Buna dimineata intr-o zi de sambata, 9 martie! Pe parcursul zilei vor fi înnorări în cea mai mare parte a țării și va ploua slab, pe arii relativ restrânse în Banat și Crișana și cu totul izolat în celelalte regiuni, cu probabilitate mai mare în centru și sud. Îndeosebi în Carpații Occidentali și Meridionali va ninge. Seara și noaptea cerul va deveni variabil și mai ales în vest și centru, local se va forma ceață. Temperaturile maxime se vor încadra între 4 și 11 gr, iar minimele între -7 și 2 gr.
Bucuresti: 13/1 gr.C.
“Justin Anghel, avocat. Cum a ajuns statul român să fie marele câştigător al crizei din energie: Sub umbrela largă a protecţiei cetăţeanului, statul obţine profituri uriaşe din energie fără ca măcar să investească propriile surse financiare sau să suporte costurile de creditare ….Potrivit datelor Eurostat, România a avut una dintre cele mai mari creşteri ale preţurilor la energie din Europa în anul 2023 ….. Asta în condiţiile în care statul român a aplicat una dintre invazive scheme de plafonare a preţurilor pe toată durata crizei, cu sume uriaşe alocate de la buget. Paradoxul românesc este cu atât mai curios în condiţiile în care România se clasează în primele ţări din Uniune în ceea ce priveşte producţia de gaze naturale. …. Însă atitudinea statului român nu este generată doar de raţiuni electorale, ci şi de motive pecuniare evidente. Statul român a instituit un sistem bine pus la punct prin care a crescut veniturile la bugetul statului: 1. Măsurile de protecţie a consumatorului sunt suportate de furnizori, care urmează apoi să îşi recupereze banii, cu întârzieri consistente din partea statului. Schema de plafonare are următoarea structură: furnizorul achiziţionează energia la un preţ mai ridicat, conform condiţiilor de piaţă, iar factura emisă către consumator conţine un preţ redus, plafonat, în funcţie de facilităţile acordate de stat. Diferenţa rezultată dintre cele două preţuri (cel de achiziţie şi cel din factură) este acoperită de la bugetul de stat. Însă statul nu acoperă aceste sume direct sau anterior aplicării schemei, cum ar fi fost normal, ci ulterior emiterii facturilor. În aceste condiţii, furnizorul, operator privat, trebuie să acopere întreaga sumă din surse proprii şi ulterior să le recupereze de la stat. Cu alte cuvinte, întreaga schemă funcţionează ca o creditare cu dobândă zero a statului de către furnizor, care se confruntă cu probleme mari de lichiditate şi care solicită linii de finanţare din sectorul bancar şi de la societăţile din grup. 2 Statul român a suprataxat profiturile producătorilor, deci creşterile de preţ îi profită. În paralel cu implementarea măsurilor de protecţie a consumatorilor, statul a impus şi o suprataxare a veniturilor producătorilor (ulterior extinsă şi la traderi, denumită în prezent contribuţie la fondul de tranziţie energetică – OUG nr. 27/2022), care trebuie să plătească integral diferenţa dintre preţul de vânzare şi preţul de 450 lei/MWh. Or, este de la sine înţeles că o creştere a preţurilor la energie reprezintă venituri suplimentare pentru stat. În cazul în care vă întrebaţi, veniturile obţinute de stat din sectorul energetic prin impozitele sau taxele instituite în perioada crizei sunt de aprox. 44-45 miliarde de lei, în timp ce sumele decontate către furnizori ajung la 20-25 miliarde de lei, (deci aprox. jumătate!), conform declaraţiilor recente ale ministrului energiei de la ZF Power Summit ….” Integral: https://www.zf.ro

“Taxa care va lovi atât populația cât și firmele din 2025 / Ministerul Finanțelor lucrează cu Banca Mondială la modalitatea de punere în practică Din 2025 vor crește impozitele pe proprietate, atât pentru persoane fizice, cât și pentru firme. Acest lucru se află în Legea de aprobare a OG16/2022. La cum este formulată legislația, se vor lua în calcul grilele notariale, care au valori mari, ceea ce ar duce la majorarea sumelor de plată. ….„Va fi implicată Uniunea Națională a Notarilor Publici care trebuie să publice grile. E un element care nu este închis și e prematur să tragem niște concluzii aici. Simplul fapt că se elimină plafonul maxim de taxe locale trebuie să pună lumea pe gânduri. Ideea este să sporească colectarea taxelor locale la bugetele locale”, a mai afirmat reprezentantul EY România. …. „Este un element important de cost. Anul acesta poate să fie 1%, iar anul viitor Consiliul local poate să decidă 10%. La 10% devine o problemă pentru companiile din Cluj, București, Timișoara. 10% îți dublează sau triplează chiria. Ordonanța 16 a fost făcută de niște asasini economici”, a afirmat Biriș. El spune că trebuie să ne uităm cum se numește grila notarilor: grilă privind valorile estimative de piață. „Adică estimative. Nu poți să stabilești un impozit pe o valoare estimativă. Trebuie să dai ceva cert. Să stabilești în lege care e baza. Grila notarilor are și un element de subiectivitate: onorariile notariale sunt calculate la valorile alea minime. Au tot interesul să fie cât mai mari. Aici avem un conflict de interese”, afirmă avocatul. …. Când a apărut Ordonanța 16/2022, HotNews.ro a discutat cu Adrian Vascu, senior partner Veridio și fost președinte ANEVAR care ne-a făcut o simulare. Reluăm din articolul publicat în vara anului 2022. Exemplul 1: Apartament situat in Bucuresti, zona A, etaj 3, an constructie 1950, suprafata desfasurata 99,71 mp, valoare impozabila la 31.12.2021 204.878 lei si impozit anual 204 lei. Dacă s-ar fi aplicat în 2023, cum s-a dorit, impozitul ar fi crescut la 429 lei. Exemplul 2: Casa situata in Cluj Napoca cu suprafata desfasurata de 295 mp si teren in suprafata de 800 mp, zona C, valoare impozabila la 31.12.2021 479.000 lei si impozit anual 958 lei. Impozitul ar fi crescut la 3.325 lei. ….” Integral: https://economie.hotnews.ro

“ZF vă prezintă cine conduce România: Cine conduce Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor: un preşedinte şi un vicepreşedinte şi doi subsecretari de stat Adrian Cucu, preşedinte ONPCSB, şi-a început cariera la Institutul de Metale Neferoase şi Rare Bucureşti, unde a lucrat în perioada 1982 – 1990 iar de atunci până azi a lucrat doar la stat. Cea mai mare parte a activităţii sale a fost la Garda Financiară ♦ Constantin-Ilie Aprodu, vicepreşedintele instituţiei, este absolvent al Şcolii Militare de Ofiţeri Activi „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, şi-a început cariera ca ofiţer activ, poziţie pe care a ocupat-o până în 2003 ♦ În 2002, a ajuns în funcţia de secretar general în Ministerul Agriculturii iar, apoi, a lucrat la Spitalul Clinic Carol Davila şi la Curtea de Conturi. Ce are de-a face Armata cu Agricultura? Ce are de-a face Agricultura cu spitalul Davila care „repara“ rinichi? Ce are de-a face spitalul de nefrolgie Davila cu Curtea de Conturi? …. Actualul preşedinte al Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor şi-a început cariera la Institutul de Metale Neferoase şi Rare Bucureşti, unde a lucrat în perioada 1982 – 1990, iar de atunci a lucrat doar la stat. Cea mai mare parte a activităţii sale a fost la Garda Financiară. Constantin-Ilie Aprodu, vicepreşedintele instituţiei, este absolvent al Şcolii Militare de Ofiţeri Activi „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, şi-a început cariera ca ofiţer activ, poziţie pe care a ocupat-o până în 2003. În 2002, a ajuns în funcţia de secretar general în Ministerul Agriculturii. După această poziţie de la Ministerul Agriculturii, Aprodu a lucrat ca director financiar – contabil al Spitalului Clinic „Carol Davila”, în perioada 2006 – 2007, iar apoi a ajuns la Curtea de Conturi a României, unde a lucrat până în 2017, când s-a întors pe poziţia de secretar general în Ministerul Agriculturii. ….” Integral: https://www.zf.ro

“Vorbesc unii despre recesiune. Trebuie să avem proprietatea termenilor. Despre ce recesiune vorbim, când consumul a crescut enorm, salariile cresc cu 15% …Cum să vorbeşti despre recesiune? (economist-șef) ….“S-a vorbit aici la un moment dat despre recesiune. Trebuie să avem proprietatea termenilor. Despre ce recesiune vorbim noi în România, când în ianuarie, s-au publicat cifrele ieri, vânzările cu amănuntul au crescut în luna ianuarie cu 3,8% în termeni reali, da, e o creştere reală, faţă de luna decembrie cu date ajustate sezonier. E o creştere uriaşă a vânzărilor cu amănuntul. Ai creşteri de venituri, salariile cresc cu 15% în momentul de faţă, în medie, şi în sectorul public şi în sectorul privat. Cum poţi să vorbeşti despre recesiune într-un astfel de context? Anul trecut am avut creştere economică, într-adevăr, mai mică decât în anii anteriori, dar totuşi, una dintre cele mai mari din Europa sau una dintre cele mai bune din regiunea în care ne aflăm”, a afirmat Ionuţ Dumitru. ….“Problema se pune ce urmează, că titlul conferinţei este ”Perspectivele macroeconomice”. Adică avem în momentul de faţă combustibil să avem creştere economică. Problema este că avem nişte deficite foarte mari cu care convieţuim, care nu vor fi tolerate la nesfârşit de pieţele financiare. Asta e de fapt problema. Şi dacă ne uităm la elefantul din încăpere, politica fiscală şi poziţia fiscală, sigur că în prag electoral nimeni nu vorbeşte de aşa ceva şi am fi naivi să credem că avem o temă de dezbatere în perioada electorală despre cum facem ajustarea fiscală. Nu se va întâmpla lucrul ăsta. Problema este că după alegeri, sigur vom avea de înfruntat această temă”, a explicat Ionuţ Dumitru…..A crede că putem reduce deficitul bugetar pe un orizont de şapte ani, mi se pare o naivitate fără margini. De ce? Pentru că pieţele financiare nu te vor tolera. Avem, în momentul de faţă, o datorie publică de 50% din PIB. E adevărat, printre cele mai mici din Europa. Nu suntem chiar la coada clasamentului, dar nu e nici mare faţă de mediile europene. Dar avem, în acelaşi timp, şi cea mai mică intermediere financiară din Europa. Să nu uităm că principalul finanţator al statului este sectorul financiar. Sectorul nostru financiar e de cam de patru, cinci ori mai mic decât media europeană. Ori datoria noastră publică nu e de patru, cinci ori mai mică decât media europeană, este cam la jumătatea mediei europene”, a mai transmis economistul şef al Raiffeisen Bank …… Integral: https://economie.hotnews.ro

“România are cea mai mare pondere a tinerilor care nu vor să muncească din UE. Iar asta nu este vestea cea mai proastă România are cea mai mare pondere a tinerilor (de 15-29 de ani) care nu vor să muncească din întreaga Uniune Europeană. Vestea și mai proastă este că în ultimii 10 ani această pondere aproape că s-a dublat. ….. În timp ce sentimentul anti-muncă este în creștere, a trăi fără să ai un loc de muncă este practic imposibil dacă nu ai părinți foarte bogați. „A avea un loc de muncă nu înseamnă nici o plasă financiară de siguranță și ești sclavul celui pentru care muncești. Mai bine îmi vând plasma și trăiesc liber”, este unul din mesajele de pe grupurile de tineri de pe Reddit. Cum va arăta viitorul? „Răspunsul stă în mâinile generației tinere de acum, care va fi la conducere în 10-15-20 de ani. Și aici sunt două posibilități diametral opuse. Prima: generația tânără de acum continuă modelul consumerist în care a fost crescută și educată- un model bazat pe sentimentul de “entitlement”, de îndreptățire. Mie mi se cuvine lucrul cutare doar pentru că m-am născut aici. Total greșit! Unui om care s-a născut pe planeta asta nu i se cuvine absolut nimic! Deci scoateți-vă din cap că vi se cuvine ceva, că nu vi se cuvine absolut nimic!”, spune economistul șef din Banca Centrală. Problema tinerilor care nici nu studiază și nici nu lucrează este menționată și în lucrarea INS „Tendințe sociale”. „Un factor îngrijorător pe piaţa muncii din România este reprezentat de numărul de tineri cu vârsta între 15 şi 24 ani care nu sunt ocupaţi şi nici nu urmează o formă de educaţie sau formare, concept cunoscut sub abrevierea din limba engleză NEET (Not in Employment neither in Education or Training). Acest segment de populaţie reprezintă o categorie particulară de persoane inactive economic. Rata NEET semnalează dificultăţi în tranziţia de la sistemul de educaţie la piaţa muncii. În anul 2022, rata tinerilor care nu erau încadraţi profesional şi nu urmau niciun program educaţional sau de formare a fost de 17,5%, cei mai afectaţi fiind tinerii din mediul rural (23,1%) şi persoanele de sex feminin (20,9%).”, arată cercetarea Statisticii. ….” Integral: https://economie.hotnews.ro

“De ce simularea la capacitate a avut rezultate atât de descurajante: România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană după ponderea copiilor săraci care au acces la învăţământul preşcolar În 2022, doar 5,1% dintre copiii români cu vârsta între trei ani şi anul începerii şcolii şi care sunt expuşi riscului de sărăcie sau excluziune socială au primit cel mult 25 de ore educaţie formală pe săptămână ♦ Media Uniunii Europene este de 14,1%, iar în Spania ponderea lor ajunge la aproape 26%. Datele Eurostat sunt relevante pentru că educaţia bună începe de la o vârstă fragedă. Sunt copii, în România, care ştiu să scrie şi să citească înainte de a intra în clasa pregătitoare, dar sunt alţii care ratează examenul de capacitate, cu note incredibil de mici. La ultima simulare pentru examenul de capacitate, 25% dintre copii au luat sub nota cinci la limba română şi aproape 60% nu au trecut proba la matematică. Or, aceşti copii, în zece ani, vor intra pe piaţa muncii. Ce abilităţi vor avea ei, dacă nu ştiu să citească un text sau să facă calcule simple de matematică?Potrivit Eurostat, România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană după ponderea copiilor săraci – iar în România aproape jumătate din populaţie este expusă riscului sărăciei, în ciuda anunţului INS că salariul mediu net pe economie ar fi ajuns la 1.000 de euro – au acces la învăţământul preşcolar. Aşadar, în 2022, doar 5,1% dintre copiii români cu vârsta mai mare de trei ani şi până la vârsta şcolară şi care sunt expuşi riscului de sărăcie sau excluziune socială au primit cel mult 25 de ore de îngrijire sau educaţie formală pe săptămână. În 2022, 14,1 % dintre copiii din UE cu vârsta cuprinsă între 3 ani şi vârsta minimă de şcolarizare obligatorie erau expuşi riscului de sărăcie sau excluziune socială şi au primit 25 de ore sau mai mult de îngrijire sau educaţie formală pe săptămână. …” Integral: https://www.zf.ro
“Partidele din România s-au cartelizat. Politicienii ar trebui să pregătească cetățenii pentru economia de război Interviu video cu Andrei Țăranu …. Să știți că pentru ambele partide și, de fapt, pentru liderii ambelor partide, miza a fost și este în continuare cea a alegerilor europarlamentare. Pentru că, așa cum ați văzut în cazul lui Crin Antonescu, în 2014, atunci când a pierdut alegerile, deși el își pusese o țintă complet nerealistă, a fost forțat să plece. Liviu Dragnea a plecat direct la închisoare după ce a pierdut alegerile europarlamentare și, ca să nu li se întâmple ceva, Doamne ferește!, mai ales domnului Ciucă și domnului Bode, la care era previzibil că vor pierde aceste alegeri de unii singuri, au făcut această alianță. Eu nu cred că negocierile au durat foarte mult, negocierile mai degrabă în interiorul partidului și suferința multora care s-au văzut scoși de pe listă a fost mai mare. Pentru că PSD-ul în bună măsură a obținut ce a vrut. Ei pierd puțin și câștigă foarte mult, mai ales în viitor. Ideea că fie vor avea un președinte, fie vor avea un premier, vor avea o guvernare pe termen lung, iar pe ei asta îi interesează, să aibă o guvernare stabilă pe termen lung, că vor avea președintele venit de la PSD, că vor avea un președinte venit de la PNL, dar care este ținut ostatic la Cotroceni de această alianță, asta îi va face pe cei de la PSD să fie cât se poate de fericiți, pentru că vor avea acces la resurse într-o perioadă în care economia lumii, economia europeană sunt într-o mare suferință și care suferință nu cred că va trece atât de ușor. La fel ca în 2008, noi amânăm din cauza alegerilor. Criza economică e determinată de factori externi, fără îndoială, lipsa gazului rusesc, războiul din Ucraina, practic trecerea încet, încet la economie și industrie de război, ceea ce înseamnă costuri foarte mari, care nu produc profit. Nu știu de ce toată lumea crede că ceea ce este astăzi sau ce a fost ieri se mai poate repeta mâine. E clar că după aceste alegeri, mă refer strict la nivelul Uniunii Europene, dacă trecem prin economie de război, toată lumea va avea de suferit. ….Și este o alianță care e făcută, repet, doar pentru lideri, mai puțin chiar și pentru membrii de partid și avem sentimentul foarte multor cetățeni că de fapt nu le rezolvă niciun fel de probleme. Adică bula s-a închis și partidele s-au cartelizat complet. Nu trebuie să faci cercetare ca să vezi că s-a ajuns la partide – cartel, pur și simplu vezi, deschizi televizorul și vezi partidele, cartelul. …Gândiți-vă că peste șase luni, opt luni, dacă economia Europei intră într-o economie de război, ea va fi în bună măsură asemănătoare cu economia din timpul pandemiei. O mulțime de cetățeni care vor sta acasă, vor plăti o mulțime de militari, să stea pregătiți, să se pregătească, să folosească muniție care costă, să folosească diverse lucruri care costă și care nu aduc niciun fel de profit. Asta ar trebui să fie spus de către niște politicieni înțelepți. Să spui că Europa n-o să mai fie așa cum este acum. ….” Integral: https://spotmedia.ro
“Opinie Dragoş Damian, CEO Terapia: Donald Tusk, ne-a fost dor de tine, bine ai revenit la Bucureşti. Ne-ar placea să avem un Preşedinte sau un Prim Ministru ca tine Va mai aduceti aminte de discursul memorabil a lui Donald Tusk din ianuarie 2019, când a venit in Romania in calitate de Preşedinte al Consiliului European? Daca vreti sa fiti un pic (re) emotionati, il puteţi (re)viziona in online. Discursul a fost rostit in totalitate in limba romana, dar asta nu a fost totul, caldura si pasiunea şi referinţele la trecutul si prezentul României, la Nichita Stănescu, Dacia si Steaua, ne-au arătat atunci ca trebuie sa vina un strain la noi ca sa ne tina discursuri motivaţionale. Si in 2019 ne-a picat bine un discurs motivational, va aduceti aminte ce vremuri erau. Donald Tusk a revenit in Romania, el servind de data asta ca Prim Ministru al Poloniei, la un congres politic european, la 5 ani după prima lui coborare la noi, 5 ani extrem de grei pentru toată lumea, pandemie, inflaţie, război. In aceşti ultimi 5 ani companiile si marcile poloneze gen Tymbark, CCC, Sinsay, 4F, Pepco, Cocodrillo, Sizeer, Inglot (aşa-i ca nu ştiaţi despre multe dintre ele ca sunt poloneze?) si multe altele, au investit exponential si au devenit campioane in businessul de la noi, deschizând in jur de 600 de magazine in toată Romania. Polonia a făcut trecerea pe nevăzute de la “merele poloneze” la afacerile cu valoare adăugată reala pentru economia lor, la asta duce in cele din urma o strategie politica de internationalizare. …. Nu vorbim aici despre un concurs de frumusete economica intre Romania si Polonia sau orice alta tara europeana, cum din cand in cand fac politicienii, care ne spun ca in curand depasim PIB-ul Poloniei, ca o sa dublam in 10 ani PIB-ul Romaniei, ca vom avea cele mai mari performante in exporturile de energie (asta, ultima, este cea mai tare…). Vorbim despre ceea ce are nevoie Romania dupa modelul polonez si anume de un leadership politic complet focusat pe economie, pe atragerea de investitii industriale in domenii strategice si pe promovarea exporturilor, indiferent de capitalul exportatorului. Asteptam acest leadership politic in care Presedintele si Primul Ministru se duc in vizite sa “vanda” ceva si nu, asa cum se chinuie de 4 ani, sa “cumpere” cu eforturi inimaginabile bunavointa pentru intrarea in spatiul Schengen (care, nu credeti declaratiile politice din presa, nici acum nu este garantata in zona terestra), pentru securitate pe frontul estic (romanii vor muri daca incepe un razboi pe teritoriul nostru) sau pentru o pozitie cheie in conducerea Uniunii Europeana pentru un lider roman (dupa ce Romania a dat atat de mult Uniunii Europene). Donald Tusk si Polonia au ceea ce se cheama “leverage”, un cuvant cu un sens ascuns greu de tradus in limba romana, despre care stim ca nu obtine prin obedienta, slugarnicie si plecaciuni, ci urmarind consecvent directiva care spune ca politicul este expresia concentrata a economicului. ….” Integral: https://www.zf.ro
“Apusul fără glorie şi leac al meritocraţiei …. În frumoasa şi bogata noastră ţărişoară, toate merg pe dos şi din rău în mai rău! Nu de ieri de azi, ci de cel puţin un secol. Nimeni, cu un strop de minte şi de bună credinţă, nu mai pune la îndoială acest diagnostic, cu reverberaţii istorice. De ce ni se întîmplă nouă asta? Pentru că-s proştii la putere! Proştii, canaliile, corupţii, vînzătorii de ţară, ariviştii fără scupule, însetaţii de îmbogăţire care calcă fără să clipească peste orice cadavru, inclusiv cadavrul ţării, numai să le meargă lor bine şi să îşi vadă împlinit interesul. Din înşiruirea asta, proştii sunt cei care ne interesează azi. Domnia lor peste instituţiile de putere şi de administrare a treburilor, bunurilor publice a căpătat numele de “prostocraţie”. Care este leacul împotriva ruinătoarei prostocraţii? Meritocraţia! Fals. Şi vom arăta mai la vale de ce! În materie politică, meritocraţiile nu au existat şi nu au operat coerent, consistent, nicăieri şi în nici o perioadă istorică, în ultimul veac şi jumătate. Priviţi numai în jur, cu ochii larg deschişi. Luaţi America de azi, aflată în focul competiţiei cu uriaşă miză, cea a formării structurii de putere prezidenţială şi parlamentară pentru următorii patru ani. Poate cineva să pună mîna pe inimă şi să susţină că Trump şi Biden sunt oamenii politici cu cele mai serioase merite, personale, profesionale şi politice şi, astfel, sunt cei mai calificaţi pentru a se afla în competiţia care va hotărî destinele Americii şi ale celor trei sute şi ceva de milioane de cetăţeni ai ei, dacă nu şi ale altor cîtorva miliarde de muritori de pe planetă? ….Faceţi un salt de la Washington la Londra şi întrebaţi-vă dacă alde Farage şi ceilalţi ipochimeni din aceeaşi “specie” sunt produsele de vîrf ale meritocraţiei politice britanice. Dacă ei sunt vîrfurile, atunci….unde mai este fundul sacului? Şi nu doar Farage, Boris Johnson, Liz Truss sau Rishi Sunak deopotrivă. …. Societatea românească nu a avut niciodată în “programul ei de lucru”, în “fişa de parcurs”, cel puţin în ultima sută de ani, formarea de elite pentru activităţile de guvernare şi administrare cu folos social a treburilor publice….. “Noi şi-ai noştrii” a fost formula magică, operantă universal, pentru a ridica în scaunele puterii pe unii şi pe alţii, atît pe stînga, cît şi pe dreapta. Şi cu asta, basta! Acestea sunt “elitele” politicii din România. Sigur, cineva s-ar putea întreba de ce nu avem măcar în alte domenii soluţii meritocratice care să ducă lucrurile pe calea cea bună, cum ar fi învăţămîntul, sănătatea publică, administraţia publică, instituţiile militare şi de ordine publică etc. Răspunsul este cît se poate de simplu şi, desigur, dezamăgitor. Toate aceste domenii au fost adînc şi dramatic politizate încă din vremea dominaţiei structurilor şi instituţiilor puterii comunistoido-ceauşite şi aşa au rămas, penetrate şi aservite intereselor politice, pînă în ziua de azi. Speranţa că măcar acolo s-ar putea impune soluţii meritocratice este pur şi simplu deşartă! ….” Integral: https://www.bursa.ro

“Europa, un terminal asiatic? De ce prudența strategică a UE în relațiile sale cu China a devenit imperativă …. Trezirea implică reindustrializarea UE și controlul influenței tot mai mari a Chinei în economia continentului nostru, inclusiv prin negocierea unui Acord global privitor la investițiile reciproce, aproape definitivat, dar încă neratificat în Parlamentul European. Este influența chineză în UE doar o sperietoare ideologică într-un război intercivilizațional sau o realitate măsurabilă? Câte ceva din amândouă. China proiectează, bunăoară, o strategie clară de cucerire a porturilor europene, prin intermediul a trei entități puternice și agresive: COSCO, China Merchants Port Holidings Company (CMP) și Hutchison Port Holdings, bazată la Hong Kong. Noul Drum al Mătăsii, prin care Xi Jinping se ambiționează să conecteze China la restul lumii, are o dimensiune terestră și una maritimă. Întreprinderile chineze dețin deja 10% din transportul maritim european. În 2016, COSCO a cumpărat integral portul Pireu, profitând de faptul că nicio companie occidentală nu se grăbea să investească în infrastructura unei țări supraîndatorate. Întreprinderile chineze vizează controlul asupra tuturor marilor terminale portuare de containere (mai ales că 95% din aceste unități de stocare sunt produse în China). Portul Anvers (Belgia) e controlat în proporție de 20% de COSCO și 5% de CMP. Tot grupul COSCO deține 51% din portul spaniol Valencia, iar CMP controlează 44,6% la Dunkerque și 24,5 % din portul francez Le Havre. Găsim „implanturi” similare la Marsilia, în Malta, la Bilbao, la Hamburg, Rotterdam sau în Liguria… China are pe propriul teritoriu 30 de porturi majore și 2.000 de porturi secundare, iar în 2020, 9 dintre cele 20 de terminale globale de maximă capacitate erau chinezești (Shanghai fiind cel mai mare asemenea terminal pe plan mondial). Tot China este deja cel mai puternic constructor naval de pe planetă – ocupând 45% din piața globală, înaintea Japoniei și a Coreei de Sud. Din cele 10,6 miliarde de euro pe care China le-a investit în UE numai în 2021, cele mai multe s-au alocat unor fuziuni și achiziții la nivelul unor grupuri locale, într-o deplină opacitate. UE a constatat că în culisele acestor operațiuni funcționează o întreagă rețea de posturi oficioase de poliție chineze, precum și rețele de spionaj industrial care subminează interesele sale strategice, inclusiv prin încălcarea legislației europene. …. ”. E important și pentru noi, ca stat-membru UE-NATO (cu tot cu portul Constanța), să ieșim din reveriile lui Ceaușescu și să ne apărăm interesele pe termen lung, consolidând în propria economie și infrastructură capitalurile și tehnologiile euro-americane. ….” Integral: https://www.libertatea.ro
” Țara te vrea și mai prost În 1995, băieții de la Sarmalele Reci scoteau CD-ul premonitoriu
Țara te vrea prost. Fiindcă, în cei 29 de ani care au trecut de atunci, țara a performat nesperat de bine în această direcție. De la prost la și mai prost. Mai precis, de la voturile pentru măscăriciul Securității, Corneliu Vadim Tudor, care făcea liste negre cu intelectualii pe care nu-i înghițea și promitea execuții pe stadion, cu mitraliera, țara a făcut un pas înainte prin voturile pentru două produse garantat ruso-legionare. Scandalagiii semidocți de cea mai bună calitate G. Simion și D. Șoșoacă. Un fost șef de galerie miraculos inspirat din trecut de Horia Sima, iar în prezent de FSB-ul lui Putin, și o distinsă patrioată abonată la cantina ambasadei Rusiei de pe bulevardul Kiseleff. De la parlamentarul care știa ceva carte, țara se poate lăuda azi că a progresat la parlamentarul analfabet funcțional. De la miniștri ai Educației care vorbeau corect românește, am trecut la etapa superioară a miniștrilor care sclipesc prin grația cu care nu-și găsesc cuvintele și prin splendoarea unor dezacorduri care stîrnesc invidia analfabeților. …. Ceva mai tîrziu, țara a primit cu deplină satisfacție demisia ministrului Educației, Mircea Miclea, care a sfidat România profundă cu obrăznicia lui de a cere ca șase procente din sudoarea poporului să fie irosite pe învățămînt. Și asta tocmai în momentul augural cînd domnul Gigi Becali, acest minunat exemplu viu că românul n-are nevoie de școală pentru a reuși în viață, avea revelația că e de os princiar. A socotit cineva cîte stadioane s-ar fi putut ridica în România din fondurile risipite pe învățămînt? Cîți bani care puteau fi mai cu folos întrebuințați pentru pariuri sau pentru sondarea norocului la păcănele? …. La fel cum n-am atins încă acel grad superior de prostie ca să terminăm cu teroarea vaccinurilor, cu examenele de bacalaureat, dar în primul rînd cu învățămîntul obligatoriu……” Integral:
https://www.catavencii.ro