Buna dimineata intr-o zi de joi, 25 octombrie! Potrivit vremea.ro, joi vremea se va ameliora că aspect aproape peste tot, insă va deveni rece pentru această perioadă în cea mai mare parte a tării. Vântul va suflă tare în aproape toate regiunile și va accentuă senzația de frig, iar pe crestele munților rafalele vor atinge și 80-100 de km/h, viscolind și spulberând stratul subțire de zăpadă ce urmează a se depune. Maximele termice vor urcă la prânz pană spre 5-10 grade în Transilvania și Maramureș, 7-12 grade în Banat și Crișana, 10-15 grade în Oltenia, Muntenia și Dobrogea (cu cele mai ridicate valori așteptate în zonă Luncii Dunării) și 7-12 grade în Moldova. Vremea din 25 octombrie aduce temperaturi scăzute și la București, deși soarele își va face apariția în cursul zilei. Vântul suflă cu putere în rafale, cu 21 km/h dinspre V, atingând maxime de 46 km/h. Temperaturile se încadrează între 13°C și 6°C.
Tudorel Toader a declanșat procedura de revocare din funcție a lui Augustin Lazăr Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declanșat procedura de revocare din funcție a procurorului general, Augustin Lazăr. Toader a enumerat 20 de capete de acuzare la adresa lui Lazăr, printre care și semnarea unui protocol secret cu SRI în 2016, dar și ascunderea adevărului despre acest protocol. Declarațiile lui Tudorel Toader despre evaluarea lui Augustin Lazăr, procurorul general: Evaluarea are cinci părți. Raportul are 63 de pagini. Tudorel anunță că nu îl va citi integral. Rolul constituțional al Ministerului Public e prins în articolul 131 din Constituție.Declanșarea procedurii de evaluare a procurorului general: am anunțat-o public în august vizavi de desecretizarea protocolului din 2009.Subliniez că din 2017 până în august 2018 am înregistrat în activitatea procurorului general evoluții pe care le consider de natură a declanșa procedura de evaluare…Nu neapărat din motive de simetrie, dar evaluarea cuprinde exact 20 de puncte, câte au fost și la evaluarea șefei DNA. Puteam să adaug mai multe, dar probabil vor fi suficiente și acestea. Iată cele 20 de puncte: 1. PG a susținut vehement și în repetate rânduri lipsa unui temei legal pentru evaluarea șefei DNA. A avansat ideea unui conflict între procurori și ministrul Justiției pentru a împiedica evaluarea șefei DNA. De ce spun asta? PG nu a dispus nici o măsură de verificare a celor apărute în spațiul public, nu a făcut nici un demers pentru a afla temeiul legal al evaluării șefei DNA. Oare de ce PG se împotrivea evaluării șefei DNA? Tind să cred că voia să preîntâmpine o eventuală evaluare a sa. 2. În dosarul de candidatură a lui Lazăr nu s-a găsit nici un document privind calificativul ”foarte bine”, lipsea o piesă din dosarul lui. Apare evident faptul că președintele republicii nu a verificat, deși avea obligația, legalitatea dosarului de candidatură. Nu putem trage concluzia de ce Ministrul Justiției a transmis dosarul de candidatură fără să existe calificativul. Nu credem că are legătură cu unul dintre documentele din dosarul de candidatură, în care apare o rezoluție de clasare emisă de procurorul Lazăr referitoare la președintele României în funcție……Declanșez procedura de revocare din funcție a Procurorului General Augustin Lazăr. În această seară trimit la CSM documentul de evaluare . Mâine dimineață plec în concediu. Integral: https://www.g4media.ro
Augustin Lazar face declaratii, dupa ce Toader a cerut revocarea sa….– Cu doar doua zile in urma, Comisia de la Venetia anunta ca prevederile pot afecta independenta magistratilor, recomandand reexaminarea acestor dispozitii.- Raportul de evaluare a activitatii manageriale desfasurate de catre procurorul general de la PICCJ e raspunsul pe care Executivul intelege sa-l dea Comisiei de la Venetia.- Justitia este un serviciu public, independent, aflat in slujba cetatenilor,nu a Executivul.- Cu referire la concluziile si exagerarile vizibile si interesate ale ministrului imi rezerv dreptul sa raspund punctual zilele urmatoare.- Discursul public a fost in conformitate cu jurisprudenta CEDO. In calitate de coducator al MP am nu doar dreptul ci si obligatia de a exprima opinii cu privire la modificari legislative care afecteaza activitatea procurorilor.- Libertatea de exprimare trebuie folosita pentru apararea oricaror imixtiuni de natura de a afecta independenta procurorilor – e un citat dintr-o decizie CEDO.- In cursul acestui an, evaluarea manageriala, profesionala a procurorului general, a fost efectuata de catre CSM, concluziile fiind pozitive, a fost notat cu calificativul F bine.- Concluziile la care a ajuns ministrul initiate si formulate fara o baza factuala solida, reprezita un demers de atura de a destabiliza Ministerul Public.- Stabilitatea functiei procurorului general e esentiala pentru stabilitatea institutionala.- In zilele urmatoare veti vedea cat de clare sunt exagerarile pe care ministrul justitiei,sau autorii, cine or fi autorii acestui raport, le-a facut.- Va dau doar doua exemple: Mai intai, pentru linistea celor care sunt interesati va spun ca procurorul pe care il vedeti in fata a fost notat 36 de ani cu calificativul f bine. E o stare de fapt f clara, ce poate fi verificata cu usurinta. Conform legii, cine candideaza pt o functie de conducere, la ultima evaluare trebuie sa fi avut f bine. Nu e nevoie sa fi jurist sa ai un minim de rezonabilitate: cine a avut 36 de ani calificatiful fb si nu a fost niciodata contestat (si nici acum nu e contestat, daca va uitati la cele 20 de puncte), vezi avea o radiografie completa a acestor afirmatii, ziceri penibile. Integral: http://www.ziare.com
Forumul Judecatorilor explica de ce nu e conflict constitutional in cazul protocoalelor SRI-Parchet. Opinia a ajuns la CCR Forumul Judecatorilor din Romania (FJR) arata intr-o opinie trimisa la Curtea Constitutionala ca, in cazul protocoalelor SRI-Parchet, nu exista o situatie conflictuala nascuta intre Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe de-o parte, si Parlamentul Romaniei, Inalta Curte de Casatie si Justitie si celelalte instante judecatoresti, pe de alta parte, care sa rezide in mod direct in textul Constitutiei. Opinia FJR a fost trimisa in dosarul in care Camera Deputatilor a sesizat Curtea Constitutionala, 8 octombrie, in legatura cu un posibil conflict de natura constitutionala intre Parlament si Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie vizand incheierea protocoalelor cu SRI din anul 2009 si 2016. Potrivit FJR, protocoalele de cooperare incheiate de Serviciul Roman de Informatii cu Ministerul Public, Ministerul Afacerilor Interne, precum si cu alte institutii, au fost semnate pentru a stabili concret suportul strict tehnic al serviciului secret, in cazul mandatelor de interceptare/filare emise de judecatori. Cum era “procedura de ascultare?”FJR arata ca SRI realiza interceptarile, dar procesele verbale de redare erau facute de ofiterii de politie: “Inregistrarile comunicatiilor telefonice erau realizate, din punct de vedere tehnic, de ofiteri din cadrul SRI, care asigurau suportul logistic, iar actele procedurale de redare a acestor convorbiri si comunicari telefonice, respectiv procesele-verbale, erau intocmite de catre ofiterii de politie judiciara, in baza solicitarilor si ordonantelor de delegare emise de procurorul de caz, dupa ce in prealabil acestia desfasurau activitatea de ascultare a suportilor optici.”In ceea ce priveste diferitele sustineri, potrivit carora SRI ar fi furnizat informatii folosite ca probe in dosarul penal, judecatori arata, dintr-o perspectiva stiintifica, faptul ca protocoalele se refera “exclusiv la activitatea informativ-operativa, cu caracter clasificat (secret), tipica si intrinseca luptei purtate de orice stat de drept impotriva criminalitatii, iar nu la acte de urmarire penala, a caror efectuare se circumscrie exclusiv atributiilor si functiilor exercitate de catre procuror si organele de politie judiciara intr-o cauza penala“. Cazul american Protocoale similare, intre servicii secrete si procurori, au fost semnate si in alte state. Spre exemplu, succesul FBI (Biroul Federal de Investigatii, agentie federala de investigatii apartinand Departamentului de Justitie al Statelor Unite ale Americii) in combaterea coruptiei se datoreaza, in mare parte, cooperarii si coordonarii agentiilor federale, statale si locale de combatere a coruptiei. Aceste parteneriate includ, fara ca enumerarea sa fie limitativa, Departamentul de Justitie, agentiile din cadrul birourilor Inspectoratului General, organele federale, statale si locale de reglementare in materie de investigatii, procurorii statali si locali. Integral: http://www.ziare.com
Ca sa evite o condamnare la CEDO, Guvernul ii plateste 4.500 de euro unui roman amendat pentru protest neautorizat Guvernul Romaniei trebuie sa-i plateasca 4.500 de euro unui cetatean roman drept daune materiale si morale, pentru ca acesta sa-si retraga un proces intentat Romaniei la CEDO. Barbatul se plangea ca a fost amendat de jandarmi dupa ce a participat la un protest pe trotuarul de langa curtea Parlamentului Romaniei. Detaliile apar intr-o decizie data de Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) . Magistratii europeni au decis, pe 18 octombrie, sa scoata de pe rol procesul intentat de barbat Romaniei, dupa ce a observat ca acesta a facut o intelegere amiabila cu Guvernul….Potrivit CEDO, la 19 noiembrie 2013, reclamantul a primit prin posta o amenda administrativa, data de Jandarmerie, in legatura cu faptul ca pe 7 noiembrie 2013 a fost implicat la Bucuresti intr-o demonstratie publica neautorizata pe trotuarul de langa curtea Parlamentului Romaniei. Initial, Judecatoria Sectorului 5 a decis anularea contraventiei. La 22 iunie 2015, Tribunalul Bucuresti a mentinut sanctiunea aplicata reclamantului, considerand ca demonstratia ar fi trebuit sa fie autorizata in prealabil avand in vedere ca aceasta a avut loc in spatiul public si nu doar “in exteriorul … sediului entitatilor publice … juridice”, circumstante in care nu ar fi fost necesara o autorizare prealabila in conformitate cu articolul 3 din Legea nr. 60/1991 privind desfasurarea demonstratiilor publice. Hotararea atacata a fost comunicata reclamantului la data de 8 iulie 2016. Reclamantul s-a plans, in temeiul articolului 10 din Conventie, ca interpretarea excesiv de restrictiva a notiunii “in exteriorul … sediului entitatilor publice … juridice” constituie o ingerinta disproportionata in ceea ce priveste dreptul sau la libera exprimare. Integral: http://www.ziare.com
Un presedinte de pus pe rana PSD: Nu minuni asteapta poporul care v-a ales, ci lupta! Ce chipes erati in Parlamentul Europei, domnule presedinte! Ce spilcuit! Ce bine le ziceati! Mi-a crescut inima, vazandu-va. Ce m-as mai fi bucurat pentru romani s-aud adevarul din gura dvs. Iertati-ma ca nu mi-a reusit! Ce bucurie ne facusera cei care v-au pregatit aparitia in Parlamentul European! Cata placere sa redescoperim, in fine, un lider roman “altfel”! Unul, in fine, prezentabil si elegant, fara complexele incompetentilor si ticalosilor care se dau cateodata, cand le convine, europeni, dar nu sunt, de-adevaratelea, ca dvs, care v-ati prezentat nu doar solemn si aratos, ci ca si cum ati fi cioplit dintr-o bucata! Iertati-ma ca m-ati intristat ca niciodata! Ce minune sa asistam la discursul unui om politic avand toate ingredientele unui veritabil om de stat! Ce desfatare sa va privim la ampla distanta de slugile plagiatoare ale aparatului de propaganda al Rusiei si al fostei Securitati…..Asa ca, afland din gura presedintelui ca “Europa este Romania, iar Romania este Europa”, ca tara este democratica, un stat de drept, “ferm ancorat in valorile democratiei europene”, eram pregatit sa decolez catre al saptelea cer. Dar ce sa vezi? M-am intristat. Iertati-ma ca m-ati intristat ca niciodata! Am realizat, subit, ca le ziceati bine. Dar nu faceati la fel. Ca nu e cazul sa visam la nesfarsit, lasandu-i pe ucigasii democratiei sa se bucure de escamotarea prezidentiala a adevarului. Asa ca m-am trezit din toropeala care naste monstri. Mi s-a varsat in cap o ditamai galeata cu apa ca gheata. Mi-am amintit, dezmeticindu-ma, ca nu e Romania numai Europa, cum as vrea. Nici Europa numai Romania. Mai sunt si unele probleme mici. Neinsemnate. Sau incomensurabile. Cum ar fi lipsa de spitale. De scoli. De autostrazi. Cum e macelarirea Codurilor Penale. A Legilor Justitiei. Cum a fost demiterea sefei DNA sub o presiune mafiota careia, de frica functiei, nu i-ati rezistat. Cum e punerea pe butuci a independentei Justitiei romanesti. Cum e mintirea de catre cleptocrati a Comisiei de la Venetia prin traduceri manipulate si falsificate.Sau cum ar fi faptul trist ca, supusi de ani de zile propagandei colectivist-ultranationaliste si fundamentaliste a cleptocratiei pesediste, doar 49 la suta din romani mai sunt adeptii UE. Iar ceilalti se pregatesc sa paraseasca tara, golind-o de merite si competenta, precum millioane de alti emigranti. Apoi, nu sunt prea sigur ca exista ce ati invocat. Nu stiu daca exista “democratia europeana”, mai degraba decat democratia, pur si simplu. Care nu este “originala”, ca a lui Ion Iliescu. Sau “populara”, ca dictatura proletariatului, care tocmai se reedifica in Romania. Nimic despre 10 august si democratia gazata Nu sunt prea sigur ca ati si v-ati facut un bine, trecand sub tacere agonia unei democratii gazate si batute, ai carei tortionari sunt avansati la grad de general si ai carei mai-mari refuza asumarea oricarei raspunderi pentru orice nefacuta etica si administrativa, pentru orice delict, tradare, crima. Inteleg, desigur, de ce l-ati cam iertat pe tovarasul Dragnea, domnule presedinte. N-ati vrut, desigur, sa comiteti o prostie tactica. Si sa pareti ca, frustrat ca vi s-au luat mai toate prerogativele, v-ati deplasat cu para la “Inalta Poarta”. N-ati vrut sa dati apa la moara aparatului gigantic de indoctrinare securista si putinista, instapanit propagandistic, prin site-uri, publicatii ca frunza si ca iarba si prin majoritatea televiziunilor de stiri in Romania. Tara, pe care cu onor o mai reprezentati. Nesuspendat. N-ati vrut sa-i contrariati pe “patrihoti” si sa va puneti functia in pericol. Asa ca l-ati suparat pe cetateanul de rand. Integral: http://www.ziare.com
Scandal in Parlament dupa ce Legea spalarii banilor a fost votata pana a trecut. PSD nu stransese initial voturile Legea pentru combaterea spalarii banilor a fost votata miercuri de doua ori, in Camera Deputatilor, la cererea PSD, dupa ce prima data a cazut la doar 2 voturi diferenta. Deputatul USR Cornel Zainea povesteste pe Facebook ca Florin Iordache a fost cel care s-a aratat foarte suparat de rezulat, dupa care social-democratii au mai gasit pe holuri doi colegi rataciti pe care i-au adus in sala si au reluat votul. Astfel, legea a trecut cu 170 de voturi pentru. Cei de la USR au iesit din sala, in semn de protest: “Cascadorii rasului. Dupa ce legea a picat la prima incercare, Dragnea a ordonat repetarea votului si legea a trecut cu cateva voturi. Parlament de cascadorii rasului”, a scris pe Facebook si deputatul Cristian Ghinea. Si cei de la PNL s-au declarat socati de demersul PSD, despre care spun ca incalca toate regulamentele si au anuntat ca vor contesta la CCR. Opozitia va ataca la CCR Legea privind spalarea banilor: PSD-ALDE isi trec proiectele prin hotie si amenintari In schimb, Dan Suciu, liderul deputatilor PSD, sustine ca prima oara nu s-au numarat corect voturile si ca rezultatul la limita de a doua oara, dar pozitiv, “e dovada ca am avut dreptate“. Se pare ca 20 de parlamentari PSD nu au votat. La iesirea din sala, Dragnea a fost chestionat de jurnalisti in legatura cu votul reluat. Seful PSD a dat vina pe sistemul electronic de vot, care nu a inregistrat voturile mai multor membri doar de la coalitia de la putere. Insa lucrurile nu par sa fi stat chiar asa cum le-a prezentat seful PSD. Imediat dupa cel de-al doilea vot, Dragnea a fost vazut discutand tensionat cu colegii de la ALDE, iar liderul UDMR, Kelemen Hunor, a iesit nervos din sala de plen. Intrebat de jurnalisti, Hunor a spus ca reluarea votului a fost “o porcarie, o greseala mare din partea majoritatii”: “Votul nu se reia. Nu poti sa repeti votul pana cand iti iese. Inseamna ca distrugi tot ce inseamna procedura si principii parlamentare”. Integral: http://www.ziare.com
Parlamentul a adoptat Legea offshore. Cat pierde Romania si cat vor castiga petrolistii Camera Deputatilor, for decizional, a adoptat miercuri proiectul de Lege offshore cu 170 de voturi pentru, 3 impotriva si o abtinere. Actul normativ va merge, spre promulgare, la presedintele Klaus Iohannis, cel care a retrimis proiectul de lege in Parlament la inceputul lunii august 2018. E greu spus, in acest moment, cat va castiga, de fapt, Romania de pe urma exploatarii gazelor din Marea Neagra. In mod normal – potrivit calculelor prezentate marti de Ministerul Finantelor – prin exploatarea a circa 115 miliarde de metri cubi de gaz in regim offshore, statul ar urma sa castige circa 13,8 miliarde de dolari (adica circa 44% din profitul total), in vreme ce petrolistii se vor alege cu nu mai putin de 18 miliarde de dolari (adica 56% pofitul obtinut din exploatare si valorificarea resursei romanesti). Deputatul USR Cristina Pruna – membru in Comisia de Servicii si Industrii – a apreciat, insa, la dezbaterile desfasurate in plenul Camerei, inaintea votului final – ca aceste cifre sunt inexacte. Motivul: Ministerul Finantelor n-ar fi tinut seama, la calcule, de o serie importanta de factori. Chiar si daca cifrele Ministerului Finantelor ar fi corecte, Romania tot ar pierde foarte multi bani, de pe urma adoptarii legii, a fost de parere deputatul USR Nicusor Dan.”Cu totii suntem de acord ca trebuie sa exploatam acele gaze si ca trebuie sa o facem repede. Problema este ca, in cazul altor tari cu rezerve similare, statul ramane cu 80% din profit, iar petrolistii cu 20%. Iar noi mergem acum pe 43%-44% din profit pentru stat, iar restul pentru petrolisti. Asta e singura mare problema a legii offshore care intra astazi la vot”, a declarat Nicusor Dan. Pe de alta parte, presedintele Comisiei de Buget, Marius Constantin Budai (PSD), a apreciat ca – tinand cont de cata plus valoare va aduce exploatarea offshore in economia romaneasca – cel mai probabil profitul obtinut de pe urma gazelor se va imparti in jumatate, intre stat si petrolisti. Budai n-a prezentat, insa, si cifre care sa-i sustina teoria. Pe 23 octombrie, deputatul ALDE Varujan Vosganian declarase ca profitul se va imparti “50 – 50 cu anumite oscilatii”. Ce impozite vor plati petrolistii si ce sustine statul ca va face cu banii Potrivit Legii offshore, in forma adoptata pe 24 octombrie de deputati, societatile petroliere care urmeaza sa extraga, sa prelucreze, sa transporte si sa valorifice gazele din Marea Neagra vor plati, inainte de toate, redevente statului roman, in cuantum de pana la 13,5% din valoarea resursei extrase. In plus, aceiasi petrolisti vor plati impozit pe veniturile suplimentare, adica pe sumele incasate pe MWh peste peste pragul de 45,71 lei. Integral: http://www.ziare.com
Un mare test pentru CCR. Cu ce a fost impiedicat Parlamentul de Parchetul General si Inalta Curte? Interviu Niciunul dintre conflictele constitutionale sesizate la CCR, in privinta protocoalelor si in privinta completurilor de cinci de la Inalta Curte, nu ar trebui admise, afirma profesoara de drept constitutional Simina Tanasescu, fost consilier prezidential. Guvernul acuza ICCJ ca a incalcat atributiile Parlamentului, pentru ca nu a schimbat completurile de 5 judecatori dupa intrarea in vigoare a modificarilor la Legea 303, iar Florin Iordache sustine ca Parchetul General ar fi incalcat atributiile Parlamentului prin protocoalele din 2016.”Pentru ca, prin activitatea sa, Parchetul General sa fi interferat in activitatea legiuitorului, ar fi trebuit ca acesta sa emita norme juridice, adica sa stabileasca reguli de conduita care sa fie generale, impersonale si care sa fie cunoscute si puse in aplicare de orice persoana, iar aceste norme juridice sa fi fost de natura sa impiedice Parlamentul sa legifereze”, a explicat prof. univ. dr Simina Tanasescu intr-un interviu acordat Ziare.com. Iar in privinta completurilor de 5, este strict o chestiune de interpretare a legii de compententa ICCJ: “Daca norma juridica ar fi fost suficient de clara si precisa, nu ar mai fi fost nevoie de interpretare”. Pe de alta parte, Simina Tanasescu atrage atentia asupra consecintelor admiterii de catre CCR a conflictelor care nu indeplinesc conditiile constitutionale: “Ne-am putea pune intrebarea daca procedand astfel CCR nu a determinat, poate involuntar, sporirea artificiala a conflictelor juridice de natura constitutionala si, indirect, nu si-a creat premisele unei interventii tot mai incisive in viata politica”. La CCR exista doua sesizari privind conflicte juridice de natura constitutionala, una initiata de Guvern, cealalta de Florin Iordache, ca presedinte cu delegatie al Camerei Deputatilor. Va propun sa le luam pe rand. Intre PICCJ si Parlament este vorba, intr-adevar, despre un conflict pe motiv ca, prin protocoalele din 2016 semnate de PICCJ cu SRI, PICCJ ar fi adaugat la lege? Asa cum este definit de Constitutie si cum a fost precizat prin jurisprudenta CCR, conflictul juridic de natura constitutionala presupune nu doar simpla depasire a competentelor de catre autoritatile publice, ci si impiedicarea realizarii competentelor altor autoritati publice prin respectivul exces de putere. Pentru ca, prin activitatea sa, Parchetul General de pe langa ICCJ sa fi interferat in activitatea legiuitorului, ar fi trebuit ca acesta sa emita norme juridice, adica sa stabileasca reguli de conduita care sa fie generale, impersonale si care sa fie cunoscute si puse in aplicare de orice persoana, iar aceste norme juridice sa fi fost de natura sa impiedice Parlamentul sa legifereze. Daca informatiile mele sunt corecte, protocoalele aflate in discutie erau documente secrete. Prin urmare, nu se adresau si nu puteau fi cunoscute de publicul larg si nici nu puteau fi puse in aplicare decat de destinatarii lor. Integral: http://www.ziare.com
De ce se consulta Iohannis cu partidele? Ultima sansa pentru a-si salva candidatura ….In Romania au avut loc, in ultimele luni, numeroase proteste impotriva Guvernului pentru a denunta coruptia si revizuirea sistemul judiciar. In acest sondaj, nemultumirea nationala pare sa se reflecte asupra perceptiei exprimate de respondentii romani cu referire la UE, ilustrat de indicatorii descrescatori prezentati”, se arata in documentul publicat de Parlamentul European saptamana trecuta si care analizeaza scaderea cu zece procente a increderii romanilor in institutiile europene. Daca explicatia oficiala este corecta, aceasta furie a opiniei publice nu vizeaza numai institutiile europene, ci il vizeaza si pe presedintele Iohannis. O motiune de cenzura care are sanse sa treaca Vremea in care seful statului avea doar grija de a nu fi suspendat a trecut. In PSD s-a creat o opozitie la adresa lui Liviu Dragnea. Gruparea Firea-Stanescu-Tutuianu lupta in partid impotriva lui Liviu Dragnea, dar sustin orice modificare a Legilor Justitiei care-i va pune la adapost de eventuale acuzatii si anchete legate de coruptie. Klaus Iohannis s-a crezut prea devreme cu sacii in caruta, fiind sigur ca obtine un al doilea mandat, legatura sa cu romanii devenind extrem de formala si distanta. Revolta mocnita generata de incetineala cu care se desfasoara ancheta in cazul represiunii fortelor de ordine din data de 10 august, ordonanta Toader adoptata de Guvernul Dancila care blocheaza DNA si pune cruce luptei impotriva coruptiei, nesfarsitul proces al tragediei de la Colectiv, toate acestea si multe altele genereaza revolta, una care, in opinia mea, se intoarce si impotriva lui Klaus Iohannis, acuzat de multe voci din societate ca nu face nimic pentru a stopa distrugerea sistemului juridic din Romania. In timp ce in tara se purta o dezbatere incarcata de tensiune in jurul dezastrului produs de Ordonanta Toader, Klaus Iohannis si-a luat cateva zile de vacanta in Italia, de unde poza zambitor alaturi de sotie. Aceasta sfidare a alimentat revolta tacuta a celor care pana acum erau poate sustinatorii presedintelui. Consultarile cerute acum de Klaus Iohannis cu partidele vin in momentul in care presedintele trebuie sa-si asume riscuri. Integral: http://www.ziare.com
De ce vor președintele Iohannis și PPE să îngroape rezoluția Parlamentului European pe tema derapajelor democratice din România….Și acum, posibile explicații. De ce președintele Klaus Iohannis nu dorește o rezoluție? – Klaus Iohannis a încercat să evite acuzația că lucrează împotriva României. De notat că răspunsul a venit la o întrebare adresată de Antena 3. Reporterul a dorit să știe dacă șeful statului va face lobby și cum se va implica pentru ca România să evite această rezoluție. Or, retorica Antena 3 este binecunoscută. Oricine „pârăște” sau ”vorbește de rău” puterea de la București la Bruxelles devine automat dușmanul țării și este crucificat mediatic. Or, a susține o rezoluție care condamnă, atenție, nu țara, ci derapajele unui guvern, echivalează totuși la Antena 3 cu un act de trădare națională. Deja, Antena 3 laudă prestația președintelui, Mugur Ciuvică îl declară ”din ce în ce mai bun” și i-a acordat nota ”nouă cu felicitări”.- Președintele nu mai dorește complicații într-o perioadă în care România intră în agenda europeană. G4Media.ro a publicat programul de vizite pe care oficialii europeni vor începe să-l facă la București în pregătirea preluării președinției UE. Or, o eventuală rezoluție dură la adresa Românei, chiar fără activarea articolului 7, cum s-a întâmplat deja în cazul Poloniei și Ungariei, ar afecta grav imaginea României și ar diminua capacitatea de a gestiona președinția UE cu dosarele politice aferente. Adăugați la toate astea și îndemnul președintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, de a se ajunge la un consens pe tema luptei anticorupție până la sfârșitul anului. – Nimeni nu mai dorește la Bruxelles o a treia țară-problemă în interiorul UE, după Ungaria și Polonia. A condamna puterea de la București că a derapat grav de la democrație înseamnă a admite încă o criză în interiorul Uniunii. Apoi, orice problemă, odată recunoscută, mai trebuie și rezolvată. Or, Bruxelles-ul și-a dovedit deja neputința în alte două cazuri. Prin urmare, are toate motivele să fugă de un nou incendiu pe care știe că, odată aprins, nu-l va putea stinge ușor. ….- Declarația președintelui Iohannis referitoarea la o eventuală rezoluție mai poate fi explicată și prin politica de a nu exporta la acest nivel problemele României în afara țării. Șeful statului a declarat la Strasbourg în câteva rânduri că despre problemele justiției sau ale statului de drept va vorbi în țară. Este posibil să fi acționat în virtutea convingerii că problemele trebuie rezolvate în țară, însă, dacă așa stau lucrurile, putea să se abțină pur și simplu de la orice declarație pe tema unei eventuale rezoluții, nu să spună că n-ar fi nevoie de ea. – În fine, atitudinea non-conflictuală a președintelui ar putea fi pusă pe seama faptului că n-a renunțat complet la ideea unei cariere la vârful UE după încheierea primului mandat, chiar dacă și-a anunțat de câteva luni intenția de a candida la al doilea. Toate aceste explicații nu vor încălzi cu nimic pe toți cei care din ianuarie 2017 ies în stradă să apere independența justiției și statul de drept. Ce le vor spune președintele Klaus Iohannis și liberalii (PPE) sutelor de manifestanți pașnici bătuți măr de jandarmi în Piața Victoriei, de ce i-au abandonat în Parlamentul European? De ce nu s-au bătut pentru ca UE să condamne abuzurile comise de un guvern împotriva lor? Dar zecilor de mii de cetățeni care au ieșit în stradă? Până la urmă, aici vorbim de interesul cetățenilor pe care-i reprezintă. Restul e calcul politic sau socoteală personală….- În fine, atitudinea non-conflictuală a președintelui ar putea fi pusă pe seama faptului că n-a renunțat complet la ideea unei cariere la vârful UE după încheierea primului mandat, chiar dacă și-a anunțat de câteva luni intenția de a candida la al doilea. Toate aceste explicații nu vor încălzi cu nimic pe toți cei care din ianuarie 2017 ies în stradă să apere independența justiției și statul de drept. Ce le vor spune președintele Klaus Iohannis și liberalii (PPE) sutelor de manifestanți pașnici bătuți măr de jandarmi în Piața Victoriei, de ce i-au abandonat în Parlamentul European? De ce nu s-au bătut pentru ca UE să condamne abuzurile comise de un guvern împotriva lor? Dar zecilor de mii de cetățeni care au ieșit în stradă? Până la urmă, aici vorbim de interesul cetățenilor pe care-i reprezintă. Integral: https://www.g4media.ro
Procesul „Colectiv” – După ce s-au folosit de imaginea lui la tragedie, Arafat spune, prin avocat, adevărul: ISU cere în instanță expertiză ”pentru că infecțiile nosocomiale din spitale au contribuit la decesul răniților”! Lovitură de teatru la termenul de ieri al procesului ”Colectiv”. Jurnaliștii Adriana Oprea și Răzvan Luțac au relatat pentru Libertatea din sala de judecată că ISU București-Ilfov (ISUBIF) a solicitat judecătorului Mihai Bălănescu să admită noi expertize și probe care arată că tinerii arși la ”Colectiv” și internați au suferit și au murit din cauza infecțiilor nosocomiale! Este prima delimitare netă pe care Raed Arafat, fondatorul și șeful suprem al ISU, o are față de spitale, în lămurirea cazului ”Colectiv”. De azi într-o săptămână se împlinesc trei ani de la tragedie. În noaptea de 30 octombrie 2015 statul a vorbit prin patru persoane importante: Vicepremierul Gabriel Oprea, Ministrul sănătății Nicolae Bănicioiu, Primarul Sectorului 4 Cristian Popescu Piedone, Șeful ISU și SMURD Raed Arafat. Nu se poate uita. Sub lumina crudă a reflectoarelor, o țară din ce în ce mai tulburată le soarbe fiecare cuvânt. Cel mai mult vorbește Raed Arafat, pentru medicul că are o credibilitate incontestabilă, meritat câștigată. În spatele lui se ascund politicieni, guvernanți și manageri de spitale. În zilele care urmează, ministrul Bănicioiu spune că ”avem condiții ca în Germania, nu e nevoie de nimic” și Raed Arafat, prin tăcere, îl aprobă. El coordonează și sistemul de transport internațional. Tot Arafat e garanția că pompierii săi spun adevărul când afirmă că ”n-am știut de clubul Colectiv”. Dar presa dovedește că ISU minte! Pe 25 noiembrie 2015, Gazeta Sporturilor publică documente care arată că ISU a știut de felul riscant în care funcționează Colectiv. Că fuseseră acolo în control! Arafat demite trei șefi ai ISU, iar procurorii trimit în judecată pe cei doi angajați care fuseseră la Colectiv într-un control pe care nu-l trecuseră în catastife! Opinia publică se trezește. Românii află de Unitatea de Mari Arși de la ”Floreasca”, inaugurată de două ori și nefuncțională, și află de zecile de răniți cuprinși de infecțiile nosocomiale. Apoi, apare uriașa corupție din sistemul de sănătate, care mănâncă resursele dedicate bolnavilor. Încet, încet, adevărul iese la iveală și, când începe procesul ”Colectiv”, oamenii speră, o speranță care se lungește însă ca o mână de var ce nu poate acoperi tot gardul, pentru că justiția are propriul ritm. Dar aceeași justiție obligă la poziționări clare! Și, la termenul de luni, 22 octombrie 2018, avocatul ISU cere judecătorilor să constate exact ceea ce Raed Arafat, șeful ISU și al sistemului naționat de urgență, nu a spus niciodată: infecțiile nosocomiale au îmbolnăvit și au omorât oameni! În procesul ”Colectiv”, ISU București Ilfov a fost chemată în instanță de către DNA, ca parte civilmente responsabilă, și riscă despăgubiri dacă se dovedește că oamenii săi nu și-au făcut treaba când au controlat clubul! Integral: https://www.tolo.ro
Prinsa ca a vizitat Insula Pastelui pe banii statului, Gratiela Gavrilescu spune ca i-au cerut localnicii ajutorul sa creasca “nivelul de ambitie”….. Jurnalistii de la Adevarul au aflat insa un amanunt care nu s-a regasit in acest comunicat, si anume ca ministrul Gavrilescu s-a folosit de aceasta delegatie pentru a vizita Insula Pastelui, din mijlocul Pacificului, cunoscuta pentru statuile monolitice ce infatiseaza capete de om.”Da, doamna ministru s-a aflat doua zile pe Insula Pastelui, care este cea mai mare arie naturala protejata din America de Sud. A fost incheiat si un memorandum cu statul chilian pe aceasta tema, care va fi publicat pe site. Abia ne-am intors”, a explicat Mihai Dragan, directorul de cabinet al Gratielei Gavrilescu, pentru Adevarul, la doua zile dupa remiterea comunicatului. Update la comunicat: Gavrilescu ii ajuta pe indigenii rapanui sa creasca nivelul de ambitie La doua ore de la aceasta conversatie, pe site-ul Ministerului Mediului a fost publicat un UPDATE la comunicatul initial, care detalia vizita din Insula Pastelui. “In perioada 18-19 octombrie, delegatia din Romania s-a intalnit cu guvernatorul provincial al Insulei Pastelui, Laura Tarita Alarcon Rapu, cu primarul Insulei Pastelui, Pedro Edmunds Paoa, cu reprezentantii comunitatii indigene rapanui, precum si cu administratorii Parcului National Rapa Nui, care acopera peste 40% din suprafata insulei”, se arata in update-ul la comunicat. Mai departe aflam ca vizita a avut loc pentru ca autoritatile locale au cerut ajutorul Romaniei intr-o serie de chestiuni. Prima ar fi “organizarea administrarii Ariei Naturale Protejate Marine ‘Rapa Nui'”, iar acest ajutor va fi oferit in perioada urmatoare cand “o delegatie de experti desemnata de autoritatile locale din Insula Pastelui se va deplasa in Romania, in luna noiembrie 2018, in cadrul unui schimb de experienta cu Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, dar si cu administratii ale altor arii protejate din tara noastra”. O alta chestiune in care i s-a cerut ajutorul a fost “pentru cresterea nivelului de ambitie in lupta globala impotriva schimbarilor climatice”, “in contextul preluarii, de catre Romania, a presedintiei Consiliului Uniunii Europene, de la 1 ianuarie 2019”. Un alt lucru pentru care Ministerul Mediului spune ca a fost solicitat sa ajute este “sprijin tehnic din partea expertilor romani pentru imbunatatirea gestionarii deseurilor in Insula Pastelui”. Amintim ca Romania tocmai a fost condamnata de Curtea de Justitie a UE din cauza gropilor de gunoi fara autorizatie. Integral: http://www.ziare.com
Va doresc o zi insorita! @Desy