă de interdicție aeriană în 2022, a fost surprinzător faptul că interesul național ridicat al mai multor țări europene în ceea ce privește siguranța materialului radioactiv al Ucrainei a rămas sub radar. Astăzi este timpul ca NATO și guvernele sale să se implice direct în protejarea cetățenilor lor de o repetare a consecințelor dezastrului de la Chornobîl din 1986. La fel ca și în ceea ce privește susținerea unei producții alimentare și a unui transport ucrainean stabil, interesul Ucrainei în protejarea centralelor sale nucleare poate fi considerat chiar secundar. Și în acest caz, cererea Kievului de instituire a unei zone de interdicție aeriană nici nu ar mai trebui să fie menționată în justificarea angajamentului militar al NATO și al altor aliați în spațiul aerian al Ucrainei. …..” Integral: https://www.contributors.ro
“Ne batem joc de valorile noastre! Campion mondial la Solitaire, dat afară de la ANAF Sector 3 România arată încă o dată că nu-şi respectă valorile! Marcel, triplu campion mondial la Solitaire şi vicecampion olimpic la Minesweeper, a ajuns pe drumuri după ce a fost dat afară de la ANAF Sector 3, unde a lucrat aproape 30 de ani. „E inadmisibil ce se întâmplă. Marcel a pus România pe harta mondială a jocurilor de pierdut timpul şi s-a trezit dat afară de la ANAF, de ce? Doar pentru că e în concediu medical de 8 luni?”, se întreabă Georgeta, fostă colegă a lui Marcel, ea însăşi membră a loturilor naţionale de Zuma şi Candy Crush. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro
“Culisele scandalului de la Spitalul Urziceni. Acuzații grave: „Medicul pur și simplu dormea“ „Garda în pijama“ este o practică în aproape toate spitalele orășenești din țară, atrag atenția asociațiile de pacienți, care susțin că în seara în care o tânără a născut pe asfalt pentru că a fost dată afară din Spitalul Municipal Urziceni, aici erau de gardă trei medici, dar toți dormeau. După falimentul sistemului de protecție socială, incapabil să protejeze bătrânii vulnerabili din azile, iată că nici sistemul de sănătate nu e mai breaz. Deși în ultimii ani s-au băgat bani serioși în salariile medicilor de spital, serviciile medicale în multe instituții de acest fel sunt îngrozitoare. O spun chiar pacienții siliți să dea piept zi de zi cu un sistem care-i umilește pe banii lor. …. Asistentele, adaugă Barbu, sunt îndemnate să nu-i deranjeze pe
“Organizaţiile Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice vor cadru legal care să permită demiterea şi ridicarea licenţei de liberă practică pentru personalul medical care se comportă ”iresponsabil, lipsit de empatie şi etică” ….. ”Nepăsarea profesioniştilor din sănătate şi a autorităţilor locale devine o obişnuinţă, fiecare găseşte motive pentru a nu-şi asuma nimic. Lipsa personalului şi a echipamentelor a devenit o scuză general valabilă, iar umanitatea tinde să dispară”, afirmă reprezentanţii acesteia conform News.ro ….”
“Impozite majorate de către guvernul PSD-PNL. Impactul fiecărei creșteri de taxe, analizat de specialiști.…. Noi impozite pe microîntreprinderi Microîntreprinderile sunt micile afaceri, cu mai puțin de zece angajați și care nu necesită un capital important pentru deschidere. Vorbim, în multe situații, de antreprenori individuali, cu mici firme cu unul sau doi angajați, sau afacerile de familie, active în comunitățile locale. Pentru aceste afaceri, de la 1 septembrie, Guvernul va majora din nou taxele după ce a făcut acest lucru la începutul anului, prin ordonanța emisă în vara trecută. Astfel, impozitul pe venit scădea de la 3 la 1%, însă pentru a fi încadrate în categoria microîntreprinderilor, acestea trebuiau să aibă cel puțin un angajat, iar venitul nu trebuia să depășească pragul de 500.000 euro (scădere de la 1 milion euro). Dacă acest plafon era depășit, atunci se aplica un impozit pe profit de 16%. Guvernul vine acum cu o nouă modificare. Pragul se modifică, iar microîntreprinderile cu venituri de până la 300.000 lei vor plăti un impozit de 1%, iar cele ce depășesc acest prag vor plăti un impozit de 3%. Totuși, Executivul a stabilit o listă de activități economice acolo unde, indiferent de venituri, se va plăti un impozit de 3%. Este vorba de microîntreprinderile care au activitate în: editarea jocurilor video, realizare de software, alte activități privind tehnologia informației, restaurante, catering, baruri, cabinele notarilor și avocaților, cabinetele medicale, inclusiv cele stomatologice. …. Majorarea impozitului pe dividende O altă majorare vizează și impozitul pe dividende, care ar urma să crească de la 8 la 10%. Și această majorare ar veni după ce, la începutul acestui an, acest impozit a fost mărit de la 5 la 8%. …. Impozit pe profit, pentru salarii de 10.000 lei pentru IT, construcții și agricultură Până acum angajații din IT au fost scutiți de impozitul pe venit (10%), iar anul trecut Executivul a introdus o serie de facilități și pentru angajații din construcții și agricultură, care erau scutiți atât de plata impozitului pe profit, dar și de contribuțiile la sănătate (10%), plus reducerea CAS cu 3,75%. Potrivit proiectului de ordonanță toate aceste facilități vor dispărea, iar scutirea de impozitul pe venit se va aplica doar pentru veniturile din IT ce depășesc suma de 10.000 lei. …. Impozit pe clădiri O nouă taxă care apare în setul de măsuri fiscale al Guvernului vizează o taxă pentru cei care dețin mai multe proprietăți, fiind aplicată persoanelor care dețin clădiri (situate în România), a căror valoare impozabilă depășește 2.500.000 lei. …. Unii experți au subliniat faptul că este nedrept să impozitezi o persoană ce deține o casă de 2,5 milioane lei, dar să nu-l impozitezi la fel și pe cel care deține un teren cu aceeași valoare. ….O altă problemă a fost sesizată de economistul Bogdan Glăvan, tot într-o postare pe Facebook, este că textul ordonanței face referire „la mai multe imobile”, deci este posibilă interpretarea că acest impozit nu se aplică celor care dețin o singură proprietate, chiar dacă valoarea acesteia depășește suma menționată. „Dacă ai un palat în mijlocul Bucureștiului de câteva milioane de euro sau dacă ai un penthouse de peste 500 000 euro, atunci nu plătești impozit suplimentar. Însă dacă ai mai multe imobile care împreună depășesc 500 000 euro, ești suprataxat! Este ușor de înțeles, chiar și de Dorel și de Gogâie, unde va duce această măsură: la disiparea proprietății între mai mulți inși, pentru a nu plăti impozit sau la restrângerea proprietății individuale în beneficiul proprietății corporatiste.” …. O lovitură grea pentru ONG-uri Pentru avocatul Gabriel Biriș, prevederea „cea mai toxică” din proiectul ajuns în presă este legată de modificarea tratamentului fiscal al sponsorizării care, până acum, puteau fi scăzute din impozitul de profit. „De acum nu mai sunt scăzute din impozitul de profit, sunt deductibile. Asta înseamnă că întregi sectoare de servicii sociale, de protecție a copilului, de renovat sau construit spitale vor fi lăsate fără surse de finanțare. Un ONG precum Hospice Casa Speranței care oferă îngrijire paliativă oamenilor bolnavi în fază terminală, ONG-uri de genul SOS Casele Copiilor care au grijă de copii orfani sau abandonați, sau Dăruiește Viață, care a construit un spital – toate vor rămâne fără finanțare și sunt mii de angajați în acordarea acestor servicii. Asta este o măsură toxică de-a dreptul”, a apreciat Biriș. …..” Integral: 
“Asociația Forumul Judecătorilor critică lipsa de reacție a CSM, IJ și a parchetelor în cazul Bogdan Mateescu: „Este inadmisibilă într-un stat de drept” .… Judecătorul Bogdan Mateescu, actual președinte al Tribunalului Vâlcea și fost președinte al CSM, a sesizat Inspecția Judiciară după ce Antena 3 a prezentat înregistrarea unei convorbiri în care îi face o propunere financiară unei funcționare implicate în dosarul penal al tatălui său, au declarat pentru 
“Imperialismul rus ca ameninţare globală De la Oceanul Arctic până în Africa de Sud, trecând prin Baltica, Marea Neagră, Siria şi Sahel, Rusia duce un război declarat împotriva Occidentului pe care îl percepe drept inamic implacabil. Politica de confruntare a URSS devine politica oficială a Federaţiei Ruse. Războiul din Ucraina este doar o parte din acest tablou strategic. Tenacitatea criminală de care Rusia dă dovadă în Ucraina nu este un accident: în tentativa de constituire a unei ordini internaţionale întemeiate pe rapt, agresivitate şi piraterie, distrugerea Europei Centrale şi de Est rămâne un obiectiv central al imperialismului rus. Nimic nu este întâmplător în evoluţiile ultimelor zile. De la întâlnirea pe care Rusia a gazduit-o, adunând o parte dintre conducătorii Africii, până la lovitura de stat din Niger, piesele acestui puzzle rus pot fi observate, ca parte a unui desen coerent. Ceea ce Rusia intenţionează, prin blocarea acordului privind cerealele, ca şi prin sprijinul acordat celor ce preiau puterea în zona Sahelului, este crearea unei turbulenţe dramatice în relaţiile internaţionale, ca fundal pentru impunerea unui nou set de valori şi comportamente…… Cât despre zona Sahelului, ea este, o dată cu lovitura de stat din Niger, un teatru de operaţii al Rusiei. Steagurile ruse fluturate la Niamey marchează , simbolic, rolul Rusiei ca potenţial aliat al regimului anti- occidental. Armata de mercenari a lui Prigojin a fost şi este, în Africa, vârful de lance al Rusiei. Accesul la resursele minerale din Niger, eliminarea de pe teritoriul Nigerului a trupelor americane şi franceze, transformarea Sahelului în zonă de tranzit pentru imigraţia ilegală, iată câteva dintre ţintele subversiunii ruse. La distanţa de Africa, în America Centrală şi de Sud, Federaţia Rusă este la fel de activă în cultivarea unei reţele de alianţe. Nicaragua, Cuba şi Venezuela sunt parte din blocul pro-rus. Cât despre Brazilia, ambiguitatea ei este deja evidentă, iar educaţia stângistă a preşedtelui Lula explică afinitatea, măcar parţială, cu Rusia şi interesele ei. Armele de care Rusia se serveşte în acest război global sunt redutabile şi diverse: traficul de arme, loviturile de stat, cultivarea retoricii anti- coloniale, crearea unor condiţii de criză alimentară, facilitarea imigraţiei ilegale spre Europa şi în particular spre Polonia. Ipocrizia acestui imperiu al răului este hrănită de ambiţiile sale nelimitate. Cei ce atacă civili în Ucraina, cei care sunt stăpânii unui vast domeniu colonial au temeritatea de a se descrie ca apărători ai dreptului la auto-determinare al popoarelor africane. Ca şi în era sovietică, alianţa impotriva Occidentului se sprijină pe potenţialul de resentiment al aliaţilor din Sudul Global. …..” Integral: 
“Ce putem învăța de la cele mai bune sisteme de sănătate din lume: o analiză în lumina recentelor evenimente de la Spitalul Urziceni / Un articol pe zi generat de AI ….. Potrivit ediției din 2021 a revistei CEOWORLD, care a realizat un indice al asistenței medicale bazat pe o analiză statistică a calității generale a sistemului de sănătate, Coreea de Sud are cel mai bun sistem de sănătate din lume, urmată de Taiwan, Danemarca, Austria și Japonia. Aceste țări au obținut scoruri ridicate pentru infrastructura de sănătate, competențele profesioniștilor din domeniul sănătății, costul (USD pe cap de locuitor pe an), disponibilitatea medicamentelor de calitate și pregătirea guvernului. ….. 
“Judeţul Ialomiţa a ajuns din cauza depopulării să aibă doar şase naşteri pe zi, dar nici pe acestea nu le poate gestiona corespunzător. Unde merg de fapt banii de la Casă şi Ministerul Sănătăţii? .… Depopularea a făcut ca numărul de naşteri să ajungă la minimul istoric, pe 100 de ani în judeţe precum Ialomiţa sau Brăila. În Ialomiţa s-au născut în 2022 circa 2.281 de copii, adică şase copii pe zi, dar autorităţile din judeţ nu le pot gestiona corespunzător. De altfel, în Ialomiţa numărul naşterilor a scăzut cu aproape 50% în perioada 1990 – 2022, după cum arată datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS). În 1990, în Ialomiţa se năşteau mai mult de 4.400 de copii, iar în 2022 numărul lor a ajuns la 2.281. Astfel, în loc ca fiecare gravidă să fie ţinută în puf şi urmărită de toată suflarea bugetară a judeţului pentru că de viitorul copil depind şi veniturile bugetare şi locurile de muncă din sistemul de sănătate şi educaţie, autorităţile dau dovadă de nepăsare şi îşi lasă viitorul să se nască pe un trotuar. ….” Integral: 
“Marius Ştefan, preşedintle RBL: 
“Parchetul General cere Curții Supreme să se pronunțe în legătură cu modul în care instanţele trebuie să aplice decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene privind prescripţia .… Parchetul a folosit ca pretext introducerea unei căi extraordinare de atac – recursul în casaţie – într-un dosar în care fostul primar din Năvodari, Matei Nicolae, a fost judecat pentru retrocedări ilegale de terenuri la malul Mării Negre, cu un prejudiciu de 25 milioane euro. La instanţa de fond, fostul edil primise o condamnare de 9 ani închisoare, însă dosarul a fost închis la apel de Instanţa supremă, pe motiv că faptele s-au prescris. „În cursul zilei de astăzi, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a declarat recurs în casaţie împotriva deciziei nr.237 din 21 iulie 2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală, pronunţată în apel în dosarul nr.3743/2/2015 privind mai mulţi inculpaţi şi având ca obiect săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi spălarea banilor, în care DNA a dispus trimiterea în judecată la data de 27 noiembrie 2014. Având în vedere multiplele opinii juridice exprimate în spaţiul public şi pentru a preveni generarea unei practici neunitare în aplicarea Deciziei CJUE din 24 iulie 2023 în cauza C-107/23, în cuprinsul motivelor de recurs în casaţie a fost formulată şi o cerere de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept”, a transmis luni Parchetul General, într-un comunicat de presă. ….” Integral: 
“Exclusiv Pensiile speciale la CCR – Raportul președintelui Curții pregătește daună totală (document) CCR urmează să se pronunțe pe 2 august în privința legii reformei pensiilor speciale, parte a jaloanelor PNRR, iar dacă opinia judecătorului raportor va fi asumată de plen, pentru actuala putere se anunță daună totală. …. Pe scurt, raportul asupra legii propune respingerea tuturor aspectelor care privesc neconstituționalitatea extrinsecă, adică referitoare la tehnica legislativă, la parcursul legii de la depunere la adoptare, la avize etc. În ceea ce privește însă motivele invocate de ICCJ pe fondul legii, raportul propune admiterea tuturor motivelor de neconstituționalitate, în unele cazuri cu critici extrem de severe. 1.Vechimea efectivă de 25 de ani în magistratură Judecătorul raportor consideră că această reglementare este constituțională, „dar lipsa reglementării unor norme tranzitorii raționale care să conducă treptat la finalitatea urmărită, corelată cu pierderea iremediabilă a perioadei asimilate antereferite, conduce la încălcarea componentei instituționale a independenței justiției”. 2.Baza de calcul a pensiei de serviciu să fie media veniturilor întregii cariere și să nu mai fie actualizată conform veniturilor celor în activitate Judecătorul raportor arată că „în stabilirea bazei de calcul poate fi luată în discuție o formulă care să dea expresie veniturilor funcției/ gradului/ vechimii avute la timpul pensionarii, însă în niciun caz media tuturor veniturilor din cei 25 de ani necesari dobândirii dreptului la pensie de serviciu. Mai mult, lipsa corelării pensiei de serviciu cu venitul aflat în plată corespunzător funcției, gradului, vechimii de pe care persoana respectivă s-a pensionat nu mai menține pensia de serviciu/ cuantumul acesteia în sfera sistemului de justiție, ceea ce este contrar componentei instituționale a independenței justiției”. 3. Vârsta de pensionare să crească treptat până la 60 de ani Judecătorul raportor consideră că prevederea în sine nu ridică probleme constituționale, dar defectuoasă este reglementarea perioadei de tranziție. Este constatat faptul că, în conformitate cu noua lege, pentru persoanele născute după 1976 vârsta de pensionare crește direct la 60 de ani, fără o tranziție reală. …4.Judecătorul raportor consideră că reglementarea actuală este discriminatorie …. 5.Recalcularea pensiilor de serviciu aflate în plată ….” Integral: 
“România, țara care nu știe să-și îngrijească bătrânii. Ce opțiuni ai în fața dramei „am un bătrân, ce mă fac cu el?” …. Într-o țară în care riscul de sărăcie și excluziune socială este de 34,4%, 
“”Mobilitatea profesorilor este atât de mare încât afectează actul educațional!” (profesorul ieșean Doina Platon) ….. O parte din experiența ca evaluator pe proiecte de educație în școlile din mediu rural a descris-o pe pagina sa de pe rețeaua de socializare. A scris că postul de profesor de matematică de la una din școlile unei comune din județul Iași, ca și alte posturi, era scos în așa fel la vacantare încât să nu fie titularizabil… “Ultimul proiect POCU , de 6 milioane de euro, la care am fost manager, avea o componentă de after school. Am vazut atata bataie de joc… After school la o scoala de tara, cu medii de 1 si 2 la evaluare nationala… La after school mulți invatatori si educatoare lucrau cu elevi de clasa a 8a pe un salariu dublu fata de cel de invatator. Prima raportare “dovada” activitatii erau desene de copii de doi ani mazgalite chipurile “colorat”. Am intrebat ce este asta? Nu stiau ca sunt cadru didactic. Stiau ca sunt managerul proiectului si ca ma pot ” prosti” ca fac after school…Raspunsul lor ” Ce, nu ati auzit de terapie prin arta, doamna manager?”. I-am intrebat cine a diagnosticat copiii ca ar trebui sa face terapie, ce terapeuti ” specializati ” au. Atunci mi-am dorit din nou sa intru la catedra… Am facut putina pregatire in sediul primariei cu cativa copii, erau la nivel incredibil de scazut. Postul de matematica de la una din scolile comunei, ca si alte posturi, era scris in asa fel la vacantare sa nu fie titularizabil, an de an fiind “pastrat” pentru familia directorului. Motivatia lui “oricum nu vine nineni in satul asta“, a scris Doina Platon pe rețeaua de socializare. – Este necesar concursul de titularizare? Este necesar dar nu în forma în care se dă acum și nu de 1000 de ori. A intra în sistem și a fi profesor ar fi normal să se facă în urma unui concurs care dacă nu este promovat poate fi dat încă o dată. După ce candidații învață mai mult. Dar ca să dai acest examen de titularizare și să iei note mari și al doilea an să îl mai dai încă o dată… și poate și al treilea an… Nu e normal, nu e în regulă. – Ați avut experiențele de predare în Statele Unite, în România și în Marea Britanie. Care este statutul profesorului? În Marea Britanie și în Statele Unite sistemul este în felul următor: Este tot un stagiu de trei ani care se realizează cam cum se face și la noi înainte de definitivat. Dar se face la nivel de școală, cu inspecții, de obicei inspecții neanunțate. Cu evaluarea complexă a activității profesorului. Și se face contract anual … După trei ani, după ce profesorul este evaluat, conducerea școlii poate propune angajarea cu contract pe durată nedeterminată sau continuarea cu contract de un an. Dacă profesorul mai are ceva de făcut sau dacă sunt alte situații. Asta se întâmplă la nivel de școală. Inspecțiile se dau cu personal de la Inspectoratul școlar, de la School District. Iar examen de definitivat, cum ar fi în Statele Unite a fost așa zisul praxis. Sunt valabile un număr de ani. Deci nu sunt pentru totdeauna. Examenele sunt foarte dificile. ….” Integral: 
“
“Nedreptatea strigătoare la cer ne otrăvește viața laolaltă. De ce „cazul Ursu” nu este nici pe departe închis Verdictul ÎCCJ, care-i inocentează definitiv pe cei doi securiști implicați în suprimarea inginerului Gheorghe Ursu, dezvăluie doar un secret din păcate știut de toată lumea: Justiția din statul român al anului de grație 2023 nu își permite să condamne, nici măcar printr-un proces cu valoare simbolică și pedagogică, atrocele crime ale poliției politice comuniste. …. E adevărat, Gheorghe Ursu a fost doar una dintre sutele de mii de victime ale regimului comunist. Acel regim a distrus în deceniul stalinist aproape toată elita intelectuală, politică și antreprenorială a României monarhice, lichidându-i până și pe corifeii Marii Uniri de la 1918. Dincolo de cei închiși după procese trucate, omorâți prin rele tratamente sau cu pistolul în ceafă, au existat milioane de alte persoane direct lovite prin penuria permanentă de alimente și medicamente, prin condamnări nedrepte și prin confiscarea de către FSN și Ion Iliescu a Revoluției anticomuniste pornite la Timișoara. …. Ultimii pe această listă macabră au fost cei peste 1.000 de români uciși în decembrie 89 și sutele de mutilați, sau chiar executați de lunetiști, în cursul succesivelor „mineriade”. Nici lor nu li s-a asigurat, până astăzi, vreo urmă de dreptate. Bilanțul detaliat al Gulagului românesc a avut loc abia în 2006, prin Raportul Comisiei de istorici conduse de profesorul Vladimir Tismăneanu, care a fost asumat de fostul președinte Traian Băsescu, huiduit în Parlamentul țării atunci când a îndrăznit să citească o declarație politică în acest sens. Cu toate acestea, nu trăim tot în comunism. Noul regim s-a pretins democratic, iar țara a fost acceptată în NATO și UE, ca democrație funcțională. …. Iată însă că verdictul ÎCCJ, care-i inocentează definitiv pe cei doi securiști implicați în suprimarea inginerului Gheorghe Ursu, dezvăluie doar un secret din păcate știut de toată lumea: Justiția din statul român al anului de grație 2023 nu își permite să condamne, nici măcar printr-un proces cu valoare simbolică și pedagogică, atrocele crime ale poliției politice comuniste. Această absurdă concluzie se desprinde cu limpezime din motivația hotărârii adoptate de ÎCCJ, în care contextul istoric al crimei este dedramatizat cu o falsă candoare, în vreme ce victima abuzurilor criminale pare să fi primit taman ce merita (în calitate de „infractor” care deținea, ilicit, 17 dolari americani)… …. Nedreptatea acestei „soluții” va accentua defetismul social, neîncrederea dintre cetățeni și autorități, emigrația din disperare și silă, diminuând șansa noilor generații de a fi educate în spiritul valorilor democratice. Mesajul implicit transmis de verdict este sinistru: dacă ucizi sub acoperirea unor ordine primite de la reprezentanții statului român, te vei bucura de o deplină impunitate. …. Nu știu dacă dl Andrei Ursu mai are vreo cale de recurs, de pildă la CEDO. Știu însă că rușinea acestui moment de injustiție flagrantă ne va urmări multă vreme, ca fantomă a unui trecut odios, care nici nu vrea să treacă, nici nu izbutește să se îndrepte. ….” Integral: 
“Senatul SUA a adoptat un proiect de lege privind securitatea Mării Negre ….. În cadrul NDAA, a fost aprobat și proiectul de lege Black Sea Security Act, printr-un amendament introdus de senatorii Jeanne Shaheen și Mitt Romney. “Prin acest demers, Senatul Statelor Unite confirmă statutul Mării Negre de regiune de importanță geostrategică critică și deschide calea unei noi ere a angajării SUA în zonă. De asemenea, Senatul american exprimă, în premieră, prin aprobarea legii menționate, susținerea puternică pentru un angajament comprehensiv al SUA în regiunea Mării Negre, împreună cu aliații și partenerii, în domenii strategice precum: securitate și apărare, economie, energie sau reziliență democratică” a declarat Andrei Muraru, ambasadorul României în Statele Unite. România a susținut constant întărirea angajamentului american la Marea Neagră, dată fiind nevoia de securitate în fața amenințării ruse. …. Un proiect de lege similar Black Sea Security Act se află în procedură legislativă și în Camera Reprezentanților, ceea ce oferă perspective pentru ca și textul acestuia să fie preluat în cursul procedurii de mediere în versiunea finală a NDAA care va fi trimisă spre promulgare președintelui SUA……” Integral: 
“Despre noul azil al groazei, unde 26 de bătrâni stăteau într-o seră, Vasile Bănescu: Soarele, inclus generos în tratament, deși nu gratuit, asigura o intensă, impecabilă, fie și nesolicitată de nimeni helioterapie …. „O știre matinală ne mijlocește informația că un azil, nu chiar rival periculos al celor model de bune practici, dar pus strategic sub protecția Sfântului Andrei și, nemărturisit, a zeului Ra, a fost descoperit în cochetul și deja cunoscutul orășel Voluntari. Bătrânii erau cazați și vigilent tratați în sere spațioase și luminoase. Soarele, inclus generos în tratament, deși nu gratuit, asigura o intensă, impecabilă, fie și nesolicitată de nimeni helioterapie. Părerile asupra beneficiilor acestui neobișnuit tratament efectuat riguros la temperaturi de peste 40 C înregistrate recent la umbră, sunt foarte împărțite și aprig disputate în rândul specialiștilor din domeniile conexe geriatriei și asistenței sociale. Neplăcut surprinși, descoperitorii acestui stabiliment dedicat îngrijirii persoanelor vârstnice, le-au transportat pe acestea, nu știm dacă în deplin acord cu „cercetătorii” rezistenței acestor persoane la radiațiile solare și hipertermie, în spații mai umbroase, dotate nu doar cu araci și fire subțiri de sfoară ce asigurau cadrul exotic minimalist al biotopului în care oamenii, plantele și soarele conviețuiau într-o discreție totală, netulburată până recent de nimeni. Povestea nu merge neapărat mai departe”, a scris Bănescu pe contrul său de facebook. Reprezentanții prefecturii Ilfov împreună cu inspectorii DSP au descoperit acest nou centru de îngrijire joi. Când au mers la acest cămin din Voluntari, în momentul în care au intrat au văzut că toate camerele destinate pacienților erau amenajate afară, într-o seră, potrivit digi24.ro, în condițiile în care, în ultimele zile, județul Ilfov s-a aflat în plin cod de caniculă. ….” Integral: 
“România irosește un an din programul european PNRR. Banii pierduți în 2023 ar putea plăti 12 poduri peste Dunăre România s-a angajat că va reduce în acest an deficitul bugetar la 4,4% din PIB. În luna mai, deficitul a ajuns deja la 2,3%. Regulile Comisiei Europene spun clar: dacă România nu reduce deficitul, instituția poate să suspende, pentru început, 25% din banii disponibili, cam 18 miliarde de euro. Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, spune într-o declarație pentru Europa Liberă că fără măsuri fiscale care să asigure ajustarea cheltuielilor, România nu are șanse să reducă deficitul bugetar în acest an, până la 4,4% din PIB, așa cum s-a angajat în fața Comisiei Europene și așa cum prevăd regulamentele privind alocarea banilor europeni. Un deficit bugetar de 4,4% din PIB ar însemna un minus la pușculița publică de aproximativ 68 de miliarde de lei, adică peste 13 miliarde de euro
“Ceața cerebrală asociată cu Covid-19 de lungă durată, comparabilă cu îmbătrânirea cu 10 ani – studiu Ceaţa cerebrală asociată cu COVID-19 de lungă durată este comparabilă cu îmbătrânirea cu 10 ani, relevă o cercetare efectuată de King’s College London. Studiul, apărut în publicaţia eClinicalMedicine, investighează impactul COVID-19 de lungă durată, sau „COVID-19 lung”, asupra unor abilităţi cognitive, precum gândirea sau memoria, relatează DPA. COVID-19 de lungă durată este o afecţiune caracterizată prin persistenţa simptomelor sau prin apariţia unor noi simptome la peste patru săptămâni după infecţia iniţială. ….Potrivit conducătorului cercetării, Nathan Cheetham, “acest studiu arată nevoia de a monitoriza acele persoane ale căror funcţii cerebrale sunt cele mai afectate de COVID-19 pentru a vedea cum evoluează simptomele lor cognitive şi a le oferi susţinere în recuperare”. ….” Integral: 
“CTP, după achitarea definitivă a foștilor securiști acuzați de uciderea lui Gheorghe Ursu: „Securitatea e-n toate. E-n cele ce sunt” ….. „Partidul Comunist s-a dus dracului, că acum suntem în capitalism. Securitatea însă, capitalistă încă din comunism, îi supraviețuiește; de la Băsescu încoace o poți simți cum tace și face”, scrie Cristian Tudor Popescu în postarea intitulată „Oarba dusă de mânuţă“. Uitați-vă în jur și numărați securiștii bătrâni care-și clefăie mulțumiți pensiile grase, mișcându-se în șalupe pe roate care bat spre suta de mii de euro. Am fost întrebat pe reddit: „Mai scăpăm de fosilele comunismului?”. Răspuns: „De fosile, da, căci, din fericire există moarte. De odraslele lor însă, biologice și mentale, nu”. Securitatea e-n toate. E-n cele ce sunt. E-n pruncul din leagăn și-n omul cărunt. „Astăzi, ofițerii de Securitate Marin Pârvulescu și Vasile Hodiș, torționarii inginerului Gheorghe Ursu, au fost achitați și în primă instanță și la recurs, sentință definitivă, de Justiția română. Dezamăgit nu sunt, pentru că nu m-am amăgit nicio clipă în legătură cu femeia legată la ochi și dusă de mânuță, de-a stânga și de-a dreapta, de doi ofițeri de securitate. S-a stins și ultima scânteie de speranță că voi apuca să trăiesc în altă țară decât Hrepublica Socialistă Hrrumânia…”, mai scrie CTP. ….” Integral: 
“Motivarea sinistră a ÎCCJ în cazul Gheorghe Ursu. Cu acești judecători nu mai avem nicio speranță că vom apuca o zi în care se va face dreptate victimelor Am citit motivarea Înaltei Curți în cazul torționarilor lui Gheorghe Ursu. Mi se pare sinistră. Evident, nu pot comenta partea strict juridică – din simplul motiv că nu mă pricep. Nu e meseria mea. Dar ce e șocant – pentru mine, cel puțin – e că persoanele care au judecat speța par să nu aibă minime cunoștințe despre epoca în care au avut loc faptele supuse judecății. Cei 3 judecători echivalează ancheta Securității cu o (simplă) anchetă penală, ceea ce e halucinant. Securitatea n-a fost o procuratură. Obiectivul anchetelor ei nu era stabilirea faptelor, ci „reeducarea” „păcătosului”. Aceiași judecători nu pricep cum anume (și de ce) o serie de scrisori transmise Europei Libere și citite pe post te transformă automat într-o țintă a Securității, chiar dacă scrisorile sunt nesemnate (sau dacă numele autorului nu e menționat pe post, din motive evidente). Tot ei par să ignore complet faptul că în RSR, spre deosebire de RPR, opozanții regimului nu mai deveneau deținuți politici, lor inventându-li-se fie infracțiuni de drept comun (cazul Ursu, de exemplu, arestat pentru deținerea a 17 dolari), fie boli psihice.
“Un mesaj TV de avertizare devine o invitaţie la viol 1. În ultimele zile am observat cu toţii că la sfârșitul calupurilor publicitare, difuzate în intervalul orar 18.00-22.00, posturile de radio și televiziune difuzează în mod regulat următorul mesaj de avertizare: „Actul sexual comis de un major cu un minor sub 16 ani constituie viol, dacă diferența de vârstă este mai mare de 5 ani, și se pedepsește cu închisoarea”. Am întrebat mai mulţi amici ce înţeleg ei când citesc sau aud acest mesaj. Indiferent că au sau nu studii juridice, mi-au spus cam aşa: „Poţi viola un copil şi scapi de pedeapsă dacă nu eşti cu 5 ani mai în vârstă ca el. E o regulă cretină. Cine a făcut-o?” 2. Despre ce e vorba? Numărul de abuzuri sexuale asupra copiilor a crescut. E un fenomen despre care am avertizat public acum câţiva ani când am început să fim sesizaţi în tribunale cu dosare privind copii violaţi de proprii părinţi sau concubinii mamelor, respectiv imagini şi filmuleţe pornografice cu minori distribuite pe reţelele de socializare şi dark web. Ulterior am început să primim dosare privind şantajul cu poze intime din partea foştilor iubiţi (revenge porn), ademenirea minorilor de către „specialişti” în vederea întreţinerii de relaţii intime (grooming) sau exploatării sexuale (metoda Loverboy). Acum ne vin dosare cu minori abuzaţi sexuali de alţi minori în toaletele şcolilor sau în spatele blocurilor, cu minori care sunt hărţuiţi cu poze înfăţişând organe sexuale trimise de majori sau chiar alţi copii, cu mame care primesc bani ca să îşi dezbrace şi să defloreze fetele mici în faţa camerelor pentru consumatori online. Avem minore care rămân însărcinate chiar în sistemul de protecţie al statului şi e plin de minore pe OnlyFans. 
“EXCLUSIV Secretul ultimei execuții bugetare: Dividendele de la companii de stat au salvat deficitul. Colectarea veniturilor la ANAF rămâne slabă, Guvernul ține strict sub control cheltuielile. Înțelegerea cu UE Deficitul foarte mic, de numai 300 de milioane de lei în luna iunie, nu este rezultatul unei îmbunătățiri bruște a colectării veniturilor de către ANAF, ci a fost determinat de încasarea de către buget a dividendelor de la companiile controlate de stat sau la care statul are participații. Potrivit informațiilor Profit.ro, cea mai mare parte a sumei de 9,7 miliarde lei prinsă în buget ca venituri din dividende a fost încasată în luna iunie, motiv pentru care deficitul a fost atât de redus și lasă impresia, falsă, că situația bugetară s-a stabilizat. … Cum suma de 9,7 miliarde de lei este prevăzută în Legea bugetului, încasarea acestor bani nu îmbunătățește situația deficitului. de asemenea, potrivit informațiilor Profit.ro, la nivelul de ANAF, situația colectării nu s-a schimbat semnificativ față de lunile anterioare. ….” Integral: 
“Austeritatea PSD-PNL, doar pentru privați. Statul obez e protejat, noile taxe și impozite pregătesc recesiunea Când președintele Iohannis a binecuvântat coaliția dintre PSD și PNL a promis stabilitate și reforme. A omis să spună că stabilitatea e doar pentru pilele și amantele plasate la stat. Acum vine decontul pentru doi ani de crescut statul (curat liberal) și mimat reforme. Doar că Iohannis, Ciolacu și Ciucă vor să pună toată povara austerității exclusiv pe mediul privat și să protejeze armatele de partid și bugetarii de orice impact. E drumul cel mai rapid către recesiune. Dezmățul bugetar e în toi, risipa banilor publici e la ordinea zilei, după cum arată o 
“Cazul Gheorghe Ursu. Cum să înțelegem uluitoarea conivența a unor magistrați din România cu foștii ofițeri de securitate? Discutasem recent procesul torționarilor lui Gheorghe Ursu accentuând asupra a ce am numit, fără reținere, „Decizia înspăimântătoare a judecătoarei Mihaela Niță”. Însă cazul Ursu ridică în plină lumină ceva mai mult decât derutanta gândire a unui magistrat sau altul. El a devenit un rechizitoriu al justiției românești în ansamblul ei. Demersul împotriva responsabililor crimei politice căreia i-a cazut victimă Ursu a fost inițiat acum 33 de ani. A fost blocat, a fost oprit, a fost reluat, deviat și salvat mai mereu „în ultimă instanță”. Doar tenacitatea neverosimilă a fiului celui ucis, Andrei Ursu, a făcut posibilă ducerea procesului până la acest punct, al pronunțării unei hotărâri finale – după o primă amânare, a fost anunțată pentru 27 iulie a.c. Nu pot fi acceptați ca martori ai torționarilor lui Gheorghe Ursu foști ofițeri de Securitate Una dintre întrebările pe care le ridică procesul este apariția, pe scenă, ca martori ai inculpaților Vasile Hodiș și Marin Pîrvulescu, a unor foști colegi de instituție. Și nu oricare, ofițeri cu poziții de putere în Securitate: Aurel Rogojan, fost șef de cabinet al lui Iulian Vlad, Vasile Mălureanu, fost ofițer cu rang înalt în Direcția de Informații Interne, responsabil cu urmărirea scriitorilor, Filip Teodorescu, implicat în represiunea din Timișoara din decembrie 1989. Conform bunului simț și legii, nu pot fi acceptate ca martore persoane „aflate în duşmănie sau în legături de interese cu vreuna dintre părţi” (art. 315, Codul de procedură penală). Prin însăși natura lor, securiștii erau adversarii lui Gheorghe Ursu, iar el dușmanul lor. Fiind șeful de cabinet al lui Iulian Vlad, cel fără al cărui ordin nu putea avea loc torturarea lui Ursu, Aurel Rogojan se afla undeva în umbra asasinatului. Filip Teodorescu a avut competențe în urmărirea postului de radio Europa Liberă. Activitatea lui era continuată de acte represive împotriva oamenilor care se adresau postului, în cazurile considerate mai grave, prin Direcția de Cercetări Penale a Securității (exact cum s-a întâmplat cu Gheorghe Ursu). Și oamenii identificați și cercetați de Mălureanu luau tot drumul Direcției unde erau preluați de Hodiș și Pîrvulescu când „vinovăția” era trecută la propagandă împotriva orânduirii socialiste. Toți acești oameni au fost legați între ei în logica sistemului opresiv și toți erau adversarii concreți sau potențiali ai victimei. Toți au interesul ca activitatea lor criminală de dinainte de revoluție să nu fie cunoscută, să nu fie publicitată, ci să fie interpretată sub eticheta falsificfatoare a patriotismului. Sinceritatea martorului constituie un criteriu cheie a cărei apreciere revine judecătorilor. Membrii Securității au fost dintotdeauna profesioniști ai nesincerității, ai dezinfomării și ai intoxicării. Să accepți foști angajați ai Securității ca martori în procese ce țin de actele criminale ale altor foști angajați este și antietic, și antiprofesional. Într-un comentariu la articolul pe care l-am invocat în primul paragraf, doamna Simona Deleanu, bună cunoscătoare a cazului Gheorghe Ursu a susținut că, „oricât de imoral ni s-ar părea și oricât de imoral au decurs depozițiile martorilor provenind din fosta Securitate, nu cred că o instanță ar fi putut să nu îi admită ca martori”. Opinia cercetătoarei exprimă neînțelegerea rolului pe care îl au martorii în actul de justiție. Nu există un drept „de a fi acceptat ca martor”, și nici unul, al inculpaților, de „a îi avea ca martori pe cei ce îi propun”. …. Care este explicația conivenței unor magistrați cu foștii securiști? Probabil, explicațiile țin de la caz la caz. Nu îmi permit decât să aduc în fața cititorului observațiile lui Tiberiu Lovin din articolul său, „Biografiile judecătorilor CC care au decapitat CNSAS”, publicat în luna iunie 2008. Ziaristul susţinea că nouă dintre judecătorii Curţii Constituţionale care au decis în acel an că legea privind deconspirarea Securității este în totalitate neconstituțională avuseseră relaţii cu fostul sistem. Articolul a dispărut de pe site, însă l-am conspectat la vremea respectivă. Îl citez pe Tiberiu Lovin: – Ion Vida, fost activist comunist, lector la Academia “Ștefan Gheorghiu”, un apropiat al lui Ion Iliescu, a fost expert în întocmirea Constituţiei din 1991, membru marcant al Consiliului Frontului Salvării Naţionale – Petre Ninosu, absolvent al şcolii de Securitate de la Băneasa, fost consilier al lui Ion Iliescu, fost ministru al Justiţiei în Guvernul Văcăroiu – Ion Predescu, un apropiat al lui Ion Iliescu şi Nicolae Vacaroiu, un duşman declarat al reformelor din justiţie, solicitate de UE – Nicolae Cochinescu, procuror timp de 23 de ani la Procuratura Generală a Republicii Socialiste România, fost procuror general al regimului Iliescu …. = Augustin Zegrean, avocat pe vremea regimului comunist, a fost senator FSN, între 1990 şi 1992 …. Vasile Manea Drăgulin, care a mușamalizat în anul 1985 asasinarea lui Gheorghe Ursu, a devenit procuror general al României între 1993 și 1996. Rodica Stănoiu, ministră a Justiției între 2000 și 2004, informatoare din 1963 până în 1987, a pus în fruntea unui Serviciu sensibil al ministerului pe fostul ofițer de Securitate Marian Ureche. ….” Integral: 
“Cine este Pionierul, noul comandant al trupelor Wagner din Belarus. E născut la Cernăuți și are un trecut tenebros (Foto & Video) În urmă cu o săptămână, pe 19 iulie, Evgheni Prigojin s-a reunit cu mercenarii Wagner lângă Osipovici, în Belarus. În timpul acestei întâlniri, a discutat despre viitorul grupării paramilitare și, într-un gest simbolic, i-a înmânat un steag cu emblema Wagner unui bărbat cunoscut, despre care a spus că este din acel moment liderul „grupării bieloruse”. Nu se știa despre el decât că i se spune „Pionierul”, astfel că jurnaliștii au început să sape să afle mai multe informații, iar cei de la proiectul „Toți Ochii pe Wagner” și de la publicația bielorusă Nașa Niva i-au aflat adevărata identitate. Astfel, se pare că numele său este Serghei Ciubko, are 47 de ani și este la origini ucrainean. S-a născut în Cernăuți, iar apoi părinții săi au emigrat în Rusia, la începutul anilor 1990, potrivit 
“PSD şi PNL mai inaugurează o dată podul de la Brăila ca să abată atenţia de la azilele groazei …. La inaugurare vor participa clovni, saltimbanci, cel mai mare sobor de preoţi din estul ţării şi mai bine de 20 de food truckuri, iar Marcel Pavel va susţine un recital „epic, mai ceva ca legendarul festival IntenCity de la Craiova™”, asigură reprezentanţii PSD şi PNL. „Vă garantăm că nimeni nu a mai văzut aşa o inaugurare de pod, şi nici n-o să mai avem vreodată ocazia, aşa că hai să fim cu toţii foarte atenţi la ea.” „Un moment istoric, pentru că vorbim despre cel mai mare pod suspendat construit vreodată în România şi al treilea din Europa”, a declarat premierul Ciolacu, întrebat despre condiţiile inumane din azilele de bătrâni. ….” Integral: 
“Incertitudinea fiscală de la Guvern îi încurcă planurile lui Isărescu. Majoritatea analiștilor financiari cred că vom vedea taxe mai mari care se vor duce în inflație și creșteri ale ratelor la credite În contextul deficitului bugetar ridicat și anticipațiilor de majorare de taxe indirecte, încrederea în economie s-a redus. De asemenea, observăm o revenire a anticipațiilor inflaționiste; s-au majorat atât inflația anticipata pentru următoarele 12 luni, cât și rata de dobândă ROBOR 3M”, spune vicepresedintele Asociatiei CFA Romania Adrian Codirlașu. Opinia lui este împărtășită și de alți economiști în rapoartele transmise investitorilor. Modul confuz și lipsit de transparență cu care Guvernul lucrează pentru a acoperi derapajul cheltuielilor față de cât se încasează la buget este subliniat și într-un raport transmis în urmă cu câteva zile de BRD, care evocă posibilitatea creșterii unor taxe indirecte. „Există incertitudini și riscuri demne de remarcat care înconjoară perspectivele inflației, care decurg atât din mediul intern, cât și din cel extern mediu: i) continuarea războiului în Ucraina și viitoarele decizii politice privind acțiunile de represalii, ii) gradul și amploarea impactului monetar înăsprirea politicilor de către marile bănci centrale asupra activității economice/financiare globale stabilitate, iii) deciziile viitoare ale țărilor OPEC+ cu privire la producția de petrol, iv) modalitățile de reducere a decalajului fiscal de către Guvern (creșteri indirecte de impozite!?)”, arată raportul BRD. Printre taxele și impozitele indirecte se numără taxa pe valoarea adăugată (TVA, care este mai degrabă taxă decât impozit), taxele vamale și accizele la tutun, alcool și energie. Economiștii CFA România calculează un indicator privind încrederea în economie, nivelul acestuia fiind în scădere în luna iunie (o scădere consistentă, de aproape 5 puncte procentuale), dar care este peste valoarea-prag de 50. Rata anticipata a inflatiei pentru orizontul de 12 luni a crescut la valoarea medie de 8,21%. In ceea ce priveste cursul de schimb EUR/RON, 94% dintre participanti anticipeaza o depreciere a leului in urmatoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuala). Astfel valoarea medie a anticipatiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,9894 lei pentru un euro, in timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului anticipat este 5,0438 lei pentru un euro, valori in scadere fata de cele inregistrate in exercitiul anterior…..” Integral: 
“Ce înseamnă decizia Curții de Justiție a UE privind prescripția. De ce riscă să genereze multă confuzie …. Cu toată presiunea la care sistemul judecătoresc a fost supus în unele momente ale istoriei recente, inclusiv ameninţarea pusă în practică în unele situaţii de a răspunde disciplinar pentru îndrăzneala de a sesiza CJUE atunci când judecătorul cauzei sesizează că se pune problema unui conflict între o reglementare naţională sau o practică naţională – aici CJUE se referă la practică inclusiv în raport de deciziile CCR sau ÎCCJ obligatorii, cum sunt cele de dezlegare prealabilă sau recurs în interesul legii – şi eficacitatea deplină a normelor UE (a se vedea cazul unor judecători faţă de care în cazuri similare au fost declanşate acţiuni disciplinare), au existat şi există judecători care-şi îndeplinesc misiunea publică legată de sesizarea CJUE cu privire la posibile astfel de conflicte. De aceea, gestul colegilor de la Curtea de Apel Braşov care au sesizat CJUE cu această cauză soluţionată trebuie apreciat. În această cheie aş citi punctul 2 al hotărârii CJUE care consacră, aspect constant în jurisprudenţa CJUE, principiul supremaţiei dreptului UE faţă de reglementările naţionale şi practicile naţionale, inclusiv deciziile CCR şi ÎCCJ dacă acestea din urmă sunt contrare unor dispoziţii ale dreptului UE. …. CJUE spune cu subiect şi predicat (paragraful 134 din hotărâre) că instanțele naționale sunt instanțe ale UE, astfel că au atributul conferit de tratatele constitutive de a „face tot ceea ce este necesar pentru a înlătura o reglementare sau o practică naţională care ar constitui eventual un obstacol în calea eficacităţii depline a normelor dreptului Uniunii”. Cu alte cuvinte, responsabilitatea instanțelor naționale de a aplica direct dreptul UE este primordială, inclusiv privind cauzele penale ce au ca obiect fraudele grave legate de interesele financiare ale UE. O altă certitudine este aceea că sunt câteva autorităţi naţionale arătate cu degetul de hotărârea CJUE. Astfel, tot cu subiect şi predicat, decizia CJUE nu menajează câteva autorităţi constituţionale româneşti, ale căror pasivitate sau greşită interpretare a normelor de drept UE şi ale jurisprudenţei CJUE sunt fără menajamente scoase în evidenţă. În primul rând, legiuitorul român, Parlamentul, iese foarte şifonat din această poveste. Este greu de explicat cum de Parlamentul a stat în pasivitate patru ani de zile de la momentul la care CCR a publicat prima decizie cu privire la problema întreruperii prescripţiei răspunderii penale (25 iunie 2018, actul normativ a fost adoptat de abia la data de 30.05.2022 sub presiunea, să recunoaştem, a Comisiei Europene în cadrul MCV, condiţie printre altele ca Comisia să propună renunţarea la MCV – a se vedea paragraful 90 din Hotărârea CJUE). Sigur, dincolo de a vorbi de responsabilităţile şi culpa Parlamentului (dacă poate fi tras la răspundere pentru astfel de acţiuni/inacţiuni), rămâne gustul amar că mii de infracţiuni aflate pe rolul instanţelor şi în care sute de oameni din sistemul judiciar au investit energie, bani publici s-au încheiat brusc din cauza inactivităţii legiuitorului. Şi asta în condiţiile în care, a propos de responsabilitate, art. 147 alin. 1 din Constituţie prevede un termen de 45 de zile în care Parlamentul sau Guvernul ar trebui să pună în acord dispoziţiile declarate neconstituţionale cu Constituţia României. Comparaţi termenul de 45 de zile cu perioada de peste 1450 de zile cât i-a trebuit legiuitorului derivat (Guvernul României) să-şi îndeplinească rolul constituţional. Şifonată iese şi ÎCCJ. Care se presupune că ar fi trebuit să cunoască şi să aplice, la rândul ei, principiul supremaţiei dreptului UE. ….” Integral: 
“Manager de spital, despre exodul medicilor: ”În fiecare lună, medicii rezidenți primesc între 6.000 și 9.000 – 10.000 lei. Nu învață gratis, ca în facultate. Primesc bani pentru că se pregătesc să devină medici primari, specialiști. Acești bani nu pică din cer. Ar fi normal să dea ceva înapoi statului” Managerul Spitalului „Sfântul Sava” din Pantelimon, Alina Ion, cere, în contextul în care tot mai mulți medici aleg să profeseze în străinătate, ca absolvenții de medicină să fie obligați să profeseze în România, după terminarea studiilor, o perioadă minimă egală cu durata rezidențiatului, a specializării pe care a efectuat-o pe bani publici. De asemenea, solicită ca aceștia să primească certificatul de bune practici în vederea practicării profesiei de medic în afara țării doar după ce achită statului român cheltuielile cu școlarizarea pe durata rezidențiatului. ”Sute de milioane de euro cheltuiește statul român cu școlarizarea medicilor. Dacă în 1990, în România profesau în jur de 39.000 de medici, în ultimii zece ani, țara noastră a pierdut 40.000 de medici, care au ales să plece în străinătate, după ce și-au încheiat studiile de specialitate. Susțin întrutotul libertatea, deci și libertatea de mișcare a medicilor. Însă, la fel de ferm, susțin și că românii merită să fie tratați bine, în conformitate cu eforturile financiare pe care le fac pentru a pregăti specialiști. Studiile de specialitate în medicină comportă cheltuieli mari din partea statului, în primul rând cu salariile pe care le plătește lunar medicilor rezidenți. În fiecare lună, medicii rezidenți primesc între 6.000 și 9.000 – 10.000 lei. 
“Banca Mondială: Povestea celor două Românii / Contractul social al României e sub tensiune din cauza sentimentului de sărăcie / Cele 9 priorități Dezvoltarea socioeconomică a României din ultima perioadă ilustrează aceeași „poveste a celor două Românii”: una urbană, dinamică și integrată în UE, o alta rurală, săracă și izolată, arată 
“Profesor de economie: Îți trebuie vreo 2-3 salarii medii pentru un sejur de o săptămână la Sinaia. După creșterea TVA în HORECA, cele mai fericite vor fi supermarketurile Economistul Cristian Păun, profesor universitar la ASE, critică preţurile exorbitante tarifele practicate pe Valea Prahovei şi spune că, pentru o vacanță, o familie cu doi copii va cheltui până la 3 salarii medii pe economie. Cristian Păun consideră că, în acest context, cea mai proastă idee este să crești TVA pentru HORECA și salariul minim, măsuri discutate la nivelul coaliţiei pentru a aduna bani la buget. “O urcare la Babele dus-întors cu telecabina a ajuns 190 de lei/persoană. O familie cu doi adulți și doi copii scoate din buzunar 600 de lei pentru o plimbare la Babele. Anul trecut era cam 60 lei / persoană. O apă la restaurant 15 lei. O supă de roșii 20 de lei. O bere la sticlă de 330 ml 12-15 lei. Mâncarea mai scumpă cu minim 20% ca în Centrul Vechi din București. Prețurile sunt din Sinaia. Cazarea, la fel, mai scumpă cu 20%. Foarte scump dacă le aduni pe fiecare. Îți trebuie vreo 2-3 salarii medii pentru un sejur de doi adulți și doi copii de o săptămână. Minim. Cea mai proastă idee este, într-un astfel de context, să crești TVA pentru HORECA și salariul minim. Care mai este logica să dai vouchere de vacanță și să supraimpozitezi sectorul? Plimbi bani ca să spui că faci lucruri pentru popor. Politici publice care se anulează reciproc. Te țin pe loc, nu te împing în față… Cele mai fericite vor fi supermarketurile din stațiuni!” scrie pe 
“Coaliția discută creșterea de taxe, mediul de afaceri avertizează ca „măsurile fiscale disperate” vor avea efect de bumerang .… „Modificarea sistemului de taxe, un subiect care recent a luat amploare în spaţiul public, este inevitabilă pe fondul unei tot mai probabile depăşiri a ţintei de deficit bugetar pentru acest an, situaţie care ar putea duce la pierderea unor fonduri europene şi la creşterea costului de împrumut pentru stat. Reducerea surselor de finanţare ar avea impact imediat în creşterea economică. Însă situaţia actuală are rădăcini adânci într-o perioadă lungă în care schimbările de taxe şi impozite s-au făcut ad hoc, fără analize, fără studii de impact şi, practic, au subţiat baza de impozitare, afectând echitatea fiscală. Cu alte cuvinte avem o problemă sistemică ce nu poate fi rezolvată cu câteva reglaje, ci printr-o abordare diferită care să vizeze atât sistemul de taxare, cât şi administrarea fiscală, politica bugetară, salarizarea în sectorul public, pensiile, modul în care sunt cheltuiţi banii publici, pentru că în caz contrar, ne vom confrunta din nou cu aceleaşi probleme ca cele care trebuie rezolvate astăzi”, consideră Daniel Anghel, liderul serviciilor fiscale şi juridice PwC România. Potrivit acestuia, situaţia finanţelor publice este bine cunoscută, de aici şi obiectivele asumate prin PNRR la capitolul reforma fiscală, care au scopul de a remedia problemele actuale. În acest context, reprezentantul PwC aminteşte că Banca Mondială (BM) a livrat un raport de analiză a sistemului fiscal la finalul anului trecut, care ar fi trebuit să fie publicat şi pus în dezbatere publică la acel moment. La rândul său, Andreea Negru, preşedinta Asociaţiei pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton (ADAA), atrage atenția că eventuale taxe şi impozite noi ar trebui introduse de anul viitor şi corelate cu reduceri de cheltuieli bugetare. În caz contrar, spune ea, „măsurile fiscale disperate vor crea o prăpastie între mediul de afaceri şi stat”. …..” Integral: 
“Dependența economică europeană Pandemia și războiul din Ucraina au lansat acut tema deglobalizării, adică orientarea fluxurilor de aprovizionare între blocuri comerciale cu orientări democratice. Recent, Comisia Europeană a realizat o analiză completă cu privire la nivelul de dependență economică pe care îl au statele membre și, invers, gradul de dependență al altor țări terțe de mărfurile din Uniunea Europeană. Astfel, Uniunea Europeană este dependentă de 137 de produse care vin din import din state terțe. Aceste produse reprezintă 6% din totalul importurilor. Economiile din care vin cele mai multe produse de care Europa este dependentă, peste jumătate din total, sunt China, Brazilia și Vietnam. În ceea ce privește etapele de prelucrare, 16% sunt materii prime, 57% sunt bunuri intermediare și 27% sunt produse finale. Comisia Europeană precizează în studiul realizat că după constatarea primului cerc de dependențe ar trebui analizate separat, cu statele membre și cu companiile, așa-numitele dependențe strategice. De exemplu, există 99 de produse legate de materii prime sau prelucrate și de substanțe chimice, precum cobalt, litiu, aluminiu, crom, nichel plus alte 40 de produse chimice. Un alt grup de dependențe al Uniunii Europene este legat de sistemul de sănătate. Astfel, 14 produse sunt dependente de importul de mărfuri din state din afara Uniunii Europene, așa cum se întâmplă, de exemplu, cu articolele de îmbrăcăminte de protecție, fapt care în perioada pandemiei a devenit atât de clar. Totodată, există și o dependență de antibiotice, vitamine sau hormoni care sunt concentrate în câteva state de import. De asemenea, Uniunea Europeană are o dependență și față de produsele industriei de energie regenerabilă și în domeniile digitale și electronice. În acest sens, sunt câteva produse vulnerabile, precum magneți permanenți, acumulatori, motoare electrice, radio receptoare, laptopuri sau telefoane mobile. De exemplu, mai multe tehnologii legate de hidrogen, de la care europenii au așteptări mari pentru viitorul apropiat, depind de importurile de electrolizoare și pile de combustibil. De asemenea, un domeniu deja cunoscut este cel al semiconductorilor. Mai există două sectoare în care dependențele europene față de terți sunt prezente, apărare și aerospațial, dar, studiul Comisiei Europene nu a identificat date relevante din motive de confidențialitate. Multe companii care activează în aceste industrii preferă să rămână discrete față de gradul de dependență de materii prime sau semifabricate venite din import. Europa nu este singura care se ocupă de dependența economică. SUA și China fac și ele analize pe această temă. Statele Unite ale Americii, de exemplu, se preocupă de diversificarea surselor de aprovizionare și de consolidarea lanțurilor de furnizori. China a inclus în planul cincinal un obiectiv legat de reducerea dependențelor externe. ….” Integral: 
“Zeci de centre din București au fost suspendate sau închise. Unele sunt deținute de firme în top 10 cifră de afaceri pe domeniul lor de activitate La finalul săptămânii trecute s-a încheiat prima parte a verificării centrelor rezidențiale destinate persoanelor vârstnice, persoanelor adulte cu dizabilități și celor destinate copiilor din București, anunță Prefectura Capitalei. Din cele 69 de centre suspendate sau închise, unele sunt cu cifre de afaceri de ordinul milioanelor de lei. Au fost controlate cele 201 centre licențiate existente în București, conform unui comunicat al Prefecturii Capitalei trimis luni, 24 iulie. Dintre cele licențiate, 104 sunt centre pentru copii, 75 pentru persoane vârstnice, 21 pentru persoane cu dizabilități și un centru pentru persoane dependente. …. Valoarea totală a amenzilor date se ridică la 8,8 milioane lei. Au fost instrumentate 5 dosare penale. Au fost identificate 6 centre clandestine. Au fost descoperite societăți/asociații care au obținut acreditarea, dar nu s-au licențiat. În total, 150 de astfel de cazuri. Dintre acestea, aproximativ 50 figurează cu personal de specialitate încadrat, mai arată Prefectura Capitalei. …. Dintre cele 69 de centre pentru care s-au dispus măsuri de închidere/suspendare, 20 sunt de stat. Restul de 49 sunt deținute de firme private sau de către fundații și asociații. În lista aceasta apar și centre deținute de firme aflate în top 10 companii la nivel național, clasament realizat pe baza cifrei de afaceri pe 2022. …. De exemplu, Direcția de Sănătate Publică București a dispus suspendarea activității pentru „Cămin pentru persoane vârstnice AFFINITY POLIZU”, începând cu data de 20.07.2023, deținut de firma AFFINITY LIFE CARE SRL. Aceasta a avut o cifră de afaceri de 8,8 milioane lei și o pierdere de 421.532 lei în 2022. A fost pe locul întâi la nivel național, raportat la cifra de afacere, pe grupa CAEN 879 (Alte activități de asistență socială, cu cazare) în 2022, conform Termene.ro. …. În cazul Căminului privat pentru bătrâni Sf Cuvioasă Parascheva, deținut de firma SC Corsica Obiect SRL, autoritățile au cerut „oprirea temporară prestare servicii” în trei corpuri ale azilului. SC Corsica Obiect SRL a fost pe locul 2 la nivel național, pe baza cifrei de afacere de anul trecut, pentru obiectul de activitate 873 „Activități ale căminelor de bătrâni și ale căminelor pentru persoane aflate în incapacitate de a se îngriji singure”, conform Termene.ro. ….” Integral: 
“
“Ședință decisivă la DNA pentru interpretarea deciziei CJUE privind prescripția / Se aplică și în dosarele de corupție? / Miza: Vor declara procurorii recurs în casație în cazul Ioana Băsescu – Elena Udrea? …. Procurorii vor analiza dacă hotărârea CJUE – care permite magistraților români să nu țină cont de deciziile CCR și ÎCCJ privind prescripția și să nu mai închidă dosarele penale – se aplică și în cazurile de corupție, nu doar în cele de fraudă cu fonduri europene, evaziune și contrabandă. În mediile juridice, opiniile sunt împărțite privind impactul deciziei CJUE. Unii magistrați consultați de G4Media.ro consideră că decizia CJUE se aplică strict în procesele de fraudă cu fonduri europene, evaziune fiscală și contrabandă din moment ce CJUE a analizat o sesizare a Curții de Apel Brașov într-un dosar care vizează aceste infracțiuni. Alți magistrați susțin că, dimpotrivă, decizia CJUE vizează inclusiv dosarele de corupție în condițiile în care hotărârea vorbește de riscul de impunitate în fața legii prin aplicarea hotărârilor CCR și ÎCCJ, iar prin Tratatul de aderare la UE (TUE), România s-a angajat să combată și corupția, nu doar frauda cu fonduri europene. În plus – au explicat magistrați pentru G4Media.ro – decizia CJUE a înlăturat interpretarea Înaltei Curți potrivit căreia deciziile CCR privind prescripția reprezintă lege penală mai favorabilă și retroactivează până la 1 februarie 2014, data intrării în vigoare a noului Cod penal. Iar argumentația CJUE este valabilă și în cazul dosarelor de corupție, nu doar al celor de fraudă cu fonduri europene. Cert este că pe rolul CJUE există cel puțin trei cauze similare – 
“Umilirea MAE …. Prim-ministrul României, fudul, îl primeşte pe Prim-ministrul Ungariei, în biroul său de la Palatul Victoria. În spate, rafturile goale ale bibliotecii. Vi se pare că, în afară de cărţi, mai lipsea cineva din fotografie? Exact. Ministrul de Externe. Nu este normal ca la o vizită de un asemenea nivel ministrul de Externe să fie ţinut la uşă. (Vorba vine: actualul ministru de Externe nici nu a ajuns până acolo). Episodul este doar unul dintr-un serial care continuă de ceva vreme. Se numeşte “Umilirea Ministerului de Externe al României”. Are foarte puţini spectatori. În parte, pentru că actorii distribuiţi în aceste roluri sunt figuranţi mărunţi. Publicul habar nu are nici sunt şi nici nu ar avea de ce. Fac un test chiar acum. Spuneţi repede numele individului care ocupă acum scaunul pe care a stat, cândva, un Titulescu sau un Pleşu. Tăcere?… Exactly my point. Erau vremuri când cuvântul României mai conta pe scena internaţională. S-au dus. Acum reprezentanţii României au ajuns clovnii scenei diplomatice. Alt episod: ambasadorul României din Kenya. Omul a comparat un grup de diplomaţi africani cu o ceată de maimuţe. Firesc, aceia s-au indignat. MAE a fost nevoit să îşi recheme angajatul. Marea problemă este alta. Dincolo de gafele de stil, de protocol, există o lipsă de credibilitate în chestiuni importante, chiar vitale. Luaţi, spre exemplu, chestiunea extrădărilor. Am lucrat pentru un Preşedinte în al cărui mandat au fost aduşi pe sus, legaţi, infractori care fugiseră în lumea largă. Unul prin Indonezia, altul în Madagascar, altul în Kenya, altul prin Statele Unite. Sub actualul Preşedinte, se vede treaba că este imposibil să aduci pe cineva din Serbia. Sau, mai îngrijorător, chiar din Uniunea Europeană. Internetul este plin de borfaşi care fac streaming live din vilele lor de lux din Italia sau din Grecia. Desigur, implicat în acest fiasco este şi ministrul Justiţiei, nu doar cel de Externe. Ca să apreciaţi până unde a scăzut Ministerul de Externe, este suficient să vizitaţi site-ul acestuia. Arată exact la fel cum arăta pe vremea când eram eu ambasador: acum mai bine de zece ani. În fine, poate că au un design de excepţie, cine ştie. Dar conţinutul? De pe prima pagină aflăm, cu poză, că actualul ministru s-a întâlnit cu… ambasadoarea Republicii Tunisiene în vizită de rămas-bun. Asta a fost important în relaţiile externe ale României? Sau pe scena internaţională? Să facem o comparaţie rapidă. Pe prima pagină a MAE al Finlandei este ceva despre “agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei”. Pe prima pagină a MAE al Greciei, despre declaraţiile ministrului grec de resort la Consiliul pentru Afaceri Externe al UE. La MAE al Poloniei, despre convocarea ambasadorului Federaţiei Ruse la Varşovia, unde respectivul a fost servit cu un protest dur faţă de punerea în discuţie a graniţelor poloneze. Nimeni nu îi obligă pe angajaţii din MAE al României să se pună în posturi atât de ridicole. O fac singuri. Atâta ştiu, atâta pot. Cel mai recent episod este cel în care protagonistul principal este Viktor Orban, actualul Prim-ministru al Ungariei. Personajul este un provocator de profesie. L-a păcălit întâi pe actualul Prim-ministru al României care s-a afişat, naiv, cu el la Bucureşti, declarând că avem de-a face cu “începutul unei frumoase prietenii”. Are Marcel Ciolacu consilieri de politică externă? (Pe hârtie, se pare că da). Citeşte presa? (Judecând după semne, nu). Ar fi trebuit să ştie că Viktor Orban este un populist rusofil pus pe scandal. Care, predictibil, a făcut declaraţii scandaloase la adresa României îndată ce a ajuns la Tuşnad, de la Bucureşti. Şi la adresa Uniunii Europene, despre care a spus că “se face de râs singură”. Însă cea mai mare eroare a comis-o MAE de la Bucureşti. După ce a fost exclus de la discuţia dintre Ciolacu şi Orban, normal ar fi fost ca ministrul de Externe, dacă ar fi făcut un calcul rapid, să îl lase pe primul să deconteze dezastrul de imagine. ….” Integral: 
