Author: desy.demeter

Buna dimineata intr-o zi de vineri, 24 aprilie! Vremea va fi predominant frumoasă și va continua să se încălzească. Cerul va fi variabil după-amiaza și la începutul nopții și mai mult senin în restul intervalului. Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări trecătoare la munte, în special pe creste, iar noaptea pe suprafețe restrânse îndeosebi în nord și nord-vest. Temperaturile maxime se vor încadra între 18 şi 23 de grade, mai coborâte în zona litoralului spre 12…13 grade, iar cele minime între 3 şi 11 grade, ușor mai scăzute în depresiuni. In Bucuresti, vremea se va menține predominant frumoasă, iar valorile termice vor continua să crească. Cerul va fi variabil, mai mult senin în prima parte a zilei și pe parcursul nopții, iar vântul va sufla slab și moderat. Temperatura maximă va fi de 20…21 de grade, iar cea minimă de 6…7 grade.

Cum a mers Europa ca un somnambul spre dezastru  Europa dormea și nu a auzit primele freamăte. Un virus provocase o epidemie undeva în China. Niciun motiv de grijă, a transmis guvernul chinez. Și apoi o bubuitură. In noaptea de 22 ianuarie cei 11 milioane de locuitori din Wuhan au aflat că nu pot părăsi orașul și că ar trebui să stea în casă. Apoi alte orașe chinezești au fost închise. Europa a auzit bubuitura, s-a întors pe partea cealaltă și și-a continuat somnul. China e departe. Și sperieturi de pe urma unor epidemii au mai fost – SARS, febră porcină, Ebola, boala vacii nebune – dar pe aici nu s-a întâmplat mare lucru, scrie EUobserver, într-unn editorial. În 2013 istoricul Christopher Clark a publicat „Somnambulii”, o relatare despre izbucnirea primului război mondial. El argumentează că în 1914, liderii Europei n-aveau absolut nici o idee despre războiul oribil și consecințele lui groaznice pe care erau pe punctul de a le dezlănțui. Să evităm să mai mergem ca somnambulii a devenit un leitmotiv al multor discursuri ținute în Europa în ultimii ani. Nu vom merge ca somnambulii spre naționalism. Nu vom merge ca somnambulii spre încălzirea globală. Președintele Emmanuel Macron a spus-o. Cancelarul Angela Merkel a spus-o, iar apoi a zis-o și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Iar apoi Europa a mers ca somnambulul spre catastrofa pandemiei. Însă analogia aici nu este 1914, ci 1918, anul izbucnirii Gripei Spaniole. Ultima pandemie din Europa, de care uitasem. Prin urmare, Europa a eșuat. Nu cumva e o concluzie prea aspră? N-a băgat și China bețe în roate? Dar Organizația Mondială a Sănătății n-a complotat mult prea multă vreme pentru a minimaliza pericolul? N-au creat cercetătorii de la centrul Charité din Berlin primul test la nivel global pentru Covid-19 încă din ianuarie? Nu au gestionat unele țări europene criza mult mai bine decât altele? Da, toate acestea sunt adevărate, numai că, până în martie, criza forțase deja toate guvernele din Europa să facă o alegere imposibilă: să lase o mulțime de oameni să moară în colapsul sistemelor medicale sau să înghețe o mare parte a vieții publice și să provoace daune masive vieții economice a acelorași oameni. Ele au evitat un 1918, dar s-au ales în schimb cu crahul economic din 1929. Buna guvernare evită ajungerea în situația în care se impun astfel de alegeri, pentru că aceea a fost o alegere evitabilă. Cu mult mai puțin timp la dispoziție, Taiwan, Coreea de Sud și Hong Kong au controlat sau gestionat epidemia fără a suspenda mari segmente ale vieții lor economice. Covid-19 era o urgență previzibilă: experții avertizaseră despre pandemii în general și despre coronavirusuri în special în ultimele două decenii. Ultimul moment pentru a acționa a fost 22 ianuarie. Toate clopotele de alarmă ar fi trebuit să bată în toată Europa. Nu au bătut. Viața a mers mai departe. Oamenii călătoreau în China sau din China fără ca vreun stat UE să-i oprească și să-i testeze. Albert Camus a descris această atitudine în „Ciuma”: „Oricine știe că molimele au obiceiul de a se repeta în lume, și totuși, cumva, ne vine greu să credem în cele care ni se sparg în cap, căzute din seninul cerului.” Când ni s-a spart în cap, toată lumea a început să-și spele mâinile cu… nevinovăție. Guvernele din sudul Europei au spus „avem nevoie de ajutor, nu e din vina noastră”. Președintele Macron a afirmat că virusul era imprevizibil. Politicienii naționaliști au dat vina pe UE. Directorul Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor a declarat: „Nu sunt sigur că există ceva care ar fi putut preveni cu adevărat acest lucru.” Totuși, pentru a fi corecți, trebuie spus că UE a dat dovadă că la nivelul ei urgența a fost sesizată mai acut decât la cel al statelor membre. Virusul era previzibil și toate guvernele din Europa au dat greș. Ele nu au fost pregătite, ele nu au acționat la timp. Trăim totuși în democrații, iar guvernele reacționează la cele cerute de opoziție, de presă, de lobby, de organizații civice. Nimeni n-a vorbit despre pandemie. Nici un politician n-ar fi câștigat vreun vot lucrând la pregătirea pentru pandemie. Cu toții am dat greș. Folosește la ceva să vorbim despre eșec și vină? Eu cred că da. Dincolo de teamă există și multă frustrare. Oamenii întreabă de ce s-a întâmplat așa ceva. Dacă nu discutăm despre cine a greșit și unde, frustrarea nu ne va duce spre mai bine. Ne putem preface că pandemia ni s-a spart în cap căzând din seninul cerului, dar atunci nu vom învăța nimic. Cea mai evidentă necesitate o constituie acum o examinare cuprinzătoare a ce nu a mers bine – în fiecare stat membru și la nivelul UE – și o ameliorare drastică a pregătirii noastre. Vom învăța de la Coreea de Sud, Taiwan, Hong Kong și alții. Covid-19 ne-a oferit un curs intensiv despre pandemii. Toată lumea știe acum că o epidemie dintr-un colț al planetei îți poate izbi și ție ușa de perete a doua zi. 1989 versiunea II Est-europenii știu că lucrurile se pot răsturna cu susul în jos de la o zi la alta. Au trecut prin asta în 1989 și în deceniul de turbulențe economice care a urmat. În mai toată Europa de Vest această sensibilitate istorică s-a pierdut. Lucrurile au mers bine vreme de 70 de ani, deci de ce ar trebui să ne facem griji? Dar istoria se întoarce sub diverse înfățișări. Europa alunecă deja înapoi spre realitățile geostrategice ale secolului 19, fără ca mulți oameni să vorbească despre acest lucru. Dar nu toate amenințările noi sunt repetări ale trecutului. Catastrofa climatică în curs este un pericol nou…. Expertiza științifică e manipulată sau pusă la îndoială, până când e prea târziu. Există puncte critice – odată ce un sistem medical e copleșit de numărul de cazuri, mult mai mulți oameni vor muri. Criza ar putea genera în Europa de Vest sentimentul că istoria nu e un marș infinit al progresului uman. Integral: https://www.g4media.ro

Daniel P. Funeriu: Da, democrațiile occidentale au cam deraiat în ultimii 20 de ani de la ceea ce eu numesc “o cale rezonabilă”. Nu are rost să detaliez, am scris-o clar în “Disecția epocii care apune”. Consecințele le vedem azi: din decembrie până acum au reacționat de parcă ar fi fost anesteziate în fața iminenței crizei. Mulți, exasperați de asta, vor să vadă statele noastre, obișnuite cu firescul democrației, mai “cu mușchi”. Înainte de a începe în săptămânile care urmează să vă spun cum văd eu reconstrucția sistemică a democrațiilor noastre, țin să vă atrag atenția asupra unui alt fenomen în care marile puteri occidentale au eșuat și, din pricina atașamentului lor la principiile democrației au pierdut (pe moment) în fața celor care nu dau doi bani pe aceasta: China și Rusia.  Priviți politicienii pereni din România: lighioanele pesediste și tăriceniste care orice ar fi cad în picioare, prind la fiecare tură măcar un post de senator sau deputat, când nu e vorba de deputat european sau comisar. Tăriceni, Creți, Ponți, Pleșoieni, Iancu, Solomoni și zeci de alții, mai puțin vizibili dar care, când tebuie ridicată mâna în Parlament pentru slăbirea statului, răspund prezent. Iar când sunt prinși cu mâna în sac, ca prin minune scapă și de justiție. Ironic, singurul care “și-a luat-o” a fost Năstase care, culmea, a semnat intrarea în NATO. Coincidență? Tot ce se poate, omul a băgat mâna, dar deh… Ce au ei în comun? Simplu: comportamente tipice “democrațiilor” asiatice. O mână nevăzută face că de ei, ca de râie, nu ne putem scăpa.  Ce se întâmplă în cealaltă tabără, radical pro-occidentală, populată cu oameni de o calitate umană și profesională fără termeni de comparație cu lighioanele pesediste? Simplu: dispar din cercurile puterii centrale. Oameni ca Baconschi (a semnat scutul de la Deveselu, oameni buni!), Diaconescu, Fota, și, în general, toți cei pentru care drumul occidental e singurul drum, își văd cu succes de viața lor, dar nu au nicio influență asupra viitorului României. Mai priviți cum, ca prin minune, presa pro-occident dispare încetul cu încetul, cealaltă stă, bine-mersi, cu burta la soare. De ce se întâmplă asta? Simplu: pentru că prin mii de fire nevăzute, milimetru cu milimetru, tabăra pro-asiatică e susținută de sponsorii lor nevăzuți, pe când cealaltă e lăsată de izbeliște* pentru că… democrație. Iar asta nu ține cont de partidul în care sunt acei oameni. Se evaluează “la bucată”, nu la pachet.  În lunile care urmează fenomenul se va amplifica. Eu văd deja semnele: în presa aservită intereselor pro-asiatice au început să fie demolați, profilactic, toți care iau poziții radicale anti-China și anti-Rusia. Asta pentru ca nu cumva ei să mai prindă o bucată de putere, fie și un amărât de post de parlamentar. Urmăriți cu titlu de exemplu, ce i se va întâmpla în presă unui deputat tânăr, Pavel Popescu, căruia nu i se poate reproșa decât elanul său tineresc. Și, desigur, faptul că a luat poziții radicale împotriva Huawei și a Chinei (sunt convins că reptilele nemuritoare din Parlament își spuneau în bărbie “ce naiv e copilul ăsta” și așteaptă, tacticoase, să vadă cum va fi devorat.  E soluția ca democrațiile noastre, pentru a fi mai puternice și eficiente, să pună în stand-by principiile? Nu. Dar e momentul unei abordări deștepte în relațiile cu China și Rusia. Despre care… în lunile care urmează 😉 Vă dau și un mic sfat: ridicați ochii din bombeurile pantofilor când analizați situația, și căutați să înțelegeți tendințele, nu elementele izolate. * un înalt reprezentant al SUA cu care discutam în toiul crizei din 2012 îmi spunea: “We know who are the good guys and we know who are the bad guys. But we deal with the strong guys”. Atunci, în 2012, când statul a fost la 1 milimetru să se prăbușească, SUA și occidentul, totuși, nu au stat pe margine. Pentru că au înțeles, tardiv, că ceilalți nu așteaptă să vadă cine e “the strong guy”, ci își susțin oamenii să ajungă “the strong guys”. Peste ani o să vă spun și cine au fost cei trei oameni cheie grație cărora statul a rămas în picioare în 2012. Norocul nostru, chior pe alocuri, e că cei susținuți de “democrațiile” asiatice sunt niște tăntălăi. Tăntălăi șireți, totuși, tăntălai. Sursa: https://www.facebook.com

Ursul păcălind o vulpe Prin 2017, undeva pe insula Baffin, în nordul Canadei, un fotograf a surprins o imagine sfâşietoare. Un urs polar, slab ca un schelet, îngenuncheat şi singur. Fotografia a făcut imediat înconjorul lumii. National Geographic a proclamat: “Aceasta este adevărata faţă a încălzirii globale!”. Publicul a fost înspământat să afle că datorită topirii gheţurilor, urşii polari nu mai au suficientă hrană. Lumea lor, altădată albă, s-a transformat într-un deşert de piatră seacă. Asta ne aşteaptă şi pe noi. Problema este că lucrurile nu sunt exact ceea ce par. După circa un an, a început să apară şi restul poveştii. Bietul urs a fost urmărit de o echipă întreagă, care l-a găsit pe cale să îşi dea duhul. L-au ridicat, cât de cât, şi l-au filmat ca şi cum ar fi fost singur în pustietatea aceea. Şi-au dat seama că era flămând şi bolnav. Nu l-au ajutat în nici un fel, nu au chemat pe nimeni să îl eutanasieze. Nu au descoperit nimic care să ducă la concluzia că suferă din cauza “încălzirii globale”. S-au gândit însă că este o idee bună să tragă lumea pe sfoară. Iar National Geographic a adăugat un subtitlu şocant. Lipsa de onestitate a ecologiştilor radicali de a se folosi de orice pentru a-şi promova doctrina apocaliptică nu are limite. Ni se spune că gheţarii se topesc. Ni se arată fotografii. Posibil reale, cine mai ştie? Dar eu mă uit chiar acum pe un articol din… National Geographic. Măsurătorile unui gheţar din Groenlanda arată că acesta, din 2016… creşte. Foarte neconvenabil. Departe de mine să susţin că încălzirea globală nu este decât “fake-news”. Şi nici nu vreau să resping ideea că ne trebuie maşini mai puţin poluante sau ambalaje mai prietenoase cu mediul. Sunt, pe undeva, un ecologist în camuflaj. Pe vremea când eram copil, familia noastră a locuit în incinta unei fabrici. Am văzut încă de atunci, întristat, ce înseamnă deşeuri industriale. Însă ceea ce ar trebui să fie o discuţie onestă, între oameni de bună-credinţă, s-a transformat într-o păcăleală reciprocă. Sunt mobilizate personaje menite să inspire mila. Ni se pun sub ochi imagini calculate, cinic, să stârnească emoţie. Cum ar fi cele cu pescăruşi tocaţi de palele turbinelor eoliene. Este adevărat că acestea ucid păsări. Însă mai multe păsări sunt ucise de faţadele de sticlă ale cădirilor înalte. Sau de centralele pe bază de cărbune. Desigur, este legitim să ne întrebăm cum putem evita sau reduce aceste pierderi. Dar nu să ne manipulăm reciproc. În acest timp, politicienii stau ascunşi. Sau scot capul doar când au ceva aberant de spus. Prin 2008 Parlamentul a votat subvenţii şi facilităţi masive pentru producătorii de energie eoliană. În total, când schemele acestea se vor epuiza, noi vom fi plătit circa 20 de miliarde de euro. Nu era mai simplu să facem cu banii aceştia câteva centrale nucleare? Şi să eliminăm complet centralele pe cărbune şi păcură? Evident, nu. Există interese. Cum ar fi acelea legate de sindicatele minerilor. Sau de petrolul şi gazele extrase din locuri precum Rusia, importate de “băieţii deştepţi”. Da, este clar că activităţile umane au afectat grav regiuni întinse de pe glob. Când zbori pe deasupra Iranului, cât vezi cu ochii, ard focuri de la sonde şi rafinării. Însă nu îi aud pe ecologişti arătând cu degetul către aceste ţări, multe dintre ele cu regimuri dictatoriale. Problema lor, mai nou, este cu beţişoarele de urechi din supermarket-urile occidentale. Suntem expuşi zilnic la asemenenea measaje. În camerele de hotel ni se spune să reutilizăm prosoapele pentru a consuma mai puţină apă şi detergent. Pare să aibă sens. Însă un studiu recent (publicat în Journal of Hospitality and Tourism Research) a arătat că spălarea mai rară a prosoapelor şi lenjeriei, în hoteluri, duce la rufe mai murdare. Ceea ce presupune – aţi ghicit – un consum mai mare de apă şi detergenţi. Plus problemele de sănătate suplimentare. Ca să nu mai vorbim că unele firme se folosesc de acest pretext pur şi simplu pentru a reduce costurile cu forţa de muncă. Bingo! Rezultatul acestei confuzii a valorilor şi a priorităţilor este… mai multă confuzie. Nimeni nu mai înţelege nimic. Asta nu îi împiedică pe cei mai mulţi, totuşi, să aibă opinii…..a de obicei, problemele abia aşteaptă să apară. Boeing a pus pe piaţă un asemenea eco-avion, celebrul 737 Max. Noile motoare determină o altă aerodinamică, iar avionul avea tendinţa de a pierde portanţa. De aici nevoia de a scrie un program de computer care să compenseze această tendinţă. Care însă se pare că a dus la câteva accidente fatale, când piloţii au fost surprinşi de intervenţia calculatorului. Se înţelege că lobby-ul verde nu a părut deranjat un fel de aceste întâmplări. Victime necesare ale Progresului, presupun… Integral: https://www.bursa.ro

Vlad Mixich: Ne cam jucăm cu focul! Esențial pentru o strategie de exit din izolare este creșterea capacității de testare. Cu excepția Ungariei, România testează mai puțin decât toate celelalte țări UE ….„Ca să înțelegem problema, România testează astăzi de 6 ori mai puțin decât Estonia, de 4 ori mai puțin decât Slovenia și de 3 ori mai puțin decât Cehia. Ca să înțelegem dimensiunea ecartului pe care îl avem de recuperat, dacă ne comparăm cu țările puternice care sunt considerate modele în testarea pentru coronavirus, România testează astăzi de 5 ori mai puțin decât Germania. Subliniez că toate comparațiile de mai sus sunt făcute pentru teste la o mie de locuitori, pentru a diminua efectul diferențelor numărului de locuitori. Cu excepția Ungariei, România testează mai puțin decât toate celelalte țări UE”, scrie Mixich pe pagina sa de Facebook. În opinia sa, după mai mult de o lună și jumătate de la izbucnirea acestei crize de sănătate și în România, autoritățile au avut timp suficient să organizeze un program de creștere a capacității de testare (cu cele 3 elemente necesare: creșterea numărului de aparate, creșterea numărului de specialiști, creșterea numărului de spații cu circuite amenajate). „Considerând vârfurile de testare din ultimele două luni, România și-a crescut capacitatea de testare zilnică/mia de locuitori de 1,8 ori. E ok, dar nu e suficient. În vremea celei mai mari crize de sănătate publică a ultimelor decenii, ok NU e suficient”, subliniază Mixich. Integral: https://www.g4media.ro

Parlamentul a adoptat legea privind recunoașterea meritelor personalului medical implicat în lupta cu coronavirusul: Spor de 30% la salariu și pensie de urmaș pentru copiii sau părinții celor decedați  Camera Deputaților a adoptat joi inițiativa legislativă, depusă de PSD, care acordă personalului medical participant la acţiuni împotriva Covid – 19, un spor salarial de 30% pe perioada stării de urgență și vreme de trei luni după încetarea acesteia, dar și o pensie de urmaș copiilor, soților sau părinților celor care își pierd viața în lupta cu pandemia de coronavirus. Astfel, urmaşii personalului medical decedat în urma complicațiilor medicale cauzate de infectarea cu coronavirusul Covid-19 beneficiază de următoarele drepturi:

• dreptul la pensie de urmaş, în valoare de 75% din salariu, până la împlinirea vârstei de 18 ani sau, dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fară a depăşi vârsta de 26 de ani;
• dreptul la asistenţă medicală şi medicamente gratuite în cadrul reţelei sanitare a Ministerului Sănătăţii sau, după caz, ministerele cu reţea sanitară proprie, cu decontarea cheltuielilor de către acestea;
• scutirea de la plata impozitului pe terenul şi pe clădirea folosită ca domiciliu aflate în proprietate sau coproprietate.
• soţul supravieţuitor beneficiază de aceste drepturi dacă nu se recăsătoreşte.
• în cazul în care nu există urmaşi, dacă cel decedat era singurul susţinător al părinţilor săi, aceştia beneficiază de un ajutor lunar în cuantum de 50% din nivelul pensiei de urmaş
• personalul medical care execută, conduce sau coordonează misiuni şi sarcini de serviciu în condiţii de pericol deosebit, beneficiază pe perioada stării de urgenţă, instituită astfel prin decret, precum şi pentru o perioadă de 3 luni de la data încetării stării de urgenţă, de un spor de până la 30%, calculat la salariul de bază/solda de funcţie/salariul de funcţie. Integral: https://www.g4media.ro

Cine și de ce îi permite lui Streinu Cercel să sădească teamă și nesiguranță în rândul celor mai vulnerabili dintre noi?  Un lucru e clar, dincolo de neînțelegerile și neroziile care mai transpiră uneori din interiorul Grupului de Comunicare Strategică: pe termen mediu și lung avem nevoie să regândim modul în care protejăm categoriile vulnerabile, altfel decât prin propuneri tembele și măsuri ce înclină mai degrabă să încurajeze aglomerația, cum sunt cele două ore zilnice dedicate celor peste 65 de ani. Și nu doar în vremuri de pandemie. Poate mai mult decât orice categorie de vârstă, seniorii sunt și vor fi cei mai afectați de absența mobilității, de schimbarea rutinei zilnice, de restrângere a socializării, de eliminarea temporară a obiceiului de a ieși în parc și de a face puțină mișcare. Vor fi afectați, îm primul rând, psihic. Izolarea care pe de-o parte e benefică, îi face extrem de vulnerabili din nenumărate alte puncte de vedere. Nici înainte combinația singurătate + televizor în exces nu aducea mari beneficii echilibrului și sănătății mintale, cu atât mai puțin astăzi, în vremuri de angoasă și teamă. Vârstnicii, poate mai mult decât orice categorie socială, lipsesc aproape cu desăvârșire din politicile de prevenție și sănătate publică a României, deși apar în toate strategiile de sănătate. Și ca o paranteză necesară, da, din păcate, problemele încep mult mai devreme: la noi problemele de sănătate încep mult mai devreme decât în alte țări, 69% dintre românii cu vârsta cuprinsă între 45 și 62 de ani declarând că NU au o stare bună de sănătate. În timpul ăsta, țările nițel mai la vest au programe ample de implicare a celor vârstnici în tot felul de activități, locale și naționale, și continuă să inoveze, în timp ce Uniunea Europeană chiar alocă fonduri pentru genul acesta de acțiuni. E pur si simplu o plăcere să vezi ce efecte extraordinare are mișcarea asupra creierului, și a sănătății în general, mai ales în rândul celor vulnerabili. Și nu-ți trebuie studii foarte aprofundate pentru a realiza asta: e suficient să cunoști câteva persoane. Eu am avut privilegiul ăsta, în turele mele de alergare sau la concursuri. În România urbană, maximul de socializare și mișcare în vremuri normale, îl vezi manifestându-se la cozile de la instituțiile statului, în piețe, în mijloacele de transport în comun, ocazional prin parcuri și în fața blocului. De aceea, îndemn Grupul de Comunicare Strategică dar și cele două ministere, al Sănătății și al Sportului, să se consulte cu experți în politici de sănătate publică și cu asociațiile de profil în vederea elaborării unui pachet de măsuri care să ia în calcul toate aspectele ce țin de calitatea vieții. În România, sunt asociații care țintesc spre bunăstarea fizică și psihică a seniorilor ca activitate principală și pot fi stimulate să se implice în dezvoltarea rapidă a unor programe naționale de recuperare fizică și psihică după această perioadă care se va dovedi lungă și grea. Nu poți să dai o lege prin care să scoți seniorii din case să facă obligatoriu activități fizice, dar poți să-i încurajezi să rămână activi ca parte dintr-o serie de programe și stimulente integrate într-un plan național de mișcare și bunăstare psihică….Dar astea sunt visuri, pentru că, din păcate, politicile de sănătate publică nu aduc profit, nu pot fi revândute de două trei ori mai scump precum măștile sau combinezoanele cu statul român drept garant. Și tot pe linia asta mă întreb oare cui și în ce măsură a adus satisfacții marele Streinu Cercel de e îmbrățișat cu atâta ardoare de vechea clasă politică, cine se simte atât de vulnerabil încât îi permite acestui domn anchetat de DNA să pună în pericol siguranța cetățenilor români, în mod repetat? Mă gândesc aici la toate acțiunile și declarațiile lui, la ”colaborarea” cu d-na Firea, la declarațiile alarmiste, la fake-news-ul împrăștiat cu atâta inconștiență. Cine și de ce îi permite acestui domn să sădească teamă și nesiguranță în rândul celor mai vulnerabili dintre noi? Integral: https://www.digi24.ro

DOCUMENT Zeci de organizații civice și asociații de afaceri denunță lipsa de transparență din Parlament și cer ”ferm” redeschiderea comisiilor de specialitate pentru public  Reprezentanți ai mediului de afaceri și ai societății civile din România au transmis Parlamentului o scrisoare extrem de dură în care reclamă lipsa dialogului instituțional și cer redeschiderea pentru public a ședințelor comisiilor de specialitate. ”Într-o societate democratică și în special în cel mai important for legislativ al țării, Parlamentul României, dialogul este indispensabil. Dorim să atragem atenția că în clipa de față el suferă grav, nu doar din cauza restricțiilor impuse de criza COVID-19, dar și din cauza unor decizii interne, care credem că ar trebui reconsiderate”, se arată în scrisoarea consultată de G4Media.ro și trimisă lui Marcel Ciolacu și Robert Cazanciuc, președinții celor două camere ale Parlamentului. În plus, cele 35 de ONG-uri, asociații și camere de comerț cer înregistrarea ședințelor și postarea lor pe internet pentru a fi consultate de părțile interesate. ”Prin această scrisoare vă solicităm cu fermitate neîngrădirea participării reprezentanților mediului de afaceri și ai societății civile în cadrul ședințelor publice online ale comisiilor de specialitate din Parlamentul României pentru a ne putea susține punctele de vedere, astfel încât circuitul legislativ să funcționeze în continuare în baza transparenței și public, iar politicile și măsurile adoptate de către decidenții politici să fie în acord cu nevoile reale ale societății, pe baza opiniilor exprimate de toate părțile interese. Integral: https://www.g4media.ro

De ce a eșuat reforma universitară și ce se poate face – cercetătorul Virgil Iordache …. O analogie ar fi că scientistul gândeşte în 3D când ar trebuie să gândească în 45D (într-un spaţiu cu 45 de dimensiuni), adică reduce 42 de variabile despre care nu a măsurat nimic niciodată la ce ştie şi a măsurat, cele trei. Şi nu doar le reduce explicativ, acceptând că ele există, asta aş numi scientist rezonabil, ci prin reducere le neagă existența, va spune că nu există acele 42, că toată gândirea comună e naivă, libertatea o iluzie, viața metabolism, etc. Scientistul pur sânge nici măcar nu apucă să aibă o problemă epistemică, să cunoască ceva cu o modalitate greșită, fără susținere, fără întemeiere. N-ai cum să-i scoți din mentalitatea lor pentru că țin cu dinții, firesc, de propria identitate, sunt angrenați într-un mod de viață din care nu se poate ieși ușor. Omul de știință mediocru are o problemă de construire a autorității în fața altora, va apela excesiv la autoritatea externă (a zis cutare, citări şi iar citări, etc), în loc să susţină ceva din măsurătorile şi gândirea proprie discutând rezultatele proprii în comparaţie cu ale altora, aşa cum cere metoda standard ştiinţifică pentru validarea colegială. În ştiinţa serioasă este foarte greu să faci legătura între măsurători şi gândirea proprie, necesită cunoştinţe de proiectare a cercetării, o bucătărie tehnică enormă. Omul de ştiinţă mediocru a apucat să intre în pâine, în job, nu poate atrage sau nu mai crede că poate atrage resurse pentru ştiinţă, şi vrea şi el un locşor şi un pic de respect de la semenii care nu sunt oameni de ştiinţă. Poate fi recuperat prin roluri în echipe în care îi pui în valoare un aspect tehnic pe care îl ştie şi îl respecţi sincer pentru ce face. Pentru un creştin e foarte simplu, e în firea lucrurilor. Pentru excelenţii care au ajuns scientişti e de neconceput, mediocri trebuie eliminaţi din sistem. Scientistul pur sânge e un pericol social, scoate ceva de genul planului de la Institutul Balş, nu pricepe că oamenii au drepturi, ei sunt doar pacienţi pentru care el e medic şef. Tot comunismul e bazat pe scientişti care oferă legitimare. Omul de ştiinţă mediocru e un pericol social numai când sunt mulţi şi se validează unii pe alţii ca excelenţi distrugând capitalul simbolic al titlurilor, premiilor, etc. La noi omul de ştiinţă mediocru a devenit un astfel de pericol. N-ai cum să dizloci un sistem universitar dominat de oameni de ştiinţă mediocri punând la butoane un scientist, sari din lac în puţ. E nevoie de oameni de ştiinţă responsabili, cu capul pe umeri, care să înţeleagă întreg peisajul cunoaşterii, de la fizică la teologie, zonele de competenţă, funcţiile diferitelor feluri de cunoaştere, şi cum se crează structuri instituţionale care ţin sub control fenomenele sociale din domeniu, goana după bani, poziţii şi putere de care nici cei din universităţi nu sunt străini. Orice ştiință care primeşte prea multă atenție tinde spre autoritarism şi monopol epistemic, spre putere politică. Universitățile de vârf au nevoie structural, obligate prin lege, de programe “mission oriented”, transdisciplinare, de formare a resursei umane şi cercetare avansată finanțate cu 30-40% din bugetul alocat de minister. Cu asta scientiştii se vor aşeza în poziții mai rezonabile din rațiuni economice, pentru că de ei nu scăpăm, adesea sunt buni oameni de ştiinţă, dar nemulţumiţi de ce le oferă statutul de om de ştiinţă, le place prea puţin ştiinţa lor. Am spus programe transdisciplinare, dar nu mă refer la orice fel de transdisciplinaritate. Mai există categoria de oameni de ştiinţă care pot genera dificultăţi sistemice, aflaţi în opoziţie cu cei scientişti, şi anume cei care politizează ştiinţa. Dacă scientiştii ar avea o claritate ontologică, fie ea şi improprie, aceştia refuză orice claritate, totul de relativ şi de pus în discuţie. Pentru ei, ştiinţa trebuie să fie mai mult decât o descriere a obiectelor şi proceselor din diferite domenii ale lumii, cu posibilitatea apoi de a folosi în scop aplicativ în funcţie de oportunităţi cunoaştere. Lor nu le convine că lumea nu e mai bună decât este, că progresăm prea lent, că există nedreptate, etc. Lor nu le place că durează prea mult până când ştiinţa serioasă duce la un efect în schimbarea vieţii oamenilor, că politicienii uneori ignoră rezultatele ştiinţifice. Adesea nu sunt oameni de ştiinţă prea performanţi, se simt umiliţi de cei performanţi şi compensează prin activism politic. Ei cred că în fişa postului de om de ştiinţă intră şi să salveze omenirea, că omul de ştiinţă e un fel de guru, că experţii trebuie să spună cum să arate viitorul, dincolo de prognoze serioase instituţionalizate în afara cercului stric ştiinţific, au viziuni pe multe decenii, sute de ani, văd cum au văzut Marx şi Engels, doar că puţin diferit. Drept urmare, postulează că între cunoaştere ştiinţifică şi acţiune trebuie făcută o legătură directă, că toate trebuie puse la un loc, fără separări instituţionale clare, fără delimitări de responsabilităţi, fără legitimare politică democratică a ce propun pentru binele omenirii pe care îl vor ei. Vor să ajungă direct la butoane cu arderea etapelor procedurale dintr-o democraţie şi numesc asta o abordare dincolo de disciplinele ştiinţifice, un mod nou de a face ştiinţă, o ştiinţă transdisciplinară, fără discipline. Ce rost are să mănânci felul 1 (cercetare fundamentală), felul 2 (cercetare aplicativă) şi desert (asistarea deciziilor), cu tacâmuri şi farfurii diferite, cu şerveţel, etc, când poţi să le amesteci de la început într-un castron mai mare şi să ai un singur fel, pentru că oricum vor fi aşa şi şi în stomac ? E mai bine aşa, pentru că şi digestia are loc mai repede, că să urmăm pe Mark Twain din cartea sa despre Hucklebery Finn.Integral: https://www.g4media.ro

Compania Municipală Dezvoltare Durabilă înființată de Gabriela Firea s-a apucat să facă PUZ-uri pentru rechinii imobiliari: blocuri de 8 etaje în zona protejată 11 Iunie, peste clădirea Clubului Fabrica Compania Municipală Dezvoltare Durabilă înființată la propunerea primarului general Gabriela Firea s-a apucat să facă Planuri Urbanistice Zonale pentru privați, prin care cere derogări de la regulamentul de urbanism. Este vorba despre un PUZ prin care se dorește construirea unor blocuri de 8 etaje, pe strada 11 Iunie, în incinta fostei fabrici de ciorapi și tricotaje Apollo, unde se află clubul Fabrica, o clădire superbă de cărămidă, construită înainte de anul 1900. Strada 11 Iunie este zonă protejată, regimul de înălțime maxim permis fiind de 16 metri, iar blocurile de 8 etaje vor avea 34 de metri. În plus, pentru clădirea fabricii este depusă la Direcția de Cultură a Municipiului București o cerere de clasare. PUZ-ul a primit deja aviz de la Primăria Capitalei, urmând a fi supus aprobării Consiliului General. Potrivit unui Plan Urbanistic Zonal aflat în dezbatere publică pe site-ul Primăriei Capitalei, pe un teren de 5.150 mp, pe intrarea Ovidiu nr. 6, în incinta fostei fabrici de ciorapi și tricotaje Apollo, se dorește construirea unui ansamblu de clădiri cu funcțiuni mixte (locuințe, birouri, comerț), cu înălțimi cuprinse între 4 etaje și 8 etaje. Beneficiarul proiectului este firma Imobiliara Gramont, iar elaboratorul Compania Municipală Dezvoltare Durabilă. Proiectul a primit deja aviz de la Primăria Capitalei, iar după ce trece perioada de dezbatere publică va fi supus aprobării Consiliului General. Terenul face parte din zona protejată 11 Iunie, preponderent cu clădiri de 1/2 etaje, construite în urmă cu peste 100 de ani. Pe strada Gramont nr. 38, lipit de acest teren, firma Imobiliara Gramont a mai construit o clădire cu 8 etaje, dar nu este clar cum a fost posibil acest lucru, în 2013 Primăria Capitalei eliberând o autorizație de construire pentru locuințe la această adresă (Autorizație 438/19.07.2013). Din istoricul Google maps reiese însă că imobilul a fost construit înainte de această dată. În avizul de urbanism dat de municipalitate pentru noul proiect se arată că indicatorii urbanistici pentru zona protejată au fost depășiți de această clădire….. Imobilul face parte din patrimoniul industrial al orașului, primele corpuri fiind edificate între 1895-1899, iar restul în perioada 1899-1911. Potrivit planurilor Bucureștiului de la 1911 imobilul ar fi aparținut lui Oprea Soare, important comerciant de cherestea, comanditarul reședinței realizate de arh. Petre Antonescu, azi monument istoric din str. Bordea Poenaru, București. Imobilul este și un exemplu de bună practică pentru reintegrarea patrimoniului industrial în oraș. Integral: https://www.hotnews.ro

S-au mișcat rapid. Pe OLX se găsesc deja pașapoarte de sănătate pentru Grecia  La nici câteva ore după ce Grecia a anunțat că ia în calcul primirea de turiști străini în baza unui „pașaport de sănătate” pe popularul site OLX au apărut deja de vânzare astfel de obiecte. Avantajul principal e că un astfel de pașaport costă, în medie, doar 5 de lei, spre deosebire de cât ar costa în mod oficial aproape dublu având în vedere cât costă un test de Covid-19 tot pe OLX. Tot ce trebuie să facă utilizatorul este să trimită o poză sau un desen cu el, plus grupa sanguină, iar pașaportul va fi printat cu datele biometrice necesare. Pe acesta scrie în mai multe limbi de circulație internațională că este sănătos tun. Integral: https://www.timesnewroman.ro

Buna dimineata intr-o zi de joi, 23 aprilie! În cea mai mare parte a ţãrii, valorile termice se vor menţine uşor mai scãzute comparativ cu mediile multianuale. Cerul va fi mai mult senin dimineaţa şi noaptea, dar va prezenta unele înnorãri dupã-amiaza şi seara, când la munte cu totul izolat vor fi posibile precipitaţii slabe, mixte şi de scurtã duratã. Vântul va sufla slab şi moderat, trecãtor cu unele intensificãri în sudul Banatului. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 11 şi 20 de grade, iar cele minime între -4 şi 7 grade, uşor mai ridicate pe litoral şi în Dealurile de Vest. În depresiuni şi izolat în restul teritoriului se va produce brumã. In Bucuresti, cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab până la moderat. Valorile termice se vor situa ușor sub mediile multianuale, astfel maxima va fi de 17…18 grade, iar minima de 3…5 grade.

Programul “Vacanta Mare”, asumat de conducerea Institutului Matei Bals: Nu inteleg de ce se face atata scandal!  Un document de 9 pagini intitulat “Programul VACANTA MARE de prevenire a imbolnavirilor cu SARS-CoV-2/COVID 19”, cu antetul Institutului National de Boli Infectioase Prof. Dr. Matei Bals, a creat mari controverse dupa ce a aparut in spatiul public si chiar si presedintele Klaus Iohannis a combatut public una dintre masuri, cea care viza varstnicii, numind-o “aberanta” si “totalitarista”. Cu toate acestea, in mai bine de 24 de ore de la aparitia in spatiul public, nimeni nu a spus clar ce e cu acest proiect. Ziare.com l-a intrebat direct pe dr. Catalin Apostolescu, purtatorul de cuvant al Institutului Matei Bals, si astfel am aflat ca acel document a fost unul dintre punctele de plecare pentru masurile pe care cu totii le respectam astazi. “Este un draft de lucru de acum doua luni de zile. A fost intocmit in cadrul Institutului, dar v-am spus, in februarie, si a fost un draft. Pe baza acestui draft si pe baza altor propuneri s-a construit, ca sa zic asa, metodologia de lucru care a fost dupa aceea pusa in vigoare”, a raspuns oficialul. Intrebat daca Institutul isi asuma propunerile, dr. Apostolescu a raspuns ferm: “Nu, Institutul le-a facut, nu ca si le asuma“. Dupa care a continuat sa explice ce este un draft de lucru. “Dar ele au fost niste propuneri, care au fost supuse unor discutii si din care a rezultat altceva. Intelegeti? Dvs. cand va apucati de un proiect va scrieti pe hartie 5-10-15 idei, nu? Si dupa aceea le dezvoltati si le confruntati cu realitatea si vedeti ce iese. Asta este aceasta chestie, nu este nimic altceva”, ne-a mai spus medicul. Intrebat cine anume a participat la intocmirea draftului si daca a fost format la nivelul Institutului un grup de lucru pentru asta, am aflat ca majoritatea celor din conducerea institutiei sunt autorii Programului Vacanta Mare. “Evident ca au fost mai multi, cam tot ce este in conducerea Institutului acum: si profesorul Streinu, si eu, si doctorita Benea (Benea Elisabeta, n.red.), suntem multi care am lucrat la diverse proiecte care s-au confruntat, s-au negociat si pana la urma a iesit altceva, asta nu e decat o chestie intermediara, nu inteleg de ce se face atata scandal de el. Nici nu mai este valabil, v-am spus, e de acum doua luni de zile, in doua luni de zile s-au schimbat multe lucruri”, a conchis dr. Apostolescu, purtatorul de cuvant al Institutului Matei Bals. Motivul pentru care “se face atata scandal” este ca masurile din acel program, pe care le-au imaginat oameni care si acum se afla in pozitii de decizie in gestionarea pandemiei de coronavirus din tara noastra, ar fi urmat sa transforme Romania intr-o colonie de robotei, carora, la final, li se stergea si memoria. Integral: http://www.ziare.com

Apel public al magistraților: CSM să iasă și să apere independența sistemului judiciar în raport cu declarațiile recente lansate de Raed Arafat și Adrian Streinu-Cercel  Forumul Judecătorilor din România și Inițiativa pentru Justiție lansează un apel public, solicitând Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să apere independența sistemului judiciar în raport cu declarațiile recente ale șefului Departamentului pentru Situații de Uregnță, secretarul de stat, Raed Arafat, și profesorului dr. Adrian Streinu-Cercel. Nemulțumirea magistraților se leagă de intervenția publică a celor doi lideri care au insinuat că managerii de spitale nu trebuie trași la răspundere pentru maniera în care au făcut achizițiile materialelor sanitare, având în vedere că traversăm o criză provocată de epidemia de Coronavirus, România fiind sub „stare de urgență”. „Instituirea stării de urgență nu înseamnă și stabilirea unei stări de impunitate față de faptele de corupție sau alte fapte penale în legătură cu achizițiile de echipamente medicale”, avertizează însă Forumul Judecătorilor din România și Inițiativa pentru Justiție. Mai jos, pe larg, apelul lansat de cele două structuri reprezentative pentru justiția din România:  „Comisia de la Veneția a statuat constant că: și în cele mai deosebite stări de urgență, domnia legii trebuie să prevaleze”.^[1]  De asemenea, Declarația de la Geneva, adoptată de Congresul Mondial al Comisiei Internaționale a Juriștilor, a constatat că „rolul justiției și al profesiilor juridice este esențial în salvgardarea drepturilor omului și a statului de drept în perioade de criză, inclusiv atunci când se declară stare de urgență. Sistemul judiciar are un rol esențial în controlul celorlalte puteri ale statului și se asigură că orice legi și măsuri adoptate în perioada de criză respectă statul de drept, drepturile omului și, dacă este cazul, dreptul umanitar internațional. În perioadele de criză, principiul controlului judecătoresc asupra celorlalte puteri ale statului este indispensabil funcționării efective a statului de drept. Judecătorii trebuie să îşi menţină autoritatea în scopul exercitării competenței lor, în calitate de arbitri finali, de a asigura aplicarea legii. Însuși sistemul judiciar trebuie să aibă singur capacitatea de a decide asupra atributului jurisdicţional și a competenței de a se pronunța într-o cauză” (pct. 1 al Declaraţiei). În același registru, GRECO (Grupul de state împotriva corupţiei) a avertizat, la 21.04.2020, asupra riscurilor crescute de corupţie în contextul urgenţei sanitare provocate de pandemia de COVID-19, arătând că sectorul sănătății este expus îndeosebi din cauza urgenței necesităților imediate de echipamente medicale și a simplificării regulilor referitoare la achizițiile publice, a serviciilor medicale supraîncărcate și a personalului medical surmenat, corupția putând exista sub diverse forme: mită în serviciile conexe sectorului medical, conflicte de interese, rolul lobby-ului în cercetarea și dezvoltarea unor noi produse, dar și comercializarea produselor medicale contrafăcute. GRECO a invitat autoritățile centrale, regionale și locale la maximum de transparență în deciziile lor (”nu trebuie să permitem COVID-19 să compromită valorile și standardele noastre, inclusiv transparența și responsabilitatea”), amintind că deciziile trebuie să poată fi supuse controlului și să fie responsabile.[2] În acest context, declarațiile unor reprezentanți oficiali ai statului român sau ai entităților publice implicate în demersurile de combatere a actualei pandemii, de natură a pune presiune asupra activității procurorilor în aspecte vizând eventuale cercetări judiciare asupra achizițiilor publice realizate în această perioadă, precum și a judecătorilor, cu ocazia soluționării unor asemenea dosare, sunt nepotrivite și pot afecta independența sistemului judiciar Integral: https://www.g4media.ro

Declarațiile lui Streinu-Cercel amenință Guvernul Orban cu „vacanța” Este a treia oară în decurs de nici două luni când dr. Adrian Streinu-Cercel – director de institut național de boli infecțioase, deci om de bază în gestionarea crizei provocate de pandemia de Coronavirus – anunță măsuri controversate sau face declarații în același registru, care se repercutează asupra imaginii întregului Guvern. Și, implicit, a PNL. După relaxarea măsurilor de distanțare socială, conform unui plan pentru răspândirea epidemiei de Coronavirus – document ce poartă antetul Institutului de Boli Infecțioase „Matei Balș”, condus de dr. Adrian Streinu-Cercel – bătrânii de peste 65 de ani ar urma să intre în „Vacanța mare” – numele, inept și el, proiectului care prevede această măsură aberantă. Mai precis, conform acestui plan, bătrânii cu vârste de peste 65 de ani ar trebui izolați total la domiciliu, timp de trei luni, sau chiar despărțiți obligatoriu de familiile lor și izolați în centre ori hoteluri rechiziționate de stat. Adică, segregați pe criterii de vârstă. O idee nu doar absurdă, neconstituțională, ci și ticăloasă, amintind de practici naziste….. Declarația privind izolarea bătrânilor nu este prima ieșire în decorul pandemic a dr. Streinu-Cercel. La scurt timp după debutul crizei Coronavirus, împreună cu primarul Capitalei, Gabriela Firea, acesta venea cu un plan de testare pentru Coronavirus, pe model door-to-door, a tuturor bucureștenilor. Ideea aceasta – nefezabilă din cauza deficitului de testere și care, în forma în care fusese gândit planul și cu logistica aflată la dispoziție, ar fi expus unui risc major de infectare cadrele medicale –a fost decontată de fostul ministru al Sănătății, Victor Costache – care a și plătit cu funcția după ce și-a asumat planul specialistului Streinu-Cercel și al „specialistei” în politici de sănătate Gabriela Firea, anunțându-l la televiziuni. Planul a fost contestat de premierul Ludovic Orban și blocat de următorul ministru al Sănătății, Nelu Tătar, dar în mentalul colectiv rateul acesta va rămâne, probabil, legat nu de numele inițiatorului, Streinu-Cercel, ci de cel al Cabinetului liberal Orban. A urmat apoi, la foarte scurt timp, o altă declarație controversată a directorului Institutului „Matei Balș”. Adrian Streinu-Cercel invoca, la Antena 3, necesitatea imunității pentru achizițiile de materiale medicale făcute în această perioadă: mai precis, dorea un „cadru normativ care să stipuleze că nimeni nu va avea voie să se atingă de noi”, anticipând că, după pandemie, „or să ne tragă de mânecă pentru cum am realizat achizițiile”. O declarație care este de natură să genereze suspiciuni în privința achizițiilor de materiale sanitare care se fac acum. Fiind perceput drept un apropiat al PSD – ca o paranteză, în primăvara lui 2018, pacienții Institutului „Matei Balș” au semnalat presei că mâncarea le-a fost servită în farfurii inscripționate cu sigla PSD și cu îndemnuri electorale – , nu e clar dacă măsurile și declarațiile domnului Streinu-Cercel sunt gafe sau curse întinse Guvernului liberal – care, previzibil, va răspunde electoral pentru gestionarea crizei pandemiei. Nu ar fi exclus, așadar, ca prin astfel de ieșiri în decor, autorul aberantului proiect „Vacanța mare” să încerce să „ajute” Cabinetul Orban și PNL să intre în vacanță. O vacanță mare cât o legislatură. Integral: https://putereaacincea.ro

Marea problemă a comunicării guvernanților cu guvernații  În ultimii ani ai socialismului dinastic, fostul dictator al României, Nicolae Ceaușescu, era înnebunit de gândul de a salva ceea ce spera el că ar mai putut fi salvat. Plănuia adoptarea unor măsuri draconice împotriva populației. De pildă, se gândea să îi mute pe toți vârstnicii, bătrânii, pensionarii, socotiți inutili, în sate, acolo unde plănuia să îi oblige să ia parte la muncile agricole, intenționa ca tot restul populației rămase în orașe să mănânce la așa-numitele circuri ale foamei pe care nomenklatura de partid primise ordin să le numească cinic cantine-restaurant. Când am citit luni după-amiază condamnabilul, scandalosul plan pe care a avut neobrăzarea să îl propună autorităților , recurgând pe alocuri chiar la limbajul colocvial, directorul Institutului de Boli Infecțioase, dl. Adrian Streinu-Cercel, care nu e tocmai oricine, ci ditamai profesor universitar și socotit o somitate în domeniul bolilor infecțioase, mi-am amintit dementul plan al lui Nicolae Ceaușescu. Gândul m-a dus automat și la istoria cumplită, îngrozitoare a acelui Arbeit Macht Frei de la intrarea în lagărele naziste, mai ales în momentul în care am aflat cu stupoare că respectivul plan se cheamă –incredibil!- Vacanța Mare. Mi-am amintit de toate acele cărți și studii de specialitate care susțin că nazismul și fascismul sunt două religii seculare aflate într-o relație de inter-condiționalitate. Sunt, cum spunea undeva Pierre Chaunu, gemeni heterozigoți. Preț de câteva ore am tot sperat să ni se spună la televiziuni că planul doctorului Streinu-Cercel este un fake. O glumă proastă. Dar nu. Televiziunea Digi 24 ne-a informat că a luat legătură cu profesorul Streinu-Cercel care, după câteva ezitări și bâlbe, și-a asumat paternitatea producției cu pricina. Că nu era vorba despre cine știe ce lucrătură malefică a Opoziției, deși dl. Streinu-Cercel este socotit ca un simpatizant al PSD, în vreme de profesorul Alexandru Rafila este mai degrabă asociat cu PNL-ul, a dovedit-o faptul că Grupul de Comunicare Strategică, cel având în frunte Sfânta Treime, Vela, Dospescu, Arafat, a socotit necesar să dea un comunicat menit să respingă ideile profesorului Cercel, să le comenteze și să încerce să aleagă grâul de neghină. Interpretarea de texte în care s-a angajat respectivul Grup a făcut, cred, mai mult rău decât bine.Să ne mai mire că vrea să se folosească de ea d’alde Călin Popescu-Tăriceanu care se gândește că am avea nevoie de o moțiune de cenzură? De unde, nu e nici Dumnezeu nu cere, iar dl. Tăriceanu nu mai e decât o umbră. Util era să se dea doar o dezmințire, formulată în cei mai categorici termeni cu putință și nu să se purceadă la analize. Prost gândite și inabil formulate. Fiindcă astfel s-a alimentat ideea că imbecilitatea iscată de un moment de rătăcire a minții profesorului Cercel are rolul unui balon de încercare. Adică. Populației i se prezintă o variantă de lucru ce conține măsuri înspăimântătoare pentru ca, mai apoi, să se aducă în discuție și să se impună o variantă a acestora mult mai relaxată. Am spus și scris în nenumărate rânduri. Nu sunt un fan al felului în care înțelege să guverneze PNL. Am acumulat din noiembrie și până astăzi dezamăgiri nenumărate. Nu îmi place defel că guvernanții vorbesc pe mai multe voci. Nu mi se pare deloc în folosul țării și al administrării situației complicate a acestor vremuri că, după cât se pare, a intervenit o falie între președinte, premier și câțiva dintre membrii guvernului. Nu cred că dl. Ludovic Orban ar fi tocmai infailibil. Domnia-sa și-a dovedit clar limitele în situația actuală. Sunt cum nu se poate mai convins că premierul, care este deopotrivă președintele PNL, nu a exclus nici o clipă din acțiunile sale calculele politice. Dar cum-necum, dacă luăm drept bune cifrele oficiale, pare-se că, până astăzi, am trecut mult mai bine decât au trecut alții prin teribila încercare reprezentată de lupta cu COVID-19. Toate acele măsuri denumite a fi de distanțare socială și-au dovedit, în bună, în foarte bună măsură eficiența. Cred,însă, că trebuie să ne preocupe deopotrivă criza medicală cât și iminența crizei economice. Nu se va putea să stăm la infinit în case. Sau în șomaj tehnic. Trebuie gândite și puse în practică măsuri de relansare. Pentru guvernanți se anunță zile din ce în ce mai dificile. Coarda răbdării populației pare a fi întinsă deja la maximum.Integral: http://www.contributors.ro

Pandemia, România şi starea de urgenţă : în căutarea echilibrului Pe măsură ce România înaintează în a doua lună consecutivă de stare de urgenţă, visul unui interval paradisiac de linişte şi de siguranţă, petrecut în sânul iubitor al celor dragi, lucrând online şi delectaţi de streaming-ul fără de sfârşit al internetului, lasă loc realităţii punctate de explozii ale infracţionalităţii şi dominate de anxietatea colectivă. Imaginea de poster publicitar a dispărut: în spatele ei nu se află decât un stat lipsit de imaginaţie, ineficient şi cu reflexele cleptocratice intacte. Starea de urgenţă nu este, aşa cum am mai scris, decât o hârtie de turnesol. Instaurată, ea se poate dovedi utilă doar dacă protejează echilibrul pe care dezordinea şi pandemia îl ameninţă. În măsura în care aceste criterii elementare de eficienţă instituţională nu sunt atinse, starea de urgenţă nu face decât să anestezieze societatea şi să provoace un blocaj din care se alimentează tensiunile. Statul român, nereformat, ezitant şi inept, a ales să privească starea de urgenţă ca pe un alibi al propriei sale inacţiuni .Criza de adâncime care îi minează autoritatea este provocată de un regim de guvernare prelungit de decenii. Elitele politice autohtone sunt confruntate cu un test care le dovedeşte neputinţa. Lipsa de imaginaţie intelectuală este întrecută doar de lăcomia lor iresponsabilă. În egală măsură, statul român este pregătit să atace, direct şi frontal, libertăţile cetăţenilor săi. Planurile naziste de segregare a populaţiei pe criterii de vârstă sunt indiciul unui apetit de control şi de intruziune care ne poate fi fatal. În absenţa unor politici responsabile şi transparente, variantele de inginerie socială sunt vehiculate ca şi cum cetăţenii ar fi o materie amorfă ce aşteaptă să fie remodelată. Criza din România este una politică. Ea traduce impasul în care se află nu doar statul, ci şi o societate cangrenată de demagogie şi infantilizată de televiziuni. Isteria digitală din România, cu a sa teribilă cacofonie, este reflectarea unui eşec de proporţii, acela de a construi o comunitate civică funcţională. Reţelele sociale sunt subtitutul grotesc al unui spaţiu autentic de dezbatere asupra viitorului naţiunii….. Regăsirea echilibrului înseamnă, în cele din urmă, organizarea speranţei capabile să ofere o alternativă la încremenire şi la colaps social. Starea de urgenţă este un interval tranzitoriu. Ce se va afla dincolo de ea depinde de efortul celor care refuză să renunţe la libertate şi la liberul lor arbitru. Responsabilitatea individuală devine liantul ce dă naştere responsabilităţii colective. Starea de urgenţă nu suspendă nici dreptul la critică, după cum nu oferă o sferă ilimitată de acţiune autorităţii. Scopul stării de urgenţă este acela de a pregăti ziua de mâine, o zi în care ordinea libertăţii individuale să fie intactă şi funcţională. Iar când acea zi va veni, reformarea statului nu va mai putea fi întârziată. Schimbarea acestui stat devine o condiţie obligatorie a supravieţuirii noastre. Integral: https://putereaacincea.ro

Acord fără precedent în lupta împotriva COVID-19: Cei 6 giganți farma de pe piața produselor din plasmă își dau mâna pentru a dezvolta împreună un posibil tratament, fără branding  Cei 6 lideri mondiali ai produselor din plasmă – Takeda, CLS Behring, Biotest, BPL, LFB și Octapharma – anunță un acord fără precedent în lupta împotriva COVID-19: cei 6 giganți farma și-au dat mâna în încercarea de a dezvolta un posibil tratament împotriva coronavirusului, derivat din plasmă umană. Cele 6 companii vor începe în cel mai scurt timp să testeze dezvoltarea unui medicament bazat pe imunoglobulină hiperimună policlonală anti-SARS-CoV-2, fără branding, care ar putea avea potențialul de a trata persoanele cu complicații severe în urma contactării virusului COVID-19. Dezvoltarea acestui tip de medicament necesită donații de cantități mari de plasmă de la persoanele care s-au recuperat complet după contactarea COVID-19 și al căror sânge conține anticorpii ce pot lupta împotriva virusului. Odată colectată, plasma va fi transportată către centrele de procesare unde va începe procesul de inactivare a virusului în 3 etape și purificare înaintea introducerii sale în produsul finit. “Este mai important ca niciodată să conștientizăm importanța disponibilității plasmei și a centrelor de colectare naționale pentru a putea continua să producem tratamente vitale pentru pacienții din România. Nu există niciun substitut pentru plasmă, însă am încredere că experiența noastră ne va ajuta să furnizăm soluții inovatoare la nivel local. Takeda are o experiență de peste 50 de ani în cercetare și inovație pentru tratamentele derivate din plasmă”, afirmă Dominika Kovacs, country manager al Takeda România.”Liderii trebuie să conducă în timpul acestei perioade marcate de incertitudine. Nu există niciun dubiu asupra faptului că resimțim cu toții impactul virusului COVID-19″, arată BillMezzanotte, Vice-Președinte și Șeful departamentului de cercetare al CLS Behring. “Acest efort are scopul de a accelera identificarea unui tratament scalabil și sustenabil în tratarea pacienților care au contactat virusul COVID-19. Pe lângă unificarea resurselor la nivelul industriei, vom colabora cu guvernele și mediul academic pentru a iniția o serie de activități esențiale precum testarea clinică. Este cel mai eficient mod de a depăși aceste momente agitate pentru toți stakeholderii”, a adăugat acesta. Această colaborare va stimula expertiza tuturor companiilor implicate și va armoniza eforturile dezvoltate până în prezent de către fiecare dintre ele. Experți din partea fiecărei companii vor începe să colaboreze pentru colectarea plasmei, dezvoltarea studiilor clinice și fabricarea tratamentului. Alianța este deschisă și altor companii și instituții care vor să se alăture acestui efort comun, anunță cele 6 companii farma. Și România începe recoltarea de plasmă de la pacienții vindecați, pentru a trata bolnavii de coronavirus  Pacienții români infectați cu noul coronavirus ar urma să poată fi tratați și cu plasmă recoltată de la pacienții vindecați, care teoretic au dezvoltat anticorpi. Plasma ar urma să fie recoltată de la donatori voluntari din rândul celor vindecați. Ordinul de ministru prin care se stabilieşte protocolul de recoltare de plasmă umană de la pacienţii vindecaţi de COVID-19 va fi semnat astăzi, a anunțat ministrul Sănătății, Nelu Tătaru. Ca și alte tipuri de tratament pentru coronavirus, și acesta este încă în faza de studiu, a subliniat ministrul Sănătății, Nelu Tătaru: “Pentru plasmafereză trebuie două protocoale, trebuie protocol de recoltare, pentru care deja este stabilit la INHT şi dăm Ordin de Ministru, iar pentru tratament încă este la nivel de studiu şi o să trebuiască să obţinem un aviz de la Comisia de ATI, Comisia de patologie şi Comisia de Boli Infecţioase, că se va face sub formă de studiu, nefiind în ţara noastră până acum acest tip de tratament”, a declarat Nelu Tătaru, citat de Mediafax. Două echipamente de recoltare a plasmei au fost instalate la Bucureşti şi la Iaşi, iar un al treilea va fi instalat în curând la Timișoara. Cele 3 echipamente au fost donate de o firmă privată, în urma unui acord cu Ministerul Sănătăţii. Integral: https://www.hotnews.ro

Daniel P. Funeriu: Dragi prieteni din umanioare, vă iubesc, vă citesc cu drag, vă admir, încerc pe cât pot să mă ridic la nivelul erudiției voastre, dar vă rog din suflet, STOP! Opriți-vă din a distribui toate tâmpeniile despre virusake, vă rog eu nu vă mai faceți de râs! Mă exasperează aroganța voastră, atât de necaracteristică! M-ați văzut pe mine sau vreun confrate din științe dure că ne-am fi băgat să distribuim articole despre nușce aprinsă polemică din umanioare?  Am avut privilegiul să copilăresc și să cunosc în viața adultă o panoplie de umaniști remarcabili, la al căror nivel nici nu pot să visez că voi ajunge vreodată. Nu mă pun să arunc cu nume aici, dar luați în considerare că eu însumi provin dintr-o astfel de familie, de umaniști, nimic din jurul meu nu indica un drum în științe dure și de la 3 ani am învățat să fiu smerit în fața oceanului cunoașterii omenești și universului de mistere pe care mintea noastră nu le-a pătruns încă. M-am îndrăgostit de chimie târziu, grație unor profesori remarcabili (Crâsnic, Putnoki, Chiriac, Pârlea și alții). Vecinii Dana Motreanu și Dutescu Razvan știu cum realmente am aruncat balconul în aer, cu mare noroc am scăpat. Dar divaghez… pentru că… ce vreau să spun: de când cu virusake am sesizat o deranjantă și surprinzătoare atitudine a unor intelectuali umaniști rasați care insistă cu o tenacitate care frizează absurdul cu anumite aspecte legate de apariția virusului.  Știu ei sigur, pentru au citit o chestie științifică, că virusul a fost făcut de un chinez nașpa sau, cel puțin, a scăpat din laborator pentru că nu știau comuniștii ăia cretini și mizerabili să lucreze cu virusuri,  Tu, mizând pe faptul că sunt intelectuali rasați și cu un discernământ avansat, citești ”probele”, îți dai seama că sunt aberante în exact 5 minute, la fel cum un matematician știe că dacă nu se verifică teorema lui Pitagora triunghiul nu are cum să fie dreptunghic, Încerci să le spui, eventual să le explici pe înțelesul lor, dar răbdarea lor durează exact 20 de secunde dacă ai noroc, după care vine un torent de ”contrargumente” gen ”hai că doar ăla care spune a luat Nobelul” (da, dar are, totuși, 87 de ani și de ani buni toată lumea știe că e gaga rău), ”e 90% similar cu nuștiuce, deci sigur e identic” (da frate, tu și pisica ta aveți fix 90% similitudine genetică și sunteți, totuși, puțin diferiți), ”știința nu poate explica tot” (suuuure, bine că poți tu), ”lasă că știm noi cum e la comuniști”, așa, și ce are asta cu datele științifice reci? Și câte și mai câte, premiul cel mare fiind pentru ”dar demonstrează tu că nu e așa”… Îmi vine să le spun, așa cum spunea un inspirat cititor: știai că există pisici invizibile cu capul cubic și coada de 10 m? Nu crezi? Atunci demonstrează că nu e adevărat… Dragi prieteni, sunteți porniți rău pe China, mai bine zis pe Partidul Comunist Chinez și vă înțeleg, la fel de pornit sunt și eu. Având și ceva mai multe inside info, cred că sunt și mai pornit ca voi. Dar, dacă vreți să nu vă decredibilizați, atacați pe palierul proastei gestionări a situației, nu pe apariția virusului pentru că, astfel, faceți fix jocul lor: când se va fi umflat suficient fake newsul cu ”made in a laboratory in China” vor veni cu o avalanșă de date și PR care vor demonstra contrariul (care e deja acceptat de întreaga comunitate) și veți rămâne cu buzele umflate și siturile obscure și nobeliștii senili… Și dacă avem ghinion s-ar putea să se enerveze rău că nu luăm Huawei și să bage bani grei în cretinismul cu ”5G îl aduce pe virusake” și să nu mai putem să facem 5G pentru că vor fi suficienți cretini care să îmbrace vreo vestă verde și să facă revoluție. Dragii mei, știți ce e mișto în științele dure? Că ele nu mint și nu sunt interpretabile pentru că: -știu cu precizie ceea ce știu, -știu cu tot atât de multă precizie ceea ce nu știu și -știu cu exactitate ce este în zona gri, unde avem indicații că este într-un fel dar nu suntem siguri. În concluzie, pliz, satisfaceți-vă nevoia de a ataca China acolo unde este atacabilă, așteptați un pic și lăsați-i pe cei a căror meserie e biochimia și biologia celulară să elucideze toate detaliile și nu vă mai inflamați și distribuiți orice chestie pe care vi se pare că o înțelegeți. Pentru că voi sunteți deștepți și vă schimbați ușor părerea în fața argumentelor, dar cei care vă citesc poate nu sunt chiar așa de maleabili intelectual ca voi și, odată băgată în cap o chestie falsă, cu greu și-o mai scot. Gen… ”nu iese fum fără foc”. (Guess what? Iese. Și încă spectaculos, dacă pui azot lichid sau gheață carbonică în apă.) Ah, era să uit: se pare că ”hydroxychloroquine” nu funcționează, ba chiar te ajută să mori mai repede. Un studiu arată că 28% din cei care au luat au murit față de doar 11% din cei care nu au luat. Riscul să ajungi la ventilator e identic cu al celor care nu au luat, dar daca e luată în combinație cu azithromicină scade puțin riscul să ajungi la ventilator. Sigur, e doar un prim studiu, pe 368 de pacienți (link în comentarii) și trebuie încă privit cu rezerve. Are și acest studiu problemuțe, este cu cazuri a posteriori, nu specifică dacă medicamentul a fost administrat devreme sau tardiv în evoluția bolii (Raoult l-a administrat devreme), dar nu uitați că în Franța familiile pacienților aproape că luau medicii la bătaie dacă nu dădeau ”hydroxychloroquine” pacienților. Așa că iată ce poate face ”părerea” când vine vorba de știință… Vă rog eu, nu mai fiți aroganți. Sursa: https://www.facebook.com

Frica de foametea de mâine. Cât este de justificată? O posibilă criză alimentară la nivel global care să urmeze actualei crize sanitare a apărut ca știre pe canalele media din România în ultimele săptămâni. Teama că „vom muri de foame în trei luni” este intens discutată în social media și a fost alimentată chiar de Executivul român, care a adoptat o ordonanță militară prin care interzicea exportul pentru produsele de primă necesitate, de la cereale, la ulei și zahăr.  Ordonanța militară nr. 8, apărută în Monitorul Oficial în 10 aprilie, a fost amendată o săptămână mai târziu, prin Ordonanța militară nr. 9. Ministrul de Interne, Marcel Vela, a declarat atunci că Guvernul intenționase să refacă stocurile de cereale din rezerva de stat și de aceea a recurs la interzicerea exportului.  Dar acea săptămână, între 10 și 17 aprilie 2020, în care Ordonanța 8 a produs efecte, a lăsat piața cu sechele, din cauză că legislația cu privire la exportul grâului românesc a fost neclară, suspendând contracte în curs de derulare, spun specialiști din industria alimentară. Prețul cerealelor ar fi scăzut pe piața internă cu până la 20%, iar o felie importantă din piața externă, cum sunt importatorii tradiționali ai grâului românesc din Orientul Apropiat, ar fi fost pierdută în favoarea altor jucători, cum este Rusia. …. O poveste cu știri interpretate greșit Cât despre perspectiva crizei de alimente, niciun decident nu poate răspunde cu certitudine dacă și când se va declanșa. Un singur lucru este evident: informația de avertizare a pornit de la niște oficiali al Organizației Națiunilor Unite, citați în presa internațională.  Numai că mesajul acestora a fost deformat în România. O parte dintre publicațiile naționale citează o analiză Bloomberg, care pleacă, de fapt, tocmai de la decizia de interzicere a exportului în România – aflată în primii trei mari exportatori de cereale din Europa. …. Ce transmisese, de fapt, ONU prin vocea economistului-șef Maximo Torero era că cel mai mare rău care se poate face în acest moment sunt tocmai  măsurile protecționiste ale guvernelor naționale și întreruperea lanțurilor pieței sau impunerea de tarife și interdicții la export.  Dacă acest gen de măsuri ar fi aplicate în cascadă de mari exportatori, ar putea genera în următoarele săptămâni probleme în alimentarea unor țări sau regiuni vulnerabile. … „A fi în UE înseamnă a fi parte dintr-o piață comună. E ca și când eu aș aproviziona Bucureștiul de la Timișoara, cam același lucru e și când cumpăr din altă țară europeană. Pe teritoriul UE nu există import și export, există comerț.  La ora actuală nu există absolut nicio țară din Europa care să fie complet independentă din punct de vedere alimentar. Ar fi și o greșeală, o prostie. Nimeni nu gândește așa.  Despre România nu putem spune că independentă sau dependentă. Pe anumite perioade din an, în funcție de sezon, România nu are de unde să aibă legume și fructe, fiindcă nu are sere. E o dependență, dar nu neapărat de UE, ci de producția țărilor care au altă climă. Așa se întâmplă în toată lumea.”, a declarat Sorin Minea.  România este independentă „de ani de zile” la producția de grâu și porumb, unde suntem exportatori și mari producători, iar interzicerea exportului a fost „o greșeală, fiindcă suntem unii din jucătorii de pe piața mondială”.  Sorin Minea spune că executivul s-a îmbătat cu cuvinte când a redactat Ordonanța militară nr.8, mai cu seamă că interzicea și exportul de produse procesate din cereale, a căror valoare adăugată este mai mare.  „La produse procesate abia intrasem pe piața europeană și aveam și desfacere la piața din fostele state iugoslave. Dădeam acolo pufuleți, biscuiți, tot felul de nebunii. Cine a dat această ordonanță e în cel mai bun caz, dus cu pluta, sau a făcut-o intenționat sau din prostie. Acum câteva luni, un producător de croissante român spunea mândru că a intrat până și pe piața din Franța.  Una din fabricile de pâine din România tocmai își deschisese o secție foarte mare și foarte modernă de pâine și patiserie congelată. Piața românească a scăzut, cererea de mâncare pe piață e mai mică decât în mod normal, el ar fi exportat. Dacă îi închizi posibilitatea de a da afară, îl bagi în faliment și piața e luată de altcineva. ”. Integral: https://pressone.ro

(OP-ED) Europa și România pot câștiga din criza COVID-19. Care sunt condițiile?  Un lucru este clar pentru toata lumea: este nevoie de o injecție masivă de resurse financiare în toate economiile statelor membre europene, atât în ale țărilor din zona euro, cât și în ale celor dinafara zonei euro. Este o urgență la fel de mare precum combaterea pandemiei, pentru că este vorba de salvarea a zeci de milioane de locuri de muncă și a milioane de afaceri puse în pricol de criză. Din datele centralizate de Comisia Europeană, suma totală mobilizată de statele membre europene și de instituțiile europene de la începutul crizei COVID 19 până în prezent este de peste 3,4 trilioane de euro, peste 3400 de miliarde de euro, bani injectați în măsuri necesare sistemelor de sanatate, masuri economice și sociale la nivel european. Adică mai mult decât cele 2 trillioane de dolari mobilizate până acum de Statele Unite pentru susținerea economiei americane. Având în vedere că bugetul european reprezintă puțin peste 1% din Produsul Intern Brut la nivel european, este evident că, la începutul crizei, cea mai mare parte a resurselor – peste 2,45 de trilioane de Euro, au fost mobilizate la nivel național direct de catre guverne. Chiar și așa, banii mobilizați până acum de instituțiile europene, fie de către Comisia Europeană, fie de Banca Europeană de Investiții sau prin Mecanismul European pentru Stabilitate, se ridică la aproape o mie de miliarde. Doar o mică parte – aproximativ 70 de miliarde de euro au venit ca sprijin direct din bugetul european. Asta nu pentru ca nu s-ar fi dorit, ci pentru că fiind în ultimul an al bugetului european 2013-2020, visteria Comisiei Europene e goală. Cu toate acestea, devine tot mai clar că e nevoie de mai mult. Relansarea economiei europene presupune decizii la nivel european, pentru un program coerent care sa vizeze piața comună europeană și nu doar nevoi punctuale naționale. E nevoie de coordonare mai mult decât oricând, dar mai ales e nevoie de actiuni colective europene. Întrebarea este cum sa facem asta? Diferența de abordare între statele europene din sud – Italia, Franța, Spania, Portugalia și cele din nord, Germania, Olanda, Danemarca este clară. În vreme ce țările din sud cer emiterea unor eurobond-uri care să susțină masiv bugetele naționale și care să se constituie în datorii comune europene, statele nordice, mai bogate, cu bugete consolidate și mai puțin afectate de epidemie, sunt mai precaute și mai puțin dispuse să împartă astfel de datorii. Câtă vreme această dispută rămâne în zona mutualizarii unei datorii publice comune europene, nu vom putea ieși din cercul egoismelor naționale…. Ajutor consistent nu doar pentru zona Euro Soluția poate veni numai de la o abordare comună, europeană, asumata de o institutie europeana si printr-un mecanism european si nu prin decizii la nivelul guvernelor nationale. O astfel de abordare poate fi construită în jurul bugetului european multianual, gestionat direct de catre Comisia europeana. Cu puterea celor peste 1000 de miliarde ale lui, cu ratingul excelent pe care îl are Comisia Europeană pe piețele financiare, bugetul european – de fapt o parte a lui – poate fi folosit ca garanție pentru a atrage bani suplimentari de pe piețele de capital. Acești bani pot fi apoi redirecționați către statele membre pentru un program masiv de relansare economică. Deci un program care ajuta direct statele membre, dar isi pastreaza în acelasi timp și dimensiunea comunitară, europeană. O astfel de propunere are avantajul ca vizează toate statele membre UE, nu doar pe cele din zona euro, deci de ea poate beneficia direct și Romania. În plus, datoria publică a unor astfel de credite garantate prin bugetul european multianual nu e asumată direct de bugetele naționale, deci depășim cel puțin politic, disputa dintre Nord, Sud și Est și menținem coeziunea politică europeană. Aceasta este și ideea susținută de Parlamentul European, în rezoluția adoptată săptămâna trecută – idee propusă de grupul Renew Europe și care s-a bucurat apoi de sprijinul principalelor grupuri politice din Parlamentul European. Foarte probabil, la videoconferința șefilor de stat sau de guvern organizată joi de catre Consiliul european, Comisia Europeană va veni cu o propunere în jurul acestor principii. Un astfel de mecanism ar putea adăuga încă cel puțin un trilion de euro pentru a sprijini pe termen limitat, în primii ani de dupa criza COVID, atunci cand nevile vor fi cele mai mari, eforturile făcute de statele membre pentru relansarea economiei. Ar putea susține atât nevoile bugetelor unor state membre confruntate cu deficite mari, inclusiv România, cât și investiții în politici sociale, în cercetare și inovare, în infrastructura publică, în sectoare industriale strategice pentru economia europeană sau sprijin pentru IMM-uri. Avantajul de a folosi bugetul european ca platforma pentru programul de redresare economică, este că în felul acesta putem acoperi investiții decise la nivel național sau regional folosind mecanismele și programele cunoscute – de la fondurile de coeziune la dezvoltare rurală și cercetare, la programele de convergenta asumate de catre statele membre la nivel comunitar. Pe lângă acestea însă, va trebui să facem mai mult. Această criză a expus slăbiciunile Uniunii Europene și ale statelor membre in cateva domenii cheie. Dependența de medicamentele și echipamentele produse în afara UE, este doar unul dintre multe exemple pe care le descoperim în fiecare zi. În cadrul acestui program de redresare economică, va trebui să stabilim o serie de priorități la nivel european, pentru investiții strategice în sectoare în care UE trebuie să fie suverană. Mă refer la sectoare esențiale – energie, sănătate, agricultură, transport, dar și la inteligență artificială, infrastructură de comunicații, inovare și cercetare în zona digitală și a securității…. Cum poate România să iasă învingătoare din criză? Dacă un astfel de program de redresare economică s-ar pune în aplicare după ideile prezentate mai sus, asta ar însemna pentru România o oportunitate dar și o mare provocare. Un guvern solid, susținut de o nouă majoritate care ar rezulta în urma alegerilor de la sfârșitul acestui an, ar putea să gândească un plan de reformare a unor domenii esențiale pentru ca economia României să poată fi reconstruită pe câțiva piloni solizi. Desigur, vom ieși din această pandemie, cu un deficit enorm. Dar viitorul guvern rezultat după alegeri ar trebui să abordeze această criză ca pe o oportunitate și nu doar să se gândească la cum să astupe găurile deficitului. Pentru asta, noul guvern trebuie să vină cu un plan prin care ajutorul european de redresare economică să fie o oportunitate pentru a investi masiv în câteva domenii prioritare care, odată cu o dezvoltare accelerată pot crea și locuri de muncă: infrastructura de transport, infrastructura de sănătate, cea de educație și digitală. În paralel, pentru ca un astfel de program să nu se mai împiedice de alte straturi de încărcătură birocratică asa cum au devenit in timp multe programe europene, ar fi nevoie imediat de lansarea unei reforme a administrației publice. O reformă nu pentru a tăia artificial posturi în administrație, ci pentru a-i optimiza capacitatea prin profesionalizare, depolitizare, digitalizare și transparentizare. O astfel de regândire a administrației nu doar că ar reduce din cheltuieli publice ineficiente, dar ar da un imbold si mediului antreprenorial care este sufocat acum de birocrație și fuga de răspundere din administrație. Azi, când întreaga Europă înțelege că investițiile în Sănătate sunt strategice pentru întregul continent și ca serviciile publice esențiale de sănătate trebuie puse în rețea, România ar putea gândi reforma în sistemul de Sănatate într-o cu totul nouă perspectivă. Putem folosi programe cu finanțare europeană dar și schimba bune practici cu alte state membre care au dovedit în această criză soliditatea sistemului lor sanitar. Integral: https://www.g4media.ro

Business Club: O bancă „rea” pentru Europa, neagreată de Comisia Europeană  Oficialii Băncii Centrale Europene doresc crearea unei „bănci rele” în zona euro, pentru a scăpa sistemul financiar de activele toxice care vor apărea din criză. Se va copia modelul folosit pe alocuri – și cu succes – după criza din 2008. Inevitabil, cu toate pachetele de ajutor, vom avea o creștere a creditelor neperformante. Iar asta riscă să blocheze capacitatea de creditare a băncilor. Ideea este privită totuși cu scepticism de către Comisia Europeană, reticentă la ideea de a renunța la normele UE privind acordarea ajutoarelor de stat pentru bănci. Lecția învățată după criza din 2008 este că poți scăpa rapid de creditele neperformante, însă doar printr-o „bancă rea”, a declarat guvernatorul Băncii Greciei pentru Financial Times. Fie că este vorba de o astfel de bancă la nivel european sau la nivel național, aceasta trebuie să fie înființată rapid. Băncile din Grecia au cele mai multe credite neperformante Băncile din Grecia au de departe cel mai mare număr de credite neperformante din zona euro. Acestea constituie 35% din totalul împrumuturilor și sunt o moștenire a crizei datoriilor, care a adus țara în pragul ieșirii din zona euro. Grecii au redus împrumuturile neperformante cu aproximativ 40% în patru ani, sub presiunile Băncii Centrale Europene.La nivelul celor mai mari 121 de bănci din zona euro, creditele neperformante s-au înjumătățit în ultimii patru ani. Valoarea acestora este de 506 miliarde de euro și ele reprezentau 3,2 la sută din portofoliul de credite la sfârșitul anului trecut. Nivelul este foarte bun, arată soliditatea sistemului, însă în țări precum Italia sau Grecia acestea împrumuturi încă depășesc 6 procente din numărul total de credite. De ce Comisia Europeană nu privește ideea cu ochi buni Totuși, ideea BCE a fost respinsă de Comisia Europeană, care susține că există metode mai bune de a scăpa de aceste credite toxice. Însă nu a oferit alte detalii. Unul dintre liderii Băncii Centrale Europene a mai propus ideea unei bănci „rele”, unde să fie transferate toate creditele neperformante, în 2017. Ideea a fost respinsă și atunci de oficialii de la Bruxelles, care au susținut că reprezintă ajutoare de stat…. Cei care susțin înființarea unei bănci rele speră să facă ca ideea să fie acceptată în conformitate cu normele privind ajutorul de stat. De asemenea, aceștia propun ca împrumuturile toxice să fie vândute pe piață după o perioadă determinată de timp, cu posibilitatea de a recupera din pierderi chiar de la creditori…..Chiar și România a folosit acest sistem al unei bănci „rele” în trecut. A fost de fapt o entitate a statului care a preluat active neperformante ale băncilor de stat. A funcționat ca Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare și a primit creditele neperformante. De pildă, când a picat Bancorex, activele viabile au fost preluate de BCR, iar gunoiul a ajuns la acest AVAB, care a încercat să recupereze ceva din acele împrumuturi rele. Cu un succes relativ totuși. Integral: https://www.digi24.ro

Războiul cu China va avea totuşi loc?  “Războiul cu China” a devenit, repede, una dintre macro temele politice scoase în relief de evenimentele care se derulează la nivel global, sub semnul pandemiei de coronavirus. Sintagma nu este deloc doar metaforică şi nici un produs destinat pentru uzul jurnalismului de tip scandal. Expresia a fost folosită insistent şi oficial chiar de către Preşedintele Statelor Unite ale Americii, încă înainte de actuala criză, în contextul confruntării economice dintre cele două mari puteri. Urmarea a fost contraofensiva de măsuri restrictive şi penalităţi economico-fiscale impuse Chinei, cea mai drastică în istoria relaţiilor cu Occidentul. Cu China s-a aflat şi încă mai este într-un război ideologic şi de putere la nivel regional, URSS, respectiv, Rusia. Pe de altă parte, la aproape trei sferturi de secol de la încheierea celui de al doilea război mondial, China, la rîndul ei, încă nu a închis definitiv cartea conflictului cu Japonia, considerînd că nu a primit din partea Dinastiei de la Soare Răsare nici măcar scuzele oficiale necesare unui demers solid de reconciliere, ca să nu mai vorbim despre compensaţiile de război la care se consideră îndreptăţită. Oricît ar putea să pară de ciudat, China mai este implicată, nu doar indirect, şi în alt război rămas deschis mai bine de jumătate de secol, pînă astăzi, cel din Coreea, cu consecinţa divizării politice a peninsulei şi a menţinerii active a unui focar de tensiune major în regiunea Asiei de sud-est. Ultima faţetă a acestui caleidoscop ne reîntoarce la Statele Unite ale Americii. Preşedintele Trump, ca să rămînem în interiorul referinţelor giroudoux-iene, un fel de “La folle de Chaillot”, a acuzat oficial autorităţile de la Beijing în legătură cu generarea pandemiei şi gestiunea crizei de coronavirus, “exportată” astfel în întreaga lume cu consecinţe dintre cele mai dramatice pe teritoriul SUA. În justiţia americană sunt deja deschise cauze pentru despăgubiri cerute statului chinez de firme şi instituţii care au avut de suferit de pe urma măsurilor restrictive luate pentru a face faţă pandemiei. Ordinul de mărime este la nivelul trilioanelor de dolari…..Din această perspectivă, aşa zisele consecinţe antiglobaliste ale crizei pandemiei de coronavirus par mai degrabă măsuri strategice menite să producă Chinei o importantă hemoragie de putere! Curentul relocalizării naţionale a unor elemente, secvenţe şi blocuri de producţie, în primul rînd produse bazate pe tehnologii înalte şi materiale strategice, a devenit deja politică oficială în SUA şi Japonia. Nu doar la nivelul discursului politic, ci şi la etajul concret al măsurilor financiare de sprijin. Mai peste tot, în Rusia şi Uniunea Europeană inclusiv, este revalorizată poziţia conform căreia orice stat, cu atît mai mult o mare putere, nu trebuie să depindă de alte ţări (de China evident!) în materie de produse strategice pentru securitatea sanitară şi pentru alte circumstanţe de criză majoră!!! Unii anunţă, deja, apusul erei “made in China”. Oricum, chiar dacă nu apune cu totul, ori prea repede, sigur va trece printr-o perioadă de severe turbulenţe economice şi politice. China şi-a anunţat cu emfază, de mai bine de un deceniu, intrarea în competiţia directă pentru locul, deloc vacant (!!!) din vîrful ierarhiei marilor puteri globale. Cea mai mare putere economică a lumii, în mai puţin de două decenii; putere militară de necontestat (nici măcar de către Statele Unite) în zona critică a Asiei de Sud-Est; competitor de elită la nivel ştiinţific şi al tehnologiilor de vîrf: computere cuantice, sateliţi şi cercetare spaţială, biologie şi aplicaţii bio-tehnologice, infrastructură, reţele, programe şi producţie în inteligenţa artificială etc. Deschiderea drumului către toate aceste obiective, care astăzi par la îndemînă, a fost posibilă doar datorită alianţei strategice cu Statele Unite şi Occidentul European; celebra şi de mult uitata iniţiativă Kissinger. Conducătorii de astăzi ai Chinei par să fie încrezători că restul drumului pînă în vîrful himalaian al puterii globale îl pot face nu doar fără ajutorul şerpaşilor occidentali, ci împotriva lor. Eliminîndu-i! Ca din senin, din vîrf, însă, cineva a început să prăvale bolovani la vale! Război, nu va fi… trebuie să-i dăm crezare lui Giraudoux. Tare mi-e teamă, însă, vorba celor de la Radio Erevan, că va fi o luptă pentru pace… de nu va mai rămîne, nicăieri, piatră peste piatră!  Integral: https://www.bursa.ro

Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 22 aprilie! Vremea  se  va  menține  rece  pentru  această  dată,  mai  ales  dimineața  și  noaptea.  Cerul  va  fi  variabil  în  regiunile  estice și  sudice,  precum  și  la  munte  și  mai  mult  senin  în  rest. Vântul  va  sufla  slab  și  moderat,  cu  ușoare  intensificări  în special  în  estul,  sud-estul  țării  și  în  zona  de  munte.  Temperaturile  maxime  vor  fi  cuprinse  între  11  și  20  de  grade,  iar cele  minime  se  vor  situa,  în  general,  între  -4  și  6  grade.  Pe  arii  restrânse,  îndeosebi  în  nord-vestul  și  centrul  teritoriului se  va  produce  brumă. In Bucuresti, vremea  se  va  menține  ușor  mai  rece  decât  în mod  obișnuit  la  această  dată.  Cerul  va  fi  variabil,  iar  vântul  va  sufla  slab și  moderat.  Temperatura  maximă  va  fi  de  17…18  grade,  iar  cea  minimă  de  2…5  grade.

Ioan Stanomir: „Propunerea lui Streinu-Cercel este monstruoasă și neconstituțională. Trebuie demis” ….Contactat de Newsweek România, profesorul Ioan Stanomir, specialist în Drept constituțional, a spus, referitor la proiectul propus de doctorul Adrian Streinu-Cercel, proiect denumit „Vacanța Mare”, că acesta este neconstituțional și că este periculoasă chiar și simpla punere în circulație a unei astfel de propuneri.„În România, segregările pe bază de gen, de rasă, de religie ori de vârstă sunt strict interzise” Ioan Stanomir mai arată că proiectul asumat de șeful Institutului Național de Boli Infecțioase, dacă ar fi aplicat, ar aduce atingere demnității umane, libertății individuale, dar și altor drepturi garantate de Constituție. „Domnul Streinu Cercel, cu ideile domniei sale, aparține unui timp istoric care poate fi fie al lui Adolf Hitler, fie al lui Nicolae Ceaușescu. Domnul Streinu Cercel, cu siguranță, nu aparține unui timp al democrației. Pentru că domnia sa ar fi trebuit să cunoască faptul că într-o societate democratică, așa cum pretindem că este societatea românească, segregările pe bază de gen, de rasă, de religie ori de vârstă sunt strict interzise. Domnia sa este, practic, susținătorul unei eugenii radicale, care se apropie de o eutanasiere – iertați-mi expresia dură – a unei întregi părți din populația României. Lăsând la o parte faptul că domnia sa are un gust macabru al titlurilor, pentru că am înțeles că a găsit un titlu «inspirat» inițiativei pe care a propus-o: «Vacanța Mare». Pe acest motiv, «Vacanța Mare» ar putea să desemneze încercarea noastră de a-i separa pe bătrâni de restul populației, și folosesc terminologia de «bătrâni» ca să respectăm această monstruozitate semantică, le înmânăm câte o pilulă sau, după caz, câte o bucățică de sfoară și îi invităm să se extermine reciproc, pentru ca restul populației, nu?, să fie puternică și să poată rezista. Simpla punere în circulație a unor asemenea idei și întârzierea cu care s-a dezavuat acest punct de vedere sunt neliniștitoare. Cred că trebuie subliniat faptul că, sub nicio formă, demnitatea umană nu trebuie să fie pusă în pericol pe durata stării de urgență”, a arătat Ioan Stanomir….„Constituția ne apără și în starea de urgență. Constituția vorbește despre egalitatea în drepturi, despre demnitatea umană, despre nediscriminare. Constituția mai vorbește despre libertatea individuală ca imposibilitatea de a fi reținut/arestat fără un temei legal și fără ca anumite proceduri să fie parcurse. Ceea ce domnul Streinu-Cercel propune este nu numai monstruos din punct de vedere etic, dar și neconstituțional. Dacă vă uitați în toate societățile care trec prin încercări similare nouă, veți remarca că acolo se pune accentul pe protejarea, în numele solidarității, nu pe dezbinare, nu pe segregare, nu pe separare în scopul exterminării”…..„Am văzut propunerea domnului Streinu-Cercel de a fi mutați vârstnicii din casele lor, separați de familii, pentru a fi duși, singuri, în alte locuri. Dar să-i trimitem unde? În hoteluri? În căminele de bătrâni care sunt deja focare de COVID-19? Sau să-i scoatem, pur și simplu, pe stradă? Sau să-i ducem pe o stâncă, așa cum îi duceau spartanii pe cei care nu le mai erau de folos? Cred că lucrurile acestea trebuie spuse foarte clar și o spun în calitate de liberal-conservator, atașat ideii de demnitate umană. Toate societățile care, în mod istoric, au pus interesul draconic al colectivității deasupra individului au fost societăți care nu ne pot inspira. De aceea noi admirăm societatea ateniană și nu ne dorim o societate de tip spartan. Poate că unii care au cultură – nu-l bănuiesc pe domnul Streinu-Cercel de exces de cultură -, dar unii din Guvernul României care mai au o urmă de educație clasică și o urmă de empatie în raport cu semenii lor ar trebui să înțeleagă că nici măcar ca idee vehiculată această formulare nu trebuie evocată, pentru că ea strecoară în inimile compatrioților noștri, care și-au făcut datoria față de țară, o umbră teribilă de îndoială și le sugerează, de fapt, că propria lor existență este inutilă. Mi se pare că nu există lucru mai crud, mai îngrozitor și mai inacceptabil decât acesta”.    Ce e de făcut, după astfel de derapaje ca cel al doctorului Adrian Streinu-Cercel? Profesorul Ioan Stanomir consideră că acesta ar trebui demis din funcția de șef al Institutlui Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”: „Domnul Streinu Cercel ar fi trebuit să fie demis. Domnul Streinu Cercel nu are ce să caute în fruntea unei instituții spitalicești, când viziunea despre societate a dumnealui este una în conflict direct cu valorile noastre constituționale”. Integral: https://newsweek.ro

Singurătatea vârstnicilor în timp de coronavirus ….Filozoful german Martin Heidegger (1889-1976) a observat că ființa este neglijată în detrimentul ființării. Ființarea noastră constă în a face ceea ce facem. Ființa în schimb există. O numea Dasein, faptul-de-a-fi-în-lume. Noi suntem capabili să facem doar ceea ce facem, fiind în același timp într-un proces continuu de devenire, și asta caracterizează existența noastră, propria conștiință. Spre deosebire de cogito-ul cartezian, ‚Cogito, ergo sum‘ (‚Cuget, deci exist‘), care separă eu-l gânditor de lumea înconjurătoare, Dasein-ul lui Heidegger e introdus într-un context socio-istoric temporal. Singurătatea ființei ar putea atunci interveni doar în mijlocul celorlalți, când intersubiectivitatea este deconectată……Immanuel Kant (1724-1804) insista asupra unicității ființei umane, a existenței ei ca scop în sine. E imoral de a trata omul ca mijloc, indiferent de circumstanțe. Fiecare om contează. Pentru Kant, actul moral implică datoria de a face bine, dar această datorie trebuie cuplată cu rațiune și nu cu emoții, care pot fi volatile. Nu toți dispunem de milă, generozitate, empatie în orice moment, și astfel datoria noastră de a face bine ar fi afectată. În schimb, rațiunea ne obligă să acționăm moral în orice situație. Dar ce este binele? E obligată Belgia, de exemplu, să trateze vârstnicii în mod egal cu restul populației? Kant ar zice că da, și introduce imperativul categoric care postulează să acționezi „numai conform acelei maxime prin care poți vrea totodată ca ea sa devină o lege universală.“ Cu alte cuvinte, nu fă altuia ce ție nu ți-ar plăcea. Însă sunt unii care nu preferă să fie tratați la bătrânețe ca persoane demne de respect în situații de criză, clătinând moralitatea kantiană. Deriva lor morală ar putea fi contracarată relativ prin introducerea în ecuația comparativă și a persoanelor dragi lor, nu doar pe ei înșiși. Nu fă altuia ce ție sau celor dragi nu ți-ar plăcea să vi se facă. Atât Heidegger cât și Kant accentuează prezența celuilalt. Nu putem acționa moral față de noi înșine și nu putem trăi într-o lume vidată de alte ființe. Singurătatea intervine când sinele se dezunifică, când lanțul intersubiectiv este rupt. În aceste momente când suntem conștienți de prezența celuilalt, filozoful francez-lituanian Emmanuel Levinas (1906-1995) ar zice că avem o responsabilitate față de el, ce se manifestă în grija noastră față de propria lui existență. Fie că e tânăr ori vârstnic, “numai omul există,” afirma cândva Heidegger, “pentru că el are conștiința a ce reprezintă.” Și anume, o ființă reală. Integral: http://www.contributors.ro

Daniel Dăianu: Până ce nu vom avea un vaccin eficace vom avea o viață tare chinuită/ O întrebare poate naivă mă macină: de ce nu ajuta big data si inteligența artificială la găsirea mai repede a acestui vaccin? ….Daniel Dăianu: Da, am fost surprins. Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) a fost parca retinuta in a sublinia iminenta unei pandemii folosind cateva luni, in mod sistematic, cuvantul epidemie, ceea ce putea sugera un caracter local al fenomenului. Poate si pentru a nu starni panica. Este probabil ca pe canale nu la lumina reflectoarelor sa se fi transmis guvernelor existenta marelui pericol.  Remarc ca in februarie, sefii IMF si BCE vorbeau despre schimbarea de clima, distributia veniturilor, mari fluxuri de capital volatile, instrumente de stabilizare in zona euro, ca mari provocari pentru economia globala, pentru stabilitate. In timp ce in martie, parca a cazut cerul peste toti si s-a intrat intr-o spirala a ingrijorarii privind criza sanitara, cu mari implicatii economice si sociale. Am crezut ca epidemia va fi ingradita, cum s-a intamplat cu SARS in 2003 si Ebola in 2014. Avem acum o reconfirmare a pericolului imens pe care un dusman biologic, patogen natural, sau produs in laborator, il reprezinta pentru oameni. Specia umana ramane foarte vulnerabila dupa cum se vede.  O intrebare poate naiva ma macina: de ce nu ajuta big data si inteligenta artificiala/AI gasirea mai repede unui tratament, a unui vaccin eficace? Ca tot se vorbeste de pericolul ca AI, robotii, sa ne ia locul…ca omul sa devina o creatura cu insusiri “inferioare”. Drept este ca nu orice se poate face batand din palme. Cand vad oamenii cu masti, medici si personal medical in combinezoane si cu masti speciale, gandul ma duce la un scenariu de science fiction, cand asaltati de virusuri si alti dusmani biologici am fi obligati sa fim imbracati, protejati ca astronautii. Dar pe planeta noastra, ca si cum noi am fi fiinte extraterestre.  Ca un destin nedorit, deoarece nu am avut o relatie buna cu natura, nu am controlat porniri de ucenic vrajitor, am subestimat riscuri existentiale.  Pana ce nu vom avea un vaccin eficace vom avea o viata tare chinuita. Si chiar si dupa ce vom avea vaccinul viata nu va mai fi aceeasi…..Pana si in vremuri de “razboi cald”, intr-o war economy/Krigswirtschat, factorii de productie se misca, chiar daca distorsiuni mari exista. De aceea, razboiul cu acest virus este atat de neobisnuit. Iar efectul lacat nu poate fi contracarat cu mijloace de politica economica ca intr-o recesiune normala, fie aceasta severa. Estimari ale OCDE, ale altor IFIs, considera ca fiecare luna de inchidere a economiilor duce, in medie, la o scadere cu 2,5-3% din PIB-ul anual, uneori chiar mai mult. De aici rezulta caderi mari de activitate economica. Razboiul cu Covid19 poate fi judecat prin prisma unui ciclu epidemiologic. Cu cat mai eficace este stapanirea pandemiei, cu atat mai repede pot fi relaxate restrictii. Nu poti sta la nesfarsit cu motoare ale economiei turate foarte slab. Dar nu exista harta uniforma de repornire; multe in luarea deciziilor depind de circumstante, de capacitatea sistemelor medicale de a raspunde la efort si de disciplina cetatenilor. Reguli de protectie si distantare sociala se vor mentine pana ce vom avea un vaccin eficace. Vaccinul, vorbind generic, poate fi tragaciul pentru o relansare economica, pentru un rebound purtat si de euforie, ca dupa un razboi castigat. Dar vor fi sechele ale acestei pandemii si economiile vor fi suferinde; convalescenta nu va fi de cateva luni, in opinia mea. Iar unele schimbari vor fi structurale; revenirea la lucru nu va insemna ca totul va fi ca inainte. Privind consecinte, indatorarea multor state si firme, mari si mici, va creste. Faptul ca dobanzile reale sunt foarte joase, frecvent negative, nu poate ascunde ca nu avem o rezolvare de fond la supraindatorare, publica si privata. Dupa 2009, datorii publice si private au crescut in numeroase state. Fragilitatea multor economii se va perpetua. Pietele vor discrimina, vor ataca pe cei mai vulnerabili. De pilda, in zona euro, pana ca BCE sa anunte noul pachet de masuri (de cca 750 miliarde euro), marjele la obligatiunile Italiei iar au luat-o rapid in sus. In unele tari se recurge la tiparire de bani, la “bani din elicopter” pentru a sprijini economia si cetateni. Fed-ul a ajuns un fel de “cumparator de ultima instanta” pe toate pietele financiare depasind gama de operatiuni din timpul Marii Recesiuni; pana si fonduri de risc (hedge funds) pot fructifica noile facilitati ale Fed, mai amplu decat cea implicat salvarea indirecta a fondului de risc LTCM in 1998. Dar asa ceva este posibil unde bancile centrale emit moneda de rezerva, au forta economica iesita din comun. Desi nu este clar cat vor putea sa functioneze astfel. Fiindca nimic nu poate fi vesnic…este pana ce nu mai este. Inflatia este posibil sa creasca in viitor, daca nu va mai exista o preferinta atat de mare pentru lichiditate, pentru cash…. Criza pandemiei va accentua probabil erodarea clasei mijlocii — ceea ce este de rau augur. Mai ales ca tentatii autoritariste, radicalizare politica se intensifica in perioade de criza acuta. Vor fi loviti mai tare cei care au venituri mici si foarte mici. Criza va lovi economic, socialmente si psihic, mai mult pe cei care isi pierd locurile de munca, care au venituri la limita a ce asigura bunuri pentru viata de baza…..Problema Europei, a UE, este insa ca nu are o constructie federala. Si nici nu vad cum poate avea in viitorul prefigurabil. Atunci cum sa rivalizeze cu SUA si China? De aceea, discutia privind viitorul UE este mai importanta ca oricand. Nu vad insa o clasa politica europeana de anvergura celei care dupa al doilea razboi mondial a cladit Uniunea. Adenauer, Schuman, De Gasperi, mai apoi Mitterand , Schmidt, Kohl, raman giganti politici; drept este ca au avut sprijinul american in acei ani, pentru a stavili comunismul…..Revenirea acasa a unor concetateni va exercita o presiune in jos asupra salariilor, mai ales ca vom avea un somaj in crestere ca efect al crizei economice. Somajul va avea mai multa relevanta statistica, desi va fi deformat in continuare de partea subterana, informala a economiei. Dar trebuie sa avem in vedere ca aceasta criza sparge bule speculative si pe piata muncii; va exista o presiune a crizei in sine de diminuare a salariilor, peste tot in lume….. Mari dificultati vor intampina tot ceea ce inseamna aglomeratie de persoane, densitate mare. Nu vad cum industriile HORECA, transporturile aeriene de persoane sa isi revina pana ce nu vom avea un vaccin eficace. Nu vad oameni intrand intr-un restaurant si consumand la mese cu masti pe fata; multi vor fi mefienti si vor opera norme de distantare sociala inca ceva timp. In schimb, tot ceea ce se poate bizui pe telemunca, digitalizare, va merge iute inainte. Ramuri industriale pot recupera mai repede unde lanturi de productie se refac…..Problematica sociala va fi mai acuta unde disparitati sociale (de venituri) sunt adanci. Guvernele vor fi obligate sa tina cont mai mult de protejarea celor mai vulnerabili. Finlanda a experimentat un venit minim garantat. Spania este un herald probabil pentru ceea ce se va intalni in Europa pentru a atenua tensiuni sociale. Va fi greu insa de conciliat aceasta cu nevoia de a controla dezechilibre in bugetele publice nationale. Vor fi transferuri din bugetul UE? Mari semne de intrebare apar daca nu se vor dezvolta mecanisme de stabilizare, fiscale, comune…..Daca industria financiara va cunoaste iar esecuri (falimente) de mari proportii, posibile daca vom avea o criza economica de durata, cred ca vom vedea o noua runda de preluari de catre stat — cum a fost in timpul Marii Recesiuni, cu implicatii pentru bugete publice, probabil coplesitoare in unele cazuri….. Veniturile fiscale (inclusiv contributii sociale) sunt foarte mici in Romania, 26-27 la suta din PIB, cand in UE media este 40% din PIB. Avem un aparat puternic birocratizat, hipertrofiat si clientelar. Umflarea administratiei publice, centrale si locale, trebuie inversata. Dar este foarte greu sa dai cu barda (in aparatul bugetar-n.n) in criza acuta. Una este sa bagi in somaj tehnic o parte dintre bugetari, din considerente de economisire de resurse bugetare si altceva sa duci multi oamenii in somaj efectiv. Integral: https://economie.hotnews.ro

Pandemia și iar pandemia Aș fi scris azi despre cu totul altceva, de exemplu, despre felul cum privesc românii relația lor cu credința și cu biserica, evident, tot în contextul acestui atât de mediatizat virus, cel mai cunoscut virus din câte au fost pe lume. Dar am aflat cu stupoare că ministrul sănătății vrea „să carantineze” toate persoanele trecute de 65 de ani, „într-un hotel”, „într-o cameră cu tot confortul” etc. Mi se pare halucinant și cred, deocamdată, că acestea sunt metafore de jurnalist dornic de publicitate. Nu zic nimic, momentan, despre asta, dar atrag atenția că verbul „a carantina” nu există în limba română și, prin urmare, el nu este prezent în niciun dicționar. Acțiunea respectivă se exprimă corect printr-o locuțiune verbală, de genul „a pune în carantină”, „a plasa în carantină”, „a trimite în carantină” etc. Dar cum substantive ca „pandemie” sau „virus” fac epocă, de să nu se impună și acest sinistru verb? Mai aflu, cu speranță, că guvernul Elveției a anunțat acum două zile un plan în trei trepte de revenire treptată spre normalitate sau, mai exact, de ușurare a restricțiilor, fapt ce se va petrece în lunile aprilie, mai și iunie. Între magazinele care se vor deschide în prima etapă (finele lui aprilie), apar florăriile, cele pentru auto-decorarea și auto-repararea a caselor și pentru grădinărit. Evident, primul gând care ne vine în minte este că Elveția s-a descurcat mult mai bine decât România în combaterea pandemiei, că nu va fi avut nici cazuri prea multe de îmbolnăviri și nici de morți (închisă fiind în munții ei), cu spitalele ei supradotate cu medici, cu aparatură și echipamente. Și ce aflăm? Elveția are circa 28 000 de cazuri de îmbolnăviri și 1400 de morți, la o populație de 8,5 milioane de locuitori. Să ne reamintim că România are aproape 9 000 de cazuri de îmbolnăviri și 460 de morți, la circa 20 de milioane de locuitori. Recurgând la proporții, dacă Elveția ar avea populația României, atunci numărul infectaților ar fi cam de 65 000, iar al decedaților de 3300. Prin urmare, simplificând lucrurile, numărul de oameni bolnavi și de oameni decedați este în Elveția cam de 7 ori mai mare decât în România (nu ca numere absolute, ci ca proporții). Și atunci cum de Elveția își permite să anunțe relaxarea măsurilor, iar România anunță noi posibile restricții și chiar restricții discriminatorii? Hai să zicem că, noi, oamenii de rând, nu avem toate datele și că autoritățile române știu mai bine pericolele care ne pândesc și nu vor să ne alerteze. Pe de altă parte, să presupunem că autoritățile elvețiene au modalități secrete de combatere al pandemiei, inaccesibile nouă, românilor…..Românii nu au luat cu asalt bisericile, nu s-au înghesuit unii în alții ca să ia Sfinte Paști și Sfântă Lumină, ci au stat amărâți pe la casele lor, în așteptarea marii vești, a marii noutăți a mântuirii noastre. Am văzut bărbați tineri cu bărbiile tremurânde și femei însingurate, cu lacrimi curgându-le cătinel pe obraji, mulțumind Domnului că au mai putut rosti o dată „Hristos a înviat!”. Nici cei de departe nu au mai venit în anul acesta la marele praznic cu rudele lor. Au venit, desigur, cei cu slujbe sezoniere, cei care munceau la negru, cei care nu-și făcuseră încă un rost, pentru că nu aveau bani și adăpost acolo, printre străini și nu era nimeni dispus să-și facă milă cu ei, când ajunsese cuțitul la os chiar și pentru gazdele lor. Ce să fi făcut și unde să se fi dus, dacă nu acasă? Vorba aceea: „Fie pâinea cât de rea …”….. Ce bine ar fi ca, în loc să ni se spună mereu că ne vom izola strașnic bătrânii până la anul, că vom purta mască toată viața, că nimic nu va mai reveni la normal, că vom trece printr-o criză economică mai mare ca aceea din 1929-1933, că vom trăi mai rău ca în război etc., să ni se și îndulcească un pic starea de disperare. Fie și cu mărunte și dulci amăgiri! Ce-ar fi ca și guvernul nostru, pe fondul respectării stricte a restricțiilor și al pedepsirii abaterilor de la ordonanțe, să anunțe un plan de redresare treptată a țării? Să ne spună cum va sprijini – precum văd că anunță Germania – agricultura și pe agricultori prin împrumuturi avantajoase, prin scutiri de taxe, plăți în avans etc….Oamenii sunt ființe sociale, trăiesc unii cu alții, unii lângă alții, se ating și se îmbrățișează. Acesta este datul firii. Haideți să nu încercăm noi să-l schimbăm, ci să dăm oamenilor dramul de speranță necesar continuării vieții!”, e mesajul lui Ioan-Aurel Pop. Integral: https://www.stiripesurse.ro

Daniel P. Funeriu: Au devenit vizibile bombele sociale în cartiere în care s-au întors populații care au stat 10-20 de ani în alte țări UE. Aceste țări UE ne dădeau, adesea deranjant, lecții de integrare. Atât de deranjant încât soția mea, franțuzoaică get-beget, era să-l ia la palme pe un ministru francez pe Stade de France în urma unei discuții despre români, iar fiică-mea, care avea 7 ani atunci, i-a spus direct că e un mare idiot. Iată că acești cetățeni români, de diverse etnii, după ce au stat 10-20 de ani în țările din UE care ne dădeau lecții, pun astăzi probleme mai mari odată întorși decât cei rămași acasă. Observația mea, bazată pe o bogată experiență în Franța, este că și-au perfecționat tehnicile de victimizare în contact cu serviciile sociale și poliția revoltant de… permisive. E clar că strategiile celor care ne dădeau lecții nu funcționează. Asta ne arată că altă soluție în afară de aplicarea necruțătoare a legii nu există, și că toate strategiile psihopupu și mângâiatpecreștetcăsărăcuțuevictimăadiscriminării nu funcționează. Când eram în funcție eram de-a dreptul dezgustat de câți bani erau tocați de zeci de oengeuri care, în afară de blablauri pe la conferințe și achiziții dubioase, nu făceau altceva decât să fie niște grețoși traficanți ai mizeriei propriei comunități. În același timp, puținii oameni remarcabili, care chiar făceau ceva concret, erau blocați în primul rând de constelația de oengeuri-căpușă, primii în furtul propriei comunități. Furau și la licitațiile pe sandwichuri pentru copilași, oameni buni. A venit momentul realismului: în aceste politici, ca în viața de zi cu zi, funcționează un singur mod de a rezolva problema: încurajarea celor buni și sancționarea legală, dar necruțătoare, a celor care greșesc. Fără excese, fără ură, fără rasism. Nicio cutumă de clan, nicio lege nescrisă, niciun obicei ilegal nu are întâietate în fața legilor țării, în fața interesului suprem al copiilor, în fața colectării impozitelor și justificării averilor cerute de lege. România este una dintre țările care a făcut cel mai mult în Europa în domeniul respectării drepturilor minorităților, trebuie să continuăm calea aceasta, dar primul drept al minorităților este să trăiască în liniște și prosperitate. Iar pentru asta statul trebuie să fie puternic și egal, tot timpul, atât în răsplată cât și în pedeapsă pentru toți cetățenii săi. Și, by the way: în viața mea, în nicio țară liberă în care am trăit, nu am văzut vreun om care respecta legea să fie discriminat. Ba chiar am văzut numeroase cazuri în care, străin sau minioritar fiind, ți se treceau cu vederea anumite chestii iar majoritarii chiar te ajutau. De ex. când, în Japonia, m-au prins la radar cu permis de conducere californian (habar nu aveam că nu e valabil în Japonia), dacă nu era Masato Miyake să negocieze cu polițiștii spunând că deh, sunt gaijin, și merg imediat să îmi fac permisul japonez, o pățeam rău de tot. Așa am scăpat cu o amendă strașnică.PS: când eram în funcție, un apropiat prieten suedez, mare profesor universitar, căsătorit cu o admirabilă româncă, mă sună furios și mă ia la ceartă că din cauza guvernului în care eram, Lund, orașul său, e invadat de cerșetori din România. Eu îl întreb: Ken, e ilegal cerșitul în Suedia? Candid, Ken al meu îmi răspunde: ”NU”. Păi și atunci, dragă Ken, la cine e problema, la legiuitorul suedez sau la guvernul român? Sursa: https://www.facebook.com

Iohannis: Klaustrare, nu relaxare Am petrecut și primul Paște în izolare. Doamne ajută să fie și ultimul Paște în pandemie. Și de Paște, deținuții, pe care izolarea deplină i-a ferit de COVID, au primit mâncare mai bună decât bolnavii din spitale. Poate și fiindcă mulți conducători au simptome de infractori. Și acum în plină contaminare, politicienii de moravuri ușoare (Ponta, Tariceanu) au votat împotriva prelungirii stării de urgență întrucât vor relaxare și relansare. Mersi! Toți am vrea să dispară COVID, să duduie economia, să curgă banii și să ne distrăm. Dar ne punem pofta-n cui. Deficitul bugetar a ajuns la 6,7% – fără a egala însă deficitul record stabilit de Tăriceanu în plină creștere economică (în 2008). Asta l-a și dezechilibrat pe Tăriceanu: “Iohannis să nu mai critice opoziția, că nu e fuhrer” a zis el după ce președintele, criticând PSD fiindcă a votat starea de urgență “punând condiții imposibile”, a anunțat că “după criză va trebui să separăm clar lucrurile”. Nu să le reparăm? Simțindu-se separat Tăriceanu l-a acuzat pe Iohannis că împarte politicienii în buni și răi. Când ei se împart în nebuni și în mișei, vorba poetului. Dacă PSD și faliții săi (ALDE, PRORO) vor să se afirme ar puteau să voteze reducerea numărului de parlamentari la 300 (cum a cerut electoratul) – fiindcă tot e criză. Și acum chiar ar fi momentul. Lovitura cea mai dură a primit-o însă Iohannis chiar de la ministrul Vela (și tu, guvernul meu?) și exact când nu trebuia. Arafat ne avertizase să facem Paștele acasă fiindcă ne paște pandemia iar Tătaru confirmase că “ne apropiem de vârful epidemiei”. Abia apoi coborâm – dar nu fără griji: greu la deal și rău la vale. Dar vorba ceea, să faci ce zice guvernul nu ce face guvernul. De bine ce a tot dat ordonanțe militare cu amenzi usturătoare, Vela a anunțat brusc un acord între MAI și BOR care permitea credincioșilor să meargă la biserică după pâinea sfințită urmând ca patrulele MAI să-mpartă lumina pe străzi. Mă rog, acordul între MAI și BOR nu e ceva nou. Colaborau de pe vremea Securității. “Așa zisul acord” l-a enervat pe Iohannis. Klaustrare, nu relaxare: “nici vorbă de relaxare, am cerut să se revină asupra acordului”. Vela a făcut repede alt acord eliminând drumurile credincioșilor la biserică și ale polițiștilor care și-o căutau cu lumânarea prin oraș. Nu e singurul exemplu de încălcare a propriilor ordonanțe: guvernul a permis câtorva mii de români (inclusiv din zonele carantinate) să plece în Germania la cules de sparanghel…..Supărat fiindcă site-ul i-a fost blocat de cum a anunțat credite fără dobândă pentru IMM-uri, Cîțu a acuzat un sabotaj al opoziției. Or fi fost niște viruși cu tulpini feminine: COVIDELE (gen Vio și Carmen). Luptând (în felul lui) cu COVID, Aladin Georgescu (PCJ Mehedinți) a angajat la spitalul județean juriști, economiști, ingineri – dar nu și medici. Lampa lui Aladin filează rău. Se vede că lumina n-a ajuns pentru toți: dr. Streinu Cercel propunea ca toți cei peste 65 de ani să fie mutați (în carantină) la hotel – acolo unde-și ține el creierul ca să nu-l încurce când spune aberații. Și totuși, Hristos a înviat! Deci se poate. Integral: https://revista22.ro

Lupta noastră cu coronavirusul, pe scurt: „Eram români și nu știam” ….În tot vacarmul mi-a rămas în minte un titlu din presa spaniolă: „Éramos felices y no lo sabíamos” (Eram fericiți și nu știam – n.r.). Și ce succes a mai avut acest text în rândurile poporului iubitor de telenovele și seriale turcești. Încă îl mai văd în aceste zile distribuit de oameni care ajung la o concluzie extrem de inutilă: iată ce bine ne era (chiar dacă e vorba de Spania) și ce proști am fost că n-am profitat, că nu ne-am bucurat fiecare de propria bătătură și îmbucătură. …Nici nu s-a așezat bine pasca peste miel și peste drob c-a și venit Adrian Streinu Cercel, care conduce Institutul „Matei Balș”, cu un „proiect” genial. Aș vrea să ți-o rezum, dar înainte trebuie să-i afli numele: „Vacanța mare”. Scopul? Prevenirea îmbolnăvirii mai ales în rândul bătrânilor.  Printre măsuri se numără separarea bătrânilor de familii pentru o perioadă de trei luni şi izolarea totală în categoria de vârstă 40 – 65 de ani, în cazul activităţilor de serviciu neesenţiale pentru funcţionarea în caz de pandemie. Proiectul lui Cercel, aruncat pe masă cam cum pui un digestiv în păhăruț, presupune „izolare totală” acolo unde este posibil şi decalarea programului de lucru, astfel încât să înceapă munca la 7.30 …..  Mai e însă o nuanță. E foarte posibil ca Streinu Cercel și colegii săi să fi aruncat în spațiul public teoria, imposibil de aplicat, ca Ministerul Sănătății și Guvernul cu totul să vină cu alta pe care oamenii s-o accepte mai ușor…..În ciuda stării de urgență și-a pericolului considerabil pentru cei mai mulți credincioși, unii reprezentanți ai bisericii nu s-a ținut chiar departe de scandal. De exemplu, în martie, preotul Irimiță Marga, care slujește la o parohie din Sibiu, a fost filmat în timp ce își împărtășea credincioșii direct cu mâna. Subiectul a devenit celebru în prima săptămână de stare de urgență. Mai recent, un preot din Târgu Frumos a băgat 200 de persoane în izolare, că n-a ținut cont de toate avertismentele și le-a împărtășit. Ceea ce poate n-ar fi fost o problemă, dacă n-ar fi fost dovedit infectat cu virusul. Însă niciun moment dintre cele de mai sus nu poate concura cu ce-a zis Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al BOR: „Coronavirusul nu se ia prin rugăciune, ci, în primul rând, prin ignorarea normelor de igienă elementară, așa cum spun și autoritățile medicale. Cei declarați bolnavi stau oricum acasă sau în carantină. Biserica nu intră în carantină, pentru că ea aparține lui Hristos, nu vreunei autorități pământești”, a spus Vasile Bănescu. Și nu, n-au nicio relevantă comparațiile între ortodocși și catolici, între Patriarhul Daniel și Papa Francisc. În ciuda plăcerilor carnale cu băieți în floarea vârstei la care se dedau unii preoți catolici, Biserica respectivă se descurcă excelent la comunicare, iar Francisc a devenit o portavoce excelentă a smerenie. Dovadă aici și toată euforia de după slujba de Paște. ….Există minuni în lume. Miracol mai mare decât cel din martie nu există. O bucătăreasă din Giurgiu a reușit să câștige un contract de 12 milioane de euro pentru măști de protecție. Și minunea apare aici: contractul a fost încredințat firmei Romwine&Cofee, fondată în urmă cu un an și care are drept obiect principal de activitate următoarele: „comerț cu produse alimentare, băuturi și produse din tutun, efectuat prin standuri, chioșcuri și piețe”. Reporterii care au căutat-o pe Mioara Cristian să afle cum s-a făcut minunea n-au găsit-o. Dar au găsit o vecină cu chef de vorbă care a spus următoarele: „Nu e om de afaceri, ea lucrează ca bucătăreasă la han, la Călugăreni. Acum hanul s-a închis și lucrează cu ziua, împreună cu mai multe fete de aici, de la noi, la o firmă de lângă han.” Antreprenori români, luați aminte! Minunile, pentru că trăim în România, nu se întâmplă doar la Giurgiu. De exemplu, Suceava, unde patroana unei pensiuni din Pojorâta a fost implicată, alături de alții, în modernizarea spitalului. Au fost contracte de peste 7,5 milioane de euro cu firma femeii. Sigur, acolo miracolul s-a mai împărțit. Uite, a fost implicat chiar și un constructor din Iași la firma căruia a lucrat Mihai Chirica, primar Iași, și care i-a făcut edilului una dintre vile. Starea de urgență prevede și o nuanță importantă: contractele pentru echipamente medicale pot fi date fără licitație. Și până acum ți-ai dat seama deja că lucrurile pot patina foarte ușor pe-o pantă ciudată: panta supraprețului. De exemplu, Unifarm care a cumpărat din China 2,2 milioane de măști cu trei pliuri la un preț dublu decât cel cu care au sosit în România. Firma Ministerului Sănătății a făcut afacerea prin două firme intermediare, care nu și-au asumat nici un risc, de vreme ce tot statul le-a achitat și un avans consistent. Situația e miraculoasă și aici: Camelia Sas a cumpărat printr-o firmă niște măști, care au ajuns la altă firmă și, în final, la Unifarm. Pe drum prețul – sau costul pentru deranj – a crescut. În fine, încă o minune, că nu mă pot abține și ar fi păcat să țin lucrurile incredibile doar pentru mine. Dintre companiile care au luat bani de la stat de la începutul anului pe „coronavirus”, 34 au zero angajați. Până pe 31 martie erau 258 de firme. La nivelul ultimei raportări, din 2019, referitoare la anul 2018, nu mai puțin de 162 din aceste 258 de firme nu aveau mai mult de cinci angajați. ….Ocazie cu care poți afla că la Întreprinderea Tehnică Medicală din București s-a pus lacătul pe ușă. Cei 11 angajați au fost trimiși acasă. Fabrica era considerată de importanță strategică și a fost fondată în urmă cu un secol, după gripa spaniolă. În aceeași cheie, e bine să mai știi că 82 de aparate Real Time PCR pentru testare zăceau nefolosite în laboratoare și centre de cercetare. Asta în timp ce România prelucra doar 185 de teste pe zi. ….Nici cu bine, nici cu rău, dar Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a reușit probabil cel mai stupid demers din perioada asta. Exagerez, nu e cel mai stupid demers, e într-o concurență acerbă cu zeci de astfel de cazuri. Dar ANOFM a reușit să dea un absurd. 60 mii de șomeri care primesc ajutor de șomaj și 200 mii de șomeri care nu primesc acest ajutor, ci ajutoare sociale de primării înregistrați în evidențele Agenției sunt obligați prin legea 76/2002 să se prezinte lunar sau semestrial la sediile din teritoriu ale instituției pentru a dovedi că au încercat să se angajeze sau ca să primească consiliere pentru angajare. Sigur, Guvernul n-a modificat legea, dar nici ANOFM n-a zis nimic. Scuze, am greșit absurdul de la ANOFM era altul: 1,4 milioane de euro din fonduri UE pentru „informare și publicitate”. Instituția a suspendat însă procedura de achiziție, când cazul a ajuns în presă. ….Circula un zvon răutăcios înainte de pandemie care zicea cam așa: Poliția are plan de amenzi și, din când în când, își scoate personalul pe stradă să facă record frumos. Ei bine, zvonul a fost spulberat zgomotos în plină pandemie, când a venit dovada: da, o parte (mai mică sau mai mare) lucrează la plan, că șefii cu deprinderi comuniste încă lucrează pe raportat mai sus. Și nu, nu vom afla cu adevărat niciodată cât de răspândită e practica planului de amenzi, dar sper doar că o să fii mai circumspect când o să auzi că „Poliția scoate radarele pe străzi”. Și, da, iată, are nevoie de zile speciale în care să scoată radarele. Probabil și ele sunt ca moaștele – la ocazie. A, dar să nu uit una bună cu Poliția: declarații pe proprie răspundere, cu date personale, fotografiate cu telefoane din dotarea personală. Între timp, polițiștii au fost sfătuiți să nu mai facă asta, că încalcă legea. Așa arată ironia. Dacă nu erau destule neclarități în declarații. Integral: https://www.hotnews.ro

GRECO avertizează asupra riscurilor crescute de corupție în perioada pandemiei și invită autoritățile la transparență maximă Grupul de state împotriva corupţiei (GRECO), organism al Consiliului Europei, a publicat marţi liniile directoare adresate celor 50 de ţări membre, prin care avertizează asupra riscurilor crescute de corupţie în contextul urgenţei sanitare provocate de epidemia de COVID-19, potrivit unui comunicat GRECO, preluat de AFP. „Apariţia epidemiei de COVID-19 creşte riscurile corupţiei”, iar sectorul sănătăţii este expus îndeosebi „din cauza urgenţei necesităţilor imediate de echipamente medicale şi a simplificării regulilor referitoare la achiziţiile publice, a serviciilor medicale supraîncărcate şi a personalului medical surmenat”, avertizează GRECO, invitând la maximum de transparenţă. Conjugarea unei situaţii de urgenţă cu o concentare a puterii, cu derogări în materie de drepturi şi libertăţi şi cu injectarea unor sume considerabile în economie pentru a atenua criza constituie un cocktail de risc pentru corupţie, a atras atenţia preşedintele GRECO, croatul Marin Mrcela. Practicile de corupţie pot afecta sectoarele public şi privat şi pot lua diferite forme: mită în serviciile conexe sectorului medical, conflicte de interese şi rolul lobby-ului în cercetarea şi dezvoltarea unor noi produse (R&D), comercializarea produselor medicale contrafăcute etc. În acest context, GRECO invită autorităţile centrale, dar şi pe cele regionale şi locale, la maximum de comunicare şi transparenţă în deciziile lor şi aminteşte că ele trebuie să poată fi supuse controlului. Statele trebuie de asemenea să protejeze avertizorii de alertă în sectorul sănătăţii…..„Necesitatea unei informări regulate şi fiabile din partea instituţiilor publice este crucială în perioada stării de urgenţă. Aceasta priveşte propagarea şi riscurile pandemiei ca atare, dar şi măsuri de urgenţă luate pentru a-i răspunde. Nu trebuie să permitem COVID-19 să compromită valorile şi standardele noastre, inclusiv transparenţa şi responsabilitatea”, a subliniat Marin Mrcela, conform comunicatului citat. „Platformele de informaţii digitale, cum ar fi portalurile dedicate transparenţei, sunt instrumente preţioase pentru prevenirea corupţiei şi utile pentru protejarea statului de drept”, a continuat el. Integral: https://www.g4media.ro

Elicopterul cu IPS Pimen nu se poate ridica de la sol! Episcopul are 250 kg de aur pe el  Muncă grea pentru pilotul elicopterului care îl duce pe Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor la Bucureşti! Acesta se plânge că nu reuşeşte să ridice aparatul de la sol, de vină fiind greutatea încărcăturii. “Toată stima pentru IPS Pimen, dar numai costumul majestăţii sale are 250 de kg de aur şi vreo 300 de epoleţi”, spune nea Vali, pilotul Arhiepiscopiei. “A trebuit să mai eliberăm din balast, inclusiv uşile şi scaunele elicopterului. Chiar şi aşa, va trebui să oprim din 10 în 10 minute, să se odihnească elicea.” Restul aurului şi epoleţilor, care nu erau esenţiale pentru activitatea înaltului prelat, vor fi aduse în Bucureşti la o dată ulterioară, cu trenul. Integral: https://www.timesnewroman.ro

Buna dimineata intr-o zi de marti, 21 aprilie! Vremea se va răci și în jumătatea de sud a ţării, devenind ușor mai rece decât în mod obișnuit la această dată și va fi apropiată de normal în rest. Astfel, temperaturile maxime se vor încadra între 11 și 20 de grade. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporare în regiunile sud-vestice, iar în prima parte a zilei și în cele sudice, unde pe arii restrânse va ploua. În Carpaţii Meridionali, la altitudini mari, se vor semnala precipitaţii mixte. Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări temporare în zona de munte, iar îndeosebi ziua în sud, est și local în vest. Temperaturile minime vor fi cuprinse între – 7 şi 9 grade, cu cele mai coborâte valori în depresiunile din estul Transilvaniei. Spre dimineață, izolat, în nord, centru şi nord-est se va produce brumă. In Bucuresti vremea se va răci accentuat, astfel încât temperatura maximă va fi de 16…17 grade, iar cea minimă va fi de 3…4 grade, mai scăzută în zona preorășenească. Cerul va fi variabil, cu înnorări mai accentuate în prima parte a zilei, dar condițiile de ploaie slabă vor fi reduse. Vântul va sufla în general moderat.

Încă 10 tone de echipamente medicale pentru spitalele din Bihor: Al treilea transport a aterizat sâmbătă pe Aeroportul din Oradea (FOTO / VIDEO) Încă 10 tone de echipamente medicale destinate spitalelor din lupta împotriva coronavirusului din Bihor au ajuns, sâmbătă seară, pe Aeroportul din Oradea. „Cel de-al treilea transport de materiale sanitare din Shanghai a sosit în această după-masă la Oradea, cu un avion Boeing 737 al companiei Tarom. Fiecare dintre cele trei avioane a adus câte 10 tone de materiale de protecţie – combinezoane, măşti etc. Este ultimul transport în cadrul unui contract de import din care au mai fost aduse la sfârşitul săptămânii trecute 37 de tone de materiale sanitare pentru spitalele din Oradea şi judeţ”, a anunțat Primăria Oradea. Avionul a aterizat în jurul orei 18. În cadrul achiziţiei, au ajuns în total în Oradea 75 de tone de echipament, suficiente pentru „încă două luni – două luni și jumătate”, după cum preciza dr. Gheorghe Carp, coordonatorul spitalelor din Bihor. Achiziţia s-a făcut de către municipiul Oradea în competiţie cu alte state, Oradea reușind să le cumpere, potrivit spuselor oficialilor locali, fără intermediari și la preţuri mai mici decât au făcut-o reprezentanţii unor state. Integral: https://www.ebihoreanul.ro

Daniel P. Funeriu: Dragii mei cititori, cei care sunteți credincioși puneți-vă speranța în puterea minții omenești, cizelată de-a lungul mileniilor de îndrumarea începută de învățăturile din Biblie și briliant continuată de spiritele luminate ale științei, care au deschis spiritului nostru misterele matematicilor, fizicii, chimiei și altor științe care ne ajută să înțelegem tainele naturii. Voi, credincioșii, nu sunteți și nu veți fi în opoziție cu științele. Să știți că cei care vă îndeamnă să fiți în opoziție cu științele nu sunt adevărați credincioși în căutarea Adevărului, ci suflete mici care vă vor prizonierii minților înguste și sufletelor închise. Științele fac ca ceea ce ieri era metafizic azi să devină fenomen explicabil minții omenești, dar asta nu înseamnă decât că mintea noastră, spiritul nostru, e mai înalt și mai aproape de Adevăr, esența credințelor voastre. Încurajați-vă copiii să deprindă tainele științelor, care, dacă înțelese în profunzimea lor, nu fac decât să paveze drumul minții lor către Adevăr. Ascultați ce vă învață științele, că ele au același izvor cu credința voastră. Cei care nu aveți nevoie de credință în ecuația vieții voastre, nu-i ocărâți pe cei care își trăiesc viața cu credință creștină, și nu-i disprețuiți. În sufletul lor sunt rânduite, cu o coerență internă remarcabilă, toate ingredientele creștinismului, iar tulburarea pe care o provoacă ocara sau disprețul necredinciosului e nu doar inutilă, ci și de o tristețe fără margini. Nu uitați că dacă mintea voastră astăzi poate să își afirme libertatea față de vreo religie, e tocmai pentru că, după secole de acomodare, creștinismul a permis această binevenită evoluție și acomodare unică în istorie între religioși și laici. Că sunteți credincioși sau nu, rețineți: împreună suntem mai puternici și mai dificil de învins de orice molimă, dușman extern, intern sau, cei mai mari dușmani comuni: răutatea și prostia. Doar împreună, credincioși și necredincioși, putem învinge cea mai periculoasă molimă a secolului XXI: ignoranța. Sursa: https://www.facebook.com

Peste 36% dintre primării nu acordă burse pentru elevi, iar 55% dau burse mici și foarte mici – analiză Consiliul Național al Elevilor  Aproape 37% dintre primării nu acordă burse pentru elevi, iar 55% dau burse mici și foarte mici, arată o analiză a Consiliul Național al Elevilor făcută pe răspunsurile administrațiilor locale din 928 de localități din România. Deși bursele pentru elevi sunt prevăzute în lege, doar aproape 9% dintre primării acordă toate tipurile de burse pentru elevii care se încadrează în criterii, potrivit documentului citat. Pentru a realiza această analiză, consiliile județene ale elevilor au cerut primăriilor date pe baza Legii privind liberul acces la informațiile de interes public nr. 544/2001. Au fost trimise astfel de cereri către 3.129 de instituții. Au răspuns doar 928 dintre ele. Dintre acestea, 335 de primării (36,1%) au răspuns că nu acordă burse de niciun fel elevilor. Primăriile care acordă burse însă nu tuturor elevilor, ci doar parțial și în cunatum mic și foarte mic sunt 511 și reprezintă un procent de peste 55 din totalul instituțiilor care au răspuns demesrcului CNE. Numărul primăriilor care acordă burse tuturor elevilor care se încadrează pentru acestea, iar sumele sunt cele prevăzute de lege, este 82…. Reamintim că anul trecut Guvernul Dăncilă a aprobat pentru anul școlar 2019-2020 o măsură prin care cuantumul minim al burselor pentru elevi era menţinut la valoarea aflată în plată în 2018, neimpunând de fapt o sumă minimă. Actualul Guvern a pus în dezbatere un proiect de hotărâre de guvern prin care pentru anul școlar următor, 2020-2021 cuantumul minim al burselor este stabilit la 150 de lei pe lună, însă din luna februarie până acum proiectul de HG nu a fost aprobat. Integral: https://www.edupedu.ro

Estimări oficiale: Europa are nevoie de încă cel puţin 500 miliarde euro de la instituţiile UE pentru redresare / Regândirea fondurilor europene ar contribui la menţinerea unităţii Uniunii Europene  Europa va avea nevoie de încă cel puţin 500 de miliarde de euro de la instituţiile financiare ale UE pentru a finanţa redresarea economiei după pandemia de coronavirus (Covid-19), a afirmat Klaus Regling, directorul Mecanismului European de Stabilitate (ESM), transmite Reuters, citată de Agerpres. Cel mai uşor mod de a organiza astfel de fonduri ar fi prin intermediul Comisiei Europene şi prin bugetul UE, a explicat Klaus Regling, într-un interviu acordat duminică publicaţiei italiene Corriere della Sera. „Aş spune că pentru a doua fază avem nevoie de încă cel puţin 500 de miliarde de euro de la instituţiile europene, dar suma ar putea fi mai mare. Pentru asta, trebuie să discutăm cu mintea deschisă despre noi instrumente dar şi să utilizăm instituţiile existente, deoarece este mai uşor, în special prin intermediul Comisiei Europene şi prin bugetul UE. Regândirea fondurilor europene ar contribui în mare măsură la menţinerea unităţii Uniunii Europene”, a afirmat directorul Mecanismului European de Stabilitate. În 9 aprilie, miniştrii de Finanţe din UE au pus la punct un pachet de măsuri în valoare de 540 miliarde de euro. Printre măsuri se numără împrumuturi de la Mecanismul European de Stabilitate, garanţii pentru împrumuturi de la Banca Europeană de Investiţii şi o schemă pentru finanţarea programelor de şomaj parţial ale statelor membre. Cu toate acestea, miniştrii europeni de Finanţe au lăsat nerezolvată problema împărţirii poverii financiare din cauza lipsei unui acord cu privire la emiterea de obligaţiuni comune. Fondul Monetar Internaţional (FMI) a avertizat că economia zonei euro ar putea înregistra o contracţie de 7,5% în acest an din cauza crizei provocate de pandemie. Şi vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, a apreciat săptămâna trecută că Uniunea Europeană ar putea avea nevoie de un fond de relansare economică în valoare de 1.500 miliarde de euro care să fie finanţat cu obligaţiuni garantate de statele membre. Într-un interviu publicat în cotidianul german Handelsblatt, Valdis Dombrovskis a explicat că că Executivul comunitar lucrează la un nou instrument de finanţare, dincolo de contribuţiile naţionale care ajung în mod normal la bugetul UE pe şapte ani. Întrebat despre posibilitatea finanţării unui astfel de fond de relansare cu emisiuni de obligaţiuni în valoare de până la 1.500 de miliarde de euro, Dombrovskis a răspuns: „Pot să îmi imaginez un astfel de cadru financiar. Dar nimic nu a fost decis încă”. Oficialul CE a adăugat că fondul de relansare ar putea fi finanţat prin obligaţiuni susţinute de garanţii oferite de statele membre. Integral: https://www.g4media.ro

Vicepreşedintele Comisiei Europene Vera Jourova denunţă „dependenţa morbidă” a UE faţă de China şi de India în materie de produse farmaceutice / „Este ceva ce ne face vulnerabili şi trebuie să-i răspundem printr-o schimbare radicală” …. „Această criză a dezvăluit dependenţa noastră morbidă de China şi de India în materie de produse farmaceutice”, a declarat Vera Jourova în cursul unei dezbateri la televiziunea publică cehă. „Este ceva ce ne face vulnerabili şi trebuie să-i răspundem printr-o schimbare radicală”, a mai spus comisarul ceh, responsabil cu valorile şi transparenţa. „Vom trece în revistă lanţurile (de aprovizionare), vom încerca să diversificăm şi, la modul ideal, să producem cât de mult este posibil în Europa”, a subliniat ea.„Aceasta este o mare lecţie pe care am învăţat-o”, a dat asigurări vicepreşedinta CE….. Cehia, la fel ca numeroase alte state din Uniunea Europeană, depinde de livrările de măşti de protecţie din China. Cehia, care a început luni să relaxeze restricţiile impuse pentru a lupta împotriva coronavirusului, a raportat duminică seara un total de 6.701 de cazuri de contaminare, dintre care 186 de decese. Integral: https://www.g4media.ro

Pentru unii, mumă și pentru alții, ciumă?  Am încheiat de multă vreme socotelile cu postul de televiziune Realitatea plus. Despărțirea s-a produs treptat, încă de pe vremea exploziilor de naționalism isteric ale d-lui Rareș Bogdan și s-a desăvârșit odată cu plecarea domnișoarei Denise Rifai care mai izbutea să mă intereseze nu datorită glumelor sale pe seama broșelor d-nei Dăncilă, ci prin faptul că aducea în studio și descosea personalități ale vieții politice, economice și sociale românești. Însă de când pe la Realitatea au devenit moderatori Oreste Teodorescu care, vezi Doamne!, ar trebui să facă față asaltului de pesediști în frunte cu fostul pușcăriaș Miron Mitrea, cu insuportabila Anca Alexandrescu, cu rostogolitorul de piatră Laurențiu Botin, respectivul post a fost exclus din telecomandă. Așa se face că nu am văzut sâmbătă seară interviul scandalos cu fostul actor Dan Puric. El însuși aflat pentru mine demult în zona timpului trecut. Insul nu mai înseamnă de mult timpnimic pentru arta teatrală românească, iar în închipuirile lui de filosof nu am crezut vreodată. I-am citit o carte sau două, despre una mi se pare chiar că am scris ceva în revista Teatrul azi, fiindu-mi clar că pretinsa cultură a d-lui Dan Puric este a cuiva care citește, conspectează, memorează ceea ce găsește în te miri ce almanah sătesc. Țin însă cum nu se poate mai bine minte că performanțele enunțiative ale d-lui Dan Puric l-au entuziasmat pe dl. Robert Turcescu pe vremea când acesta era agent acoperit și împărțea bile albe și negre tot pe la Realitatea. Turcescu a clădit solul statui de călăreț fără cap a lui Dan Puric, el este cel declara, poate la ordin, poate fiindcă atâta înțelegea și îl ducea mintea că nu-și poate imaginile sărbătorile de Paște și de Crăciun fără purificarea spirituală pe care i-ar oferi-o întâlnirile cu Dan Puric. Cert e că Dan Puric a devenit o modă așa că omul a făcut purici și pe la alte televiziuni. Între timp a trecut și asta, lui Puric i s-a cam terminat combustibilul drept care a devenit doar un simplu clovn trist. Un gesticulator fără substanță. Un ce păcat că a fost odată un actor care ne entuziasma pe vremea unui spectacol care se chema Costumele……Zicerile d-lui Dan Puric pun însă în mare încurcătură Biserica Ortodoxă Română, dar și pe Patriarhul Daniel mai ales că unele dintre vorbele lui Dan Puric seamănă teribil cu ceea ce a spus Prea Fericitul cu ocazia incendiului de la #colectiv. Sunt ivite din aceeași școală de gândire. M-aș fi așteptat ca dl. Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, să se fi dezis deja de blasmefiile fostului actor ca de Diavol. Nu a făcut-o. Încă. Integral: http://www.contributors.ro

Român, indignat după ce a văzut clipul cu Negoiță în parc: ”Aia e bicicleta mea!”  Un bucureștean din Sectorul 3 a rămas extrem de idignat după ce-a văzut clipul cu Robert Negoiță în parc. Și nu, nu faptul că primarul se plimba printr-un parc închis prin decret militar l-a șocat cel mai tare. ”Aia e bicicleta mea! Nenorocitul mi-a furat bicicleta! Incredibil!”, a exclamat bucureșteanul la vederea filmulețului. Robert Negoiță recunoaște că nu s-a plimbat cu bicicleta cetățeanului, dar spune că a făcut-o în interesul proprietarului. ”Eu am grijă de cetățenii sectorului meu, așa că uneori mă mai plimb cu bicicletele lor, ca să le mențin funcționale. Și nu doar eu fac asta, ci toți angajații primăriei. Luăm bicicletele cetățenilor și ne plimbăm cu ele. Nu văd care e problema, facem un lucru bun pentru cetățeni.” ”Și să fim serioși, par eu primarul care ar fura doar o bicicletă?”, a continuat Robert Negoiță. Integral: https://www.timesnewroman.ro

Redactat de @Demeter (2014)

 Astazi voi prezenta inca doua splendori de arta din aceasta colectie. Ambele prezentari sunt comemorative: Oul Faberge din 1897 – Intronarea imperiala a tarului Nicolai al II-lea din 1896; Oul Faberge din anul 1913, care comemora 300 de ani de la instaurarea dinastiei Romanovilor.

Oul Faberge din 1897 – Intronarea imperiala a tarului Nicolai al II-lea din 1896. Oul Coronation a fost realizat în atelierele Fabergé de catre Mihail Perkhin şi Wigstrom Henrik. Aceasta piesă valoroasă din istoria Rusiei a fost apoi daruita  Tarinei Alexandra Feodorovna. Oul a ramas la  Ermitaj, în  Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg si în diferite muzee din întreaga lume,  în  cadrul unor expozitii temporare. În prezent este deţinut de  Viktor Vekselberg.

Oul este facut din aur, cu email galben translucid si face referire la  haina de panza-de-aur, purtata de către ţarină la încoronarea ei. Acesta filigran cu benzi de aur verzui ca frunzele de dafin montate sunt insemnate la fiecare intersecţie cu un vultur imperial bicefal, de un negru opac emailat şi apoi fixat  cu un diamant roz pe piept. Acest model a fost, de asemenea, luat ca model de la haina de încoronare purtata de ţarină.

Oul Faberge din 1913 – Oul tricentenar al dinastiei  Romanov este realizat  si el de   Fabergé în 1913 pentru ţarul Nicolae al II-lea al Rusiei. Acesta a fost daruit de către Nicolae al II-lea cu ocazia sarbatorilor pascale din acel an sotiei lui, Alexandra Feodorovna. Astazi este pastrat in  Muzeul Arsenalului din Kremlin.

Oul tricentenar al dinastiei Romanov este facut din aur, argint si email de culori diferite  şi este incrustat cu diamante. Portretele sunt pictate pe fildeş. Exteriorul conţine optsprezece portrete ale ţarilor  dinastiei Romanov. Oul este decorat cu un model de aur, cu vulturi imperiali cu doua capete, precum si de coroanele din trecutul  şi  prezentul Romanovilor, care incadreaza portretele ţarilor. Fiecare portret în miniatură a fost pictat de miniaturistul rus Vasili Zuiev pe  fildeş şi este delimitat de diamante roz.

Alte doua oua Faberge comemorative si sunt dedicate marelui tar al Rusiei – Petru cel Mare,  unul – facut in anul 1903 si altul cu ocazia centenarului razboaielor Napoleonice, in anul 1912, ambele in timpul domniei Tarului Nicolae al II-lea.

Conceput în stil rococo, Oul Petru cel Mare comemora aniversarea a doua sute de ani  de la fondarea Sankt-Petersburgului, în 1703. Oul a fost realizat în roşu, verde şi galben de aur,  platina, diamante, rubine, email, cristal de roca  şi include portrete miniaturale de acuarela pe fildes. Invelisul oului are patru acuarele miniaturale pictate de B. Byalz. Picturile reprezintă “înainte” şi “după” cum arata Sankt Petersburgul în 1703 şi 1903.

Oul Faberge din 1912 – centenarul Razboaielor Napoleonice comemora de fapt lupta de la Borodino – prima mare ciocnire dupa ce Napoleon a intrat in Rusia.  Acest ou, la fel ca toate celelalte, a fost realizat de Fabergé în 1912 pentru ţarul Nicolae al II-lea al Rusiei si daruit mamei sale ţarina-mama Maria Feodorovna. Acest ou nu a fost recuperat de rusi si este pastrat la Muzeul Metropolitan din New York ca parte din colectia  fundatiei Matilda Geddings Gray.

Asa cum am mentionat, oul  comemoreaza centenarul Bătăliei de la Borodino pe timpul invaziei lui Napoleon din 1812. Ou este realizat din aur galben, cu panouri de smarald, rubine şi diamante pe partea exterioara . Interiorul este căptuşit cu satin si catifea. Oul are  o  “surpriză”, un ecran de sase panouri miniaturale reprezentând în acuarelă sase regimente in care tarina-mama Maria Feodorovna a fost conform traditiei, colonel de onoare. Fiecare panou are pe revers monograma regală a împărăteasei văduve. Ecranul in sine este facut din smaralde translucide de culoare verde,  incrustate cu diamante intr-un email alb.

Bibliografie, note si citate :

Toby Faber. Faberge’s Eggs: The Extraordinary Story of the Masterpieces That Outlived an Empire, New York: Random House, 2008.
Gerald Hill. Faberge and the Russian Master Goldsmiths, New York: Universe, 2007.
Theophyle – Rusia Imperiala de ieri si de azi – Istoria a patru familii.

Redactat de @Demeter (Reluare din 2014)

Celebre ouă Faberge au fost create la sfârşitul secolului al XIX-lea si începutul secolului al  XX-lea  pe baza unei cereri facute de ţarii Alexandru al-III-lea şi Nicolai al-II-lea. Aceste opere de arta in miniatura, din metale pretioase incrustate cu pietre, sunt o minune de măiestrie si o adevarata comoara artistică. Create de bijutierul Carl Fabergé, în Sankt Petersburg, cele mai multe dintre aceste opere de artă au fost pierdute, distruse sau luate din Rusia.

Oul Fabergé este unul dintre miile de ouă bijuterii făcute de Casa de Fabergé  intre 1885 – 1917. Cele mai multe au fost ouă miniaturale, care au fost populare cadouri la sarbatorile pascale. Aceste bijuterii au fost purtate pe un lanţ la gât.

Cele mai celebre ouă produse de Fabergé au fost si cele mai mari realizate pentru Alexandru al III-lea şi Nicolae al II-lea ai Rusiei; acestea sunt adesea denumite în continuare  oua Faberge imperiale. Faberge a creat 50 de asemenea oua, numai 42 au supravietuit. Alte două ouă, Constellation şi Kareliană, au fost planificate pentru 1918, dar nu au fost facute pentru ca Nicolae al II-lea şi familia sa au fost asasinaţi în acel an  (Nicolae a abdicat un an înainte). Şapte oua mari au fost facute pentru familia Kelch de la Moscova.

Primul ou Fabergé a fost creat pentru ţarul Alexandru al III-lea al Rusiei, care a dorit să-i ofere soţiei sale, ţarina Maria Fedorovna, în 1885, un ou de Paşte, dar si pentru a sărbători a 20-a aniversare a logodnei lor. Se crede că inspiraţia ţarului pentru acest original cadou a fost un ou deţinut de mătuşa tarinei Maria, Prinţesa Marie Wilhelmine a Danemarcei, care în copilăria tarinei i-a captivat imaginatia cu povesti despre acest ou.

Primul ou cunoscut sub numele simplu “de ou de găină” (hen) a fost creat din aur, invelit in email  alb opac, care simula  coaja oului si  se deschidea pentru a dezvalui continutul unui gălbenuş de ou de aur galben mat. Acesta la rândul său se  deschidea pentru a dezvalui un mic pui de gaina din aur multicolor. Si gainusa se deschidea dezvaluind conţinutul – o replică de diamant a  coroanei imperiale, suspendată cu  un mic pandantiv de rubin. Din păcate, aceste ultimele două surprize s-au pierdut.

Am sa incerc sa redau cele mai frumoase piese din aceasta sublima comoara. Cel mai frumos ou facut in perioada tarului Alexandru al III-lea a fost “oul Caucazului”, parerea mea si a unei parti a expertilor de specialitate.   Acest ou nu a fost recuperat de rusi si este pastrat la Muzeul Metropolitan din New York ca parte din colectia  fundatiei Matilda Geddings Gray. De mentionat ca acest ou nu face parte din colectiile muzeului, dar este pastrat si expus de acest muzeu. Oul Caucazului a fost  realizat de bijutierul rus  M. Perchin, sub supravegherea germanului Peter Carl Fabergé, in atelierul lui din Rusia.

Oul Caucazului a fost realizat din aur galben si multicolor, argint, rubin emailat, incrustat cu diamante, , platină, fildes, perle  şi picturi tempera pe fildeş. Oul prezinta cabană de vânătoare imperiala din Abastumani, în Caucaz, unde Marele Duce George si-a petrecut cea mai mare a vietii lui dupa ce a fost diagnosticat cu tuberculoză. Miniaturile au fost  semnate de către Krijitski, cel mai mare miniaturist rus la secolului al XIX-lea. Miniaturile sunt vizibile prin deschiderea a patru mici uşi din jurul  oului. Fiecare usa are o cifră de diamant formând anul 1893. În spatele capacului rabatabil de la partea de sus este un portret al Marelui Duce, în uniforma lui navala.

O alta capodopera este fara indoiala Oul Palatului Alexandru. Oul a fost comandat de tarul  Nicolae al II-lea drept cadou de Paşte pentru soţia sa, Alexandra Feodorovna. Acesta este pastrat în  Muzeul Arsenalului din Kremlin.

Oul Palatului Alexander   este realizat din nefrita (silicat) siberiana, diamante, aur, rubine şi picturi în miniatură de tempera pe fildeş. Oul conţine cinci portrete in miniatura ale copiilor lui Nicolae al II-lea şi împărăteasa Alexandra: Olga, Tatiana, Maria şi Anastasia şi tareviciul Alexie. Fixate in partea de sus a fiecarui portret este un diamant, cu monograma initialelor numelor fiecarui copil. Pe verso fiecarui portret, vizibil doar din interiorul oului, este data de naştere a copiilor.

Primul articol din serial!

Bibliografie, note si citate:

Toby Faber. Faberge’s Eggs: The Extraordinary Story of the Masterpieces That Outlived an Empire, New York: Random House, 2008.
Gerald Hill. Faberge and the Russian Master Goldsmiths, New York: Universe, 2007.

Theophyle – Rusia Imperiala de ieri si de azi – Istoria a patru familii.

Buna dimineata intr-o zi de sambata, 18 aprilie! Vremea va deveni caldă pentru a doua decadă a lunii aprilie, chiar deosebit de caldă, local îndeosebi în zonele de câmpie. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporare în nordul și nord-estul țării, unde spre seară şi în cursul nopţii, pe arii restrânse va ploua și sub formă de aversă, iar izolat, la peste 1800 m în nordul Carpaților Orientali pot fi precipitații mixte. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări în timpul zilei în zona montană înaltă, în sudul Banatului și în vestul Olteniei. Temperaturile maxime vor fi cuprinse, în general, între 17 şi 25 de grade, iar cele minime între 0…2 grade în depresiuni, unde vor fi condiții de brumă şi 11…12 grade pe litoral și în Dealurile de Vest. In Bucuresti vremea va deveni deosebit de caldă pentru această dată. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 24 de grade, iar cea minimă va fi de 8…10 grade.

Medicul Virgil Musta: Trecem printr-o perioada foarte inselatoare. Suntem inca pe panta ascendenta a imbolnavirilor si a deceselor  Medicul Virgil Musta, de la Spitalul de Boli Infectioase Victor Babes din Timisoara, a facut un apel la ratiune in aceasta perioada despre care spune ca este “inselatoare”, avand in vedere vremea frumoasa de afara, punctand ca “suntem inca pe panta ascendenta a imbolnavirilor si a deceselor”. “Am o mare neliniste in suflet cand vad ce se intampla zilele acestea. Trecem printr-o perioada periculoasa, foarte inselatoare. Afara este frumos si toti avem tendinta de a ceda si a slabi masurile de distantare sociala si de izolare. Ne pregatim multi de sfintele sarbatori de Paste, mergem prin magazine si piete sa ne aprovizionam. Acestea sunt aglomerate, iar cozile sunt mai mari. Am vazut multe persoane care poarta masca si respecta distanta si asta e foarte bine, dar am vazut si destui care nu mai poarta masca si nu pastreaza distanta de 2 m. Am observat persoane care sunt multumite de faptul ca epidemia la noi in tara este inca sub control si considera ca asta este ceva firesc. Omit insa faptul ca acest lucru s-a realizat greu, in special prin efortul colectiv sustinut de distantare sociala, izolare si respectarea regulilor de igiena. Sunt multi care nu inteleg faptul ca suntem inca pe panta ascendenta a imbolnavirilor si a deceselor!”, a scris pe Facebook medicul Virgil Musta….. “Sunt deja destui oameni in jurul nostru care au virusul, unii asimptomatici sau cu simptomatologie minora, ceea ce creste riscul sa luam oricare dintre noi infectia si nu stim cum va evolua boala la fiecare dintre noi. Multa lume nu stie ca sunt tot mai multi pacienti in stare grava internati, iar sectiile de terapie intensiva dedicate COVID-19 sunt aproape pline, chiar si la noi la Spitalul Victor Babes din Timisoara este aproape plin. S-au creat spitale suport si se iau masuri de crestere a capacitatii, dar chiar si asa locurile pot deveni insuficiente daca numarul cazurilor creste mult si continuu. Nici nu vreau sa ma gandesc unde putem ajunge si noi in Romania daca zilele acestea nu respectam cu strictete toate regulile pe care sunt convins ca deja le stiti foarte bine!”, mai scrie Musta. Virgil Musta spune ca este foarte important sa ramanem rationali, in aceasta perioada. “Nu vreau sa va intristez acum, dar chiar este foarte important sa ramanem foarte rationali zilele acestea, zile care pot ajuta la depasirea mai rapida si mai usoara a epidemiei sau pot duce la o situatie foarte grea ulterior. Suntem intr-un razboi in care niciunii dintre noi nu am mai fost, iar acest lucru impune schimbarea modului de a gandi, de a ne comporta si de a actiona. Impune renuntari si sacrificii materiale poate, dar nu imi doresc deloc ca aceste sacrificii sa insemne chiar viata noastra sau a persoanelor dragi noua. Cu intelepciune, rabdare, intelegere si curaj vom trece cu bine aceasta incercare!”, mai scrie medicul. Musta a indemnat romanii sa ii urmeze exemplul si sa petreaca Pastele in familie, acasa. “Eu sunt credincios si Il iubesc pe Dumnzeu si as dori sa am si eu si voi toti un Paste fericit, cu bucurie si multa lumina in suflet. Dar vreau ca si la anul sa petrecem sfintele sarbatori de Paste impreuna. Pentru aceasta, la noi in familie ne-am pregatit mai modest decat in ceilalti ani (cumparaturi si alte lucruri materiale). Ma voi ruga acasa si voi petrece sarbatorile pascale doar cu familia mea acasa. Va indemn sa faceti la fel si voi si sunt convins ca bunul Dumnezeu ne va ocroti si ne va ajuta sa trecem cu bine peste aceasta pandemie. Integral: http://www.ziare.com

Daniel P. Funeriu: Recent am dat un scurt interviu, una dinte întrebări a fost despre gândirea critică: Cum se poate folosi gândirea critică în cazul fenomenului ”fake news” în situația actuală de pandemie? E aceasta un proces care trebuia să funcționeze anterior acestei perioade sau acum, în mijlocul problemei, putem rămâne lucizi în fața avalanșei de informații? În conceptul de “gândire critică” accentul trebuie pus pe “gândire” care, înainte să fie critică trebuie să existe. Or, gândire fără cunoștințe nu există sau, în cel mai bun caz o numim “instinct”, ceea ce ne duce cu gândul la animale mai degrabă decât la om…  Cu cât o situație e mai complexă, cu atât cunoștințele necesare pentru a o înțelege sunt mai înalte, deci accesibile unui număr mai mic de oameni. Descartes ne spunea încă de prin 1630 că o problemă, cu cât e mai complexă, e înțeleasă de mai puțini, deci adesea e mai înțelept să îi ascultăm pe cei puțini decât pe cei mulți.  De aici provine și problema “fake news”: oameni care nu posedă cunoștințele necesare analizei unei situații complexe se orientează pe trei coordonate:  1) ceea ce li se pare plauzibil, adesea în baza cunoștințelor lor limitate, 2) ceea ce spune persoana care li se pare că are autoritatea cunoașterii și  3) ceea ce le dă senzația că ei înșiși au descoperit un adevăr, ascuns celor mulți, conferindu-le astfel un sentiment de excepționalitate.  Putem lesne deconstrui cele trei axe de mai sus:  când nu ai cunoștințe avansate de virusologie de exemplu, nu poți citi articole avansate de genetică, care demonstrează limpede că coronavirusul nu a fost făcut în laborator, dar îți e ușor să crezi că e făcut fix din laboratorul de virusologie din Wuhan pentru că scurtătura e comodă. Trebuie să explicăm oamenilor că corelarea a două evenimente nu înseamnă că unul e cauza celuilalt: iată, numărul piraților a scăzut de trei secole încoace, iar Pământul s-a încălzit de atunci. Evident, asta nu înseamnă că pirații țineau Pământul mai rece…  A doua axă e lesne de de construit dacă examinăm cât de ușor oamenii votează impostori care le par de încredere pentru a-i huli peste 2-3 ani când, în final, își dau seama că sunt praf.  Iar a treia axă e intens trăită de cei care explică vecinilor cele mai fantasmagorice teorii conspiraționiste, convinși fiind că e adevărul gol-goluț. Unii fac și adepți… Țin minte că aveam un vecin care lucra la “semeteu” care ne explica prin anii 80 cum munții României se deschid și scot la iveală un impresionant arsenal nuclear construit de români. Așadar pentru a combate fake news soluția pe termen lung este educația științifică, cea umanistă și cunoașterea. Precum și combaterea zilnică a nebunilor care propagă minciuni manifeste. Am să vă dau un exemplu unde comunitatea dumneavoastră poate să facă ceva concret: anual mor 4000 de femei în România de cancer de col uterin. Care poate fi 100% eradicat dacă vaccinăm fiicele noastre înainte să își înceapă partea romantică a vieții, atât de importantă în fondarea unei familii. Nu trebuie să fii laureat Nobel pentru a înțelege acest lucru și a-l propovădui în jurul tău, trebuie doar să ai un minim de responsabilitate. La fel și cu coronavirusul: virusurile nu înțeleg Biblia, deci nu fac diferența între lingurița de la împărtășanie și cea proaspăt spălată de acasă. Așa că reflexul de a-ți proteja viața oferită în dar de Dumnezeu trebuie să fie mai puternic decât asumarea unui risc. Nu cred că Dumnezeu ne vrea proști, ba chiar cred că ne vrea cât mai educați pentru a ne apropia și mai aproape de El. Sursa: https://www.facebook.com

Profesorul Ioan Stanomir: Sunt pesimist, nu cred că statul se va reforma dupa ce trece pandemia. Doar cetătenii pot schimba ceva Minutul 01:00 Raportările cetățenilor la stat în Europa sunt foarte diferite. Această criză a repus în discuție relația dintre cetățeni și stat, în special protecția cetățenilor. Chestiunea fundamentală este următoarea: în ce măsură creșterea rolului statului de furnizor de securitate poate deveni o limită a drepturilor cetățenești, nu va deveni un pericol. Această criză a dovedit că modelul chinez, aceasta combinație între ”economie capitalistă” și totalitarism de tip orwelian, este nocivă nu doar pentru cetățenii chinezi, ci pentru întreaga umanitate. Daca pandemia ar fi început într-o țară occidentala, reacția ar fi fost diferită, nu am fi avut de-a face cu secretomanie. Această secretomanie este în mare măsură vinovată de modul în care a reacționat OMS și unitățile statale. Astfel de crize de obicei întăresc încrederea în instituții și în lideri. In Germania și Franța cotele de încredere ale liderilor au crescut destul de mult. La noi, în Romania, nu putem decât să bălăcărim și să discutăm pe Facebook într-o “cloaca de insulte”. Încrederea în stat depinde de capacitatea leadership-ului de a transmite anumite semnale. Dacă privim la marile democrații, observăm că ele operează pe principiul comunicării directe, în timp real, comunicare care revine președintelui statului sau șefului de guvern. În democrațiile consolidate nu există triumvirate de tipul Vela-Despescu-Arafat. Acolo lucrurile sunt abordate direct de către personalități care au legitimitate democratică. Nici Macron, nici Merkel sau Trump nu se ascund în spatele unor oameni care sunt un fel de imagine falsă a statului. Indiferent de natura juridică a stării de urgență, legitimitatea democratică nu dispare. Cei care au fost aleși trebuie sa răspundă compatrioților lor și trebuie să găsească acel echilibru fragil dintre protecția cetățenilor și declinul economic. Nu trebuie în numele siguranței sanitare să periclitam nici echilibrul social, nici echilibrele economice. Cea mai dificilă va fi perioada de reajustare la o viață normala, iar cooperarea dintre stat și cetățeni este esențială. 06:00 În fața stării de urgență, necesară, reacția guvernului ar trebui să treacă trei teste, necesitatea măsurilor, transparența și proporționalitatea. Cât de transparente au fost măsurile luate de guvernul roman? Marea problema a administrației curente este incoerența în comunicare și aparența de improvizație. Marea problemă este că această administrație se bazează pe un stat care, după toate aparențele, este incapabil să-și îndeplinească una dintre funcțiunile esențiale, acea de a proteja sănătatea cetățenilor. Atunci când ai președinți de Consiliu Județean iresponsabili, când ai manageri de spital numiți politic (unii condamnați cu suspendare), când ai o astfel de structură, starea de urgență nu poate să crească performanța statului. Putem acum vedea cat de incompetent și de nereformat este statul nostru. Iată rezultatul numirilor politice. 08:00 Faptul că am lăsat administrațiile locale să opereze în impunitate și să pună în aplicare acest plan de politizare nebunească ne duce la rezultatul de acum. La fel, faptul că acum avem nevoie de medici militari care trebuie sa înlocuiască managementul medical, faptul că ne bazăm pe Politie și Jandarmerie este iarăși o problemă. Jandarmeria și Poliția au îndeplinit la evenimentele din 10 august misiuni de represiune și reprimare politică, iar cetățenii nu își pot alunga din minte faptul că aceleași persoane care sunt astăzi chemate să îi ocrotească sunt aceleași care îi hăituiau pe stradă. Aceleași persoane care astăzi sunt chemate sa-i ocrotească acum câțiva ani îi fugăreau pe stradă. Răspunderea Președintelui și a Prim Ministrului este enormă, ei trebuie să transmită celor din subordinea lor că organismele militarizate nu încetează să fie sub control civil. Starea de urgență înseamnă doar îngrădirea temporară a exercițiului unor drepturi cetățenești, nu abandonarea lor. Asta înseamnă că aceste exigențe ale transparenței și proporționalității nu sunt abandonate, doar că autoritățile de politie și jandarmerie capătă niște atribuții suplimentare și mai multă libertate de acțiune….. Oare după aceasta criza se vor reforma instituțiile UE? Starea în care se află UE suntem obligați să o acceptăm ca atare. Că ne place sau nu, statul națiune rămâne principala cărămida pe care se construiește edificiul politic. Fiecare stat UE și-a gestionat separat criza generată de pandemie. E necesară o regândire a felului cum UE se raportează la stat și la cetățeni. Cetățeni europeni nu există, ei sunt doar pe hârtie în rapoartele Comisiei. În momentul acesta, cetățenii se repliază către singura cetățenie care le asigură protecție, se întorc la Statul Națiune. E nevoie de consolidarea unui mecanism pentru situații de urgență, la nivel european. Și acceptarea faptului că doar Statele Națiune pot gestiona crizele interne. 16 00 PSD-ul tace și face, așteaptă ca aceasta criză să își producă efectele, pentru a apărea apoi revigorat la viitoarele alegeri. Să nu ne facem iluzii asupra forței PSD-ului de a se revigora…. 17:00 In privința presei, știam că televiziunile de știri sunt una dintre rațiunile crizei profunde în care se află societatea românească. Dar acum ele s-au întrecut pe sine și au devenit un amestec de ciocli și de demagogi. Nu avem analize sobre și echilibrate pe televiziuni. Cetățenii stau izolați și ei sunt supuși unui bombardament mediatic. Liberul arbitru al cetățenilor este îngrădit prin această manipulare a sentimentelor. Starea de urgenta nu este nici vacanta, nici relaxare, nici picnic. Este un moment în care anxietatea crește și este un moment în care indivizii din care e alcătuită societatea se pot atomiza. 19:00 Rolul comunicării publice în criză este acela de a îi ”suda” pe cetățeni, de a-i galvaniza și a de a-i asigura că societatea va continua. Această fermitate a comunicării unește de fapt competența cu capacitatea de a genera speranță. Acesta este rolul principal al unei personalități care își asuma misiunea de a conduce. Iar acest test ne arată că după 30 de ani statul este nereformat iar elita noastră politică este pe măsura acestui stat, o caricatură a ceea ce ar fi putut să fie elita unui stat european.…. Partidele politice să nu mai recompenseze pe militanții lor cu poziții care sunt în mod vădit nepotrivite cu competențele lor. Sunt lucruri atât de dramatice, încât ele nu mai pot suferi amânare. Credeți că problemele legate de infecțiile din spitale vor dispărea după terminarea stării de urgență? Ne amintim de felul în care au fost tratate victimele de la Colectiv? Ne amintim cum același stat român, uneori prin miniștrii săi, ne asigura că avem tot ce trebuie ca să-i tratăm pe marii răniți. Iar astăzi, dacă ne uităm, multe facilități spitalicești sunt minate de incompetență. În județele și orașele României, unde șefii se lăfăie în mașini uriașe, pe când mulți compatrioți de ai lor se chinuie cu pomenile pe care aceștia le oferă, vom avea puterea să schimbăm ceva? Ne putem imagina un viitor în care unui medic să nu-i mai fie frică de managerul numit politic sau de șeful de Consiliu Județean? Eu însumi am dat dovadă de imensă naivitate. Am crezut, după Colectiv sau după uriașele manifestații din Piața Victoriei, că vom ajunge la un liman. Nu am ajuns, pentru că limanul nu e oferit de o instanță exterioară, limanul e căutat de către cetățeni, uneori împotriva statului care-i domină și îi asuprește. Și nu vom ajunge fără cetățenii care sa își ceara drepturile! 24:00 Statul, ca să ne ceară nouă loialitate, trebuie sa fie transparent, echitabil și nu trebuie să opereze cu dublă măsură. Starea de urgență mie mi se pare că a acționat, în cazul României, ca un fel de anestezic sau, în alte cazuri, ca o substanță care a injectat nebunie în rândul compatrioților noștri. Integral: http://www.contributors.ro

Fantasmagoria “Lumea nu va mai fi la fel”  Pe unde te uiţi, pe unde întorci capul, mai nou, auzi vorbele acestea care se vor încărcate de misterul unei grave şi oarecum catastrofice profeţii. Suge fiecare din ele, după cum îi vine la îndemînă. Ba într-un interviu, ba într-o declaraţie, ba într-un articol, ba într-o bine simţită intervenţie la televizor, ba pe youtube, ba prin piaţă şi, iaca, zilele trecute chiar şi-n uliţa mea de mahala…..Buuuun! Să zicem, deci, că ne-am imunizat cu toţii, am trecut peste hopul epidemiei, iar, acum, ne îmbolnăvim din nou, fiecare pe contul lui; nu comunitar, care va să zică! Fiecare de ce vrea el şi cît vrea el! Şi, ne facem bine, tot aşa, fiecare de capul lui, dacă nimerim la timp doctorul şi medicamentul potrivit şi, mai ales, dacă o vrea Cel de Sus! Doar de-aia e democraţie! Ei, ce se va schimba? Credeţi că într-o lună, un an sau zece va inventa cineva vaccinul universal capabil să ne schimbe instantaneu răspunsul imunitar, după ultima variaţiune a celui mai pervers virus pe care l-am putea întîlni vreodată? Eu nu cred! Nu pentru că nu ar putea fi inventat, ci pentru că nu este deloc economic să fie inventat, ori dacă totuşi îl inventează cineva, e anti-economic să fie produs şi pus pe piaţă. Păi, vă daţi seama cîte trilioane vor trebui şterse din coloana de profituri a maşinăriei de fabricat prafuri care nu fac nici cît o ceapă degerată şi care apar de mii de ori sub alte şi alte nume, deşi nu fac nimic mai mult decît cele cu numele de origine? Păi, dacă după o sută de ani de ştiinţă a virusologiei, în plin secol al triumfului ştiinţei, din China pînă în America şi din Rusia pînă în Balucistan lumea se luptă cu fiara Cov N exilîndu-i cetăţenii în propriile case, apartamente, garsoniere, sau adăposturi stradale şi somîndu-i cu puşca la vedere să se spele pe mîini cu apă şi săpun, de ce ar arăta altfel lucrurile peste încă o sută de ani? Ori, poate crede cineva că oamenii politici şi cei care fac afaceri de pe urma bolilor, (nu a însănătorişirilor cum cred naivii!) se vor scufunda cu toţii ca prin minune în apa Rîului Înţelepciunii şi vor ieşi de acolo puri şi unşi din cap pînă-n picioare de înalte idealuri umaniste? Dar, să lăsăm virusurile în pace şi să vedem cum stăm cu instituţiile noastre de sănătate publică. Nu doar în România, ci peste tot, inclusiv în capitalele Marilor Puteri ale lumii, care nu se sfiesc să cheltuie cîteva sute de miliarde în fiecare an pentru “securitate şi apărare”, spitalele şi asistenţa medicală sunt în suferinţă. De personal, de dotări, de ştiinţă, de organizare, de resurse pentru situaţii de urgenţă… etc. Crede cineva că după ce trece această primejdie rea, tot bugetul apărării se va duce la sănătate? Ori că se va apuca cineva de o “reorganizare din temelii” a sistemului de asigurări, asistenţă medicală, gestiune a crizelor de sănătate publică şi altele asemenea? Eu nu cred… nici în ruptul capului! În sfîrşit, să ne uităm, olecuţă, la politica şi politicienii noştri. Că doar ei sunt ai noştri şi de aceea ne sunt atît de dragi… pe unii i-am băga şi în sîn, da nu prea încap de urechi! (Nu întîmplător, ideea genială a străveziei parabole a jurnalului din ţara măgarilor s-a născut în România!!!!) Aşadar ce credeţi că vor face aceşti ipochimeni în secunda unu, după ce se risipeşte presiunea nebuniei coronavirusiene? Nu vă mai osteniţi cu imaginaţia, că nu are nici un rost: or să o ia din nou de la capăt, exact de acolo de unde au lăsat-o. Mai precis au lăsat-o doar un piculeţ mai moale, că şi în timpul crizei au făcut tot ceea ce ştiu ei să facă: mai nimic şi ceva învîrteli de partid şi de gaşcă. Integral: https://www.bursa.ro

OMS-ul (cu dr. Tedros la cârmă), Coronavirusul și “clienții” Chinei ….La tradiționala Conferință de Securitate de la Munchen tema a fost “Westlessness“, adică pierderea influenței globale a Occidentului. Și, deși sunt mai mulți factori care acționează în această direcție, de vină, s-a susținut acolo, ar fi în principal comportamentul miop, unilateralist, al administrației Trump, care a abandonat viziunea multilateralistă, care a stat în centrul politicii externe americane în perioada post-belică. Ceea ce a stîrnit îngrijorare mai ales la Berlin, elita politică germană fiind îngrijorată de erodarea instituțiilor internaționale create de Statele Unite și de europeni după cel de-al doilea război mondial. “Cel mai apropiat aliat al nostru, Statele Unite ale Americii, sub conducerea actualei administrații, respinge ideea unei comunități internaționale”, se plîngea președintele german Frank-Walter Steinmeier în discursul ținut în deschiderea Conferinței. ”Cooperarea internațională este într-o recesiune fără precedent”, se lamentași ministrul de externe de la Berlin, Heiko Maas. Iar de vină pentru această gravă deteriorare a climatului internațional nu este neapărat ascensiunea Chinei sau “diminuarea semnificației strategice a Europei după sfîrșitul Războiului Rece” ci în principal actualul locatar de la Casa Albă. Nu fiindcă Statele Unite nu ar mai avea putere economică și militară, ci “fiindcă angajamentul decidenților de la Casa Albă s-a schimbat când vine vorba de ordinea mondială la realizarea căreia Statele Unite au contribuit”. Aceleași acuze i se aduc lui Donald Trump și peste Ocean, deopotrivă de către establishment-ul democrat și republican, inclusiv acum în cursul actualei pandemii cînd, ni se spune, Statele Unite ar fi trebuit să-și asume rolul tradițional de lider mondial în lupta cu coronavirusul. Problema cu multilateralismul și cooperarea internațională, evident dezirabile, este însă că între generoasele și luminatele declarații de principiu și realitatea de pe teren este o mare distanță. Totul sună bine atîta vreme cît nu se intră în detalii. De pildă dacă americanii se plîng în legătură cu asimetriile comerciale în schimburile cu UE această atitudine este taxată drept o abatere de la multilateralism. În schimb China este lăudată că a semnat Pactul de la Paris pentru schimbările climatice deși are în curs cel mai ambițios program mondial de construcție de termocentrale pe cărbune. Iar diferențele de abordare unilaterală și de tratament din interiorul Uniunii Europene, care s-au văzut și în trecut atunci cînd Germania a decis să implementeze proiectul Nord Stream în cooperare cu Rusia ignorînd complet interesele economice și de securitate ale Poloniei și țărilor baltice, au ieșit acum și mai pregnant la lumină în timpul pandemiei cînd cuvîntul de ordine a fost fiecare pentru el. Cum a interpretat la Geneva Organizația Mondială a Sănătății o partitură scrisă la Beijing Între instituțiile fanion ale sistemului de cooperare internațională, atît de apreciat de d-nii Steinmeier și Maas, foarte vizibilă în aceste vremuri este și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) al cărui buget este acoperit, în proporție de 22 de procente, de către Statele Unite (o contribuție de $511 milioane anual). OMS se află în centrul unei controverse majore în aceste zile după ce Donald Trump a criticat faptul că deși organizația este finanțată în bună măsură de America funcționează ca un proxy al Chinei. Președintele s-a referit în particular la faptul că OMS a criticat decizia Casei Albe de a suspenda zborurile dinspre China (pe care atunci și adversarii săi politici democrați au criticat-o ca fiind o probă de “rasism”). Deloc suprinzător, mass media liberale, ostile președintelui, precum The New York Times sau The Guardian, s-au grăbit imediat să-l acuze că vrea să distragă atenția de la responsabilitatea sa privind gestionarea crizei. Însă indiferent cum privim lucrurile, și e adevărat că Trump recurge adesea la astfel de tactici diversioniste, el are dreptate în această privință. Iar problemele organizației sunt în realitate mult mai serioase. Sub conducerea directorului general, etiopianul Tedros Adhanom Ghebreyesus, OMS a devenit un fel de porta voce a Chinei căreia i-a repetat papagalicește pozițiile. Pe 14 ianuarie, înainte ca o delegație oficială a OMS să fi vizitat măcar China, conducerea OMS a susținut public afirmația Beijingului că nu există „dovezi clare de transmitere de la om la om”. Două săptămâni mai târziu, de la Beijing unde se raportaseră deja peste 4500 de cazuri și în multe alte țări se semnalaseră îmbolnăviri cu acest nou coronavirus, dr Tedros aflat în vizită în China i-a lăudat entuziast pe liderii săi pentru eficiență și transparență în condițiile în care, se știe, aceștia au așteptat șase săptămâni după apariția primelor cazuri la Wuhan pentru a interveni pentru a limita răspîndirea. În tot acest timp autoritățile chineze au cenzurat mass media și i-au pedepsit pe medicii care au încercat să sune alarma și se estimează că peste cinci milioane de oameni au venit sau au plecat din Wuhan, potrivit primarului orașului. Între aceștia se află și pacientul cu primul caz de virus confirmat din America. De altfel unul dintre marile semne de întrebare, pe care Beijingul ar trebui cu siguranță să-l lămurească, este de ce au suspendat traficul aerian între Wuhan și restul Chinei însă nu și cel între Wuhan și Statele Unite? Ulterior, pe 30 ianuarie, deși OMS emisese un avertisment public privind o stare de urgență sanitară după ce numărul infecțiilor raportate din China ajunsese la 10 mii de cazuri dr Tedros l-a criticat pe Donald Trump pentru că decizia de a restricționa călătoriile din China și a îndemnat alte țări să nu facă același lucru. El a apreciat atunci că răspîndirea virusului în afara Chinei ar fi „minimală și lentă”. Și a trebuit să treacă mai bine de o lună pînă cînd OMS să declare o pandemie, pe 11 martie, cînd numărul oficial de cazuri la nivel mondial ajunsese deja la 118 mii de persoane în 114 țări. Iar în afară de asta, OMS este suspectată în Statele Unite dar și în multe state europene că minimalizează numărul deceselor din Wuhan pentru a nu irita China….. Cum își extinde China controlul asupra unor organizații-cheie din structura ONU cu ajutorul statelor satelit din Africa Însă problemele legate de OMS sunt departe de a fi singulare. Întregul sistem de organizații internaționale, aflate sub umbrela ONU, a devenit unul excesiv de birocratic, costisitor, corupt și ineficient chiar dacă sunt și structuri care se dovedesc utile. De departe cea mai mare contribuție la bugetul său cumulat, care anul trecut a fost de $53 miliarde, o au Statele Unite, cu $11 miliarde (22 de procente), adică mai mult decît următoarele trei state, Germania, Marea Britanie și Japonia, la un loc. Cu toate acestea, Rusia (care plătește de aproape 10 ori mai puțin ca Statele Unite, deși este membru permanent în Consiliul de Securitate, și mai ales China (cu o contribuție practic egală cu aceea a Suediei) au reușit să manevreze zeci de state satelit reușind nu doar să-și impună favoriții la conducerea acestor structuri ci să le și imprime acestora o pronunțată linie anti-occidentală, în special anti-americană….. Influența Beijingului este atît de extinsă încît Howard French, fostul șef al biroului The New York Times de la Shanghai, a vorbit într-o carte apărută în 2014 despre un “al doilea continent al Chinei” (China’s Second Continent: How a Million Migrants Are Building a New Empire in Africa). O influență care are toate șansele să se extindă pentru că Beijingul are grijă să cultive și noua generație de lideri. Mii de studenți, politicieni, oameni de afaceri, birocrați, sunt aduși regulat în China unde li se vorbește, între altele, despre concepția chineză asupra justiției, drepturilor civile, guvernanței. Este o strategie de cursă lungă a Beijingului de “de-americanizare” a lumii pe care dorește să o remodeleze plecînd de la principiile și valorile sale în opoziție cu cele occidentale. China a finanțat sediul din Addis Ababa, în Etiopia, al Uniunii Africane inclusiv infrastructura de IT și de comunicații, instalată de Huawei. Ultimul detaliu este important pentru că în ianuarie 2017 cotidianele Le Monde și Financial Times au dezvaluit că timp de 5 ani în cursul nopții toate informațiile confidențiale colectate în timpul zilei erau transmise către un server din Shanghai. Numai că influența Chinei asupra liderilor africani este atît de extinsă încît nu numai că nu au îndrăznit să protesteze dar au și negat categoric incidentul. Mai mult, în iunie anul trecut Uniunea Africană a semnat un amplu acord cu Huawei pentru extinderea partenariatului în domenii precum cloud computing, 5G și Inteligența Artificială. O influență care a fost probată o dată în plus în 2017 cînd inițiatorii unei lovituri de stat militare din Zimbabwe care l-au îndepărtat de la putere, după 37 de ani, pe Robert Mugabe (decedat anul trecut) s-au dus mai întîi la Beijing pentru a obține binecuvîntarea Chinei, ceva ce aduce aminte de situația existentă în trecut în cadrul fostului bloc sovietic. Integral: https://revista22.ro

“Dacă UE nu va dovedi solidaritate în momente dificile, îşi va pierde din relevanţă” …Ca peste tot în Europa impactul este extrem de sever. Am dubii că va fi o evoluţie a activităţii economice agregate (a PIB-ului) în formă de “‘V” propriu-zis, cu simetrie a pantelor. Întrucât există domenii ce nu îşi vor reveni din această criză mai mult timp. Turismul va suferi enorm până ce se va găsi un vaccin eficace. Nici restaurantele, locurile de distracţie, nu vor mai cunoaşte puzderia de clienţi tot din acelaşi motiv. Vor fi lovite transporturile de persoane, servicii care înseamnă densitate mare de persoane. Sunt afectate lanţuri de producţie interne şi externe, ce numai parţial se vor reface. Lanţuri de producţie crosfrontaliere erau oricum în “deglobalizare” – din considerente geopolitice şi legate de robusteţea/rezilienţa sistemelor. Criza coronavisus a şubrezit mai mult principiul de management “just in time”, care se aplică specializării şi minimizării costurilor din perspectiva globală. De ce spun aceasta, fiindcă, “just in time” implică o funcţionare smooth a pieţelor, fără conflicte şi stopări bruşte, fără “lebede negre”‘. Relansarea va revela modificări în fizionomia şi fiziologia economiilor, cu diferenţe în funcţie de structuri concrete. Există implicaţii sociale majore, induse de numărul celor care pierd locuri de muncă, sau care sunt în şomaj parţial. Problematica socială va fi mai acută unde disparităţi sociale (de venituri) sunt adânci; nici cele mai avansate economic ţări nu sunt ferite. Vreau însă să mă înşel şi relansarea economică să fie cât mai rapidă. Reporter: Aţi vorbit de un ciclu epidemiologic în lupta contra Covid19… Daniel Dăianu: : Da, cred că se poate judeca războiul cu acest virus prin prisma unui asemenea ciclu, ce priveşte evoluţia pandemiei şi care ilustrează cât de eficace poate fi ea controlată şi, finalmente, învinsă prin tratament, vaccinare. Evoluţia ciclului depinde de regulile/restricţiile impuse de autorităţi, dar şi de conformare, de modul în care cetăţenii respectă aceste reguli, de “distanţare socială”. Cu cât mai eficace este stăpânirea pandemiei, cu atât mai repede pot fi relaxate restricţii. Dar aici balanţa este fină, intervine elementul subiectiv în judecarea faptelor, iar experţii medicali au o voce proeminentă. Nu poţi sta la nesfârşit cu motoare ale economiei turate foarte slab. Dar o grabă mare în repornire poate juca o festă medicală. Spun motoare şi nu motoarele, deoarece sunt porţiuni de activitate economică care merg în continuare. Şi nu mă refer la telemuncă în principal. Nu se poate oferi un ghid uniform de repornire pentru toate ţările; depind multe în luarea deciziilor de circumstanţe locale, de capacitatea sistemelor medicale de a răspunde la efort şi de disciplina cetăţenilor. Revenirea la lucru nu va însemna că va fi totul ca înainte; în plus, reguli de protecţie şi distanţare socială se vor menţine probabil până ce vom avea Vaccinul (unul sau mai multe) miraculos. Reporter: Consideraţi că actuala criză cauzată de pandemia de coronavirus va fi mai severă decât cea din 2008? Daniel Dăianu: : Cred ca da, prin implicaţii şi ceea ce prevesteşte. Relansarea economică va fi mai dificilă; probleme sociale vor fi resimţite mai acut. Nu trebuie să ai un parti pris ideologic pentru a întrezări aşa ceva. Mijloacele de politică economică puse la lucru încearcă să atenueze impactul a ceea ce am numit “efectul shutdown” (efectul lacăt), dar vor diminua numai efecte inevitabile….. În unele ţări se recurge la tipărire masivă de bani pentru a sprijini economia; Fed-ul a ajuns un fel de “cumpărător de ultimă instanţ㔑 pe toate pieţele financiare depăşind gama de operaţiuni neconvenţionale din timpul Marii Recesiuni.. Dar aceasta este posibilă unde băncile centrale emit monedă de rezervă. Deşi nu este clar cât vor putea să funcţioneze astfel. Se poate afirma însă că sunt măsuri excepţionale, la care se va renunţa la un moment dat. Inflaţia este posibil să crească în viitor, dacă nu va mai exista o preferinţă atât de mare pentru lichiditate, pentru cash. Este de discutat care ar fi condiţiile pentru ca aşa ceva să se întâmple. Va continua probabil erodarea clasei mijlocii, fenomen grăbit de Marea Recesiune, ceea ce este de rău augur. Mai ales că tentaţiile autoritariste se intensifică. Nu în cele din urmă, deoarece cu episoade de criză (nu numai sanitară) ne vom mai întâlni….. Pot fi luate măsuri de sprijin pentru economie, desigur. Dar nu putem să facem ceea ce se încearcă peste Ocean, sau în Germania, chiar Polonia. Puterea economică inferioară, venituri fiscale între cele mai scăzute din UE (26-27% din PIB faţă de media de 40% în UE), leul care nu este monedă de rezervă, rating-ul ţării (imediat peste junk), deficitele mari (interne şi externe) reprezintă constrângeri puternice. Argumentul că datoria publică este rezonabilă (circa 35% din PIB) are relevanţă limitată. În 2008 România avea datorie publică de circa 15% din PIB şi tot a fost ameninţată de insolvenţă din cauza crizei acute de lichidităţi şi îngheţării pieţelor etc. Referitor la programe de zeci de miliarde de euro, cum sunt propuse, ele trebuie să fie însoţite de resurse pe care să se bizuie. A crede că ne putem împrumuta cu asemenea sume în momentul de faţă este mai mult un exerciţiu academic. Numai deficitul bugetar din acest an poate însemna echivalentul a peste 15 miliarde de euro. România este singura ţară din UE aflată acum în procedura de deficit excesiv…..Am văzut reacţia la propunerea de a se recurge la o taxă de solidaritate în această perioadă foarte dificilă, care s-ar aplica la venituri (deci nu numai la salarii) ce depăşesc un anume prag – o formă în esenţă de impozitare progresivă; ar fi scutite de această suprataxă cadrele medicale şi cele care asigură ordinea publică. A califica o asemenea taxă drept populism, sau propensiune socialistă, este o inepţie. Înseamnă că peste tot în Europa unde există impozitare progresivă avem socialism. Ca în SUA, unde există impozitare progresivă, tot socialism este…..Decenţa într-o societate se măsoară şi prin gradul în care cei mai puternici, mai avuţi, mai capabili, sunt dispuşi să ajute pe ceilalţi. Solidaritatea nu se poate rezuma la gesturi ale unor cetăţeni, ONG-uri şi firme, ale Crucii Roşii; este nevoie şi de un demers de politică publică…..Avem nevoie de o bancă de dezvoltare, cum există în Germania, Austria, Polonia, Ungaria . Parcă suntem copiii ploii când vine vorba de mobilizare de resurse pentru investiţii. Nu poţi miza numai pe bugetul UE. Vecini ai noştri din regiune au înţeles aceasta de ceva timp. Iar povestea cu “ajutorul de stat”‘ are relevanţă limitată. UE nu este un level playing field. Vedem că şi Germania şi Franţa, când este vorba de industrii pe care le consideră strategice, pun restricţii, practice politicii industriale. Avem însă nevoie de un buget public mult mai robust şi de parteneriate public-private inteligente. Integral: https://www.bursa.ro

Cum ar putea fi anulate amenzile date in baza ordonantelor militare. Opinia lui Augustin Zegrean  Fostul presedinte al Curtii Constitutionale Augustin Zegrean, sustine ca amenzile date in baza ordonantelor militare ar putea fi anulate. Zegrean a spus la Digi 24 ca acest lucru ar fi posibil daca CCR ar da dreptate Avocatului Poporului care a formulat exceptie de neconstitutionalitate referitor la prevederi din doua OUG privind regimul starii de urgenta, mentionand ca exigentele statului de drept impun ca garantiile juridice ale drepturilor prevazute de Constitutie in beneficiul cetatenilor sa fie utilizate potrivit scopului pentru care au fost instituite. “S-a exagerat, este specific romanesc, s-a sarit calul. Sunt mult prea mari amenzile raportat la castigul populatiei, nu cred ca populatia va putea sa le plateasca. De unde bani, mai ales in perioada de criza! Pe o parte statul le da bani oamenilor ca sa poata supravietui, prin somaj tehnic, pe de alta, le da amenzi de nu se pot incadra in niciun fel sa le plateasca. Probabil ca de data asta CCR va fi de acord cu Avocatul Poporului si atunci ma intreb cine va mai plati aceste amenzi”, a spus Zegrean. Practic, fostul sef al CCR a explicat ca “daca obiectiile privind amenzile vor fi declarate de CCR neconstitutionale, toate amenzile care se aplica vor fi anulate, pentru ca vor fi date in baza unei legi declarate neconstitutionale”. Integral: http://www.ziare.com

The Guardian scrie despre romanii care culeg sparanghel in Germania: Sunt mai importante recoltele din Vest ca sanatatea lucratorilor din Est?  Amenintarea coronavirusului cu care se confrunta culegatorii de fructe si legume veniti in Occident din Romania carantinata scoate in evidenta inegalitatile din Europa: Sunt mai importante recoltele din Europa de Vest ca sanatatea lucratorilor din Est? The Guardian a publicat un material amplu despre lucratorii din Romania si modul in care carantina impusa in tara noastra – in contextul pandemiei – afecteaza recoltele din Vest. “Sparanghelul alb este o delicatesa a lunii aprilie in mare parte din nord-vestul Europei. In Germania, sparanghelul este considerat si “aurul alb”, iar recolta din aprilie este celebrata chiar si prin festivaluri dedicate. Doar ca Germania are nevoie de 300.000 de lucratori sezonieri pentru a-si strange recolta de sparanghel. In ultimii 10 ani, majoritatea acestor lucratori a venit din Romania, unde migratia sezoniera este una dintre putinele surse de venit. Totusi, in aceasta primavara, recolta se loveste de o mare problema: izolarea nationala a Romaniei, in conditiile starii de urgenta, cu politie si armata pe strazi, amenzi pentru persoanele gasite fara declaratia pe propria raspundere sau adeverinta de la angajator. Oamenii au fost fortati sa accepte interdictia de a iesi din casa dupa ora 22:00. Si se pare ca aceste masuri au protejat sistemul medical din Romania de un tsunami de cazuri. In ciuda numarului mare de lucratori migranti romani care se intorc din Spania si Italia, fix la varful pandemiei in sudul Europei, ratele infectiei cu coronavirus si ale mortalitatii in Romania sunt, in mare masura, tinute sub control”, se arata in articolul citat….. Sindicatele germane au denuntat pactul si cer salarii decente, conditii de munca adecvate si masuri de protectie impotriva coronavirusului. Dar, atunci cand muncitorii romani iau virusul acasa cu ei sau cand le cedeaza spatele, serviciul de sanatate german nu va trebui sa aiba grija de ei. Angajatorii germani ii vor trimite inapoi acasa, inainte ca cele 115 zile de scutire de la contributiile de securitate sociala sa expire. Povara tratamentelor va fi suportata de sistemul medical din Romania, acelasi sistem care a pierdut doctori si asistente care au emigrat in Germania“, mai scrie The Guardian. Integral: http://www.ziare.com

INTERVIU ​VIDEO Vlad Soare, președinte AMBI: Atât de multe unități administrativ-teritoriale nu fac nimic altceva decât să reprezinte o risipă a banului public ….Despre organizarea administrativ-teritorială
  Bucureștiul, când a fost gândit, a fost gândit în baza unei organizări teritoriale care corespundea și cu o anumită ordine politică. Noi suntem în continuare organizați pe unități administrativ-teritoriale, după o lege comunistă, o lege care este încă în vigoare, o lege din 1968. Și de aici și problema: dacă va uitați în București și în Ilfov, veți observa că de fapt este o mare concentrare urbană în București-Ilfov. Mai mult, dacă va uitați pe evoluția dezvoltării comunității București-Ilfov, veți observa că nu mai există micro-comunități separate și e de fapt o mare comunitate. Foarte mulți din București s-au mutat în afara orașului, foarte mulți dezvoltatori imobiliari au construit cartiere întregi în afara orașului și foarte mulți din Ilfov lucrează în București. Și practic, avem o singură comunitate. Din păcate, din punct de vedere juridic au rămas 50 de administrații la nivelul București-Ilfov. Și asta generează o serie de probleme, de la probleme juridice, până la probleme economice. Criza în care ne aflăm astăzi, cea generată de acest virus, ne demonstrează că există o lipsă de coeziune între serviciile publice locale, dintre aceste unități administrativ-teritoriale, care au rămas din punct de vedere juridic pe hârtie și realitatea care este în teren – și anume faptul că noi suntem o singură comunitate. 
 Reorganizarea administrativ-teritorială (nu doar a regiunii București-Ilfov, ci a României) face parte dintr-un master plan, pe care noi ar fi trebuit să-l punem în aplicare de foarte mult timp și anume cel al revoluției administrative, pe care o propunea România de foarte mult timp. Faptul că noi suntem în momentul de față atât de multe unități administrativ-teritoriale (adică comune, orașe și județe) nu face nimic altceva decât să reprezinte o risipă a banului public și o subfinanțare a unităților administrativ-teritoriale. Motivul pentru care noi suntem atât de divizați din punct de vedere administrativ este unul pur politic. Ăsta este adevărul. Practic, organelor politice le convine această administrație, această împărțire administrativ-teritorială pentru că permite o gestionare a mai multor bugete și când gestionezi mai multe bugete automat poți să creezi sau să influențezi și anumite lucruri. Dar realitatea din teren este alta. Foarte multe comune, orașe și municipii din România nu-și mai permit să mai gestioneze acele comunități pentru că bugetul lor este mai mic decât ceea ce ele au de gestionat: competențele pe care le-au primit prin descentralizare nasc și niște obligații și vedeți foarte mulți primari care se duc înapoi spre guvern și solicită bani. În fiecare an este aceeași poveste. Asta arată că în realitate noi ar trebui să regândim această împărțire administrativ-teritorială. Iar cel mai ușor de implementat un nou model (model care nu e inventat de noi, ci pe care l-au implementat deja foarte multe alte țări) este în jurul Bucureștiului, pentru că e normal. Este cea mai dezvoltată zona urbană și este cel mai ușor de implementat acest model pentru moment.
 Nu desființezi orașul Otopeni, Unitatea Administrativ-Teritorială Otopeni. O lași să existe. Singurul lucru pe care îl faci este să găsești soluția astfel încât să transferi din competențele unei astfel de unități administrativ-teritoriale, competențe care ar putea fi aplicabile la nivelul întregii comunități, către o structură centrală și lași lucrurile mai mărunte, cele de interes local, să fie gestionate în continuare de către un aparat administrativ. În momentul de față, de exemplu în București, noi avem 7 ADP-uri – și la nivel de sector și la nivelul Primăriei Generale. La fel, avem încă 42 de ADP-uri la nivelul unităților administrativ-teritoriale din Ilfov. În momentul de față, aceste ADP-uri au toate câte un director, au toate o structură care realizează, practic, aceleași atribuții prin intermediul aceleiași comunități. Să fim corecți și transparenți până la capăt: dacă vă uitați pe istoria acestor ADP-uri o să vedeți că în principiu foarte multe partide politice și-au servit clientela politică prin astfel de structuri. Dacă am face o singură structură, un singur ADP la nivelul regiunii, nu înseamnă că rezolvăm situația, dar în mod clar vom avea o structură care poate să coordoneze, să ofere un serviciu public integrat și o structură care ne costă mult mai puțin și care e mai ușor de controlat și de verificat, pentru că inclusiv autoritățile care efectuează controlul o vor face direct acolo. Practic, noi nu vorbim despre un oraș mamut, noi vorbim despre o singură comunitate – cea din București și din Ilfov – și care, vrem sau nu vrem, ea se va dezvolta uniform. Nu avem cum să controlăm asta, nu avem cum să spunem oamenilor “Nu vă dezvoltați în direcția aia!”. Este clar că Ilfov și București la un moment dat, din punct de vedere urban, vor reprezenta o singură comunitate. Din punct de vedere mental, pentru cetățean este o singură comunitate. N-ai cum să-l convingi pe cel care s-a mutat în Voluntari, în Pipera, Chiajna sau Bragadiru că el nu e bucureștean. În primul rând, marea majoritate sunt oameni care s-au mutat din București în zonele astea și în al doilea rând, ei lucrează în București, își duc copiii la școală în București, se folosesc de serviciile publice locale din București și automat au și așteptările pe care le aveau în București și anume să aibă servicii publice integrate.  Despre impozitare
  N-am fi prima comunitate urbană, prima zona metropolitană care ar avea o impozitare diferită. Impozitarea în comunitățile acestea, în zonele metropolitane europene se face în cercuri concentrice: cu cât stai mai în afara zonei centrale, cu atât impozitarea scade. Nu o să putem să facem o uniformizare totală și ar fi și o greșeală să faci o uniformizare totală. Dar în timp, trebuie să iei în considerare faptul că Bucureștiul și Ilfovul (și aici nu e vorba doar de București și de Ilfov, putem să ne imaginăm foarte multe alte zone urbane din România) se vor dezvolta și practic, ceea ce noi avem scris pe hârtie din punct de vedere juridic – și anume împărțirea asta administrativ-teritorială – nu va mai corespunde unei realități, iar asta va genera și deja generează o sumedenie de probleme. Vă dau un exemplu foarte simplu: știți câți “bucureșteni” au vize de flotant în București? Sunt peste 50.000 de astfel de oameni cu viza de flotant în București, dar care locuiesc în Ilfov. ….Despre metrou 
  Totul pleacă de la modul în care avem reglementate legile care ne oferă posibilitatea de a ne dezvolta din punct de vedere administrativ. Bucureștiul are buget să facă metrou, are un buget foarte mare. Dacă mai și aplică pentru fonduri europene, își face metrou singur. De asemenea, sunt orașe în jurul Bucureștiului care au și ele bugete să intre într-un parteneriat cu Bucureștiul și să facă linii comune. Nu se poate din punct de vedere juridic. De ce? Pentru că metroul e la Ministerul Transporturilor și acolo o să rămână. Pentru că așa scrie în lege…..Despre fondurile europene
  A fost un mare scandal acum un an și jumătate cu Euro 2020, că am hotărât să-l organizăm și trebuia să facem o linie de metrou. Și îmi aduc aminte o declarație a directorului Metrorex care a zis “Dar ce, am semnat eu contractul sau am vrut eu să organizez Euro 2020? N-am nicio obligație să construiesc metroul”. Bun, trecem peste chestiunea aceasta, care este o declarație mai mult decât nefericită. Au făcut un proiect de metrou și în loc să-l facă așa cum am gândi oricare dintre noi (de la Aviatorilor linie dreaptă până la Otopeni) ei îl făcuseră undeva pe Sisești, prin Bucureștii Noi, legau magistrala aceea din Străulești de trebuia să schimbi 3 linii ca să ajungi la Gara de Nord și încă o linie că să ajungi la Victoriei. Și au aplicat pentru fonduri europene. Și dacă vă aduceți aminte, autoritățile europene au spus foarte clar că linia nu-și are sensul, proiectul nu este bun și trebuie să fie drept. Motiv pentru care au zis că îl vor face în regie proprie. N-au mai făcut nimic, evident, dar ce vreau eu să spun este că nici banii ăștia europeni nu mai vin cum veneau odată….Despre poluarea din Bucuresti Uitați, vă pun în următoarea situație: sunteți primar în orice localitate din jurul Bucureștiului și după cum vedeți, poluarea nu se oprește la șoseaua de centură. Poluarea e în toată comunitatea. Și eu vin, municipalitate din București, și va spun: Domnul primar, aș vrea să fac o groapă mare de gunoi și un sistem de ecologizare foarte performant care să îmi deservească Municipiul București. Am banii, va rog să mă ajutați cu un teren și o să va fie bine și dumneavoastră, că va deservește și dumneavoastră. Dumneavoastră o să-mi spuneți, Foarte bine, te ajut, dar o să fie o mare problema. Oamenii, oare, care vă votează, vor fi de acord să aibă acolo acea groapă de gunoi și acel incinerator, modern de altfel? E o problema reală, motiv pentru care, eu nu pot s-o fac în București, că nu poți să faci o astfel de structura în oraș. Dar e nedrept să o fac și lângă dumneavoastră, motiv pentru care singura soluție este să se facă astfel de centre care să deservească mai multe comunități în zone care sunt destul de îndepărtate de acele localități și din punct de vedere juridic, că să poți să faci asta, ai nevoie de o cupolă comună, pentru că se pune probema inclusiv cine dă terenul, cum dăm terenul, al cui este? Integral: https://www.hotnews.ro

Lanțul slăbiciunilor  Să facem o scurtă incursiune în istoria recentă și să ne reamintim detaliul că, la alegerile pentru Parlamentul European, ALDE, minusculul partid condus de dl. Călin Popescu-Tăriceanu, nu a mai izbutit să păcălească suficienți români care să-l religitimeze. Era momentul începutului sfârșitul pentru cariera de politician, oricum submediocră, a fostului manechin de la APACA. Insul a încercat să o cotească, să se dezică de trecutul intim legat de proaspăt pușcăriașul Liviu Nicolae Dragnea, a luat distanțe față de PSD, s-a supărat foc când acesta nu și-a ținut făgăduiala de a-i susține candidatura la alegerile prezidențiale, l-a inventat drept candidat pe Mircea Diaconu care a pus pentru respectiva figurație politică niscaiva bani la pușculiță, în fine, a demisionat de la șefia Senatului. Tot degeaba. Tăriceanu se află în mod clar și iremediabil la periferia politicii pe care aproape sigur că va trebui să o părăsească după viitoarele alegeri legislative. Deocamdată încă face scandal, crize de nervi, se manifestă precum Chivuțele din Două loturi a lui Caragiale, e supărat că Decretul prezidențial care a dus la instituirea stării de urgență nu îi dă dreptul să circule decât între orele 11-13 și debitează prostii cu nemiluita. Ieri, fiind furios rău pe Președinte, a spus că acesta s-ar comporta precum un Führer. Probabil că ideea i-a fost dată de dl. Cornel Nistorescu, directorul falimentarului Cotidianul, care de ani buni se străfoacă să ne convingă că ar exista o legătură directă între Forumul German și Grupul Etnic German din perioada nazistă. Să ne amintim și că între dl. Călin Popescu-Tăriceanu și fostul plângăreț din înalt ordin la mormântul ayatolahului Khomeyni există o veche legătură. La un moment dat, dl. Nistorescu l-a declarat pe dl. Tăriceanu omul politic al anului, iar discursul de Laudatio a fost rostit de fostul președinte al României, dl. Emil Constantinescu. Care și-a primit urgent tainul. Președinția unui fantomatic institut de studii levantine. Cert e că în acuzațiile aduse ieri d-lui Klaus Iohannis a fost adusă în discuție, fie și indirect, apartenența la etnia germană a președintelui România. Numai că președintele CNCD, dl. Aszalos Csaba, nu s-a sesizat din oficiu pentru asta. Nu a scris un articol demascator scandalagiul de profesie Ion Spânu. Cum era să o facă? El e purtătorul de geantă al d-lui Cornel Nistorescu, care, mă-nțelegi, cu dl. Tăriceanu care a și recunoscut că în cei 30 de ani de când e în politică nu a făcut niciodată vreo faptă legale, care, vezi dumneata, cu dl. Constantinescu. Știți dumneavoastră, stimați cititori, Lanțul slăbiciunilor. Dar revenind. Cum la 26 mai 2019, partidul ALDE a eșuat de-a dreptul lamentabil, au rămas fără loc de muncă două grațioase doamne. E vorba despre Renate Weber și Norica Nicolai. Dl. Tăriceanu mai având totuși pe atunci niscaiva putere a reușit să-i aranjeze un job d-nei Renate. Care nedorită de nimeni a ajuns Avocatul Poporului. Avocatul cui? Al meu în nici un caz. D-na Renate a dobândit pe nemerit un post de unde își arată periodic recunoștința față de dl. Tăriceanu și față de parlamentarii PSD care, la rugămintea acestuia, au salvat-o de umilința de a face coadă la AJOFM. Integral: http://www.contributors.ro

Românii care şi-au pus poza cu poliţaiul care îi amendează, aşteptaţi să şi plătească  MAI a acceptat cu umorul recunoscut gluma care circulă pe internet, în care utilizatorii de Facebook își pun un frame în care apare și un polițist care-i amendează și a anunțat că acum îi așteaptă și s-o plătească. La fel ca și în cazul celorlalte amenzi, dacă plata se face în 48 de ore, amenda este la jumătate…..Măsura vine după ce pe linie ierarhică, de la cel mai prost în jos, s-a cerut cadrelor să facă norma de amenzi și să adune bani la buget să poată să-și mărească pensiile speciale. Conform estimărilor, polițiștii trebuie să termine patru chitantiere de amenzi pe săptămână ca să refacă PIB-ul României la nivelul de înainte de criză.  Integral: https://www.timesnewroman.ro

Sfintele sărbători de Paşte să vă aducă linişte în suflet, multă bucurie, sănătate, fericire şi puterea de a dărui şi ajuta semenii. Hristos a Înviat! @Desy si @Cetatean

Buna dimineata intr-o zi de vineri, 17 aprilie!  Vremea va deveni caldă pentru a doua decadă a lunii aprilie, chiar deosebit de caldă, local în regiunile extracarpatice. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporare în nordul țării, unde spre seară şi în cursul nopţii, pe arii restrânse va ploua și sub formă de aversă. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări la munte. Temperaturile maxime vor fi cuprinse în general între 18 şi 25 de grade, iar cele minime între 1 şi 11 grade. In Bucuresti, vremea va deveni deosebit de caldă pentru această dată. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 24 de grade, iar cea minimă va fi de 7…10 grade.

Periculoșii bătrâni  ”Cu mai bine de două secole în urmă, pe când desfăşura campania din Egipt, Napoleon (pe atunci el era doar generalul Bonaparte) a decis, în faţa mamelucilor şi a unei situaţii-limită, să aplice o tactică de apărare de tip circular, cu valorile puse la mijloc şi cu militarii francezi desfăşuraţi pe lungimea cercului. Se zice că atunci viitorul împărat ar fi dat un ordin memorabil, care nu a sunat bine deloc: „Măgarii şi savanţii la mijloc!”. Asta însemna să fie protejate aceste două categorii de fiinţe (adevărate valori) prin aşezarea lor cât mai departe de primejdie. Nu era rău, ci era bine pentru că savanţii nu erau asimilaţi cu măgarii, decât din punctul de vedere al utilităţii lor. Dincolo de glumă, măgarii erau de nepreţuit pentru că erau cei mai buni cărăuşi, iar savanţii erau indispensabili pentru descifrarea comorilor istorice ale Egiptului, inclusiv a scrierii hieroglifice. Ambele categorii şi-au făcut datoria, fapt pentru care Parisul s-a ales cu obeliscuri egiptene jefuite şi cărate cu greu, iar umanitatea cu mesaje în clar despre o lume căreia îi datorăm, între altele, civilizaţia greco-romană, din care se trage civilizaţia noastră modernă şi contemporană. Unii au înţeles astăzi, tot într-o situaţie-limită, dar fără umorul lui Napoleon, să-i pună alături de protejaţii „măgari şi savanţi” şi pe bătrâni, şi tot cu intenţia benefică de apărare. Pandemia aceasta este o nenorocire cum nu s-a mai întâmplat una la fel în istoria celor vreo 80-90 de ani recenţi (adică timp de trei generaţii). Planeta, de la Al Doilea Război Mondial încoace, a trăit (în mare parte din Europa, America, Asia, Australia) multe decenii liniştite, prospere şi chiar pline de răsfăţ pe ici, pe colo. Criza declanşată de această boală şi de numeroasele cazne şi morţi pricinuite de ea a trezit în oameni şi lupta feroce pentru existenţă. Modul de a gândi „politiceşte corect” – criticat, pe bună dreptate, în multe privinţe – a fost înlocuit uneori cu o gândire pragmatică, de genul „scapă cine poate”. Evident, nu se spune asta în mod direct. De exemplu, acum, în mijlocul acestui morb (care ne distruge, în oarecare măsură, nu numai vieţi, ci ne întunecă şi judecata limpede), unor conducători ai noştri – inclusiv de la nivelul cel mai înalt al Uniunii Europene – le-a căşunat pe bătrâni. Natural, istoricii ştiu că bătrânii au fost ţapi ispăşitori, de la Socrate încoace, în multe perioade istorice şi în multe comunităţi declarate civilizate. Ce să faci cu unii neputincioşi şi socotiţi inutili, care-ţi complică viaţa de pomană, când vieţile tinerilor sunt în pericol? Ba, aceşti expiraţi mai cer şi de mâncare, mai au pretenţia să primească şi medicamente scumpe, mai îndrăznesc – acum, când ambulanţele nu prididesc cu tinerii şi cu cei activi – să sune la 112 şi să clameze că au febră sau tuşesc? Dar, în fine, astea s-ar mai putea suporta, pentru că societăţile europene au încă resurse, deopotrivă alimentare şi medicale. Mai gravă pentru locuitorii grăbiţi ai planetei este însă sâcâiala acestor bătrâni, pretenţia lor de a fi activi, dorinţa de a umbla pe străzi precum ceilalţi oameni, de a merge la piaţă, la supermarket etc. Insuportabile sunt plângerile lor neîncetate, lamentările lor, repetarea aceloraşi lucruri din viaţa lor trecută şi chiar sfaturile pe care le dau fără să le fie cerute. În vremuri normale, aceşti bătrâni nu erau, însă, întotdeauna de lepădat. Îşi îngrijeau constant nepoţii, pe care îi hrăneau, îi răsfăţau aşa cum numai bunicii pot şi ştiu, îi duceau în parc la joacă şi reuşeau să-i lase liberi din când în când pe părinţii acestor nepoţi. Ba, de multe ori, aceşti bătrâni aduceau periodic mâncare gătită, în lipsa activilor casei şi o lăsau în frigider, încât, la venirea acasă, tinerii se puteau înfrupta „ca la mama acasă”. Mai mult, unii dintre aceşti pensionari scoteau din economiile lor de o viaţă sume de bani pentru tineri, pentru nevoile lor, le dădeau maturilor casele lor (şi se mutau ei în spaţii mici, chiar meschine, „că doar noi ne-am trăit traiul”)…..Mai auzeai pe la câte o televiziune că „un bătrân de 60 de ani a fost surprins de un automobil pe trecerea de pietoni, pentru că nu s-a asigurat” şi simţeai în vocea crainicului (mustind de tinereţe şi de sănătate) un năduf abia reţinut, de genul: „Ce-o mai fi căutat şi moşulică ăsta prin oraş, când îl căuta moartea pe-acasă?”.…Unii nu înţeleg încă nimic din lumea asta şi condamnă generaţia celor de 60-70 de ani pentru simplul fapt că a îndrăznit să trăiască sub comunism, că şi-a ales, din toată istoria asta lungă şi mare, tocmai „epoca de aur” ca să fiinţeze. Bătrânii, aceste „relicve decrepite” – cum zicea nonşalant un comunicator nu demult – sunt afectate şi chiar infectate de comunism şi nu prezintă nicio încredere. Sigur, asemenea judecăţi nu erau tocmai curente şi nu erau rostite Urbi et Orbi mereu şi cu voce tare, dar răzbăteau din când în când. Le cenzura bunul simţ şi nevoia de bătrâni, care erau, pentru unii, un rău, dar „un rău necesar”. … De câte ori îi vezi pe stradă sau oriunde în afara casei lor, parcă umblă intenţionat cu panere pline de covid-19, ca să strice cheful şi viaţa oamenilor folositori de pe lumea asta, să-i infecteze şi să-i distrugă. Sigur că sunt şi excepţii între bătrâni, de exemplu bătrânii politicieni. Ei pot umbla liber pe afară şi pe dinăuntru, pe oriunde, pentru că ne conduc şi ce ne-am face fără indicaţiile lor! Nu-i evoc aici doar pe politicienii bătrâni români (şi nu le dau numele, fiindcă ei s-ar putea simţi ofensaţi şi m-ar putea dojeni), dar îi spun concret pe câţiva din cei mondiali şi europeni (pentru că lor, oricum, nu le prea pasă de noi, rudele sărace)…. Să-l luăm, de pildă, pe preşedintele Donald Trump, care (născut în 1946) are, deci, 74 de ani şi care se încăpăţânează să fie preşedintele celei mai importante naţiuni din lume, cum o spune el însuşi, mereu. Ba, ilustrul preşedinte american a îndrăznit ca, aproape expirat fiind, să aibă, la vârsta de 60 de ani, chiar şi un copil. Să-l luăm şi pe domnul Jean Claude Juncker (născut în 1954), care are 66 de ani şi care, deşi plin de boli, a condus Uniunea Europeană până de curând. Poate că el, totuşi, stă acum mai mult în casa lui modestă. E de amintit chiar cazul doamnei Ursula von der Leyen care, cu toată particula ei de nobleţe din nume, nu este nemuritoare. Domnia sa are 62 de ani (fiind născută în 1958) şi ne-a avertizat senin, de curând, că „este posibil ca persoanele în vârstă să fie izolate până la sfârşitul anului”, în vreme ce „copiii şi tinerii se vor bucura de mai multă libertate”. Cer scuze pentru devoalarea vârstei unei doamne, dar era nevoie pentru demonstraţie….. Decidenţii ţării şi ai lumii, care au nevoie de voturi nu peste mult timp, invocă grija lor sinceră şi dezinteresată pentru binele social, dar nu s-ar da în lături să-i izoleze pe bătrâni pentru toată viaţa. Treaba asta – suntem asiguraţi – le-ar face şi lor, bătrânilor, bine. În izolare, bătrânii s-ar plictisi, ar muri de inimă rea ori s-ar îmbolnăvi între ei şi le-ar face bine şi celorlalţi, care s-ar simţi în siguranţă, s-ar vindeca definitiv şi nu şi-ar mai pierde vremea cu cai verzi pe pereţi. Doar nu se propune ca bătrânii să fie gazaţi, împuşcaţi, aruncaţi în prăpăstii, cum au făcut alţi decidenţi din alte epoci şi locuri, însă nu de pe Marte, ci de aici de pe Pământ. Se decide, în chip umanitar, să fie împiedicaţi bătrânii să se mişte liber, ceea ce ar fi un privilegiu de pe urma căruia ar muri singuri. Dar asta nu se mai spune, că nu dă bine şi nici nu este bine să fie spus, deoarece s-ar trezi unii nostalgici, slabi de inimă, miloşi să sară în apărarea acestor oamenii inutili. Nu este un scenariu de George Orwell, dar ar putea să fie, dacă ar fi fost scris cu talentul inimitabil al celebrului scriitor invocat. Aşa, e doar un gând al unui istoric bătrân, care, evident îţi apără bătrâneţea sa şi bătrâneţea bătrânilor în general….. Iar dacă pentru unii bătrâni este aşa, atunci nu au nevoie să li se amintească mereu asta, să li se spună ori sugereze că sunt o povară. Faptul că ei au ticuri verbale şi fizice, că sunt oropsiţi şi umiliţi de povara anilor şi de sacrificiile făcute de ei pentru copii şi nepoţi, că au în ei un frig sufletesc greu ca viscolul Siberiei este evident şi nu trebuie mereu reamintit. Bătrânii ştiu ei şi singuri, în mod dureros, „ce e suta de lei”, ce este suferinţa fizică, ce este singurătatea, ce este dorul de copii şi de nepoţi. Nu vă mai chinuiţi să-i izolaţi, pentru că mulţi sunt izolaţi oricum, nu-şi vor mai îmbrăţişa pe dragii lor de departe, cozonacul nu va mai avea acel miros unic de Sfintele Paşti iar drobul de miel (dacă va mai fi) va fi oricum fără gust în acest an. Nu le mai spuneţi bătrânilor şi nu ne mai spuneţi, obsedant, tuturor că vom muri catastrofic, că va veni al doilea val al epidemiei care va fi mai dur, că starea de urgenţă va mai dura o lună, că nimic nu va mai fi ca odinioară. Lăsaţi grija asta excesivă, că de viaţa şi de moartea noastră se ocupă Dumnezeu şi noi înşine, după puterile noastre omeneşti…… În Săptămâna Patimilor, în anul de la Naşterea Domnului 2020”, scrie preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop. Integral: http://www.graiulsalajului.ro

Pensia de serviciu, interzisă condamnaţilor definitiv pentru fapte de corupţie  Proiectul legislativ privind instituirea interdicţiei beneficiului la pensie de serviciu pentru persoanele remunerate din fonduri publice, condamnate definitiv pentru fapte de corupţie, a primit un punct de vedere favorabil din partea guvernului Orban. Avizul pozitiv acordat de Executiv este însoţit de câteva observaţii şi propuneri pe care miniştrii de resort le aduc în atenţia parlamentarilor. Guvernul arată că sistemul public de pensii din România este un sistem de tip redistributiv bazat, în principal, pe principiile contributivităţii, solidarităţii şi egalităţii de tratament pentru toţi participanţii la sistem. Pensiile de serviciu au fost instituite prin dispoziţii derogatorii de la dreptul comun în materie de pensii, de natură să instituie un regim juridic special de pensionare în raport cu ceilalţi asiguraţi ai sistemului public de pensii. Prin modul de constituire, pensia de serviciu se constituie pe două componente, respectiv componenta contributivă a fiecărui asigurat la bugetul asigurărilor sociale de stat, reflectată în pensia de asigurări sociale care se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat şi componenta necontributivă, care se adaugă la partea contributivă şi se suportă, pe toată perioada de acordare a pensiei de serviciu, din bugetul de stat. Ca urmare, singurul drept câştigat îl reprezintă pensia de asigurări sociale reflectată în partea contributivă, care, în opinia Guvernului, nu poate fi suprimată nici în condiţiile în care titularul ei se află în situaţiile prevăzute la art. 289-294 Cod penal (infracţiuni de corupţie). Cu privire la nota de fundamentare a respectivei iniţiative legislative, Executivul atrage atenţia parlamentarilor care au formulat acest proiect de lege, că ea trebuie să includă referiri la insuficienţele şi neconcordanţele reglementărilor în vigoare, impactul socioeconomic, impactul asupra sistemului juridic, consultările derulate în vederea elaborării proiectului de act normativ, organizaţiile şi specialiştii consultaţi, precum şi activităţile de informare publică. În punctul de vedere al Guvernului se mai arată: “Considerăm necesară completarea cu prevederi care să atragă excluderea de la beneficiul pensiei de serviciu nu numai pentru intervenţia unei condamnări definitive, ci şi pentru situaţiile în care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei, deoarece şi în acest caz persoana se face vinovată de săvârşirea infracţiunii, diferenţa fiind dată de modalitatea represiunii penale. Corelativ, semnalăm necesitatea extinderii ariei de incidenţă a decăderii, în sensul includerii şi a altor infracţiuni de corupţie, asimilate infracţiunilor de corupţie sau infracţiuni în legătură cu acestea. De asemenea, adaptat modelului invocat, este necesară includerea şi a altor categorii de infracţiuni, specifice fiecărei categorii de funcţionari care beneficiază de pensie de serviciu (spre exemplu, infracţiunile cuprinse în titlul IV din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, < < Infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei > >, infracţiuni săvârşite de militari ori cele la regimul aviaţiei, etc.)”…..De asemenea, Guvernul arată că proiectul de lege nu reglementează situaţia beneficiarilor de pensii militare de stat care au fost condamnaţi definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni de corupţie, anterior intrării în vigoare a acestui demers legislativ, şi nici metodologia sistării plăţii acestui drept (data de la care încetează plata, cine are obligaţia înştiinţării casei de pensii sectoriale despre existenţa unei asemenea situaţii).  Integral: https://www.bursa.ro

ÎN CIUDA RAPOARTELOR ANI, Guvernul sprijină aleşii locali incompatibili să îşi reînnoiască mandatele în acest an Guvernul PNL nu susţine proiectul legislativ de modificare a Codului Administrativ prin care se doreşte împiedicarea accesului la calitatea de ales local, în 2020, a persoanelor faţă de care Agenţia Naţională de Integritate a constatat, prin rapoarte de evaluare, cu mai puţin de 3 ani înainte de datat alegerilor locale că au săvârşit fapte care au determinat existenţa conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate. Punctul de vedere negativ al Executivului priveşte o iniţiativă legislativă iniţiată de un grup de parlamentari PNL, PSD şi neafiliaţi, proiect care ar reprezenta un pas înainte, fie şi numai pe parcursul acestui an electoral, în eliminarea din rândul actualei clase politice locale a tuturor celor aflaţi în stare de incompatibilitate sau în conflict de interese. Guvernul consideră că prin proiectul respectiv se introduce o inegalitate pentru aleşii locali doar pentru alegerile locale din anul 2020, în sensul interzicerii dreptului de a fi ales, în ipoteza în care persoanele au săvârşit fapte care au determinat existenţa conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate, constatate prin rapoarte întocmite de Agenţia Naţională de Integritate, comunicate cu mai puţin de 3 ani înainte de data alegerilor şi pe de altă parte, se propune invalidarea mandatelor de primar şi de consilier local în ipoteza mai sus menţionată. În motivarea deciziei sale, Cabinetul Orban arată: “Considerăm că ceea ce se propune reprezintă de fapt o condiţie de eligibilitate care trebuie îndeplinită inclusiv în ziua alegerilor, astfel că odată verificată îndeplinirea acesteia în momentul respectiv, invalidarea mandatelor nu se mai justifică. (…) De altfel, art. 4 şi art. 6 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 stabilesc o serie de ineligibilităţi aplicabile persoanelor care candidează la alegerile locale. Mai mult, reglementarea trebuie instituită cu aplicabilitate general valabilă şi obligatorie, astfel încât să se respecte principiul constituţional al nediscriminării, or în cazul de faţă ineligibilitatea este stabilită doar pentru alegerile locale din anul 2020. Totodată, având în vedere că reglementarea vizează modificarea unor dispoziţii din materie electorală, fiind modificată în mod indirect legislaţia electorală prin adăugarea unui nou caz de ineligibilitate la cele deja reglementate de legislaţia în materia alegerilor locale, apreciem că ar trebui avute în vedere recomandările în materie electorală formulate de Comisia de la Veneţia în Codul bunelor practici în materie electorală (par. 64-66) cu privire la modificarea legislaţiei electorale cu mai puţin de 1 an înainte de alegeri”. De asemenea, se consideră că, dacă ar fi acceptată soluţia propusă de iniţiatori, persoanele care s-au aflat în situaţie de incompatibilitate ori de conflict de interese, situaţii confirmate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi care nu au fost sancţionate prin eliberarea din funcţie, sau pentru care, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare până la data alegerilor din anul 2020 nu a trecut o perioadă de 3 ani, ar putea candida şi ocupa funcţii de ales local, deşi se află în perioada de interdicţie de 3 ani în care nu mai pot exercita o funcţie sau o demnitate publică. Integral: https://www.bursa.ro

ANAF va avea un Registru pentru identificarea rapidă a persoanelor fizice și firmelor care controlează conturi bancare indentificate prin IBAN (proiect)  România trebuie să transpună o directivă pe zona combaterii spălării banilor, așa că Ministerul Finanțelor a pregătit un proiect în acest sens. Practic, se asigură înființarea Registrului central electronic, care permite identificarea, în timp util, a tuturor persoanelor fizice sau juridice care dețin sau controlează conturi de plăți și conturi bancare identificate prin IBAN. Reamintim că în februarie: Comisia Europeană a îndemnat România și alte 7 state membre să transpună cea de-a 5-a Directivă privind combaterea spălării banilor Ce conține proiectul Ministerului privind combaterea spălării banilor (click pentru a deschide): Înființarea Registrul central electronic pentru conturi de plăți și conturi bancare identificate prin IBAN se realizează prin modificarea și completarea Codului de prodedură fiscală.  Astfel, se propune organizarea și operaționalizarea la nivelul ANAF a Registrului central electronic pentru conturi bancare și conturi de plăți identificate prin IBAN, reglementându-se totodată, categoriile de informații ce pot fi accesibile prin intermediul acestuia, precum și modalitatea și condițiile de accesare a acestuia. Conform notei de fundamentare, acest acces poate contribui la combaterea utilizării abuzive a entităților corporative și a altor entități juridice și a construcțiilor juridice în scopul spălării banilor sau al finanțării terorismului atât prin acordarea de sprijin la investigații, cât și prin efectele asupra reputației, dat fiind faptul că oricine ar putea participa la tranzacții ar cunoaște identitatea beneficiarilor reali. De asemenea, spune documentul, facilitează punerea la dispoziție în timp util și eficient a informațiilor pentru instituțiile financiare, precum și pentru autorități, inclusiv autorități din țări terțe, implicate în combaterea unor astfel de infracțiuni. Accesul la informațiile respective ar ajuta, de asemenea, investigațiile privind spălarea banilor, infracțiuni principale asociate și finanțarea terorismului. Proiectul de act normativ reglementează situațiile referitoare la aplicarea măsurilor suplimentare de cunoaștere a clientelei de către entitățile raportoare, în cazul relațiilor de afaceri sau tranzacțiilor care implică țări terțe cu grad înalt de risc. Monedele virtuale Conform notei de fundamentare, întrucât apariția monedelor virtuale constituie un fenomen relativ recent, cele mai multe state membre ale Uniunii Europene (asemenea majorității statelor lumii) nu dispun de legislație specifică în domeniu, care să reglementeze monedele virtuale. Directiva (UE) 2018/843 definește monedele virtuale drept „o reprezentare digitală a valorii care nu este emisă sau garantată de o bancă centrală sau de o autoritate publică, nu este în mod obligatoriu legată de o monedă instituită legal și nu deține statutul legal de monedă sau de bani, dar este acceptată de către persoane fizice sau juridice ca mijloc de schimb și care poate fi transferată, stocată și tranzacționată în mod electronic”. Integral: https://economie.hotnews.ro

România, Bulgaria și Polonia resimt dureros consecințele epidemiei în plan economic, dar pe termen lung ar putea avea de câștigat / O serie de producători și-ar putea muta activitatea din Asia în Europa de Est  State precum Bulgaria și România vor resimți dureros consecințele economice ale crizei coronavirusului, subliniază câteva publicații germane. Milioane de cetățeni din statele din Europa Centrală și de Est lucrează, sau cel puțin au lucrat până de curând, în țările mai bogate din Europa de Nord-Vest, transmite postul de radio Deutsche Welle, citat de Rador. Și au transferat anual miliarde către rudele lor din patrie. Potrivit Băncii Mondiale, doar lucrătorii emigranți români în Occident trimit câte două miliarde de euro în țara lor. Dar nu doar banii de la lucrătorii emigranți vor scădea brusc – se vor reduce și locurile de muncă în statele din Europa Centrală și de Est, scrie ziarul Sueddeutsche Zeitung, care menționează că, în luna martie, Volkswagen și-a închis uzinele în Polonia, Cehia și Slovacia, iar în România și-au încetat activitatea uzinele Dacia și Michelin. In afară de asta, în state precum România, Bulgaria sau Polonia, majoritatea antreprenorilor sunt de fapt firme foarte mici, care nu au rezerve și își epuizează foarte repede posibilitățile. Adică sunt amenințate cu falimentul într-o măsură mult mai mare, constată publicația. Bulgaria: pierderile din turism vor fi devastatoare Pierderi mari vor înregistra statele din Europa Centrală și de Est și din cauza scăderii turismului. Acest lucru va afecta serios Bulgaria, unde ponderea turismului în PIB se ridică la 14%, în timp ce în Cehia este de 8%. Polonia va resimți dureros absența turiștilor germani în Varșovia, Cracovia și Gdansk….. Observatorii menționează de asemenea că statele din fostul bloc estic vor avea de suferit și din cauza scăderii puterii de cumpărare a populației, respectiv din cauza consumului redus. Această lipsă de fonduri, între altele, va duce la scăderea importurilor de mărfuri din străinătate în aceste state. În comparație cu Occidentul, în general, statele din Europa de Est sunt și mai nepregătite pentru un asemenea cutremur economic, scrie ziarul. Și Handesblatt atrage atenția asupra subiectului. Ziarul citează Institutul de analiză economică comparată de la Viena, care se așteaptă ca declinul economic din aceste state să fie mai grav decât cel înregistrat în timpul crizei financiare din primul deceniu al secolului XXI și că va avea loc o “recesiune profundă”…. Când furtuna trece Totuși, directorul executiv al Comisiei estice a economiei germane, Michael Harms, crede că, după primul șoc, statele din Europa Centrală și de Est, în cele din urmă, s-ar putea dovedi rentabile. El se așteaptă ca o serie de producători germani și europeni să își mute producția care până acum se afla în Asia în această regiune. Est-europenii sunt deosebit de competitivi, spune Harms. El face însă și precizarea că în această regiune se resimte și o acută insuficiență de mână de lucru calificată. Harms este convis că, după această criză, “economiile din Europa de Est vor porni motoarele mult mai repede”. El estimează că șoferii de camioane, de exemplu, vor evita cel mai probabil nordul Italiei, dar nu și Europa de Est. Integral: https://www.g4media.ro

Protocolul BOR-MAI, denunţat de BOR pentru că nu vor să împartă ciubucul  În toiul nopţii, ministrul Maricel Velea a anunţat că voluntarii parohiilor nu vor mai împărţi lumina de Paşti împreună cu poliţiştii – dar oare care sunt dedesubturile acestei răsturnări de situaţie? Potrivit unor surse apropiate Bisericii, protocolul între Ministerul de Interne şi Biserică ar fi fost denunţat… chiar de Biserică, după ce a devenit evident că oamenii care vor merge din uşă în uşă urmează să primească de la populaţie ouă roşii, cozonac şi mai ales mici sume de bani. “Există zvonuri că însuşi Preafericitul Daniel şi-ar fi pierdut cumpătul, urlând că n-are de ce să împartă ‘ciubucul’ cu ‘gaborii’. Bineînţeles, sunt poveşti complet nefondate, întâistătătorul Bisericii noastre n-ar folosi niciodată cuvinte ca ‘împărţit'”, explică Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al BOR. Integral: https://www.timesnewroman.ro

Buna dimineata intr-o zi de joi, 16 aprilie!  Vremea se va încălzi, dar dimineaţa va fi încă rece pentru această dată în cea mai mare parte a ţării. Cerul va fi variabil, mai mult senin pe parcursul zilei. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări la munte (mai ales în zona Carpaţilor Orientali) și cu precădere în prima parte a intervalului şi în nord-vestul, estul și sud-estul teritoriului. Temperaturile maxime, peste mediile multianuale în special în regiunile estice, se vor situa între 13 şi 22 de grade, iar cele minime între 0 și 10 grade, mai scăzute în depresiunile Carpaţilor Orientali, unde se va forma brumă, dar și ușor mai ridicate pe litoral. Izolat în zonele joase vor fi condiţii de ceaţă. In Bucuresti, valorile termice vor fi mai ridicate decât în intervalul precedent, însă dimineaţa va fi rece pentru această dată. Cerul va fi mai mult senin ziua și variabil noaptea. Vântul va sufla slab şi moderat, cu ușoare intensificări după-amiaza și la începutul nopții. Temperatura maximă va fi de 20…21 de grade, iar cea minimă de 6…7 grade, mai scăzută în zona preorăşenească spre 3 grade.

Suntem in top 10 al tarilor cu cel mai mare risc de extindere a infectiilor cu coronavirus (Infografice)  Deep Knowledge Group, un consortiu de organizatii comerciale si non-profit, a facut o analiza ampla despre pandemia COVID-19. Intre altele, studiul releva tarile cu cel mai mare risc de extindere a pandemiei, dar si cele mai sigure state din acest punct de vedere. Potrivit sursei citate, Romania se claseaza pe locul 10 in lume in randul tarilor cu riscul cel mai mare de extindere a pandemiei de COVID-19. Primul loc in acest top 10 este ocupat de Italia, a doua cea mai afectata tara din UE si a treia la nivel mondial, dupa SUA si Spania. Italia este urmata de Statele Unite ale Americii (SUA), cea mai afectata tara din lume, atat ca numar al cazurilor confirmate, cat si al deceselor. Pe locul trei se afla Marea Britanie, tara urmata de Spania si Franta…. Deep Knowledge Group a facut si un grafic cu cele mai sigure tari in pandemia de coronavirus. In top au intrat 40 de tari. Acestea au fost evaluate in functie de criterii precum eficienta masurilor de carantina si a managementului guvernamental, monitorizarea si detectarea cazurilor de infectie si pregatirea sistemului de urgenta. Pe primul loc se situeaza Israelul, urmat de Germania, Coreea de Sud, Australia, China, Noua Zeelanda, Taiwan, Singapore, Japonia si Hong Kong….. In ce priveste eficienta tratamentului administrat pacientilor cu COVID-19, pe primele trei locuri se claseza Germania, China si Coreea de Sud. Top 10 este completat de Austria, Hong Kong, Singapore, Taiwan, Israel, Japonia si Emiratele Arabe Unite….. Sursa citata a facut si un clasament al celor mai sigure tari din spatiul economic european, impartit in trei categorii (33 de tari): “nivel ridicat de siguranta”, “nivel mediu de siguranta” si “nivel scazut de siguranta”. Romania se incadreaza… in ultima categorie, pe pozitia cu numarul 28. Integral: http://www.ziare.com

Editorial De ce să ajute Biserica la aprinderea unei lumânări pentru posibila stingere a unor vieți? Mare atenție să nu devenim idioți utili! În primul rând trebuie lămurită terminologia. Ce este un idiot util. În vremea socialismului/comunismului stalinist, a fost utilizată (chiar de tătucul Stalin) expresia idiot util pentru a desemna persoana care susținea din convingere o acțiune/teorie ilegitimă a partidului statului (liderului suprem). În mod concret, diferitele structuri de forța, cu bună știință, lansau o anumită teorie falsă care să susțină interesele partidului stat. Deși, în multe cazuri, era mai mult decât evidentă lipsa de substanță a acțiunii/teoriei și scopul clar urmărit de către anumiți agenți de influență plătiți pentru a împinge pe toate canalele respectiva acțiune/teorie, se găseau destule de multe persoane care îmbrățișau și susțineau în mod naiv acțiunea/teoria. Pentru a nu pica în capcana de a fi idiot util, cred că trebuie să ne punem întrebarea: cui folosește acțiunea/teoria lansată în spațiul public? Situația concretă actuală  Este Săptămâna Patimilor pentru ortodocși. Au apărut diferiți specialiști din Occident care susțin teoria că românii (est-europenii) au gene speciale, care îi fac mai puțin susceptibili la infecția cu COVID – 19. Au apărut și specialiști autohtoni care afirmă că românii se deosebesc genetic de occidentali și par mai rezistenți la Covid-19 Catolicii au respectat regulile impuse a autorități, nu au participat și nu au cerut să participe fizic la slujba de Înviere. Apar tot mai multe solicitări de a relaxa măsurile privind izolarea pe perioada Paștelui Ortodox. Oamenii mai tineri sau mai bătrâni vor să meargă la slujbă pentru a lua Lumina Sfântă, vor să ducă Lumina la cimitire, vor să-și respecte tradițiile. Apar zvonuri că bisericile sunt închise sau că se vor închide, că autoritățile închid bisericile. Preoții fac presiuni asupra oamenilor și autorităților pentru a lăsa credincioșii la slujba Învierii. ….Iisus a spus să dam cezarului ce-i al cezarului și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu. Iisus nu a îndemnat oamenii să nesocotească legile lumești. Credința nu se îndreaptă împotriva regulilor sociale impuse de autoritățile vremelnice, ci vine să le susțină. De ce să ajute Biserica la aprinderea unei lumânări pentru posibila stingere a unor vieți? Integral: https://www.digi24.ro

Când BOR dă ordine şi domină MAI, când populaţia riscă o creştere a infectării COVID  Cum protejezi populaţia când permiţi credincioşilor să meargă la biserică, poliţiştilor prin spitale, centre sociale ? Cum explici unui poliţist neortodox (fie catolic, baptist, penticostal, evreu, musulman, agnostic sau ateu) că în atribuţia lui de serviciu trebuie să fie implicat în acţiuni religioase poate contrar libertăţii sale de conştiinţă ?…. Există câteva probleme: 1) Până când BOR poate dispune de acţiunea cadrelor sub coordonarea MAI (poliţişti, jandarmi, pompieri, acum şi militari) după cum doreşte? Am înţeles că pentru ordine şi linişte sunt implicaţi în pelerinajele mari precum Parascheva sau Dimitrie, dar acum? Cine răspunde de faptul că într-o Românie aparent democratică, statul nu este separat de biserică (principiul laicităţii), statul însuşi încalcă acest principiu semnând astfel de protocoale? 2) Cum ar fi povestea aceasta într-un stat precum Germania, Franţa sau Marea Britanie? Regina Elisabeta respectă Biserica Anglicană, Familia Regală este apropiată de biserică, frecventează des dar nu văd mii de poliţişti londonezi pe London Bridge cu pâine bisericească şi lumânări în braţe. 3) Cum explici unui poliţist neortodox (fie catolic, baptist, penticostal, evreu, musulman, agnostic sau ateu) că în atribuţia lui de serviciu trebuie să fie implicat în acţiuni religioase poate contrar libertăţii sale de conştiinţă ? La punctul 10 din Protocol impui poliţistului de frontieră să ofere lumină celor aflaţi în trafic !!! Unde este prevăzut în fişa postului poliţistului de frontieră? 4) Cum continui să protejezi populaţia când dai liber la plimbare milioanelor de credincioşi la biserică, poliţiştilor prin spitale, centre sociale şi de carantină, preoţilor şi voluntarilor? Crimă! Cine îşi asumă peste câteva zile explozia de cazuri infectate şi din păcate eventualele sute de decese? Ar putea fi acuzaţi ei înşişi de zădărnicirea combaterii bolilor şi încălcarea prevederilor ordonanţelor militare. 5) Cum poţi expune mii de poliţişti, militari, pompieri la un risc de infectare cu COVID 19? 6) Cum explici mesajul constant de câteva săptămâni de ”Staţi în casă” cu liber la Sf Lumină ? 7) Cum explici ca ministru discriminarea pe criterii religioase şi implicarea statului în activitatea unui cult (BOR) încălcând Legea nr.486/2006, când fix în urmă cu 7 zile cetăţenii români ai aceluiaşi stat, romano-catolici, peste 1 milion (5,5% din populaţia României) au fost obligaţi să rămână în casă de Paşte? (2) Cultele sunt egale în faţa legii şi a autorităţilor publice. Statul, prin autorităţile sale, nu va promova şi nu va favoriza acordarea de privilegii sau crearea de discriminări faţă de vreun cult….. Creştinii adevăraţi stau în casă, iar un Patriarh adevărat şi responsabil pentru biserică, precum Papa zilele trecute ar fi dat acelaşi mesaj (”Staţi în casă”) celebrând singur Slujba de Paşte! Integral: https://adevarul.ro

Societatea cu masca de fier si moartea civilizatiei Se vehiculeaza scenarii sanitar si economic salvatoare de iesire din criza. Toate-s problematice. Si mai traumatizanta ar fi insa masca de fier pusa societatii pe figura in numele vietii. Li se zice, pompos, “strategii de exit”. Sunt tot mai multe si mai intens vehiculate in diverse tari ale lumii. Alarmate, pesemne, de starea deplorabila a precarului sistem sanitar si medical romanesc, autoritatile de la Bucuresti tocmai au amanat transpunerea lor. Caci, spre disperarea unora, presedintele Iohannis a prelungit starea de urgenta pe timp de inca o luna. In rastimp, constienta ca economia, societatea si capacitatea ei de rezistenta psihologica risca sa sufere pagube teribile, poate ireparabile, cu fiecare zi de “lockdown” in plus, Austria a si inceput sa-si aplice propria strategie de anulare treptata a restrictiilor draconice impuse in numele combaterii pandemiei de corona, al dreptului la viata si al necesitatii sustinerii capacitatilor de tratament ale spitalelor austriece. Nu mai putin constienta de aceste pericole, Germania dezbatea si ea, la finele sarbatorii pascale, sfaturile de relaxare a restrictiilor avansate de Academia Nationala germana de Stiinte Leopoldina. Marti le discutau intens oficialii federali si regionali ai Germaniei, o tara nu mai putin laudata decat Austria pentru spiritul de ordine si disciplina al cetatenilor ei, care s-au dovedit in genere exemplari in riguroasa aplicare a masurilor de distantare sociala. Aprig hulita pentru prezumtiva ei lipsa de solidaritate cu meridionalii, cerand, disperati, ieftinirea imprumuturilor italo-franco-spaniole pe baza de coronabonds (si riscuri financiare asumate de “prosperii” nemti, olandezi, austrieci si finlandezi), Germania se arata foarte preocupata sa-si pastreze realismul si pragmatismul si sa nu adopte in niciun domeniu decizii precipitate. Si de natura, eventual, sa oblige tara sa revina, dupa un presupus al doilea val de infectii, la un nou “shutdown”. Ca atare, propunerile vehiculate de Leopoldina au ambitia de a se distinge prin realism. Consilierii cancelarei Merkel recomanda redeschiderea “cat mai rapida” a scolilor primare si una ceva mai lenta pentru elevii din clasele mari, mai apti decat cei mici sa invete pe cale digitala. Pentru cazul stabilizarii la nivel redus a noilor infectii si in conditii de igiena, de purtare de masti si, desigur, de prezervare a capacitatilor de functionare ale spitalelor Republicii Federale, Academia germana crede ca ar fi apoi admisibila si redeschiderea magazinelor efectuand comert cu amanuntul, ori a firmelor oferind servicii prin contact direct cu clientii. Cat de justificata e precautia ampla manifestata in aceste recomandari? Dar cea cautionand inchiderea pe timp de cel putin inca o luna a Romaniei? E inutil de subliniat ca dreptul la viata e sfant. Dar nu mai putin sfinte sunt si alte drepturi. De pilda, cel de a nu fi discriminat pe baza de rasa, de etnie, de religie sau de varsta, nici chiar in numele vietii. De pilda, dreptul de a decide daca o viata in recluziune prelungita, care sa distruga propria sanatate psihica, si restrictii indreptand economia spre o recesiune a mileniului, iar societatea si civilizatia spre anihilare, mai merita traita. Or, restrictiile draconice pe timp nelimitat sau prea indelungat impuse prea multora incep sa nu mai fie nici proportionale, nici admisibile. La urma urmei, fac ravagii solitudinea, izolarea si arestarea la domiciliu, violenta domestica, depresia si moartea in singuratate. Or, nu s-ar elimina relativ simplu, oare, riscul contaminarilor cu virusul corona, gratie elementarei protectii prin masti? Care insa nu sunt in numar suficient, pentru ca liderii politici si spitalele din Europa n-au manifestat, spre deosebire de cele taiwaneze si sudcoreene, precautia si prevederea necesara. Doar liderul Frantei, Macron, s-a scuzat, mai nou, cu jumatate de gura, pentru inadecvarea lui. Alti lideri europeni se multumesc sa prelungeasca, trufas, interdictiile, pentru ca le e usor si pentru ca, infricosati ori needificati, oamenii ii sustin fara sa cracneasca. In fond, prea putini inteleg efectiv dezastrul pe care-l va cauza asteptarea pana la calendele grecesti a vaccinului care intarzie. In rastimp, batranii Europei risca, parca, sa impartaseasca soarta nevinovatului cu masca de fier retinut decenii la rand in Franta sfarsitului de veac XVII. Reclusi in temnita sordida a singuratatii lor, indaratul unei porti bine ferecate, a carei descuiere se pregateste sa fie jertfita in vest pe altarul dreptului la viata pe spinarea altora, in dauna bunului simt si in detrimentul dreptatii si libertatii, varstnicii Europei isi primesc, parca, pedeapsa. N-au tacut ei prea mult? N-au admis ei, inaintea pandemiei, ca societatea sa aduleze nu intelepciunea senectutii, ci sminteala unor adolescente exaltate, mimand lupta pentru idealuri? Pedepsiti vor fi insa nu doar batranii, ci democratia si societatea in genere, daca un segment al ei se va vedea durabil discriminat. Si daca preconizatele strategii de iesire din criza nu vor include condamnari si distantari – nu sociale, ci politice si economice, – de adevaratii vinovati ai crizei. De pilda, de China comunista si de OMS, din pricina carora, ca si din imprudenta si incompetenta dregatorilor europeni, s-a comis omorul in masa al importului vesel de asiatic virus ucigas. O crima urmata, sau pe cale de a fi urmata, aproape la fel de regretabil si de condamnabil, de prelungirea prea putin justificata a restrangerilor libertatilor si de perpetuarea pasarii vinovatiei de pe umerii faptasilor, pe spatele incovoiat al celor prea slabi la trup sau la minte, ca sa-si mai poata articula protestul in mod judicios si viguros si, ca atare, eficient. Integral: https://www.dw.com

De ce pandemia e o ocazie unica să ne găsim un loc în Europa chiar dincolo de Spargelzeit  Lumina crudă a pandemiei ne face să percepem realitatea fără mască. Înainte să fim prima țară unde o să se depoziteze rezerva strategică a UE de materiale pentru urgențe medicale (cum am aflat săptămâna trecută), suntem depozitul de brațe de muncă pentru urgențe agricole al UE. În definitiv, e și acesta un statut: îi putem zice țara care se bucură de Spargelzeit (vremea culesului sparanghelului în Germania)! Acum 7 ani, un tânăr român uimea Germania cu un record incredibil … 900 de kg de sparanghel cules într-o zi. Presa din Thuringen lăuda în general sezonierul din Est care, cu recorduri sau nu, pe banii pe care acolo îi lua un beneficiar de ajutor social, salva practic recolta și punea pe masa consumatorului german mult iubita legumă. ”Fără ajutoarele din România și Polonia n-am avea nicio șansă”, concluziona un fermier local. De atunci, Germania și-a adâncit și mai mult acestă dependență, până într-acolo încât astăzi, în plină pandemie, a dat liber curselor de avioane care aduc mii de sezonieri-specializați în recoltarea eficientă (timp, costuri). Mai întâi, s-a făcut apel la resurse locale: pe o platformă lansată chiar de ministerul Agriculturii s-au înscris 16.000 de germani – chiar și câțiva jucători de fotbal – dar, cum spun fermierii, nu sunt de mare ajutor oameni care nu sunt învățați cu efortul fizic. Situația e disperată, în condițiile în care, în mod normal, ar fi nevoie de 300.000 de sezonieri. Dar desigur astea nu sunt vremuri normale și guvernul de la Berlin a hotărât că, într-un compromis pragmatic siguranță sanitară-siguranță economică, pot fi aduși 80.000 de sezonieri – 40.000 în aprilie, restul în mai. Atunci Bucureștiu a reacționat rapid și … povestea o știm. Avem noroc: Germania n-a apelat la soldați  Pragmatic vorbind, nici nu puteam avea altă reacție. Ce ar fi fost dacă Germania și-ar fi dus pe câmpul de sparanghel șomerii (sunt 1,4 milioane înregistrați, rata 3,2%) sau, și mai și, ar fi urmat sfatul popularului Bild, de a băga soldații să strângă recolta? Ar fi însemnat că mii și de mii de români să rămână fără șansa unui trai decent anul acesta. La 9,35 EUR brut, cât câștigă minim pe oră un angajat legal (conform legii salariului minim, Mindestlohngesetz, abreviat MiLoG), lucrătorul poate aduce acasă, după un sezon de trei luni, chiar 4.000-5.000 EUR – bani în mână, după ce plătește masă, casă (de impozit ești scutit pentru sume mici). Asta după un sezon în care ar munci pe rupte și ar accepta condițiile care i se oferă (1). Dar undeva la 5.500 EUR este și echivalentul câștigului net pe care l-ar obține în România, după un an/patru sezoane, un celibatar fără copii cu salariul mediu pe economie. (Eurostat, 2018). Și nota bene, acest angajat mediu încă nu și-a plătit întreținerea și mâncarea. Cifrele seci sunt implacabile. Văzute din afară, șansele noastre de schimbare a stării de fapt arată cam așa – „voi aveți cât? un salariu mediu net aproape 670 EUR pe lună, echivalentul a 4 EUR pe oră (2). În agricultură, recolta e promițătoare – net 500/lună, 3 EUR pe oră. Și ăsta e salariul mediu. Și fără să ții cont că a venit pandemia, mai vine o criză etc. Dacă voi, românii, credeți că puteți subvenționa un fermier local să aducă un salariu minim net nu de 9 EUR, nu de 7 EUR, dar la cel puțin 4 EUR/oră (acum este undeva sub 2 EUR) să pună el sparanghel și să-l vindeți în Germania, care va renunța să mai pună sparanghel, atunci … viel glück (noroc)! Doar să nu veniți după aia să emitem eurobonduri pentru voi. Apropo, vedeți ce faceți cu deficitele de acum!” Și atunci ce-i de făcut? Nu cred să existe altă variantă decât: atragerea de investiții cu valoare adăugată mare, singurele care îți permit creșterea naturală a salariilor. Așa vom avea o piață de desfacere internă puternică, care să ofere principala susținere pentru o agricultură fiscalizată în România. Când consumatorul mediu va putea să-și pemită să aibă în mod obișnuit la masă sparanghel, atunci și fermierul român/investitorul va avea cui să vândă, va începe să angajeze sezonierul român pe salarii bune, dar își va putea amortiza mai ușor costurile, așa va putea ieși și la export cu prețuri competitive. Altfel, nici în teorie nu ne putem imagina că putem aștepta să vindem sparanghel, căpșuni, brânză etc. în Europa, la costuri … nemțești. Iar costuri românești înseamnă acum, din păcate, doar salarii (mici) românești, când celelalte componente de cost sunt la nivel european. Să aduci investiții mari care să nu fie atrase doar de salarii mici înseamnă, la nivel macro, politic, să-ți faci un rost, un statut în Europa. Vestul are tehnologia, noi le putem oferi strategia! Dacă e să vorbim de investiții mari, de domenii strategice, trebuie transmis un mesaj clar – da, statul vrea să investească aici și aici…. Dar să nu pierdem momentul: e poate printre ultimele dăți când se va mai întâlni așa ceva – ciclopul de la Bruxelles-ul va închide, parțial și temporar, ochiul prin care măsoară ce s-ar putea numi ajutor de stat. Și încă ceva, chiar acum câteva zile, dna. Vestager, teribilul comisar pe Concurență în Comisia trecută, vicepreședinte al actualei Comisii, a fost nevoită să transmită – ”nu avem nicio problemă dacă statele vor acționa ca participanți la piață, dacă asta trebuie făcut; dacă vor să cumpere acțiuni, să prevină o preluare forțată …”. Putem înlocui preluare forțată, cu dispariție/pierdere forțată. Mesajul e – pentru un stat care are o politică de dezvoltare, acum e momentul să treacă la acțiune! Nu vreau să fac aici neapărat comparație cu polonezii, care și ei (mai) sunt furnizori de brațe de muncă pentru sparanghel. Dar se pare că vor să joace în altă ligă! În orice caz, au forța și curajul să încerce efectele unei infuzii masive de capital. (3). Sigur, se poate spune, pentru o economie fragilă ca a nostră, cu deficite pe toate palierele (când, și înainte de coronavirus, Consiliul Fiscal estima un deficit bugetar spre 10 miliarde de euro), și trei miliarde de euro pote fi o sumă. Dar ce faci atunci când banii sunt puțini? Selecție! Cauți ținte de interes, care să antreneze domenii de viitor și care efectiv să multiplice efectul în economie (după valoare adăugată, forță de muncă, export, proiecte de dezvoltare tehnologie etc.)!  Vi se pare că sună dur cuvântul selecție? Dar selecția pe care e obligat să o facă medicul, epuizat și disperat, când se vede că nu mai are un ventilator-două în plus la terapie intesivă? Pandemia asta ne cam obligă să vedem realitatea fără mască, nu-i așa?….  Observăm doar că, în condiții de stare de urgență oficială, ești nevoit să scoți certificat de la Guvern să invoci stare de urgență potrivit legii și unde: în relația cu instituțiile publice.(4) Și facem asta probabil doar ca să probăm avantajul că acest certificat(e) e ”gratuit, exclusiv online”, dar e nevoie de semnătura electronică. Dacă nu e electronică, ”certificatul de urgență se revocă”. (Certificatul, că urgența rămâne!) O cerință interpusă fără explicații (nu se putea rezolva altfel?) are darul să convingă investitorul că, la români, informatizarea administrației ajunge în final o birocrație mai rapidă, dar cel puțin la fel de sufocantă. Mai amabilă, greu de crezut: ”Întrebare – Dacă, din greșeală, aplicația a generat un alt tip de certificate poate fi anulat și solicitat tipul care corespunde situației societății? Răspuns: Puteți solicita doar un singur tip de certificate – TIP1 (ALBASTRU) sau TIP 2 (GALBEN). În cazul în care ați obținut certificatul care nu trebuia, semnalați situația la e-mail info.csu@imm.gov.ro” (de pe site-ul Ministerului Economiei) Un fel de încercați la ghișeul de la etaj, în varianta digitală, de data asta. Iar toate astea se întâmplă în plină luptă cu ”inamicul nevăzut” cum scrie pe același site oficial, sub #ÎmpreunăFacemRomâniaBine. Poate e o licență poetică de-a denumi așa SARS2-CoV-ul. Ceea ce e un fel de fake news – corona nu e chiar nevăzut: când te uiți cu un microscop electronic, dacă îl ai, când faci teste, dacă le faci, chiar poți să-l vezi! Integral: http://www.contributors.ro

Cine informatizează Parchetul general în plină pandemie, cu bani europeni: o asociere de firme avându-i printre acționari pe Frank Timiș, Carlo Burci și foști consultanți ai Vioricăi Dăncilă și Klaus Iohannis Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) a atribuit pe 7 aprilie 2020 un contract de peste 9 milioane de euro, fără TVA, pentru implementarea Sistemului Informatic de Management Integrat al Audierilor în cadrul proiectului „Întărirea capacității Ministerului Public de punere în aplicare a noilor prevederi ale codurilor penale în domeniul audierilor”, potrivit Hotnews.ro, care citează SEAP (portalul guvernamental de transparență în achiziții publice). E vorba de o achiziție cu fonduri europene pentru echipamente IT și licențe software, pentru servicii IT precum dezvoltare/actualizare aplicații, configurare baze de date, migrare structuri de date, și servicii de instruire a personalului. Contractul a fost atribuit asocierii de firme S&T Romania (lider de asociere) și Trencadis Corp. Deși a fost organizată licitație deschisă, a existat un singur ofertant, care a fost și declarat câștigător. Cine sunt firmele din asociere. Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, S&T Romania este deținută de: – Computer Betting Company Gmbh din Austria, cu 68,93%; – S&T AG, tot din Austria, cu 31,07%. Până în iulie 2018, acționar cu 30,06% în S&T Romania era și firma Quality Business Solutions, deținută de Dumitru-Octavian Nicolau și soția lui, Adriana-Iuliana. Nicolau a fost și director al S&T Romania până în decembrie 2017. Potrivit Rise Project, soția lui Nicolau și-a vândut acțiunile la firma 2K Telecom către Sebastian Ghiță. La o altă firmă a soției lui Nicolau, Omnivision Consultanță (actuala IT Hill) a lucrat până în 2012 soția fostului director STS, generalul Marcel Opriș. ”Firmele lui Octavian Dumitru Nicolau au câștigat contracte importante de la Serviciul de Telecomunicatii Speciale (STS), în timp ce soția directorului acestui serviciu era angajata familiei Nicolau”, arata riseproject.ro. Cine e firma Trencadis Corp SRL din Baia Mare. Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, firma din Maramureș este deținută de: – firma Alexander N. Capital Management din Baia Mare, reprezentată de Radu Negulescu (33 de ani, din Sibiu), cu 63,95%. – off-shore-ul din Insulele Cayman, First Investments Holdings Ltd, cu 22,48%. Compania este reprezentată de omul de afaceri Frank Timiș, 56 de ani, cu cetățenie română și australiană, domiciliat în Elveția. Un detaliu: off-shore-ul din Cayman a fost înființat în iulie 2017, potrivit documentelor firmei Trencadis publicate în Monitorul oficial. – Carlo Robert Burci, 30 de ani, cetățean italian născut în LA și domiciliat la NYC, cu 9,69%. Burci jr. este fiul lui Cristi Burci, patronul Adevărul și Prima TV. – Mihaela Maria Moldovan, 33 de ani, din Baia Mare, cu 3,88% Potrivit SEAP, doar în ultimul an, firma Trencadis Corp din Baia Mare figurează cu mai multe contracte IT de aproape 13 milioane de euro cu STS, Ministerul Culturii sau cel al Fondurilor Europene. Anul trecut, acționarul majoritar de la Trencadis, Radu Negulescu, a fost unul dintre strategii campaniei prezidențiale a Vioricăi Dăncilă, alături de consilierul onorific al fostului premier, Anton Pisaroglu. La prezidențialele din 2014, Radu Negulescu a condus campania online a lui Klaus Iohannis. Vezi aici. Anton Pisaroglu (36 de ani) a fost rugbyst de performanță și angajat la firmele lui Frank Timiș și Dragoș Dobrescu (om de afaceri din așa zisul Grup de la Monaco). Integral”: https://www.g4media.ro

Cei cativa Gica-Contra din Parlamentul Romaniei  Abia apucase presedintele tarii sa anunte noul decret pentru prelungirea starii de urgenta si cativa Gica-Contra ai Parlamentului – domnii Ciolacu, Ponta si Tariceanu – au si anuntat ca ei nu vor vota ceea ce nici nu citisera intrucat inca nu se publicase oficial. Halal politica, halal Opozitie! “Cifrele aparent sunt bune, dar trebuie sa tinem cont de numarul foarte mic de testari (…) si atunci de ce mai prelungim starea de urgenta?” – se intreaba acum, cu o candoare de domnisoara, fostul presedinte al Senatului. Cum bune, domnule Tariceanu? Vi se pare o cifra buna 351 de romani ajunsi la cimitir? Suntem campioni in regiune la numarul de decese, nu la niste cifre prea bune, cu care sa mai prelungim starea de urgenta, domnule Tariceanu. Bulgaria inregistreaza 32 de decese, Serbia – 85, Ungaria – 122, Slovacia – 2, Slovenia – 56, Grecia – 101, iar Romania – 351! E buna cifra de 6.879 imbolnaviti – exact cat sa umpli cu ei aproape full patru din cele opt spitale promise de guvernarea PSD+ALDE, din care n-a inceput nici macar unul? Criza se rezolva pas cu pas Declarand ca nu va vota nici el decretul in Parlament, Victor Ponta se “justifica” explicand “vreau sa stiu pentru cat timp, vreau sa stiu ce facem economic, ce facem cu sistemul de sanatate, vreau sa stiu ce se intampla cu anul scolar”. Multe vrea sa stie domnul Ponta! Dar nu numai dansul, vrea sa stie toata tara, intreaga planeta ar vrea sa stie, dar asa ceva nu poate prezice nici macar Nostradamus. Retorica domnului Ponta mi se pare neinspirata si suna ca un bidon gol: vrea sa rosteasca ceva, dar nu are nimic de spus. Singurul lucru clar pentru toata lumea este precizarea repetata a presedintelui Iohannis ca pandemia actioneaza imprevizibil si, tocmai de aceea, trebuie sa actionam gradual. Pentru cine nu pricepe ce inseamna gradual – dupa cate observ domnul Ponta pricepe mai greu – tot presedintele a explicat pe intelesul tuturor: inseamna pas cu pas. La randul sau, liderul interimar al PSD, Marcel Ciolacu, ar vota decretul, dar pune conditiile sale, printre care cere sa cunoasca “proiectele majore de investitii pe care Guvernul le va demara pe perioada starii de urgenta pentru a reporni economia”. Ce spui, Franz? Ce proiecte majore de investitii a demarat PSD, cand era la guvernare si cand inca nici nu bantuia pandemia? A inaltat spitale? Scoli? Autostrazi? Infrastructura urbana? Domnul Ciolacu este ultimul om de pe planeta indreptatit sa vorbeasca de funie, in casa spanzuratului!…. Dar, inainte sa-i ignori, iti aduci aminte deodata ca sunt membri intr-un Parlament vetust, dar votat in 2016. Daca nu intervenea pandemia, ne-am fi pregatit astazi de alegeri anticipate sau macar de cele locale. O noua infrangere, chiar si la locale – inevitabila de altfel – ar fi insemant pentru PSD o debusolare totala, iar pentru aliatii sai de conjunctura ejectarea totala de pe scena politica. Poate ma insel, dar parca intuitia imi spune ca electoratul abia asteapta sa-i vada ejectati pe tustrei de pe scena politica: Ponta, Tariceanu, Ciolacu….. Recent de tot, m-a impresioant gestul Simonei Halep, care a donat din banii proprii, castigati la concursuri, cateva zeci de mii de euro cu scopul nobil de a veni in ajutorul celor suferinzi. Simona Halep nu are obligatii fata de alegatori, ea nu a fost aleasa. Dar domnii Ciolacu, Ponta, Tariceanu, Kelemen, Pambuccian ai altii au fost alesi. Si nu pentru ca sa scrie cat de ingrijorati sunt de unele sau de altele, ci sa elaboreze legi, sa le dezbata, sa le voteze si sa le reanalizeze, cand sunt retrimise inapoi de la promulgare. Au facut domnii de mai sus si altii ca ei macar ceva din toate acestea pentru ca tara sa fie dotata cu echipament antiepidemic (ca epidemii au mai fost), locuri in spitale, suficiente paturi ATI echipate si – mai ales – pentru ca medicii si asistentele sa nu fuga in alte tari, unde toate acestea sunt asigurate? In opinia mea, inainte sa casuneze pe actualul Guvern, PSD&Co ar trebui sa reflecteze cum s-ar fi desfasurat combaterea pandemiei, daca – de exemplu – aceasta ne-ar fi atacat cu un an in urma. Nu pretind ca domnul Orban ar fi inventat el apa calda, dar nici nu-mi pare sa fi fost mai inteleapta Viorica Dancila, cea care nu stia in ce capitala i-a aterizat avionul. Poate pretinde domnul Ciolacu ca era mai priceputa si mai ferma Carmen Dan decat actualul ministru de Interne, Marcel Vela? S-ar fi dovedit mai profesionista la Ministerul Sanatatii contabila baimareana Sorina Pintea, decat actualul ministru, de profesie medic? Integral: http://www.ziare.com

12 rectori vor să controleze CNATDCU: cum se bat foști miniștri și rectori la cel puțin al 2-lea mandat pe puterea de-a decide unde merg fondurile doctorale și afacerile plagiatelor  12 rectori vor să propună direct membrii Consiliului Național pentru Atestarea Titlurilor Universitare (CNATDCU), ale căror mandate expiră pe 10 iunie. Tudorel Toader, Marian Preda, Daniel Breaz, Valentin Popa, Lucian Georgescu, Nicolae Istudor se află printre aceștia, în mijlocul unei dezbateri care a împărțit lumea academică în 2: de ce vor să controleze rectorii direct și la vedere forul specialiștilor care decide toate promovările din universități, cine devine conducător de doctorat, către cine se împart banii de cercetare rezervați școlilor doctorale și soarta marilor plagiate? Responsabilitatea alegerii acestui corp de experți ai Ministerului Educației este pasată, la vedere, în an dublu electoral, între ministrul Monica Anisie și președintele Consiliului Național al Rectorilor, Sorin Cîmpeanu. De remarcat că ministrul Educației este cel care are atribuția de a desemna membrii CNATDCU. Deci decizia finală îi aparține ministrului Anisie, care însă a refuzat să spună, până acum, care este poziția sa cu privire la posibilitatea ca rectorii să propună membrii Consiliului…. De remarcat că și președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, fost rector pentru 2 mandate la UBB Cluj-Napoca și actual președinte CNATDCU, se află pe lista universitarilor care vor să numească în continuare membrii CNATDCU Ministrul ezită să-și asume public numele propriului corp de experți și cere ca “împărțeala” politică să fie făcută de Cîmpeanu. Acesta a “tranșat” propunerile primite de la universități – liste împănate de nume de rectori și de foști miniștri, deci mici bombe politice – trimițând către ministru 2 propuneri pe fiecare comisie, nu una așa cum prevedea inițial decizia. Vezi mai jos lista rectorilor care vor să pună membrii CNATDCU, lista integrală a universitarilor propuși de CNR să facă parte din acest for, precum și numele tuturor organizațiilor consultate de Ministerul Educației înainte de a lua o decizie. Rectorii care vor să facă parte din comisiile care aleg membrii CNADTCU: Daniel Breaz – face parte dintre “rectorii veșnici” (se află la al 3-lea mandat de rector al Universităţii “1 Decembrie 1918” Alba Iulia, speculând o prevedere din Legea educației care prevede limitarea la 2 mandate pentru cea mai înaltă poziție într-o universitate). A fost ministru al Culturii și ministru interimar al Educației în ultimele luni ale guvernului PSD Dăncilă. Cezar Spinu – rector pentru al doilea mandat consecutiv la Universitatea din Craiova Valentin Popa – face și el parte din Rectoriada III. Se află la al 3-lea mandat de rector al Universității Ștefan cel Mare din Suceava, a fost ministru al Educației în guvernul PSD condus de Viorica Dăncilă, este cel care a implementat planurile lui Liviu Pop de a avea manuale realizate de editura unică a statului ….Tudorel Toader – rector pentru al doilea mandat al Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași, implicat în “afacerea plagiatului” procurorului Codruț Olaru – a cărui teză a coordonat-o, ministru al Justiției în guvernul PSD Dăncilă. Detalii aici Integral: https://www.g4media.ro

Daniel P. Funeriu: O greșeală pe care am făcut-o și eu a fost să cred că politicienii trebuie să aibă expertiză foarte avansată în domeniul lor. Nu e total fals, dar e ceva mai important ca expertiza avansată: să aibă discernământ. De unde vreți să aibă un premier expertiză uriașă și în educație, și în sănătate, și în finanțe și în administrație? Nu poate. Trebuie să aibă foarte mult discernământ și capacitatea de a atrage oameni cu expertiză și de încredere. Știți cine sunt cei care au discernământ bun? Oamenii educați trecuți prin ”școala vieții”, care știu că trebuie să te trezești la 6 dimineața ca să hrănești animalele, că trebuie să prevezi vara ce mănânci iarna, că uneori trebuie să faci lucruri care nu îți plac și să pui în paranteze sentimentele -nimănui nu-i e ușor să taie un miel- pentru că realitatea vieții o cere. Trebuie să te fi descurcat singur în tinerețe, nu doar să fi făcut facultate bună și chefurile aferente pe bani lu’ tăticu, să fi dat cu capul de dificultăți și gestionat eșecuri pe bandă rulantă, să fi suferit pentru că prima dragoste chiar nu te vrea și să știi să gestionezi respingerea celorlalți, să fi avut tentații pe care să le ignori, să știi că, chiar dacă seara ai fost cu lorzii la operă, dimineața tot trebuie să cureți cocina porcilor și să o faci, să știi să spui și celui mai bun prieten ”stop, până aici”. Oameni care atunci când sunt cuprinși de lirism și discursul lor e inspirațional știu să se oprească, pentru că a promite prea mult e a înșela așteptările oamenilor, și nu vrei să o faci pentru un vot. Oamenii care au avut în viața lor un hop uriaș de trecut și au reușit fără să fie total dezaxați după, oameni care au căzut de șapte ori dar s-au ridicat de opt, oameni care în fața necunoscutului sau a catastrofei gândesc cu capul, nu se pierd cu inima. Iar voi, votanții, nu trebuie decât să-i identificați. Have fun. PS: politicianul cu cel mai dezvoltat simț al discernământului din câți cunosc este Emil Boc. Dar el are și expertiză foarte multă. Sursa: https://www.facebook.com

ONG-urile de mediu cer stoparea incinerării deşeurilor în zonele locuite şi în apropierea acestora pe durata stării de urgenţă Organizaţiile non-guvernamentale din domeniul mediului solicită autorităţilor oprirea incinerării deşeurilor medicale şi non-medicale în zonele locuite şi în apropierea acestora, precum şi stoparea importurilor de deşeuri pe toată perioada stării de urgenţă. „Dorim implementarea urgentă a acestor cerinţe, în contextul apariţiei mai multor studii care dovedesc că un aer poluat creşte incidenţa cazurilor şi complicaţiilor virusului COVID-19. Efectele unui aer poluat sunt devastatoare în acest context, mai ales pentru aglomerările urbane şi vedem în toată lumea mai multe cazuri şi mai multe decese în aceste zone”, se arată într-o scrisoare deschisă, publicată miercuri, şi semnată de 38 de ONG-uri, printre care Comunitatea Declic şi Societatea Română de Pneumologie, 65 de activişti de mediu şi experţi, relatează Agerpres. Potrivit documentului, printre măsurile solicitate de semnatarii scrisorii adresată autorităţilor se află oprirea arderilor de orice tip a deşeurilor medicale sau non-medicale în zonele locuite sau în apropierea zonelor locuite, în toate situaţiile în care emisiile rezultate depăşesc parametrii agreaţi de Ministerul Mediului; investigarea tuturor infracţiunilor ce privesc arderea necontrolată şi ilegală de deşeuri care a avut loc în ultimele săptămâni şi sancţionarea instituţiilor responsabile pentru lipsa de intervenţie, precum şi publicarea rezultatelor pe site-ul oficial al MMAP; interzicerea importului de deşeuri cu orice scop şi a bunurilor second-hand pe perioada pandemiei COVID-19; urgentarea achiziţiilor de echipamente de monitorizare a dioxinelor, furanilor şi bifenililor policloruraţi (PCB) şi punerea lor în operaţiune, implementând publicarea măsurătorilor la zi pe site-ul ministerului de resort. De asemenea, se cere intervenţia Gărzii Naţionale de Mediu la orice oră în care se semnalează o potenţială infracţiune de mediu, inclusiv flagrant, dar şi alinierea la nivel european a sancţiunilor şi taxelor practicate pentru depozitarea şi incinerarea deşeurilor municipale şi asimilabile. Studii recente publicate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Harvard University arată că o creştere de doar 1 microgram/mc de PM2,5 este asociată cu o rată de mortalitate de 15% a celor infectaţi cu SARS-COV2. Integral: https://www.digi24.ro

Marea bajbaiala in ceata crizei coronavirus  Sigur ca am vrea sa stim cu totii cat de rau va fi in aceasta criza actuala, care este si una economica. Doar ca prognozele, inclusiv cea lansata recent de FMI, sunt in vremurile actuale inutile. Este comparabil, oarecum, cu prognoza meteo: nimeni nu este interesat de ea atunci cand afara este soare si vreme buna. Dar cand vremea se strica, brusc vor toti sa afle cand se va imbunatati iar. Cam la fel este acum in criza coronavirus, in care jumatate din populatia globului se confrunta cu restrictii de contact, iar activitatile economice au fost in mare parte inghetate. Si in ceea ce priveste economia, este acum momentul cifrelor uriase. Computerele cercetatorilor nu se opresc din calculat, primesc cantitati interminabile de date, neprevazute pana acum in niciun model de calcul anterior. Pentru ca nimeni nu si-ar fi putut imagina un astfel de soc – cum numesc cercetatorii lucrurile total imprevizibile. Nici macar obisnuitii profeti ai apocalipsei. Cei care mereu vorbesc de urmatoarea prabusire! Dar aceasta nu este vreo arta a predictiei. Cifre nemaivazute Oricine care vrea sa para cat de cat serios recunoaste ca este o situatie fara precedent. Exista multe grafice care arata acest lucru, de exemplu cel privind evolutia pietei muncii din SUA, grafic raspandit pe Twitter la inceputul lui aprilie de politologul Ian Bremmer. Si acela fusese doar inceputul – intre timp, 16 milioane de americani si-au pierdut locul de munca. Nimeni nu ar fi putut prevedea asa ceva – si pentru ca nu a mai existat pana acum in istorie un exemplu similar. Nici in criza financiara globala din 2008/2009, nici macar in recesiunea dramatica de la inceputul anilor 1930. Si tocmai aici este problema: modelele de calcul pentru prognozele economice se bazeaza mereu pe experientele disponibile din trecut. Cu toate acestea, diverse institute si institutii nu renunta la prognoze, prin metoda evaluarii mai multor scenarii considerate posibile. Ceea ce face ca, de exemplu, Organizatia Mondiala a Comertului sa prognozeze o prabusire a comertului global cuprinsa intre 13 si 32 de procente. Alt exemplu: Institutul Ifo din Munchen, care estimeaza o recesiune anul acesta in Germania cuprinsa intre sapte si 20 (!) de procente. Ceva mai concret este Fondul Monetar International, care prevede un recul al economiei mondiale cu 3%, recunoscand insa cu sinceritate in acelasi timp ca prognoza sa s-ar putea dovedi pana la urma buna de aruncat la gunoi. Nevoia de alternative Sigur ca cifrele sunt importante: pe de o parte, oamenii vor sa stie cat de rau va fi; pe de alta parte, guvernele trebuie sa calculeze cate sute de miliarde sunt necesare pentru sprijinirea revenirii economice. Doar ca, asa cum spuneam, in astfel de crize, cifrele de azi nu mai au maine nicio relevanta, cat timp nu se stie cat va dura pana se va reusi oprirea extinderii epidemiei. Iar anumite cifre nu sunt momentan disponibile: pentru calcularea inflatiei, este nevoie de informatii despre preturi de la magazine – dar multe dintre acestea sunt inchise. Greu de crezut de asemenea ca, pentru indicele privind atmosfera de afaceri din Germania, toti cei 7000 de patroni de companii chestionati de regula vor trimite acum raspunsurile, ca si cum nu ar avea alte lucruri mai importante de facut. Asa ca analistii si cercetatorii economici sunt obligati sa caute alternative, unele mai putin precise, dar in continuare de incredere pentru a formula niste concluzii. De exemplu, din biroul meu, vad in continuare cum circula pe Rin vasele de marfa incarcate cu containere. Mai putine decat de obicei, dar oricum. Sau se poate accesa portalul online de rezervari Open Table, unde se observa o prabusire cu 100 % a rezervarilor de mese la restaurante…. Lucruri pe care nimeni nu le poate sti Exista voci publice oneste in aceste zile, care recunosc ca prognozele lor nu prea sunt de baza. Torsten Slok, de exemplu, de la Deutsche Bank din New York, spune ca nu exista nimic de introdus in modelele de calcul actuale la capitolul variabile. Pana si seful bancii centrale americane FED, Jerome Powell, a fost nevoit sa admita, in contextul crizei coronavirus: “Sunt lucruri pe care nimeni nu le poate sti.” Integral: http://www.ziare.com

Protocol și cu Finanțele. Ca să prevenim răspândirea Covid, Pilonul II trece la BOR   Guvernul extinde relația excelentă cu Biserica Ortodoxă. După protocolul cu MAI, prin care se specifică foarte clar că polițiștii devin slugile preoților și vor livra ca niște curieri prescuri și lumânări de Paști, Guvernul a pregătit un protocol și pentru Ministerul finanțelor. Banii de la Pilonul II de pensii vor fi gestionați de echipe mixte de preoți și călugări, care se vor asigura că economiile românilor vor rămâne în țară și vor fi gestionate cu cap de cei care se pricep cu adevărat la bani: popii. ”Banii sunt murdari, vom preveni contactul banilor cu românii, ca să nu se infecteze…..Potrivit surselor din BOR, se pregătesc investiții majore în infrastructură, precum limuzine Mercedes, straie de aur mai trainice, cruci din aur cât mai pur și mii și mii de vile pentru preoți, aceste lucruri însemnând crearea de mii de locuri de muncă. Integral: https://www.timesnewroman.ro