
Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 28 februarie! Maximele se vor încadra între 11 și 20 gr, ușor mai scăzute pe litoral, iar minimele vor fi cuprinse, în general, între 0 și 9 gr. În zonele joase de relief din estul țării, precum și în Lunca Dunării, dimineața și noaptea vor fi nebulozitate joasă și local ceață, posibil persistente în Dobrogea, iar în rest, cerul va fi variabil. Vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări în sudul Banatului și, trecător, în Moldova. Bucuresti: 16/5 gr.C.

“ZF Live. Ionuţ Dumitru, Raiffeisen Bank: Nu vom putea să mai stăm şapte ani cu deficit bugetar de 5-6% din PIB dintr-un motiv simplu, nimeni nu ne va finanţa. Ce a spus despre excedentul de lichiditate de 60 mld. lei de la BNR, despre dobânzi şi inflaţie ….. România a avut anul trecut un deficit bugetar de 5,7% din PIB (18 mld. euro), dar situaţia s-ar putea să fie şi mai rea în 2024 pentru că anul electoral vine cu cheltuieli publice masive – cresc salarii, cresc pensii, dar economia va creşte mai modest, undeva spre 2-3%. Prin urmare, cheltuielile se fac nu din venituri în plus la buget, ci din împrumuturi. Deja România se împrumută scump, la dobânzi de 7%, la zece ani, în vreme ce datoria publică este la 50% din PIB, iar pieţele văd asta şi-şi pun întrebarea dacă ţara îşi poate rambursa datoria. Deocamdată poate dar, dacă România continuă cu aceste deficite, atunci apar semne de întrebare. România a ratat în 2023 oportunitatea reducerii deficitului (a consolidării fiscale) care a fost egal (aproape) cu cel din 2022. Este nevoie ca guvernul să arate pieţelor financiare că reduce deficitul bugetar. Investitorii internaţionali au creditat România, chiar dacă nevoia de împrumut a fost mare, pentru că ţara a oferit, în unele cazuri, cele mai bune dobânzi din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, această situaţie nu poate ţine la nesfârşit şi dobânzile inclusiv cele la care se împrumută guvernul, vor scădea. Din acel moment, explică Ionuţ Dumitru, este vorba şi de prima de risc a ţării când va fi vorba de finanţarea deficitului şi datoriei publice. …..” Integral: https://www.zf.ro

“Criza energetică a umflat conturile producătorilor de electricitate / Hidroelectrica a înregistrat încă un profit istoric Producătorul și furnizorul de electricitate Hidroelectrica a anunțat un nou profit istoric, înregistrând pentru al doilea an consecutiv o creștere uriașă. În 2023, profitul net a crescut cu 42%, de la 4.4 miliarde lei la 6.3 miliarde lei, potrivit unui raport al companiei. Cu un an înainte, în plină criză energetică, majorarea a fost de 45%. Astfel, se dovedește că uriașa criză energetică prin care a trecut Europa a fost favorabilă companiilor din energie, mai ales în condițiile în care subvenționăm prețurile. În cazul profiturilor înregistrate de Hidroelectrica, cel mai mare câștigător este statul român, adică acționarul majoritar. Cu cât profiturile sunt mai mari cu atât și dividendele câtre acționar sunt mai generoase, iar într-un an electoral ca 2024, creșterea veniturilor la buget este o miză uriașă. Pentru Hidroelectrica, plafoanele impuse de Guvern prin OUG 27/2022 au fost favorabile. Hidroelectrica trebuie să vândă energie electrică la o limită de preț de 450 lei/MWh (90 euro / MWh) în sistemul centralizat MACCE. Însă, între timp, pe piețele spot din întreaga Europă, prețurile au scăzut masiv ajungând și până la nivelul de 50 euro/ MWh. …. Veniturile realizate din activitatea de furnizare energie electrica au crescut cu 132% la 3.4 miliarde lei venituri realizate în anul incheiat la 31 decembrie 2023, de la 1,5 miliarde lei venituri realizate in anul 2022. ….” Integral: https://economie.hotnews.ro

“Experiment. Cât de puțini bani încasează statul român din pensiunile turistice pentru că ignoră evaziunea fiscală de acolo Întrebarea “cu factură sau fără” a devenit regulă în România. Țara noastră se află pe primul loc în Uniunea Europeană la capitolul evaziune fiscală și pe ultimul la colectarea de taxe. Se vede cel mai bine în turism. Toate controalele se îndreaptă către cei autorizați, în timp ce autoritățile nu reușesc să-i prindă pe cei neautorizați, care obțin câștiguri uriașe la negru. …. Evasiunea fiscală din România a depășit 10 la sută din PIB. Banii făcuți la negru, pe care statul îi pierde anual, ar putea fi folosiți la investiții. Ca să strângă mai mult la buget, Guvernul a mărit taxele. În cazul afacerilor mici, impozitul pe venit a crescut de 3 ori. Mediul de afaceri susține însă că noile reglementări încurajează și mai mult evaziunea, care a atins valoarea uriașă de 160 de milioane de euro pe an. …. Inspectorul Pro a vrut să vadă ce se întâmplă în turism… Am urmărit anunțurile pentru închirierea proprietăților înainte și după sărbători. Din 10 oameni cu care am vorbit, niciunul nu a fost dispus să ne dea factură. Ceea ce înseamnă că toți lucrează la negru. Închirierea aceleiași vile înainte de sărbători costa 9000 de lei pentru 3 zile. După sărbători, prețul a scăzut de 3 ori. Toți aceia cu care am vorbit au proprietăți mari, construite încă de la început în scop turistic. …. Pentru întreaga pensiune cu 6 camere, proprietarul încasează într-un week-end 4200 de lei. La 5 la sută TVA, plătea la fisc 210 lei. Cu noul TVA-ul, de 9 la sută, suma dată statului crește la 378 de lei. Și totuși, proprietarul rămâne cu 3822 de lei pentru întreaga pensiune. Cu toate acestea, mulți fentează taxele. În unele zone turistice, s-a renunțat chiar și la anunțurile de pe internet în favoarea rezervărilor cu circuit închis. ….Reprezentanții Asociației Naționale a Agențiilor de Turism susțin că, în multe zone turistice, proprietarii vilelor închiriate la negru sunt chiar funcționarii care ar trebui să le controleze. ….” Integral: https://stirileprotv.ro
“România trăiește pe datorie. Cât ne costă boala fiscală a statului și cât de aproape e o criză 136 miliarde de lei. Adică peste 27 de miliarde de euro. Aceasta este suma record plătită de Guvernul României în 2023, în contul serviciului datoriei publice. Practic, aceștia sunt banii pe care statul român i-a plătit înapoi creditorilor de la care s-a împrumutat, ca să poată funcționa. Cu tot cu dobânzi. Sunt bani aproape de două ori mai mulți decât întreg bugetul alocat Educației în acest an. Ani de deficite bugetare ridicate, exacerbate de noi cheltuieli sociale, risipă, dorința de a nu majora taxe și incapacitatea de a le colecta pe cele deja existente au dus datoria publică a României la niveluri istorice: cu un total de 944 miliarde de lei la sfârșitul lunii noiembrie 2023, datoria guvernamentală este la cel mai ridicat procentaj raportat la PIB (58,3%) din istoria României. Doar în perioada 2017-2023, datoria publică aproape s-a triplat. În aceeași perioadă, produsul intern brut (PIB) s-a dublat. Practic, stocul de datorie publică a crescut mai alert decât economia. Alarmantă nu este neapărat suma absolută sau procentajul. Majoritatea statelor se împrumută pentru a-și finanța diverse cheltuieli bugetare. Ce ar trebui să ne îngrijoreze în România este lipsa de echilibru și disciplină fiscală de care guvernanții dau dovadă an după an. …. Totodată, din cele 136 de miliarde de lei plătite în contul serviciului datoriei publice în 2023 (cheltuieli cu dobânzi + plăți de principal), aproape 30 de miliarde reprezintă doar cheltuieli cu dobânzile. Acestea urmează să crească în 2024 la 35 miliarde de lei, aproape dublu față de 2021, potrivit datelor Ministerului de Finanțe. Preocupați să facă față politic unui super-an electoral cum este 2024, guvernanții transformă acest an în borna care consfințește traiul pe datorie al României, din acest deceniu. Pentru că asta preconizează bugetul din acest an: un deceniu întreg de trai pe datorie. După deficite de peste 4-5% din PIB în ultimii 5 ani, România va continua cu deficite de peste 4% cel puțin până în 2027, când guvernanții speră că vom reveni subit și miraculos sub pragul de 3% din PIB. …. În 2023, deficitul prognozat pentru final de an era 4,4% din PIB, echivalentul a circa 70 miliarde de lei. La final de 2023, gaura bugetară s-a mărit însă mult peste estimările guvernului și a ajuns la 5,7% din PIB, adică aproximativ 93 miliarde. E un derapaj de aproape 30% în plus. Această discrepanță a provenit, în buna cutumă bugetară românească, dintr-o boală sistemică mai veche: statul român își subestimează cheltuielile și își supraestimează veniturile. Pe parcursul anului 2023, Guvernul a fost nevoit să vină cu majorări de taxe, pentru a nu își pierde credibilitatea în fața Comisiei Europene, a piețelor și a agențiilor de rating. ….” Integral: https://panorama.ro
“Păcăleala electrică Zilele trecute, boss-ul grupului Stellantis a făcut o declaraţie care m-a surprins. Unii vor întreba ce este acest Stellantis. Este al patrulea grup de producători de automobile din lume, reunind mărci precum Chrysler, FIAT, Opel, Citroen, Peugeot, Alfa Romeo, Maserati şi Jeep. ….Omul, un anume Carlo Tavares, zice că susţine măsura luată de Uniunea Europeană, de a interzice comercializarea maşinilor cu motoare cu ardere internă din 2035. …. Necazul este că poziţia grupului Stellantis nu face decât să contribuie la derapajul economic al Uniunii Europene. În 2018, economia Uniunii reprezenta 15 la sută din economia mondială. Aceasta reprezenta deja o cădere masivă în comparaţie cu deceniul precedent – dar haideţi să rămânem în zona datelor foarte recente. În 2023 acest indicator scăzuse deja la 14 la sută. Pentru 2028 este proiectat să scadă în continuare, la 13 la sută. Vă mai amintiţi promisiunile gogonate făcute de politicienii români şi europeni în anii precedenţi aderării? “Uniunea Europeană, cel mai puternic bloc economic de pe planetă”, etc. Statele Unite, singure, au ajuns în 2023 la peste 15 la sută din economia mondială. Ceva s-a întâmplat încât toate calculele iniţiale au fost date peste cap. Printre altele, ce s-a întâmplat este că politicienii de la Bruxelles, dar şi aceia din multe capitale europene, s-au năpustit cu toporul pe unele industrii tradiţionale în Europa. Mineritul este pe butuci. Agricultura supravieţuieşte doar din subvenţii masive. Iar industria auto este în criză terminală. …. Destul de repede s-a constatat că motoarele Diesel consumă mai puţin, dar poluează din plin. Mai ales cu pulberi fine, extrem de toxice. Ar fi fost momentul ca birocraţii să se dea la o parte. Din păcate, nu aşa funcţionează sistemul. Au emis norme noi, mai stricte. Iar firme ca Volkswagen au manipulat soft-ul de pe maşini ca să raporteze consumuri mai mici în testele de omologare. Măcar acum să se fi trezit cineva, acolo la Bruxelles. Nici o şansă. De câţiva ani Ursula von Der Leyen şi asociaţii săi vorbesc despre o “agendă verde”. Care presupune închiderea totală a industriei auto aşa cum o cunoaştem. Şi promovarea automobilelor electrice.? Catastrofă pe toată linia. De unde să încep?… De la consumatori, care sunt nemulţumiţi de raza limitată a automobilelor electrice şi de preţul mult prea mare al acestora? De la dealeri, care se confruntă cu o scădere serioasă a ponderii automobilelor electrice? Sau chiar de la producători, care sunt disperaţi să constate că firmele chinezeşti au inundat piaţa cu maşini (mai) ieftine? Şeful de la Stellantis ştie toate acestea. Dar preferă să fugă de realitate. Şi poate să o facă pentru că îşi găseşte refugiul în acest LaLa-Land al “capitalismului de stat” susţinut de politicienii de astăzi. ….” Integral: https://www.bursa.ro

“Opinie Dragoş Damian, CEO Terapia: Lanţul de aprovizionare. Cei care controlează lanţul de aprovizionare controlează lumea Este bine ca europenii sunt responsabili si vor sa reduca nivelul de poluare. Asta este si motivul pentru care in ultimii 10-15 ani industria de prelucrare poluanta a plecat catre fabricile din Asia, petrochimia si prelucrarea gazelelor au plecat catre fabricile din Rusia si chimia si metalurgia catre fabricile din India si China, asadar catre zone care probabil nu sunt interesate asa de tare de poluare. Este bine ca europenii au lansat Green Deal, ca sa nu mai avem poluare. Noi acum respiram aer mai proaspat datorita acestor initiative absolut necesare. Atata doar ca din cauza transferurilor industriilor poluante din Europa catre Asia lantul de aprovizionare s-a alungit de la cateva sute de kilometri la cateva mii de kilometri – timp de multi ani fara o crestere a costurilor, pentru ca cheltuielile directe cu productia din zona asiatica sunt mult mai mici. Petrolul si gazele veneau in Europa din Rusia prin conductele de care ne aducem aminte. Materiile prime, materialele si produsele finite veneau in Europa din Asia pe rute prin Marea Rosie si Canalul Suez pentru a descarca la porturile din Marea Manecii, Marea Nordului, Marea Baltica. Scurta nota, in Marea Neagra nu ajungea nimic pentru ca Romania si Bulgaria nu sunt membre Schengen – un reminder pentru cei care inca mai cred ca doar Austria ne-a blocat intrarea in Schengen. Asadar, toate bune si frumoase pana la pandemia din 2020 urmata de criza energetica din 2021, de conflictul din Ucraina si sanctiunile din 2022 si de criza din Israel si Marea Rosie din 2023. A durat in jur de patru ani sa ne dam seama cat costa cu adevarat cele cateva mii de kilometri in plus la lantul de aprovizionare. Petrolul si gazele vin astazi in Europa din Rusia ocolind prin Asia – prelungind astfel lantul de aprovizionare. Materiile prime, materialele si produsele finite vin in Europa din Asia ocolind pe la Capul Bunei Sperante din cauza crizei din Marea Rosie – prelungind astfel lantul de aprovizionare. In tabelul de mai jos se poate vedea prabusirea livrarilor de motorina prin Marea Rosie din aceasta luna. Este doar inceputul. ….” Integral: https://www.zf.ro
“USR cere Guvernului și RA-APPS documente și explicații cu privire la “Palatul Împăratului” Deputatul a făcut către cei trei o interpelare și o solicitare de documente, pentru ca toți românii să afle pe ce cheltuie statul român milioane de euro într-o perioadă în care taxele au fost crescute în mod repetat. Solicitarea vine după ce anchete de presă au scos la iveală că RA-APPS investește între 7 și 9 milioane de euro într-o locuință de lux în centrul Capitalei, care ar urma să fie folosită de președintele Klaus
“De ce singura țară care nu a arestat agenți ruși e România. Dacă te arăți slab, Rusia intră cu bocancii. De ce să vrea Iohannis slujba de șef NATO? Interviu România are o problemă serioasă, pentru că asta înseamnă un partid care face agenda Rusiei, atacă Ucraina, folosind un naționalism agresiv, insalubru, în momentul în care Ucraina funcționează ca un zid. Dacă acest zid, acest baraj se crapă, tot acest puhoi de violență rusească se va revărsa în România, mai întâi în Moldova și ulterior în România. …. Vedem cum China și-a făcut un anumit sistem digital, un ecosistem digital încă din anii ’90, pentru că a refuzat intervenția platformelor occidentale. Rusia, după război, a accelerat acest lucru, o deconectare de la sistemul occidental, pentru că se teme că va suferi consecințe similare celor pe care ea le provoacă în Europa. Ea se amestecă peste tot, ea creează acest război hibrid. Și mai vedem asta în cazul Iranului și al multor altor state cu aspirații autoritare, inclusiv în cazul lui Viktor Orban din Ungaria, care tună și fulgeră împotriva intervenției în politicile interne, dar nu s-a sfiit deloc să folosească același lucru pe modelul rusesc, împotriva Poloniei și chiar a Slovaciei. …. În momentul de față, este foarte trist și nu cred că viitorul pe care îl așteptăm din Statele Unite va fi pozitiv. Dacă fostul președinte Trump – și să nu uităm că Trump este o persoană care este acuzată de insurecție, o lovitură de stat pe care a instrumentat-o și are și alte procese, inclusiv unul de agresiune sexuală – va reveni, cred că sunt mai mulți factori aici. Unul este modul în care marile puteri se extind și la un moment dat se supraextind. Problema din Afganistan, problema din Irak, costurile economice uriașe au creat instabilitate internă și în momentul de față, când marile puteri se supraextind, la un moment vine o reacție de contracție și o vedem în momentul de față. …. Cred că alegerile europene sunt poate cele mai importante, din punctul meu de vedere, pentru că se conturează o nouă direcție pentru Uniunea Europeană, să fie nu numai o putere economică, dar și una militară. Asta înseamnă o anumită industrie, înseamnă comisar european. Se vorbește despre actualul ministru de Externe polonez, care a făcut o impresie foarte bună, recent la ONU, dar este mult de lucru. ….E trist oarecum să vedem modul în care cei din România, forțele extremiste din România dansează în jurul acestui subiect și sprijină agenda Kremlinului. …. Dacă ne uităm la istoria Războiului Rece, de exemplu, una din tacticile active folosite de ruși era cea de încurajare de lideri politici din țările vestice, political grooming. Ce înseamnă acest lucru? Că încercai să le netezești calea acelor lideri care erau mai prietenoși față de Uniunea Sovietică și încercai să blochezi calea celor care erau mai ostili. S-a întâmplat, de exemplu, cu Hillary Clinton în 2016, când au atacat din toate părțile și au încercat să netezească calea lui Trump. Va trece probabil ceva timp să știm toată istoria legată de Trump. Nu știu dacă Trump e agent rus, dar și dacă nu e, acționează ca și când ar fi unul perfect. Cred că n-ar fi nicio deosebire dacă ar fi în slujbă. Despre Simion, avem informații, din partea Republicii Moldova și Ucrainei, că acest individ a avut întâlniri cu agenți ruși, el a fost promovat activ de către canale rusești. Nu știm în momentul de față dacă ia și bani. Asta ar trebui să verifice serviciile de informații, care trebuie să meargă pe firul banilor. Simion funcționează exact ca un agent care ar fi plătit și asta este foarte clar. …. Cred că soluția pentru un lider cu viziune strategică este un baltic sau un britanic. Motivul probabil pentru care balticii nu vor fi nominalizați este că sunt prea direcți. Dar ei au avut dreptate. Chiar Ursula von der Leyen și chiar Macron au recunoscut că balticii au avut dreptate. Nu este timp de bâlbe, cum face domnul Iohannis. Nu am înțeles: de ce vrea această slujbă? Trebuie să explice…….” Integral: 


“Președintele Consiliului Fiscal: România a evitat recesiunea în ultimii doi ani pentru că beneficiază de resurse europene substanțiale/ Investiţiile din bani europeni au fost anual peste 3% din PIB ….“După ce Pandemia a izbucnit în 2020, am sugerat că închiderea, fie şi parţială, a economiilor şi orientarea forţată de noi resurse în bugetele publice către sănătate publică şi asistenţă pentru sectoare în suferinţă acută, aduce a “economie de război”. În acelaşi timp, tranziţia energetică a venit cu costuri considerabile. Iar aceste costuri au fost augmentate de invadarea Ucrainei de către Rusia, eveniment ce a dereglat în plus lanţuri de producţie şi aprovizionare – în contextul unei reaşezări a fluxurilor investiţionale şi comerciale într-o lume multipolară şi tot mai complicată geopolitic, cu tensiuni şi conflicte multiple. Dincolo de catastrofa în sine pe care o reprezintă un război cu sute de mii de morţi şi distrugeri materiale fără egal în Europa după al doilea Război Mondial, este proeminentă “criză costului vieţii”, fără precedent în ultimele decenii. Această criză s-a văzut în nivelul mult crescut al inflaţiei în ultimii ani, chiar dacă în scădere semnificativă în 2023, în preţuri la alimente şi facturi la energie, turbulenţe pe pieţele mondiale ale produselor de bază. Ca şi alte ţări, România a fost afectată sever şi găsim aici o explicaţie pentru limitarea unor adaosuri comerciale la unele alimente şi plafonarea tarifelor la energie. Numeroase guverne au recurs la mijloace extraordinare de sprijin pentru cetăţenii nevoiaşi, ca în vremuri de război”, a afirmat Daniel Dăianu, într-o analiză făcută la solicitarea Agerpres, în contextul marcării a doi ani de război în Ucraina. ….“Există teama că SUA ar putea să îşi limiteze prezenţa în arhitectura de securitate a Europei. Declaraţii ale fostului preşedinte Trump şi candidat în alegerile din noiembrie alimentează îngrijorări, ca şi impasul din Congres privind ajutorul pentru Ucraina. Una peste altă, însă, realocarea de resurse pentru apărare este absolut necesară în ţările UE, în condiţiile în care războiul din Ucraina a devenit de uzură, iar perspectiva este tulbure, având în vedere, între altele, eşecul contraofensivei ucrainene în vara anului trecut. În plus, armament mai mult nu se poate produce peste noapte. Poţi creşte producţia de alimente şi haine imediat, dar uzine de armament nu pot fi înmulţite rapid şi nici linii de producţie. S-a văzut acest fapt în dificultăţile UE de a livra Ucrainei un milion de obuze promise. Bani pot exista, dar pentru muniţie, armament în general, există constrângeri materiale şi de timp, ce nu pot fi surmontate uşor. Este nevoie şi de personal militar în număr corespunzător pe frontul de luptă. România are elemente pentru dezvoltarea producţiei de apărare. Dar echipamentele moderne (armament) trebuie să fie achiziţionate de la partenerii strategici. Recenta şedinţa a CSAT a examinat un plan de noi achiziţii de armament, care însă va afecta bugetul public pe mulţi ani. Aici poate fi o explicaţie pentru remarca ministrului de Finanţe că ajustarea deficitului bugetar către pragul de 3% din PIB ar putea depăşi ca orizont anul 2027″, a spus Daniel Dăianu…..” Integral: 
“Operatorii privaţi de transport feroviar consideră nejustificată intenția Guvernului de a înființa compania Carpatica Feroviar SA Organizaţia Patronală a Societăţilor Feroviare Private din România (OPSFPR) consideră nejustificată înfiinţarea companiei Carpatica Feroviar SA, solicitând restabilirea unui mediu concurenţial optim şi echitabil, prin aplicarea Deciziei CE privind rambursarea de către societatea CFR Marfă a ajutorului de stat ilegal primit în perioada 2010-2018, transmite Agerpres. ….Organizaţia Patronală a Societăţilor Feroviare Private din România (OPSFPR) consideră nejustificată înfiinţarea companiei Carpatica Feroviar SA, solicitând restabilirea unui mediu concurenţial optim şi echitabil, prin aplicarea Deciziei CE privind rambursarea de către societatea CFR Marfă a ajutorului de stat ilegal primit în perioada 2010-2018, transmite Agerpres. ….Potrivit organizaţiei, Comisia Europeană a stabilit prin decizia nr. C (2020) 1115/24.02.2020, că statul român este obligat să recupereze integral de la CFR Marfă ajutorul de stat ilegal în valoare de 2,6 miliarde lei, plus dobânzi. …. Pe de altă parte, argumentul privind interesul strategic al Carpatica Feroviar nu este acceptat de Comisia Europeană. „De la emiterea Deciziei de recuperare şi până în prezent, autorităţile române au purtat negocieri cu reprezentanţii Comisiei Europene în vederea aprobării unei modalităţi alternative plăţii cash pentru rambursarea ajutorului de stat ilegal. Modalitatea propusă vizează transferul de active în locul plăţii şi direcţionarea activelor transferate către o companie nou constituită, cu istoric curat – Carpatica Feroviar. Motivaţia acestui transfer constă chiar în aşa-zisul interes strategic al înfiinţării noii companii. În ciuda încercărilor repetate şi a îndelungilor negocieri, Comisia Europeană nu a acceptat până la acest moment argumentul interesului strategic al Carpatica Feroviar.”, se mai precizează în comunicat. Totodată, interesul strategic şi militar susţinut pentru înfiinţarea Carpatica Feroviar nu se justifică, iar cei 2 ani de război din Ucraina demonstrează asta, precizează sursa citată. ….” Integral: 



“Uniunea Europeană trebuie să găsească o sumă enormă pentru a face față profundelor provocări globale, transmite Mario Draghi / Pilonii pe care se baza UE – energia din Rusia, exporturile din China și aparatul de apărare al SUA – nu mai sunt la fel de solizi …. El a prezentat diagnosticul său guvernelor UE: Cei trei piloni pe care s-a bazat UE – energia din Rusia, exporturile din China și aparatul de apărare al SUA – nu mai sunt la fel de solizi ca înainte, iar numai pentru tranziția ecologică și cea digitală UE ar trebui să cheltuiască 500 de miliarde de euro pe an. Diferența de finanțare dintre Europa și Statele Unite în ceea ce privește investițiile este echivalentă cu o jumătate de trilion de euro pe an, iar o treime din această sumă ar fi bani publici, le-a spus Draghi miniștrilor. Toți participanții au părut să fie de acord cu privire la ceea ce trebuie schimbat pentru a stimula competitivitatea UE, de la scăderea prețurilor la energie la reducerea sarcinilor de reglementare, dar au apărut discuții contradictorii atunci când s-a vorbit despre banii publici. …. Draghi a subliniat necesitatea de a canaliza economiile private europene, deoarece „banii publici nu vor fi niciodată suficienți”, dar a pus pe masă și opțiuni pentru găsirea de fonduri la nivelul UE, a explicat consilierul său. UE ar putea crea o nouă facilitate comună de numerar, cum ar fi împrumuturile sau datoriile, sau ar putea utiliza parteneriate private în care Banca Europeană de Investiții ar avea un rol de jucat. Președintele francez Emmanuel Macron și alții susțin ideea unei noi datorii comune. …” Integral: 

Buna dimineata intr-o zi de luni, 26 februarie! Țara noastră va fi lovită de un val de aer cald și umed, provenind din regiunea mediteraneană și nordul Africii. Cerul va fi temporar noros, iar ploile se vor semnala local la munte şi pe arii restrânse în vestul, nord-vestul şi centrul ţãrii. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificãri în zona montanã înaltã şi la viteze mai mici în vest şi est. Temperaturile maxime se vor încadra în general între 12 şi 19 gr, iar cele minime vor fi cuprinse între 2 şi 10 gr. Pe areale mici va fi ceaţã. Bucuresti: 17/3 gr.C.














“Iohannis șantajează NATO? Cinicul util 







“EXCLUSIV O firmă cu doi angajați din fieful baronului PSD Paul Stănescu ar putea primi o finanțare de 235 de milioane de lei printr-un program al Ministerului Agriculturii. Patronul firmei a fost urmărit penal de DNA într-un dosar de evaziune Firma Vivendi Food a primit cel mai mare punctaj la evaluarea pentru finanțarea de la stat a unor proiecte de procesare a alimentelor. Compania cu sediul în Slatina (Olt), fieful baronului PSD Paul Stănescu, a cerut 235 de milioane de lei. Acționar unic și administrator al Vivendi Food este Mihai Răzvan Țigănilă, inculpat într-un dosar DNA din 2013. Finanțarea va veni din bugetul de stat, prin Agenţia pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), o instituție subordonată Ministerului Agriculturii. Site-ul AFIR nu dă detalii despre proiectul depus de firma Vivendi, iar Mihai Răzvan Țigănilă nu a răspuns la nici unul dintre telefoanele asociate cu companiile sale. Guvernul Ciolacu a lansat anul trecut schema de subvenții pentru investiții în industria alimentară numită INVESTALIMENT. Gestionarii subvențiilor de la bugetul de stat sunt Ministerul Agriculturii condus de Florin Barbu, considerat omul baronului PSD Paul Stănescu, și AFIR. Fondurile distribuite nu au legătură cu UE, așa că eventualele nereguli nu pot fi anchetate de Parchetul European, ci doar de autoritățile române. Firma Vivendi Food avea în 2022 doar doi angajați, potrivit Ministerului Finanțelor. Cele mai recente date financiare disponibile arată că firma a avut în 2022 o cifră de afaceri de 64 de milioane de lei și un profit de 1,7 milioane de lei. ….De notat că firma cu doi angajați, puțin cunoscută pe piața agroalimentară, a primit de la AFIR un punctaj mai mare decât firme cu istoric semnificativ în industrie, precum Cristim sau Aldis. ….Acționarul și administratorul firmei este Mihai Răzvan Țigănilă. El a fost inculpat într-un
“Ce ne-au anunțat, de fapt, Ciucă și Ciolacu. De ce prezidențiale în septembrie …. Că anul electoral 2024 include 4 tipuri de alegeri nu au descoperit ieri, deci decizia putea fi luată în mod predictibil și așezat. Cât despre lupta cu extremismul, nu el amenință România, ci valul ridicat de proasta guvernare. De fapt, interesul PSD și PNL este să își maximizeze șansele electorale. Este interesul celor doi președinți de partide să evite orice pericol legat de scorul la europarlamentare. Împreună nu au cum să nu iasă primii. În plus, este axiomatic ca două partide care sunt rivale într-un an electoral nu au cum să guverneze împreună, deci tensiuni în coaliție până la limita ruperii ar fi marcat întreg anul 2024. Iar peste toate, e desigur 







“”Declarația de la Anvers”: industria europeană se trezește din pumni. Ursula von de Leyen a participat la o întâlnire cu ușile închise cu marii industriași A început la Anvers, Belgia, summit-ul industriei europene, desfășurat la BASF, cea mai mare întreprindere chimică din lume. Industriași din aproape 20 sectoare industriale, reprezentând 7,8 milioane de lucrători în Europa, și-au unit forțele cu sindicatele europene și liderii europeni pentru a aborda preocupările stringente cu privire la situația critică în care a ajuns industria europeană. …. Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a participat și ea la o discuție cu ușile închise, cu liderii industriașilor europeni, care avertizează asupra pierderii competitivității companiilor din UE cu consecințe dezastruoase mai ales în sectoarele strategice, mari consumatoare de energie: Industria chimică și a materialelor de construcții, metalurgie. De subliniat că întâlnirea de la Anvers a avut loc la doar o zi după ce ministrul francez de Finanțe, Bruno Le Mair, împreună cu ministrul german al Economiei, Robert Habeck, au anunțat că vor prezenta un plan care să reducă din reglementări, norme și birocrație care împiedică dezvoltarea afacerilor din industrie. … Avertismentul industriașilor privind lipsa de competitivitate a Europei față de concurenții din China și SUA vine la doar câteva luni după ce UE a finalizat reglementările climatice pentru toate sectoarele economice, de la producerea energiei la transporturi, cu obiectivul de a reduce emisiile de carbon cu 55% până la sfârșitul deceniului. Iar și mai recent, blocul comunitar a convenit ca reducerea să ajungă la 90% până în 2040. În același timp, criza energetică din Europa și subvențiile de care beneficiază companiile din SUA și China pun sub semnul întrebării viitorul industriei europene. De altfel, întregul continent se află într-o perioadă prelungită de stagnare, relansarea economică lăsându-se așteptată. ….” Integral: 



Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 21 februarie! Valorile termice vor fi în creștere față de ziua precedentă. Temperaturile vor fi cu mult peste cele normale pentru ultima lună de iarnă. Astfel, se vor înregistra minime care vor atinge 3 – 4 gr C și maxime de până la 12 gr C. Vântul va sufla slab și moderat, iar cerul o să aibă unele înnorări dimineața și noaptea când este posibil să își facă apariția și ceața. Șansele de precipitații pentru astăzi sunt reduse. Bucuresti: 13/1 gr.C.






:quality(50):format(jpeg)/wp-content/uploads/2019/02/vladimir-putin-parinti-1.jpg?resize=153%2C86&ssl=1)









:format(webp):quality(80)/wp-content/uploads/2021/03/cine-e-judecatoarea-blestemata-de-elena-udrea-scaled.jpg?resize=163%2C92&ssl=1)



Buna dimineata intr-o zi de luni, 19 februarie! Vor fi innorari în general persistente în regiunile sudice, vestice și nord-vestice și va fi temporar noros în restul țării. Va ploua slab, ziua izolat în dealurile Olteniei și posibil și în nord-vestul Munteniei, iar noaptea în Maramureș, pe arii restrânse în Crișana și izolat în Banat, Transilvania și nordul Moldovei. În zonele montane, vor fi precipitații slabe îndeosebi sub formă de lapoviță și ninsoare. Temperaturile maxime se vor încadra între 4 și 12 gr, iar cele minime între -5 și 5 gr. Bucuresti: 10/1 gr.C.

“EXCLUSIV: La reabilitarea de 56 de milioane euro a vilei Lac 1, punctajul de proiect cu suma aferentă investiției a venit direct din Guvern. 11 milioane de euro au fost puse, din start, drept cheltuieli neprevăzute. 5.600 euro/mp este costul uzual al reparațiilor la vile de protocol? … 

“Motivul pentru care testele antidrog dau rateuri: ”Sistemul poate intra oricând în colaps!” ….Așadar, de la 300 de analize toxicologice s-a ajuns în prezent la 3000. Medicul spune că aparatura existentă acum la INML are frecvent sincope de funcţionare şi că necesită frecvent reparaţii. În plus, nu poate acoperi întreg spectrul de substanţe care circulă în prezent pe piaţa neagră a drogurilor. Dr. Gorun: „Avem şi această limitare tehnologică, nu ne dă voie să fim foarte siguri că ceea ce detectăm este cu adevărat spectrul real de substanţe din acea probă sau este doar incomplet. Aşadar, la Bucureşti, în momentul de faţă, jonglăm cu o aparatură veche de 15-17 ani care este depăşită cam de 10 ori din punct de vedere al numărului de probe cu care este bombardat acest laborator”. …. Medicul a explicat că ceea ce face Poliţia Română pe teren se cheamă depistare – identificare, ”adică face o selecţie, un screening orientativ cu nişte metode care au nişte surse de eroare multiple şi sensibilităţi şi specificităţi relativ departe de certitudine, adică undeva la 90, 85%, acuma şi în funcţie de substanţa căreia i se adresează testul”. Aşadar toate aceste teste necesită confirmare. ”Pentru justiţie lucrurile trebuie să fie foarte clare, albe sau negre, nu există griuri. Şi ca atare aceste teste de confirmare sunt teste, zicem noi, instrumentale, teste de laborator, teste care se fac cu nişte aparate”, spune medicul. Aceste aparate, conform legislaţiei româneşti, trebuie să existe în sistemul medico-legal, acesta este singurul abilitat să ofere instanţelor sau sistemului de justiţie probe judiciare. …. De asemenea, medicii legişti precizează că există „numeroase substanţe” care nu sunt incluse pe lista de substanţe interzise, dar care pot da reacţii fals pozitive. ”Astfel, există reacţii fals pozitive la amfetamine: medicamente pentru diabet, antiemetice, antibiotice, antialergice; cannabinoizi: antiinflamatorii, antivirale; barbiturice: antiinflamatorii sau opiacee: antitusive (multe medicamente utilizate pentru răceală şi gripă conţinând codeină, care pozitivează testele rapide), antibiotice, antialergice, antiepileptice, vasodilatatoare”, afirmă ei…..” Integral:
“Groaznicul adevăr știut de Trump: SUA se pot descurca pe cont propriu / El intuiește un lucru important despre americani – The Financial Times …. Rolul de polițist global al SUA a culminat cu debarcările din Normandia din al doilea război mondial. Acel eveniment a salvat Europa, dar se poate argumenta că a fost un gest de altruism al Americii. Dacă Hitler ar fi învins în Europa, SUA poate că ar fi putut prospera în izolare. SUA au construit apoi o arhitectură globală postbelică – ONU, NATO și instituțiile internaționale financiare și comerciale – de pe urma căreia întreaga lume a beneficiat mai mult decât americanii. Comerțul global le-a îmbunătățit americanilor prosperitatea numai un pic. Chiar și astăzi raportul comerț/PIB al SUA e de numai 25%. China, Rusia și Japonia se situează între 38 și 47%, Franța și Regatul Unit cam la 70%, iar Germania la 100%, a calculat Banca Mondială. …. Realitatea este că SUA nu au câștigat decât un singur război după 1945 (cel cu Saddam Hussein din 1991), dar cu toate acestea eșecurile militare din Vietnam, Irak și Afganistan nu le-au periclitat securitatea. Ceea ce se datorează faptului că nici o țară nu a contemplat vreodată la modul serios atacarea SUA. Singura amenințare autentică la adresa Americii o reprezintă rachetele intercontinentale nucleare, numai că odată ce o țară dobândește această armă un război cu SUA devine automat exclus. 




