
Buna dimineata intr-o zi de luni, 19 februarie! Vor fi innorari în general persistente în regiunile sudice, vestice și nord-vestice și va fi temporar noros în restul țării. Va ploua slab, ziua izolat în dealurile Olteniei și posibil și în nord-vestul Munteniei, iar noaptea în Maramureș, pe arii restrânse în Crișana și izolat în Banat, Transilvania și nordul Moldovei. În zonele montane, vor fi precipitații slabe îndeosebi sub formă de lapoviță și ninsoare. Temperaturile maxime se vor încadra între 4 și 12 gr, iar cele minime între -5 și 5 gr. Bucuresti: 10/1 gr.C.
![]()
“Nu, viitorul nu sună bine! Neasigurarea securităţii alimentare duce la grave convulsii şi tensiuni sociale. De ce România are nevoie de o strategie …. Chiar dacă România este recunoscută la nivel european şi mondial pentru potenţialul agricol deosebit, rata de absorbţie a fondurilor europene este încă foarte mică și îngreunată de un sistem birocratic mult mai complicat faţă de noile dar şi vechile state membre ale UE. Astfel, este destul de evident faptul că efectele nu sunt şi nu se întrevăd a fi spectaculoase. Deficitul de finanţare şi cofinanţare este tot mai mare, iar accesul la creditare este lent şi greoi. România are nevoie de o strategie eficientă de securitate alimentară Cu toate că, o parte din rapoartele transmise de România indică o creștere a gradului şi nivelului de trai al românilor, datele sunt contrazise şi demonstrate prin cifre de institutii independente ale ONU şi Comisiei Europene. Astfel, conform Raportului de țară cu privire la situaţia populaţiei din statele membre ale UE, rezultă că în România, dintr-un total de aproximativ 19 miloane de locuitori (conform ultimului raport al INS privind recensamantul populației) aproximativ unul din cinci români era afectat de sărăcie în anul 2022 și, implicit, risca excluderea socială. Lipsa unei strategii coerente dedicate agriculturii româneşti şi în mod special securităţii alimentare, incoerenţa deciziilor, la care adaugăm schimbarile rapide care au loc în structura şi autoritatea guvernamentală, în economia noastră, în structura sectorului agricol şi a industriilor alimentare locale, în comerţ precum şi în globalizarea şi liberalizarea comerţului, conduc la schimbari rapide şi în nevoile dar şi în cerinţele consumatorilor privind calitatea şi siguranţa alimentelor, securitatea alimentară, nutriţie, legislaţie şi control. Astfel, pentru România este necesară crearea şi punerea în aplicare, cât de urgent, a unei strategii eficiente de securitate alimentară la nivel naţional. ….Fără o abordare sistemică şi fără o susţinere financiară şi investiţională corectă însoţită de strategii şi politici agricole şi de dezvoltare rurală performante, securitatea alimentară a ţării noastre poate fi puternic afectată în viitor. Trebuie avut în vedere faptul că acest aspect va fi amplificat de efectele încălzirii globale şi ale instabilităţii climei, în general, de acutizarea şi lărgirea teritoriului de manifestare a secetei şi a altor fenomene naturale cu impact negativ asupra agriculturii.….” Integral: https://republica.ro

“ANALIZĂ. Poate termocentrala Paroșeni, parte din Complexul Energetic Valea Jiului, să facă profit într-o piață total defavorabilă cărbunelui? De ce a fost totuși pornită și de ce nu vor să facă public costul de producție al energiei? Termocentrala Paroșeni, parte din Complexul Energetic Valea Jiului (CEVJ), a pornit, de la începutul acestei luni, să funcționeze în regim de două săptămâni continuu, două săptămâni pauză, de unde unitatea nu funcționa decât sporadic, înainte. Anunțul de pornire a fost făcut de chiar ministrul Energiei, forul tutelar al CEVJ, la finalul lunii trecute. Ce știm la punerea în funcțiune a Paroșeniului, termocentrală pe huilă, este că ar fi constituit un stoc inițial de 700 de tone de cărbune, care le-a permis să funcționeze două săptămâni neîntrerupt. Mai știm, din declarațiile ministrului, că se fac angajări, sute de mineri. Și mai știm că CEVJ este beneficiarul unui ajutor de stat de 350 de milioane lei în perioada decembrie 2023 – iunie 2024. Ce nu știm – și este esențial – este cu cât vinde Complexul energia produsă. Că activează pe Piața de Ziua Următoare, ne-a spus chiar ministrul Energiei Sebastian Burduja. Piața de Ziua Următoare este una de oportunitate, adică se folosește, în general, pentru vânzare și cumpărare de cantități mai mici, la cele mai bune prețuri posibile. Practic, achizitorii vin aici pentru „chilipiruri”. Așadar, în această piață joacă doar cei mai ieftini producători, care-și pot vinde marfa amatorilor de chilipiruri. ….Termocentralele pe cărbune nu sunt, în niciun caz, printre producătorii ieftini. „Cocoșați” de ecotaxe, având costuri mari de extracție propriu-zisă a cărbunelui, ei nu pot produce ieftin. Atunci, ce face CEVJ în PZU, cum vinde și la ce preț? Adevărul este că nu știm. Compania nu dezvăluie costul de producție pentru 1 MWh de electricitate….. Nici Ministerul Energiei, în portofoliul căruia de află CEVJ, nu dezvoluie acest lucru, Economedia.ro a întrebat și aici. Care este relevanța costului de producție? Foarte mare, pentru că noi știm prețurile medii pe PZU. Or, aici, prețul electricității vândute este pe un trend de scădere. Aici putem vedea statistica OPCOM cu prețul mediu al lunii ianuarie de pe PZU – 87 euro, adică 430 lei/MWh. Pe februarie, prețul a coborât și mai mult, în prezent închiderea zilnică se face la circa 70 de euro. Energia este la cele mai mici niveluri de preț din ultimii doi ani (și prețul gazului urmează același trend, de altfel), din motive de vreme relativ caldă, stocuri mari de gaze, calmarea piețelor energetice (s-a atenuat șocul invaziei rusești în Ucraina). Fix în aceste condiții a decis Paroșeni să intre în piață. …..” Integral: https://economedia.ro
“Cine se plânge că s-a săturat să aleagă „răul cel mai mic” ar fi bine să deschidă ochii. Între răul mic și răul mare este o prăpastie …. Deficitul anul trecut a fost de 5.7% din PIB. Anul acesta FMI estimează un 6%, dar ascultam ieri un important economist care spunea, că optimist, ar putea fi tot de 5.7%. Noua lege a pensiilor va mai aduce un minus de aproximativ 1.6% deci la 7.3% deficit în 2025. Zicem că refacem legea salarizării, probabil în 2025, impactul va fi mic în acel an. Să zicem un 0.5% din PIB. Am ajuns la 7.8% deficit. Orice greșeală sau abatere ne duce la 8% deficit în 2025 pe care trebuie să-l coborâm la sub 3% în câțiva ani. Acesta nu poate fi decât un proces lent pentru că dacă arunci în cârcă economiei această notă de plată, pe nepusă masă, o frânezi și faci mai rău. Dacă era un moment în care să cerem zero toleranță la furt și evaziune, era ieri. De coborât nu avem de ales pentru că dincolo de 2028-2029 se mai văd la orizont două lucruri: se pensionează decrețeii și costurile cu pensiile vor crește semnificativ; România nu mai este o țară săracă deci intrările nete de fonduri UE vor scădea. Foarte mulți guriști măcăne că Bruxelles ne-a făcut și ne-a dres, ei însă nu știu că fondurile europene au fost esențiale pentru dezvoltarea României din ultimii 15 ani. Acum ele reprezintă undeva la 3% din PIB în cheltuielile publice, nu mai pun ce ajunge în mediul privat. Fără ele deficitul se face 11-12% și asta într-un scenariu static, în realitate ar fi mai rău. ….Al doilea obstacol e de natură geopolitică. Cartierul în care locuim a devenit mai periculos într-o lume tot mai agitată. Vom fi nevoiți să cheltuim mai mult pe apărare ceea ce agravează problemele de mai sus. Cât de mult? Depinde ce se întâmplă cu războiul, de America, de felul în care Europa se regrupează. Suntem deja și putem fi ținta șicanărilor și mai urâte Moscovei. Nici nu vreau să iau în calcul scenariul puțin probabil încă, dar totuși nu cu risc zero, ca acest război să se extindă. …. Să alegem în liniște, fără zgomot. Mintenaș, în martie, ne arată Putin cum se face. În Rusia nu sunt deficite și nici război, nu e sărăcie și nu mor oamenii pe front…..” Integral: https://republica.ro

“Mai poate recupera statul român ajutorul de stat acordat Blue Air? Compania mai deține un teren și două avioane, din care unul în altă țară Comisia Europeană a cerut vineri României să recupereze ajutorul de stat de aproape 34 milioane de euro acordat companiei Blue Air în anul 2020. Însă șansele de a recupera acești bani sunt extrem de scăzute, ținând cont că Blue Air este în insolvență, iar în patrimoniul companiei se mai află în acest moment doar un teren și două avioane, dintre care unul nici măcar nu se află în țară. ….Astfel, în august 2020, Guvernul a decis ca TAROM să primească garanții de stat în sumă de 317 de milioane lei, iar Blue Air în sumă de 300 de milioane lei. Transporturile aeriene au fost printre cele mai greu lovite de criză peste tot în lume. Hotărârea de guvern pentru acordarea ajutorului a fost semnată de Ludovic Orban, în calitate de premier, Sebastian Burduja, secretar de stat în Ministerul de Finanțe (Florin Cîțu era plecat) și Lucian Bode, ministrul Transporturilor. ….Încă de la acea vreme apăruse o evaluare oficială a băncii de stat Eximbank care arăta că există o incertitudine semnificativă cu privire la capacitatea companiei aeriene low-cost Blue Air de a-și continua activitatea și un risc ridicat de a nu-și onora obligațiile financiare, societatea îndeplinind la acel moment cerințele legale pentru a fi încadrată în categoria întreprinderilor în dificultate. Eximbank arăta că există riscul ca Blue Air să nu poată rambursa împrumutul și să nu își poată plăti datoriile, deoarece societatea este decapitalizată, iar gradul de îndatorare al societății este extrem de ridicat, în timp ce unele aeronave erau deja gajate în favoarea ANAF și a unei companii private …..Totodată, evaluarea aeronavelor s-a realizat în ipoteza în care acestea sunt în configurația inițială, având montate motoarele cu care au fost achiziționate. În schimb, aeronavele aflate în proprietatea Blue Air Aviation SA erau deja gajate, în data de 30.06.2020, în favoarea Air Lease Corporation și în favoarea ANAF. Mai mult, aeronavele suspuse evaluării se găseau în diferite situații precum: motoare montate pe alte aeronave, aeronave achiziționate fără motoare și care au motoare de pe altă aeronavă sau nu au motoare montate. ….” Integral: https://economedia.ro
“EXCLUSIV: La reabilitarea de 56 de milioane euro a vilei Lac 1, punctajul de proiect cu suma aferentă investiției a venit direct din Guvern. 11 milioane de euro au fost puse, din start, drept cheltuieli neprevăzute. 5.600 euro/mp este costul uzual al reparațiilor la vile de protocol? … Din start, în punctaj, ministerul preciza care este suma avizată intern pentru investiție: 280 de milioane lei, cu TVA, din care 20%, 56 de milioane lei (11 milioane euro), reprezintă cheltuieli neprevăzute iar 28% TVA și alte taxe, potrivit unui document intrat în posesia Economedia. Ce este interesant însă, MDLPA spune că suma avizată pentru reabilitarea Lac 1 – 280 de milioane lei s-a calculat raportându-se la alte lucrări efectuate în vile de protocol. Aflăm așadar că circa 28.000 de lei/metru pătrat (5.600 euro) ar fi costul obișnuit al acestor lucrări efectuate în cadrul Tegiei de Protocol a statului – RAAPPS? ….Din proiectul de act normativ citat, aflăm că investiția se va face în doi ani, sumele investite fiind aproximativ egale iar principalul beneficiar este Regia Autonomă de Administrare a Patromoniului și Protocolului de stat – RAAPPS, care administrează și în prezent vila, alături de Lac 2, Lac 3, unde locuiesc președinții României. Toți banii vin de la buget, prin MDLPA. ….” Integral: https://economedia.ro

“Cum a ajuns Moldova o fundătură, ridiculizată lingvistic, fără autostradă și sacrificabilă militar. De ce regionalizarea nu e separatism Interviu .…. Pe scurt, neglijarea fățișă a Moldovei în cazul unui atac dinspre răsărit, în mod explicit din partea Rusiei, s-a pus imediat după Războiul de Independență. Rușii luaseră atunci cele trei județe moldo-basarabene, parte a patrimoniului moldovean în statul român, iar apoi nu se mai dădeau duși de aici. A fost imaginat atunci un sistem de fortificații pe linia Focșani-Nămoloasa-Galați și în jurul Bucureștiului. S-a considerat, de către politicieni și militari originari din Muntenia, că Moldova nu putea fi apărată în caz de atac dinspre Est, că ea trebuia abandonată, toate forțele armate, inclusiv regimentele cu bază teritorială moldoveană – pentru că aceasta a fost structura dominantă a Armatei Române până la instalarea regimului comunist –, trebuiau concentrate pentru apărarea părții de sud a țării și a Bucureștiului. …. În ultimii ani, doctrinarii Armatei României au reluat ideea apărării Munteniei, de fapt a Bucureștiului, în cazul unui atac dinspre Est. Aceasta ar urma să se întâmple în așa-numita Poartă a Focșanilor. Se consideră că regiunea Moldovei nu poate fi apărată. Nu este întâmplător că la nord de Milcov sunt forțe militare române extrem de reduse. Există o brigadă motomecanizată la Iași, (sub)unități de artilerie risipite prin orașele regiunii, subunități chimice, o bază aeriană la Bacău, un liceu militar la Câmpulung Moldovenesc (dar nicio școală militară superioară în regiune), câteva anemice depozite de muniții și efecte, plus centre militare cu număr mic de angajați. Nicio mare unitate a Armatei României nu își are sediul în Moldova. Inclusiv Brigada de Infanterie Motorizată „Ștefan Cel Mare”, de la Iași, depinde de Divizia 4 Infanterie „Gemina”, cu sediul la Cluj-Napoca. De asemenea, este de notorietate că în regiunea Moldovei nu sunt dislocate forțe NATO. Toate cele care au venit succesiv în ultimii ani au rămas în bazele din Dobrogea, Muntenia sau Ardeal, cu tot cu dotările lor. …. Gândirea strategică a multor militari care se exprimă public este influențată în mod vizibil de o păguboasă tradiție construită de la sfârșitul secolului XIX încoace. Poate ar fi mai cinstit să ne spună, ca pe vremuri, că în caz de invazie dinspre Est ne vom apăra prin aruncarea în aer a podurilor vechi și puține, prin arderea holdelor, otrăvirea fântânilor și retragerea pe Carpați și la sud de Milcov. …. De asemenea, sentimentul de abandonare contribuie la creșterea fenomenului emigrării, fie spre alte regiuni ale României, fie, mai ales, în străinătate, pentru că mulți nu vor să rămână unde nu au oportunități pentru un trai mai bun sau chiar nu se simt în siguranță. Consecințele pe termen mediu și lung sunt catastrofale pentru regiunea Moldovei. …..” Integral: https://spotmedia.ro

“Toate aceste atacuri cibernetice vizează organizații din categoria infrastructurii critice (Interviu) .… Nicolae Tîbrigan: În primul rând, cele două atacuri sunt legate în sensul că fac parte din aceeași tipologie. E vorba despre un atac ransomware. Hackerii infectează computerele sau rețele informatice cu un software malware, un software rău, să îi spunem așa. Acesta criptează datele sau blochează accesul la sistemele informatice ale țintelor. După ce datele sunt criptate, câteodată accesul este blocat și de multe ori hackerii cer o răscumpărare, ransom, pentru a furniza cheia de decriptare sau pentru a debloca sistemul. Așa cum a fost în cazul Camerei Deputaților. De obicei, răscumpărarea este solicitată în monedă digitală pentru a acoperi urmele, de regulă în Bitcoin. Sunt foarte greu de detectat pentru că ați văzut că au apărut și știri publice că, de fapt, comanditarul ar fi fost altcineva, că de fapt, hackerii ar fi dispuși să colaboreze cu instituțiile statului pentru a identifica comanditarul. Aceste atacuri ransomware pot viza atât utilizatori individuali, cât și organizații, dar nu orice organizații. Ne uităm că după cazul Camerei Deputaților au urmat spitalele. Vedem că toate aceste atacuri cibernetice se desfășoară asupra unor organizații speciale care intră în categoria de infrastructuri critice. Aici intră inclusiv spitalele. Astfel de atacuri reprezintă o amenințare majoră la adresa securității naționale și a bunăstării publice. Spun asta pentru că avem în proximitate noastră un război care este evident că nu se desfășoară doar într-o manieră convențională, ci inclusiv sub o formă hibridă, în care statele și actorii nonstatali pot utiliza o combinație de mijloace militare, economice, politice sau informaționale pentru a obține anumite avantaje strategice. Astfel de atacuri cibernetice pot deveni în astfel de contexte din ce în ce mai complexe și sofisticate. Dacă ne uităm la contextul nostru, la atacul cibernetic asupra spitalelor, acest atac aruncă și o lumină asupra vulnerabilității sistemului nostru în fața unei astfel de amenințări cibernetice. Subiectul nu trebuie tratat doar drept o chestiune tehnică, ci și una socială și politică. Astfel de incidente pot pune în pericol viețile pacienților. Pot întârzia anumite proceduri interne de acolo. În general, reprezintă o lovitură puternică asupra capacității sistemului de sănătate de a oferi îngrijire adecvată în timp util. Nu trebuie să ne panicăm. Avem instituții responsabile care în acest moment lucrează. În urma unor astfel de atacuri instituțiile responsabile lucrează pentru a reface infrastructura. Orice bază de date are un back-up. Dacă acest back-up este funcțional și există, el poate fi refăcut. Acum problema este cât din acele informații pot fi recuperate. În plus, acest atac subliniază și o problemă mai amplă sub aspectul securității naționale cibernetice. Spitalele nu sunt singurele entități vulnerabile la astfel de atacuri. Acesta este un indicator al faptului că pot urma și alte infrastructuri critice. Trebuie să ne așteptăm și la atacuri asupra infrastructurii energetice, asupra infrastructurii de transport sau de comunicații. Ele toate sunt expuse riscului de atac cibernetic. Un astfel de incident ridică întrebări importante despre pregătirea noastră colectivă pentru a face față unor astfel de amenințări emergente și pentru a ne proteja securitatea și bunăstarea publică. Ce trebuie să învățăm noi? Probabil că vor exista anumite discuții, vor exista anumite proceduri. Instituțiile, ca parte a infrastructurii critice vor fi sub o atenție mai sporită. Mă aștept la asta. ….” Integral: https://www.rfi.ro
![]()
“Profesorul Mircea Miclea: „Copilul are mai multe de învățat dacă studiază mai puține materii la școală, dar mai în profunzime” …. „Cred că un profesor bun este un fel de designer al minții elevilor, adică oferă o soluție personalizată de a preda un conținut, care să satisfacă constrângeri legate de vârsta lor, de cunoștințe lor, de oportunitățile pe care le dă vârsta lor, resursele pe care ei le au. Cred că este important să realizeze faptul că mintea copiilor cu care el interacționează este destul de diferită de mintea pe care el însuși a avut-o când a avut vârsta acelor copii. Profesorii au propriile lor experiențe de profesori buni și atunci încearcă să le reproducă în interacțiunea cu copiii. Nu e rău, dar trebuie să nu uităm că elevii s-au schimbat semnificativ…trebuie să mă gândesc în ce mediu a crescut copilul și ce așteptări reale are, trebuie să-i ofer informația în funcție de aceste așteptări pe care el și le-a format interacționând cu o anumită tehnologie”. …. „Spune-mi care sunt lucrurile care se cer. Acestea le predau pentru că acestea vor fi evaluate, dar nu mă limitez deloc la ele. Esențial este cum le predau și ce experiențe produc dincolo de acele subiecte pe care trebuie să le predau pentru Evaluarea Națională sau pentru Bacalaureat. Elevii rămân cu lucrurile care i-au impresionat în clasă, cu emoțiile create de profesor.” În același timp, profesorul universitar a adus în discuție, pentru sursa citată, și utilizarea tot mai frecventă a inteligenței artificiale în procesul de învățare. Consideră că inteligența artificială îi poate fi utilă unui cadru didatic doar într-o anumită măsură, în condițiile în care tot el trebuie să fie cel care își adaptează modul de a preda și de a interacționa cu elevii în funcție de ceea ce găsește în clasa respectivă: ….„…practic acum are o presiune enormă pe resurse lui cognitive, pe care trebuie să le distribuie nu pe cinci materii, ci pe 15 materii și ne așteptăm ca învățarea să se producă în profunzime. Când ai multe teme de procesat, le procesezi superficial și, dacă procesezi superficial la fiecare, pentru că ai multe materii, mulți ani, mintea ta devine mai superficială, nu mai intră în adâncime. Mai simplu spus, are de câștigat dezvoltarea mentală a copilului mult mai mult dacă învață mai puține materii, pe cele fundamentale. Și atunci, dacă înțelege realitatea fizică, chimică, biologică, socio-economică și culturală, are înțelegerea fundamentală a lumii…” ….” Integral: https://www.qbebe.ro
“Motivul pentru care testele antidrog dau rateuri: ”Sistemul poate intra oricând în colaps!” ….Așadar, de la 300 de analize toxicologice s-a ajuns în prezent la 3000. Medicul spune că aparatura existentă acum la INML are frecvent sincope de funcţionare şi că necesită frecvent reparaţii. În plus, nu poate acoperi întreg spectrul de substanţe care circulă în prezent pe piaţa neagră a drogurilor. Dr. Gorun: „Avem şi această limitare tehnologică, nu ne dă voie să fim foarte siguri că ceea ce detectăm este cu adevărat spectrul real de substanţe din acea probă sau este doar incomplet. Aşadar, la Bucureşti, în momentul de faţă, jonglăm cu o aparatură veche de 15-17 ani care este depăşită cam de 10 ori din punct de vedere al numărului de probe cu care este bombardat acest laborator”. …. Medicul a explicat că ceea ce face Poliţia Română pe teren se cheamă depistare – identificare, ”adică face o selecţie, un screening orientativ cu nişte metode care au nişte surse de eroare multiple şi sensibilităţi şi specificităţi relativ departe de certitudine, adică undeva la 90, 85%, acuma şi în funcţie de substanţa căreia i se adresează testul”. Aşadar toate aceste teste necesită confirmare. ”Pentru justiţie lucrurile trebuie să fie foarte clare, albe sau negre, nu există griuri. Şi ca atare aceste teste de confirmare sunt teste, zicem noi, instrumentale, teste de laborator, teste care se fac cu nişte aparate”, spune medicul. Aceste aparate, conform legislaţiei româneşti, trebuie să existe în sistemul medico-legal, acesta este singurul abilitat să ofere instanţelor sau sistemului de justiţie probe judiciare. …. De asemenea, medicii legişti precizează că există „numeroase substanţe” care nu sunt incluse pe lista de substanţe interzise, dar care pot da reacţii fals pozitive. ”Astfel, există reacţii fals pozitive la amfetamine: medicamente pentru diabet, antiemetice, antibiotice, antialergice; cannabinoizi: antiinflamatorii, antivirale; barbiturice: antiinflamatorii sau opiacee: antitusive (multe medicamente utilizate pentru răceală şi gripă conţinând codeină, care pozitivează testele rapide), antibiotice, antialergice, antiepileptice, vasodilatatoare”, afirmă ei…..” Integral: https://spotmedia.ro
“Groaznicul adevăr știut de Trump: SUA se pot descurca pe cont propriu / El intuiește un lucru important despre americani – The Financial Times …. Rolul de polițist global al SUA a culminat cu debarcările din Normandia din al doilea război mondial. Acel eveniment a salvat Europa, dar se poate argumenta că a fost un gest de altruism al Americii. Dacă Hitler ar fi învins în Europa, SUA poate că ar fi putut prospera în izolare. SUA au construit apoi o arhitectură globală postbelică – ONU, NATO și instituțiile internaționale financiare și comerciale – de pe urma căreia întreaga lume a beneficiat mai mult decât americanii. Comerțul global le-a îmbunătățit americanilor prosperitatea numai un pic. Chiar și astăzi raportul comerț/PIB al SUA e de numai 25%. China, Rusia și Japonia se situează între 38 și 47%, Franța și Regatul Unit cam la 70%, iar Germania la 100%, a calculat Banca Mondială. …. Realitatea este că SUA nu au câștigat decât un singur război după 1945 (cel cu Saddam Hussein din 1991), dar cu toate acestea eșecurile militare din Vietnam, Irak și Afganistan nu le-au periclitat securitatea. Ceea ce se datorează faptului că nici o țară nu a contemplat vreodată la modul serios atacarea SUA. Singura amenințare autentică la adresa Americii o reprezintă rachetele intercontinentale nucleare, numai că odată ce o țară dobândește această armă un război cu SUA devine automat exclus. Acum 30 de ani Madeleine Albright, pe atunci secretar de stat, l-a întrebat pe generalul Colin Powell: „Ce sens are să avem această armată splendidă despre care tot vorbești, dacă nu o putem folosi?” Răspunsul sincer ar fi fost: servește drept mecanism de creat locuri de muncă, simbol al virilității, pachet de stimuli pentru regiuni influente politic și drept subvenții de stat pentru producătorii de armament. ….. Chiar și atunci când armata chiar s-a implicat efectiv în luptă, numărul militarilor morți a fost mai mare în țară decât pe front, din cauza armelor de foc, drogurilor și problemelor psihiatrice. Cei peste 7.000 de americani uciși în războaiele de după 9/11 sunt mai puțini decât omuciderile comise numai în Chicago în aceeași perioadă. Numărul militarilor care s-au sinucis în acest interval e de patru ori mai mare. Unele conflicte interne din SUA aproape că aduc cu niște războaie. Forțele locale de poliție utilizează împotriva cartierelor predominant negre echipamente achiziționate inițial pentru a fi folosite în Irak și Afganistan, iar în 2020 Trump propunea ca armata să-i împuște pe protestatarii Black Lives Matter. Din perspectiva lui, rolul armatei trebuie să fie suprimarea opoziției interne. El înțelege intuitiv un lucru fundamental despre americani: cei mai înspăimântători inamici ai lor se află în interiorul țării. …..” Integral: https://www.g4media.ro

“Poate fi şi răzbunător! Dumnezeul beţivilor a trăsnit un păcătos care bea bere cu lămâie Cu toţii am auzit de Dumnezeul beţivilor, divinitatea bună şi blândă care îi ajută pe drojdieri să ajungă acasă noaptea în siguranţă, să nu-şi piardă cheile şi portofelele prin birturi sau să-şi plătească datoriile când se umple caietul! Cu toate acestea, teologii spun că Dumnezeul beţivilor poate fi de asemenea crud şi răzbunător, iar o întâmplare petrecută în urmă cu două zile la Feteşti pare să confirme această ipoteză. ….„Eram în birtul din gară, ca în fiecare seară”, povesteşte Valeriu, un comesean al lui Marcel. „Într-un acces de nebunie, că altfel nu ştiu să-i zic, Marcel a comandat o bere cu lămâie. Am încercat să-i explic că nu se glumeşte cu aşa ceva, dar el a insistat, a luat desfăcătorul… Am auzit un zgomot asurzitor, am văzut stele verzi, a fost ceva înspăimântător. Când ne-am trezit, Marcel se tăvălea pe jos ca un fotbalist când cere unşpe metri. Prin geam am văzut, pentru o clipă, o siluetă bărboasă şi FOARTE beţivă.” ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro




“România e pe cale să devină țara panourilor arse. Riscul de incendiu în cazul sistemelor fotovoltaice crește exponențial …. În ultimul an, au apărut tot mai multe firme neautorizate de ANRE, care abuzează de necunoaşterea şi dorinţa românilor care vor să scape de facturile la energie cât mai repede, atrage atenţia Kilowat, companie de soluţii de energie regenerabilă din România. ”Locuinţele pe care sunt montate sisteme fotovoltaice de către firme fără autorizaţie ANRE sunt supuse unui risc ridicat de incendiu, nefiind cunoscute şi respectate toate normele de siguranţă de instalare a panourilor solare”, avertizează reprezentanţii companiei Kilowat. Riscul de incendiu creşte direct proporţional cu apariţia a tot mai multor firme neautorizate, favorizată de potenţialul acestui domeniu în România şi dorinţa românilor de a scăpa de facturile la energie. “




“„Mult mai mare decât ne așteptam”: Producția de arme rusești îngrijorează analiștii de război din Europa / NATO a subestimat capacitatea Rusiei de a susține un război pe termen lung În timp ce Ucraina s-a străduit să găsească muniție, arme și echipamente pentru apărarea sa, Rusia a crescut masiv producția industrială în ultimii doi ani, care a depășit ceea ce mulți analiști occidentali din domeniul apărării se așteptau atunci când Vladimir Putin și-a lansat invazia, transmite 




“Cine influențează prețul la benzină și motorină în România și în lume și la ce trebuie să te uiți când apar scumpiri .... Prețul benzinei și al motorinei reprezintă un indicator extrem de important, pentru că influențează, direct și indirect, mai toate prețurile din piața liberă. Va mai dura ceva până când, spre exemplu, alimentele vor fi transportate doar cu flote electrice sau fermierii vor fi în situația de a nu mai


“Politolog: „Lumea în care Europa se simțea confortabil nu mai există” ….„Lumea în care Europa se simțea confortabil nu mai există. Senzația generală de criză este noua realitate. În urmă cu cinci ani nu ne-am fi gândit că două state europene vor fi implicate într-un război de intensitatea celui de-al Doilea Război Mondial. Numărul de obuze lansate astăzi în Ucraina este la nivelul anului 1942. Nu este vorba doar de război. COVID-19, economia, o populație îmbătrânită, tineri pesimiști cu privire la perspectivele lor. Europenii care se simțeau confortabil cu privire la viitor încep brusc să-l pună sub semnul întrebării. Există îngrijorare cu privire la cum va arăta Europa peste zece ani. De asemenea, și ceilalți încep să ne vadă altfel. Sondajele ECFR arată că în India, Indonezia, Arabia Saudită, Brazilia și alte țări, o treime crede că în 20 de ani UE nu va mai exista”, subliniază Krastev. …. „
Buna dimineata intr-o zi de joi, 15 februarie! Cerul va avea înnorări persistente în jumătatea de est şi temporare în restul ţării, dar numai pe spaţii mici, îndeosebi în sud-est, vor fi precipitaţii slabe. Vântul va avea intensificări în Dobrogea, estul Munteniei şi local în Moldova şi pe crestele montane. Temperaturile maxime se vor încadra în general între 5 şi 12 gr, iar cele minime vor fi cuprinse între -7 şi 4 gr. Dimineaţa şi noaptea, izolat se va semnala ceaţă. Bucuresti: 13/2 gr.C.
“

“Instanţa a admis în principiu o cerere de revizuire a deciziei de condamnare în dosarul lui Dan Voiculescu …. Deocamdată, judecătorul Sterică Toma de la Tribunalul Bucureşti a decis că sunt întrunite doar condiţiile de formă pentru a se verifica cererea de revizuire pe fond. Dacă însă, pe 22 mai, judecătorul admite şi pe fond cererea de revizuire a sentinței din dosarul lui Dan Voiculescu, atunci decizia de condamnare va fi anulată, iar procesul se reia, au explicat pentru 




“„Dacă credeți că al Treilea Război Mondial este inimaginabil, citiți asta”: Cum vede istoricul Neil Ferguson viața în America dacă SUA vor pierde un eventual război cu China .… 


“EXCLUSIV Corporatist de top, fost șef OMV, Siemens Romania şi Transelectrica, condamnat penal pentru că intermedia șpaga la Administrația Spitalelor. Presa economică scria în urmă cu zece ani că Adrian Băicuși avea al doilea cel mai mare salariu din România …. Specific acestei anchete a fost faptul că procurorii au identificat și pus sub acuzare trei persoane care făceau legăturile între mituit și mituitori și care nu lucrau nici la ASSMB, nici la firmele contractante. Astfel, alături de Adrian Băicuși, a fost inculpat pentru astfel de fapte Silviu Stăncilă, cei doi fiind asociați într-o societate comercială din București. O martoră din dosar a declarat anchetatorilor că Plută i-a spus despre Stăncilă că ”poate să îl influențeze pe premierul Ciucă, PNL-ul și orice structură de poliție sau parchet”. De asemenea, tot pentru complicitate la luare de mită în această anchetă, a fost trimisă în judecată Elena Kuzmanovic Baltag, o apropiată a lui Ionel Arsene, fostul lider PSD Neamț, consilieră a lui Darius Vâlcov, consultantă a Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, membră în mai multe Consilii de Administrație de la societăți de stat. Omul de afaceri Adrian Băicuși a fost, o lungă perioadă, unul dintre cei mai puternici corporatiști de origine română din economia autohtonă. Din presa economică și contul său de Linkedin reiese că, între 1993 și 1994, a fost CFO la Trustul Media Pro, între 1995 și 1998 – director în Agenția Română pentru Privatizare, între 1999 și 2003 – managing director OMV Romania, din 2003 până în 2008 – CEO Siemens Romania, între 2009 și 2011 – CEO Transelectrica, iar între 2011 și 2014 – CEO G4S Romania. În ultimii ani a demarat mai multe afaceri proprii. ….” Integral:






Salariul mediu net a ajuns la 5.079 lei în decembrie 2023, cu 15% mai mare decât în decembrie 2022 / Real, ajustat cu inflația, câștigul salarial a fost cu 8% mai mare decât anul precedent Câştigul salarial mediu net a ajuns la 5.079 lei la finalul anului 2023, fiind în creştere cu 314 lei (+6,6%) față de luna noiembrie 2023 și cu 15% mai mare față de luna decembrie 2022, arată datele publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS). În ce privește câştigul salarial mediu brut, acesta a urcat cu 535 lei (+6,9%) la 8.301 lei în decembrie 2023. Real, ajustat cu inflația, câştigul salarial a crescut cu 8,3% în luna decembrie 2023 față de luna decembrie 2022. Revenind la câştigul salarial mediu net, cele mai mari valori s-au înregistrat în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obținute din prelucrarea țițeiului (12.710 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (2.825 lei). ….În sectorul bugetar, în luna decembrie 2023 s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în administraţia publică (+5,0%, în principal ca urmare a acordării unor diferenţe salariale restante, aferente lunilor anului 2023 sau a aplicării prevederilor legale în vigoare), respectiv în sănătate şi asistență socială (+2,8%). În învăţământ, câştigului salarial mediu net a scăzut comparativ cu luna precedentă (-2,3%) ca urmare a reducerii sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanței școlare. ….” Integral:

“Un casier de la Lidl, o recepționistă la o sală de fitness, un agent call-center, un paracliser și angajata unui service auto au devenit agenți de poliție ai Direcției Generale Anticorupție după ce au absolvit o postliceală de 11 luni din rețeaua Ministerului Afacerilor Interne …. Din declarațiile de avere depuse de agenți la momentul angajării în cadrul DGA reiese că, înainte de a fi admiși la școala postliceală, o parte dintre ei aveau salarii modice din meserii din domeniul serviciilor: casier la Lidl, recepționistă la o sală de fitness, un agent call-center, un paracliser și angajată a unui service auto. Într-un răspuns pentru G4Media.ro, Biroul de Presă al Direcției a transmis că, printre atribuțiile noilor angajați, se află ”sarcini și îndatoriri specifice organelor de poliție judiciară.” …. Conform legii, poliția judiciară este constituită din ofițeri și agenți de poliție, specializați în efectuarea activităților de constatare a infracțiunilor și de strângere a datelor în vederea începerii urmăririi penale și de cercetare penală. Înființată în 2005, DGA este structura specializată a Ministerului Afacerilor Interne pentru prevenirea şi combaterea corupţiei în rândul personalului ministerului. ….” Integral:

“Culisele luptei pentru putere din BOR: De ce vrea Teodosie să devină mitropolit și care e pericolul unei eventuale rupturi în interiorul Bisericii Ortodoxe Române Înalt Prea Sfințitul Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, care îl provoacă în mod deschis pe Patriarhul Daniel, și-a accelerat în ultimii trei ani tentativele de a aduna mai multă putere în Biserica Ortodoxă Română prin transformarea arhiepiscopiei în mitropolie. Miza lui Teodosie e acumularea de putere simbolică și plasarea în cursa pentru funcția de patriarh. Acum, el va fi subiectul
“Articol ironic în presa britanică la adresa lui Klaus Iohannis: Dacă nu reușește să își găsească un loc de muncă decent până la sfârșitul anului, nu are de-a face cu discriminarea politicienilor din Est / Kovesi si Geoană, dați ca exemplu Publicația britanică Emerging Europe scrie, sub semnătura lui Craig Turp-Balazs, că dacă președintele României, Klaus Iohannis, nu reușește să-și găsească ”un loc de muncă decent” până la sfrâșitul anului, nu are de-a face cu discriminarea politicienilor din Est. Jurnalistul ajunge la această concluzie după ce enumeră lista funcților importante din UE deținute de est-europeni, printre care Laura Codruța Kovesi, Mircea Geoana (secretar general adjunct al NATO) sau bulgăroaica Kristalina Georgieva, șefa FMI. Ultimele două exemple date de jurnalistul britanic nu sunt însă relevante, dat fiind că nici NATO, nici FMI nu sunt instituții europene. Președintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, într-o conferință de presă la Strasbourg, alături de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, că ar fi inadmisibil ca nicio poziție relevantă din UE să nu fie ocupată de o persoană din estul Europei, după alegerile europarlamentare din acest an, apreciind că în 2019 s-a greșit și acesta este unul dintre motivele pentru care mulți est-europeni se consideră lăsați deoparte. …. Redăm mai jos integral articolul din Emerging Europe, semnat de Craig Turp-Balazs ”Președintele României, Klaus Iohannis, este de părere că politicienii din Europa Centrală și de Est nu reușesc să ocupe funcțiile de conducere din Europa. Cât de corectă este evaluarea sa? În fotbal, acest lucru este cunoscut sub numele de „vino și ia-mă”. Un jucător nemulțumit la clubul său actual, eventual la final de contract, spune foarte clar (fie într-un interviu, fie în presă) că se simte pregătit pentru o nouă provocare, poate la un club mai mare. În același mod, președintele României, Klaus Iohannis, face de mai mulți ani apeluri de genul „vino și ia-mă”. Ales în 2019 pentru un al doilea mandat, el nu poate candida pentru un al treilea și, la 64 de ani și crezând în mod clar că mai are multe de oferit, caută în mod activ un alt loc de muncă de ceva timp. În diferite etape din trecutul recent, Iohannis a fost prezentat de surse prietenoase din presa românească drept un potențial șef al NATO, președinte al Comisiei Europene, președinte al Consiliului European și președinte al Parlamentului European. ….” Integral:
“11 state din NATO, între care și România, îndeplinesc obiectivul de 2% din PIB pentru apărare / Trump a încurajat Rusia să „facă ce vrea” cu statele care nu ating obiectivul În acest moment, 11 dintre cele 30 de state membre ale NATO depășesc pragul de 2% din PIB pentru apărare, potrivit datelor publicate de Statista. Fostul președinte american Donald Trump a declarat că Rusia poate 



“Ucraina a reparat și schimbat sute de kilometri de căi ferate în 2023. România, zero pe linie! Deși răvășită de aproape doi ani de război, Ucraina a reușit să-și mențină în funcțiune rețeaua feroviară, trenul fiind principalul mijloc de transport pentru pasageri și marfă în condițiile în care zborurile sunt oprite. În România, în 2023, nu a fost recepționat niciun kilometru de cale ferată nouă. Anul trecut, 


“Cine este noul șef al Portului Constanța: Fără studii în domeniul maritim sau portuar, cu soția cadru militar în SRI/ Licențiat în științe agronomice, cu o colecție pestriță de diplome, Mihai Teodorescu a trecut și prin Primăria București, Metrorex sau RATB/ Ce avere are Mihai Teodorescu a devenit, vineri, directorul general al Portului Constanța, după ce Florin Vizan și-a dat demisia intempestiv în ședința Consiliului de Administrație. Teodorescu are 38 de ani și în momentul preluării conducerii Portului era directorul executiv al instituției. Soția lui Mihai Teodorescu este cadru militar la UM0472 București, care aparține de SRI, conform 

“Comasați alegerile, dar nu mințiți că o faceți pentru noi .… Comasați alegerile, dacă Ciucă și Bode se tem că li se va încheia prematur cariera politică, după ce PNL a ajuns pe locul 3 sau 4 în sondaje, sub magistrala lor conducere. Comasați alegerile, dacă Ciolacu este speriat de perspectiva că va pierde alegerile prezidențiale chiar și în cel mai favorabil context politic pentru PSD din 2000 încoace și, implicit, i se va încheia și lui ascensiunea înainte de a fi apucat să stăpânească toată țara. Comasați alegerile, dacă asta este singura metodă să vă asigurați victoria, după trei ani de decizii proaste, guvernare incompetentă și risipă enormă de bani publici, dar nu mințiți că o faceți pentru noi. O faceți exclusiv pentru voi, nu dați doi bani pe ce credem și vrem noi, iar asta o știu chiar și cei mai îndoctrinați dintre alegătorii voștri. 
Buna dimineata intr-o zi de sambata, 10 februarie! În weekendul 10-11 februarie 2024, valorile termice se vor situa între 9 și 21 de gr C. Cerul va fi predominant noros în nordul și în nord-vestul țării, iar local va ploua, însă temperaturile se păstrează ridicate. Valorile termice vor ajunge la 10 gr C la altitudini de 1400-1500 de metri, iar precipitațiile vor fi predominant sub formă de ploaie. Bucuresti: 18/7 gr.C.







“Europa este „într-un mare rahat” – avertismentul unui general dintr-o țară NATO Scăderea producției de muniție în Europa este un simptom al unei „probleme culturale” de adaptare la o industrie pregătită de război, a declarat generalul Marc Thys, fostul șef adjunct al apărării din Belgia. Europei îi va lua mulți ani pentru a-și construi capacitatea de producție de armament și muniție necesară atât pentru a ajuta Ucraina, cât și pentru a reechipa forțele naționale, a precizat pentru
“O privire într-una dintre cele mai secrete baze de spionaj militar: „Suntem în antecamera unui război la scară largă” Oficialii britanici au fost printre primii care au avertizat public că Europa e mai aproape de un conflict la scară largă decât oricând în istoria recentă. Astfel de avertismente sunt făcute pe baza informațiilor colectate de servicii și același tip de date sunt vitale și în ce privește pregătirea și apărarea unei țări. Pentru a înțelege mai bine cum funcționează serviciile de informații, armata britanică a făcut o rară excepție și a permis accesul unor jurnaliști într-o bază de spionaj militar ultra-secretă din Cambridgeshire, arată 



“Un agricultor din fieful baronului PSD Paul Stănescu, numit șef al firmei de stat Casa de Comerț Unirea Legumicultorul Ionuț Victor Radu din județul Olt a fost numit director general al Casei de Comerț Unirea, firma de stat deținută de Ministerul Agriculturii, potrivit publicației
“Republica Penalilor Sub actuala conducere politică, România a devenit din nou Republica Penalilor, o țară în care infractorii fac legea în Parlament și dau verdicte în favoarea altor infractori în justiție. Prahova este, alături de Constanța, probabil cel mai corupt județ al României. De două decenii, cu o excepție mai curând norocoasă, președinții de Consiliu Județean sunt inculpați pentru luare de mită, fals, trafic de influență și toate infracțiunile asimilate corupției. Spunem că sunt inculpați, nu condamnați, pentru că, în Prahova, penalii sunt făcuți scăpați de judecători care nu reușesc să vadă infracțiunile comise de aceștia și atunci când sunt pe cale să le admită, constată că infracțiunea s-a prescris. Așa au scăpat luna trecută fostul președinte al CJ, „contele” Mircea Cosma, și fiul acestuia de condamnările la închisoare pe care le primiseră. La Prahova există rețele foarte puternice formate din oameni politici care ocupă funcții critice în administrație, magistrați corupți, reprezentanți ai serviciilor secrete și oameni de afaceri. Genul de rețea care l-a făcut posibil pe Sebastian Ghiță. La Prahova nu cad penalii, cad procurorii prea zeloși, așa cum a fost cazul procurorilor de la DNA Ploiești, trimiși în judecată de fosta SIIJ pentru „represiune nedreaptă” și achitați de Înalta Curte. Acest istoric al impunității marilor corupți din Prahova nu lasă loc de prea multă speranță că lucrurile vor sta altfel în ceea ce îl privește pe Iulian Dumitrescu, actualul președinte suspendat al CJ, aflat sub control judiciar după ce a fost acuzat de luare de mită și fals în declarația de avere. Ceea ce surprinde la cazul Dumitrescu nu este opulența în care trăia acest lider politic, ci afișarea ei ostentativă. Nu vezi la tot pasul persoane alese într-o funcție importantă de stat circulând cu Bentley și Lamborghini în mod deschis, mașini scoase din garajul unuia dintre cele mai scumpe imobile din București aflat în cartierul Stejari, unde Dumitrescu închiriase un apartament de multe sute de metri pătrați. Această siguranță de sine nu poate veni decât din convingerea lui Dumitrescu că este de neatins. La urma urmei, era șeful suprem al unuia dintre cele mai bogate județe din România și prim-vicepreședinte la nivel național al PNL, funcție politică din care aștepta probabil să fie propulsat mai sus. …. 



“De ce are NATO nevoie de Ucraina – analiză Foreign Affairs ….. NATO nu trebuie să facă aceeași greșeală în 2024. Absența unui plan clar pentru ca Ucraina să adere la NATO i-a dat lui Putin mai multă încredere că poate aștepta (epuizarea) Occidentului și poate învinge Ucraina într-un război de uzură. Mai mult, lipsa de determinare cu privire la apartenența la NATO transmite toate semnalele greșite cu privire la încrederea Occidentului în capacitatea Ucrainei de a câștiga, ceea ce face ca factorii de decizie politică să fie mai reticenți în a aproba pachete mari de asistență militară. Ambiguitatea NATO creează un ciclu de feedback prin care pretinsele eșecuri ale Kievului – cauzate, în mare măsură, de lipsa unui ajutor militar occidental adecvat și de întârzieri în furnizarea sprijinului – par să ofere dovezi că un sprijin suplimentar sub forma aderării la NATO ar fi de puțin folos sau ar putea chiar să atragă consecințe, forțând Occidentul să se implice mai direct în război. Dar capacitatea Rusiei de a-și îmbunătăți logistica și stilul de luptă din ultimele luni este, în parte, un rezultat al ambivalenței NATO. Plasarea Ucrainei pe calea aderării la NATO nu este o chestiune simbolică: este cea mai bună speranță a țării de a preveni agresiunea rusă pe termen lung. Este, de asemenea, cea mai bună modalitate de a consolida capacitățile de descurajare ale NATO și valoarea sa ca alianță. Unii analiști s-ar putea teme că prevederile articolului 5 al tratatului alianței ar cere Washingtonului și aliaților săi să se alăture războiului mai direct. Dar articolul 5 nu obligă automat alianța să intre în război. Mai degrabă, prevede că alianța determină „acțiunea pe care o consideră necesară”, care poate include sau nu desfășurarea de trupe pe teren. Și Putin a încadrat de mult războiul împotriva Ucrainei drept un război împotriva NATO și a Occidentului. Deci, indiferent dacă aliaților occidentali ai Ucrainei le place sau nu, lumea, inclusiv China, ar vedea subjugarea Ucrainei de către Moscova ca pe o înfrângere a NATO, cu consecințe globale profunde pentru conducerea globală a SUA și pentru securitatea internațională. În această vară, NATO trebuie să facă eforturi pentru a îndrepta lucrurile, afirmând că singura cale posibilă către o pace durabilă în Europa începe cu poziționarea Ucrainei pe o cale clară spre aderare. ….Biden a sugerat că NATO nu va invita în mod oficial Ucraina să se alăture alianței la următorul summit din iulie de la Washington. Cei care cred că a oferi Ucrainei o invitație de aderare la NATO ar fi o greșeală susțin că aderarea țării nu ar face decât să înrăutățească mai mult constrângerile suferite acum de Europa și de întregul Vest. Ei spun că Rusia nu va reprezenta sau nu poate reprezenta o amenințare serioasă pentru aliații existenți ai NATO, dar că adăugarea Ucrainei la alianță ar crește riscul unui război direct NATO-Rusia. Ei susțin că, dacă Ucraina s-ar alătura NATO, aliații ar trebui să declare război Rusiei ca urmare a articolului 5 – iar dacă nu ar face asta, articolul 5 s-ar dovedi a fi lipsit de consistență, subminând în mod periculos valoarea de descurajare a alianței…..” Integral: 




