Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 11 martie! Cerul va fi variabil, cu înnorări în sudul și sud-estul țării. Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări în zona montană înaltă, iar pe parcursul zilei local și în Banat, Moldova și sudul Transilvaniei. Temperaturile maxime se vor situa în general între 10 și 16 gr, iar cele minime între -8 gr în estul Transilvaniei și 6 gr în Dealurile de Vest. dimineața și noaptea va fi ceață, local în regiunile extracarpatice și izolat în rest. Bucuresti: 15/1 gr.C.
“Dragoş Damian, Terapia Cluj: Dragă BVB, dragi şefi mari şi mici, ştiuţi şi neştiuţi de la BVB, dragi angajaţi de la BVB. Hai să vă traduc ultimul raport dat de Antibiotice Iaşi. Hai să vă dau un ”inside trading”, în cuvinte simple, ca să ştiţi cum stă treaba .… România nu are nici o companie în Top 20, cei drept sunt două companii care au operaţiuni industriale locale, dar nici una cu capital românesc. Antibiotice Iaşi este clasată abia undeva pe la locul 25, chiar dacă pe locul 3 în clasamentul după volumele de fabricaţie. Iar Antibiotice Iaşi, exceptând exporturile unor substanţe active, este foarte puţin internaţionalizată prin comparaţie cu cele şase de mai sus. Antibiotice Iaşi care, vă reamintesc, este în proprietatea statului, alături de celelalte câteva companii private care fabrică medicamente în România, toate la un loc sunt victimele unei guvernări care musteşte de incompetenţă şi nepăsare din sectorul industriei farmaceutice, sora mai mica a industriei chimice, care şi aceasta este complet prăbuşita la noi. Iată. Avantaje date medicamentelor importate; întârziere până la aducere la disperare pentru eliberarea de autorizaţii de la instituţiile din domeniu; preţuri reglementate într-un mod absurd; taxa pe cifra de afaceri de 15,6%! (vă plângeaţi de IMCA de 1%…); bariere de intrare pe lanţurile comerciale şi competiţie imposibilă cu mărcile proprii ale acestora (nimeni nu vede concentrarea economică…); Legea 81, o bătaie de joc (şi) la adresa producătorilor de suplimente alimentare din ţară; şi, recenta creştere de TVA la suplimentele alimentare de la 9% la 21%. Iar asta este doar guvernarea care musteşte de incompetenţă şi nepăsare din sectorul industriei farmaceutice, la ea mai adăugaţi şi guvernarea incompetentă şi nepăsătoare la modul general. Întârziere până la aducere la disperare pentru eliberarea de orice fel de autorizaţii; audituri, inspecţii şi controale făcute de funcţionari din diverse instituţii care nu se pot desprinde de cultura ”am venit să te amendez”; lipsa de pregătire de resursă umană calificată şi specializată; absolut nici un fel de subsidii pentru energie; diplomaţie economica inexistentă. …..Ajungem la liman doar tăind din cheltuieli şi din efect de bază, nimic mai uşor. Este mult mai greu să ajuţi sau să construieşti fabrici, uzine şi combinate..….” Integral: https://www.zf.ro/
“Analiză Evaziunea fiscală, nota plătită de contribuabilii onești. Unde sunt vulnerabilitățile și cât contează reducerea gap-ului de TVA Deficitul bugetar al României este profund afectat de evaziunea fiscală ridicată, statul pierzând anual aproape 10% din PIB din cauza colectării ineficiente a taxelor. Evaziunea, în special cea din TVA (3,8% din PIB), este o cauză majoră a veniturilor bugetare scăzute, cu un deficit care a urcat la 9,3% din PIB în 2024, punând presiune pe datoria publică. Analiștii consultați de „Adevărul” au explicat că, de fapt, costul evaziunii fiscale este plătit de toți românii, mai ales de către cei corecți. …. „În 2023, decalajul de TVA al României a fost estimat la aproximativ 30%, adică în jur de 9,2 miliarde euro. Asta înseamnă că aproape o treime din TVA-ul teoretic nu ajunge la buget. Într-o economie în care veniturile fiscale sunt sub 30% din PIB – printre cele mai scăzute niveluri din UE – impactul este semnificativ și se vede direct în deficit și în nevoia de finanțare”, a declarat pentru „Adevărul” Silviu Gresoi. ….„Costul final al evaziunii nu dispare – el se redistribuie. Când miliarde de euro nu sunt colectate, diferența se reflectă fie în deficit mai mare, fie în presiune fiscală suplimentară asupra celor care plătesc corect. Reducerea chiar și cu câteva puncte procentuale a decalajului de TVA ar avea un efect bugetar comparabil cu o măsură fiscală majoră, fără a crește taxele. Aceasta este miza reală”, a adăugat Silviu Gresoi pentru „Adevărul”. ….Mai simplu spus, din 3 lei pe care statul ar trebui să-i încaseze, 1 leu dispare pe drum a explicat analistul, adăugând că acest lucru înseamnă un minus de aproximativ 7 până la 9 miliarde de euro anual, pierduți în fraude de tip carusel sau vânzări la negru. …..” Integral: https://adevarul.ro/
“Izvorul de bani publici pentru promovare curge și pe timp de restriște bugetară. De la companii de apă la primării și CJ-uri ….
- În plin discurs oficial despre austeritate și tăieri bugetare, instituțiile publice au semnat deja, în primele două luni din 2026, contracte de peste 2 milioane de euro pentru promovare și publicitate.
- Banii ajung de regulă la firme și publicații care apar periodic în contractele publice, unele cu legături politice sau cu relații apropiate cu autorități locale.
- De la direcții de taxe și companii de apă până la consilii județene și primării, autoritățile justifică aceste cheltuieli prin nevoia de informare publică, combaterea dezinformării sau promovarea instituțională.
Pe 2 februarie, cu doar nouă minute înainte de ora 10:00, în Sistemul Public de Achiziții (SEAP) a fost lansată o cerere de ofertă. Provenea de la Direcția de Taxe și Impozite Sector 4. Instituția oferea 53.000 de euro (fără TVA) pentru publicitate online. Pe anunțul publicat în platforma națională nu se ofereau mai multe detalii. „Din cauza modificărilor legislative la plata impozitelor, la plata amenzilor, m-am gândit că este necesar ca publicul să fie informat”, spune pentru Europa Liberă, Daniela Tănase, directoarea Direcției. 47 de minute mai târziu, contractul este adjudecat de firma Press Media Electronic, deținătoare a site-ului DCNews, ai cărei acționari principali sunt Bogdan Chireac și Val Vâlcu. …. În 2022, în martie, un contract de 27.000 de euro a fost semnat cu firma AIM Video Video Solutions, la care acționari sunt Mihail Dan Andronache, șef de serviciu la Complexul Studențesc Tei, și Marius Ionuț Aron, fost director la CSM București – actual director la Complexul Sportiv Snagov. În 2019, de la aceeași instituție, 46.000 de euro au ajuns la Ridzone Computers, societatea care deținea atunci RTV, tot pentru publicitate. Contractul încheiat de Direcția de Taxe din subordinea Primăriei Sector 4 pentru publicitate și promovare este cel mai mare de până acum. Dar, în mai puțin de două luni, cât au trecut deja din 2026, deși guvernul anunță tăieri peste tăieri și reducerea drastică a cheltuielilor statului, instituțiile publice din toată țara au încheiat deja contracte de peste 2 milioane de euro pentru promovare și publicitate. …Apavital Iași va plăti 215.000 de lei, în 2026, pentru combaterea știrilor false. A semnat, pe 26 ianuarie, un contract în acest sens cu firma Beepublic. ….ntre 2018 și 2026, Apavital a cheltuit 1,5 milioane de lei pentru publicitate și promovare. 34 de contracte, în valoare de 600.000 de lei, au fost atribuite aceleiași firme – Promotop MKT, deținută de Răzvan Serghiuță, directorul Cramelor Cotnari. …. HIDRO Prahova S.A. vrea să atragă potențiali clienți nu doar pentru că e unicul furnizor de apă din județ Singurul furnizor de apă din județul Prahova a atribuit, în cele aproape două luni care au trecut de la începutul anului, contracte de peste 360.000 de lei pentru a-și asigura promovarea și publicitatea. Cei mai mulți bani, 153.000 de lei, sunt pentru contracte cu o singură firmă; restul s-au împărțit (aproape) egal între alte nouă societăți. ….Din 2021 până în prezent, Hidro Prahova a cheltuit, în fiecare an, din ce în ce mai mulți bani pentru promovare și publicitate – în total, 1,1 milioane de lei către site-uri de știri precum DCNews, Comisarul.ro, Antena3 CNN. …..” Integral: https://romania.europalibera.org/
“31 de angajați din Camera Deputaților iau spor pentru titlul de doctor. Cum sunt verificați dacă merită banii? 31 de angajați din Camera Deputaților primesc spor pentru că dețin titlul de doctor. Instituția susține că acești angajați sunt verificați periodic pentru a se vedea dacă doctoratul îi ajută în activitatea de la Camera Deputaților. Guvernul Bolojan ar vrea să micșoreze sporul. Angajații la stat care au titlul de doctor beneficiază de bani în plus la salariu. Sporul de doctorat este de 950 de lei brut și se acordă lunar. Guvernul Bolojan ar vrea să reducă acest spor la jumătate, dar deocamdată este doar o intenție. …Anul trecut, sporul pentru condiții grele de muncă a fost limitat la 300 de lei. Anterior, sporul pentru condiții grele de muncă era luat de către toți angajații la stat și era de 15% (procentul maxim) din salariu, dar nu mai mult de 1.500 de lei brut. ….Anual, Camera Deputaților le plătește celor 31 de „doctori” suma de 350.000 de lei. …. Instituția mai spune că sporul de doctorat îl primesc salariații care își desfășoară activitatea în domeniul pentru care dețin titlul. CONCLUZIE: Este greu de înțeles motivul pentru care un angajat primește bani doar pentru că deține o diplomă care l-ar ajută să se descurce mai bine la locul de muncă. În fond, angajezi pe cineva pentru a face performanță la locul de muncă, indiferent dacă are sau nu o hârtie la purtător. …..” Integral: https://newsweek.ro/
“”Piețele ar putea să ‘înnebunească’, iar guvernele ar fi obligate să intervină”. Daniel Dăianu, avertisment despre riscurile prelungirii conflictului din Orientul Mijlociu Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, avertizează că prelungirea războiului din Orientul Mijlociu ar putea provoca un nou șoc energetic global și ar pune presiune pe bugetele statelor, inclusiv pe cel al României. În același timp, economistul consideră că România ar putea încheia anul cu un deficit bugetar de aproximativ 7,25% din PIB, dacă situația internațională nu se deteriorează. „Dacă acest război s-ar prelungi luni de zile, piețele ar putea să ‘înnebunească’, iar guvernele ar fi obligate să intervină”, a declarat Dăianu, pentru Digi 24.ro. …. „Toată lumea este alarmată de ceea ce se întâmplă pe piețele energiei din cauza războiului din Orientul Mijlociu. Ar fi grozav ca acest război să se termine, pentru că imediat s-ar relaxa piețele. Dacă acest război s-ar prelungi luni de zile, piețele ar putea să ‘înnebunească’, așa cum s-a întâmplat în 2022. Un șoc energetic major ar da peste cap bugete naționale și ar mări deficite bugetare, pentru că guvernele ar fi obligate să intervină”, a explicat Dăianu. Întrebat despre creșterea prețurilor la carburanți, economistul a spus că o intervenție a statului ar putea deveni necesară doar într-un scenariu extrem. ….„România nu are nevoie în momentul de față de o spargere a coaliției. Această consolidare bugetară trebuie să continue”, a adăugat Dăianu. „Știu că există nemulțumire și îmi dau seama de ce există durere, pentru că, în fond, cetățenii plătesc această consolidare bugetară”, a concluzionat președintele Consiliului Fiscal. …..” Integral: https://ziare.com/
“De ce are România cei mai scumpi carburanți din regiune? Statul câștigă la fiecare litru de benzină 4 lei și 55 de bani .... România depinde de importurile de combustibili, mai ales în cazul motorinei – aproape o treime din consum. Anul trecut, România a importat aproape 2 milioane de tone de motorină, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), la solicitarea Europa Liberă. Cea mai mare cantitate, peste 680.000 de tone, a provenit din Turcia (32,45%). Din Arabia Saudită, adică de pe ruta afectată de război, au venit peste 450.000 de tone (21,5%). Exporturile de motorină au fost de aproape un milion de tone, iar cea mai mare cantitate, peste 592.000 de tone, a ajuns în Republica Moldova. Consumul de motorină al României a fost, în 2025, de 6,7 milioane de tone. În cazul benzinei, România este exportator. Consumul anual e undeva în jur de 1,5 milioane de tone. Importurile de benzină au fost în 2025 de peste 130.000 de tone, iar exporturile – de aproximativ 2,3 milioane de tone. Bulgaria, Ucraina și Moldova sunt printre țările care au importat cele mai mari cantițăți de benzină din România, dar reușesc să mențină prețul benzinei la pompă mai mic. Europa Liberă a analizat prețurile la benzina fără plumb, ce taxe se aplică și cât câștigă statul la fiecare litru de combustibil vândut, în România și țările vecine. …. Moldova – 1,22 €/l; statul încasează 0,586 €/l …. Bulgaria – 1,33 €/l; statul încasează 0,58 €/l …. Ungaria – 1,41 €/l; statul încasează 0,65 €/l …. Ucraina – 1,42 €/l; statul încasează 0,47 €/l …. Serbia – 1,56 €/l; statul încasează 0,86 €/l …. România – 1,61 €/l; statul încasează 0,892 €/l …..Ce taxe aplică România la un litru de benzină standard ● TVA – 21% ● Acciză – 0,618 euro/l Ceea ce înseamnă:
● cost benzină (fără taxe) – 0,71 euro/l
● acciză – 0,612 euro/l
● TVA – 0,28 euro/l
🔴 55,4 % din costul unui litru de benzină – 0,892 euro – ajunge la stat. …..” Integral: https://romania.europalibera.org/
“Există o concentrație „corectă” a CO2 din atmosferă? …. Întrebarea a devenit și mai semnificativă în 2009, în timpul administrației Obama, când EPA (Environmental Protection Agency) a adoptat așa-numitul Endangerment Finding, declarând că șase gaze, inclusiv CO₂, „amenință sănătatea și bunăstarea publică”. În limbaj comun, asta le așază în categoria poluanților. Ceea ce surprinde, însă, este absența totală a unui „prag de poluare” în document: nu 350 ppm, nu 420 ppm, nu orice altă valoare la care CO₂ ar trece, clar și verificabil, din starea de component natural al atmosferei în cea de poluant sancționabil. Cu toate acestea, timp de peste un deceniu, Endangerment Finding a servit drept bază juridică pentru reglementarea producției de electricitate, a transporturilor și, prin extensie, a unei porțiuni considerabile a economiei moderne. O simplă comparație cu etilotestul este grăitoare: dacă un polițist îți verifică alcoolemia cu un aparat calibrat și constată că depășești 0,08%, ești acuzat de conducere sub influență și sancționat ca pericol pentru siguranța publică. Există un prag explicit, cunoscut, măsurabil, care transformă un cetățean obișnuit în contravenient sau infractor. În cazul CO₂, Endangerment Finding a funcționat ca un „etilotest” fără cifră-limită: admitem, în abstract, că la un anumit nivel concentrația ar putea deveni problematică, dar documentul nu precizează nicăieri care este acel nivel. Cu toate acestea, CO₂ a fost tratat, în practică, ca o substanță periculoasă, aproape ca „inamicul public nr. 1”. Abia pe 12 februarie 2026, sub o nouă administrație, EPA a revocat Endangerment Finding. Revocarea nu răspunde însă la întrebarea de fond, ci doar o lasă din nou pe masa discuțiilor: cum putem eticheta juridic drept poluant un gaz esențial vieții, fără a defini în prealabil un prag clar al presupusei „poluări”? …. Lecția deep time: Pământul iubește CO₂ mai mult decât noi Reconstrucțiile pentru ultimii ~600 de milioane de ani arată frecvent concentrații >1000 ppm, uneori de ordinul mai multor mii de ppm. În aceste intervale, biodiversitatea a crescut, pădurile s-au extins, iar ecosistemele marine s-au diversificat. Cu alte cuvinte, pentru viață în general, „aerul cu câteva mii de ppm” nu a fost deloc „murdar” sau „poluant”. Desigur, Pământul cu câteva mii de ppm CO₂ avea o configurație continentală, o lumină solară și ecosisteme foarte diferite de cele actuale; argumentul meu nu este că vrem să ne întoarcem la acele condiții, ci că simpla valoare a CO₂ nu decide singură dacă «viața» prosperă sau nu. ….. Dacă valorile actuale ~420 ppm ale concentrației de CO2 ar fi o valoare „periculoasă”, atunci largi intervale ale timpului geologic ar trebui declarate „perioade moarte”. Măcar această observație ar trebui să ne pună pe toți pe gânduri, mai ales pe cei care privesc actuala concentrație strict prin prisma riscului. … Articolul profesorului Matthew Wielicki formulează patru criterii pentru un interval „rațional” de CO₂:
- Maximizarea productivității biosferei.
- Minimizarea instabilității glaciare (în sens larg, evitarea tranzițiilor glaciare majore).
- Conservarea adaptabilității ecosistemelor.
- Susținerea prosperității umane.
Aceste criterii sunt parțial concurente: ceea ce maximizează productivitatea vegetală (800–1000 ppm în seră) poate amplifica semnificativ încălzirea și, deci, poate crește riscul pentru anumite ecosisteme și regiuni umane. Invers, coborârea spre 280 ppm poate stabiliza parțial nivelul actual de încălzire, dar pe termen geologic readuce sistemul într-un regim predispus la glaciații extinse. ….. Concluzii Nu există un prag magic la care aerul devine „murdar” din cauza CO2; pericolele cresc gradual, prin efecte climatice, nu toxicologice, iar ~420 ppm nu este un nivel fiziologic periculos, ci un nivel climatic cu riscuri crescute, dar încă gestionabile. ….” Integral: https://www.contributors.ro/
“Două conducte de petrol ar putea decide soarta războiului din Iran. Care este strategia economică-cheie pentru a descuraja ambițiile militare ale lui Trump ….O analiză recentă realizată de Bloomberg arată că există o serie de conducte petroliere care ar putea să dirijeze fluxurile de țiței din Golful Persic spre Marea Roșie, pe filieră saudită, pentru a reuși să continue fluxurile comerciale fără să se deblocheze încă Strâmtoarea Ormuz. „Strategia Iranului în conflictul său cu Statele Unite și Israelul pare, în acest moment, limpede, și anume să impună un cost economic atât de mare administrației președintelui Donald Trump, încât acesta să fie forțat să renunțe la ceea ce adversarii săi numesc un „război ales”, pe măsură ce prețul benzinei în Statele Unite crește accelerat. Se poate însă ca planul de supraviețuire al Republicii Islamice să eșueze? Da, dacă vechiul său rival regional, Arabia Saudită, reușește să amortizeze șocul pe piața petrolului”, sunt de părere analiștii. Aceștia se referă la oleoductul Petroline, Est-Vest, o infrastructură energetică de aproximativ 1.200 de kilometri care traversează Peninsula Arabică, de la Golful Persic până la Marea Roșie. Rațiunea ei de a exista este tocmai un asemenea moment istoric, adică scenariul în care Iranul ar închide Strâmtoarea Ormuz. Arabia Saudită a construit această conductă în urmă cu 45 de ani tocmai cu gândul că, într-o zi, Teheranul ar putea reuși ceea ce atunci părea de neconceput, blocarea transporturilor petroliere prin acest culoar maritim îngust. În prezent, arată analiza citată, Strâmtoarea Ormuz reprezintă un punct de blocaj strategic pentru aproximativ 20 de milioane de barili de țiței și produse petroliere rafinate transportate zilnic, ceea ce înseamnă echivalentul a aproape o cincime din consumul mondial. Conducta saudită nu poate compensa integral aceste volume, dar oferă o rută alternativă pentru până la 5 milioane de barili pe zi. O altă conductă, deținută de Emiratele Arabe Unite, oferă o cale ocolitoare suplimentară către Golful Oman, cu o capacitate de aproximativ 1,5 milioane de barili pe zi. În situații de urgență, Emiratele ar putea probabil să împingă fluxul aproape de pragul de 2 milioane de barili, relatează Bloomberg. …..” Integral: https://ziare.com/
“Piețele se prăbușesc, dar nu toată lumea sângerează: Cine câștigă în războiul din Iran ….Războiul din Iran pune presiune pe multe sectoare economice. Dar un grup de companii energetice americane ar putea profita de pe urma conflictului. „Exportatorii americani de gaze naturale lichefiate (GNL) sunt câștigătorii clari pe termen scurt”, a declarat Tom Purdie, analist principal GNL la Energy Aspect, citat de Sky News. …. Qatarul a închis robinetul și a creat un gol imens Uzina Ras Laffan, situată în vârful nord-estic al Qatarului, produce de obicei o cincime din GNL-ul mondial – gazul este răcit pentru a facilita transportul cu navele, în acest caz prin Strâmtoarea Ormuz. …. Iar aici intră în scenă SUA: în acest moment, America este cel mai mare exportator de GNL din lume, datorită recentei revoluții a gazelor de șist. Însă ceea ce o diferențiază cu adevărat în acest context este proporția relativ mare (10% până la 15%) din producție, care nu este deja legată de contracte pe termen lung. Acest lucru le permite companiilor să vândă GNL pe piața spot celui care oferă cel mai mult, iar prețurile cresc vertiginos, urcând cu 50% pe piețele europene și asiatice în prima săptămână a conflictului. Qatarul a declarat că uzina sa va rămâne probabil închisă timp de patru săptămâni, chiar dacă conflictul s-ar încheia acum. Acest lucru îi dă ocazia sectorului american de GNL să țintească profituri neașteptate de 4 miliarde de dolari în prima lună a conflictului, conform unei estimări realizate de Energy Flux. „Statele Unite sunt sursa ideală pentru aprovizionare suplimentară. Așadar, exportatorii de GNL, clienții lor, clienții care preiau mărfurile de la ei și apoi le vând pe piețele de utilizare finală, acești jucători vor fi în rândul celor care vor obține profituri neașteptate din războiul din Iran”, a explicat Seb Kennedy, fondator și analist la Energy Flux. …..” Integral: https://spotmedia.ro/
“Preţul barilului de maioneză a explodat: o şaorma ar putea ajunge să coste 150 de lei .… Într-un scenariu pesimist în care descreieratul de Trump continuă să fie idiot, o şaorma medie cu de toate ar putea ajunge să coste 150 de lei, şi vorbim de şaormăriile de cartier, nu de Dristor sau Socului unde oricum e scumpă în draci, avertizează specialiştii Institutului pentru Hidrocarburi Orientale din Ploieşti. „Orice creştere a cotaţiei maionezei se reflectă în preţul la pompă al sosului de usturoi şi al ăluia roz, un pic picant. Pe termen scurt se poate compensa cu iaurt, dar să fim serioşi”, explică Didel Stanciu, profesor emerit de şaormologie la Universitatea Dunărea de Un Pic Mai Sus din Brăila. „Eu nu prea înţeleg cum se scumpeşte maioneza când bombardezi ayranul, dar mă voi informa temeinic pe Tik-Tok ca să nu cad pradă efectului Dunning-Kruger”, a comentat Solomon, un barbugiu de 72 de ani din cartierul Militari. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/
Buna dimineata intr-o zi de marti, 10 martie! Cerul va fi variabil, cu înnorări în sudul și sud-estul țării. Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări în zona montană înaltă, iar pe parcursul zilei local și în Banat, Moldova și sudul Transilvaniei. Temperaturile maxime se vor situa în general între 10 și 16 gr, iar cele minime între -8 gr în estul Transilvaniei și 6 gr în Dealurile de Vest. Dimineața și noaptea va fi ceață, local în regiunile extracarpatice și izolat în rest. Bucuresti: 15/0 gr.C.
“Avertismentul unui economist: „Urmează un nou val de inflație” …. „Agricultura, procesarea alimentelor şi distribuţia depind masiv de motorină. Când transportul devine mai scump, fermierii şi distribuitorii sunt forţaţi să transfere aceste costuri suplimentare către clientul final. 
“
“Comunele din Giurgiu care au apă potabilă doar în acte. Pe țeavă vin gaze toxice și apă sulfuroasă. Pagubele sunt uriașe ….Corespondent PROTV: „Județul Giurgiu este un exemplu despre cum politicieni incompetenți, autorități locale, baroni locali și firme de casă și-au bătut joc de sănătatea oamenilor, din 54 de localități. În 37 nu există rețea de apă, sau dacă există, nu este potabilă, în doar 13 localități e canalizare în 2026”. Comuna Gostinari. N-are alimentare cu apă, nu există canalizare, apa în zonă nu e potabilă. Oamenii vin sub un deal unde e singurul izvor cu apă bună de băut. „Alimentare cu apă în România lui 2026, la 30 de minute de Bucureşti” …. Gostinari are reţea de apă. Făcută pe fonduri guvernamentale. Nu funcţionează. În 2020, în ediţia „România, te iubesc!” „Giurgiu-județe la stăpân”, am arătat situaţia de aici. -Apă potabilă există? -Nu avem apă potabilă. -Dar aveţi staţie. -Staţie este, dar nu funcționează. -De ce? -Aşa a fost făcut proiectul. George Tănase este tot viceprimar. …. Povestea alimentării cu apă în Gostinari a început în 2016. S-au făcut două bazine, s-au tras instalaţii prin sat, dar pe ţeavă a început să vină gaz în loc de apă. Bani de la guvern, aruncaţi pe apa Sâmbetei.
“Patru moduri în care România își dă afară tinerii din țară. Nu își găsesc ușor locul în economia curentă Una dintre problemele sistemice ale României, care are reverberații la cele mai profunde niveluri ale economiei, ține de deficitul de personal calificat, contraponderat de un val de migrație tot mai ridicat al tinerilor și de niveluri record ale abandonului școlar. Paradoxul pieței muncii de la noi este că de la integrarea accelerată în lanțurile de producție europene până la creșterea economică susținută din ultimii ani, cererea de forță de muncă a crescut într-un ritm mult mai rapid decât capacitatea societății de a forma sau a păstra lucrători calificați. Un studiu realizat recent de Mădălin Viziniuc, cercetător în cadrul Direcției de Studii Economice a Băncii Naționale a României, arată că deficitul structural de forță de muncă afectează direct întreaga economie, analistul estimând că lipsa angajaților a contribuit, în perioada 2019–2024, cu aproximativ 3,1 puncte procentuale la dinamica anuală a inflației, cu valori care au variat între 2,7 și 3,5 puncte procentuale, în funcție de an. Variația anuală a impactului asupra inflației a fost de doar 0,36 puncte procentuale, ceea ce arată că fluctuațiile de la an la an au fost minime, astfel că deficitul de forță de muncă este determinat în mare parte de factori structurali care se modifică lent. Printre aceștia se numără emigrația masivă din ultimii douăzeci de ani, participarea relativ scăzută a populației la piața muncii, dar și incapacitatea sistemului educațional de a ține pasul cu cererea de competențe din economia modernă. Companiile care întâmpină dificultăți majore în recrutarea de personal calificat ajung să majoreze salariile reale, în medie, cu 6,6 puncte procentuale pe an, spune analistul, fără însă ca numărul de angajați să crească semnificativ. Creșterea salariilor devine astfel un mecanism de competiție între firme pentru o bază de lucrători tot mai restrânsă, care, de fapt, se transferă în prețurile bunurilor și serviciilor. Modelul macroeconomic utilizat în studiu indică faptul că aproximativ 56% din creșterea salariilor reale este transmisă mai departe către prețurile de consum, confirmând astfel existența unui mecanism puternic prin care lipsa forței de muncă alimentează inflația.
“Când lăcomia revine, criza nu întârzie: semnal roşu pe Wall Street Jamie Dimon, directorul general al JPMorgan Chase şi cel mai influent bancher american, avertizează că instituţiile financiare intră într-o cursă periculoasă pentru profit, ignorând riscurile, într-un scenariu care aminteşte de anii ce au precedat criza financiară globală din 2008. Mesajul vine într-un moment în care pieţele sunt la maxime, iar creditarea creşte accelerat, scrie Business Insider. Şeful celei mai mari bănci americane a declarat, la prezentarea anuală a companiei din 2026, că actuala euforie din pieţe reproduce tiparele observate înaintea prăbuşirii sistemului financiar. „Din păcate, am văzut asta în 2005, 2006 şi 2007, aproape acelaşi lucru. Valul ridica toate bărcile, toată lumea făcea foarte mulţi bani”, a spus Dimon, referindu-se la perioada de boom care a precedat criza. Contextul actual este caracterizat de preţuri ridicate ale activelor şi volume mari de tranzacţionare, ceea ce creează o senzaţie de siguranţă în rândul investitorilor şi băncilor. Dimon avertizează însă că această încredere poate fi înşelătoare. „Părerea mea este că oamenii devin puţin prea confortabili cu ideea că totul este real, că aceste preţuri ridicate ale activelor şi volumele mari înseamnă că nu vom avea nicio problemă. …. 
“Strâmtoarea Ormuz: „gâtul de sticlă” care modelează securitatea energetică globală – explicațiile unui profesor român din SUA ….Atacurile lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului pe 28 februarie au perturbat fluxurile petroliere și de gaze care traversează strâmtoarea, iar piețele internaționale au reacționat imediat. În câteva zile, traficul maritim a fost încetinit sau deviat, prețurile la energie au crescut abrupt, iar riscul unei escaladări regionale a devenit evident. …. Strâmtoarea Ormuz are o lățime de aproximativ 55 km în punctul cel mai îngust și o adâncime medie de circa 110 metri. Deși Golful Persic are o lățime maximă de 340 km, doar câteva rute sunt navigabile pentru tancurile petroliere de mare tonaj. Aceste rute sunt bine definite și ușor de monitorizat sau blocat, ceea ce transformă strâmtoarea într-un veritabil „gât de sticlă” maritim. În anii recenți, între 20 și 25% din comerțul mondial cu petrol pe mare – aproximativ 20 de milioane de barili pe zi – a tranzitat Strâmtoarea Ormuz. Tot prin acest pasaj trece și o cincime din comerțul global cu gaze naturale lichefiate, în special exporturile Qatarului către Asia. ….Atacurile din 28 februarie 2026 au transformat vulnerabilitatea structurală a Ormuzului în realitate. Petrolierele au rămas la ancoră în largul Emiratelor, iar prețurile la energie au crescut abrupt. Iranul a amenințat cu închiderea completă a strâmtorii, iar Parlamentul de la Teheran a susținut explicit această opțiune. …. Importatorii resimt diferit șocul:
“Un istoric de la Oxford spune lucrurilor pe nume: Trump aruncă în criză 8 țări aliate ale SUA …. Aliații SUA din lumea arabă au fost aruncați într-un conflict pe care nici nu l-au vrut, nici nu l-au consimțit. Orientul Mijlociu a fost martorul unor violențe excepționale în secolul XXI: „războiul împotriva terorismului”, invazia Irakului din 2003, războaie civile în Libia, Siria, Yemen și Sudan, apariția ISIS în Irak și Siria. Atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023 și războaiele Israelului în 
“INTERVIU „Încă suntem o democrație, dar din ce în ce mai puțin o democrație”. Avertisment din SUA despre obiectivul lui Trump, „care nu e spus cu voce tare” Scopul mișcării din jurul președintelui SUA „este să avem o țară condusă de corporații, condusă de cei bogați, care nu se preocupă neapărat de populație decât în măsura în care este necesar pentru a o împiedica să se revolte deschis”, spune într-un interviu pentru publicul HotNews Alexander Cohen, profesor asistent de științe politice la Clarkson University din New York. ….Cohen se ferește să folosească cuvântul „fascism” pentru a descrie unele dintre politicile lui Trump, însă observă elemente în acest sens și arată că președintele împrumută din stilul unor lideri autoritari: „Este neobișnuit ca președinții în funcție să redenumească clădiri cu numele lor. Asta fac dictatorii”. …. „Nu mai putem analiza lucrurile așa cum o făceam înainte, deoarece informațiile sunt atât de controlate, iar narațiunile sunt atât de controlate, încât nu poți să te adaptezi, poți alege o narațiune pe care vrei să o asculți și primești o descărcare de endorfine de fiecare dată când ai dreptate”. Analizând ce ar putea urma după Trump, el este precaut. Un lucru clar, spune Cohen, este că condițiile care au facilitat actuala realitate nu se vor schimba, „pentru că Curtea Supremă nu se va schimba în următoarele decenii, iar aceasta este o Curte care susține ideea că banii sunt în mod inerent putere”. …. Alexander Cohen: Cred că orice specialist în științe politice care studiază politica americană și tranziția de la guvernarea democratică la cea autoritară v-ar spune că există o serie de semne de avertizare că, atunci când studiem multe dintre lucrurile care s-au întâmplat în America Latină în anii ’70 și ’80, unde au avut loc schimbări de regim și lucruri de genul acesta, acestea încep să ne semnaleze lucruri. Mai exact, orice definiție a democrației necesită o presă liberă, care să aibă acces la informații, la interviuri. Iar relația cu presa care acoperă administrația este foarte diferită față de administrațiile anterioare. Președintele, și nu doar președintele, ci întregul regim, se înconjoară de ceea ce ei numesc media alternativă, dar care nu este de fapt jurnalism. Au existat chiar și conferințe de presă în care presa a aplaudat ceva ce a spus președintele, un lucru nemaiauzit. Nu acesta este rolul presei. Așadar, este foarte periculos. Există o serie de întrebări cu privire la legalitatea multor lucruri pe care le face președintele, care desfășoară ceea ce este practic o organizație paramilitară pe teritoriul național și care, la prima vedere, încalcă 
“Un nebun aruncă o piatră în puţ şi o mie de nătărăi se aruncă după ea să vadă dacă pluteşte sau se duce la fund ….Macron s-a gîndit că este exact momentul potrivit să mai arunce o dată în puţ piatra aia pe care scrie ”scutul nuclear francez pentru Europa”. Ideea nici măcar nu este a lui. Au mai flotat-o şi alţii, periferic, nu o dată. Cam de fiecare dată cînd pe la Bruxelles a fost pusă pe agendă problema creării unei ”Identităţi europene de apărare”. Adică, transformarea Uniunii Europene într-o entitate politic-instituţională ierarhic integrată, coerent articulată pe segmentul de apărare, dincolo şi deasupra capacităţilor naţionale de la nivelul statelor. O capacitate relativ sau chiar total independentă de ”scutul american”. Nu doar cel nuclear ci, în general, de puterea militară a Americii. Mai de fiecare dată, ideea s-a înecat repede în oceanul de scepticism al celor care se uită cît de cît la realitate şi nu sunt deloc înclinaţi să ia nemuritoarele visuri de mărire şi glorie napoleoniană, de care suferă incurabil politicienii francezi, drept linii directoare pentru politica europeană. Chiar şi acum, mai recent, cînd tema a fost redecopertată pînă şi în cadrul NATO, pe fondul mesajelor de dezangajare faţă de Europa ale Administraţiei Trump. Oricine ştie că doi şi cu doi fac patru înţelege că Europa nu se poate apăra de una singură, eficient şi cu sorţi de izbîndă, în faţa unei ameninţări majore (Rusia!). 
“Digitalizare: Statul Român a creat un browser pe care-l poți lua pe stick de la poștă Pentru a încuraja folosirea produselor europene, care respectă standardele și legislația GDPR, Ministerul Digitalizării a lansat pe piață un nou produs software. Este vorba de un browser românesc, care poate fi folosit pentru a naviga pe site-uri românești aprobate, dar și pe cele străine, repspectiv cele din spațiul european, la un nivel înalt de securitate cibernetică. …..Odată pus pe stick, acesta poate fi folosit pe orice calculator personal care are USB-A, Windows 7 și toate update-urile făcute la zi. Deocamdată nu funcționează pe Linux sau MacOS, dar are VPN încorporat, astfel încât orice site detectează utilizatorul ca fiind din Buzău. …..” Integral: 
Buna dimineata intr-o zi de luni, 9 martie! Pe parcursul săptămânii viitoare, vremea va fi mai caldă decât în mod obișnuit în regiunile intracarpatice, în timp ce în restul țării valorile termice se vor apropia de mediile climatologice. Cerul va fi temporar noros, iar dimineața și noaptea pe arii restrânse se va forma ceață. Vântul va sufla cu unele intensificări în sudul Banatului, în vestul Carpaților Meridionali și izolat în Moldova și la munte. Temperaturile maxime se vor situa între 7 și 17 gr, cu cele mai ridicate valori termice în nord-vestul țării spun meteorologii. Bucuresti: 13/0 gr.C.
“Analiză Universitatea Babeş-Bolyai: Plafonarea adaosului comercial poate fi o sabie cu două tăişuri. Retaileri compensează limitarea marjelor de profit impusă pe alimentele de bază prin adaosuri comerciale superioare la produsele nereglementate, transferând presiunea inflaţionistă către restul coşului alimentar .… „Începând cu 2021, inflaţia din România şi din ţările UE a fost determinată în principal de creşterea preţurilor la energie şi materii prime, cu impact semnificativ în costurile de producţie în toate domeniile economice – alimentar şi non-alimentar. Deficitul bugetar ridicat a amplificat inflaţia prin creşterea nesustenabilă a cererii interne. Pornind de la această realitate, limitarea adaosului comercial, deşi aduce un beneficiu temporar, nu abordează cauzele reale ale crizei costului vieţii. În prezent, combaterea inflaţiei în România depinde de politici bugetare responsabile, sprijinite de instrumentele politicii monetare. Extinderea plafonării adaosului comercial poate avea efecte nedorite importante, de la creşteri ale preţurilor la bunurile nealimentare, până la o rată mai mare a falimentelor în sectorul alimentar şi chiar lipsuri locale şi temporare de alimente”, explică Markó Balázs, cercetător al echipei RoEM-UBB FSEGA. În prezent, în România, adaosul comercial al alimentelor de bază este plafonat la 20% în cazul procesatorilor, la 5%, în cazul lanţurilor de distribuţie, şi la 20%, în cazul distribuitorilor, ceea ce înseamnă că preţul alimentelor de bază în magazine poate fi mai mare cu maximum 51,2% faţă de costul producţiei. …
“Cum a scumpit Guvernul României carburanții. Profesor de economie: „Este o decizie deliberată” …..„Accizele minime sunt stabilite de UE la 
“Iran și noua dezordine energetică – o perspectivă analitică asupra perturbațiilor pieței globale de energie. România caz aparte. …. În contextul escaladării recente a conflictului militar din Orientul Mijlociu – marcat de loviturile aeriene comune ale Statelor Unite și Israelului asupra unor ținte iraniene, inclusiv asasinarea liderului suprem Ayatollah Ali Khamenei pe 28 februarie 2026 – Strâmtoarea Ormuz nu era supusă unei blocade oficiale și complete din partea Iranului. Totuși, traficul maritim comercial a fost grav perturbat ca urmare a prudenței excesive adoptate de operatorii de transport naval și de companiile de asigurări. Acestea au suspendat sau redirecționat majoritatea navelor cisternă, determinând o scădere dramatică a traficului (raportată la circa 70% în unele estimări inițiale), ceea ce echivalează cu o închidere temporară de facto a coridorului pentru transportul comercial internațional major. Pe 3 martie a fost declarată închisă. Evaluările militare actuale (la 3 martie 2026) indică faptul că Iranul nu posedă capacitatea operațională de a exercita un control aerian și naval integral asupra zonei. Riscul principal derivă din amenințarea asimetrică persistentă – atacuri cu drone, rachete sau operațiuni speciale care ar putea penetra sistemele de apărare antiaeriană și afecta navele comerciale. Majoritatea prognozelor bursiere anticipează o creștere semnificativă și potențial sustenabilă a cotațiilor petrolului, însă aceste estimări reflectă în mare măsură o reacție inițială emoțională și speculativă a participanților la piață (brokeri și traderi). Datele istorice demonstrează că astfel de episoade de panică generează creșteri abrupte de scurtă durată, urmate de corecții descendente rapide pe măsură ce evaluarea riscului real se stabilizează și amenințarea materială nu se concretizează pe deplin. …. România – O posibilă maximizare a veniturilor bugetare din această criză România nu importă țiței din regiunea Golfului Persic. Cea mai mare parte a volumului importat provine din Kazahstan, în special prin intermediul companiei KazMunayGas (KMG), proprietarul grupului KMG International (fost Rompetrol). Țițeiul kazah este procesat predominant în rafinăriile Petromidia (Năvodari) și Petrobrazi, contribuind astfel la asigurarea aprovizionării cu produse petroliere pe piața internă. ….
“
“Economia creşte, dar disparităţile regionale se adâncesc. În cinci regiuni de dezvoltare din cele opt, disparitatea faţă de medie a crescut în ultimii cinci ani .… Regiunea Bucureşti-Ilfov, cea mai bogată din cele opt regiuni de dezvoltare (238% nivel de dezvoltare faţă de media naţională de 100), şi-a continuat ritmul de creştere în ultimii cinci ani. A doua regiune ca nivel de dezvoltare, regiunea Vest (regiune pe care statisticile o iau ca etalon când elimină din calcul regiunea Bucureşti-Ilfov), a suferit însă un recul. Dacă în 2021 regiunea Vest avea un nivel de dezvoltare de 102% faţă de media naţională, în 2025 a ajuns la 99% din această medie. În aceşti ultimi cinci ani, trei regiuni au crescut faţă de medie: Bucureşti-Ilfov care a ajuns la 238% faţă de medie (plus şase puncte, în cinci ani), Sud Muntenia, cu 78% faţă de medie (plus trei puncte) şi Sud-Est Oltenia – 80,5% din media naţională (plus 2,4 puncte). Toate celelalte regiuni au scăzut faţă de medie: Vestul cu minus 3 puncte procentuale (până la 99% din media naţională); Nord-Vestul cu minus 3,2 pp, (până la 90,8% din media naţională); Sud-Estul cu minus 4 pp, (până la 78,8% din medie); Centru cu minus 4,2 pp, (până la 89,7% din media naţională). …..” Integral: 
“Dragoş Dragoteanu, Euroest Invest: Imobiliarele în Dubai, un fel de Nordis din Middle East …. Da, sunt de acord cu cei care cumpără o casă de vacanţă şi o folosesc suficient de mult, cât să le bucure viaţa. Dacă decid să o vândă şi-şi scot dobânda medie pe care ar fi obţinut-o ţinând aceeaşi sumă la bancă, sunt norocoşi. Sau, dacă măcar preţul vânzării acoperă inflaţia, pot să se declare fericiţi. Din păcate, mulţi cred că o casă de vacanţă este automat o investiţie profitabilă. Nu! Nu întotdeauna. Dacă nu o cumperi la începutul unui val de creştere economică şi nu te prinzi de momentul potrivit când poţi să o vinzi ca o speculaţie pe termen scurt/mediu, mai bine nu te bagi, mai ales dacă banii sunt munciti. În general, costurile gestionării unei investiţii la nivel internaţional sunt mari, administrate direct sau prin firme specializate. După ce tragi linie şi vezi câţi bani ai investit şi ce profit net ai, e uşor să realizezi că ai fost ispitit de o tentaţie de moment şi, dacă erai mai atent, puteai să faci o investiţie mai bună. Cel mai bine înveţi pe propria piele. Contează cât îţi permiţi să pierzi sau când devii conştient că poate fi o afacere proastă. Personal, am luat o ţeapă cu un time-sharing, prin 1994, şi mi-am învăţat lecţia. Pierderea a fost de ”numai” 5.000 de dolari (sumă mare pe vremea aceea), avansul plătit într-o seară, unde am fost manipulat frumos de un irlandez priceput. Cu casele de vacanţă nu e de glumit. La o eventuală criză sunt primele care se prăbuşesc ca valoare. …..” Integral: 
“”Europa nu e pregătită pentru atacuri masive cu drone.” Avertismentul unui fost comandant al Armatei SUA „Nu suntem pregătiți pentru atacurile în masă cu drone și rachete cu care se confruntă 
“Exclusiv „Nu ne apără scutul de la Deveselu, e exact invers”. Armele care ne-ar asigura împotriva unor rachete lansate din Iran .... România nu este, însă, în primul cerc al statelor cu baze militare americane pe care Teheranul ar vrea să se răzbune. Nu trebuie, însă, uitat nici faptul că, în vara anului trecut, Baza Militară Mihail Kogălniceanu a fost folosită de americani chiar în operațiunea Midnight Hammer, împotriva Iranului. Practic, pe 22 iunie 2025, președintele SUA, Donald Trump, a dat undă verde unui atac masiv efectuat de forțele aeriene și maritime americane asupra unor instalații nucleare din Iran. În schimb, România a avut tradițional relații bune cu Iran, iar în prezent nu este percepută la Teheran ca un dușman. Totuși, pentru că niciodată în astfel de situații nu există certitudini și presupunând că Iranul ar acționa fie prin proxy, fie ar ataca cu propriile rachete balistice, întrebarea care se impune este cum ne-am apăra și în ce măsură am fi capabili să o facem. ….„Iranienii au rachete cu bătaie scurtă până în 1.000 km majoritatea și o parte cu bătaie până în 2.000 km. Sunt ideale pentru interceptarea cu sistemele Patriot sau sistemul francez din Capu Midia, MAMBA, al francezilor. Însă noi trebuie să facem și o altă analiză a bătăii la care ajung aceste rachete, pentru că nu sunt multe care ar atinge teritoriul României și mai ales capitala și scutul de la Deveselu. Ar trebui să se apropie cu instalațiile de lansare de granița cu Turcia. Ar trebui să survoleze teritoriul Turciei și după aceea spațiul aerian, sigur, internațional, Marea Neagră și intrarea în spațiul aerian al României”, spune generalul. ….„Nu ne apără scutul, este, de fapt, exact invers. Noi apărăm scutul de la Deveselu. El este destinat pentru rachete balistice intercontinentale, pe care iranienii încă nu le au”, afirmă generalul Bălăceanu. România are arme eficiente pentru asta, susține generalul Virgil Bălăceanu. „Sistemele Patriot, respectiv sistemul francez SAMP/T, este destinat pentru rachete balistice și de croazieră, dar acum vorbim de cele balistice cu bătaie scurtă, până în 1.000 de kilometri, medie, până în 3.000 de kilometri, și cred că și pentru cele intermediare, bătaie între 3.000 și 5.000 de kilometri, pe care iranienii nu le au. Și când mă refer la MAMBA, este o denumire neoficială, restul este SAMP/T. Acestea sunt suficiente pentru a face față unui ipotetic atac”, consideră generalul. …..” Integral: 
“Noul plan cincinal al Chinei îndeamnă la o transformare radicală a economiei, cu propuneri ce par desprinse din domeniul S.F. ….„China conduce acum lumea în cercetare, dezvoltare și aplicare în domenii precum inteligența artificială, biomedicina, robotica și tehnologia cuantică, iar noi progrese au fost realizate în cercetarea și dezvoltarea independentă de cipuri”, se arată în raport. …. Dependența Chinei de tehnologia americană, precum cipurile și avioanele civile, a fost până acum o sursă majoră de frustrare pentru Beijing, pe măsură ce tensiunile comerciale dintre cele două țări au crescut. Războiul tehnologic dintre cele două țări a determinat ambele părți să impună controale la export pentru unele produse și resurse cheie – 
“Ministrul Turismului liniștește românii: Thassos nu va fi bombardat de Iran! …. „Am primit asigurări ferme din partea partenerilor NATO că bombardamentele și măcelurile vor avea loc în zona țărilor vecine cu Iran și acestea nu se vor extinde în zone turistice de mare importanță strategică pentru țara noastră. Dealtfel marina militară americană are în zona Mediteranei câteva portavioane care asigură securitatea în zonă pentru oameni, dar în special pentru turiști”, a declarat ministrul turismului. Thassor rămâne astfel de o destinație sigură pentru români, singurele pericole rămânând incendiile de vegetație și în special ceilalți români care vor fi în zonă. Deși parte din aceștia au solicitat liderilor radicali ai Iranului să le bombardeze vecinii care ascultă manele tare la boxa bluetooth, aceștia au precizat că nu vor trimite nici măcar o dronă în zonă. …..” Integral: 
Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 4 martie! Vom avea temperaturi mai ridicate comparativ cu mediile multianuale (acestea fiind cuprinse între 3…5 gr în depresiuni şi 9…10 în sud-sud-vest, la valorile diurne şi între -6…-4 gr în estul Transilvaniei şi 1…2 gr în sud-sud-est, la valorile nocturne), astfel estimările indică temperaturi maxime cuprinse în marea lor majoritate între 10 şi 17 gr şi temperaturi minime în general între -6 şi 4 gr, local mai scăzute la munte. Vom avea o vreme stabilă, având în vedere că presiunea atmosferică se va menţine ridicată în cea mai mare parte a continentului, si peste spaţiul geografic al ţării noastre. Bucuresti: 14/2 gr.C.:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/03/eugen-radulescu-consilier-bnr.jpg?resize=170%2C94&ssl=1)
“România se leagă tot mai mult de SUA, de data aceasta pe energie nucleară. Proiect ambițios, dar cu riscuri mari dacă nu e îndeplinit. „O să fim mult mai „neica nimeni” decât suntem azi” …..„Plec de la același considerent ca în ceea ce privește succesul proiectelor de transport de gaze în țara noastră. Ca lucrurile într-adevăr să se miște ele trebuie să fie ridicate la nivel de proiect de țară. Pentru că, indiferent cât de bine intenționată ar fi o companie sau alta, sunt nenumărate situații birocratice, legislative, administrative sau de altă natură, care pur și simplu ajung să le blocheze. Și atunci e nevoie de o asumare care nu este doar la nivelul unui director cu mandat care peste doi ani de zile pleacă. Este nevoie de o asumare la nivelul unor instituții care rămân și după ce pleacă acel director. Care pot să rezolve și problemele care nu stau efectiv în capacitatea lui de a le rezolva, care în spate să aibă și o susținere politică, așa cum a fost cazul la Doicești. Inclusiv pentru partea legată de dezvoltarea nucleară, din punctul meu de vedere, e nevoie de un proiect de țară, care vine cu o cu totul și cu totul altă asumare, și instituțională, și politică și care, într-adevăr, mișcă după aceea niște lucruri. Altfel, repet, rămânem la nivelul obiectivelor izolate ale unor companii, care nu au o viziune de ansamblu asupra intereselor naționale. Dacă noi nu înțelegem lucrurile astea, o să vorbim peste 10 ani tot de Reactoarele 3 și 4. Vom pierde și atuurile pe care le avem în momentul de față în polul energetic, atât în raport cu Uniunea Europeană, cât și în raport cu SUA, și o să fim mult mai „neica nimeni” decât suntem azi”, a declarat, pentru Ziare.com, Dumitru Chisăliță, expert în energie și președintele Asociației Energia Inteligentă…..” Integral: 
“În multe țări OCDE, statul spune „ai copii, te ajut”; în România, sistemul de taxare spune mai degrabă „plătești aproape la fel, indiferent de situația ta familială”. Impozitarea muncii la noi și la alții …. Raportul ia în considerare mai multe tipuri de gospodării și sarcina fiscală pentru salariul mediu din anul 2024. Statele OCDE acordă scutiri fiscale, deduceri și credite fiscale în funcție de nivelul veniturilor, statutul matrimonial și prezența sau absența copiilor. Astfel încât, sarcina fiscală medie, calculată ca procent din costul muncii, a fost dupâ cum urmează: pentru un cuplu cu un salariat și copii 25,7%, pentru un cuplu cu doi salariati și copii 31.8%, iar pentru un salariat singur, fără copii, 34,9%. Cele mai mari sarcini fiscale pentru salariați singuri au fost observate în state membre UE precum Belgia, Germania, Franța, Italia și Austria. Diferența dintre un cuplu cu un salariat și copii și un salariat singur a fost mai mare de 15% din costul muncii în țări precum Belgia, Luxemburg, Polonia și Slovacia. În prezent, în România, cota de impozit pe venit pentru venituri salariale este 10%. Pentru aceste venituri, se datorează următoarele contribuții: contribuția de asigurări sociale (contribuția la pensie) datorată de angajat de 25%, contribuția de asigurări sociale de sănătate (contributia la sănătate) datorată de angajat de 10% și contribuția asiguratorie de muncă datorată de angajator de 2,25%. Contribuțiile sociale pentru venituri salariale nu sunt plafonate. În ceea ce privește sistemul de pensii, România are patru piloane pentru sistemul de pensii: pensie publică, bazată pe solidaritate generațională; pensie administrată privat, cu un procent de doar 4,75% din cei 25% contribuție de asigurări sociale; pensia facultativă cu un plafon anual de doar 400 euro pentru a beneficia de facilitățile fiscale; pensia ocupațională, pentru care nu sunt cunoscute exemple de implementare. De asemenea, sunt acordate deduceri fiscale pentru salariații cu un venit lunar brut de până la 2.000 de lei, peste salariul minim, în funcție de numărul de persoane în întreținere și deduceri suplimentare de 15% pentru salariații cu vârsta până în 26 ani, de 100 de lei pentru fiecare copil al salariatului, înscris într-o formă de învățământ, și de 400 euro anual pentru asigurarea privată de sănătate și abonament de sport. O serie de beneficii salariale au un tratament fiscal favorabil. …..” Integral: 
“Cum afectează războiul din Iran economia românească. „Dacă vom ajunge într-un conflict prelungit, vom avea creșteri de prețuri pe termen lung” …. „Consecințele sunt cele previzibile: scumpirea certă pe termen mediu a combustibilului și poate și a gazelor naturale. Asta înseamnă 
“Economia UE poate rezista maximum o lună războiului din Orientul Mijlociu. Alertă în Europa: Patru săptămâni de foc decid soarta Uniunii ANALIZĂ Prețurile energiei au sărit în aer, transporturile maritime prin Strâmtoarea Ormuz sunt blocate, iar Europa privește cu îngrijorare spre est. Următoarele patru săptămâni vor fi cruciale pentru a stabili dacă economia europeană se confruntă cu o nouă criză majoră sau doar cu un obstacol temporar în calea redresării, relatează publicația Bloomberg și agenția Reuters. Acesta este intervalul de timp pe care președintele american 
“Din secretele industrializării Turciei: Costurile de producţie din Turcia sunt cu peste 30% mai mici decât în UE. La uzina de maşini a Renault din Bursa, costurile cu forţa de muncă sunt de patru ori mai mici decât cele din Franţa. Iar în economia turcă regulile sunt mai permisive Companiile franceze au investit 3,6 miliarde de euro în economia Turciei în perioada 2020-2024. Este aceeaşi perioadă în care constructorul auto Renault a anunţat un plan de investiţii de 400 de milioane de euro în extinderea capacităţii şi diversificarea producţiei la uzina sa din Bursa, inima industriei auto turceşti. În urma acestui efort financiar, Renault produce în Turcia modelul Dacia Duster şi se pregăteşte de asamblarea celui de-al doilea. Vor urma, probabil, şi altele, în defavoarea uzinei din România. Până în 2027, companiile franceze intenţionează să investească încă cinci miliarde de euro în economia turcească. Şi de ce n-ar face? Au aproape 200 de fabrici acolo şi peste 143.000 de angajaţi, susţinând prin afacerile lor 385.000 de locuri de muncă. Costurile de producţie din Turcia sunt cu peste 30% mai mici decât în UE. La uzina de maşini din Bursa, costurile cu forţa de muncă sunt de patru ori mai mici decât cele din Franţa. Iar în economia turcească regulile sunt mai permisive. Având în vedere că nu există bariere comerciale între Turcia şi UE, ţara eurasiatică are avantaje pe care economiile europene cu greu le pot oferi. Uzina Renault din Bursa are 5.600 de angajaţi şi 800 de roboţi, care produc cel mai bine vândute modele, scrie Le Monde. Fabrica livrează o maşină pe minut şi anul trecut a funcţionat 24 de ore din 24, 6 zile pe săptămână. Capacitatea totală de producţie este de 390.000 de unităţi pe an. În 2025, parteneriatul Renault-Oyak a produs la Bursa 387.113 de maşini. Exporturile au crescut cu 14%, la 271.994 de unităţi. Aceste date spun multe despre economia turcească. Industria auto este unul din stâlpii de rezistenţă. Atrage investiţii străine de care Turcia, o ţară cu deficit bugetar uriaş, cu moneda naţională şubredă şi cu o inflaţia permanentă care în Europa se manifestă doar o dată la câteva generaţii, are nevoie ca de apă. …..” Integral: :contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/11/steaguri-sua-si-ue.jpg?resize=170%2C94&ssl=1)
“Ce este „bazooka comercială” pe care politicienii germani vor să o folosească împotriva SUA .…„Având în vedere situația actuală și hotărârea, trebuie să suspendăm acum procesul de ratificare”, a declarat Wiese în podcastul Berlin Playbook de la Politico. El a subliniat că există „incertitudine” și „neclarități”, motiv pentru care „este bine să luăm o pauză”. Wiese este prim-secretar parlamentar al grupului SPD din Bundestag, notează Welt. În timp ce Uniunea Europeană cere claritate asupra intențiilor SUA, oficialii americani par să mențină acordurile în vigoare. Duminică, reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer, a declarat pentru CBS că niciun partener comercial nu a solicitat rezilierea unui acord existent. UE cere o atitudine fermă asupra tarifelor lui Trump Greer a menționat că a discutat deja cu oficiali ai Uniunii Europene, care preferă să aștepte evoluția situației. Acesta a confirmat că SUA vor respecta în continuare acordurile încheiate, inclusiv cu UE, și se așteaptă ca și partenerii lor să facă același lucru. Totuși, măsurile recente ale lui Trump au atras critici dure din partea lui Wiese. Deși a recunoscut că statul de drept funcționează în SUA, politicianul german a atras atenția asupra faptului că „Trump a anunțat imediat noi tarife de 15%, în baza unei alte baze legale, valabile doar pentru 150 de zile”. …..” Integral: 
“Războiul din Orientul Mijlociu care poate umple vistieria Moscovei și goli arsenalele Occidentului: Drone de 20.000 de dolari, interceptate cu rachete de 4 milioane de dolari ….. În opinia lui Malte Humpert, fondator și membru senior al Institutului Arctic, 
“Cele 3 moduri în care se poate încheia războiul din Orientul Mijlociu. Analiștii avertizează asupra lipsei unei strategii clare …. Mărimea pariului asumat de 
“Miliardarii planetei părăsesc Dubaiul ca să stea câte 7 într-o garsonieră la Cluj …. Astfel, în celebra garsonieră de 11 metri pătrați locuiesc acum împreună nu mai puțIn de șapte miliardari. Nu e tocmai ce visau când au luat-o spre Cluj, dar faptul că se află într-un oraș sigur compensează eventualele inconveniente. Oricum, cei șapte miliardari care stau înghesuiți într-o garsonieră se pot considera norocoși, pentru că alții o duc mult mai greu decât ei. De exemplu, un șeic care s-a mutat în Cluj cu toate nevestele sale. Bietul șeic, care în Dubai avea un apartament separat pentru fiecare nevastă, acum e nevoit să stea cu toate 30 într-o singură cameră. Iar să stai cu 30 de neveste, toate ale tale, în aceeași încăpere zi de zi, asta deja e o cruzime nemaiîntâlnită. ….” Integral: 
Buna dimineata intr-o zi de marti, 3 martie! Vremea va deveni mai caldă decât în mod obișnuit pentru această perioadă, mai ales în vest și sud-vest. Precipitațiile vor fi sărace în sud și, local, excedentare în nord, în restul regiunilor fiind apropiate de normalul perioadei. În zonele joase vor predomina ploile, în timp ce la munte va fi lapoviță și ninsoare, în special la peste 1.800 m altitudine. Cu variații termice mici de la o zi la alta, temperaturile maxime vor fi cuprinse între 3 și 16 gr.C. Valorile vor avea o abatere termică pozitivă mai accentuată în regiunile vestice și sud-vestice. Bucuresti: 13/0 gr.C.:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/01/pacienti-care-se-trateaza-singuri-shutterstock1489682354-copy-e1768587763304.jpg?resize=190%2C105&ssl=1)
“Românii au cumpărat medicamente de 7,5 miliarde de euro în 2025, dar consumul a scăzut Consumul de medicamente a scăzut în România pentru al doilea an consecutiv. Cu toate acestea, piaţa farmaceutică din țara noastră, calculată după valoarea totală a medicamentelor eliberate către pacienţi prin farmacii şi spitale, a crescut în 2025 cu 10% faţă de 2024. Valoarea pieței farmaceutice a ajuns la 37,5 miliarde de lei, circa 7,5 miliarde de euro, arată datele companiei de cercetare Cegedim, prezentate în raportul financiar al companiei Antibiotice Iaşi, care a fost citat de publicația 360 medical. Potrivit acelorași informații, în ultimii şapte ani, valoarea pieţei de medicamente din România a crescut de peste două ori, fiind de 3,4 miliarde de euro în 2018. În schimb, consumul de medicamente a scăzut în 2025 pentru al doilea an la rând, cu 1,5%, la 699,5 milioane de cutii, de la 710 milioane de cutii. În 2024, volumul medicamentelor eliberate în România scăzuse cu 1,7%, de la 722 milioane de cutii în 2023. Cea mai mare scădere a consumului s-a înregistrat la medicamentele eliberate fără prescripţie medicală şi la cele generice cu prescripţie – cu 3,3% faţă de 2024, până la 497,7 milioane de cutii. Aceste categorii de medicamente reprezintă 40,4% din valoarea totală a pieţei farmaceutice. …..” Integral: 
“
“Învățăminte pentru România dintr-o lucrare de premiul Nobel: “De ce eșuează națiunile” Timp de mai bine de două decenii România a fost între performerii creșterii economice nu doar în domeniul PIB pe locuitor unde am trecut de la 39% din media Uniunii Europene, la paritatea puterii de cumpărare, la 78% în anul 2024. Numeroși indicatori confirmă această evoluție spectaculoasă, de la creșterea numărului de kilometri de autostradă, la îmbunătățirea semnificativă a speranței de viață a românilor. … ….Alternativa la instituțiile inclusive o reprezintă instituțiile, economice și politice, care au un caracter extractiv. 
“Unde să (mai) fugi/ascunzi acum de război şi cutremurele geopolitice, inflaţie şi scăderea puterii de cumpărare, recesiune şi criză economică, depresie socială, AI şi întrebarea dacă vei mai avea job anul viitor? Fiecare ar vrea să se ferească de „bombele“ care încep să cadă din ce în ce mai des în jurul nostru şi care ne afectează – război, inflaţie, recesiune, toate schimbările tehnologice care vin peste noi şi nu în ultimul rând tensiunile politice şi sociale fără precedent. 1. Război şi cutremurele geopolitice – După izbucnirea războiului din Ucraina, care deja durează de patru ani, milionarii şi miliardarii s-au refugiat personal şi financiar în altă parte, în Elveţia, la Londra, în America şi nu în ultimul rând în Dubai, care este văzut ca un loc nou, o Elveţie a zilelor noastre, cu taxe mici şi fără un prea mare control al banilor. Şi din România au plecat bani, foarte mulţi, în Dubai, fie ca investiţii imobiliare, fie în conturile clasice. Au plecat şi mai mulţi bani după episoadele alegerilor prezidenţiale din decembrie 2024, când a apărut Călin Georgescu şi apoi s-au anulat alegerile şi în mai 2025, când după primul tur a ieşit câştigător George Simion. BNR a pierdut 8 miliarde de euro din rezerva valutară în câteva zile apărând cursul leu/euro de incertitudinea alegerilor prezidenţiale. O parte din aceşti bani au plecat în Dubai şi acolo au rămas. Acum Dubaiul este atacat de Iran în urma războiului declanşat sâmbătă dimineaţă de Statele Unite şi Israel. Aşa că nici Dubaiul nu mai este sigur. Unde te uiţi auzi numai de războaie – Ucraina, Pakistan şi Afganistan, acum Iran şi Orientul Mijlociu, criza din Venezuela şi probabil noua ţintă, Cuba. …..2. Inflaţia şi scăderea puterii de cumpărare – Deşi nu este o inflaţie mare din punct de vedere istoric, o inflaţie de 10%, cât este acum (mai precis 9,6%), începe să constituie o problemă pentru economia României, pentru business, pentru companii, pentru puterea de cumpărare. …. 3. Recesiune/criză economică – Economia a început să scadă din 2024 şi a intrat oficial în recesiune din a doua parte a anului 2025, în ciuda injecţiilor de bani pe care le face guvernul în economie, prin deficitul bugetar de peste 150 de miliarde de lei, adică 30 de miliarde de euro pe an. Dacă o s-o ţinem tot aşa, iar rezultatele din primul trimestru al acestui an nu sunt tocmai cele mai bune, scăderea consumului fiind mai mare decât aşteptările, din recesiune nu mai este decât un pas în criză economică. Iar de aici, la o criză politică şi apoi socială se ajunge imediat, mai ales că partidele din actuala coaliţie de guvernare nu stau cel mai bine în sondajele de opinie. …..” Integral: 
“Căscați gura la criza din Orientul Mijlociu și vă scapă lucrurile cu adevărat importante pentru România În timp ce țara arde de grija influenserilor care nu se pot întoarce din Dubai – unde au plecat deși se știa de o lună că americanii trimiseseră în zonă o armadă – NEET a ieșit pe trotuare de ”Patrulaterul Iubirii” și vinde la negru mărțișoare, ghiocei, lăcrămioare, coșulețe și tot felul de alte flecuștețe 
“Era roboţilor-oameni a venit. Cei occidentali s-ar putea să fie mai îndemânatici şi mai potriviţi pentru munca grea din fabrică, dar cei chinezi par mai agili, sunt mai simpatici şi mai ieftini În timp ce roboţii-oameni din China beau, dansează şi se distrează pe scenă în spectacole uimitoare şi grandioase, cucerind inimi, cei ai Occidentului se pregătesc să se lupte între ei pentru locuri de muncă în fabrici. Hyundai Motor a început anul cu anunţul că va folosi roboţi umanoizi în fabricile sale începând din 2028. Colosul industrial sud-coreean se mândreşte cu Atlas, un robot cu aspect de om, adică cu cap, trunchi, două mâini şi două picioare, dezvoltat de populara firmă americană Boston Dynamics, pe care a cumpărat-o în 2021. Producătorul american a făcut în ultimele două decenii furori cu maşinării robotizate patrupede şi bipede, cu aspect de om, câine şi felină, modelele de început fiind mai greoaie, iar cele mai recente mai suple şi mai autonome. Cu mers încrezător, capabil să alerge şi să facă salturi, Atlas, a cărui mobilitate este dată de motoraşe electrice, în locul propulsiei hidraulice de acum mulţi ani, pare cel mai reuşit produs. Cel mai important, pare îndemânatic. Cu Atlas, Hyundai a devenit un lider mondial la roboţi umanoizi. Îi va folosi la asamblarea de automobile. ….În Occident, Atlas are un concurent formidabil în Optimus, al companiei Tesla, condusă de miliardarul şi vizionarul om de afaceri Elon Musk. Musk spune că omenirea poate să se pregătească deja de viitorul în care omul nu va mai trebui să muncească pentru că fabricile vor fi ocupate de roboţi…..Analiştii cred că Atlas îi este superior tehnic lui Optimus. Are o capacitate utilă mai mare, este pregătit pentru producţia de masă, iar Hyundai are parteneriate strategice cu Nvidia şi Google DeepMind, creatorii de inteligenţă pentru roboţi. Atlas va ajuta Hyundai să reducă costurile cu forţa de muncă – care reprezintă aproximativ 10% din venituri – prin funcţionarea nonstop şi prin îmbunătăţirea siguranţei şi eficienţei lucrătorilor pe liniile de producţie. …
“Radu Magdin, analist geopolitic şi CEO Smartlink Communications. România şi reflexul de a merge mai departe ca până acum: Mugurii crizei şi riscul de a-i ignora Competitivitate, că-i mai bună decât toate Europa vorbeşte din nou, apăsat, despre competitivitate. Nu ca slogan electoral, ci ca reflex de supravieţuire. Raportul Letta despre piaţa unică şi apelul lui Mario Draghi pentru relansarea competitivităţii europene nu sunt simple exerciţii academice, ci semnale de alarmă lansate de oameni care înţeleg cum funcţionează economia globală. Modelul economic european, aşa cum îl ştim, nu mai produce suficientă creştere, suficientă inovaţie şi suficientă putere strategică într-o lume care accelerează brutal. În acelaşi timp, în România, avertismentele vin dintr-o direcţie diferită, dar convergentă. Dan Şucu, preşedintele Concordia, vorbeşte despre „mugurii crizei”. Nu despre colaps iminent, ci despre semnele timpurii ale unei oboseli economice care, dacă este ignorată, devine structurală. Costuri în creştere, presiune pe investiţii, incertitudine fiscală şi o competiţie globală care nu aşteaptă ca România să se lămurească politic. Cele două mesaje, european şi local, spun acelaşi lucru: fără competitivitate, restul discuţiilor devin secundare. Echitatea, sustenabilitatea, coeziunea socială—toate acestea sunt obiective legitime, dar imposibil de atins fără o economie competitivă care să le susţină. Europa începe să înţeleagă asta dureros. România are încă timp să înveţe lecţia înainte de a o trăi. ….Ani la rând, Uniunea Europeană a crezut că poate compensa lipsa de competitivitate prin reglementare, redistribuire şi stabilitate instituţională. A funcţionat o vreme, în special când SUA era mai puţin concentrată strategic, iar China încă învăţa. 
“Cine ne ține să nu facem agricultură la nivel mare. ”Din 3,5 milioane de fermieri, 90% lucrează în ferme mici care nu pot fi competitive” …. Deși România este țara europeană cu cea mai mare pondere a populației angrenate într-un fel sau altul în agricultură – 21%, suntem la coada clasamentului când vine vorba despre valoarea generată de fiecare angajat din agricultură pe an, o medie de 6.615 dolari, la mare diferență de media europeană care este de 27.880 de dolari și la o distanță și mai mare de state precum Germania, unde un singur angajat în agricultură produce aproape 57.000 de dolari pe an, arată o analiză AgriColumn. O mare parte din terenul agricol al țării este împărțit în ferme mici și foarte mici, chiar și sub 5 hectare, ceea ce face imposibilă folosirea eficientă a tehnologiilor moderne și a utilajelor mari. În continuare, o pondere importantă din populația rurală practică o agricultură de subzistență, cu o productivitate scăzută și fără perspective de deschidere către piață. ….”Soluția este coagularea intereselor, coagularea energiilor pozitive din zona agricolă. În acest sens, susținem dezvoltarea de clustere legionare integrate, organizate chiar și sub forma unor societăți pe acțiuni în care să fie implicați fermieri, procesatori, depozite, logistică și distribuție. Statul poate să sprijine aceste demersuri, prin ajutoare de stat, fonduri europene, credite garantate de stat sau chiar punerea la dispoziție a infrastructurii logistice. Avem nevoie de integrarea inteligenței artificiale, de drone, de sisteme de management, de blockchain, dar și de formare profesională reală”, declară europarlamentarul Victor Negrescu. …. 
“Generalul american Keith Kellogg dezvăluie din culise: Greșeala gravă a lui Trump, dilemă majoră pentru Putin VIDEO …. El critică strategia președintelui american, evidențiind greșeala gravă a lui Trump, care s-a concentrat la negocieri mai mult pe latura de business, decât de cea de război. În acelați timp, generalul Kellog afirmă că Putin se află într-o dilemă majoră, pentru că nu găsește calea de ieșire din război, el nu poate ajunge acolo din punct de vedere psihologic, potriivt PBS. Întrebat de Nick Schifrin, gazda emisiunii ”Compass Points” de la PBS, de ce credeți că Putin caută o cale de ieșire și cum ar putea arăta asta, Kellog a dat o explicație. ”Ei bine, cred că atunci când te uiți doar la cifre, în primul rând, când spun că nu poate ieși din asta, nu câștigă. Și ceea ce vreau să spun prin a nu câștiga este că nu a depășit niciodată teritoriul pe care îl are acum. Nu a traversat râul Nipru. Nu a ajuns la Kiev. A adăugat doi noi membri 
“Smart! Iranul și-a dat foc la tot petrolul și americanii au oprit instant atacurile ….. În loc să atace baze americane din Orientul Mijlociu, acesta a dat ordin să fie bombardate toate puțurile de petrol ale Iranului, astfel încât să nu rămână unul care să nu fie cuprins de flăcări. Și ingenioasa strategie a funcționat. La scurt timp după ce toate puțurile de petrol iraniene au fost cuprinse de petrol, americanii și-au recunoscut înfrângerea și au oprit toate atacurile. În noile condiții, bombardarea Iranului nu se mai justifica sub nicio formă. Deci nu exagerăm cu nimic dacă spunem că americanii au primit o fatala de la iranieni. …. „Să ataci Iranul, dar să nu ai un plan concret de a apăra puțurile de petrol din Iran, asta înseamnă că ești uluitor de prost”, s-a revoltat un congresman republican pe Donald Trump. …..” Integral: 
Buna dimineata intr-o zi de luni, 2 martie! Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână în cea mai mare parte a țării, mai ales în regiunile vestice, nordice și centrale. Regimul pluviometric estimat pentru acest interval va fi deficitar pe întreg teritoriul României. Până în jurul datei de 4 martie, România va avea parte de vreme stabilă, fără precipitații, și de temperaturi ridicate pe parcursul zilei. Maximele ar putea ajunge la 17…18°C la începutul săptămânii viitoare, cu cele mai ridicate valori în vest, centru și nord. Diminețile și nopțile vor rămâne relativ reci. Bucuresti: 13/2 gr.C.
“
“Care sunt concluziile după publicarea execuției bugetare pe luna ianuarie 2026. Părțile bune, dar mai ales părțile rele …. Părțile bune, care arată că suntem pe traiectoria unui deficit în scădere în 2026 Venituri totale +17.9% din care venituri fiscale +21.7%: – impozitele pe profit, salarii, venit și câștiguri de capital +31.8%, nu o să vedem lună de lună atât. Mai degrabă mă aștept la un +10-15%. – taxe pe proprietate +17% , ceea ce înseamnă că în ianuarie mai puțini oameni și-au platit taxele pe proprietate majorate cu peste 70%. Așa că argumentul că rezultatele arată mai bine pentru că lumea și-a plătit impozitele pe proprietate pică. – TVA +23.9%. A trebuit să treacă anul ca să se vadă într-un tabel această creștere. S-a vehiculat jumătate de an ideea că nu au crescut suficient încasările din TVA, pentru că toată lumea se uita la datele pe 11 sau 12 luni ( acel +10.7% an/an) și sărea la concluzia că nu s-a încasat conform estimărilor. În ianuarie avem +24%, adică 13 miliarde de lei încasați în lună vs. 10.5 miliarde de lei în ianuarie 2025. – accizele au fost sub estimări, le voi trece la părțile rele – sumele încasate via fonduri europene + PNRR, circa 2 mld RON acum vs 1.5 mld RON în prima lună a anului trecut Cheltuieli: – cu personalul 13.5 mld RON vs 14 mld RON. Guvernul a reușit doar o diminuare cu 3-4% a cheltuielilor de personal. Insuficient. Să vedem după ordonanțele privind administrația locală cât o să reusească în 2026. – cu bunuri și servicii, dobânzi, subvenții, am văzut scăderi de cheltuieli între 7 – 11%. Unele nu vor rămâne pe scădere. Eu mă aștept cheltuielile cu dobânzile să totalizeze mai mult pe 2026 vs 2025. – pensii și asistență socială +2% = de așteptat, pentru că suntem în al doilea an de înghețare a pensiilor. În final, când tragem linie, avem excedent de aproape 1 miliard de lei în prima lună. În ianuarie 2025 aveam deficit de 11 miliarde de lei, în ianuarie 2024 deficit de 8 miliarde de lei. …. Părțile rele, sau de ce nu putem rămâne doar cu lucrurile bune – în primul rând, lumea a reținut bucata aceea cu „excedent în prima lună”. Acest excedent nu este repetabil. În februarie sigur vom avea deficit.:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/bani-bancnote-lei.jpg?resize=181%2C100&ssl=1)
“Perspective macroeconomice și geostrategice cu privire la recalibrarea modelului de creștere economică a României în contextul noii normalități 2026 este pentru țara noastră o etapă importantă a parcursului curent de tranziție structurală. Deși consumul este sub presiune din cauza ajustărilor necesare, aderarea la OCDE și finalizarea investițiilor finanțate prin fonduri europene (în special în cadrul PNRR) orientează de o manieră semnificativă economia către mai multă eficiență și competitivitate. ….Deși efectul de bază generat de dinamica negativă a economiei din ultimul trimestru al anului anterior (carry-over negativ) limitează nivelul creșterii economice pe care am putea-o avea în anul curent, poate cel mai important factor favorabil este că ansamblul de politici economice vizează stabilitatea macro-financiară. De asemenea, este susținută substituirea abordării în care economia a fost stimulată prin impulsuri fiscale semnificative, o abordare ne-sustenabilă pe termen lung, cu o necesară intensificare a productivității, ca urmare a investițiilor în infrastructură și a reformele structurale adoptate în contextul procesului de aderare la OCDE. Prin efectele acestora, România are șansa de a reveni în mod sustenabil la o traiectorie de creștere durabilă pe termen lung, însă nu imediat și nu în orice condiții. ….Succesul consolidării fiscale depinde critic de percepția asupra echității ajustării bugetare și de îmbunătățirea managementului fiscal. Percepțiile privind inechitatea (creșteri de taxe în mediul privat versus risipă la stat) pot genera tensiuni sociale și pot submina predictibilitatea fiscală, reprezentând totodată principalul factor care poate compromite încrederea consumatorilor și a investitorilor, cu un impact semnificativ în aritmetica de creștere economică. O potențială pre-întâmpinare a comportamentului de economisire defensivă (precautionary savings) depinde de eliminarea riscului de ”surpriză fiscală”, iar venitul disponibil, deși afectat de inflație, nu va fi afectat suplimentar de sarcini fiscale ad-hoc în mijlocul anului. 
“Un test pentru aparatul bugetar: e nevoie de un singur formular, o singură hârtie sau o singură pagină într-o aplicație IT Sorin Grindeanu amenință cu blocaje, ieșirea de la guvernare, referendumuri cu liste lungi de întrebări în partid (dacă să rămână la guvernare, dacă să forțeze schimbarea lui Ilie Bolojan cu un premier liberal mai pesedist, din aripa Thuma, dacă să scoată USR din Palatul Victoria). Votanții pot vedea limpede ceea ce Traian Băsescu a rezumat succint: unul merge la Bruxelles să aducă bani în România de la Uniunea Europeană, iar altul rămâne acasă și dă din gură. Pe de altă parte, nicio instituție a statului și nici șeful statului nu i-au atras atenția formal sau informal șefului PSD că subminează grav economia România. Una din nesperatele performanțe ale executivului cu Ilie Bolojan premier (care nu poate fi contestată nici de economiști și nici de celelalte partide) este că statul se împrumută mai ieftin de pe piețele externe. …. Marcel Ciolacu este șef de CJ în Buzău, chiar dacă a reprezentat o catastrofă pentru economie, îndatorând excesiv țara și a dezechilibrând finanțele țării. Partidul Social Democrat demonstrează încă o dată că a fost frâna dezvoltării societății decenii la rând și a ales să blocheze tot, mai ales în momente cheie. PSD e în toate, iar atunci când clientela este atinsă, când armata de funcționari, pile, rude, prieteni și cunoștințe este vizată, când se atentează la resursele tocate de primari și firmele abonate la lucrări publice, atunci se stârnește scandalul, se închid toate sertarele cu cifru, se activează liderii de sindicat care au gravitat după ’90 în jurul Partidului, să-și trezească membrii și să-i scoată în stradă la proteste. ….Timp de un trimestru, România bugetară ar trebui să facă un exercițiu: fiecare angajat al statului plătit din bani publici (mai puțin Salvare, Pompieri, medici, profesori, actori) să aibă obligația ca în fiecare zi, la finalul programului, să completeze o hârtie / un formular/ o pagină într-o aplicație IT, în care să scrie negru pe alb care a fost activitatea sa timp de 8 ore. La final, să completeze un câmp cu ce are de făcut a doua zi. Simplu, să poată fi identificate activități/ sarcini cu trasabilitate, fără chestiuni generale („am citit / m-am documentat pe legislația în vigoare / am lucrat la un raport”). …..” Integral: 
“Impozitarea progresivă: un experiment fiscal riscant pentru România de azi .…Impozitul progresiv pe venituri este aplicat în foarte multe țări dezvoltate ale lumii și are merite incontestabile, atât în privința „echității sociale”, cât și al funcției macroeconomice de stabilizator automat al economiei. Doar că meritele impozitului progresiv, dacă ele chiar există, sunt eclipsate total de situația concretă a țării noastre: 1. Noi nu suntem o țară dezvoltată. Avem o lungă cale înainte de a deveni una, iar singura cale rațională este aceea de a stimula munca. Impozitul progresiv penalizează exact pe cei care muncesc mai bine. Are vreo logică așa ceva? 2. Noi pornim de la o rată a impozitării muncii între cele mai ridicate din UE. Cu 42,5% impozit pe salariu (inclusiv CAS + CASS) taxăm la sânge munca; dacă vrem să reducem povara pentru venituri mici și să o creștem pentru venituri mari, cât ar trebui să ajungă rata marginală pentru venituri mari? 70%? Mai mult? Aberant! De altfel, țara noastră a trecut pe aici; când rata marginală a impozitului pe venit era de 40%, iar rata medie de vreo 22%, simplificarea și unificarea ratelor, la 16%, începând cu anul 2005, a dus la CREȘTEREA încasărilor la buget, întrucât curba lui Laffer chiar există și chiar este reală. Aceasta arată că, dacă rata marginală a unui impozit depășește un anumit prag, randamentul colectării scade puternic, pentru că mulţi dintre cei care ar fi penalizați cu ratele marginale găsesc subterfugii pentru a evita plata. Asta ne dorim? Să avem venituri mai mici la buget, dar să îi sugrumăm pe cei care muncesc, sunt bine plătiți și nu fentează statul? 3. Impozitul progresiv are sens doar cu globalizarea veniturilor. Nu doar salarii, ci și dobânzi, dividende, chirii și așa mai departe. …. Obsesiile egalitariste ale stângii sunt un lux pe care și-l pot permite țările foarte bogate. …..” Integral: 
“Miruţă: Avem o industrie de armament captivă politicului şi corupţiei în cele mai multe dintre cazuri / Nu mă pot duce să mă lupt pentru a aduce bani în România şi ei să aterizeze într-o entitate care abia aşteaptă să îi spargă prin toate direcţiile ….”Pentru zona Armatei sunt 9,53 milioane de euro. Restul sunt pentru capetele de autostradă şi ceva MAI, situaţii de urgenţă. Autostrada spre Ucraina, dar nu gestionăm noi, gestionează Ministerul Transporturilor. Pentru partea pe care o gestionăm noi de 9,53 de miliarde, 70% din acest bani se vor derula pe teritoriul României cu producţii aici. Mai multe sau mai puţine, în funcţie de proiect. Adică vor fi proiecte care vor avea 100% localizare, asta înseamnă că toată suma de bani trebuie să se învârtă aici. învârtă nu prin buzunarele politicienilor, ci prin diverse societăţi ale statului sau private. Şi alte proiecte nu pot avea 100%, pentru că nu se justifică, nu se poate şi e şi foarte scump să ceri localizarea atât de mare aici”, a afirmat Radu Miruţă. …. ”Avem în industria naţională de armament fabrici unde au crescut copaci prin pardoseală. Noi acolo vrem să vedem roboţi cu braţe din alea care se mişcă, cu linii care funcţionează fără oameni pe lângă ei”, a mai transmis Radu Miruţă. El a explicat ce se întâmplă atunci când o companie vine să deruleze un proiect în ţara noastră. ”În România vine într-una dintre fabricile care astăzi au copaci acolo. Şi rupe copacul de acolo, că nu e o buruiană să o smulgi, e copac, îl tai cu drujba. Şi aduci un braţ robotizat. Se va întâmpla asta pentru câteva, pentru toate nu se va putea. Deci câteva se vor întâmpla de maniera asta. Dacă după aceea, după ce tu vei fi înlocuit copacul cu un braţ robotizat, nu ai capacitatea managerială de a produce în continuare într-o unitate salvată prin metoda asta, minuni nu se pot face. De asta este critic să scoţi ilegalitatea şi corupţia din conducerea acestor societăţi”, a subliniat ministrul Apărării. ….
“Niciodată nu s-a mai întâmplat în istoria președinților SUA: Trump pus la zid de peste 900 de firme americane Pe 20 februarie 2026, Curtea Supremă din :contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/donald-trump.jpg?resize=170%2C94&ssl=1)
“Ce înseamnă noile tarife americane anunțate de Trump pentru români: haos, scumpiri la carburanți și o posibilă criză planetară ….Luni, Comisia Europeană a cerut respectarea acordului semnat de SUA cu UE. Acesta include tarife de 15% pentru majoritatea bunurilor europene, dar și anularea unor tarife reciproce. Acum, aceste excepții dispar, iar în locul lor apar tarife de 10-15%. Anterior, țări precum Japonia sau Coreea de Sud au negociat tarife tot de 15%, dar la schimb și-au asumat investiții de sute de miliarde de dolari în SUA: 550 de miliarde de dolari pentru Japonia și 350 de miliarde pentru Coreea de Sud. De asemenea, Taiwanul a obținut scăderea de la 20% la 15%, cu asumarea unor investiții de 250 de miliarde de dolari în SUA din partea companiilor sale. India a obținut un respiro. ...China, marea câștigătoare În fine, SUA au tarife de 30% pentru China, iar China de 10% pentru produsele americane. În data de 31 martie Trump urmează să se întâlnească cu liderul chinez Xi Jinping. SUA au și tarife specifice pentru China, pentru fentanil, dar și unelte specifice: interdicții tehnologice și sancțiuni, conform CNBC. ….România nu are o mare expunere directă în privința exporturilor directe în SUA. „SUA nu sunt principalul nostru partener comercial. Exporturile directe ale României către piața americană reprezintă, în mod tradițional, în jur de 2-3% din totalul exporturilor noastre. Totuși, vorbim de sume de ordinul miliardelor de dolari. Noi vindem americanilor în principal componente auto, anvelope, echipamente IT, produse metalurgice și mobilier”, spune analistul Adrian Negrescu. „O taxă suplimentară de 10% la granița SUA face ca aceste produse românești să devină automat mai scumpe pentru cumpărătorul american. În consecință, producătorii români își pot pierde din competitivitate. Unele fabrici de la noi ar putea pierde contracte importante sau ar fi forțate să își reducă marjele de profit ….„Marea problemă este că economia noastră este profund interconectată cu industria Uniunii Europene, și în mod special cu cea a Germaniei. Dacă SUA taxează cu 10% mașinile, utilajele și produsele industriale importate din Europa, exporturile germane vor avea mult de suferit”, afirmă Negrescu. „Ce legătură are asta cu noi? România este o rotiță esențială în lanțul de aprovizionare german. Noi producem masiv cablaje, cutii de viteze, volane, anvelope și subansamble pentru marii constructori auto europeni. Dacă o fabrică din Germania vinde mai puține mașini în SUA, va produce mai puține mașini. Prin urmare, va comanda mult mai puține piese de la fabricile din România. Această reacție în lanț poate duce la încetinirea producției industriale locale, la șomaj tehnic sau chiar la pierderea de locuri de muncă în sectorul manufacturier românesc”, susține acesta. …..„Din punct de vedere macroeconomic, astfel de politici izolaționiste tind să întărească dolarul american în raport cu euro și, implicit, cu leul. Un dolar puternic face ca importurile de resurse energetice (petrol, gaze) și materii prime – tranzacționate la nivel global în dolari – să devină mai scumpe pentru România. Acest lucru se traduce direct prin presiune inflaționistă. Ne putem trezi cu prețuri mai mari la pompă și la bunurile de larg consum”, detaliază acesta. Concluzia: economia României nu va fi lovită frontal în mod catastrofal, dar ne vom confrunta cu un „vânt din față” puternic, adus de încetinirea economiei europene……. Integral: :contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/11/steaguri-sua-si-ue.jpg?resize=166%2C92&ssl=1)
“Ce este „bazooka comercială” pe care politicienii germani vor să o folosească împotriva SUA Dirk Wiese, membru al Partidului Social Democrat german (SPD), cere suspendarea procesului de ratificare a acordului comercial cu SUA, în urma noilor anunțuri privind tarifele vamale făcute de președintele Donald Trump, potrivit ziarului german Die Welt. ……„Având în vedere situația actuală și hotărârea, trebuie să suspendăm acum procesul de ratificare”, a declarat Wiese în podcastul Berlin Playbook de la Politico. El a subliniat că există „incertitudine” și „neclarități”, motiv pentru care „este bine să luăm o pauză”. Wiese este prim-secretar parlamentar al grupului SPD din Bundestag, notează Welt. În timp ce Uniunea Europeană cere claritate asupra intențiilor SUA, oficialii americani par să mențină acordurile în vigoare. Duminică, reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer, a declarat pentru CBS că niciun partener comercial nu a solicitat rezilierea unui acord existent. UE cere o atitudine fermă asupra tarifelor lui Trump Greer a menționat că a discutat deja cu oficiali ai Uniunii Europene, care preferă să aștepte evoluția situației. Acesta a confirmat că SUA vor respecta în continuare acordurile încheiate, inclusiv cu UE, și se așteaptă ca și partenerii lor să facă același lucru. Totuși, măsurile recente ale lui Trump au atras critici dure din partea lui Wiese. Deși a recunoscut că statul de drept funcționează în SUA, politicianul german a atras atenția asupra faptului că „Trump a anunțat imediat noi tarife de 15%, în baza unei alte baze legale, valabile doar pentru 150 de zile”. ….Administrația americană dorește acum să își bazeze politica comercială pe alte reglementări legale, precum „Section 301” legată de practicile comerciale neloiale și „Section 232”, care permite restricții de import din motive de securitate națională. Greer a anunțat noi investigații privind supraproducția industrială și subvențiile din comerțul cu orez, dar și proceduri deja existente împotriva Chinei și Braziliei. De asemenea, taxele pentru serviciile digitale ar putea fi analizate, un subiect sensibil pentru Europa. …..” Integral: 
“Au apărut spălătoriile self-service unde mașinile se spală una pe alta .… Mașinile dispun de pistoale ergonomice de săpunire și clătire, cu presiune mult mai scăzută decât în spălătoriile clasice, pentru că nu e plăcut să te speli cu jetul ăla pe la eșapament. Totuși, chiar și în aceste spălătorii persistă unele probleme. Unele mașini spun că sunt spălate cu indiferență de altele, iar BMW-urile refuză să intre, că nu se spală cu aceeași apă precum mașinile franțuzești. Mai sunt și situații în care un Logan scârbos a privit cu jind cum un Mercedes era spălat de un Porsche Cayenne. ”Mi-a venit să vomit antigelul când l-am văzut”, a declarat o Mazda care din păcate a asistat la întreaga scenă. …..” Integral: 
Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 25 februarie! Meteorologii au emis opt avertizări cod portocaliu și galben de ninsori, viscol puternic în zona montană și vânt în mai multe județe, valabile până miercuri seara, la ora 20.00. În același timp, ANM anunță ploi puternice în cea mai mare parte a țării, până joi dimineață. Vizate sunt județe din Carpații Meridionali, Carpații de Curbură și local în Carpații Occidentali, unde vântul va avea intensificări cu viteze de 60…85 km/h, temporar va ninge viscolit și se va depune strat de zăpadă, în medie de 10…15 cm și vizibilitatea va fi redusă sub 100 m. Este cod galben de vânt în Banat, Oltenia și local în Transilvania și sud-vestul Munteniei, cu viteze de 50…70 km/h. Bucuresti: 7/1 gr,C.
” 
“Atrocități în adăpostul de la Suraia: Autoritățile știau, banul e transpartinic (Interviu) Din păcate atrocitățile de la Suraia au loc și în alte adăposturi din țară. ….O afacere extrem de prosperă ținând cont că administratorul adăpostului privat din Suraia avea o cifră de afaceri de 3-4 milioane de euro. .…S.O:
“Caz îngrozitor în Cluj. Peste 200 de bizoni și cerbi, lăsați să moară de foame. Autoritățile știau, dar n-au mișcat un deget 200 de cadavre de bizoni, cerbi și căprioare – este bilanțul revoltător de la ferma din Cluj, unde zilele trecute, după sesizarea unui ONG, au fost descoperite atât rămășițe, cât și animale în agonie. …. În ultimele zile, autoritățile au verificat întreaga fermă, care se întinde pe aproape 500 de hectare, și au descoperit 214 de cadavre de bizoni, bivoli, cerbi și căprioare. Specialiștii susțin că animalele au fost lăsate să moară de foame. Exemplarele aflate încă în viață sunt extrem de slăbite și incapabile să se hrănească singure. ….:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/romania-bani-avere-harta.jpg?resize=181%2C100&ssl=1)
“Românii, cei mai săraci locuitori ai Europei. Țara în care oamenii au în medie peste 630.000 de euro România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul avere medie per adult, potrivit Raportului Global privind Averea 2025 realizat de UBS. Diferențele dintre Vestul și Estul Europei rămân uriașe, potrivit unei analize Euronews. …..Raportul explică faptul că averea netă sau „avuția” reprezintă valoarea totală a activelor deținute de o gospodărie minus datoriile. Aceasta include active financiare și active reale, în principal locuințe, din care se scad obligațiile financiare. Inegalitatea bogăției în Europa este tot mai vizibilă, potrivit Raportului Global privind Averea 2025 realizat de UBS, diferențele dintre state sunt uriașe. În 2024, averea medie per adult în cele 31 de țări analizate a variat între 29.923 de euro în Turcia și 634.584 de euro în Elveția. România, ultima în UE la averea medie În 2024, averea medie per adult în UE a variat de la 44.568 de euro în România la 523.591 de euro în Luxemburg. Astfel, România ocupă ultimul loc în UE la acest capitol. Asta deși la jumătatea anului 2024, românii aveau o avere netă de 1.656 miliarde lei, cu 4% mai mare față de sfârșitul lui 2023. România se află pe locul 41 în clasamentul economiilor lumii, cu un PIB nominal estimat la 423 de miliarde de dolari. În întreaga Europă, diferențele sunt și mai mari: de la 29.923 euro în Turcia la 634.584 euro în Elveția. …..” Integral: 
“Analist economic: ”Suntem într-o zonă de oportunitate istorică, cum n-am avut în ultimii 20 de ani”. Cum poate România să crească economic în următorii ani ….”Cei 4 ani de la declanșarea războiului din 
“De ce nu își găsesc tinerii din Gen Z locuri de muncă. „Predăm specializări care nu au corespondent pe piața muncii” …. Un studiu Bestjobs arată că 70% dintre candidați sunt ignorați de 
“Abandonul universitar. Cât costă să fii student în România și de ce mulți renunță pe drum …. Un calcul făcut în 2025 de Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) arată că un student are nevoie lunar de cel puțin 2.000 de lei. Jumătate din bani – pentru mâncare. Restul, pentru chiria la cămin, pentru materiale de studi sau pentru a se îmbrăca și încălța. Asta fără a mai lua în calcul eventualele taxe de studii. În scriptele statului sumele sunt altele. Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior a stabilit bursei minimă socială la 925 de lei, bani care ar trebui să acopere cheltuielile de cazare și masa. … Pentru Denis, originar din Târgoviște, care studiază Sociologie la Universitatea din București, viața de student are costuri ridicate chiar și dacă locuiește la cămin. „Viața de student are costuri foarte ridicate în ziua de azi. Bugetul diferă de la lună la lună, pentru că produsele se scumpesc tot timpul. Pe mine mă mai ajută și părinții. Am și bursă de performanță – primesc 925 de lei pe lună, dar mai puțin decât anul trecut. când era 1.250 de lei”. „Am încercat să și lucrez, dar nu te ia nimeni, pentru că nu ai experiență; eu vreau part-time.” Denis spune că bugetul lui pentru strictul necesar depășește 2.000 de lei. …. Albert Conachi, student la Facultatea de Studii Europene Universității Babeș-Bolyai din Cluj și președintele Organizației Studenților din UBB, spune și el că 925 de lei sunt prea puțini pentru a asigura traiul. Studentul spune că o cauză a abandonului studenților, cel puțin din Cluj-Napoca, sunt banii. „Cantina e deschisă de la 11:00 la 14:00, deci o singură masă pe zi. Seara trebuie să mănânce din nou. O altă problemă e că la cămin sunt locuri puține – cam 7.000 – ceea ce e foarte puțin. Așa că mulți stau cu chirie, iar chiriile sunt cele mai mari în Cluj”, spune Albert. El mai spune că e din Botoșani și are susținerea părinților și locuiește într-un apartament închiriat. „Programul de la facultate nu ne permite să și muncim. Deși mulți studenți își iau job, cel puțin de la Matematică, dar calitatea educației scade”, mai spune studentul din anul II. Costul traiului zilnic pentru el e de cel puțin 650 de euro, cu tot cu mâncare și chirie la marginea Clujului. 
“Serviciile de informații trebuie restructurate fundamental. România a pierdut războiul hibrid cu Rusia – Interviu video Profesorul Corneliu Bjola consideră că modalitatea prin care sunt numiți șefii agențiilor de informații, în urma unor negocieri politice, fără ca în prealabil președintele țării să lanseze o dezbatere despre rolul, mandatul și obiectivele acestor agenții, este profund greșită, fiind sursa unor viitoare eșecuri cu consecințe dureroase și costisitoare pentru România. Citate relevante:
“Pe ce dă banii România în super-programul de finanțare pentru Armată SAFE. Un cunoscut general român în rezervă explică reținerile pe care le are privind unele achiziții …. Toate contractele pentru cele 21 de programe de înzestrare trebuie semnate până la sfârșitul lunii mai „Sunt alocați aproximativ 16 miliarde de euro ca împrumut, 16,6 miliarde de euro mai exact, dar din acest împrumut, strict pentru Ministerul Apărării, pentru înzestrarea Armatei, sunt fonduri de aproximativ 9,6 miliarde euro”, a explicat acesta. Totodată, spune Dorin Toma, s-a aprobat ca prin aceste fonduri, peste 4 miliarde de euro, să se finanțeze construirea autostrăzii A7 de la Pașcani până la Siret și de la Pașcani către Iași și frontiera cu Republica Moldova. Deci, arată generalul, dacă discutăm strict de banii alocați pentru armată și pentru înzestrarea armatei, vorbim de 9,6 miliarde de euro. …. „Din ceea ce se discută, alocarea bugetară pentru MApN anul acesta ar fi în jur de 2,5% din PIB. Dacă ne uităm la estimarea PIB-ului pentru anul 2026, care ar putea fi de aproximativ 400 de miliarde de euro, 2,5% ar putea însemna în jur de 10 miliarde de euro bani pentru apărare. Din acești 10 miliarde de euro, obligatoriu 30%, să spunem 3 miliarde de euro, poate și mai mult, trebuie să fie alocați pentru înzestrare, nu pentru cheltuieli de personal, nu pentru bunuri și servicii, asistență socială, pensii etc”, spune Dorin Toma. ….. „Personal, am avut o anumită reținere, pentru că nu toate echipamentele pe care România le-a prins în acel plan sunt prioritate zero, sau unu, echipamente pe care până în anul 2030 trebuie să le achiziționăm pentru a ridica capacitatea operațională a Armatei, sau pentru a asigura protecția anti-rachetă, anti-dronă a teritoriului național. Un exemplu îl reprezintă programul elicopter H225M, care presupune achiziția a 12 elicoptere de transport, în esență, nu sunt elicoptere multirol așa cum se afirmă, nimeni nu poate să-mi demonstreze că această capabilitate reprezintă o platformă de luptă vitală, esențială astăzi pentru România pentru a-ți putea proteja teritoriul și cetățenii. 
“Dincolo de retorica ipocrită, R. P. Chineză este statul fără de care lupta Rusiei nu ar fi putut continua. Cum câștigă China din prelungirea conflictului ….Războiul din Ucraina a dezvăluit, de o manieră dramatică, lichidarea vechii ordini internaţionale. Agresorul nu a fost denunţat sau sancţionat colectiv. Statele din afara Occidentului au ales neutralitatea binevoitoare faţă de Rusia, în vreme ce “Naţiunile Unite” au continuat să fie ceea ce au fost de multe decenii, un for ce acordă tiranilor respectabilitatea visată universal. Reacţia la agresiunea Rusiei a indicat fragmentarea societăţii internaţionale şi influenţa exercitată de Rusia în context global. Războiul din Ucraina a relevat şi amploarea complicităţii chineze. Dincolo de retorica ipocrită, R. P. Chineză este statul fără de care lupta Rusiei nu ar fi putut continua. Relaţia de asimetrie dintre cele două autocraţii este evidentă, după cum evidentă este şi voinţă guvernării de la Beijing de a adânci acest proces de vasalizare al Rusiei: prelungirea conflictului serveşte unui singur scop, acela al hegemoniei chineze. …. Regimul de la Moscova concepe pacea ca pe un instrument de distrugere al Ucrainei. Cerinţele legate de cesiunile teritoriale nu sunt inocente: ele indică continuitatea unui proiect de politică externă. Intenţia Rusiei este de a slăbi, fatal, Ucraina. Următorul pas este satelizarea ei completă, în urma unui alt val de anexări. Provocarea oricărei păci este evitarea transformării Ucrainei într-un nou Vietnam de Sud, incapabil să reziste şi să dureze. Garanţiile de securitate înseamnă concretizarea descurajării. Costul unui nou atac rus trebuie să fie unul prea ridicat spre a fi acceptat. Forţa militară trebuie să garanteze pacea. ….Bătălia pentru pace se poartă nu doar pe câmpul de luptă din Ucraina: operaţiunea din Venezuela şi criza din Iran nu pot fi separate de acest tablou strategic. Atacurile împotriva flotei-fantomă de petroliere accentuează presiunea asupra Rusiei. Marina americană, asistată de aliaţii europeni, poate sugruma acestă conductă ilegală de export. Cât despre Iran, pierderea unui aliat ar marca o înfrângere pentru Rusia. …..” Integral: 
“Bucureştiul, desemnat cel mai frumos oraş din lume de un site al iubitorilor de mocirlă ….Mocirloșii, cum le place celor care administrează site-ul să se alinte, spun că au studiat imagini cu sute de orașe importante, dar niciunul nu are „splendoarea mocirloasă a Bucureștiului”. „Mocirlă înghețată mai găsești și prin alte orașe, dar nicăieri atât de uniform răspândită în tot orașul ca în București. Este ceva nemaivăzut ca un oraș întreg să fie plin, de la un capăt la altul, de mocirlă înghețată. Și nimeni să nu facă prostia să o strângă. Cât despre grămezile de mocirlă, pe care le poți escalada, așa ceva nici nu visam că poate exista într-un oraș european”, exultă un iubitor de mocirlă scandinav. …..” Integral: 
Buna dimineata intr-o zi de marti, 24 februarie! Potrivit ANM, în următoarele doua zile vor predomina ploile în mare parte din țară, iar în zona de nord și centru a țării vor fi și precipitații sub formă de lapoviță și ninsoare. In zona montană și submontană a județelor Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș, Arad, Alba, Bihor, Satu Mare, Sălaj, Maramureș, Cluj și Bistrița-Năsăud, temporar vor fi precipitații însemnate cantitativ și se vor acumula 20…30 l/mp. Zăpadă și viscol in Carpații Meridionali, în Carpații de Curbură și local în Carpații Occidentali, Cod galben de vânt puternic în Banat, Oltenia și local în Transilvania și sud-vestul Munteniei, cu viteze de 50…70 km/h. Bucuresti: 7/0 gr,C., precipitatii.
“Problema datoriei publice începe să explodeze: ori se fac corecţiile acum, cu pierderile politice de rigoare, ori îngheţăm salariile şi pensiile, stopăm creşterea economică şi vindem gazele din Marea Neagră şi activele de stat la discount …. Având în vedere că şi în luna decembrie am acumulat deficit bugetar, când vor veni datele pe tot anul 2025 nivelul datoriei publice va fi mai mare. Din această datorie, 516 miliarde de lei este datorie în lei şi 512 miliarde de lei este datorie în euro – 490 de miliarde de lei şi dolari – 112 miliarde de lei. Conform execuţiei bugetare pe 2025, dobânzile plătite anul trecut în contul datoriei publice au fost de 50,4 miliarde de lei, reprezentând 2,6% din PIB, la un PIB de 1.909 miliarde de lei. La un nivel de peste 60% din PIB al datoriei publice ar fi trebuit să intre în acţiune un plan de corecţie, de gestionare şi chiar reducere a datoriei publice, conform legii, dar din păcate nu există aşa ceva. Săptămâna trecută, în conferinţa de prezentare a raportului privind inflaţia, care în continuare este mare, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a comentat pe seama creşterii datoriei publice la un nivel de peste 60% din PIB, susţinând că trebuie să existe corecţii pentru că România este expusă la împrumuturi externe pentru finanţarea acestei datorii şi nu prea este bine să umbli aşa de des prin afară după împrumuturi. Deja România este cel mai mare vânzător de obligaţiuni în euro din regiune depăşind chiar Polonia, o ţară mult mai mare şi mult mai puternică. ….Dacă anul trecut am ajuns să plătim dobânzi de 2,6% din PIB, în viitor vom plăti 3-4% din PIB anual numai dobânzi. ….
“Când economiştii care ar trebui să ne ferească de următoarea criză financiară sunt orbi: Un gol imens de informaţie face imposibilă detectarea primelor semnale că economia se pregăteşte de o prăbuşire dramatică …. Oficialii recunosc că pierderea transparenţei reduce şansele de a detecta acumularea riscurilor sistemice înainte ca acestea să se transforme într-un şoc major, scrie Bloomberg. Problema a devenit evidentă inclusiv în SUA, unde Federal Reserve a rămas temporar fără indicatori esenţiali în timpul blocajului guvernamental de anul trecut, inclusiv date despre inflaţie, vânzări retail şi piaţa muncii. Dincolo de episoade punctuale, schimbarea este structurală. Pe măsură ce capitalul privat atrage tot mai multe companii, informaţiile care altădată ofereau semnale timpurii despre sănătatea economiei dispar din spaţiul public. Potrivit PitchBook, numărul companiilor listate în SUA s-a redus la mai mult de jumătate în ultimii 20 de ani, în timp ce numărul startup-urilor evaluate la peste 1 miliard de dolari a depăşit 850. În paralel, creditarea s-a mutat din sistemul bancar reglementat către fonduri private şi creditori direcţi, reducând vizibilitatea asupra riscurilor. ….” Integral: 
“Daniel Anghel, Country Managing Partner PwC România: Cum relansăm economia şi o pregătim pentru viitor? Dezvoltarea este o alegere, nu o întâmplare România, alături de Vietnam şi India, formează grupul de state care au impresionat, la nivel global, în ultimul deceniu cu performanţele economice. Au urcat spectaculos în clasamentul global al complexităţii economice şi au înregistrat totodată creşteri ale PIB de peste 80%. Concluzia rezultă din analiza Indicelui Complexităţii Economice dezvoltat de Harvard University şi ne dă o lecţie importantă: creşterea puternică depinde de complexitatea economică, adică de o economie diversificată în domenii cu valoare mare. Astfel, relansarea economică care este foarte necesară şi de care se discută în aceste zile se poate realiza pornind de la aceste concluzii. Planurile de relansare economică implementate de România în ultimii ani au fost adesea generale şi fără să aibă în vedere transformările majore pe care lumea le traversează, aduse în special de tehnologii. De exemplu, ediţia din acest an a PwC CEO Survey arată că cei mai mulţi lideri de companii se întreabă dacă reuşesc să ţină pasul cu acest avans pentru a-şi păstra relevanţa în viitor. Aceeaşi întrebare ar trebui să şi-o pună şi guvernele. ….Astfel, pentru a creşte economia şi nivelul general de bunăstare economică trebuie stimulată dezvoltarea industriilor complexe. Statisticile indică o corelaţie puternică între creşterea complexităţii şi ritmul de creştere economică. Per total, 50 de ţări care şi-au crescut complexitatea economică în ultimii zece ani au înregistrat o creştere economică medie de 50%. La polul opus, 50 de ţări care şi-au redus complexitatea au avut o creştere medie de doar 29%, sub media globală de 37%. Printre cele din urmă se numără economii dezvoltate precum Germania, Franţa şi Japonia, dar şi economii dependente de resurse naturale precum Norvegia, Brazilia şi Rusia. Franţa a coborât şapte poziţii în topul complexităţii şi a înregistrat creştere economică de doar 10%. Germania a pierdut două poziţii, cu o creştere a PIB de 20%. ….Însă proiecţiile sunt că economia României va creşte cu circa 1-2% pe an în anii următori. Exporturile au crescut mai încet decât economia, iar dependenţa de parteneri şi pieţe în declin este un semnal îngrijorător. Peste un sfert din exporturile noastre merg către Germania şi Franţa, iar legăturile cu lanţurile valorice germane în sectorul auto sunt puternice. …..Trei pârghii pentru creşterea complexităţii …..” Integral: 
“Un nou scandal zguduie Germania: Un fond de pensii private din Berlin s-a prăbuşit subit şi odată cu el au dispărut jumate din banii contribuabililor, trăgând alarma asupra problemelor dintr-o industrie de 300 de miliarde de euro Fondul de pensii privat al stomatologilor din Berlin, VZB, a pierdut aproximativ jumătate din activele sale, estimate la 2,2 miliarde de euro, după investiţii riscante în credite private, participaţii în companii nelistate şi proiecte imobiliare. Colapsul a declanşat o alarmă în industria germană a fondurilor profesionale de pensii, care gestionează active totale de aproximativ 300 de miliarde de euro. :contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/florin-barbu-ministrul-agriculturii.jpg?resize=175%2C97&ssl=1)
“Florin Barbu, ministrul agriculturii, prins cu minciuna despre România, „cel mai mare exportator de carne de pui din UE” Pe 24 ianuarie 2026, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Florin Barbu, a declarat în emisiunea Insider Politic că, în 2025, România a fost cel mai mare exportator de carne de pui din Uniunea Europeană. ….Verificare 
“Majoritatea ţărilor europene au suferit un şoc la nivelul competitivităţii în urma episodului inflaţionist din ultimii ani. Schimbările afectează în mod special Europa Centrală şi de Est …. Accelerarea convergenţei preţurilor şi salariilor, încetinirea creşterii productivităţii şi prăbuşirea modelului tradiţional (bazat pe forţă de muncă ieftină şi capital străin) ar putea împinge cu uşurinţă regiunea într-o „capcană de creştere“ dacă nu există o redresare structurală şi de competitivitate substanţială. Majoritatea ţărilor europene au suferit un şoc clar la nivelul competitivităţii din cauza episodului inflaţionist din ultimii ani. Situaţia este complicată de faptul că creşterea productivităţii a încetinit în majoritatea ţărilor europene între 2020 şi 2024 comparativ cu perioada precedentă de cinci ani. Divergenţa dintre salarii şi productivitate a fost cea mai pronunţată în România, Bulgaria, Lituania şi Croaţia, ceea ce a dus la o deteriorare a competitivităţii (Ungaria se află pe locul 5), în timp ce cele mai bune exemple de creştere a productivităţii care a depăşit salariile sunt Italia, Republica Cehă şi Slovacia. Unul dintre cele mai importante obiective de politică economică ale UE este de a aduce statele membre de la periferia dezvoltării mai aproape de medie. Acest proces este adesea menţionat în ţările din ECE care au aderat ulterior la Uniune, iar în ultimele două decenii toate statele membre din regiune au obţinut succes în acest domeniu. …. Deşi inflaţia se diminuase în Europa până în 2025, diferenţele care persistau între ţări au continuat să perturbe poziţiile de competitivitate relativă anul trecut. Costurile cu forţa de muncă au crescut cel mai mult în Bulgaria, Croaţia, Malta şi Polonia, în timp ce inflaţia generală a fost cea mai ridicată în Ungaria şi România. Conform studiului Comisiei Europene, creşterea salariilor a fost semnificativă în statele, de obicei din ECE, care au înregistrat o inflaţie ridicată în perioada 2021-2022. Remuneraţia angajaţilor a crescut cel mai mult în Bulgaria, Lituania, România şi Ungaria. 
“De unde provine fascinația suveraniștilor pentru daci? Damian Anfile: „Să fii român e un accident genetic, nu ai tu niciun merit pentru treaba asta” …. „Dacii nu au revenit, au revenit niște simpatizanți ai unor forme considerate dacice (…) Este fascinația pentru originea care te legitimează, e baza afirmației „Mândru că sunt român”, ceea ce a demontat demult domnul Andrei Pleșu. Ar fi bine ca aici domnia lui să aibă mai multă vizibilitate: că să fii român, irlandez sau italian e un accident genetic, nu ai tu niciun merit în toată treaba asta și automat nu te înzestrează cu nimic. Asta e o chestie pe care ar fi bine să o conștientizăm toți vizavi de formarea personală: în mine, prin naștere, nu se „descarcă” niște valori genetice ale unui neam, niște fapte făcute acum nu știu cât timp, la fel cum nu se „descarcă” toată cultura pe care a acumulat-o umanitatea până la momentul nașterii mele. Faptul că eu mă nasc în cel mai bun secol în care a trăit umanitatea ca ansamblu până acum nu înseamnă că și eu sunt cea mai bună versiune a mea, prin definiție. …. „Și până nu cunoști cultura… hai să spunem, dacă ai fi atât de versat în ale filosofiei grecești, poate te-ai putea pretinde cumva, așa, un filoelen, unul care aparține valorilor Greciei Antice. De la daci la ce subscriem mai exact? Că noi nu prea știm mare brânză despre cum trăiau, avem niște supoziții, nu avem nimic scris. Să rămână bine întipărit lucrul ăsta: nu e nimic scris de la daci direct, zero. …..” Integral: :contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/donald-trump-promite-ca-va-publica-dosarele-despre-ozn-uri-dupa-ce-obama-a-vorbit-despre-extraterestri-e1771580571662.jpg?resize=177%2C98&ssl=1)
“Va declanșa Trump războiul împotriva Iranului, ca să-și adauge în palmares și a 9-a pace? Donald J. Trump (80 de ani), Președintele Păcii, cum îi place mai nou să i se spună – același @realDonaldTrump care, pe 5 septembrie 2025, semnase un Ordin Executiv schimbând denumirea Departamentului Apărării în „Departament de Război” – ține o lume întreagă sub tensiune. Va porni războiul împotriva Iranului, ca să își adauge în palmaresul (alcătuit de el însuși) încă o pace? „Am oprit 8 războaie și credeam că-l voi opri foarte rapid și pe al 9-lea”, afirma zilele trecute. Ali Khamenei (86 de ani), Liderul Suprem al Iranului, un alt cunoscut iubitor de pace, care până de curând s-a ocupat să închidă gurile protestatarilor (peste 2.900, conform statisticilor oficiale de la Tehran), răspunde la amenințările lui Trump cu amenințări epopeice: „Mai periculoasă decât nava de război este arma care o poate trimite pe fundul mării”. ….Analiștii militari vehiculează varii scenarii, inclusiv cel mai puțin plauzibil – că primele lovituri vor veni din Iran. În această situație, inventatorii jocului de șah (sau cu siguranță cei ce l-au reinventat) nu au niciun interes să folosească „avantajul primei mutări”. Vor lăsa Statele Unite în colaborare cu Israelul să joace cu piesele albe, rezervându-și astfel dreptul de a se victimiza și a-și legitima un eventual răspuns crunt. De ce s-ar preocupa regimul ayatollahilor, care nu are milă de propriul popor, de victimele colaterale provocate oriunde în Orientul Mijlociu, dar mai ales în Israel? Se înșală, cred, cei care – susținând că un atac american nu este iminent – invocă Ramadanul, luna sacră de post în calendarul musulman, ce se va încheia abia pe 18 martie. Dar în Orientul Mijlociu s-au purtat războaie dure în perioada Ramadanului, pornite de musulmanii înșiși. Ultimul – în 1973, când evreii se aflau în Yom Kippur și o coaliție de state musulmane, aflate în Ramadan, a lansat un atac asupra Israelului. Nici știrea că joi este planificată a treia rundă de negocieri americano-iraniene, nu oferă garanții că nu va începe până atunci războiul. Să ne amintim de demersul lui Trump înaintea Războiului de 12 zile din iunie 2025, când i-a lăsat pe iranienii să creadă că ar urma a șasea rundă de negocieri, deși știa că Israelul va declanșa un atac-surpriză, căruia i s-a alăturat. În fine, nici ideea că războiul n-ar putea fi pornit înainte de Discursul Anual despre Starea Uniunii – ținut de președintele Trump, mâine, 24 februarie, în fața Congresului – nu are temeiuri solide. ….Până Președintele Păcii va lua o decizie, Steve Witkoff, Trimisul său Special în Orientul Mijlociu și Pretutindeni s-a trezit vorbind, cum îi este obiceiul, într-un interviu la Fox News: „Nu vreau să folosesc cuvântul «au capitulat», dar de ce nu au capitulat [iranienii]?”. …..” Integral: 
“Haos în Mexic şi Sectorul 3 după uciderea celebrului traficant de cocaină El Mencho .… „Degringolada s-a extins la nivel de ţară în Mexic, şi nici în zona Industriilor-Hala Laminor situaţia nu e tocmai roz – am văzut cel puţin un om care alerga bezmetic şi se dădea cu capul de palmieri”, transmite corespondentul Reuters în Mexic şi Sectorul 3, Miranda Veracruz de la Jolla Cardinal. Cartelul Jalisco New Generation, condus acum de fratele lui Nemesio El Mencho, Ionuţo El Mencho, a încercat să liniştească populaţia, asigurându-i pe clienţii din Mexic şi Sectorul 3 că stocurile de drog sunt „absolut suficiente” cel puţin până la primăvară, însă nivelul de panică se menţine ridicat în ambele regiuni. …..” Integral: 
Buna dimineata intr-o zi de luni, 23 februarie! Temperaturile vor continua să crească în toată țara, astfel încât vremea va deveni mai caldă mai ales în regiunile vestice și sud-vestice. Valorile maxime vor fi cuprinse între 3 și 16 gr C. Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână în cea mai mare parte a țării, dar cu o abatere termică pozitivă mai accentuată în regiunile vestice și sud-vestice. Cerul va prezenta înnorări și se vor semnala precipitații în cea mai mare parte a țării, mixte în Maramureș și la munte, predominant sub formă de ploaie în celelalte regiuni. Bucuresti: 3/0 gr,C.
“Planul de relansare economică, aspru criticat de un doctor în economie: „Dacă ai nevoie de așa ceva înseamnă că ai băgat țara în gard” …. „E ridicol că guvernanții vorbesc despre o relansare economică. Dacă politica lor ar fi fost sănătoasă nu ar fi fost necesar un pachet de relansare. Dacă ai nevoie de relansare înseamnă că ai băgat țara în gard și vrei să o scoți. ‘Relansare’ – folosim un cuvânt mare pentru a descrie un purice. Impactul bugetar al unei astfel de politici va fi mic, de 2 miliarde de lei, aproape nimic. 
“Economistul șef al unei mari bănci explică deciziile din ultimele zile ale BNR și spune la ce să ne așteptăm. „Mai important ca niciodată” …. Economia este într-o stare latentă de stagnare, cu un PIB în contracție în ultimele două trimestre din 2025, dar cu o performanță anuală ușor pozitivă (creștere PIB de 0,6%). O economie în recesiune tehnică și, în fapt, relativ blocată ciclic. Acceptarea „costului” unei creșteri marginale pentru recâștigarea controlului inflației, reflectă faptul că menținerea credibilității este un obiectiv esențial. Așteptările privind o scădere lentă a inflației în primul semestru al acestui an (eliminarea plafonărilor, efecte de bază etc), urmată de o scădere bruscă în a doua parte a anului, indică menținerea condițiilor monetare pe termen scurt sau până când procesul de dezinflație este clar și cert (cel mai probabil nu mai devreme de mijlocul semestrului al doilea al anului). …. Pe plan intern sunt subliniate unele necesități imediate precum:
“De ce nu învățăm niciodată nimic din crizele economice trecute? Pentru că oamenii nu învață economia precum matematica. O învățăm la fel cum un copil învață ce e durerea. Iată 8 argumente pentru care oamenii repetă aceleași greșeli – chiar și după ce au avut loc crize spectaculoase: Fiecare criză pare „unică” în felul ei În cărțile de istorie, în dreptul anului 2008 se va scrie: „anul crizei economico-financiare globale”. Dar în 2006, arăta ca anul unei „noi inovații financiare care face ca prețurile locuințelor să crească constant”. …. Majoritatea oamenilor nu au fost loviți de ultima criză Cei care învață cu adevărat sunt cei care: și-au pierdut locurile de muncă, și-au pierdut economiile, li s-au cerut să ramburseze creditele bancare rapid sau au avut o ipotecă care a intratr brusc sub apă. Lecția: Dacă nu ai fost afectat personal, criza e mai degrabă o poveste, nu o lecție. …. Memoria este scurtă, stimulentele sunt imediate Politicienii se gândesc la ciclurile electorale. Directorii generali se gândesc la câștigurile trimestriale. Investitorii se gândesc la randamentele din acest an. Crizele explodează repede – iar oamenii nu sunt atenți la pericolele lente care se acumulează. Momentul exploziei bulei îi prinde mereu în off-side. Succesul te adoarme și creează încredere excesivă După câțiva ani buni de succes, oamenii nu se mai gândesc la riscuri și încep să gândească „Mamă, cât de deștept sunt”. …. Câștigătorii rescriu istoria Într-un boom, toată lumea are o strategie genială. Influencerii laudă, presa face la fel, se crează un fals cerc virtuos. Apoi vine explozia. După care toți spun că a fost ceva ce nu putea fi anticipat. De regulă, putea fi . Nu există prânz gratuit, să fim bine înțeleși. Restul sunt povești. Creierul uman nu este construit pentru riscuri secundare Înțelegem multe: furtunile, foametea, atacurile urșilor…Nu înțelegem în mod natural: leverajul, spirala lichidității, contagiunea, riscul corelat și subestimăm evenimentele cu „probabilitate scăzută, impact ridicat”. ….Pe scurt: dacă pariul funcționează: eu primesc bonusul / profitul / promovarea. Dacă pariul eșuează: altcineva își asumă pierderea (acționari, contribuabili, angajați, clienți, „economia”). …..” Integral: 
“
“Judecător cu 26.000 lei salariu spune de ce pensiile speciale nu trebuie tăiate. „Nu avem alte venituri” Judecătorul Bogdan Mateescu explică de ce nu ar trebui tăiate pensiile speciale. El spune că judecătorii nu au alte venituri decât cele din salarii. Și totuși, judecătorul are salariu de 25.000 lei. Nu se descurcă cu el? CCR a decis tăierea pensiilor speciale. Pensiile speciale medii ale magistraților au ajuns la 25.400 de lei net. Din simulări reiese că pensia specială medie va ajunge în timp la 17.000 de lei. Pensiile în plată nu se taie. ….Judecătorul Bogdan Mateescu a declarat că pensiile speciale nu ar trebui tăiate. pentru că judecătorii nu pot avea și alte venituri. …. Ce nu spune Mateescu este că nu magistrații nu și-ar putea lua o a doua slujbă ca să îți rotunjească veniturile. Asta în condițiile în care el a câștigat, în 2024, suma de 26.000 de lei net lunar. Adică de peste 5 ori salariul net. Pensia specială medie va scădea la 17.000 lei după tăierea de la CCR. Vor fi și pensii speciale de 30.000 lei ….. Ce pensii ar urma să ia membrii CSM Fănel Mihalcea, fost prim-procuror la Parchetul Brăila, are un salariu de 43.000 de lei net. Ar primi 30.000 de lei net pensie specială. Judecătorul Liviu Odagiuare un salariu de 50.000 de lei net pe lună. Calculăm 70% din ultimul salariu și înseamnă 35.000 de lei net pensie specială. Judecătorul Claudiu Drăgușin a avut un venit de 55.000 de lei net pe lună. El ar rămâne cu o pensie de 38.500 de lei net. Judecătorul Alin Ene are 39 de ani și a avut un venit de 51.000 de lei pe lună. Ar primi o pensie de 35.700 de lei net care reprezintă 70% din ultimul salariu. …..” Integral: 
“Cât te costă să-i plătești pensia unui „special”? Obosit și stresat, acesta iese la pensie la 48 de ani Am pornit în calcul de la valoarea de astăzi a pensiei medii plătită unui magistrat: 25.000 lei / lună, echivalentul a 5.000 Euro / lună. Am luat în considerare că magistratul, obosit și stresat de prescrierile din dosarele sale, măcinat de probleme de conștiință, iese la pensie la 48 de ani. Conform INS, speranța medie de viață în România este de circa 73 de ani la bărbați și de 80 de ani la femei. Atât mai pot trăi în medie magistrații care se pot pensiona astăzi cu pensie de 5.000 de Euro / lună. Asta înseamnă, pe scurt, un plus de 25 de ani de pensie pentru bărbați și de 32 de ani la femei. Să facem acum un calcul simplu:
“Dragoş Damian, Terapia Cluj: Constatare care merită Premiul Nobel în economie. Dacă te lăcomeşti fără măsura şi creşti preţurile până la cer, în cele din urmă, da, scade consumul. Apropo, aţi observat cum se înmulţesc magazinele second-hand în centrul localităţilor? 
“Tudorel Andrei, preşedintele INS: Unu din şase copii s-au născut în străinătate în ultimii 10 ani. În perioada 2014–2024, numărul copiilor români născuţi în strainatate a fost de 364.000, reprezentând peste 16% din totalul nou-născuţilor înregistraţi în ţară în acest interval …. În prezent, populaţia Uniunii Europene include aproximativ 43 de milioane de persoane care trăiesc într-o altă ţară decât cea de domiciliu, fie aceasta din UE sau din afara spaţiului comunitar [Eurostat, 2025]. Acest număr reprezintă circa 10% din populaţia rezidentă a Uniunii Europene. Dintre cele 43 de milioane de persoane, 32,6% (aproximativ 14 milioane) au domiciliul într-un alt stat membru al UE, în timp ce 67,4% (circa 29 de milioane) provin din ţări din afara Uniunii. La nivel comunitar, în cinci state membre ponderea persoanelor care locuiesc pe teritoriul lor, dar au domiciliul într-o altă ţară, depăşeşte 18%: Luxemburg (47% din populaţia rezidentă), Malta (28%), Cipru (24%), Austria (19%) şi Estonia (18%). La polul opus se situează statele cu ponderi reduse ale acestei categorii de populaţie, printre care se numără România, alături de Polonia şi Slovacia, fiecare înregistrând valori de aproximativ 1%. …..În perioada 1990–2024, peste 808.000 de persoane au emigrat definitiv din România, în timp ce 646.000 de persoane şi-au stabilit domiciliul în România. În aceste condiţii, populaţia rezidentă a României s-a redus, ca urmare a migraţiei definitive, cu 162.000 de persoane. ….Începând cu anul 2011, fluxul anual al emigranţilor definitivi a intrat pe o nouă traiectorie, caracterizată de o creştere relativ continuă de la un an la altul. În acest context, în anul 2022, numărul plecărilor definitive a depăşit pragul de 30.000 de persoane, iar în 2024, după aproape trei decenii, România a atins din nou nivelul de 50.000 de plecări definitive într-un singur an. ….În anii 2023 şi 2024, România a revenit la un sold negativ al migraţiei internaţionale definitive, ceea ce a contribuit la diminuarea populaţiei rezidente cu peste 41.000 de persoane. Mai mult, conform piramidelor vârstelor prezentate în graficul din figura 1 şi datelor din tabelul 1, cel puţin la nivelul anului 2024, s-a înregistrat un număr mare de copii cu vârsta mai mică de 14 care au emigrat definitiv. Numărul acestora este aproape 12700 persoane şi reprezintă aproape un sfert din numărul total de plecări definitive din ţară la nivelul acestui an. …..” Integral: 
“De ciudă că îi scade pensia, o judecătoare a condamnat un corupt în loc să-i dea drumul …. Acuzat de abuz în serviciu, mită, fals, uz de fals, tâlhărie, înşelăciune, proxenetism, profanare de morminte, trafic de mitraliere, tulburarea ordinii publice şi înaltă trădare, consilierul local G. F. riscă acum până la 2 ani de închisoare dacă nu va câştiga recursul. „Doamna magistrat Cornişoiu şi-a pierdut cumpătul, se mai întâmplă când primeşti o veste proastă”, s-au scuzat colegii de la Judecătoria Mizil. „Avem încredere că îşi va reveni curând, după un concediu în Bali şi un masaj vârtos cu ulei de lavandă.” ….” Integral: 
