Buna dimineata intr-o zi de luni, 13 aprilie! Vremea se încălzește pe zi ce trece, cerul are înnorări azi, în prima parte a zilei, în sud-est, loc unde va ploua izolat. Vântul va avea intensificări în zona de munte, iar maximele sunt cuprinse între 13 și 22 de grade Celsius. Minimele indicate de specialiști sunt curpinse între 2 și 10 grade Celsius. Gradele coboară în depresiuni, unde se va forma bruma, arată Administrația Națională de Meteorologie. Izolat, vor fi condiţii de brumã în nord şi în centru. București: 6 gr. C. /23 gr. C. cer senin
Cum va arata lumea dupa criza? Unde va fi Romania? Vreti sa stiti cum va arata lumea pentru Romania dupa criza coronavirus? Uitati-va la imaginile miilor de sarmani romani inghesuiti pe aeroportul din Cluj pentru a pleca in Germania la cules de sparanghel. 12 curse charter spre destinatii din Germania – Berlin, Baden-Baden/ Karlsruhe, Dusseldorf au purtat peste 2.000 de oameni speriati de foame si de saracie pe ogoarele nemtilor intr-un gest de umilinta nationala suprema si niciun lider politic nu s-a ingrozit, niciunul nu a avut decenta sa plece capul si sa taca macar pentru o zi. Singurul lucru pe care l-au remarcat politicienii a fost ca cei 2.000 de romani nu au respectat distantele minime dintre ei prevazute de ordonantele sefului lui Arafat, cum s-o numi el. De fapt, asta e viata care ni s-a oferit in ultimii 30 de ani: plecati si munciti in strainatate, plecati ca aici nu putem sa facem nimic! Niciun politician roman nu s-a aratat vreodata inspaimantat de faptul ca o treime din forta de munca nationala a plecat din tara. Si se pare ca tot asta e viata care ni se va oferi si de azi inainte. Ne aflam, acum, in mijlocul unei mari incercari. Dar aceasta incercare este pentru intreaga planeta, cu deosebire pentru lumea occidentala, din care facem si noi parte. Hai sa lasam un pic emotiile la o parte si sa privim ce se intampla in lume: liderii nationali cu anvergura, cu viziune, deja lanseaza programe uriase de revenire a economiei dupa criza. Da, in vreme ce ai nostri citesc cu voce tremurata ordonantele pentru culesul sparanghelului nemtesc si comunicatele cu crimele comise la Suceava, altii isi mobilizeaza resursele pentru a reconstrui economia. Daca vrem sa intelegem cum va arata lumea dupa criza coronavirus, ar trebui sa ne uitam la ce fac acum liderii americani, cei germani si cei japonezi. Si n-ar strica sa tragem cu ochiul si pe la unguri, la polonezi sau la cehi. Administratia Trump a elaborat un plan de reconstructie bazat pe cheltuirea de catre guvernul federal a 2.000 de miliarde de dolari, la care se adauga cei 2.300 de miliarde de dolari recent anuntati de catre Federal Reserves: printre altele, 500 de miliarde de dolari pentru cumpararea de obligatiuni municipale (adica imprumuturi pentru orase), 600 de miliarde de dolari imprumuturi pentru companii cu mai putin de 10.000 angajati si 350 miliarde de dolari imprumuturi pentru micile afaceri (sursa: AICI ). Japonia, a treia cea mai mare economie a lumii, aloca pentru revenirea din criza economica 992 miliarde de dolari, adica 20% din PIB. Guvernul japonez va suplimenta cheltuielile bugetare cu 62% (da, ati citit bine, cu 62%, 16,8 trilioane de yeni in plus)! Bani pe care ii va lua din emiterea de obligatiuni (14,5 trilioane de yeni) si emiterea de obligatiuni pentru constructii (2,3 trilioane yeni). 4 trilioane de yeni se vor distribui catre familiile cele mai afectate si 2,3 trilioane de yeni vor fi platite firmelor mici si mijlocii care au afacerile inchise sau sever afectate. (Sursa: AICI). O fi remarcat oare cineva de la Bucuresti ca guvernul lui Shinzo Abe emite (si nu e prima oara!) “obligatiuni pentru constructii” – adica obligatiuni menite sa acopere cheltuieli destinate lucrarilor de infrastructura publica? Intreb retoric, desigur, raspunsul il vedem cu totii. Germania, la randul sau, a adoptat un plan de 750 miliarde de Euro (cam 20% din PIB) pentru a putea reveni din dezastrul economic actual. Pentru prima oara dupa multi ani, Germania se va imprumuta, cu o suma destul de mare, 156 miliarde de Euro (cam 4% din PIB), atat de dispusa la efort financiar este Angela Merkel. Planul german prevede inclusiv intrarea statului in actionariatul firmelor esentiale, prin cumparare de actiuni (Sursa: AICI). Dar hai sa venim si in regiunea noastra, in Estul Europei, in liga in care jucam si noi. Ungaria, bunaoara, o tara de doua ori mai mica decat Romania si o economie cat 60% din economia noastra, mobilizeaza cam 30 miliarde Euro pentru compensarea efectelor crizei, ceea ce reprezinta 20% din PIB. Orban Viktor a anuntat inclusiv un fond strategic de 1,3 miliarde de Euro pentru investitii in infrastructura. (Sursa: AICI). Polonia, cea mai mare economie a regiunii, o tara de doua ori cat Romania si o economie de doua ori si jumatate mai mare decat a noastra, arunca in lupta impotriva crizei economice nu mai putin de 47 de miliarde de Euro (aproape 10% din PIB). Din totalul celor 212 miliarde de zloti ai planului de iesire din criza, 30 de miliarde de zloti se vor duce in plata somajului tehnic, 7,5 miliarde in investitii in sistemul de sanatate, 70 de miliarde de zloti in intarirea sistemului financiar si 30 de miliarde de zloti in investitii in infrastructura. (Sursa: AICI). Republica Ceha si-a asumat un plan de stimulare a economiei de o amplitudine nemaiintalnita in istoria tarii, de aproape 18% din PIB (aproximativ 50 de miliarde de dolari (Sursa: AICI). Dar ia sa vedem ce plan are guvernul de la Bucuresti. Unul simplu, cu care, de altfel, nici nu ne-a surprins: sa faca lucruri usoare, ieftine si care sa nu puna in pericol procentele din sondaje. Bugetul de combatere a crizei coronavirus anuntat pana acum la noi este unul pe masura viziunilor politicienilor nostri: pana in 10 miliarde de lei pentru plata somajului tehnic si maxim 15 miliarde de lei garantii pentru sustinerea creditarii IMM-urilor. Cam asta e tot, plus ceva bonificatii pentru plata taxelor la timp, pentru putinele firme care o mai pot face. Adica un total de vreo 25 de miliarde de lei, vreo 5 miliarde de Euro, adica sub 3% din PIB, cu banii de la Comisia Europeana inclusi aici. (Sursa: AICI). Ce inseamna asta? Condamnarea la inapoiere si fixarea noastra in divizia ultima a Uniunii Europene pentru cateva decenii. Orice minte normala isi poate da seama ca, daca celelalte state membre UE (si in primul rand vecinii nostri) aloca pentru compensarea crizei sume de cateva ori mai mari decat Romania, companiile din acele state vor deveni si mai competitive decat erau, in raport cu noi. Ungurii si polonezii vor atrage si mai multe investitii decat noi si mai sofisticate. Aici viitorul suna cam trist: exodul celor instruiti si al celor neinstruiti va continua la fel ca si pana acum, medicii catre spitalele vestice si zilierii catre campurile cu sparanghel; companiile romanesti vor fi din ce in ce mai putine si mai slabite. Numai politicienii vor prospera, alaturi de favorizatii sortii: beneficiarii pensiilor si salariilor speciale. Oare chiar nimeni sa nu priceapa la Bucuresti ca orice dolar pe care Ungaria sau Polonia il investeste si noi nu inseamna, de fapt, o diferenta de zeci de dolari in salarii, o diferenta de zeci de procente in nivel de trai? Cum se face oare ca din 7 partide parlamentare niciunul nu are o viziune pentru iesirea din criza? Niciunul nu propune un plan coerent, bazat pe o terapie de soc si pe mobilizarea unor resurse la fel de mari precum pierderile generate de virusul din Wuhan. Pentru ce mai facem alegeri la fiecare patru ani, daca toate partidele din parlament nu traiesc decat pentru a-si incasa subventiile de 100 de milioane de Euro? Integral: http://www.ziare.com
Dragă sezonierule Două mii de sezonieri. Treisprezece zboruri. Cifre. În spatele știrii despre românii care s-au înghesuit în parcarea aeroportului din Cluj sunt ei, românii. Oamenii. Și viețile lor. Mi-am încercat norocul la sparanghel. Am luat la rând anunțurile de pe OLX și Jooble. Cu un pic de răbdare, cândva, după Paștele ortodox, pot să mă îmbarc într-un zbor spre Stuttgart. Îmi trebuie un act de identitate, certificat de naștere, de căsătorie, dacă e cazul, o diplomă a ultimei școli absolvite, un cazier juridic și o adeverință medicală. Păi, întreb, ce boli m-ar face inapt de muncă? A, păi, vă controlează acolo. Bun, zic, dar de ce îmi trebuie adeverința medicală dacă mă trimiteți oricum în Germania? Nu se știe, dar, zău așa, pe criza care se anunță, cine sunt eu să mai fac nazuri? De plecat ar urma să plec din București, luni sau marți după Paște, dar până atunci tot trebuie să ajung la Sibiu, să semnez cu recrutorul român, îmi spune domnișoara. Cum ajung? „Păi, cu declarația aia pe proprie răspundere, scrieți acolo că veniți la Sibiu în scop profesional.” Parcarea în care s-a prăbușit iar statul român În timp ce doamna îmi vorbește mă gândesc la cei 2000 de români care s-au înghesuit, ieri, în fața aeroportului din Cluj. Au venit sute de kilometri cu autocare despre care, practic, nu a știut nimeni că circulă. Pe care nu le-a oprit nimeni pe drum. Nici un echipaj de poliție, de la Suceava la Cluj, nimeni să-i întrebe, la propriu, de sănătate. Te înspăimântă imaginea acelei parcări a aeroportului, mai aglomerată decât târgul de vechituri din Târgu Mureș în zi de Ocska Piac. Nu atât prin ea în sine, cât prin indolența autorităților aeroportuare, care nu aveau cum să nu știe că le vin 13 avioane. Și care, deși așteptau 13 avioane, nu s-au pregătit pentru ce puteau acestea aduce la sau lua de la Cluj. Vin niște nemți. Dezordinea în care s-a ajuns la Cluj e încă o radiografie a tumorilor statului român. În dosul formelor instituționale, toate funcțiile îi sunt atrofiate. Le-au căpușat rețelele corupției, politrucii și amantele, nepoții și obligațiile de partid. Este un talcioc al muncii, nu o piață a ei. Mâna aia invizibilă care reglează economia ar fi trebuit să împingă recrutori și cursele ocazionale tocmite pe anumite nișe reglate de o autoritate rutieră și de un inspectorat de control. Dar șefii ARR vor scăpa în curând de acuzațiile de corupție în urma prescrierii fapelor. Iar ISCTR este un tigru fără dinți, subfinanțat, condus interimar și cu o lege de funcționare neratificată de patru ani. Dar cine ar avea nevoie de claritate și predictibilitate, când transportul de persoane a fost, în România, de-a lungul ultimilor 30 de ani, un sinuos traseu al răfuielilor pentru controlul clientelei în detrimentul siguranței acesteia. Ca și în cazul instituțiilor de protecție a mediului, în care aerul irespirabil al Bucureștilor nu alertează pe nimeni în afara orelor de program ale ministerului, gărzii sau agenției, la fel s-a întâmplat și la aeroportul din Cluj. Câți dintre cei care lucrează acolo au văzut ce se întâmplă în parcare, dar nu au simțit că e cazul să sune la 112? Pentru câți absența unei responsabilități înscrise în fișa postului a anulat orice urmă de responsabilitate civică?…. Cei ce pleacă, zilele acestea, cu avionul, au destinații precise. Au joburi antamate. Grele, dar sigure. Cei mai mulți au mai fost la munci sezoniere în Germania și, spun, se întorc la același angajator. Știu pe pielea lor că aproape nu există o ocupație mai nenorocită decât îngrijitul și recoltatul acelui „aur alb” al gastronomiei germane de primăvară. Dar nicio muncă nu e ușoară. La fel cum nicio muncă nu e josnică. Și nici nu se simt sclavi, cum cu batjocură îi numesc ignoranții din fotolii sau din dosul tastaturii mințile prăfuite. Am încercat o ultimă ofertă de plecat în Germania, una care să nu mă plimbe prin țară înainte de a semna contractul. Am găsit o firmă din București care, însă, nu mai angajează decât români aflați deja în Germania. Dacă vreau, în mai pot pleca la alte munci agricole. Mic dejun și prânz plătit, asigurare medicală, program de lucru de zece ore, de la 4 la 16, plata de la 9 euro pe oră, o garanție de 680 de lei care mi se returnează la prima leafă, dacă nu plec după primele trei săptămâni. Castraveți. Sau căpșuni. Zmeură. Cireșe. Sau flori, în sere, dar în Olanda. Am lăsat vorbă că revin luni. Când m-am uitat a doua oară, am văzut că vârsta maximă e 50 de ani. Păi, ce știu germanii ăștia? În România, bunicii și bunicile sunt cei mai buni grădinari! Integral: https://www.dw.com
Cine sunt românii care au mers în Germania la cules de sparanghel: „În rest sunt profesor de chitară aici în ţară” Muncitorii români care pleacă în Germania la cules de sparanhgel au motive întemeiate. Din banii pe care îi câştigă unii îşi renovează casele, alţii pun bani deoparte, iar cei mai mulţi îşi hrănesc copiii…..Necesitatea îi împinge pe românii noştri să plece în fiecare an la muncă în străinătate, chiar dacă asta înseamnă şi câteva luni de zile petrecute departe de casă şi de cei dragi…..Rareş are 23 de ani, este din Braşov şi predă chitară, iar de câţiva ani merge regulat în Germania. Recunoaşte că munca în agricultură este grea şi murdară, dar banii pe care îi câştigă acolo îl ajută să îşi cumpere instrumente muzicale, ca să devină un artist adevărat….. Rares Bacrău, muncitor: „Merg să muncesc în agricultură la cules de sparanghel. În rest sunt profesor de chitară aici în ţară şi astea două luni îmi oferă cumva un capital de investiţie, să îmi mai cumpăr un echipament. E grea, dar te obişnuieşti. Cu cât trec anii mai mult, devine cumva o natură secundară. Munca câmpului este echivalentă cu orice tip de muncă. Este foarte mult de muncă, este o muncă murdară, dar la finalul sezonului a meritat.” Şi Dumitru Pasăre, din Bistriţa, spune că merită. De când merge în Germania la cules de sparanghel şi-a renovat casa şi şi-a mai făcut una-alta prin gospodărie. Este dezamăgit profund de cât câştigă în ţară ca tâmplar. Dumitru Pasăre, muncitor: „Al şaptelea an. Păi e un salar mai bun decât în ţară, în ţară politicienii îşi fac salariile lor şi pensiile, iar pe noi patronii ne plătesc cu 300 de euro, nişte salarii de nimic. Acolo în jur de 3.000 de euro pe luna câştigăm. Ne dau cazare două persoane într-o cameră, mâncare, transport. În fiecare lună banii intră în cont. Bani cu care pot să îmi rezolv şi eu unele lucruri, este de construit.” Sâmbătă, toţi cei care au plecat de pe aeroportul de la Cluj în Germania nu au mai aşteptat atât de mult, iar de luni lucrurile vor funcţiona şi mai bine, transmite directorul aeroportului. Integral: https://www.digi24.ro
Se adîncește prăpastia dintre săraci și bogați Unul din efectele dezastrelor este că trăim realitatea la a doua mînă, nu mai sîntem stăpîni pe ea, nu se mai transmite curat de la om la om. În situațiile de criză, atunci cînd un dezastru lovește un stat sau o mare parte a omenirii, bogații se îmbogățesc și mai mult și se înmulțesc cu alții care apar din cotloanele sistemelor penetrabile ale statelor, pe cînd săracii ajung să fie tot mai săraci și tot mai mulți. Cantitatea de sărăcie pe cap de locuitor se regăsește în subnutriția copiilor, a bătrînilor, în creșterea numărului persoanelor cu dizabilități, în raportul dintre urban și rural, în analfabetismul funcțional, în ignoranța și prostia care aduc la putere partide politice retrograde, la rîndul lor ignorante, dar cu program și bilete de trimitere în laboratoarele corupției. În România de azi, aproape un sfert din populație trăiește sub pragul sărăciei, iar mortalitatea în rândul copiilor ne situează pe primul loc în Uniunea Europeană, cu o rată a mortalității de două ori mai mare decât media Uniunii. Dacă ne raportăm la faptul că în lume trăiesc aproape un miliard de persoane sub pragul sărăciei, adică unul la șase locuitori ai planetei, realizăm că România stă, procentual, mai prost în ceea ce privește sărăcia pe cap de locuitor. Statisticile și studiile sociologice arată că anul trecut a livrat românilor 32.000 de milionari în dolari, dublu față de 2018. Cîți dintre ei s-au îmbogățit eludînd normele penale, care și acestea lasă portițe de scăpare ale legiuitorului pentru clientela politică, e greu de cuantificat. Dacă sărăcia lucie e transparentă precum apa chioară, putînd fi citită ca un abecedar și în piața publică, bogăția scapă de regulă vederii, arătînd doar vilele de neamuri proaste, mașinile de lux și metresele din pepiniera arivismului „sexului frumos.“ O mare parte a averilor sînt contabilizate în condicile mătușilor donatoare de sute de mii ori milioane de euro (cazul Adrian Năstase), care, după ce au scăpat în felul acesta de banii ținuți sub saltea care le complicau existența, și-au luat rămas bun de la viață. Tragedia pe care o trăim de la începutul anului pînă acum se traduce în bilanțul la nivel mondial de peste 1,5 milioane de persoane infectate cu noul coronavirus și peste 87.000 de morți. În România sînt cele mai multe cadre medicale din Europa de Est infectate. Nu e greu de deslușit una dintre cauze, și anume sistemul medical care suferă de treizeci de ani de subfinanțare și de lipsa de implicare a puterii politice (cu sumele bugetare alocate Catedralei Mântuirii Neamului ar fi putut fi construite trei spitale ultramoderne), de supremația șpăgii, de intrarea politicului cu bocancii în sălile de operație, de orgoliile și intrigile veteranilor stetoscopului și bisturiului. Medici precum Constantin Arseni, Alexandru Pesamosca sau Dan Setlacec au lăsat moștenire arta și rigorile meseriei celor care au avut șansa să lucreze cu ei. Toți au murit fără să lase averi. Spre deosebire de ei, mulți medici cap de afiș de azi se dovedesc a fi sclavii banilor murdari, unii dintre aceștia dînd cu subsemnatul la DNA și vînzîndu-și meseria politicului – cazul fostului primar general al Bucureștiului Sorin Oprescu este emblematic. În situațiile de criză majoră e vremea interlopilor, printre care se numără romii care și-au ridicat acele castele oribile cu turnulețe de tablă și zeci de camere, cum sînt cele de la Strehaia, Sibiu, Timișoara, Craiova și în general cam de peste tot unde sînt densități mai mari ale urmașilor robiei de secole. Și nu din fier vechi sau din salbele cu cocoșei pe care le-au recuperat de la stat sub domnia lui Iliescu au apărut aceste mutilări ale noțiunii de locuință, ci în parteneriat cu politicieni corupți pînă-n măduva oaselor. În plus, e vorba aici și de exploatarea romului de către rom: florărese, buticari, SRL-iști, chiar ONG-iști aparținători etniei care plătesc taxă de protecție pentru a fi lăsați în pace de poliție, pe sistemul mafiei. E vremea femeilor ușoare care se consacră a fi însoțitoare intime ale bogătașilor mai cu avînt decît în perioadele calme, normale. E vremea preoților, cînd nu rugăciunile enoriașilor sînt mai fierbinți, mai apropiate sufletului, ci se înmulțesc habotnicii, se spovedesc și împărtășesc pentru prima dată în viața lor mirenii care n-au călcat niciodată într-o biserică …. În acest timp, corupții de meserie, funcționarii promovați prin nepotism, ciocoii vechi și noi cresc precum buruienile din patul germinativ al haosului economic și social, al sfidării legilor care par a se fi retras în catastife inofensive. Adaug aici lucrătorii din serviciile de informații, care creează o piață de desfacere abundentă pentru borfași, de la cei mai mici pînă la gulerele albe care învîrt milioane de euro din fotolii. Integral: https://www.dw.com
Împotriva coronavirusului, fără populism (Op-ed) Oricând e loc de mai bine, indiscutabil! Dar eu cred că în această criză generată de răspândirea noului coronavirus, autoritățile noastre s-au comportat în general bine, atât în ceea ce privește măsurile generale dedicate prevenirii răspândirii bolii, cât și în ceea ce privește măsurile de sprijinire a economiei. Nu știm încă efectele acestor măsuri economice, dar în termeni de design sunt justificate, pentru că sunt orientate pentru prezervarea în linii generale a structurii economiei așa cum era ea creată înainte de apariția șocului. Acea structură a economie este singura viabilă pe care o cunoaștem, indirect și parțial, prin teoriile și modelele noastre. Deși la inceput măsurile guvernului dedicate prevenirii răspândirii bolii au parut foarte dure și au provocat nemulțumire, s-a demonstrat până acum că au fost corecte, iar pe parcurs, acolo unde au fost lipsuri, lucrurile au început să se îndrepte. Relativ rapid s-a inițiat sau a fost crescută producția internă de materiale sanitare și au crescut importurile. Cei interesați pot vedea un sumar al măsurilor de creștere a pregătirii materiale în lupta cu noul coronavirus în postarea de pe facebook a lui Tănase Stamule din 28 martie. În ceea ce privește măsurile de sprijin acordate din bani publici, nu putem ști dacă sunt suficiente sau ar fi nevoie de mai mult. Dar dacă va fi nevoie de mai mult, sarcina de a identifica resursele nu va fi ușoară. Dificultatea vine de la faptul că în această criză am intrat cu un deficit bugetar mare, ca urmare a unei politici populiste de reducere a impozitelor concomitent cu creșterea de cheltuieli, realizată în întreaga perioadă 2015-2019. Am fost constant printre aceia care au avertizat în mod repetat că această politică pune România într-o situație extrem de dificilă în cazul în care va veni o criză globală, pe care o vedeam, cel mai probabil în vecinătatea rezonabilă a anului 2019. E adevărat că mă așteptam la un alt declanșator al unei crize, nu la o pandemie…..Să facem un exercițiu de aducere aminte și de imaginație. Ne aducem aminte că în ultimul trimestru din 2008, mulți experți, decidenți de politică și oameni politici erau de acord că economia României nu va crește în 2009 cu 8 la sută, cum se mai întâmplase în anii anteriori, ci cu 3-6 la sută. Aceste din urmă procente s-au dovedit supraestimări, care au un mecanism ce se bazează pe un amestec de extracții algoritmice cu euristica „reprezentativitate” în perioadele de boom economic și cu euristica „ancorare” în perioadele de recesiune. Am arătat acest lucru cu referire la estimarea producției potențiale și a ratei naturale a dobânzii într-un articol din 2016. Reținem, în consecință, pentru discuția de aici, deplasarea cognitivă spre supraestimare. În 2009 PIB a scăzut cu 5,6 la sută, iar în 2010 cu 3.9 la sută (sursa: AMECO). În total, minus 9,6 la sută în doi ani. Au fost erori de „prognoză” de 8-11 puncte procentuale comparativ cu cifra efectiv realizată în 2009…..Acum, ținând cont de tendința de supraestimare, să trecem la exercițiul de imaginație. Dacă am avea în anul 2020 o contracție economică similară celei din anul 2009, care în viziunea mea este foarte posibilă, atunci probabil că date fiind măsurile deja luate sau unele legi referitoare la cheltuieli sociale care urmează să intre în funcțiune, deficitul nostru bugetar s-ar plasa în jur de 10 la sută din PIB (conform AMECO, în 2009 a fost de 9,1 la sută din PIB). Dar numai în teorie, căci un deficit apare doar dacă cineva vrea să-l finanțeze. Noi nu suntem o țară a cărei bancă centrală emite monedă de rezervă, ca de exemplu, Fed-ul american sau ca BCE. Acest deficit ar înseamna aproximativ 20 de miliarde de euro. Dacă finanțarea privată nu va fi disponibilă, atunci apare nevoia de asistență financiară externă oficială. Necesarul de finanțare va fi însă mai mare, căci se adaugă datoria publică scadentă în 2020 (echivalentul a circa 5 miliarde de euro)…..Inițiativele cu caracter populist vin atât de la politicieni cât și, din păcate, de la organizații ale sectorului privat. Fiecare are motivele lui. Politicienii sunt în căutare de voturi. În România suntem în campanie electorală. Dar nu numai campania electorală are aici efecte, ci și ceea ce eu am numit „capcana anticipațiilor” în politică, în care se află guvernele după legitimarea de către Keynes și keynesism a intervențiilor guvernamentale. În esență, această capcană constă în aceea că s-au generalizat anticipațiile că la vremuri grele guvernele trebuie să intervină (aceasta este consecința validării keynesiste a intervențiilor), în timp ce în vremuri bune, de euforie economică, guvernele nu trebuie să intervină (ceea ce a rămas din viziunea clasică, unde nu se concepea intervenția în nicio fază a ciclului de afaceri), pentru a strica „petrecerea”. Există două consecințe ale acestei capcane. Prima este aceea că dacă guvernele nu intervin în vremurile grele, atunci pierd voturi. Din această cauză, guvernele tind să ia măsuri care uneori vin în contradicție cu principiile exprimate în legile economice. A doua consecință este aceea că apar în interiorul sectorului privat organizații care, poate notând tendința decidenților de politici economice de a supraestima în timp real nivelul activității economice prognozate în perioadele de stres economic, tind la rândul lor, în contrapondere, să exagereze volumul intervenției pe care o solicită guvernelor și băncilor centrale. Solicitarea vizează atât asistența economică, cât și noi reglementări. …. În încheierea acestei referiri la finanțarea monetară a deficitului fiscal voi discuta și ideea pe care am auzit-o pe ici pe colo cum că banca centrală are rezerve valutare și ar putea, la o adică, să le folosească pentru a finanța creșterea deficitului bugetar. Vreu să spun de la început, pentru a fi clar, că această idee este complet nerealistă. Dar, ideea de a utiliza rezervele devine ciclic populară printre politicieni și, sporadic, îi atrage și pe diverși oameni de afaceri. Am auzit-o în ultimii 30 de ani de multe ori, iar în câteva cazuri unii politicieni au făcut demersuri pentru a folosi rezerva valutară în diverse scopuri. De exemplu, la 10 octombrie 2008, când criza financiară era în plin avânt, Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului, a solicitat avizul BCE pentru utilizarea rezervei valutare pentru „dezvoltarea și modernizarea turismului” (Sursa). Având în vedere că ideea utilizării rezervei pentru diferite proiecte a tot revenit, merită să arat cât de aberantă este atunci când cineva își imaginează că ar putea-o utiliza pentru a finanța deficitul bugetar. Integral: https://www.g4media.ro
Daniel P. Funeriu: Vreau să fiu clar: dacă polițiștii au acționat după ce au fost atacați și l-au neutralizat pe borfaș, și numai dacă această condiție este îndeplinită, ei merită felicitați. În statul de drept borfașului trebuie să îi fie frică de autoritate, oamenii cinstiți trebuie să se simtă protejați de o poliție curată, puternică și eficientă. România suferă de prea puțină autoritate a dreptății în fața borfașilor de tot soiul, nu de prea mult abuz față de borfași. Pădurari omorâți de hoți de lemne, oameni făcuți praf și pulbere de maimuțe încălțate la volanul cailor putere obținuți pe șpăgi de tăticu’, femei agresate și copii vânduți de jmekeri protejați de nușce convenția sufletului bună pentru sancționarea proastelor maniere de la balul vienez, burdihănoși cu ceafa groasă care terorizează vecinii în speranța că le cumpără apartamentul pe doi bani, astea sunt realitățile de zi cu zi pe care trebuie să le combatem. Or asta nu poate fi făcut decât de o poliție care nu este timorată. Da, abuzul de putere trebuie sancționat drastic, șpăgarii cu chipiu să ia triplul pedepsei față de civili, agresiunile lor în afara legitimei apărări să fie pedepsite cu închisoarea fără suspendare. Exercitarea puterii legale trebuie încurajată, sancționarea abuzului promptă. M-am săturat de politicieni care fac plecăciuni borfașilor în numele nușcărui principiu debil, dar de fricoși ce sunt umblă cu 3 SPPiști după ei și geamuri fumurii. Ah, poliția locală e o porcărie, sinecură de doi bani cu puține excepții, care trebuie urgent reformată. Bani aruncați pe fereastră, în orașe pline de derbedei și mizerie făcută de aceștia sub ochii îngăduitori ai unor burtoși plimbare. Doar caii le lipsesc pentru ca ridicolul să fie complet. Sursa: https://www.facebook.com
Disidenţă retroactivă Am scris în zilele din urmă o serie întreagă de articole deloc măgulitoare la adresa prestaţiei unor miniştri din guvernul condus de dl. Ludovic Orban. Dacă nu chiar la adresa guvernului în întregime. Căruia cred că îi pot fi reproşate multe.. Începând cu apăsatul, deplasatul apetit al miniştrilor noştri pentru spectacolul de proastă calitate. Oare chiar nimeni din Executiv nu sesizează cât de ridicole sunt începuturile şedinţelor de guvern, cele anume regizate pentru a ajunge pe ecranele Televiziunilor? Momentele în care “excelenţele”, multe dintre ele de strânsură, se dau de ceasul morţii, se bucură, juisează în direct atunci când li se spune ‘’ doamna ministru X, domnule ministru Y’’, iar ele răspund şi tacticos şi cu capul plecat, cu vădită recunoştinţa la adresa celui care le-a dat dregătoriile la care, altminteri, nu prea avea dreptul nici măcar să viseze „da, Domnule Prim-Ministru”. Pentru aceste momente caraghioase se pierd minute preţioase care, altminteri, ar putea fi dedicate unor acţiuni concrete. Când le văd, îmi amintesc de zilele în care un ins căruia i-am şi uitat numele, ba nu, uite, mi-l amintesc, individul se cheamă Gabriel Oprea, căruia toţi îi spuneau, de fapt, Generalul Ismană, se topea de fericire când subordonaţii i se adresau cu apelativul „domnule vice-prim-ministru”. Sau „prim-vice-prim-ministru”. Respectivul fiind luat din raftul din care îşi luase odinioară Nicolae Ceauşescu demnitarii, se credea un fel de Elena Ceauşescu în uniformă. În cele din urmă i s-a dovedit impostura. Mai trebuie să o deconteze în faţa legii. Multe am să îi reproşez şi domnului Ludovic Orban însuşi. Care a prins gustul puterii. Care e nehotărât, aşa încât una declară astăzi şi alta, mâine. … Situaţia disperată nu doar de la Spitalul judeţean, ci din întreg judeţul Suceava (aici PNL are obligaţia morală să lămurească ce vini are baronul local Gheorghe Flutur pe care e vizibil că îl protejează, că îi ascunde matrapazlâcurile şi ticăloşiile, ce ilegalităţi şi ce excese de autoritate a comis fostul manager Vasile Rîmbu, protejatul fluturelui mereu lipit pe lampa puterii, nu să încerce punerea batistei pe ţambal), cea de la Deva, poate şi cea de la Spitalul judeţean Arad au impus şi impun conduceri militare. Asta nu înseamnă nicidecum reîntoarcerea la unele soluţii din arsenalul ceauşist. Aşa cum susţine în editorialul publicat joia trecută atât în Evenimentul zilei, cât şi pe cristoiublog, dl. Ion Cristoiu. Care îşi aminteşte că, la un moment dat, Ceauşescu, cel pe care l-a preamărit pe vremea când lucra şi era şef în presa comunistă, a militarizat o parte a economiei. Îndeosebi unităţile furnizoare de energie. De data aceasta, nu se pune problema militarizării întregii vieţii publice, chiar dacă întregii populaţii i se cere să respecte – et pour cause – o disciplină militară. De câteva săptămâni, dl. Ion Cristoiu tot susţine că am fi ajuns să retrăim în ceauşism şi dictatură. O face în scris, o face la Televiziunile prietene ori aservite PSD. O face dezinvolt, aş zice chiar fără ruşine. Fără nici cea mai mică restricţie. Nici măcar aceea a bunului simţ. Dl. Cristoiu falsifică evidenţe. Incită la revolte. Făcea oare acelaşi lucru şi pe vremea când slujea dictatura ceauşistă? Când a fost produsul nemijlocit al acesteia? Mă îndoiesc. Integral: https://adevarul.ro
Cum isi vor recupera romanii banii pe concediile ratate? Agentiile de turism propun vouchere de vacanta in tara si tichete de masa Agentiile de turism spun ca n-au de unde sa le returneze romanilor banii platiti pe vacante. Si ca singura salvare pentru oameni ar putea veni de la Guvern, care sa plateasca din bani europeni fie despagubiri, fie sa le acorde turistilor pagubiti diverse tipuri de tichete. Intrebarea este: banii deja platiti de romani pe vacantele ratate cui vor ramane, totusi? In ultima luna, odata cu instaurarea starii de urgenta in tara noastra, tot mai multi romani au fost nevoiti sa renunte la vacantele deja platite. Fie li s-au anulat zborurile, fie destinatiile – desi altadata erau locuri de vis – au devenit focare de coronavirus. In aceste conditii, oamenii au inceput sa isi ceara banii inapoi. Iar agentiile de turism au spus ca nu au de unde plati. De ce? Iata ce spune presedintele Agentiei Nationale a Agentiilor de Turism (ANAT), Nicolae Demetriade. “E foarte greu de crezut ca agentiile pot returna acum banii platiti pe pachetele vandute. Si va explic si de ce. In primul rand, cele mai multe n-au incasat pretul pachetului, ci doar un avans. Si acel avans l-au dat deja catre parteneri: companii aeriene, hoteluri si asa mai departe, din tara si strainatate. Si-au oprit, sa spunem, un 5%….Presedintele ANAT, Nicolae Demetriade, sustine ca Guvernul poate returna banii turistilor pagubiti din fonduri europene. “A venit aceasta oportunitate de la UE, care ofera 500 de milioane de euro pentru refacerea capitalului de lucru la IMM-uri. Acesti bani ar putea fi folositi si pentru a sprijini agentiile de turism, sub forma unor granturi nerambursabile. Folosind aceste surse de finantare, turistilor li s-ar putea oferi vouchere de vacanta, in valoare echivalenta cu a pachetului de care nu s-au putut bucura. Noi am propus ca aceste vouchere sa fie folosite in Romania. Pentru ca nici noi nu vrem sa investim in turismul extern, ci in cel intern. Si asta ar ajuta si industria hoteliera locala. Am zis ca aceste vouchere ar puea fi valabile pana la 2 ani”, a explicat Nicolae Demetriade….. Problema este ca ele ridica si o serie de probleme. Spre exemplu, nu ne e foarte clar ce sejururi in tara i s-ar putea oferi, in compensatie, unui turist care platise pentru un circuit cu trenul Transsiberian, unuia care voia sa faca un circuit cultural in Roma sau Paris sau unuia care isi cumparase un sejur de lux de o saptamana la un resort din insulele Mauritius si al carui pret poate ajunge la multe mii de euro? Si la fel de neclar este ce se va intampla, totusi, cu banii pe care i-au platit romanii catre agentiile de turism? Vor ramane ei la hoteluri sau la companii aeriene catre care i-au dat agentiile de turism? Sau vor ajunge inapoi la agentii, mai devreme sau mai tarziu? In mod normal, toti banii ar trebui recuperati, daca nu direct de turisti, atunci macar de stat, daca acesta va lua in calcul sa-i despagubeasca pe romani in modurile propuse de agentiile de turism. O alta problema care ramane nerezolvata este cea a turistilor care au platit sejururi pentru lunile imediat urmatoare. Spre exemplu, chiar daca se va ridica starea de urgenta si se vor relua cursele aeriene, ar fi indicat ca un turist sa plece intr-un concediu de mult planificat in Italia sau in China, in aceasta vara sau in toamna urmatoare? Si daca nu, si-ar putea recupera banii platiti in avans, inainte sa inceapa pandemia? Nu stim, iar oamenii aflati in astfel de situatii traiesc, zi de zi, in incertitudine si cu teama ca isi vor pierde banii. Integral: http://www.ziare.com
Veste excelentă. Dacă tai porcul în cadă se pune că e pește Restricțiile impuse cu ocazia pandemiei mondiale a mai înmuiat și regulile Bisericii Ortodoxe care trebuie să se adapteze dacă vrea să facă față noilor provocări ale realității moderne. Astfel, deși zilele astea e Postul Paștelui și e dezlegare doar la pește, BOR a dat de înțeles că poate fi mâncat și porc, dar doar dacă-l tăiem în cadă. Atenție, partea cu tăiatul este foarte importantă, că dacă încercăm să-l înecăm în cadă atunci nu mai e pește, ci un animal terestru. După tăierea porcului în ritual de pește, acesta trebuie curățat de „solzi”, scoase mațele afară pentru cârnați și dezosat. Din porcul de vană se pot face tradiționalele mâncăruri de pește, cum ar fi borșul de porc, porc tras prin mălai și prăji (șnițel) sau chiar porcul la grătar, gătit ca și cum ar fi pește, adică și pe-o parte și pe cealaltă. Integral: https://www.timesnewroman.ro
O tara de neinventat: Hora medicilor de la Craiova si lectia la care romanii nu pot renunta, cand granitele se deschid Dramele succesive pe care le-a trait Romania, mortile atat de inumane de la Colectiv, moartea lui Ionut si apoi a Alexandrei, vietile lasate sa se duca in Apuseni, toate acestea le-au lasat romanilor cate o usa pe care sa o propteasca cu piciorul, sa aiba sentimentul ca ei inca pot iesi, ca nu vietile lor sunt puse in joc, ca pot, asadar, sa mai uite din rau. Acum insa si usile, chiar si granitele sunt inchise.
De ce eșuează unii manageri de spital și sunt înlocuiți de militari: Fiecare e pe tarlaua lui, nu există reguli. 
Greșeala de la Cluj-Napoca și vinovățiile guvernului Orban
Companiile din domeniul gazelor propun autorităților ca pentru recuperarea economică să modifice urgent Legea Offshore Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG) solicită guvernului consultări în vederea prioritizării proiectelor menite să sprijine în mod real redresarea economică, recuperarea pe termen mediu și lung și stimularea investițiilor private prin condiții fiscale competitive. Federația propune recuperare economică prin proiecte la scară largă – Marea Neagră și nevoia urgentă de a modifica legea offshore în vederea clarificării clauzei de stabilitate, definirea unor termeni fiscali competitivi și crearea condițiilor de piață liberă. Industria de petrol si gaze se confruntă cu cea mai dificilă perioadă din ultimul secol. În același timp, industria de petrol și gaze poate deveni un motor pentru redresarea economică a României, având în vedere ponderea sa în economie prin investițiile realizate, contribuțiile anuale aduse la bugetul de stat și numărul de angajați, se arată într-un comunicat al FPPG. Propunerile FPPG – Recuperare economică prin proiecte la scară largă – Marea Neagră și nevoia urgentă de a modifica legea offshore în vederea clarificării clauzei de stabilitate, definirea unor termeni fiscali competitivi și crearea condițiilor de piață liberă. – Liberalizarea pieței de gaze și eliminarea impozitării suplimentare începând cu 1 iulie – corelată cu punerea în aplicare a măsurilor de protecție a consumatorilor vulnerabili. – Modernizarea legii energiei (123/2012) astfel încât modificările aduse să permită noi investiții în capacități de producție a energiei electrice (contracte bilaterale). – Liberalizarea trebuie să permită formarea autonomă a prețurilor, eliminarea obligației de tranzacționare pe piețele centralizate (CMO) și înlocuirea acesteia cu un program de ofertare a gazelor – Gas Release Program, care să fie discutat în prealabil cu întreaga industrie. – Deblocarea proiectelor din fonduri europene – pentru a facilita noi soluții tehnologice care permit colaborarea între industrii în procesul de tranziție energetică. – Digitalizarea industriei de petrol și gaze în vederea debirocratizării și promovarea noilor tehnologii care să vină în sprjinul companiilor și autorităților deopotrivă. Integral:
Ce prevede acordul istoric din UE: Statele din sud nu au obtinut corona-bondurile Ministrii de Finante din zona euro au ajuns, joi seara, la o
Alianta Pacientilor Cronici trage un semnal de alarma: Situatia e crancena. Ne-au condamnat la moarte! Interviu
„Pe cuvânt de pionier!”: Despre reguli în vreme de urgență
Camelia Bogdan cere verificari urgente in cazul plagiatului de care e acuzat Lucian Netejoru. Asteapta deja de 19 luni Judecatorul Camelia Bogdan a solicitat in aceasta saptamana Consiliului National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) sa solutioneze cu rapiditate cererea de verificare a lucrarii de doctorat scrise de judecatorul Lucian Netejoru, seful Inspectiei Judiciare. Magistratul a sesizat acest organism in urma cu 1 an si 7 luni, iar potrivit Regulamentului de organizare si functionare al CNATDCU “raportul comisiei de analiza a contestatiei si decizia CNATDCU se transmit MENC pentru a fi comunicate contestatarului, in termen de maximum 45 de zile de la inregistrarea oficiala a contestatiei.” Potrivit adresei trimise de Camelia Bogdan, Lucian Netejoru continua sa-si foloseasca titlul de doctor in drept atunci cand semneaza diferitele inscrisuri in cadrul Inspectiei Judiciare. “De asemenea, precizez ca in cazul continutului copiat in teza de doctorat a domnului Lucian Netejoru din cartile indicate in sesizarea mea, acestea se regasesc la Biblioteca Nationala a Romaniei, asa cum rezulta si dintr-o sumara consultare a catalogului online. In acest sens, solicit Secretariatului Tehnic al CNATDCU sa solicite de la Biblioteca Nationala aceste carti prin emiterea unei adrese, in care sa se mentioneze urgenta lucrarii justificate de imprejurarea ca s-a depasit de 10 ori termenul de solutionare a lucrarii, cu consecinte care pot fi analizate in dosarul penal existent pe rolul DNA avand ca obiect recuperarea daunelor pricinuite bugetului de stat prin incasarea nelegala a sporului de doctor de catre distinsul inspector-sef,” mai scrie Camelia Bogdan. Potrivit judecatorului, cererea de verificare a lucrarii de doctorat ar trebui realizata mai repede, deoarece ar exista litigii in care este necesara obligarea Academiei de Politie sa il cheme in judecata pe Netejoru pentru anularea titlului de doctor si litigii in care se analizeaza validitatea actelor semnate de acesta, “in incompatibilitate vadita cu cerintele de buna reputatie pentru exercitarea atributiilor de inspector-sef.” A cerut la DNA extinderea anchetei In septembrie 2018, Camelia Bogdan a sesizat Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) in cazul lucrarii de doctorat scrise de judecatorul Lucian Netejoru, seful Inspectiei Judiciare. Ea a cerut la DNA sa extinda o ancheta in cazul magistratului, privind sporurile incasate in baza titlului de doctor. Integral:
OUG pentru alegerile locale, publicata in Monitorul Oficial: In locul listelor de sustinatori, candidatii pot avea bani in cont Ordonanta de urgenta privind prelungirea mandatelor autoritatilor administratiei publice locale si unele masuri pentru organizarea alegerilor locale din acest an a fost publicata in Monitorul Oficial. Guvernul a aprobat in sedinta de luni Ordonanta de urgenta nr. 44/2020 privind prelungirea mandatelor autoritatilor administratiei publice locale cuprinse in perioada 2016 – 2020, unele masuri pentru organizarea alegerilor locale din anul 2020, precum si modificarea OUG 57/2019 privind Codul Administrativ. Procedurile privind organizarea alegerilor pentru autoritatile administratiei publice locale se initiaza in termen de 6 luni de la data expirarii duratei starii de urgenta, se arata in OUG. Data alegerilor se stabileste conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale (…) la propunerea Autoritatii Electorale Permanente si a Ministerului Afacerilor Interne, cu avizul Comitetului National pentru Situatii Speciale de Urgenta. Mandatele autoritatilor administratiei publice locale se prelungesc pana la data preluarii, in conditiile legii, de catre noile autoritati ale administratiei publice locale a mandatelor rezultate in urma alegerilor, dar nu mai tarziu de 31 decembrie 2020. Potrivit noii OUG, la alegerile locale din anul 2020, numarul minim al sustinatorilor necesar pentru depunerea candidaturilor se va reduce la jumatate. Totodata, pentru candidaturile la consiliul local si functia de primar din aceeasi circumscriptie electorala, respectiv pentru candidaturile la consiliul judetean si presedintele consiliului judetean din aceeasi circumscriptie electorala, partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale, organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale si candidatii independenti vor prezenta cate o singura lista de sustinatori. Prin derogare de la legea actuala, OUG emisa de Guvernul Orban mai prevede ca partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale, organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale pot opta sa depuna la Biroul Electoral Central, in cel mult 30 de zile de la inceperea perioadei electorale, liste de sustinatori la nivel national, care cuprind un numar minim de 25.000 de alegatori, din care cel putin 500 de alegatori in fiecare judet si 1.000 in Bucuresti. In ordonanta se mai precizeaza ca partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale, organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale pot opta ca, in locul depunerii listelor de sustinatori, sa faca dovada depunerii in contul bancar deschis pentru campania electorala la nivelul judetului respectiv sau al municipiului Bucuresti, dupa caz, a unor contributii electorale in valoare de cel putin 50 de salarii de baza minime brute pe tara. Candidatul independent poate opta ca, in locul depunerii unei liste de sustinatori, sa faca dovada depunerii in contul bancar deschis pentru campania electorala a unei contributii electorale in valoare de cel putin 3% din valoarea maxima admisa pentru functia pentru care candideaza. Integral:
Trăsura cu cărţi Iată o problemă simplă. Se dau două oraşe. Unul din Estul Europei şi altul din Vest. Să zicem că alegem două oraşe mici, în jur de 20.000 de mii de locuitori. M-am născut într-un asemenea oraş, dar sunt şi altele în România. Buftea, Gherla, Comăneşti, Popeşti-Leordeni, Băicoi, Calafat. Cât despre oraşele occidentale, am să aleg eu. Stellenbosch (Africa de Sud). Ajunge doar să traversezi centrul acestui oraş pentru a realiza că eşti în lumea occidentală. Casele vechi, bisericile, primăria, arsenalul – toate acestea sunt tipice pentru un oraş olandez. Într-adevăr, localitarea a fost întemeiată în 1697 de Compania olandeză a Indiilor (cunoscută sub acronimul VOC). Populaţia majoritară a fost, până de curând, formată din afrikaaneri. Se vede. Chiar şi acum oraşul arată impecabil. Curat, prosper, frumos. Acum comparaţi-l cu ce oraş doriţi dumneavoastră din cele de prin părţile noastre. Diferenţa sare în ochi. Cum se explică? Este invocată adesea “cultura politică”. Dar în ce constă asta? Cum s-a format? care sunt purtătorii săi? Stellenbosch este un loc cu deosebire interesant pentru a ne testa teoriile şi intuiţiile. Cum au reuşit ei să păstreze o bucată de cultură olandeză şi să menţină un nivel de trai atât de ridicat în sudul Africii? Am citit povestea primei expediţii europene. Nu era nimic, nici o aşezare. Noaptea au fost atacaţi de un leu. Pentru a face scurtă o istorie lungă, trec direct la o concluzie. Oamenii aceia au acţionat cu cap. Iar pentru asta trebuie să fi o persoană cultivată. Deci citeau. Mult. Prima bibliotecă a apărut deja în secolul al 18-lea. Localităţile erau prea mici, o mână de case, dar asta nu i-a descurajat pe bravii colonişti. Împrumutau dintr-o trăsură specială, cu cărţi, care făcea traseul până la Kaapstad (Capetown). În secolul al 19-lea existau deja diferite cercuri de lectură prin care membrii împrumutau cărţi pe care apoi le discutau….. România a intrat într-o pâclă totală. Zilele trecute am avut curs. Online, din cauza carantinei. L-am întrebat pe un student de anul III ce cărţi a citit despre regimul stalinist. “Nici una” – mi-a răspuns. Dar despre cel nazist? “Nici una”. Şocat, am trecut la alt student. Erau de la facultatea de Ştiinţe Politice, scena era supra-realistă. Nici acela nu citise absolut nimic. Secole întregi Europa a fost guvernată de o elită care practica disciplina aspră a studiului. Palatele şi mănăstirile aveau biblioteci considerabile, într-o perioadă în care cărţile costau, fiecare, o avere. Din secolul al 19-lea o educaţie universitară a devenit, practic, obligatorie pentru cei care doreau să urce pe scara socială. Universităţile au devenit instituţii-cheie în arhitectura Statului.
Creșterea economică din România ar putea fi de 0,3%, dar riscul recesiunii este substanțial.
Prognoza Coface: 68 de tari vor intra in recesiune. Crestere de 25% a insolventelor La inceput, epidemia COVID-19 din China a afectat un numar limitat de linii de business – dar de atunci s-a transformat intr-o pandemie globala. Repercusiunile sale au creat un dublu soc – oferta si cerere – care afecteaza un numar mare de industrii din intreaga lume. Aceasta criza nu poate fi comparata cu alte crize din trecut intrucat toate au avut origini financiare (de exemplu, criza creditelor globale din 2008-2009, Marea Depresiune din 1929). Intrebarea nu mai este ce tari si sectoare de activitate vor fi afectate de acest soc, ci mai degraba cine va scapa. Socul ar putea fi si mai violent in economiile emergente: pe langa gestionarea pandemiei, care va fi tot mai dificila, aceste economii se confrunta si cu scaderea pretului petrolului, precum si cu iesirile de capital care au crescut de patru ori fata de nivelurile lor din 2008. In acest context, Coface prognozeaza ca in 2020 se va inregistra prima recesiune economica globala dupa 2009, cu o rata de crestere de -1,3% (dupa + 2,5% in 2019). Coface estimeaza ca 68 de tari vor intra in recesiune (fata de numai 11 anul trecut), comertul mondial va scadea cu 4,3% in acest an (dupa o scadere de -0,4% in 2019) si se va inregistra o crestere de 25% a insolventelor (comparativ cu predictiile de +2% din luna ianuarie 2020). Cea mai mare crestere a insolventelor din 2009 pana in prezent: +25% in 2020 Riscul de credit al companiilor va fi foarte ridicat chiar si intr-un scenariu optimist, in care activitatea economica reporneste treptat in al treilea trimestru al anului si nu va exista un al doilea val de epidemie de coronavirus in a doua jumatate a anului 2020. Aceasta tendinta de crestere accelerata a insolventelor ar urma sa afecteze Statele Unite (+39%) si toate principalele economii din Europa de Vest (+18%): Germania (+11%), Franta (+15%), Regatul Unit (+33%), Italia (+18%) si Spania (+22%). Socul ar putea fi si mai violent in economiile emergente: pe langa gestionarea pandemiei, care va deveni tot mai dificila, aceste economii se confrunta si cu scaderea pretului petrolului, precum si cu iesirile de capital care au crescut de patru ori fata de nivelul din 2008. Volumul comertului international va scadea pentru al doilea an consecutiv; va aparea o posibila modificare a structurii comertului international de bunuri?…. Cele mai multe sectoare sunt afectate Pentru intreprinderi, masurile de izolare luate de guverne din peste 40 de tari pentru a stopa extinderea virusului COVID-19, reprezentand peste jumatate din populatia lumii, au avut consecinte imediate. Aceste masuri au dus la un soc de aprovizionare cum nu s-a mai observat in timpul crizelor majore anterioare. Socul initial nu s-a datorat unei crize financiare, ci este legat de economia reala: oamenii nu pot munci, iar companiile se confrunta cu perturbari ale aprovizionarii intermediare de bunuri…..Consecintele politice ale pandemiei Cea mai evidenta consecinta a pandemiei pe termen scurt este exacerbarea tensiunilor geopolitice existente. Nu poate fi exclus riscul unor noi valuri de masuri protectioniste, care vizeaza in special sectoarele cheie ale noii ordini de sanatate si economie (de exemplu, limitarea exporturilor de produse agroalimentare si / sau farmaceutice, considerate vitale). Continuarea “razboiului comercial” dintre SUA si China, care vizeaza sectoarele strategice, in special electronice, ramane si ea o posibilitate. Acest lucru ar putea fi intarit de campania prezidentiala din Statele Unite si / sau in cazul cresterii protestelor sociale intr-una dintre aceste doua tari. Integral:
Un medic român din Franța vorbește despre Plaquenil și despre efectele în România ale unei contaminări severe cu coronavirus. INTERVIU Franța a trecut de 100.000 de contaminări depistate cu SARS-Cov-2 și este una dintre țările europene cele mai afectate de pandemie, însă mai puțin în comparație cu Spania și Italia. Am căutat o explicație și așa am ajuns la medicul de origine română Mircea Ciungu, care se declară „în luptă cu coronavirusul”. Mircea Ciungu a făcut o paralelă între sistemul medical francez și cel românesc, descriind, pentru cititorii Europei Libere, cum s-a pregătit sistemul medical francez pentru pandemie. Cum vede un medic școlit în România, specialist în medicină generală, cu propriul cabinet în Occitania, situația din România, unde se greșește și care ar fi soluțiile. Este un interviu în care un medic care s-a întâlnit cu noul coronavirus în practică explică de ce este atât de diferit, de ce victimele sale devin neputincioase și cum se administrează Plaquenil. Europa Liberă. Franța are o rată mai mică de îmbolnăviri decât alte țări vest-europene, cum ar fi Italia, Spania și Germania. Are și mai puține decese. Cum se explică? Mircea Ciungu. „Printr-un număr mare de paturi în reanimare, dar mai ales prin profesionalismul celor care asigură asistența în aceste secții de terapie intensivă. Un atuu major al sistemului francez de sănătate sunt infirmierele, echivalentul asistentelor de la noi. Au o pregătire excelentă, sunt dedicate pacienților, în ciuda unor salarii mai degrabă modeste. Sunt unul din stâlpii unui sistem de sănătate solid. Avem, de asemenea, și sistemul care premite ca pacienții care nu au nevoie neapărat de asistență în spital să fie reținuți și urmăriți la domiciliu”…..În primul rând, Franța are spitale foarte bune! Există, mai apoi, și o organizare foarte bună, astfel încât pacienții sunt orientați acolo unde sunt locuri. Este, am putea spune, ca în turnul de control al unui aeroport! Pacienții pot fi transferați cu trenuri rapide, de mare viteză, cu avioane, avem elicopterele armatei la dispoziție. În al doilea rând, aș numi implicarea medicilor de familie, care aici sunt foarte respectați pentru abnegație și pentru profesionalism. Pacienții trec prin filtrul medicului de familie, la spital ajung doar cei care au simptome de agravare a infecției. De asemenea, în Franța avem un sistem de asistență de urgență foarte prompt și profesionist, acel renumit numar 15. La care se adaugă pompierii, care sunt adesea primii prezenți la o urgență medicală ….Testele actuale nu sunt foarte fiabile. Eu am avut un pacient cu toate simptomele, ținut două săptămâni în reanimare, care a ieșit ieri din spital, dar care, la testul inițial a ieșit negativ. Se va trece la testare în vederea determinării prezenței anticorpilor, ceea ce va releva contaminarea și vindecarea ulterioară. Deocamdată, nu se fac testări în masă. Adaug că la Marsilia se fac testări la cerere, dar acolo este profesorul Didier Raoult, un personaj controversat în lumea medicala , dar un tip curajos. Raoult a propus primul utilizarea în mod curent, în tratamentul pentru coronavirus, a medicamentului Plaquenil. Menționez că acest Plaquenil poate fi foarte periculos pentru pacienții care au probleme cardiace. Trebuie administrat doar în spital, sub control cardiologic. Este nevoie măcar de un EKG înainte de a-l administra. În plus, mai sunt medicamente care, în asociere, pot declanșa tulburări de ritm cardiac foarte grave, fatale chiar.” Europa Liberă. Ce ați observat diferit ca formă de manifestare la Covid-19? M.C. „În primul rând tusea. O tuse seacă, iritativă, foarte obositoare, apoi febra mare, care poate urca, pentru câteva zile, la 39 de grade, în special seara. Pe timpul zilei, febra scade la 35,5 grade și avem, așadar, hipotermie. Constant, sunt dureri de cap, curbatură (durei musculare) , uneori diaree ca simptom de început, dar agravarea apare odata cu dispneea (respirație dificilă, accelerarea frecvenței respirației la peste 20 pe minut și scăderea oxigenării sângelui, la sub 90). Tusea poate dura chiar 7-9-10 zile înainte de agravarea simptomelor . La ascultația pulmonară se depistează semne la nivelul ambilor plămâni, atunci când virusul a atacat deja plămânii. Pe scurt, dureri la nivelul toracelui, stare de rău și respirație dificilă. Pacientul are senzația de sufocare. Ce este diferit la infecția cu noul coronavirus? Pneumonia este de obicei localizată la un singur plămân. O asculți într-un loc precis, pe când la Covid 19, virusul atacă masiv ambii plămâni, de aici insuficiența respiratorie și necesitatea punerii rapide sub oxigen sau chiar inducerea comei asistate, pentru că în lipsă de oxigen putem avea o afectare generală a tuturor organelor și, deci, de șoc care duce la deces.”….Avem apoi patogenia diferită, încă insuficient cunoscută. Diferit este și acest atac masiv al plămânilor, care este devastator. Nu știm de ce există o perioadă de latență, nu știm de ce sunt mai expuși unii oameni, în comparație cu alții. De pildă, au fost nonagenari care s-au vindecat, în vreme ce persoane tinere au decedat. Nu știm nici ce imunitate oferă….. Europa Liberă. Cum se vede din Franța organizarea sistemului medical românesc pentru coronavirus ? M.C. „
De ce mor tinerii de COVID 19? Explicaţiile unui medic specialist ATI ….Pe lista sumbră a morţilor se regăsesc şi persoane tinere, fără comorbidităţi, care te fac să te întrebi ce s-a întâmplat? Medicul Roxana Betea, specialist ATI la Spitalul Judeţean Deva, care suferă şi ea de COVID 19 şi este în prezent internată a venit cu o posibilă explicaţie. “Când vedem tineri care mor noi, medicii, ne-am gândit că probabil e pneumonie suprainfectată. Dacă ei ajung să nu mai respire sunt puşi pe ventilator.
Un incendiu greu de stins a sufocat Capitala. Cat vom mai simti mirosul neplacut – Ce spun Alexe, pompierii si ANM (Foto&Video) Poluarea masiva din nordul Bucurestiului este cauzata de un incendiu de vegetatie care a ajuns la depozitele de dejectii ale unei foste ferme de porci, sustine ministrul Mediului, Costel Alexe. Acesta a mai spus ca, desi fumul miroase extrem de urat, el nu este toxic. Pompierii muncesc de ieri dimineata la stingerea incendiului, dar inca n-au reusit sa rezolve problema. Inca de dimineata, senzorii din retelele independente de masurare a calitatii aerului au semnalat depasiri cu peste 300% a nivelului maxim admis de poluare cu particule PM 2.5 si cu peste 180% a nivelului maxim de poluare cu particule PM 10. In plus,
Adrian Vasilescu, BNR: Când legea ignoră… legea ..…. Cum însă tot ce ţine de comunicare publică s-a convertit – sub constrângerile stării de urgenţă – în formule online, s-a adaptat şi banca centrală acestui model. Mai cu seamă că multe teme dintre cele propuse spre dezbatere au fost selecţionate într-un unic scop: acela de a valorifica, în lucrări de referinţă, cunostinţele şi experienţa acumulate timp de 140 de ani de banca centrală. Între aceste teme: Proprietăţile Băncii Naţionale. Ridicate, începând din 1881, cu atentă grijă la semnele timpului, poate chiar cu orgoliul alinierii la arhitectura instituţională din capitalele occidentale ale Europei moderne. Între 1881 şi 1946, inclusiv, Banca Naţională şi-a constituit patrimoniul ce înglobează valori istorice inestimabile. Şi având, pentru fiecare metru pătrat, acte originale de proprietate. Iar din 1947 până azi, cu deosebire începând din 1991, a iniţiat şi a finalizat o vastă operă de restaurare a tuturor acestor proprietăţi. Şi de consolidare. Conferindu-li-se astfel o preţioasă valoare adăugată atât faţadelor, cât şi interioarelor. Şi subliniez: cu fonduri din propriul buget! Pentru că Banca Naţională NU PRIMEŞTE, DE LA BUGETUL NAŢIONAL, NICIUN BAN! DOAR DÂ BANI BUGETULUI NAŢIONAL, ÎNCEPÂND CU IMPOZITUL PE PROFIT, DE 80 LA SUTÂ. De ce este actuală această temă? Pentru că, în legătură cu acest patrimoniu, pe rolul Parlamentului se află un ciudat proiect de lege. Care a fost deja votat de Senat! În primă cameră! Şi trimis Camerei Deputaţilor, căreia îi revine decizia finală. De ce este ciudat acest act? Plec de la articolul 1, al.1: „Imobilele constituite din terenuri şi construcţii, identificate potrivit datelor cuprinse în anexa 1, proprietate publică a statului, sunt destinate“… Şi, mai departe, în textul legii se trece la împărţirea unei proprietăţi ce nu este identificată decât…într-o anexă. Abia în anexă vedem care sunt „imobilele constituite din construcţii şi terenuri“ ce ar urma, dacă proiectul de lege votat de Senat ar trece şi de Camera Deputaţilor, să fie împărţite între Banca Naţională a României şi…nu prea se ştie cu cine! Documentul stipulând, în continuare, că… „Guvernul aprobă, prin hotărâre, procedurile pentru identificarea, stabilirea destinaţiei şi administrarea fiecăruia dintre imobilele prevăzute la articolul 1, al. 1“. Să vedem, acum, dedesubturile acestui proiect de lege, pe care Senatul l-a adoptat fără să-l onoreze nici măcar cu o sumară analiză de legalitate ! Şi fără să-i asculte, nici măcar din complezenţă, pe juriştii Băncii Naţionale.
Turismul e in colaps, dar hotelul familiei Dragnea e centru de carantina. Statul plateste 300 de lei/persoana cazata In plina pandemie, cand turismul face concedieri masive si se anunta falimente pentru ca industria e in colaps, hotelul Turris din Turnu Magurele, proprietate a familiei Dragnea, a devenit centru de carantina si ia bani frumosi de la stat. Incepand cu data de 5 aprilie, aici sunt cazati romani veniti din zonele rosii ale lumii (12 state). Presa locala sustine ca in acest caz contractul incheiat de Primaria Turnu Magurele cu firma familiei Dragnea stabileste ca tariful pe cazare se ridica la 230 lei, la care se adauga 70 lei/zi reprezentand pretul masei carantinatilor. Iar hotelul are o capacitate de 130 de persoane. “Un calcul simplu (14 zile pentru 130 de persoane la 300 lei/ziua) lasa sa se intrevada o suma frumoasa de-a dreptul”, dezvaluie publicatia locala
UniCredit prognozeaza o scadere extrem de dura a economiei: Mama tuturor recesiunilor a sosit! Economistii UniCredit prognozeaza o scadere extrem de dura a economiei in 2020, cauzata de masurile luate in contextul pandemiei de coronavirus. Insa sunt prognozate si reveniri rapide. Intr-o cercetare publicata pe site-ul UniCredit, un capitol numit sugestiv “Mama tuturor recesiunilor a sosit” este dedicat unor analize scurte privind economia globala, economia Chinei, SUA, a Zonei Euro si a Regatului Unit (UK). Economia globala “Masurile luate pentru a limita raspandirea COVID-19 au paralizat economia globala. In timp ce China a inceput de acum sa ridice restrictiile impuse, in restul lumii inca nu s-a ajuns la o aplatizare a curbei epidemice. Ne asteptam ca cea mai mare parte a masurilor luate in SUA si Europa sa fie mentinute pana in luna iunie.In acest context, incertitudinea in jurul prognozelor este uriasa. Cu toate acestea, va prezentam cele mai bune prognoze. Credem ca PIB-ul global va scadea cu aproximativ 6% in acest an, cu o scadere uriasa in primul semestru, urmata apoi de o revenire si o crestere medie anuala de 8-9% in 2021. Stimulentele fiscale si monetare nu vor putea impiedica scaderea activitatii in urmatoarele cateva luni, dar acestea vor fi esentiale pentru sustinerea “recuperarii” odata cu diminuarea restrictiilor”, se arata in raport. Analistii mai sustin ca, cel mai probabil, scaderea productiei va fi de doua ori mai mare decat cea din criza financiara din 2008-2009, insa recuperarea va fi mult mai rapida. De asemenea, UniCredit arata ca riscurile inclina totusi spre “dezavantaj”, in special in ce priveste “rezistenta recuperarii”, pentru ca exista riscul unui al doilea val de infectari, iar lucrurile vor reveni la “normalul acestei perioade” cu afaceri inchise din nou. Economia SUA “Economia va scadea probabil cu 10-11% anul acesta, cu o contractie cumulata de 25% in primul semestru al anului, intrucat masurile luate de SUA vor deveni si mai stricte in saptamanile urmatoare”, conform analizei. Piata muncii este deja sub mare presiune, iar rata somajului va urca probabil la mai mult de 10% de la 3,5% – unde e acum……Economia zonei euro “PIB-ul s-ar putea contracta cu aproximativ 13% in 2020, cu o scadere de 25% in prima jumatate a anului, care reflecta intensificarea restrictiilor. Aici, prognozam si o revenire in al doilea semestru si ne asteptam la o crestere medie pentru 2021: de aproximativ 10%”, precizeaza analistii. Economia UK Referitor la economia Regatului Unit, UniCredit transmite: “PIB-ul va scadea cu 10-11% in acest an, cu o scadere de peste 20% in prima jumatate a anului 2020, urmata de o revenire in al doilea semestru si o crestere anuala de aproximativ 10% in 2021″…..Economia Chinei Economia Chinei se va extinde probabil cu mai putin de 1% in 2020, cu o contractie accentuata in primul trimestru din 2020 (cu 7-8% trimestrial sau anualizat cu 30%), urmata de recuperare rapida in al doilea si al treilea trimestru. Integral :
Sfânta Aroganță și prietenele ei, în vremea Coronavirusului
Renate Weber ii cere lui Marcel Vela o strategie impotriva infractorilor: Primim numeroase sesizari! Avocatul Poporului (AP), Renate Weber, ii solicita ministrului Afacerilor Interne, Marcel Vela, sa-i comunice daca a fost stabilita o strategie de contracarare a fenomenului infractional pentru garantarea sigurantei persoanelor si a bunurilor. “Primim numeroase sesizari, asa cum semnaleaza tot mai des mass-media, in legatura cu cazuri de inmultire a actelor savarsite, unele chiar cu violenta, la adresa persoanelor sau a bunurilor acestora. Avand in vedere ca aplicarea masurilor specifice starii de urgenta presupune concentrarea in aceasta sfera, a prevenirii raspandirii virusului, a activitatii autoritatilor cu atributii in sfera prevenirii fenomenului infractional, ne exprimam ingrijorarea in legatura cu efectul nedorit al cresterii numarului de infractiuni privind bunurile si persoanele in perioada urmatoare. Va solicitam sa ne comunicati daca a fost stabilita deja sau este in curs de elaborare o strategie de contracarare a fenomenului infractional ce se poate manifesta in acest context concret pentru garantarea sigurantei persoanelor si a bunurilor“, se arata in solicitarea AP. Siguranta populatiei, “puternic incercata” Conform solicitarii, Romania trece printr-o situatie exceptionala in contextul pandemiei de COVID-19, care afecteaza populatia la nivel general, instituirea starii de urgenta fiind doar o parte din raspunsul care trebuie oferit societatii romanesti si evolutiei ei viitoare. Avocatul Poporului reafirma rolul sau de garant al drepturilor si libertatilor fundamentale, mai ales intr-o perioada a masurilor exceptionale, cand siguranta populatiei este “puternic incercata” din toate punctele de vedere. “Constatam ca, in acest context exceptional, cadrele Ministerului Afacerilor Interne, Politiei si Jandarmeriei, ale Ministerului Apararii Nationale si ale Politiei Locale exercita in mod prioritar activitati specifice pentru a asigura implementarea masurilor adoptate in baza decretului prezidential nr. 195/2020, prin Ordonantele militare nr. 1, 2, 3, 4, 5 si 6 din 2020“, se mai arata in solicitare. Integral:
DOCUMENT: PSD dă atacul la o instituție-cheie din stat. Șerban Nicolae și Daniel Zamfir vor să-l scoată pe președintele țării din procesul de numire a conducerii la Consiliul Concurenței PSD pregătește schimbări radicale la Consiliul Concurenței, o instituție pe care a încercat constant să și-o subordoneze în ultimii ani. Senatorii Șerban Nicolae și Daniel Zamfir au introdus câteva amendamente de ultim moment la
Avocatul Poporului contesta Legea Politiei la CCR: Trebuie stabilita durata maxima pentru care o persoana poate fi verificata la sectie Cat timp poate fi tinuta o persoana pentru verificari intr-o sectie de politie, masura administrativa, inainte ca oamenii legii sa decida daca ii dau drumul sau o retin pentru 24 de ore? Legea Politiei Romane foloseste termenul vag “de indata” dupa finalizarea verificarilor, dar Avocatul Poporului cere ca aceasta durata sa fie prevazuta strict in lege. Asa ca Avocatul Poporului (AP) a formulat o exceptie de neconstitutionalitate privind mai multe prevederi ale Legii nr. 218/2002 referitoare la organizarea si functionarea Politiei Romane. Este vorba de articolele din lege care privesc atributiile politistului de a conduce la sectia de politie pentru verificari anumite persoane. Potrivit Legii, verificarea situatiei de fapt si, dupa caz, luarea masurilor legale fata de persoana condusa la sediul politiei “se realizeaza de indata.” “Politistul are obligatia de a permite persoanei sa paraseasca, de indata, sediul politiei dupa finalizarea activitatilor conform alin. (4) (verificarea situatiei- n.red.) sau a masurilor legale care se impun,” se stabileste in actul normativ. Iata prevederile contestate “Art. 31, alin 1, lit b, ce prevede ca, in realizarea atributiilor ce ii revin, potrivit legii, politistul este investit cu exercitiul autoritatii publice si are urmatoarele drepturi si obligatii principale: sa conduca persoane la sediul politiei, ca masura administrativa, in conditiile prezentei legi, art. 36 alin 4 si 5 potrivit carora verificarea situatiei de fapt si, dupa caz, luarea masurilor legale fata de persoana condusa la sediul politiei se realizeaza de indata; Politistul are obligatia de permite persoanei sa paraseasca de indata sediul politiei dupa finalizarea activitatilor conform alin 4 sau a masurilor legale care se impun din Legea 218/2002, republicata, aduc atingere prevederilor art 23, alin 1 si art 1 alin 5 din Constitutie”, se arata in exceptia de neconstitutionalitate, citata de
Despre vindecarea birocrației și urgența digitalizării autorităților statului Autoritățile statului încă bâjbâie prin hățișul inițiativelor, al posibilelor soluții și măsurilor pe care ar trebui să le ia pentru a combate prezenta criză medicală. Având la dispoziție opțiunea reglementării legale speciale dată de starea de urgență instituită în toată țara, autoritățile încă sunt nesigure cu privire la modul în care trebuie să acționeze. Momentan repetă exemplul altor state, inclusiv lipsa de reacție în crearea cadrului necesar preîntâmpinării sau limitării pe cât posibil a impactului răspândirii Covid-19. Măsurile luate (de la instituirea stării de urgență, limitarea deplasării cetățenilor, distanțarea socială etc.) sunt necesare pentru a putea controla răspândirea virusului și, mai ales, gradul de încărcare a sistemului medical. Totuși, pe lângă aceste măsuri similare cu cele luate în restul lumii, autoritățile române mai au responsabilitatea și datoria de a-și aduce propria activitate în secolul XXI, în vederea asigurării implementării măsurilor deja luate. Acest lucru nu poate fi realizat în întregime fără înțelegerea impactului și a consecințelor pe care aceste măsuri le generează….. 1. Implementarea muncii de la domiciliu și a telemuncii pentru sectorul public, cu excepția activității care prin natura sa nu poate fi realizată în acest fel. Având în vedere situația actuală de criză și presiunea la care sunt supuse toate instituțiile statului, precum și companiile care formează mediul economic, este vitală digitalizarea activității autorităților statului ca premisă a posibilității supraviețuirii economiei naționale….. 2. Digitalizare și debirocratizare Digitalizarea cu succes a activității autorităților presupune, pe de o parte, înțelegerea fiecărei funcții din aparatul administrativ al fiecărei autorități și al rolului fiecărui funcționar în parte, precum și a metodelor de lucru a acestora, dar și, pe de altă parte, cunoașterea tehnologiilor moderne existente, capabile să permită transformarea vastului sistem birocratic românesc simultan cu regândirea și implementarea practică a modificărilor care se impun. Cele două procese trebuie să se desfășoare în același timp, având în vedere urgența implementării lor, dar și gradul de atavism tehnologic în care se află în prezent aparatul de stat.
Achiziții în vremea pandemiei: Primăria Capitalei cere oferte pentru a cumpăra terenul pe care se va construi incineratorul de deșeuri, prețul estimat fiind de circa 5 milioane de euro Primăria Capitalei a deschis procedura de achiziție pentru cumpărarea terenului pe care va construi incineratorul de deșeuri. Municipalitatea dorește un teren cu o suprafață cuprinsă între 10 și 13 hectare, aflat la maxim 30 de km de centrul orașului (KM 0) și este dispusă să plătească până la 21 milioane de lei fără TVA. Reamintim că Primăria Capitalei dorește să construiască un incinerator de deșeuri cu o capacitate de 235.000 de tone pe an, care va arde deșeurile ce ajung acum la groapa de gunoi și va produce energie electrică și termică. Valoarea investiției ar fi de 146 milioane de euro, în total, iar instalaţia de tratare a deșeurilor ar urma să fie funcțională până în 2023 Demararea procedurii a fost anunțată printr-un anunț postat pe site-ul municipalității, iar instituția primește ofertele doar în data de 22.04.2020, în intervalul orar 10.00 – 14.00. Ofertele vor fi deschise pe 23 aprilie, ora 10, la sediul Primăriei. ”Având în vedere obligația respectării masurilor pentru prevenirea si gestionarea infecţiilor cu coronavirus (COVID 19) dispuse la nivel naţional si local, autoritatea contractanta îşi rezervă dreptul de a nu mai organiza o şedinţa publica de deschidere a ofertelor, dar va comunica ofertanţilor, la adresele de email menționate. Contractul de vânzare – cumpărare se atribuie ofertantului care îndeplineşte cerințele din caietul de sarcini și a cărui ofertă a fost stabilită câştigătoare de către comisia de evaluare pe baza criteriului de atribuire precizat în documentația de atribuire. Având in vedere ca atribuirea se face pe baza criteriului de atribuire conform Instrucțiunii, oferta câștigătoare este cea care a întrunit cel mai mare punctaj rezultat ca urmare a aplicării algoritmului de calcul stabilit în documentația de atribuire”, se mai arată în anunț. Prețul terenului are o pondere de 50% în punctajul de atribuire, restul fiind criteriile tehnice. Primesc mai multe puncte terenurile care sunt în intravilan, au drumuri mai late de 7 m, au acces la drum național, au utilitățile aproape. Consiliul General al Municipiului București a aprobat în luna februarie cerea municipalității de a achiziționa un teren pentru construirea incineratorului de deșeuri. Integral:
Medic Virgil Musta: ”Bătălia cu Covid-19 se câștigă în primul rând comunitate, dar și în organizarea din spitale” Medicul Virgil Musta, de la Spitalul de Boli Infecțioase Timișoara, atrage atenția că, în ultimul timp, a observat o degringoladă totală în multe spitale și instituții medicale, degringoladă pe care o pune „în special pe seama unei lipse de organizare”.Virgil Musta spune că, dată fiind importanța, în actualul context, a deschiderii și a comunicării între spitale, ar putea fi de ajutor împărtășind câte ceva din experiența lui. „La spitalul la care lucrez (Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș”, din Timișoara – n.r.), am reorganizat circuitele funcționale și modul de lucru. Am stabilit protocoale și reguli noi, care să protejeze în primul rând personalul medical, dar și pacienții. Am împărțit astfel spațiile spitalului în trei zone: roșie, galbenă și albă”, spune Virgil Musta. Zona roșie, cu risc mare de contaminare, „este zona unde personalul medical întâlnește pacienții infectați sau potențial infectați. Iar în această etapă a pandemiei, cu transmitere comunitară, fiecare pavcinet trebuie considerat ca fiidn potențial infectat. Fiecare zonă roșie are la ieșire o zonă de decontaminare.”…. După zonare și stabilirea clară a circuitelor din aceste zone, expplică Virgil Muzsta, a stabilit standardul de echipamente cu care fiecare persoană trebuie să fie echipată, nefiind făcute diferențe între diferitele categorii de personal medical: „Toți trebuie să beneficieze de acelașii standar de biosecuritate”. Activitatea pe secții, mai spune Virgil Musta, a fost reorganizată după urmatoarele principii: 1. Împărțirea personalului în echipe mici, care să poată desfășura activitatea. „Aceștia lucrează în ture. Astfel, dacă o persoană dintr-o echipă se contaminează intră în autoizolare doar acea echipă, deci un număr mic de cadre medicale. Echipa respectivă va fi imediat înlocuită de o altă echipă, activitatea în spital va continua în condiții normale.” 2. Scurtarea timpului de activitate în zona roșie și eficientizarea acesteia. „Vă dau un exemplu: anterior reorganizarii, medicii intrau la pacienți cu foile de observație pentru a nota evoluția clinică și valorile T, TA, Pulsoximetria etc. Pentru a evita contaminarea foilor de observații, medicii intră acum în saloane cu telefoanele deschise, protejate sub echipamentul de protectie și transmit datele obținute de la pacient unui coleg de afară, prin bluetooth, care notează aceste date în foaia de observație.. 3. Antrenarea echipelor în echiparea și dezechiparea echipamentului de protecție, manevre care reprezintă risc de contaminare a personalului medical. 4. Identificarea continuă a posibilelor riscuri de contaminare și măsuri punctuale. 5. Îmbunătățirea comunicării dintre personalul medical. „Nu ne este rușine să ne recunoaștem greșelile și lipsurile, tocmai pentru a găsi rapid soluții. Acest lucru a crescut unitatea echipelor și încrederea în noi.” Integral:
Teste ….Știam cu toții în ce hal sunt spitalele noastre. Așa încât cei din “linia întâi”, respectiv cadrele medicale, au devenit primii prizonieri ai inamicului COVID. Ei, dacă lumea era mai atentă și nu-și pierdea vremea, banii și mințile cu tot felul de excese, ar fi avut timp să fie mai echipată pentru lupta cu virusul. Televiziunea italiană informa încă din 2015 că în China se crează un “supervirus” numit chiar Corona virus, care atacă plămânii oamenilor. Dar politicienii nu-și văd nici lungul nasului darămite pericolele de peste ani. Iohannis a anunțat că după ce trece urgia “vom analiza la sânge sistemul medical”. Vezi să nu! Ce i-a impiedicat să-l analizeze până acum? Mai ales că tragedia de la Colectiv arătase cât de ucigător e un sistem medical nepregătit. Singurul lucru făcut pentru Sănătate a fost mărirea salariilor tuturor cadrelor medicale (absolut necesară) numai că ea n-a rezolvat problemele din spitale – lăsate de izbeliște atât de autoritățile locale tutelare cât și de politicile manageriale. Ca urmare, acum ne-am trezit cu trei focare mari de infecție (Suceava, Arad, Deva) și multe altele mai mici. Asta, oficial. Neoficial toate spitalele sunt focare de infecție. Nu poți să faci din varză bici. Speriați, dezarmați, unii medici și unele asistente au început să demisioneze lăsând bolnavii în plata domnului. Cum, uneori, fidelitatea poate fi stimulată, Iohannis le-a promis un “bonus“ de 500 de euro lunar celor care rămân în meserie.
Criza coronavirus scoate la lumină corupţia sistemului de sănătate din România – presa internaţională Publicaţia britanică Emerging Europe evidenţiază că pe lângă noul coronavirus, România este măcinată de multă vreme de plaga corupţiei, iar aceasta face ca spitalele româneşti să fie de multă vreme focare de infecţie. Amintind de numeroasele situaţii din ultimii ani care au expus slăbiciunile sistemului medical din România, de la cazul fostului ministru al sănătăţii, Sorina Pintea, acuzată că ar fi primit mită 35.000 de euro în legătură cu lucrările de renovare de la spitalul pe care îl conducea, la pacienţii invitaţi să-şi cumpere singuri medicamente sau alte materiale necesare tratamentului lor, sau îndrumaţi de medicii curanţi să se adreseze clinicilor private unde aceştia lucrau, cotidianul britanic evidenţiază că răspândirea Covid-19 „nu face decât să scoată în evidenţă un sistem medical corupt şi politizat”. Un sistem în care cele 42 de direcţii regionale de sănătate publică din România, care formează linia întâi a frontului de luptă împotriva noului coronavirus, „au demonstrat în mod repetat că sunt veriga slabă a actualelor eforturi pe care România le depune în lupta împotriva pandemiei, având resurse financiare precare, un sistem defectuos de comunicare şi o lipsă de transparenţă care îi pune în pericol pe medicii siliţi astfel de superiorii lor să lucreze fără echipamentul necesar”. În plus, subliniază Emerging Europe, fiind „numiţi de cei care s-au aflat sau se află la putere, aproximativ 60% din oamenii care conduc aceste direcţii şi-au obţinut posturile fără un proces concurenţial transparent şi competitiv” şi „aproape jumătate din ei nu au nici cele mai vagi studii de ordin medical”. Dacă adăugăm şi o capacitate de testare limitată, aproximativ 2.000 de teste pe zi la nivel naţional, realităţile medicale din România arată că jumătate dintre cei care au murit de Covid-19 până la 31 martie au fost diagnosticaţi cu virusul după moartea lor sau în ziua în care au murit. Mai rău, mulţi nu ştiu dacă au murit de Covid-19 sau de corupţie. Liberation: Dezertarea medicilor În Franţa, Libération scrie despre faptul că în mai multe oraşe din ţară medicii şi asistenţii au dezertat. Şi cotidianul francez constată că sistemul de sănătate al României e fragilizat de corupţie şi de emigraţia masivă a personalului calificat. E dat exemplul spitalului din Orăştie, dar şi faptul că unii medici au optat pentru alte soluţii, precum cei din Oradea care au preferat să iasă la pensie ….. „România cheltuieşte pentru îngrijirea sănătăţii mai puţin decât orice alt stat membru al UE, are cea mai ridicată rată a mortalităţii din cauza unor boli care pot fi tratate şi una din cele mai scăzute speranţe de viaţă din blocul comunitar”, subliniază continuare Bloomberg. După ce mii de medici şi asistenţi medicali au părăsit ţara în ultimele decenii pentru a munci în Italia, Franţa sau Spania, sistemul sanitar ucide pacienţi în cea mai coruptă regiune europeană”, conchide Bloomberg. Integral:
Încărcătura virală sau slăbiciunea genetică? Experții încearcă să răspundă la una dintre marile întrebări ale acestei pandemii Coronavirusul îi lovește cel mai rău pe cei în vârstă și pe cei cu alte probleme de sănătate, dar mor și oameni tineri, în formă fizică și de sănătate bună, inclusiv cadre medicale expuse la pacienți cu Covid-19 iar experții încearcă să înțeleagă de ce,
Financial Times: Europa se pregătește pentru a relaxa izolarea impusă de coronavirus. Țări ca Franța sau Spania caută strategiile de ieșire, încercând evitarea unui al doilea val de infecții Guvernele din Europa au început pregătirile pentru a relaxa măsurile de distanțare impuse în cea mai mare parte a continentului pentru a controla pandemia coronavirusului, chiar dacă se preconizează că aceste restricții care au paralizat economia vor rămâne în vigoare încă câteva săptămâni. Franța, Spania, Belgia și Finlanda sunt printre țările care au înființat comitete de experți pentru a examina o relaxare treptată a măsurilor de a rămâne în case, evitând totodată un al doilea val de infecții care ar putea copleși serviciile de sănătate. Pedro Sánchez, premierul spaniol, a prelungit sâmbătă măsurile de izolare la domiciliu cu încă două săptămâni, până la 26 aprilie, dar a spus că interdicția impusă luna trecută tuturor afacerilor considerate ne-esențiale, printre care unele companii din producție și construcții, vor fi ridicate după Paște. „Când vom avea curba [infecției] sub control, ne vom îndrepta către o nouă normalitate și spre reconstrucția economiei noastre”, a adăugat domnul Sánchez. „O echipă specifică de epidemiologi lucrează de două săptămâni la un plan de reluare a activității economice și sociale.” Angelo Borrelli, șeful Agenției de Protecție Civilă din Italia, care este responsabil de coordonarea răspunsului țării la focarul de Covid-19, a sugerat că „faza a doua” a blocării țării ar putea începe luna viitoare. „Nu vreau să dau date, dar până pe 16 mai este posibil să avem alte date pozitive care sugerează că putem relua unele activități și apoi să începem faza a doua”, a spus el. Édouard Philippe, premierul francez, a declarat săptămâna trecută că procesul de izolare la domiciliu nu a avut precedent și a adăugat: : „Probabil că nu ne îndreptăm încă spre o ridicare totală a măsurilor pentru toată lumea”. Danemarca, care a fost una dintre primele țări din Europa care a închis activitățile și granițele, săptămâna trecută a devenit prima care a stabilit un calendar privind ridicarea restricțiilor. “Dacă noi danezii continuăm să respectăm cu toții împreună, măsurile de distanțare socială în următoarele două săptămâni – până după Paște – și dacă cifrele (privind noile cazuri- n.trad) rămân stabile și rezonabile, atunci guvernul va începe o relaxare treptată și controlată a societății noastre”, a spus premierul Mette Frederiksen în 30 martie. Câteva alte guverne au în vedere și ele slăbirea restricțiilor, dar pentru asta e nevoie de o creștere masivă a capacității de testare. De asemenea, multe își fac griji că debutul sărbătorilor pascale și vremea frumoasă ar putea să-i facă pe oameni să iasă din case după săptămâni de izolare la domiciliu. Germania, unde rata zilnică a cazurilor confirmate și a deceselor a crescut în ultimele zile, a început de asemenea să se pregătească pentru ceea ce un oficial a numit „eliminare treptată a restricțiilor” care ar fi „acceptabilă din punct de vedere al politicii de sănătate”. „Dar am fost atenți la ceea ce spunem în public”, a adăugat el. “Mesajul important este acum: nu suntem într-o fază a pandemiei în care să le putem spune oamenilor că măsurile pot fi acum relaxate”, a declarat vineri Steffen Seibert, purtătorul de cuvânt al cancelarului german Angela Merkel. „Bineînțeles, ne putem pregăti pentru asta, dar pentru moment este important acest mesaj [stai acasă]”. Cu toate acestea, unii experți consideră că este o mare greșeală pentru guverne să nu angajeze publicul într-o dezbatere privind restrângerea restricțiilor. „Deși este clar că nu putem vorbi despre momentul în care va avea loc deschiderea, putem vorbi despre cum”, a declarat Christiane Woopen, profesor la Centrul de Etică, Drepturi, Economie și Științe Sociale al Universității din Köln și consilier al guvernului din Renania de Nord-Westfalia, cea mai populată regiune a Germaniei. „Oamenii merită. Le mai elberezi din presiuni. Ei trebuie să aibă încredere în ceea ce fac liderii politici în următoarele luni. ” Prof Woopen este unul din cei zeci de academicieni – epidemiologi, medici, avocați și economiști – care a publicat vineri un raport pentru institutul de economie Ifo, din Munchen. Raportul este o încercare de a încadra ceea ce Prof Woopen numește o „strategie de deschidere, nu o strategie de ieșire”, deoarece e puțin probabil ca viața să se întoarcă la normalitate înainte ca un vaccin împotriva Covid-19 să fie disponibil pe scară largă. Un studiu separat Ifo a prezis că economia germană ar putea scădea cu până la 20% în acest an dacă închiderea va dura trei luni și va fi urmată de o redresare treptată. Prof. Woopen și colegii săi autori au spus că tensiunea socială și psihologică sunt foarte importante în atenuarea pierderii producției. Raportul Ifo susține o strategie „ajustată la risc” prin care anumite grupuri de vârstă, regiuni și tipuri de afaceri pot relua activitatea înaintea altora. Școlile ar putea începe activitatea primele, având în vedere riscul mai mic de simptome severe la copii dar și povara menținerii părinților la domiciliu, în timp ce persoanele în vârstă și grupurile cu risc ridicat ar putea rămâne acasă luni întregi. Urmează repornirea fabricilor care sunt puternic automatizate, iar restaurantele și cluburile ar fi ultimele care ar urma să fie repornite. Aceste schimbări vor necesita schimbări uriașe de organizare. Danemarca și Belgia, de exemplu, au în vedere împărțirea claselor și a săptămânii școlare în două, pentru a permite o mai bună distanțare socială. Orice slăbire a restricțiilor ar trebui să fie însoțită de o extindere a testelor, a spus Martin Lohse, profesor de farmacologie la Universitatea din Würzburg, și unul dintre autorii raportului Ifo. Integral:
România fără (e)valuare
Prețul epurării
O casă construită în urmă cu peste 100 de ani, pe strada Maria Rosetti nr.4, este demolată parțial / Nicușor Dan: Speculatorii imobiliari își continuă netulburați acțiunile O casă construită în urmă cu peste 100 de ani, pe strada Maria Rosetti nr.4 este demolată parțial pentru a face loc unul bloc cu 5 etaje, scrie Nicușor Dan pe pagina de Facebook. Din casa veche vor rămâne doi pereți. În acest imobil a locuit Ștefan Nenițescu, unul din cei mai importanți critici și istorici de artă români. ”Situația este dramatică și oamenii se mobilizează ca să ajute, într-o luptă contracronometru. În acest timp, speculatorii imobiliari își continuă netulburați acțiunile. În aceste zile se demolează clădirea din str. Maria Rosetti nr. 4. Vor rămâne doi pereți, au fost distruse sobele, stucaturile, lustrele. Clădirea a fost construită în 1903 și a fost locuința lui Ștefan Nenițescu, unul din cei mai importanți critici și istorici de artă români. A fost condamnat pe viață de regimul comunist și a fost eliberat abia în 1964. Va fi construit un bloc de 5 etaje, între cele două blocuri de 6 respectiv 8 etaje din imagine. PUZ-ul a fost propus de Firea și votat de Consiliul General în decembrie 2016, autorizația a fost emisă de Firea în noiembrie 2019. Merită menționați arhitecții care au proiectat PUZ-ul: Alexandra Nicolau, Cristina Ana, Andrei Panaitescu, Vadim Patriciu, Liviu Zagan”, a scris Nicușor Dan pe pagina de Facebook. Consiliul General al Municipiului București a aprobat în decembrie 2016, cu aviz de la Primăria Capitalei, un Plan Urbanistic Zonal care permite demolarea partiala a unei case construite in 1903 si construirea in interior a unui bloc de 5 etaje…..Terenul are o suprafata de 320 mp, iar acum pe teren se afla o casa cu o amprenta la sol de 158 mp, cu subsol, parter si pod.Casa a fost construita in 1903 si de atunci nu a suferit mari modificari, insa nu a fost clasata pe lista monumentelor istorice. Integral:
Cat ne va costa criza coronavirus? Si, mai ales, cine si cum va plati pentru asta? ….Cat ne va costa criza adusa de “inchiderea” economiei din cazua virusului COVID 19? Erste Bank (banca-mama a celei de-a doua banci romanesti, BCR) zice ca 4,7% din PIB, adica vreo 10 miliarde de euro. ING are o previziune si mai amara, cu o contractie de 6,6% din PIB, adica peste 13 miliarde de euro. (Sursa:
Previziunea unui esec evident Actiunile curente ale guvernului sunt o reteta pentru distrugere economica si politica.Au trecut 20 din cele 30 de zile de stare de urgenta medicala in Romania anului 2020. Fata de
FMI: Criza economica provocata de coronavirus va fi mai grava decat criza financiara globala din 2008-2009 …. “Aceasta criza este fara precedent. Am vazut cum economia mondiala s-a oprit. Suntem acum intr-o recesiune care este mult mai grava decat criza financiara globala din 2008-2009”, a declarat Kristalina Georgieva. Un mesaj similar a venit din partea presedintelui Bancii Mondiale, David Malpass. “Dincolo de impactul sanitar al pandemiei de COVID-19, ne asteptam la o recesiune globala majora” a spus David Malpass intr-o postare pe reteaua LinkedIn. Pietele emergente si economiile in curs de dezvoltare au fost lovite de criza coronavirusului, a subliniat Georgieva, precizand ca investitii de aproape 90 de miliarde de dolari au iesit de pe pietele emergente, mult mai mult decat in perioada crizei financiare din 2008. De asemenea unele state sunt afectate de scaderea dramatica a pretului materiilor prime. Georgieva a mai spus ca 90 de tari, adica aproape jumatate din cele 189 de stat membre ale FMI, au solicitat acordarea de finantare de urgenta de la FMI pentru a raspunde la pandemia de coronavirus. Atat FMI cat si OMS au facut un apel pentru ca finantarea de urgenta sa fie utilizata in principal pentru consolidarea sistemelor medicale, plata doctorilor si asistentelor si achizitionarea de echipamente de protectie. “Pe masura ce finantarea ajunge in tarile care au nevoie, rugamintea noastra este ca cheltuielile medicale sa fie plasate in fruntea listei de prioritati”, au subliniat directorul FMI, Kristalina Georgieva si directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus. Integral:
Coaliția populismului obligă companiile de utilități să renunțe timp de trei luni la venituri, iar ca să nu dea faliment, să ia miliarde de lei de la stat Trei parlamentari, Marcel Ciolacu, Victor Ponta și Călin Popescu Tăriceanu, au profitat de situația dificilă în care a intrat România din cauza coronavirusului pentru a câștiga niște puncte electorale. Așa a apărut proiectul populist privind scutirea de la plata CAS și a facturilor la utilități pe o perioadă de trei luni. Cei trei parlamentari au găsit imediat aliați în toate celelalte partide, cu excepția PNL, și așa a ajuns să fie aprobat rapid și trimis spre promulgare. …. PSD, Pro Romania, ALDE, USR, PMP și UDMR, toate au votat cu entuziasm proiectul de lege. USR a contribuit chiar cu trei amendamente. PNL a spus că va ataca la Curtea Constituțională. Prima prevedere. Firmele cu activitate oprită sau a căror venituri și încasări au scăzut cu peste 15% față de media ultimelor două luni vor putea amâna plata contribuțiilor sociale pe o perioadă de trei luni. Apoi, ceea ce trebuia plătit în aceste luni va fi virat eșalonat, în următoarele 12 luni, în proporție de 50% din volumul total scadent. În condițiile în care aproape toate firmele din România, cu mici excepții, au venituri mai mici, timp de trei luni, bugetul nu va mai avea încasări din contribuții sociale. Ba mai mult, în această perioadă, contribuțiile sociale obligatorii vor fi completate de la bugetul de stat. Singura condiție pentru firme este să nu dea oameni afară timp de un an de la intrarea în vigoare a legii. Bineînțeles, aceste facilități vin pe lângă ajutorul pentru șomajul tehnic care este deja în vigoare. A doua prevedere. Oricine dorește poate să refuze plata utilităților pe o perioadă de trei luni. În lege scrie că orice persoană afectată direct sau indirect de criză, însă nu este clar ce înseamnă afectat direct sau indirect. Și nu doar persoanele fizice vor putea fi scutite de la plata utilităților, ci și firmele care au venituri cu minim 15% mai reduse. Practic, aproape toată lumea va putea să opteze să nu mai plătească facturile la energie, gaze, salubritate, servicii telefonice și de internet, cablu TV, apă-canal. Sumele adunate pe cele trei luni vor fi plătite, apoi, eșalonat, timp de 12 luni, fără dobândă sau penalități de întârziere. Este firesc că o astfel de măsură ar băga în faliment aproape toate companiile din aceste domenii: energie, gaze, comunicații, salubritate etc. Firmele din energie și gaze ar cele mai lovite, deoarece efectele se întind pe tot lanțul, începând cu furnizorul, distribuitorul, transportatorul și terminând cu producătorul. Culmea este că aceste firme încă nu au fost puse la pâmânt de criza coronavirusului și sunt printre puținele care pot ajuta la relansarea economiei. Atunci, parlamentarii au venit cu o idee, aceste firme să se împrumute de la Trezoreria statului, cu dobândă zero, pentru o perioadă de 18 luni. Sau Ministerul Finanțelor să garanteze linii de creditare în regim de factoring pentru furnizorii de utilități afectați. Nu s-a pus problema în cadrul așa-ziselor dezbateri parlamentare dacă Trezoreria statului are posibilitatea să suporte miliarde de lei cât ar reprezenta plata facturilor pe trei luni. A treia prevedere. Guvernul României este obligat să definească până pe 1 mai 2020 consumatorul vulnerabil și să pună în funcțiune o schemă de ajutor pentru aceștia. Integral:
Solidaritate in fata urgiei, dar nu pentru toti …. Exista si dintre cei care nu se implica. Mi se pare socant, de exemplu, ca in timp ce intreaga omenire cauta solutii pentru stoparea pandemiei si salvarea de vieti, pe parlamentarii Ciolacu, Ponta, Hunor, Tariceanu si Pambuccian sa-i framante intai si-ntai data alegerilor locale, care nu mai sunt acum pe agenda nimanui. Si nu doar ca se framanta, dar au depus si un proiect de lege ca data sa fie decisa de Parlament si nu de Guvern. Asta, pentru ca data s-o decida ei, majoritarii, in folosul lor, si nu cumva Guvernul, tragand eventual un folos pentru sine. Urata chestie! Treziti-va, domnilor Ciolacu, Ponta, Hunor, Tariceanu si Pambuccian! Treziti-va, ca nu pentru asta v-au ales romanii si v-au trimis sa stati in fotoliile comode din Parlament. V-au trimis sa dezbateti si sa dati solutii in problemele majore ale oamenilor, nu sa va pieptanati, cand tara arde! Pe cat de inaltator mi se pare gestul celor care pun umarul – fiecare asa cum poate – la salvarea bolnavilor si la apararea celor sanatosi, pe atat sunt de dezgustatoare preocuparile celor care, nici in acest ceas al doisprezecelea, n-au alta grija decat propria capatuiala. Merde! Poate se va intreba cineva: dar ce puteau face niste parlamentari alesi pe criterii politice, cand in lupta impotriva virusului este deja implicat Guvernul, sunt la datorie medicii, se implica destule autoritati ale statului si chiar presedintele tarii este prezent? As spune scurt: daca nu pot face nimic, atunci mai bine nu se asezau in niste scaune, purtatoare de atata raspundere. Sa nu fim absurzi, nu le pretinde nimeni domnilor Ciolacu, Ponta, Hunor, Tariceanu, Pambuccian sau atora ca ei sa-si puna combinezoane, sa se incalte in botosei, sa-si aseze masca pe fata si sa infrunte virusul. Dar pot face macar ce au facut intreprinzatorii particulari inimosi, afaceristii, niste sudcoreeni pe care nici nu-i cunoastem sau simplii particulari. N-am auzit de niciun parlamentar roman sa se derajeze din ascunzatoarea sa in aceste zile, ca sa intervina pe langa omologii sai, oamenii de afaceri pe care i-au tot vizitat si de care au tot fost vizitati, ca sa faciliteze – de undeva din lume – livrarea catre Romania a vreunui dezinfectant dintre cele care ne lipsesc, a unui bax cu masti, a ceva, orice le-ar putea fi de folos medicior in acest ceas al disperarii. Ce mare lucru ar fi fost, nu pentru un parlamentar, as zice chiar pentru intregul Parlament, sa doneze indemnizatia pe vreo trei luni in asemenea scop, pe doua, pe o singura luna, pe oricat? Cohorta de amatori sa candideze la europarlamentare n-aveau atunci vreo problema sa cotizeze la partid cu zeci de mii de euro ca sa se vada pe lista si acuma niciunul nu apare nici macar cu un leut, cat de modest? Presedintele Iohannis anunta zilele trecute instituirea unui bonus de 500 euro pentru medici, contand ca va obtine in acest scop bani europeni. Nu ne crapa obrazul de rusine asteptand bonus de la europeni, cand buzunarele decidentilor nostri au ajuns doldora, dupa ce ei insisi isi voteaza intr-o veselie propriile venituri, propriile cresteri si propriile majorari? Dar as pune problema si altfel: este mai indreptatit oare parlamentarul, primarul, presedintele de consiliu judetean sau municipal, consilierul acestuia sa incaseze incomparabil mai zdravan, decat cel care ne apara sanatatea si uneori chiar viata? Colac peste pupaza, toti cei citati si-au adjudecat si pensii speciale. Exista in tara vreun chirurg sau alt specialist, caruia sa-i dea cineva macar o bucatica de pensie speciala? Integral: 
Anchetă penală după ce Casa Națională de Asigurări de Sănătate a fost reclamată de medici de familie că nu a validat consultațiile medicale fără cardul de sănătate …… Comunicatul integral al Parchetului ”În data de 31.03.2020, a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București plângerea formulată de o organizație patronală județeană a medicilor de familie, având ca obiect posibila săvârșire a infracțiunii de zădărnicirea combaterii bolilor, prevăzută de art. 352 alin. (2) din Codul penal, constând în următoarele: În mod repetat, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, ar fi refuzat validarea consultațiilor medicale realizate fără a fi fost semnate cu cardul de sănătate, ulterior intrării în vigoare a Decretului nr. 195 din 16 martie 2020 privind instituirea stării de urgență pe o perioadă de 30 de zile pe teritoriul României, care prevedea posibilitatea realizării acestor consultații în deplină legalitate și fără utilizarea cadrului, tocmai în scopul prevenirii răspândirii virusului. De asemenea, prin intermediul proiectului de act normativ referitor la reglementările privind desfășurarea consultațiilor medicale la distanță, Casa Națională de Asigurări de Sănătate ar urma să reglementeze această metodă doar pentru consultațiile pacienților care suferă de afecțiuni respiratorii, în condițiile în care o persoană care nu prezintă încă simptomele specifice COVID-19 ar putea fi purtătoare de virus. Astfel ar fi creată posibilitatea răspândirii noului coronavirus prin intermediul cardurilor de sănătate, pe de o parte, și al persoanelor asimptomatice, pe de altă parte, în condițiile în care cei mai mulți medici de familie nu ar fi dotați cu echipament de protecție împotriva infectării cu acest virus. Dosarul penal a fost înregistrat sub nr. 3635/P/2020 pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București. Integral:
CSM aproba pensionarea fostei avocate Gherbovan, care a revenit in magistratura in urma cu mai putin de un an: Va primi minim 16.000 de lei pensie Sectia pentru Judecatori a CSM a aprobat, joi, cererea de eliberare din functie, prin pensionare, a judecatorului Claudia Silinescu Gherbovan si inaintarea catre presedintele Romaniei a propunerii privind eliberarea din functie incepand cu 1 mai 2020. Decizia a fost luata la un scor foarte strans, cu 6 voturi “pentru” pensionare, iar 4 voturi au fost “contra”. Claudia Silinescu Gherbovan este in prezent judecator la Tribunalul Ilfov. Potrivit unei surse din magistratura, pensia unui judecator cu grad de tribunal este intre 16.000 si 18.000 de lei. Membrii CSM participa la sedinte prin videoconferinta. Cazul unei pensionari mediatizate Cazul Claudiei Silinescu Gherbovan a fost intens dezbatut in mass-media la finalul anului trecut. Magistratul a fost judecator in perioada 1986-1996, apoi din motive personale si-a dat demisia si a intrat in avocatura.
Despre datoria de a fi critici azi pentru a ne imuniza pe viitor …..Dar in aceste vremuri tulburi e bine sa avem in vedere cateva lucruri cat se poate de simple. 1. Societatea romaneasca are nevoie azi de solidaritate, dar are nevoie si de transparenta in guvernare, in informare si decizii. Asa cum are nevoie de oameni curajosi, competenti si cinstiti la carma tarii. 2. Trecem printr-o criza pe care aceasta societate si planeta intreaga nu au mai cunoscut-o de la Al Doilea Razboi Mondial incoace. Aceasta criza cade peste o Romanie jefuita, mintita si fragilizata in toate incheieturile ei de toate puterile anterioare, in toate combinatiile posibile. 3. Faptul ca ne aflam intr-o criza de asemenea proportii si ca avem nevoie de solidaritate nu justifica in niciun fel renuntarea la exigentele pe care trebuie sa le avem fata de putere si de guvernanti. Dimpotriva, mai mult ca niciodata ei nu au dreptul la eroare, pentru ca, asa cum s-a vazut la Suceava, erorile lor, minciunile lor au omorat sau au grabit moartea multor oameni. Iar ca Suceava mai sunt 40 de judete in Romania. 4. In acelasi timp, e nevoie mai mult ca niciodata sa ramanem vigilenti fata de ceea ce se face in numele crizei sau in spatele crizei: de la felul in care se cheltuiesc banii publici (
A inceput masacrarea arborilor in Bucuresti. Specialistii avertizeaza: Vom avea copaci bolnavi, poluare mai mare si se pierd bani. Primariile tac malc A inceput din nou masacrarea copacilor in Bucuresti. Mai multe sectoare din Capitala au fost invadate de echipe numeroase de oameni de la ADP, inarmati cu drujbe si supervizati de domnisoare cu mapa, care sub pretextul “toaletarii” de primavara a arborilor, de fapt, ii masacreaza, taind direct de langa tulpina crengi intregi, sanatoase. Specialistii spun ca problema nu este noua si a fost in mod repetat semnalata, insa nici primariile, nici autoritatile de mediu nu au luat nicio masura. Efectele, mai spun specialistii, sunt dezastruoase pentru bucuresteni: arborii sunt fragilizati si imbolnaviti, poluarea creste si se pierd si bani. “Taiem tot ce atarna!” Joi dimineata, bucuresteni din Sectorul 2 au vazut cum mai multi muncitori s-au urcat in arborii dintre blocuri si au inceput sa taie crengi verzi si sanatoase. Cu toata nevoia de a ramane in izolare, in apartamentele lor, mai multi locatari din zona s-au revoltat si i-au luat la rost pe salariatii inarmati cu drujbe. La urma urmei – voiau sa stie oamenii – daca respectivele crengi sunt sanatoase, de ce trebuiau ele taiate? Ca si-asa
Raluca Pruna critica dur legea Alinei Gorghiu care prevede inchisoare la domiciliu: Nu e decat o escrocherie in vreme de razboi pandemic Fostul ministru al Justitiei, Raluca Pruna, critica in termeni extrem de duri proiectul initiat de senatorul PNL Alina Gorghiu, care prevede executarea la domiciliu, sub anumite conditii, a pedepselor de pana in 7 ani de inchisoare. Proiectul a fost votat, marti, in Senat, cu 128 de voturi “pentru” si doua abtineri, Camera Deputatilor este for decizional. “Azi, doamna senator face exact ce critica PNL mai deunazi la PSD. Moare de grija condamnatilor la inchisoare. In vremuri de razboi, nu se moare de grija condamnatilor, cand la Suceava un director medical a orchestrat o contagiune in masa a cadrelor medicale, cand o bucatareasa da tunuri cu masti achizitionate pentru statul roman, in numele unui evazionist a carui firma nu se califica formal la procedura de achizitie, evident ca la pret de vreo 30 ori mai mare decat cumpara asociatiile de voluntari,” scrie Raluca Pruna, intr-o postare pe Facebook. Ea face trimitere la achizitia de 56 de milioane de lei facuta de o societate din Giurgiu –
Mesaj incredibil de la un fost manager pharma:
ANALIZĂ ZF. Sistemul de sănătate din România ocupă locul 60 în lume din 195 de ţări analizate: la prevenţie, diagnostic şi răspuns medical obţine sub 50 de puncte din 100 Pe primele locuri la nivel mondial în ceea ce priveşte sistemul de sănătate se găsesc SUA, Marea Britanie, Olanda, Australia şi Canada, fiecare dintre aceste ţări obţinând un scor mediu de peste 75 de puncte într-un clasament al Global Health Security Index, ce analizează 195 de ţări din lume ♦ România are 45,8 puncte l În ceea ce priveşte diagnosticul rapid, în stadii incipiente ale bolii,
Pacaleala liberala de 1 Aprilie Felul in care PNL, prin deputatul Florin Roman si senatorul Daniel Fenchiu, raspunde justificatei solicitari a societatii de a gasi un raspuns la chestiunea pensiilor speciale pare gandit in asa fel incat sa pice pe buna dreptate la CCR. Iar daca totusi nu pica, sa produca efectele cele mai mici cu putinta pentru buget. Adica o pacaleala, la fel cum PSD a gandit proiectul eliminarii pensiilor speciale, minat de neconstitutionalitati nu numai prin continut, ci si prin modul in care a fost adoptat. Ce propun cei doi liberali?
Companiile germane, cei mai mari investitorii din România, solicită Guvernului să implementeze conceptul Kurzarbeit pe piaţa muncii astfel încât să se evite concedierile masive Investitorii germani din România, reprezentaţi de Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România), consideră că rambursarea accelerată a TVA, reducerea contribuţiilor salariale, introducerea unui sistem de bonificaţie la plata la termen a taxelor şi impozitelor, condiţii mai bune pentru acordarea indemnizaţiei de 75% a şomajului tehnic şi criterii clare de acordare a acestuia, dar şi implementarea muncii cu timp redus şi flexibil (Kurzarbeit), un concept care dă rezultate bune în Germania, constituie măsuri pe care statul român ar trebui să le aibă în vedere pentru a sprijini şi mai bine companiile în această perioadă şi pentru a evita concedierile masive. “Munca cu timp redus presupune un parteneriat între angajatori, stat şi salariaţi, cu avantaje pentru toate părţile implicate: salariaţii îşi păstrează contractele de muncă şi pot lucra cu timp redus, angajatorii beneficiază de munca salariaţilor, însă doar în măsura în care aceasta este necesară, iar statul contribuie în multe cazuri cu o sumă care este mai mică decât ajutorul de şomaj pe care l-ar suporta în cazul concedierii şi evită concedierile. În afară de asta, acest concept ar ajuta mai ales firmele mici şi mijlocii să iasă cu bine din această criză”, transmit reprezentanţii Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germană. Integral:
Apelul mediului de afaceri, dupa ce Guvernul a dat OUG care elimina transparenta decizionala: Va scadea increderea oamenilor in lege si nu o vor mai respecta! ….”Ne referim la OUG 34/2020, adoptata la sfarsitul lunii martie, care deroga de la aceste norme pentru acte normative care se stabilesc masuri aplicabile pe durata starii de urgenta sau care sunt o consecinta a instituirii acesteia”, se arata intr-un comunicat remis joi Ziare.com. Confederatia precizeaza ca in aceste conditii nu este afectat doar parteneriatul social fundamental intre Guvern, patronate, sindicate si societatea civila, dar invita si celelalte puteri sa procedeze in aceeasi maniera. “Exista pericolul real al intreruperii colaborarii atat cu Executivul, cat si cu Legislativul si autoritatile locale, pe anumite proiecte care nu sunt urgente, ceea ce poate conduce la derapaje grave si la reglementari facute fara transparenta. Se deschide posibilitatea ca orice act normativ care face referire la pandemia COVID-19 – adica o mare parte a actelor normative ale perioadei urmatoare – sa fie exceptat de la avizarea in Consiliul Economic si Social sau de la alte forme de transparenta decizionala”, noteaza reprezentantii confederatiei. Ei spun ca inteleg importanta adoptarii rapide a unor masuri exceptionale, “dar lipsa transparentei va contribui la scaderea increderii societatii in lege. Increderea este importanta, pentru ca asigura respectarea voluntara a legii cu consecinte pozitive pentru depasirea starii de urgenta si pastrarea unor relatii de cooperare intre stat si societate”. “Dialogul social este un element esential al modelului european. In timp ce Romania alege calea renuntarii la dialog, Uniunea Europeana implica partenerii sociali (implicit si Concordia prin afilierea la BusinessEurope) in elaborarea planului de actiune pentru diminuarea efectelor COVID-19 in economie si societate. Ieri, vicepresedintele Comisiei Europene Valdis Dombroskis a avut o videoconferinta cu toate marile confederatii patronale din Uniune. Doar actele normative legate exclusiv de Starea de Urgenta pot excede procesului de transparenta decizionala, insa cu pastrarea obligativitatii informarii Consiliului Economic si Social asupra acestora la momentul initierii. Toate celelalte proiecte de acte normative legate de consecintele pandemiei COVID-19 trebuie sa urmeze cursul firesc in procesul transparentei decizionale, chiar daca el are loc la o viteza mai mare in aceste zile. Inclusiv acest OUG, pe care-l criticam, a fost adoptat fara avizul Consiliului Economic si Social”, se mai arata in document. Integral:
Sfaturi utile pentru promovarea imaginii României în lume (inclusiv Uniunea Sovietică) Am pus între paranteze Uniunea Sovietică din două motive. În primul rând pentru că i-ar fi plăcut lui Nea Nicu, mai ales că sindromul Stockholm încă bântuie prin societatea românească. Cel de-al doilea motiv ar fi că și lui Ion Iliescu îi place. E drept că ministrul Oteveculturii ne-a cam luat-o înainte, prin alegerea Irinei Meinstrim pentru rolul episodic de ambasadoare a lui Constantin Brâncuși, dar asta nu trebuie să ne mire. Se cuvine doar să facem o mică observațiune, anume că gurile rele ar putea invoca un eventual caz de discriminare, din moment ce pe A. C. Minune nu l-a întrebat nimeni. Cum însă orice inițiativă nu-i bună decât în formă continuată, ne facem o datorie de onoare din a recomanda reprezentanților guvernelor Orban (oricare dintre ele) și alte nume de influensări, de talie minimum mondială, întru propășirea neamului și înaintarea României spre neputism. Pentru postul de Ambasador al Demografiei și Familiei Tradiționale – Cristian Borcea. Ambasadoare a orfanilor din topul miliardarilor Forbes – Mihaela Rădulescu-Bănică-Schwarzenegger-etc. Doctor Honoris Andropauza al Academiei de Aperitive și Spirtoase și Guvernator al Platoului continental al Mării Negre – Traian Băsescu. Mare Maestru al Ordinului Crăpelniței și Trezorier al Asociației de Prietenie cu Dosarele Fostei Securități – Mircea Dinescu (poetul). Selecționer unic al presei sportive și atașat duhovnicesc pe lângă Ioana Cosma – Dl. George Becali. Președintă la linba și literatura romină – Vasilica Dăncilă. Integral: 


