Author: desy.demeter

Buna dimineata intr-o zi de sambata, 2 mai! Instabilitatea atmosferică se va menține ridicată în cea mai mare parte a țării și se va manifesta prin înnorări temporar accentuate, averse ce vor avea și caracter torențial, frecvente descărcări electrice și intensificări de scurtă durată ale vântului, ce vor lua și aspect de vijelie. În intervale scurte de timp sau prin acumulare se vor înregistra cantităţi de apă ce vor depăşi local 15 l/mp şi izolat 25…30 l/mp și va cădea grindină. Temperaturile maxime vor fi cuprinse, în general, între 17 și 25 de grade, iar cele minime se vor încadra între 5 și 13 grade. In Bucuresti, cerul va fi variabil, iar după orele amiezii înnorările se vor accentua și se vor semnala averse, descărcări electrice și intensificări de scurtă durată ale vântului. Temperatura maximă, mai ridicată decât în mod normal pentru această dată, se va situa în jurul a 25 de grade, iar cea minimă va fi de 11…13 grade.

Mizele unui proces de rasunet pentru Romania: CEDO se pronunta pe 5 mai in cazul revocarii lui Kovesi de la sefia DNA Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) va pronunta pe 5 mai verdictul in cazul Laurei Codruta Kovesi, potrivit unui anunt facut de instanta europeana. O decizie favorabila in acest caz ar fi putea deschizatoare de drum in jurisprudenta europeana. Actualul procuror sef al Parchetului European, Laura Codruta Kovesi, a reclamat ca atunci cand a fost demisa din functia de procuror-sef DNA, pe 9 iulie 2018, prin decretul presedintelui Klaus Iohannis in urma unei decizii a Curtii Constitutionale, i s-au incalcat doua drepturi fundamentale. Dreptul la un proces echitabil – nu a avut acces la o instanta sa-si apere drepturile cu privire la revocarea disciplinara din functia de procuror sef DNA. Dreptul la libera exprimare – demiterea sa, in baza unei evaluari a fostului ministru al Justitiei, Tudorel Toader, a fost facuta dupa ce s-a exprimat public in calitate de sef la DNA pe mai multe reforme legislative care afectau sistemul judiciar. Era vorba de modificarile legislative privind amnistia/gratierea, Codurile Penale si Legile Justitiei. Caz judecat cu prioritate In primul rand, trebuie subliniat ca acest caz s-a judecat cu prioritate, procesul a fost deschis in decembrie 2018. In aceasta perioada, judecatorii europeni au incercat sa lamureasca mai multe probleme privind legislatia din Romania. Asa ca au intrebat Guvernul Romaniei despre modul in care a avut loc revocarea fostei sefe DNA: daca Kovesi a putut contesta in instanta decizia CCR de demitere din functie si daca a avut acces la o instanta pentru a se determina drepturile civile si obligatiile in legatura cu demiterea ei din functia de sef DNA – privind declaratiile publice facute. De ce acest caz ar putea fi deschizator de drumuri in jurisprudenta europeana? Explica un specialist in drepturile omului: Plangerile la CEDO care invocau probleme de lipsa unui proces echitabl in fata CCR erau de regula inadmisibile. Deciziile CCR nu ajungeau la CEDO. Dupa cum am vazut, cazul a trecut in februarie 2019 de primul filtru al instantei europene, iar cererea a fost admisa in principiu. In esenta, CEDO trebuie sa stabileasca daca CCR a comis un abuz atunci cand a decis revocarea din functie a Laurei Codruta Kovesi si daca prin aceasta decizie i-au fost incalcate drepturi fundamentale. Integral: http://www.ziare.com

CSM trimite la MJ un proiect legislativ care blocheaza poarta celor care revin in magistratura doar pentru pensia speciala Fostii judecatori si procurori care revin in magistratura in baza unui simplu interviu trebuie sa activeze inca minim 5 ani inainte de a solicita pensia de serviciu, este una dintre modificarile pe care Consiliul Superior al Magistraturii le-ar vrea in cazul Legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor. Masura ar urma sa fie luata pentru a bloca posibilitatea ca fostii procurori si judecatori care revin in magistratura sa se pensioneze dupa doar cateva luni si, astfel, sa beneficieze de pensie de serviciu. Cum CSM nu are drept de initiativa legislativa, proiectul de modificare a legii a fost trimis joi la Ministerul Justitiei. “Persoanele numite in functia de judecator sau procuror in conditiile alin. (1) pot beneficia de pensia de serviciu prevazuta la art. 82 si 83 daca ocupa functia de judecator sau procuror cel putin 5 ani dupa data numirii lor in conditiile alin. (1),” este noua prevedere care ar urma sa fie introdusa in lege. Votul din CSM pentru aceasta modificare: 16 voturi DA, 1 vot NU si 1 vot NUL. Magistratii “politicieni”, 2 ani de asteptare O alta propunere de modificare legislativa prevede ca procurorii si judecatorii care au parasit magistratura pentru a ocupa o functie politica, si care doresc sa revina, trebuie sa astepte inca 2 ani dupa ocuparea acestei pozitii. Exceptie fac doar fostii magistrati care au ocupat functia de ministru al Justitiei. “Nu pot fi numite in functie potrivit alin. (1) persoanele care in ultimii 2 ani anterior formularii cererii de numire au avut calitatea de membru al unui partid politic sau au ocupat functia de deputat, senator, prim-ministru, ministru (cu exceptia functiei de ministru al justitiei), secretar de stat, primar, prefect, consilier local sau judetean, precum si orice alta functie/calitate pe care au ocupat-o prin sprijin politic,” este propunerea legislativa votata in CSM cu 10 voturi “DA” si 8 voturi “NU”. Cazul Silinescu-Gherbovan Integral: http://www.ziare.com

Schimbare de poziție. Procurorul general, Gabriela Scutea: Secția Specială este o creație artificială, dar cât timp SIIJ este funcțională și prevăzută de lege, ea trebuie să aibă performanță Procurorul general, Gabriela Scutea, susține, într-o declarație pentru mainnews.ro, că Secția Specială este ”o creație artificială”, însă structura trebuie să funcționeze, câtă vreme este prevăzută de legislația în vigoare.  În urmă cu o săptămână, Scutea declara că își menține declarația că secția specială ar trebui desființată. Nu e clar de ce și-a schimbat poziția procurorul general, dar reacția vine după criticile lansate de Forumul Judecătorilor care s-au arătat nemulțumiți de poziția Gabrielei Scutea cu privire la SIIJ.”Din punctul meu de vedere, SIIJ este o creație artificială și care deocamdată nu are nici măcar posibilitatea, în mod obiectiv, să ajungă la servirea interesului cetățenilor de acces la justiție, în deplinătatea garanțiilor prevăzute de articolul 6 din Convenția Europeană. Un demers legislativ nu depinde, nu poate fi inițiat de către Ministerul Public. Eu voi susține cu justificare factuală un posibil demers legislativ al domnului ministru al Justiției, însă, până când SIIJ este funcțională și prevăzută de lege, ea trebuie să aibă performanță, în sensul de a rezolva cu celeritate și în mod calitativ dosare”, a declarat Scutea pentru Main News. Procurorul general, care anterior s-a arătat în favoarea desființării SIIJ, susține că, în timp ce unele secții din instituția pe care o conduce au un număr relativ suficient de anchetatori, la Secția Specială lucrurile stau diferit. ”Nu pot să fac abstracție de faptul că secții din PG sunt cu un nivel de ocupare satisfăcător, pe când la această Secție de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, nivelul de acoperire a schemei este net inferior și cu o încărcătură de dosare infinit mai mari. Practic, trebuie să înțelegem că nu numai din Parchetul General s-a desprins o parte de competență și a trecut la SIIJ, ci inclusiv de la parchetele Curților de Apel s-a desprins o parte de competențe și a venit la SIIJ. Dosare sunt foarte multe, din raportul de activitate pe 2019 rezultă clar câte dosare au rămas în lucru și pe acestea trebuie să le împărțim la numărul de procurori existenți. Este un volum enorm de activitate. Putem spune, în aceste condiții, că cetățenii sunt protejați, dacă fizic nu există resursele pentru tratarea problemelor și dosarelor lor? Este o concluzie care mie mi se pare că se impune în mod evident”, a mai spus Scutea…Este o schimbare de poziție față de cea exprimată în urmă cu o săptămână, când Scutea declara, într-un intervi pentru Digi24, că îşi păstrează părerea conform căreia Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) ar trebui desfiinţată. Integral: https://www.g4media.ro

Istoricul care-i deconspira pe colaboratoriii Securitatii dezvaluie problemele din CNSAS si invinge institutia in instanta Cercetatorul Marius Hodor, cunoscut pentru mai multe studii si articole in care deconspira colaboratori celebri ai politiei politice comuniste sau diverse operatiuni secrete ale Securitatii, a anulat in instanta un ordin emis de conducerea CNSAS prin care era sanctionat disciplinar. Marius Hodor este functionar in cadrul Directiei Investigatii din CNSAS, dar articolele publicate pentru care a fost sanctionat erau parte dintr-o documentare pe care acesta o facea pentru o lucrare stiintifica, in calitate de cercetator acreditat. Magistratii au obligat Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS) sa-i plateasca banii retinuti cu titlul de sanctiune pe o perioada de 3 luni: 15% din drepturile salariale, sume care vor fi actualizate cu rata inflatiei, urmand a se calcula dobanda legala de la data retinerii, pana la data platii efective. De asemenea, CNSAS trebuie sa-i achite cheltuielile de judecata pentru acest proces, in valoare de 4.050 de lei. Decizia a fost data de Tribunalul Bucuresti anul trecut, poate fi contestata de CNSAS la Curtea de Apel Bucuresti, potrivit portalului instantelor. ….Despre istorie si securistii “buni” Dupa cum aratam, Hodor a ajuns in atentia sefilor din CNSAS dupa ce a publicat o serie de articole in Revista 22. Printre acestea: “Tu esti Marius Oprea?”, “Asediu la CNSAS. Miza: Dosarul Revolutiei” si “Ioan Aurel Pop, Cornel Nistorescu si Dorel Abraham, pe lista colaboratorilor Securitatii.” In mod special, sefii CNSAS au fost deranjati de articolul “Tu esti Marius Oprea?“, in care Hodor scria ca Marius Oprea ar fi sprijinit de seful Senatului, Calin Popescu Tariceanu, sa fie numit in Colegiul CNSAS. El face trimitere la o parte din colegii sai, care in cerceterile stiintifice vorbesc despre Securitatea “buna” si Securitatea “rea”. “Inteleg ca numirea ta in Colegiul CNSAS este ca si aranjata. Prietenul si seful tau Tariceanu te sustine, audierile in Parlament sunt o formalitate, deci nu are cine sa te opreasca. Poate ne vom intalni inainte sa incerci sa ma concediezi. Poate nu. Nu trebuie sa te superi prea tare. Sa nu crezi ca toti cei care lucreaza la CNSAS sunt la fel ca mine si ca au aceleasi pareri. Un etaj mai sus de locul unde lucrez (Directia Investigatii) vei gasi niste istorici CNSAS (la Directia Cercetare) care iti impartasesc opiniile despre existenta a doua tipuri de Securitate (una buna si una rea), scriu cot la cot cu securisti precum Malureanu si Filip Teodorescu la revista Vitralii (revista veteranilor din serviciile romane de informatii – n.red.) si il plang pe Iulian Vlad (general, fost sef al Securitatii in perioada 1987-1990 – n.red.). Actuala conducere a CNSAS-ului ridica de ani buni din umeri in privinta asta si se face ca nu vede. O va face si in continuare. Te vei intelege de minune cu ei, iar CNSAS-ul va deveni in sfarsit institutia la care viseaza toti fostii securisti, cu exceptia celor care au lucrat la Directia a VI-a (Anchete Penale – n.red.). Cu astia nu stiu exact ce ai, din moment ce ii consideri singurii care faceau politie politica. Poate te razgandesti si in privinta lor.” In articolul “Asediu la CNSAS. Miza: Dosarul Revolutiei“, Hodor atragea atentia asupra riscurilor in cazul in care unul dintre inculpatii din dosarul Mineriadei, Cazimir Benedict Ionescu, ar fi numit membru in Colegiul CNSAS. Si, in fine, in articolul “Ioan Aurel Pop, Cornel Nistorescu si Dorel Abraham, pe lista colaboratorilor Securitatii,” era prezentata o lista de 200 de intelectuali aflati in legatura cu UM 0225, unitatea din cadrul Departamentului Securitatii Statului (DSS) care se ocupa de urmarirea emigratiei romanesti. Integral: http://www.ziare.com

Universitatea condusa de Toader a decis ca toate examenele se dau online, inclusiv licenta. Revolta studentilor la Drept Biroul Executiv al Consiliului de Administratie al Universitatii “Alexandru Ioan Cuza” Iasi a decis, joi, ca examenele programate in sesiunea din semestrul al doilea al anului universitar si examenele de finalizare a studiilor (licenta, diploma, disertatie si absolvire) sa se sustina in sistem online. La toate cele 15 facultati ale Universitatii, la admiterea din acest an, la studii de licenta, s-a renuntat la probele scrise, potrivit unui anunt postat pe site-ul institutiei. Rector la aceasta universitate este fostul ministru al Justitiei, Tudorel Toader. De asemenea, la solicitarea studentilor, s-a decis organizarea unei sesiuni speciale de examene semestriale (de restante, mariri de nota etc.), in prima parte a lunii septembrie, si pentru alti studenti interesati, in afara de bursierii Erasmus. In aceeasi perioada a lunii septembrie, va fi organizata si o sesiune speciala de examene de finalizare a studiilor (licenta, diploma, disertatie si absolvire) la care se vor putea inscrie atat studentii Erasmus, cat si studentii care, din motive obiective, generate de starea de urgenta sau de consecintele acesteia, nu s-au putut inscrie si prezenta la sesiunea obisnuita din vara. Reactiile studentilor….”Condamnam in mod ferm aprobarea deciziei de a schimba modalitatea de evaluare a examenului de licenta in mod injust si inechitabil, fara a tine cont de propunerile si sugestiile studentilor vizati in mod direct de catre acest examen important. Potrivit aprobarii documentelor (procedurilor) in sedinta Senatului, examenul de licenta se va sustine in mod unitar de toate facultatile din cadrul UAIC, sub forma examinarii orale in cadrul platformelor online, fapt ce incalca in mod grav principiul predictibilitatii actului academic, care este abandonat prin faptul ca nu s-a tinut seama de examenul de finalizare de studii de licenta aferent Facultatii de Drept, care solicita o pregatire temeinica, in acord cu formatul scris tip grila,” explica Lacatus. Integral: http://www.ziare.com

Control la Inspecția Muncii: A cumpărat 1000 de tablete, dar au fost folosite de doar 283 de inspectori  Corpul de control al primului-ministru a efectuat o acțiune de control la Inspecția Muncii care a vizat perioada 01.01.2017 – prezent. Printre altele s-a constatat că nu a fost achiziționat un nou sistem REGES/REVISAL, deși acest lucru trebuia făcut încă de acum doi ani. De asemenea, au fost achiziționate prin fonduri europene 1000 de tablete, însă din 2017 până acum, doar 283 inspectori teritoriali de muncă (26,57%) le-au utilizat în activitatea desfășurată. Vezi și alte nereguli. Activitatea de preluare de apeluri de urgență  La nivelul Inspecției Muncii (IM) funcționează o structură specializată de intervenție în sensul prevăzut la art. 3 lit. b)6 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 34/20087, iar aceasta preia centralizat apelurile comunicate de Sistemul național unic pentru apeluri de urgență și organizează sistemul de direcționare a acestora către inspectoratele teritoriale de muncă8. În perioada 2017 – 2020, la nivelul IM, serviciul de urgență care trebuia să preia centralizat apelurile comunicate de Sistemul național unic pentru apeluri de urgență în domeniul securității și al sănătății în muncă nu a fost funcțional, așa cum a prevăzut art. 3 paragraf C lit. s) din ROF IM, aprobat prin HG nr. 1377/2009, cu modificările și completările ulterioare, respectiv așa cum prevede art. 11 din ROF IM aprobat prin HG nr. 488/2017, cu modificările și completările ulterioare….. Asigurarea mentenanței, asistenței tehnice și suportului sistemului REGES/REVISAL în perioada 2015 – 2019 În perioada mai 2015 – aprilie 2020, mentenanța, asistența tehnică și suportul sistemului informatic REGES/REVISAL, necesare în vederea sprijinirii inspectorilor de muncă precum și persoanelor fizice și juridice, au fost asigurate în baza unor contracte de prestări servicii cu societățile All Business Management SRL și World Professional Services SRL doar pentru o perioadă de aproximativ 14 de luni (23,33% din timp), în restul perioadei fiind realizate de către personalul Serviciului Informatică în comun cu societatea Teamnet International SA (24 luni – cca. 40% din timp) și de către personalul Serviciului Informatică (22 luni – cca. 36,67% din timp). Față de cele prezentate mai sus, s-a constatat că IM a abordat mentenanța, asistența tehnică și suportul sistemului informatic REGES/REVISAL, în perioada mai 2015 – aprilie 2020, într-un mod neunitar, fapt care a generat riscuri atât în funcționarea sistemului informatic, cât și în cheltuirea fondurilor publice cu această destinație.  Achiziția unui nou sistem REGES/REVISAL  Până la data de 24.03.2020 nu a fost aprobat de către ordonatorul principal de credite proiectul tehnic aferent noului registru general de evidență a salariaților. Prin urmare, deși au trecut mai mult de doi ani de la data intrării în vigoare a HG nr. 905/2017, respectiv data de 19.12.2017, până în prezent, IM nu a achiziționat sistemul informatic necesar soluției tehnice pentru transmiterea datelor în registru de către angajatori prevăzut de HG nr. 905/2017, cu modificările și completările ulterioare. Având în vedere că nu a fost achiziționat noul sistem informatic, în prezent, angajatorii nu au posibilitatea introducerii tuturor datelor prevăzute la art. 3 din HG nr. 905/2017, cu modificările și completările ulterioare. Astfel, în aplicația informatică existentă, pe portalul IM, următoarele cerințe ale acestui articol nu sunt implementate (lit. i)) sau sunt parțial implementate (lit. g), j), m), n)). …. Utilizarea instrumentelor mobile de către inspectorii teritoriali de muncă  În baza Contractului de finanțare nr. 1195/321/06.12.2013, IM a implementat în perioada 9 decembrie 2013 – 8 septembrie 2015, proiectul „Combaterea muncii la negru și sporirea securității muncii în România prin îmbunătățiri de structură și proces în cadrul Inspecției Muncii”, cod SMIS 48591. Proiectul a fost finanțat prin fonduri europene – Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice, Axa Prioritară III „Tehnologia Informației și Comunicațiilor pentru sectoarele privat și public”, Domeniul Major de Intervenție 2 „Dezvoltarea și creșterea eficienței serviciilor publice electronice”, Operațiunea 1 „Susținerea implementării de soluții de e-guvernare și asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar”. Ca urmare a derulării acestui contract, IM a achiziționat, printre altele, Sistemul informatic SIAMC (COLUMBO), precum și 1000 Token-uri, 1000 Certificate calificate și 1000 Terminale mobile (Tablete). Din informațiile transmise de către IM cele 1000 instrumente mobile au fost utilizate, în perioada 2016 – 2020, de un număr de 1065 inspectori teritoriali de muncă. Astfel, în cuprinsul Raportului utilizare tablete 28.02.2020 transmis prin adresa IM nr. 271/10.03.2020 este precizată data la care fiecare dintre cei 1065 de inspectori teritoriali de muncă au utilizat tableta. Utilizarea terminalelor mobile de către inspectorii teritoriali de muncă în activitatea din teren a scăzut progresiv începând cu anul 2017, în perioada 01.01.2019 – 28.02.2020, doar un număr de 283 inspectori teritoriali de muncă (26,57%) au mai utilizat tabletele în activitatea desfășurată, fără ca la nivel de management să se dispună vreo măsură eficientă în acest sens. Ca urmare a deficiențelor de management, scopul achiziției terminalelor mobile, respectiv îmbunătățirea performanțelor inspectorilor de muncă direct din teren, nu a fost îndeplinit la un nivel corespunzător, care să justifice necesitatea, oportunitatea și utilitatea achiziției. Achiziționarea Registrului electronic de evidență a zilierilor Integral: https://economie.hotnews.ro

Investitorii germani din România solicită introducerea sistemului de muncă flexibilă – Kurzarbeit Introducerea sistemului de muncă flexibilă, Kurzarbeit, este pentru România absolut necesară, mai ales prin prisma faptului că perioada de acordare a indemnizației de șomaj tehnic suportată de stat se apropie de sfârșit – susţin investitorii germani și români membri ai Camerei de Comerț Româno-Germane (AHK)…..”Economia românească este cu spatele la zid și are nevoie de aer, pentru a putea respira – are nevoie cel puțin de o perspectivă clară, pentru a redobândi încredere și speranță și pentru a putea începe pregătirile pentru repornirea activității. Atmosfera este apăsătoare”, spune Sebastian Metz, director general AHK România. Presiunea asupra companiilor este imensă și lasă urme adânci. Majoritatea respondenților se așteaptă la scăderi ale cifrei de afaceri cu până la 30%, iar 19% chiar la o scădere de peste 40%. Activitățile companiilor au fost reduse cu până la 40% în multe cazuri, iar 13% au redus activitățile cu 80-100%. Industria prelucrătoare și-a redus considerabil capacitățile de producție: 31% din întreprinderi au închis complet producția, 52% parțial. Repornirea economiei trebuie să fie acum, pe lângă măsurile de combatere a răspândirii virusului, prioritatea nr. 1 a Guvernului, mai transmit reprezentanţii AHK România. Al treilea chestionar mai arată că majoritatea companiilor cunosc măsurile de susținere economică ale Guvernului, dar mulți le consideră insuficiente și greu de pus în aplicare (40%). Această discrepanță între măsurile puse la dispoziție și folosirea efectivă a acestora de către companii aduce cu sine dorința comunității de business, ca Guvernul să inițieze și alte pachete de măsuri și să găsească o cale de utilizare mai eficientă a acestora din punct de vedere administrativ. Cele mai relevante măsuri sunt acordarea indemnizației de 75% a șomajului tehnic și prelungirea termenelor de plată. Rezultatele complete ale chestionarului le găsiți aici. Integral: https://economie.hotnews.ro

Vasilescu (BNR): In Romania se suprapun trei crize. Trebuie sa ne gandim cum vom iesi din acest impas  Situatia actuala din Romania este diferita fata de cele din trecut, pentru ca se suprapun trei crize: una sanitara, una sociala si una economica, a declarat, joi, Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca Nationala a Romaniei (BNR). “Este diferita pentru ca se suprapun trei crize. In primul rand este o criza sanitara, in al doilea rand este o criza sociala si in al treilea rand este o criza economica. Cand trei crize una peste alta se suprapun si fac conditia acestui timp trebuie sa ne gandim foarte bine cum vom iesi din acest impas”, a afirmat Adrian Vasilescu, la Digi 24. Intrebat despre scaderea indicelui de incredere in economie, acesta a subliniat ca este foarte complicat sa ne revenim, adaugand ca lucrurile nu vor fi simple, mai ales ca “avem foarte multe restante de atitudine, de gandire economica, de investitii, de intelegerea raportului intre consum si productie”. “Noi ne-am obisnuit ani de zile inainte de aceasta criza sa consumam foarte mult din import. Importurile au dus Romania la un deficit de balanta comerciala de peste 15 miliarde de euro pe an. Este o suma imensa, suma care nu se acopera din vant, se acopera din cursul valutar, se acopera din inflatie, se acopera prin multe deficite care produc alte deficite. Asa ca va trebui sa ne obisnuim sa gandim altfel. Acesta nu este o chestie care se rezolva prin indemn. Piata trebuie sa functioneze normal, pentru ca sunt ani de zile in care piata nu a functionat normal si daca piata nu va functiona normal, ea nu va fi indemnul care trebuie sa impinga lumea la munca. Cand spun asta s-ar putea sa sune monstruos in mintile multora: auzi, sa impinga lumea la munca. La urma urmei, nimic nu este mai firesc pentru societatea umana decat sa progreseze si sa prospere prin munca, pentru ca nu exista alte surse de prosperitate”, a sustinut Adrian Vasilescu. Potrivit Comisiei Europene, Indicele de Incredere in Economie (Economic Sentiment Indicator – ESI) s-a prabusit, in aprilie 2020, atat in zona euro (-27,2 puncte, pana la 67) cat si in UE (-28,8 pana la 65,8 puncte). Aceasta a fost cea mai puternica scadere lunara a ESI inregistrata din 1985, depasind cu mult recordul negativ anterior din martie. Indicatorii sunt acum mult sub mediile lor pe termen lung de 100 si foarte aproape de cele mai scazute niveluri inregistrate in Marea Recesiune din martie 2009. Integral: http://www.ziare.com

Daniel Daianu: Bugetul UE va fi marit. Romania va trebui sa fructifice aceasta oportunitate …..”Bugetul Uniunii Europene va fi revizuit, va tine cont de ceea ce inseamna criza provocata de virusul corona si sunt fonduri importante care vor sprijini toate statele, frontul acesta de lupta. Si Romania va beneficia de fonduri importante. Stirea pe care eu o subliniam ca va fi marit bugetul Uniunii Europene pentru cel putin doi ani, eu zic ca este o sansa extraordinara mai ales pentru tarile care sunt net beneficiare ale fondurilor. Se vorbeste chiar despre un nivel al bugetului Uniunii Europene care sa ajunga la 2% din produsul intern brut, deci aproape o dublare a bugetului Uniunii Europene. Exista si posibilitatea imediata de a avea o activitate economica mai aproape de ceea ce inseamna normal, iar in viitor, avand in vedere si unele stiri bune privind posibilitatea unui tratament contra acestui virus, sanse mari ca sa avem un vaccin la inceputul anului 2021, sa putem sa folosim cat mai bine fondurile europene pentru a ne redresa”, a mentionat Daniel Daianu, la Digi 24. Acesta a subliniat ca marea problema a Romaniei in 2020 este finantarea deficitului si refinantarea datoriei publice. “Sunt voci care spun ca s-a dat voie la imprumuturi si ca ar putea fi facute imprumuturi de tot felul. Este o teza falsa. Romania trebuie sa aiba asigurata finantarea in acest an, trebuie chibzuinta in continuare. Nu ne putem imagina programe care sa fie similare cu ale altor tari unde o banca centrala emite o moneda de rezerva, unde bugetele publice si conditiile de acum sunt mult mai robuste”, a explicat Daniel Daianu. Integral: http://www.ziare.com

Mii de bucureșteni spun că au un bătrân în pădurea Băneasa şi îi duc mâncare  Cel mai iubit dintre pământeni. Asta se poate spune despre un bătrân care ar locui în pădurea Băneasa și căruia mii de bucureșteni se înghesuie să-i ducă mâncare. Dacă toți bucureștenii sunt onești și fac ce-au scris pe declarație, bătrânul din pădurea Băneasa ar putea primi azi aproximativ 2.000 kg de pastă de mici și 180.000 de beri. Polițiștii ridică din umeri și spun că n-au ce să le facă celor care se îndreaptă spre pădurea Băneasa și au declarație, mai ales c-au auzit și ei de la șefii lor c-ar exista un bătrân în pădure. ”Doar că șefii noștri i-au dus deja destulă mâncare bătrânului din Băneasa, nu înțelegem de ce trebuie să primească și azi”, spun aceștia. Polițiștii promit însă că vor fi extrem de vigilenți în a doua parte a zilei, când lumea se va întoarce din pădurea Băneasa…Integral: https://www.timesnewroman.ro

Buna dimineata intr-o zi de vineri, 1 mai!  Vremea va fi în general instabilă și se va menține caldă pentru această dată în regiunile extracarpatice. În vestul, nordul și centrul țării precum și în zonele montane vor fi înnorări temporar accentuate și se vor semnala averse, trecător însoțite de intensificări ale vântului și descărcări electrice. În celelalte regiuni cerul va fi variabil, dar mai ales după-amiaza și seara, instabilitatea atmosferică se va manifesta cu o probabilitate mai mare în Dobrogea, Moldova și nord-estul Munteniei, prin intensificări ale vântului ce vor lua și aspect de vijelie, frecvente descărcări electrice și pe arii restrânse averse.Izolat cantitățile de apă vor fi însemnate și va cădea grindină. Temperaturile maxime vor fi cuprinse, în general, între 17 și 26 de grade, iar cele minime între 6 și 13 grade. In Bucuresti, vremea va fi caldă pentru această dată. Cerul va fi variabil, cu unele înnorări după-amiaza și seara, dar condițiile pentru ploi de scurtă durată și descărcări electrice vor fi reduse. Vântul va sufla slab și moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 25 de grade, iar minima va fi de 10…12 grade.

Să ne spălăm pe mâini de lume?  Diminețile arestate la domiciliu (cel mai adesea, ele, diminețile) mă trag tot mai greu înspre zi, înspre o reală stare de ireal și-nspre sentimentul că joc într-un film. Câte cadre mai tragem azi Don’ Regizor?, da’ Don’ Regizor nu-mi răspunde, ci mă lasă s-aud în căști sugestia din off că platoul de filmare e pregătit și mă așteaptă. Pân’ s-ajung la el, într-o zi mi-a trecut prin cap să comit un gest de dizidență și de nesupunere. Așa cum – mă gândeam eu – Dinescu încerca să zică Partidului că și Moartea citește ziarul, tot așa – mă gândeam eu – mă pot extrage puțin din istorie și din mondiala frică de deces ca să mă contemplu puțin de sus, ca dintr-o moarte clinică în drum prin tunel, privind înspre pacientul aflat în comă istorică, figurant în filmul sfârșitului lumii.  Iar asta mi-am propus mai mult dintr-un soi de încăpățânare și vanitate și aviditate să nu scap momentul, să fiu atent, cât mai atent posibil, la fenta istorică ce mă provoacă….. Încerc însă să deslușesc măcar bucăți din scenariu, colțuri de șervețele precum acelea iscălite de actorii-bufoni de la Yalta, ia tu România, dă-mi mie Grecia. Iar firimiturile astea de script sunt, din păcate, disparate și incoerente: versiuni zise „oficiale” peste teorii zise „conspiraționiste”, socoteli îngrijorătoare care numără morții peste statistici care ne zic că oamenii mai și mor pe lume, analize medicale peste rapoarte socio-economice, discursuri politice peste ordonanțe militare, imnuri pe străzi peste canțonete în balcoane, apeluri la solidaritate peste îndemnuri la răzmeriță. Dintre toate aceste fițuici care construiesc, ca un puzzle, istoria (ori, mai degrabă, istoriografia), aș extrage, totuși, una pe care o văd ca prețioasă pagină din scenariu. Când o să mă reîncarnez, peste câțiva ani lumină, ca arheolog, o să am șansa să mă uit la ea ca la o relicvă descoperită în mormântul lumii vechi, civilizația incașă, pardon!, civilizația încasă, bucată de istorie pe care stă inscripționată instrucțiunea „distanțării sociale”. În ea se află, intuiesc (posibil să mă-nșel, evident), intriga filmului.  Este instrucțiunea subordonată imperativului suprem al zilei, conservarea cu orice preț, chiar cu prețul vieții, a stării de sănătate fizică momentană. Sănătatea zilei de azi, sănătatea clipei, carpe diem, carpe sănătatem. Mâine poa’ să carpe-crape totul, după noi potopul. Iar dacă sună cumva Noe, să nu răspundem, zice Don’ Regizor, că nu știm dacă Noe poartă mască. Să-ncerce, eventual, pe fix, treaba lui.  „Distanța socială”, medicamentul miracol al cancerului de coronă. S-o păstrăm cu sfințenie, s-avem grijă de ea, s-o lustruim permanent, să ne închinăm la ea ca la icoana făcătoare de minuni, ca la cel mai prețios har care vine din altarul regizoral, salvarea salvărilor, binecuvântarea binecuvântărilor. Să stăm, carevasăzică, departe unii de alții. Așa zice la script, la Foarte Noua Scriptură! Țineți departe! Izolează-ți departele ca pe tine însuți! Nu vă bucurați cu cei care se bucură, nu plângeți cu cei care plâng! Întru sănătate fizică (s-o prescurtăm „SF”) momentană, „valoare” unică sau, cel puțin, supremă.  Și, conform instrucțiunilor lu’ Don’ Regizor, când o să tragem primele cadre, să nu ne mai strângem mâinile, că strângerea mâinii nu mai înseamnă datul norocului, ci datul ghinionului. Să nu ne mai cuprindem în brațe, că îmbrățișarea înseamnă să ne conținem unul pe altul pentru trei secunde, iar virusul n-are nevoie de mai mult ca să ne spurce. Să nu ne mai atingem, nici măcar pe obrazul celălalt, că atingerile sunt microbolante. Să nu mai dansăm, că dansul ne-nveselește, iar veselia riscă să devină molipsitoare. Să nu ne mai sărutăm, că sărutul înseamnă deja afecțiune cu pasiune, afectare cu premeditare. Să nu ne mai privim, că privirea însăși poate fi virusată de temeri și de suspiciune. Și, remediu suprem, să transferăm toate iubirile, prieteniile, amicițiile și tovărășiile din zona „apropierii sociale”, marasm pestilențial și patogen, în „distanțarea socială” a mediului digital, aseptic și sterilizat. Să ne căsătorim on-line, cu holograme sau, la limită, cu noi înșine. Pe urmă, în scenele următoare, să uităm de libertate, că -nu-i așa?- libertatea nu ține de foame, să abandonăm dreptul la intimitate, că nu avem nimic de ascuns, dreptul la neîngrădită expresie, că nu avem nimic de spus, dreptul la liberă mișcare, că n-avem unde a ne duce, nici măcar undeva „ca-ntre prieteni”, „ca-ntre băieți” ori „ca-ntre fete”. Să uităm de teatru și de cinema, de concert și de vernisaj, de stadion și de festival, de cafenea și de restaurant, de club și de carnaval.  Să nu mai învățăm și să nu mai muncim. Iar dacă vom fi cumva chemați la școală ori la muncă, undeva unde mai e nevoie și loc de-așa ceva, s-avem mare, mare grijă. Învățătorul să stea cât mai departe de școlar, doctorul de pacient, avocatul de client și frizerul de mușteriu. S-avem grijă ca bidineaua zugravului, cărămizile zidarului, lopata drumarului și strungul strungarului să fie toate atent dezinfectate înainte de orice atingere de o comisie de dezinfecție „special constituită în acest scop”. Iar mască să poarte și medicii și pacienții, și actorii și spectatorii, și fotbaliștii și arbitrii, și judecătorii și împricinații, și preoții și enoriașii. De măști o să se ocupe, evident, directorul de costume, știe el cum. Prin respectarea tuturor acestor instrucțiuni, să pregătim terenul pentru următoarea secvență din filmul luptei SF cu „virusul ucigaș”. De la „distanțarea socială” (s-o prescurtăm, că tot se poartă, „DS”) să trecem la „ștanțarea socială” (s-o prescurtăm, că tot se poartă, fără a ne încurca în diacritice, „SS”). Un fel de transfer de la mască la vaccin, de la intrigă la anihilarea criminalului în „happy”-end. Și, în temeiul acestui transfer, să acceptăm ca toate relațiile și raporturile noastre de rudenie ori de afinitate, de iubire ori de prietenie, de colegialitate ori de amiciție, de partenariat sau de vecinătate, precum și toate întâlnirile și descoperirile viitoare, toate amorurile la primă vedere, toate flirturile și tatonările, toate, astea toate, să fie măsurate cu șublerul și instalate-n ștanță ca să fie corect decupate, secționate, șlițuite, perforate, instalate la distanța corespunzătoare și marcate cu eticheta corectă din fier roșu, plăsmuită în laboratoarele inteligenței artificiale și-ale tehnologiilor smart. Se ocupă Don’ Regizor, știe el cum. Să facem, așadar, conform instrucțiunilor, pasul în Minunata lume nouă, minunata nouă normalitate… Uau, „distanțarea socială” ca pas de distanțare dintre lumi. Stau și mă minunez de minunatul nou firesc și parcă nu-mi vine să cred. Lost in translation, repet papagalicește replica normei de „distanțare socială”, dar simt că limba-n care o recit mi-e complet străină, iar filmu-n care joc e mut. Îmi vine să-l caut pe Scenarist ori pe Don’ Regizor și să le zic că-n replica asta stă ditai nonsensul ori oximoronul și că trebuie, măcar la montaj, revizuită. Că, de la Aristotel citire, „omul este, prin natura sa, un animal social”. Că replica asta sună anapoda și pentru că oamenii simt, în mod autentic și fiziologic nevoia proximității, că apropierea socială este un organ vital al oricărei comunități și că lumea stă în minunea feței către față și a privitului în ochi, în forța partenariatului, în valoarea și frumusețea comunicării, empatiei și comuniunii, în căldura zâmbetului, a râsului și a umorului. Pe scurt, în naturalețea și-n legitatea co-existenței laolaltă, ca de la om la om, ca de la suflet la suflet, ca de la umăr la umăr. Că, oricât de valoroasă o fi sănătatea fizică momentană, ea nu merită prețuită într-un fel în care să ne pericliteze integritatea mintală și sufletească de viitor. Iar ultimele două depind ca de aer de căldura familiei și spiritul prieteniei, de gălăgia copiilor și de jocurile din curtea școlii, de freamătul străzii și de muzica orașului, de aniversările de sâmbătă seara și de slujbele de duminică dimineață, de spectacolul de teatru și de atmosfera de la cinema, de îmbulzeala de la stadion și de zbenguiala colectivă de la concert, de berea cu băieții și cafeaua cu fetele…Ele depind de aparatul de oxigen numit „apropiere”, „comuniune”, „societate”, spuneți-i cum vreți. Integral: https://www.hotnews.ro

Să depolitizăm sănătatea? Mai bine să nu ne facem iluzii deșarte  Pandemia prin care trecem a scos la iveală toate imperfecțiunile sistemului românesc de sănătate, iar asta ar trebui să pună serios pe gânduri toți decidenții după ce faza acută va fi trecut. După ce episoade precum Giulești, Burnei, Colectiv, Beuran au evidențiat fisuri punctuale ale sistemului, pandemia COVID-19 vine și ne demonstrează că ele indicau, de fapt, înspre hibe sistemice în organizarea și funcționarea sectorului de sănătate românesc. Slaba capacitate de administrare la mai toate nivelurile sistemului, lipsa protocoalelor sau ineficiența implementării lor, atitudinea frecvent defensivă sau de-a dreptul pasiv-agresivă a celor puși să ne treacă cu bine dincolo de pandemie – toate acestea trebuie să sufere o analiză “la sânge”, așa cum domnul președinte Iohannis promitea de curând în legătură cu sectorul spitalicesc. În așteptarea acestei analize pe care decidenții politici vor trebui să o inițieze și implementeze, depolitizarea sănătății să profilează ca panaceu. Acest discurs al depolitizării este o replică la îndemână în România, având în vedere că starea dezastruoasă a sistemului de sănătate din România se datorează în cea mai mare parte clasei politice. Numeroase cazuri recente de manageri de spitale, directori de direcții județene de sănătate publică, și președinți de variate comisii care s-au dovedit fie incompetenți, fie suspecți de corupție sunt legate prin firul roșu al influențelor politice în numirea sau menținerea lor în funcție. Cum e la alții? Înainte de orice altceva, trebuie să acceptăm ceea ce alții au acceptat demult, iar nouă ne este greu să o facem – sănătatea este o decizie politică. În multe din țările pe care le admirăm, odată cu schimbarea unei administrații în urma alegerilor, pozițiile de top din instituțiile responsabile de realizarea politicilor de sănătate și luarea deciziilor majore revin unor experți care împărtășesc viziunea politică a administrației aflate la conducere. Dificultatea de a accepta cu ușurință acest fapt în România este generată în mare parte de extreme. Unele persoane cu rol de conducere în sistem au ajuns acolo nu pe baza cunoștințelor și abilităților, ci exclusiv prin influențe politice. La cealaltă extremă, experiența recentei guvernări tehnocrate ne-a arătat dificultățile care apar când politicul și sănătatea sunt decuplate. Depolitizăm sau nu? Avem două probleme. Prima este că factorul politic aflat justificat la conducerea centrală a sistemului de sănătate dezamăgește pentru că nu știe sau nu vrea să își facă treaba în slujba și spre sănătatea cetățenilor care i-au votat să ajungă acolo. A doua este că factorul politic exercită în mod nejustificat o influență malignă la nivelul acelor structuri în care ar trebui să conteze exclusiv nivelul cunoștințelor și competențelor manageriale – de la conducerile CNAS, CJAS-uri și direcțiil județene de sănătate publică până la manageri de spital, membri ai comitetelor directoare ale spitalelor și șefi de secție. Cum ar arăta o depolitizare sănătoasă? Ar fi situația în care politicienii ar alege oameni competenți în poziții cu încărcătură politică legitimă, și respectiv nu s-ar atinge de numirile în sau concursurile pentru pozițiile care nu trebuie să fie influențate de factorul politic. Pentru orice ocupant al unei poziții politice în Ministerul Sănătății sunt necesare expertiză, bune intenții, și susținere politică. De cele mai multe ori în ultimii 30 de ani ne-am cam procopsit cu miniștri și secretari de stat care bifau maxim unul din cele trei criterii (cel mai frecvent unul și același). Pentru orice ocupant al unei poziții de management într-o instituție care implementează politicile de sănătate (fie că este vorba de un spital, o direcție județeană de sănătate publică, o casă județean de asigurări de sănătate sau altă structură), competența trebuie să fie criteriul exclusiv folosit în selecție. Pe când rezultatele? Cu riscul de a părea pesimist, bazat pe modul în care arată oferta politică în acest moment în România, nu consider că este realist să ne așteptăm la o schimbare sistemică în următorii 10-15 ani. Pentru a avea oameni cu expertiză în pozițiile de management din sistem este nevoie de formarea acestora. Adunați numărul de membri din comitetul director al spitalelor publice (trei sau patru, după caz), șefi de secție, de laboratoare și înmulțiți rezultatul cu numărul de spitale publice (aproape 400). Apoi mai adăugați și posturile de conducere din direcțiile județene de sănătate publică și casele județene de asigurări de sănătate. Este vorba de câteva mii de oameni care trebuie formați. Pentru a-i forma pe ei, trebuie formați cei care să-i formeze. Va dura cam 10-15 ani dacă politicienii decid că de mâine își iau mâinile de pe aceste poziții și investesc în instituțiile de formare. Integral: http://www.contributors.ro

Medic Mircea Ciungu- (France): Peste 24 de mii de decese datorate virusului în Franța, doar în spitale și în casele de bătrâni. Bilanțul depășește 30 de mii, conform datelor sindicatului medicilor generaliști. Și suntem departe de a vedea capătul tunelului. În situația în care Franța alocă 11,8% din PIB pentru sănătate, mai mult decât Germania sau Suedia. Atunci de ce diferențele statistice în ce privește mortalitatea? Revista Le Point din 16 Aprilie, dedică un articol acestui subiect. În Franța socialul trece înaintea economicului. Accesibilitatea la îngrijiri medicale, este practic nelimitată și gratuită. Sistemul se sprijină pe un corp medical de excepție, pe unități spitalicești foarte specializate în diverse domenii. Îmi vine în minte o comparație: în 1940, Franța avea cea mai puternică armată din lume, dar, încercând să apere tot teritoriul și bazându-se pe o repartizare uniformă a forțelor, a rămas descoperită în fața unui atac neprevăzut, concentrat masiv pe o singură direcție. Am pacienți care sunt tratați pentru două cancere de mai bine de 10 ani, cardiaci cu multe pontaje, etc. Dar un virus necunoscut ne-a aruncat sub o presiune imensă și încă nu s-a terminat. Totuși, trebuie spus că, armata de ”soignants” medici, infirmieri/e, ambulanțieri, tot personalul din sănătate, s-au mobilizat exemplar! Nu am avut măști, viziere, combinezoane de la început, ne-au dat stomatologii, șoferii, care aveau în dotare de la epidemiile anterioare. Spitalul s-a organizat ca să crească numărul de paturi de reanimare de la 5000 la peste 10000 astăzi. Nimeni nu a dat înapoi, nimeni nu și-a dat demisia, au fost rechizionați studenți, rezidenți, pensionari s-au oferit voluntari, unii au și murit în luptă cu virusul. Comanda a fost fermă, în ciuda lipsei măștilor și uneori a aparatelor de ventilat. Dependența de China a arătat slăbiciunile sistemului. Dar, în ciuda salariilor, care nu sunt foarte mari în spitale (cred că în România se câștigă azi mai mult în spital, decât în Franța, mă refer la ”șoguni”) sau pentru personalul auxiliar, soldații ăștia nu s-au dat bătuți. Franța trebuie să învețe ceva și repede din acest război, dar am toată încrederea că va reuși. Aproape sigur, vom avea un al doilea val după ”deconfinare”, francezii sunt plimbăreți și iubăreți. Dar știu că vom reveni la normal, că în doi ani economia va fi repusă pe picioare. Redobândirea încrederii este cea mai mare pepită pe care am găsit-o venind în Franța. Sursa:  https://www.facebook.com

În atenţia companiilor private: GLI ECOROM este numele de cod al task force-ului care lucrează de două luni la planul economic de criză pentru relansarea României. Dacă aveţi sugestii şi propuneri, trimiteţi-le cât mai repede, ca să mai aveţi unde să le aplicaţi  Cu o carieră bancară şi de economist în spate în sectorul privat, Florin Cîţu, ministrul finanţelor, a devenit mult prea repede politician, iar acest lucru va costa sectorul privat, pe cele 500.000 de companii private, pe cei pe cei 4 milioane de angajaţi de aici, care sunt principalii contributori la bugetul de stat şi, în final, România. Aşa cum s-a întâmplat în perioada 2008-2009-2010 când, întâi guvernul PNL Tăriceanu, susţinut de PSD, unde Ludovic Orban, actualul premier, era ministrul transporturilor, apoi guvernul PDL/PSD Boc au negat criza care venea şi peste România şi au amânat cel puţin doi ani restructurarea bugetară, cheltuieli şi personal, lăsând toată povara pe umerii sectorului privat…. Pentru că erau alegeri parlamentare, apoi prezidenţiale, cele două guverne plus preşedintele Traian Băsescu nu s-au atins deloc de sectorul bugetar, unde erau 1,4 milioane de angajaţi, o masă importantă de voturi. La fel se întâmplă şi acum, când urmează alegeri locale şi parlamentare. Cel care a scăpat este preşedintele Klaus Iohannis, care a fost reales anul trecut. În urmă cu zece ani, în timp ce firmele private nu mai ştiau cum să taie costurile, cum să mai reducă salariile şi să mai dea oameni afară, bugetul de stat era alimentat de împrumuturi fără număr, fără să fie restructurat deloc, nici la nivelul cheltuielilor, nici la nivelul administraţiei. De atunci au trecut peste 10 ani şi situaţia este la fel. În criza precedentă, România a pierdut 700.000 de locuri de muncă, economia şi-a revenit după 7 ani, dar în schimb bugetul de stat a fost protejat, iar datoria publică a crescut de la 10% din PIB la 35% din PIB….Acum se întâmplă la fel, numai că sumele în joc sunt mult mai mari (guvernul are nevoie de 13 miliarde de euro pentru a se închide), iar marja de manevră este mult mai redusă: spaţiul bugetar nu mai este atât de generos, oamenii nu mai acceptă atât de uşor tăierile de salarii, iar criza care s-a instalat este mult mai dură….. În criza precedentă Florin Cîţu era şeful operaţiunilor de trezorerie ale ING Bank România şi cunoaşte foarte bine acea perioadă, care a fost impactul în economie şi asupra companiilor a negării crizei de către guvernele Tăriceanu şi Boc, ştie foarte bine cum s-a negat criza şi de către BNR (la începutul crizei, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, întreba ce treabă avem noi cu ce se întâmplă în America), iar acest lucru a dus în final la celebrul împrumut de la FMI şi ceilalţi creditori internaţionali, de 20 de miliarde de euro. Împrumutul de atunci a fost luat pentru stabilizarea cursului (care crescuse de la 3,6 la 4,3 lei pentru un euro), pentru asigurarea finanţării externe a României, pentru susţinerea sistemului bancar care era expus pe împrumuturile în euro, iar o creştere a cursului de atunci de la 3,6 lei/euro la 5 lei/euro, cum credeau dealerii că ar fi fost bine, ar fi dărâmat de tot întreaga economie. În 2008/2009, cei care erau la putere (mulţi dintre ei fiind şi acum) au făcut un buget pe o creştere economică de 2% (în 2007-2008, creşterea economică fusese de 7-8%), iar realitatea crizei a însemnat o cădere economică de 7%, şi ar fi fost mult mai mare dacă nu ar fi fost împrumutul de stabilizare de la FMI şi acordul de la Viena cu băncile internaţionale prezente în România ca să nu-şi retragă câţiva ani liniile de finanţare. Acum, guvernul Orban şi ministrul Cîţu mizează pe o scădere economică de 1,9%, conform rectificării bugetare, în timp ce economiştii estimează o cădere de 4-6%, FMI de 5%, iar Coaliţia pentru Dezvoltarea României, organizaţia care reuneşte cele mai mari companii din România, merge şi pe un scenariu de 8-9%. Aşa cum au făcut şi miniştrii de finanţe de acum 10 ani, la fel face şi Florin Cîţu, mizând în Power Point pe scădere economică mai mică, pentru a nu fi nevoit să taie din cheltuielile bugetare. La fel făcea şi PSD-ul lui Dragnea şi Teodorovici, care supraevaluau creşterea economică pentru a putea cheltui mai mult. Reducerea cheltuielilor bugetare nu este pe agenda guvernului, pentru că ar însemna pierderea de capital politic….. Deşi vine din sectorul privat, unde realitatea execuţiei unui buget este de bază în conducerea afacerii, ministrul finanţelor oferă explicaţii de politician la întrebările privind restructurarea bugetară. El spune că nu este momentul unei asemenea discuţii (a se vedea afirmaţiile premierului, ministrului muncii şi ministrului fianţelor pe tema şomajului tehnic în sectorul bugetar) şi că soluţia nu este reducerea cheltuielilor, ci digitalizarea sectorului public, o afirmaţie care în realitate nu are nicio acoperire. De două decenii se bagă miliarde şi miliarde de euro în informatizarea sectorului public – toate marile companii ale lumii plus furnizorii locali stau la coadă pentru a obţine contracte – iar rezultatul este cel care se vede cu ochiul liber: pentru declaraţiile online trebuie să mergeţi la etajul trei. Ca să nu mai vorbim de bazele de date care nu funcţionează între ele şi pentru care contribuabilii trebuie să facă mii de drumuri. Pentru a susţine sectorul bugetar, o companie privată lucrează aproape jumătate de an pentru a plăti taxele şi impozitele, iar cealaltă jumătate pentru a-şi plăti angajaţii şi a face business….. În timp ce cheltuielile bugetare cresc iar veniturlile bugetare se prăbuşesc dar Florin Cîţu crede că economia îşi va reveni repede, mii de companii private îşi întrerup activitatea, peste 250.000 de şomeri sunt cu acte în regulă, iar întrebarea celor 1 milion de angajaţi trimişi în şomaj tehnic este dacă după ridicarea stării de urgenţă vor mai avea un loc de muncă, având în vedere că cererea se va prăbuşi, companiile nu vor mai avea aceleaşi încasări, iar businessul şi economia vor fi la pământ. Pentru cei care nu ştiu, din activitatea sectorului privat rezultă încasările bugetare şi de acolo sunt plătiţi cei 1,2 milioane de angajaţi la stat şi cei 5 milioane de pensionari. PNL se declară un partid liberal, Florin Cîţu la fel , dar realitatea politică arată că ei se bazează mai mult pe sectorul de stat, pe cei 1,2 milioane de angajaţi de aici, pe primăriile şi consiliile judeţene, care sunt adevărate clanuri fanariote (uitaţi-vă ce s-a întâmplat la Suceava), care fac tot posibilul să rămână la putere. Factura crizei este plătită de sectorul privat, cel puţin până acum… Programul IMMInvest este foarte bun, dar se bazează pe garanţiile pe care le oferă statul, iar companiile trebuie să fie bancabile pentru a accesa creditele de la bănci. Din 40.000 de companii care pot beneficia de garanţii de 15 miliarde de lei, peste 3 miliarde de euro, numai 15.000 sunt bancabile. Şomajul tehnic pentru 1 milion de oameni a fost un respiro, dar întrebarea este ce se va întâmpla după ridicarea stării de urgenţă şi cum vor fi gestionaţi cei peste 1 milion de şomeri cu acte în regulă, o situaţie cu care niciun guvern nu s-a confruntat de mulţi ani încoace….. Cel mai bine ilustrează această situaţie opinia lui Cosmin Marinescu, consilierul prezidenţial pe probleme economice al preşedintelui Iohannis: “La începutul lunii martie, înainte de declanşarea crizei sanitare, am propus preşedintelui României constituirea unui grup inter-instituţional pentru evaluarea implicaţiilor economice al COVID-19. Astfel, a fost înfiinţat, prin memorandum al guvernului, formatul consultativ GLI ECOROM, în cadrul căruia au fost şi sunt organizate consultări active cu toate sectoarele relevante ale mediului financiar din România, în vederea identificării de soluţii de protejare împotriva efectelor economice ale crizei coronavirus. Doresc să încurajez şi pe această cale transmiterea în continuare de sugestii şi propuneri în materie de soluţii din partea tuturor celor preocupaţi de perspectivele economice ale României.” Deci trebuie să fim liniştiţi, GLI ECOROM va veni cu un plan de relansare economică. Sper ca acest plan de relansare să nu vină prea târziu. Integral: ttps://www.zf.ro

Mircea Miclea: În toamnă, când vom merge la școală, vom ști cum să procedăm? Nu, pentru că n-am experimentat / Poți începe în județele cu puțini infectați, prin a merge la școală cu jumătate din efective ….“Poți începe acolo, de exemplu, prin a merge la școală cu jumătate din efective. (…) Dacă tu ai merge cu jumătate dintr-o clasă de la 8 la 10, apoi de la 10 la 12 cu cealaltă jumătate de clasă – repet, în aceste zone – atunci practic s-ar preda materie. Ai transmite tu, ca stat, un mesaj foarte important: învățatul este un lucru important, trebuie să fie făcut! Școala este importantă! Nu cum se transmite acum: că învățatul nu e important. Oricum, mergeți-nu mergeți la școală, vi se încheie mediile, totul să fie bine – ceea ce e distrugător pentru mentalitatea tinerilor”, a susținut Miclea.“Sunt studii foarte serioase despre risc. Ele arată următorul lucru: un sistem este mai în siguranță dacă începe să experimenteze. Învață din ce experimentează, se corectează și atunci devine din ce în ce mai în siguranță. Așa ajungem să fim mai rezilienți, mai puternici, prin asumarea unor riscuri. (…) Studiile, așadar, despre risc arată că pe termen mediu și lung o societate devine mai sigură dacă experimentează, își permite să experimenteze lucruri. La fel trebuie să începem și noi, să experimentăm începând să mergem la școală nu cu toți, dar de pildă cu județele în care sunt 17 infectați. (…) De ce n-am începe măcar o parte din școală în aceste județe în care riscul de infectare este cvasi-nul? Oare cum o să explicăm noi peste 5 ani, 10 ani că din cauza unor cifre absolut derizorii noi am blocat toată țara? [Nota Redacției: De precizat că România testează de 3-4 ori mai puțin decât statele cu care autoritățile ne compară. Spre exemplu, la un milion de locuitori, Spania face 28.779 teste, Italia – 29.600, Germania – 24.738, SUA – 17.263, în timp ce România face doar 7.813 teste, potrivit G4Media.ro] Asta înseamnă să experimentezi: începi acolo unde riscurile sunt mai mici să ai o serie de acțiuni -» înveți -» te corectezi -» faci o îmbunătățire și în felul acesta pe termen mediu și lung societatea devine și mai puternică. Dar devine prin încercări, nu prin evitări. Nu prin faptul că se retrage, stă în casă și nu mai iese din casă. Pentru că dacă de-a lungul istoriei oamenii ar fi făcut exact lucrul acesta, cred că și acum eram în peșteră. Sunt tot mai multe tendințe de acest gen [de a exagera – N.Red.], mai ales după Al Doilea Război Mondial s-a accentuat această tendință. S-a descoperit că frica vinde bine. Adică dacă tu ajungi să-i sperii pe oameni și după aceea tu te prevalezi că ești apărătorul lor, atunci ei îți dau voturile lor. Gândiți-vă cum era imediat după ’90. Nu mereu apărea Vadim Tudor sau Funar și ne amenința că ungurii vor să ne ia Ardealul și că ei ne vor apăra? Și atunci ei primeau voturile. Prin urmare, din punct de vedere politic, dacă stârnești frica câștigi voturi. Asta s-a întâmplat și cu regimurile din Germania, în ’29-’33, așa a fost ascensiunea lui Hitler și a altor regimuri autoritare. Este o carte întreagă a lui Erich Fromm – Fuga de libertate se numește această carte care arată că atunci când un regim instituie frica în sufletele oamenilor, el poate să devină autoritar pentru că oamenii încep să vadă în el un apărător față de pericolele pe care acel regim le susține. Și atunci se instalează regimuri autoritare. Deci este o tendință de a accentua și de a exagera pericolele pentru că sunt mulți care câștigă din asta, din exagerarea pericolelor, și atunci au interesele să le exagereze. Frica vinde bine…. Din păcate, această decizie de a ține școlile închise până la toamnă s-a luat și acum discutăm cam ce s-ar fi putut face, dar nu se va mai face. Sunt multe județe în care cifra de infectare este extrem de mică. (…) Prin urmare, riscul este foarte mic. Poți începe acolo, de exemplu, prin a merge la școală cu jumătate din efective. Noi știm cu toții că, de fapt, profesorul nu predă ora întreagă, predă maximum o jumătate de oră. Cealaltă jumătate de oră o dedică evaluării, faptului că pune absențe, etc. Și dacă tu ai merge cu jumătate dintr-o clasă de la 8 la 10, apoi de la 10 la 12 cu cealaltă jumătate de clasă – repet, în aceste zone – atunci practic s-ar preda materie. Ai transmite tu, ca stat, un mesaj foarte important: învățatul este un lucru important, trebuie să fie făcut! Școala este importantă! Nu cum se transmite acum: că învățatul nu e important. Oricum, mergeți-nu mergeți la școală, vi se încheie mediile, totul să fie bine – ceea ce e distrugător pentru mentalitatea tinerilor. Așadar, s-ar putea face o astfel de procedură prin care copiii, mai ales în acest zone în care riscul este extrem de mic, să poată să meargă la școală. Am învăța apoi din această expunere a unora dintre copii în acele județe cu riscuri mici ce ar mai trebui făcut, ce procedură ar trebui să fie perfecționată, față de decizia aberantă care s-a luat acum de a sta închiși în casă. În toamnă, atunci când vom merge la școală, vom ști cumva cum să procedăm? Nu vom ști, pentru că n-am experimentat în acele locuri unde riscurile erau mici și din acele experimente să învățăm, să spunem: trebuie să fie distanța între elevi atât, trebuie să lăsăm jumătate de oră pauză între cele două jumătăți de clasă, șamd.  Deci un sistem social devine tot mai puternic, mai rezilient învățând din încercările pe care le face. Inclusiv oamenii, noi ca indivizi, fiecare dintre noi, devenim din ce în ce mai puternici pentru faptul că ne asumăm riscuri să facem lucruri. Viața înseamnă să-ți asumi riscuri și așa devii tot mai puternic. Dacă, dimpotrivă, stai închis în casă sau eviți un concurs, eviți o expunere la pericole, eviți o călătorie, eviți să mănânci o altă mâncare decât cea pe care o mănânci tu de obicei ca să nu cumva să pățești cine știe ce, dacă tot timpul eviți – ajungi să nu te mai dezvolți. Cred că dacă vom continua să avem această poziție de a evita riscurile cu orice preț și de a nu ne expune – pentru a învăța prin această expunere, prin experimentare – cred că vom ieși și mai slabi, și mai în urmă decât am fost. Dimpotrivă, societățile care își vor asuma riscuri, care vor experimenta – sigur, încă o dată, gândind, deci nu riscând aberant, ci gândind, dar asumându-și riscuri – ele vor fi și mai în față decât au fost“. Integral: https://www.edupedu.ro

De ce a respins CSM proiectul USR pentru DNA-ul padurilor: Nu exista destui procurori si nici bani pentru ei  Nu s-a facut o analiza a impactului bugetar privind cheltuielile cu procurorii si grefierii daca se operationalizeaza “DNA-ului Padurilor”, nu exista personal, iar complexitatea cauzelor avand ca obiect generic mediul inconjurator si gravitatea lor nu justifica mereu efectuarea urmaririi penale de catre procuror. Acestea sunt o parte dintre motivele pe care Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) le-a enumerat in avizul negativ pe care l-a dat proiectului de lege promovat de USR privind infiintarea Directiei de Investigare a Infractiunilor de Mediu (DIIM). Propunerea viza o institutie pe modelul DIICOT, care sa activeze la nivel national si sa combata infractiunile impotriva mediului inconjurator. Denumita “DNA-ul padurilor si mediilor”, aceasta structura ar trebui sa ancheteze taierile ilegale de paduri, depozitarile ilegale si traficul de deseuri si nerespectarea normelor anti-poluare. Decizia CSM a fost luata la un scor strans si dupa multe discutii: 10 voturi pentru “avizare negativa” si 8 voturi pentru “avizare favorabila cu observatii”. Consiliul a publicat, joi, motivarea acestei decizii…..In ce priveste posturile propuse in schema de personal a noii directii de parchet, privind redistribuirea a 295 de procurori de la parchete la DIIM, acest lucru “ar avea un impact major negativ asupra activitatii si functionarii acestora.” Asta deoarece in Ministerul Public exista deja o lipsa de personal, gradul de ocupare a posturilor de procuror, la finalul anului 2019, se situeaza la 82.44%, “este evident ca reducerea schemelor de personal din parchete va avea efecte negative asupra activitatii acestora.” De asemenea, nu exista un studiu de impact din care sa rezulte estimativ volumul de activitate a structurii nou-create si, pe baza acestuia, necesarul de personal prin raportare la mediile nationale de cauze solutionate/procuror si raportul optim grefier/ procuror…..Potrivit datelor statistice din 2019, parchetele au fost sesizate cu 3.747 de cauze care contin si o infractiune de mediu si 24.934 de cauze avand ca obiect infractiuni silvice. Din acestea au fost solutionate 7.252 de cazuri (1.314 + 5.938). Integral: http://www.ziare.com

Romania pierde la CJUE procesul aerului toxic din Capitala: Nu s-au respectat directivele europene Romania nu si-a indeplinit in zona orasului Bucuresti obligatiile stabilite prin Directiva europeana privind calitatea aerului inconjurator si un aer mai curat pentru Europa din anul 2007, a constatat joi Curtea de Justitie a Uniunii Europene. Instanta europeana a aratat ca din anul 2007 si pana cel putin in anul 2016, cu exceptia anului 2013, in Bucuresti au fost depasite valorile-limita anuale pentru concentratiile de PM10. Este vorba de procesul deschis de Comisia Europeana in octombrie 2018 privind calitatea aerului din Bucuresti, depasirea concentratiilor de PM 10 – emisiile poluante generate de industrie, trafic si incalzirea locuintelor. Autoritatile din Romania trebuiau sa implementeze mai multe masuri dispuse prin directive europene pentru a reduce aceste concentratii. “Romania, pe de o parte, prin nerespectarea sistematica si persistenta, din anul 2007 si pana cel putin in anul 2016, a valorilor-limita zilnice pentru concentratiile de PM10 si prin nerespectarea sistematica si persistenta, din anul 2007 si pana in anul 2014 inclusiv, cu exceptia anului 2013, a valorilor-limita anuale pentru concentratiile de PM10 in zona RO32101 (Bucuresti, Romania), nu si-a indeplinit obligatiile care ii revin in temeiul articolului 13 alineatul (1) din Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului inconjurator si un aer mai curat pentru Europa coroborat cu anexa XI la aceasta si, pe de alta parte, nu si-a indeplinit, in ceea ce priveste aceasta zona, incepand din 11 iunie 2010, obligatiile care ii revin in temeiul articolului 23 alineatul (1) din aceasta directiva coroborat cu anexa XV la aceasta, in special obligatia prevazuta la articolul 23 alineatul (1) al doilea paragraf din directiva mentionata, de a se asigura ca perioada de depasire este cat mai scurta cu putinta,” este minuta CJUE, potrivit portalului instantei europene Romania a fost obligata la plata cheltuielilor de judecata in acest caz…..Potrivit Comisiei Europene, in cazul Romaniei – in aglomerarea Bucuresti – valorile-limita zilnice au fost depasite in mod persistent inca de la momentul in care dreptul Uniunii a devenit aplicabil Romaniei, iar in 2016 acestea au fost depasite pentru o perioada de 38 de zile. Integral: http://www.ziare.com

Doua asociatii de magistrati cer CSM sa nu organizeze concursul pentru sefia SS: Trebuie desfiintata!  Doua asociatii de magistrati, “Forumul Judecatorilor din Romania” si “Initiativa pentru Justitie”, solicita plenului CSM sa respinga cererea de organizare a concursurilor de ocupare a functiilor din cadrul Sectiei de Investigare a Infractiunilor din Justitie (SIIJ), cunoscuta ca Sectia Speciala. Solicitarea vine dupa ce Comisia de Resurse Umane si Organizare din CSM a inaintat plenului doua propuneri de organizare a unui concurs pentru numirea in functia de procuror-sef al SIIJ si de organizare a unui concurs pentru numirea procurorilor cu functii de executie in cadrul acestei structuri de parchet. Sectia Speciala a ramas fara sef, dupa ce Lia Savonea a incercat de sapte ori anul trecut sa o impuna la conducere pe Adina Florea, atunci cand fostul procuror-sef Gheorghe Stan a plecat judecator la CCR. Solicitarile Cele doua asociatii de magistrati mai solicita Parlamentului sa efectueze, de urgenta, modificarile necesare pentru punerea in acord a legislatiei cu recomandarile Comisiei Europene, Comisiei de la Venetia si GRECO, prin desfiintarea SIIJ si revenirea la competentele legale ale parchetelor existente anterior infiintarii acestei sectii, “solutie procedurala care si-a dovedit eficienta in timp, asigurand in acelasi timp o serie de garantii necesare intr-un stat de drept care lipsesc in cazul SIIJ.” Magistratii mai cer Executivului sa ia masurile necesare in vederea desfiintarii SIIJ, “fara a amesteca aceste prevederi necesare cu diverse alte masuri nocive pentru justitie, cum sunt cele care prevad competente extraordinare pentru procurorul general al PICCJ, incluse in proiectul de lege facut public in perioada dinaintea desemnarii de ministrul Justitiei a propunerii sale pentru aceasta functie.” Sursa citata adauga ca, potrivit jurisprudentei recente a Curtii Constitutionale, desfiintarea SIIJ pe cale de ordonanta de urgenta nu ar fi in sine neconstitutionala, raportat la rezultatul referendumului din 2019. Prin urmare, ar exista multiple cai de rezolvare a acestei probleme simple si grave cu care s-ar confrunta justitia in prezent, inainte de pronuntarea Curtii de Justitie a Uniunii Europene asupra intrebarilor preliminare trimise de mai multe instante din Romania…..Cele doua asociatii sustin ca este inadmisibil ca intr-un stat care se pretinde a fi de drept, membru al Uniunii Europene, toate autoritatile sa se manifeste la nivel declarativ in sensul ca inteleg sa respecte recomandarile Comisiei Europene, ale Comisiei de la Venetia si ale GRECO, “dar, in plan faptic, sa evite sau sa se opuna luarii masurilor necesare pentru inlaturarea amenintarilor la adresa justitiei.” “Atragem atentia, pe aceasta cale, Consiliului Superior al Magistraturii, Presedintelui Romaniei, Parlamentului, Guvernului, Ministrului Justitiei, procurorului general al PICCJ, ca, daca nu se vor respecta in continuare recomandarile Comisiei Europene, Romania risca sa ajunga in situatia Poloniei, fata de care s-a declansat deja de patru ori procedura de constatare a neindeplinirii obligatiilor ce-i revin in calitate de stat membru al Uniunii Europene (infringement), ca urmare a gravelor incalcari ale principiilor statului de drept,” conchide sursa citata. Integral: http://www.ziare.com

Sorina Pintea, trimisa in judecata de DNA pentru spaga: 10.000 de euro si 120.000 de lei  Fostul ministru al Sanatatii Sorina Pintea a fost trimisa in judecata pentru luare, fiind acuzata de DNA ca ar fi solicitat un comision de 7% din valoarea unui contract de achizitie publica la Spitalul Judetean de Urgenta “Dr. Constantin Opris” din Baia Mare. Acuzatia: mita in forma continuata, doua acte materiale, 10.000 de euro si 120.000 de lei. Faptele ar fi fost facute in calitate de manager al unitatii medicale, potrivit unui comunicat DNA, remis joi Ziare.com. Fostul ministru este in acest moment sub control judiciar. “In perioada noiembrie 2019 – 28 februarie 2020, inculpata Pintea Sorina, in calitatea mentionata mai sus, ar fi pretins si primit, printr-un intermediar, de la reprezentantii unei societati comerciale, in doua transe, sumele de 10.000 de euro (la 20 decembrie 2019) si 120.000 lei (la 28 februarie 2020), care nu i s-ar fi cuvenit, reprezentand un procent de 7% din valoarea unui contract de achizitie publica ce avea ca obiect proiectarea si executia lucrarilor de amenajare bloc operator-sala de chirurgie cardiovasculara si toracica si spatii adiacente din Spitalul Judetean de Urgenta Dr. Constantin Opris Baia Mare, incheiat in anul 2019 de unitatea spitaliceasca cu societatea comerciala,” acuza procurorii. DNA: A fost flagrant. Concret, Pintea ar fi primit banii respectivi in incinta spitalului, in legatura cu indeplinirea unor acte ce intrau in atributiile sale de serviciu ca manager si ordonator de credite. Integral: http://www.ziare.com

ELCEN anunta ca noul RADET intruneste deja conditiile pentru a intra in insolventa: Datorii de aproape 400 de milioane de lei  ELCEN anunta ca in doar cateva luni de la preluarea operarii retelei de termoficare din Bucuresti, Termoenergetica este deja in situatia de a intra in insolventa. Practic, a acumulat datorii in cuantum de 398 milioane de lei fata de ELCEN. “Nu au fost achitate facturile aferente lunilor ianuarie, februarie si martie 2020. Se inregistreaza scadente depasite si se percep penalitati conform legii. Primaria Municipiului Bucuresti inregistreaza restante la plata subventiei pentru perioada noiembrie 2019 – februarie 2020 in valoare de 538 milioane lei”, transmite ELCEN. Astfel, Termoenergetica intruneste conditiile de intrare in insolventa din cauza acumularii de datorii restante inregistrate fata de ELCEN…. ELCEN aminteste ca RADET Bucuresti a intrat in procedura de faliment, generand datorii curente de aproximativ 300 de milioane lei, inregistrate de Regie fata de ELCEN ca urmare a pierderilor financiare si tehnologice aferente perioadei de insolventa 2016-2019 si platibile, conform legislatiei in vigoare, de catre PMB, institutia ce a infiintat si coordonat RADET. Aceste datorii curente se adauga datoriilor RADET Bucuresti inregistrate fata de ELCEN in valoare de 3,7 miliarde de lei, inscrise in tabelul definitiv de creante, pentru care s-a solicitat in instanta atragerea raspunderii Municipiului Bucuresti. Mentionam ca PMB inregistreaza subventie restanta aferenta lunii noiembrie 2019 in valoare de 86.927.406 lei. Reprezentantii ELCEN spun ca aproximativ 450 milioane de lei este valoarea subventiilor neachitate de PMB pentru asigurarea serviciului public de alimentare cu energie termica pentru lunile decembrie 2019, respectiv ianuarie si februarie 2020. “In aceste conditii, este afectat echilibrul financiar al ELCEN, iar producerea energiei termice necesare pentru alimentarea cu agent termic a locuitorilor bucuresteni se realizeaza in siguranta atat timp cat plata pentru furnizarea acestui serviciu vital este asigurata. Practicile falimentare, precum si lipsa de interes pentru termoficarea din Bucuresti, afecteaza grav asigurarea continuitatii serviciului public de alimentare cu energie termica a capitalei”, spun ei. Integral: http://www.ziare.com

Măsuri de siguranță în Rusia. La spitale s-a pus anunț „Atenție, cad doctori” Pe fondul pandemiei cu coronavirus autoritățile din Rusia se confruntă cu o problemă specifică țării, respectiv foarte mulți doctori care critică sistemul de sănătate și guvernul aleg apoi să se arunce pe geamul spitalului. Autoritățile au răspuns criticilor montând semne cu „Atenție, cad doctori!” în preajma fiecărui spital din țară. Doctorii căzuți de la etaj constituie un pericol la adresa trecătorilor, nu doar că îi pot lovi pe aceștia dar există posibilitatea să fi luat corona virus în drumul lor spre etajele inferioare. Totodată, medicii rămași pe trotuar pot răspândi boala în continuare pentru că se știe că virusul rămâne pe mort chiar și șapte zile. Localnicii sunt rugați să nu meargă pe lângă pereții exteriori ai spitalelor pentru a preveni un astfel de incident neplăcut. Integral: https://www.timesnewroman.ro

Rareş Bogdan, exemplu de precauţie! S-a înfăşurat din cap până în picioare în eşarfe Europarlamentarul Rareș Bogdan a dat un exemplu de urmat pentru alegătorii săi, fiind foarte precaut cu ieșirile în public pentru a nu contracta noul coronavirus. Astfel, acesta a apărut în ultima vreme înfășurat complet în eșarfe colorate, asortate evident cu pantofii și batista…..Acesta a spus că, tot pentru patrie și pandemie, a preferat să îmbrace un cojoc gros de miel pe dedesupt, care să simbolizeze țăranul român ce a stat în calea tuturor năvălitorilor și pandemiilor și tot a rezistat, cum rezistă și el în această perioadă fără să fie naș la vreo nuntă.  Integral: https://www.timesnewroman.ro

Buna dimineata intr-o zi de joi, 30 aprilie! Administratia Nationala de Meteorologie a emis, miercuri dimineata, o informare de vreme rea valabila pentru toata tara. Aceasta intra in vigoare la ora 12:00 si expira joi la 22:00. In intervalul mentionat, in cea mai mare parte a tarii, vor fi perioade cu instabilitate atmosferica ce se va manifesta prin averse, frecvente descarcari electrice, intensificari ale vantului, vijelii si izolat caderi de grindina. Ploile vor avea si caracter torential, iar cantitatile de apa vor depasi punctiform, in perioade scurte de timp sau prin acumulare, 15…25 l/mp. Astfel de fenomene se vor semnala si in primele zile ale lunii mai, in majoritatea regiunilor. In Capitala, joi, vremea va fi deosebit de calda. Cerul va fi variabil, iar cu o probabilitate mai mare spre seara gradul de instabilitate atmosferica va fi in crestere si se va manifesta prin innorari accentuate, intensificari de scurta durata ale vantului, posibil vijelie, averse slabe si descarcari electrice. Temperatura maxima va fi 25…26 de grade, iar cea minima de 10…11 grade.

Factual.ro: Firea a mintit cand a spus ca a investit 100 milioane de euro anual in spitale. Iata cifrele reale  Dupa ce s-a decis, prin ordonanta de urgenta, ca Ministerul Sanatatii sa preia unitatile sanitare din subordinea autoritatilor administratiei publice locale, pe perioada starii de urgenta, primarul Capitalei, Gabriela Firea, a comentat situatia. Ea a fost intrebata la B1 TV daca ar fi de acord cu preluarea spitalelor aflate in administrarea PMB de catre Ministerul Sanatatii. Edilul Capitalei a spus atunci ca trecerea unitatilor spitalicesti in subordinea autoritatilor locale a avut loc din cauza resurselor financiare limitate ale ministerului si a explicat ce investitii s-au facut la Bucuresti. “Este stiut faptul ca spre exemplu in Bucuresti, (…), de trei ani de zile, spitalele care apartin Primariei Capitalei sunt mult mai dotate, s-au facut investitii anual de 100 de milioane de euro in toate spitalele (…)”, a spus ea…..In total, Primaria a investit 341.758.607 de lei, adica 70.551.190 de euro. Practic, nici macar in total suma nu se apropie de cat a spus Firea ca s-ar fi investit anual. Integral: http://www.ziare.com

Augustin Zegrean: În starea de alertă nu se pot da amenzi și ordonanțe militare. Care este diferența față de starea de urgența Augustin Zegrean, fostul președinte al Curții Constituționale, afirmă că pe timpul stării de alertă cetățenii nu pot fi amendați, cum se întâmplă pe timpul stării de urgență. De asemenea, nu pot fi emise ordonanțe militare, iar cele care sunt acum în vigoare expiră odată cu starea de urgență. „Starea de alertă este mai simplă, mai mică decât starea de urgență. Starea de urgență este la nivelul ministrului de Interne, decretată de președinte. Starea de alertă este declarată de Comitetul pentru situații de urgență, cu aprobarea premierului”, a explicat Augustin Zegrean, la Digi24, care sunt diferențele dintre cele două situații. Fostul președinte CCR a mai spus că și pe timpul stării de alertă pot fi restrânse anumite drepturi și libertăți individuale, dar nu se pot da amenzi și nici ordonanțe militare. „În starea de alertă nu se pot da ordonanțe militare. Se pot da doar ordine, care nu au aceeași putere. De asemenea, în starea de alertă nu se pot stabili amenzi”, a declarat Augustin Zegrean, precizând că ordonanțele militare care sunt acum în vigoare expiră odată cu starea de urgență. „Dacă vor să mențină amenzile, vor trebui să dea o lege”, a mai spus el, precizând că, din punctul lui de vedere, era de preferat varianta legii în locul ordonanțelor militare pentru actuala stare de urgență. Guvernul și Președintele analizează ipoteza declarării stării de alertă după data de 15 mai, când expiră starea de urgență instituită prin decret de Klaus Iohannis. Integral: https://www.digi24.ro

Discutii in CSM pentru numirea unui nou sef la Sectia Speciala. Birchall: Iordache, Toader si Savonea nu renunta Comisia de Resurse Umane si Organizare din CSM a inaintat Plenului CSM doua propuneri de organizare a unui concurs pentru numirea in functia de procuror-sef al Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, cunsocuta ca Sectia Speciala, si de organizare a unui concurs pentru numirea procurorilor cu functii de executie in cadrul Sectiei Speciale.Deciziile din aceasta comisie au fost luate marti cu majoritate de voturi, conform procesului verbal postat pe site-ul CSM. Propunerile au fost facute in contextul in care ministrul Justitiei, Catalin Predoiu a pus in dezbatere publica un proiect legislativ de desfiintare a acestei sectii. In plus, infiintarea acesteia este criticata de asociatiile de magistrati, de societatea civila si mai multe organisme internationale. Sectia Speciala este fara sef, dupa ce Lia Savonea a incercat de sapte ori anul trecut sa o impuna la conducere pe procuroarea Adina Florea. Atunci, cea care s-a opus vehement a fost fostul ministru al Justitiei, Ana Birchall, care s-a pozitionat mediatic in fruntea taberei anti-Sectia Speciala. Intre timp, componenta Plenului CSM a fost schimbata, in primul rand Ana Birchall este inlocuita cu Catalin Predoiu, iar in locul procurorului general va intra Gabriela Scutea, anul trecut la aceste sedinte participa Bogdan Licu, care era interimar pe aceasta functie…..”Asadar, “competentele” de a solicita retragerea cailor de atac din dosarele in curs sau solicitarea de “analiza a unor dosare” par sa fie foarte importante, chiar critice, nu?? Votul final si decisiv va fi dat de plenul CSM. Din punctul meu de vedere, ar trebui sa se avanseze cu analiza proiectului de lege privind desfiintarea SIIJ, nu sa se declanseze proceduri de ocupare a unor functii in cadrul SIIJ. Dar se pare ca Iordache, Tudorel Toader, Savonea si gasca care au mosit si promovat aceasta sectie, o sectie care in forma actuala este toxica pentru sistemul judiciar si justitia din Romania, nu renunta! Integral: http://www.ziare.com

Vera Jourova ii raspunde Mariei Grapini, dupa ce a cerut CE sa opreasca desfiintarea SS, desi era ceruta in MCV Vicepresedintele Comisiei Europene, Vera Jourova, arata intr-un raspuns transmis in scris europarlamentarului roman Maria Grapini, ca a luat act de chestionarul lansat de ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, in noiembrie 2019, care arata ca majoritatea magistratilor solicita desfiintarea Sectiei de Investigare a Infractiunilor din Justitie (SIIJ), cunsocuta ca SS. Vera Jourova mai scrie ca a luta act si de proiectul legislativ de desfiintare a sectiei inaintat de ministrului Justitiei pentru consultare in februarie 2020. “Comisia subliniaza, totodata, ca la Curtea de Justitie a Uniunii Europene exista o serie de trimiteri preliminare pendinte avand ca obiect compatibilitatea cu dreptul Uniunii a Sectiei speciale pentru investigarea infractiunilor comise de magistrati,” scrie Jourova, potrivit site-ului Parlamentului European.  Comisarul european reaminteste ca in Raportul din cadrul Mecanismului de Cooperare si de Verificare (MCV) din noiembrie 2018 se preciza ca legile justitiei modificate, care intrasera in vigoare in iulie si in octombrie 2018, puteau avea ca rezultat exercitarea de presiuni asupra judecatorilor si procurorilor si, in ultima instanta, puteau submina independenta, eficienta si calitatea sistemului judiciar.”Legile in cauza introdusesera noi riscuri, in special prin intermediul Sectiei pentru investigarea infractiunilor comise de magistrati. O serie de modificari suplimentare menite sa accelereze infiintarea sectiei speciale si sa ii extinda competentele au accentuat aceste preocupari. In Raportul MCV din octombrie 2019 se preciza ca functionarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor comise de magistrati confirmase temerile ca sectia respectiva putea fi utilizata ca instrument de presiune politica si ca modalitate de a schimba cursul procedurilor penale, in special in cazurile de coruptie la nivel inalt”, mai scrie Vera Jourova….”Inca nu au fost luate masuri in urma recomandarii MCV din noiembrie 2018 de a revizui legile justitiei tinand cont pe deplin de recomandarile formulate in cadrul MCV si de cele emise de Comisia de la Venetia si de GRECO,” conchide Vera Jourova….Vicepresedintele Comisiei Europene a facut aceste precizari dupa ce europarlamntarul Maria Grapini i-a solicitat in scris mai multe raspunsuri legate de Sectia Speciala. Grapini folosea in interpelarea ei mai multe date false, asa cum au dezvaluit asociatiile de magistrati, DNA si Inspectia Judiciara. Integral: http://www.ziare.com

Școală, în orice condiții!  Mi-am petrecut prima parte a zilei de duminică, pregătind suportul cursului pe care urma să îl am marți. Curs de Literatură franceză, consacrat Discursului baroc și clasic în secolul al XVII lea, a cărui temă punctuală era dinamica creației molierești. Predau respectiva disciplină numită „fundamentală” de aproape trei decenii, așa că, aparent, nici o problemă. Numai că predarea online impune cu totul alte reguli. De aici, nevoia restructurării. A unei regândiri a cursului. A modalității transmiterii informației. În clipa în care mi-am încheiat munca, m-am gândit că mai am de tras astfel vreo două-trei săptămâni și, gata!. Revenim și studenții, și eu în sala de curs. Pe urmă, mi-am reamintit că sala rezervată e una mică, de abia potrivită pentru cei 20 de studenți din anul I Franceză, că distanța între ei sau între mine și ei nici vorbă să poată fi de 1, 5 metri, că va trebui fie să recurg la predatul în două serii, fie să îi rog să frecventeze alternativ prelegerile. Tuturor acestor probleme li s-a găsit, numai că doar aparent și parțial, soluția luni. Desigur, e un fel de a zice că avem o adevărată soluție. Dar ea a apărut atunci când președintele Iohannis a făcut anunțul în conformitate cu care ne vom întoarce, fizic, în școli și universități de abia la toamnă. Până atunci, continuăm cam tot în felul în care am fost obligați să lucrăm din 9 sau 10 martie încoace. Online, în formule concentrate pe care, să recunoaștem, până la venirea pandemiei nici măcar nu voiam să le luăm în calcul. Cum spuneam, soluția impusă de autorități este departe de a fi una ideală. Nici confortabilă. Este, însă, pentru moment unica posibilă. Se așteaptă clarificări viitoare legate de formele și formulele de verificare, de cum se va susține examenul de licență, despre cum își vor prezenta disertațiile cei de la Master, despre admiterea „bobocilor”. În cazul acestora din urmă, va trebui ca factorii responsabili să ia cât mai repede posibil o hotărâre în ceea ce privește Bacalaureatul. Și oricât nu ne-ar plăcea intruziunea politicului în școală, de data aceasta este vorba despre o decizie politică. Înțeleg că, pentru moment, agreată ar fi soluția tradițională. Aceea cu examene normale, susținute în săli, în fața comisiilor, numai că la noi de câțiva ani încoace Baclaureatul s-a transformat într-un fel de festival care durează în jur de zece zile, iar lucrul acesta cred că nu mai prea este posibil. Se discută și despre recursul la ceea ce s-ar putea numi “soluția franceză” care ar face ca diploma de Bacalaureat să se acorde pe baza mediilor obținute în cursul anilor de studii. Cât este însă de corectă o astfel de decizie prin raportare la ceea ce s-a întâmplat în anii trecuți, la promoțiile anterioare (vor recurge la această oportunitate neaștepate și cei picați în anii anteriori, li se va da dreptul să o facă?) cât de corectă dacă iei în calcul cât de mare este exigența cotidiană la un liceu de top și cât de scăzută la unul tehnologic? În fiecare an de când fostul ministru, dl. Petru Daniel Funeriu, a avut curajul de a impune un Bacalaureat cinstit (nu-i vorbă, între timp lucrurile s-au cam „relaxat” à la roumaine) este frapant ecartul dintre notele și mediile obținute de unii dintre candidați în timpul anilor de studii și rezultatele de la ceea ce se chema pe vremuri Examenul de maturitate. Știm cu toții cauzele, dar nu ne-am atins de ale nici măcar cu o floare. A funcționat celebrul “merge și așa” despre care a scris, cândva, în România literară, o antologică tableta doamna Ana Blandiana….Ceea ce s-a întâmplat în învățământ, în educație din 9-10 martie încoace a pus în evidență nenumărate hibe. Care nu se rezolvă doar prin creșterea salariilor personalului didactic. Vom reflecta la hibele în cauză? Le vom găsi modalități de îndreptare? Sincer să fiu m-a îngrijorat sintagma “în orice condiții”, prima care a ieșit pe gurița doamnei Monica Anisie, încă ministru al Educației Naționale. Integral: http://www.contributors.ro

Ce se va întâmpla în România după ieșirea din pandemie? Politicienii vor năvăli cu mulțumiri la televiziuni, iar fraierii din privat, la muncă. Adică, nimic Politicienii vor da o zi liberă care să marcheze victoria împotriva coronavirusului, Firea va ridica un monument în București, Iohannis va împărți decorații, iar televiziunile de știri se vor întoarce la dezbaterile cu analiști. Nici bine nu va fi alungat ultimul coronavirus din România, că marile figuri din politica noastră vor da năvală la televiziuni și vor lăuda eroismul medicilor, asistenților, polițiștilor, jandarmilor și militarilor. În discursuri bombastice și cuvântări triumfaliste. Totuși, politicienii nu vor rata ocazia să scoată în față ce-au făcut ei pentru popor (nimic), ce măsuri au luat, ce politică înțeleaptă au făcut, salvatorii neamului! Dar vor avea grijă să laude și poporul pentru că a stat cuminte în casă, la televizor. Fabricile de propagandă (televiziunile) vor funcționa la capacitate maximă. Probabil, un politician sau un grup de parlamentari va face pe genunchi un proiect de lege prin care se va institui ziua națională în care se va omagia victoria împotriva COVID-19. Ziua va fi declarată nelucrătoare și, din acel moment, guvernul va analiza posibilitatea să aprobe o „punte” pentru un weekend prelungit pentru bugetari. (Se va aproba.)  Primarii vizionari și consiliile municipale sensibile la aspirațiile românilor vor decide ridicarea unor monumente care vor fixa în piatră și oțel memoria celor care au luptat împotriva pandemiei. Un monument național, situat în buricul Bucureștiului, va tulbura multe orgolii, sigur se vor găsi câteva zeci de milioane de lei disponibile în primăria doamnei Firea. Mai poate fi adăugat și un bulevard rebotezat cu numele primului român care a murit de coronavirus (dar să nu fi avut alte boli cronice, coronavirus sută la sută!). Se vor ține, în afară de slujbele bisericești, și niște simpozioane, mese rotunde, forumuri, ca să-i cinstim pe cei mai viteji și mai curajoși. Klaus Iohannis poate să pregătească lista cu cei care vor fi decorați. Astfel, se vor fabrica miturile pe seama pandemiei, un fel de măști puse pe memoria colectivă, pentru că miturile hrănesc istoria românilor, cei mai frumoși, cei mai curajoși, cei mai viteji… După această perioadă de ușurare și omagiere, lumea noastră va intra „în somnul cel de moarte”. Politicienii se vor arunca cu toate energiile acolo unde i-a lăsat pandemia: alegerile locale, parlamentare, majoritate, coaliție, tot ce știu ei mai bine. Nu singuri, cu televiziunile …Nimeni din politică nu va pomeni de reformarea și modernizarea sistemului medical, a învățământului, transporturilor sau de restructurarea administrației locale și centrale. Pentru că „nu este momentul”. Bine că am scăpat de pandemie, fiecare să-și vadă de viața sa! Este o sinucidere politică să pomenești de reforma administrației locale și centrale. Republica Bugetară România trebuie să se bucure de libertate și de banii de la buget. (Câți bani vor mai fi în buget!) Digitalizarea? Nu e momentul, se va analiza, poate la anu’ se va face o licitație pentru un studiu de fezabilitate… Televiziunea de stat (TVR) și radioul de stat (SRR), cu schemele lor de personal umflate, vor reveni la aceleași programe și politici obișnuite, irelevante, anoste, mulțumind (din inimă) partidelor, fiecare realizator respectând interesele șefilor de partid, de grup, de redacție, de trib. …Integral: https://www.libertatea.ro

Proces pentru salvarea raului Basca Mare: Apa care adaposteste 10 specii de pesti si este in pericol sa fie secata Tribunalul Cluj are termen, miercuri, intr-un proces in care comunitatea Declic a chemat in judecata mai multe institutii ale statului pentru a salva raul Basca Mare, pe albia caruia Hidroelectrica a deschis un santier, parte dintr-o mai mare amenajare hidroenergetica. Declic cheama in judecata in acest proces pe presedintele Consiliului Judetean Covasna, Consiliul Judetean Covasna si Hidroelectrica SA Bucuresti – Sucursala Arges. Obiectul procesului este suspendarea unui act administartiv, potrivit portalului instantelor. “Acest rau reprezinta un element de prima valoare al patrimoniului nostru natural, rau considerat de activistii pentru mediu de la Balkan River Defence ca fiind un rau de clasa mondiala. Este singurul rau al sitului Natura 2000 Penteleu, sit menit sa protejeze specii de pesti si habitate ripariene,” explica Declic de ce a deschis acest proces. Un habitat riparian sau zona ripariana este un tip de habitat al faunei salbatice, care se gaseste de-a lungul malurilor unui rau, al unui curs de apa sau al unei alte surse de apa in miscare activa, cum ar fi un izvor sau o cascada….Potrivit unei investigatii realizate de Deutsche Welle, denumita Rauri furate – patrimoniu natural tratat cu indiferenta, componenta amenajarii hidroenergetice Siriu-Surduc care ameninta raul Basca Mare este denumita “treapta Surduc – Nehoiasu” si arata ca o microhidrocentrala amplificata la paroxism. Aceasta prevede o captare a raului Basca Mare sus in Covasna, prin barajul Surduc, un tunel de aductiune pana jos la Nehoiasu, in versantul stang al Buzaului, si hidrocentrala Nehoiasu II. Prin urmare, raul Basca Mare urmeaza a fi secat fara sa-si mai recupereze vreodata apele. “Raul Basca Mare este un rau extrem de pretios, in contextul ecocidului provocat de hidrocentrale in Carpatii Romanesti. Este un miracol faptul ca in Romania mai exista un astfel de rau. El adaposteste 10 specii de pesti: pastrav, lipan, clean, boistean, bledita, moioaga, grindel, petroc, cara si zglavoaca. Si are un sector considerabil fara drum pe malul raului, un sector de vale natural, spectaculos, fapt ce il face un element esential al patrimoniului natural romanesc. Este si singurul rau al sitului Natura 2000 Penteleu. Secarea raului va afecta semnificativ toate speciile si habitatele acvatice si ripariene pentru care a fost desemnat situl Natura 2000, infractiune ignorata de Garda Nationala de Mediu,” potrivit Deutsche Welle. Integral: http://www.ziare.com

Compromis cu BOR. La ora de educație sexuală se va preda doar sex mânăstiresc  Patriarhia şi Ministerul Educaţiei au ajuns la un acord pe marginea celui mai fierbinte subiect al anului, ora de educaţie sexuală. Potrivit unui comunicat al Guvernului, acestea vor fi introduse în programă conform planului, dar materia predată va suferi modificări importante. “Luăm în calcul să predăm sexul mănăstiresc. E sănătos, tradiţional şi de post, exact ca ghiveciul cu acelaşi nume. În plus, poate fi făcut cu uşurinţă şi acasă, iar riscul de sarcină e zero”….”Cel mai probabil, dascălii vor folosi ca material de studiu filmuleţe scurte, apărute de-a lungul anilor în presa locală sau furnizate chiar de Biserică în scopuri pur educative”, a declarat părintele Anisie, stareţul mănăstirii Pederaşca din Ialomiţa. Integral: https://www.timesnewroman.ro

Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 29 aprilie! Vremea va fi mai caldă decât în mod normal la această dată îndeosebi în regiunile sudice și estice, dar va deveni și în general instabilă, în special după orele amiezii, în majoritatea zonelor. Vor fi intervale cu înnorări temporar accentuate, averse, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului, posibil pe suprafețe mici cu aspect de vijelie, în Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania, nordul Moldovei, în zonele montane și submontane, local în Oltenia, în jumătatea de vest a Munteniei și izolat în restul teritoriului. Punctiform, cantităţile de apă vor depăşi 15…20 l/mp și vor fi condiții de grindină. Temperaturile maxime se vor încadra între 18 și 27 de grade, mai scăzute pe litoral, unde se vor situa între 13 şi 16 grade. Minimele termice vor fi cuprinse între 4 și 13 grade. In Bucuresti, vremea va fi caldă, cu o maximă a temperaturii aerului de 24…25 de grade. Cerul va fi variabil, dar spre seară și noaptea temporar înnorările vor fi accentuate, iar probabilitatea pentru averse, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului va crește. Temperatura minimă va fi de 10…12 grade.

Cu spitale din cartoane nu vom iesi niciodata din criza economica. Este nevoie urgenta de investitii publice Am vazut in aceste zile imagini care starnesc ingrijorarea specialistilor: spatii amenajate in depozite cu ajutorul unor cartoane si denumite de oficiali spitale. Este trist ca dupa 30 de ani de democratie singura mare realizare a statului roman a fost constructia in regim de urgenta a unui spital din cutii de carton. Nu pot sa imi dau seama cati dintre romani vad penibilul unei asemenea situatii. In 25 de ani de comunism s-au construit sute de spitale si mii de clinici si policlinici. In 30 de ani de democratie clasa politica nu a putut construi un singur spital regional, iar cele primite mostenire de la vechiul regim sunt in stare deplorabila, adevarate surse de infectare si nu de tratare. Amenajarea unor spatii pe o platforma insalubra nu se poate numi spital. Exista anumite cerinte minime de performanta privind securitatea la incendiu, igiena, sanatatea si protectia mediului pe care o cladire cu functiunea de spital trebuie sa le indeplineasca si care nu se pot regasi in aceasta situatie. Nu mai discutam aici de dotarile necesare precum si persoanele calificate care ar trebui sa deserveasca aceste spatii. Dar nu doar acest lucru ingrijoreaza. De aproximativ jumatate de an, chiar dinainte de inceperea crizei sanitare, investitiile publice s-au redus considerabil. La acest moment nu numai ca nu se mai deschid noi proiecte, dar cele in curs sunt blocate de incapacitatea statului de a putea asigura finantarea necesara. De fapt, bani pentru investitii sunt, insa ceea ce lipseste este dorinta clasei politice. Se prefera achizitii ilegale sub masca starii de urgenta cu increderea ca acei bani nu vor fi niciodata verificati. E mai usor sa ascunzi cheltuielile ilegale si banii pentru partide in apa cu putin clor aruncata pe strazi, fapt ce nu mai poate fi ulterior verificat de Curtea de Conturi, in loc sa construiesti, pe bune, spitale sau clinici. Mai rau este ca antreprenorii romani au ramas cu banii blocati in lucrarile publice. In loc ca statul sa ajute economia in acest moment, o incurca total. Cand un constructor toarna un drum si el nu este platit pentru acest lucru, se poate spune ca acel drum ii apartine, dar nu poate beneficia de acest bun. Statul, ca vorbim de autoritatile centrale, judetene sau locale, trebuie sa dea drumul la bani si sa isi onoreze obligatiile fata de constructori, tot asa cum are pretentia ca acestia sa nu dea oamenii afara, sa isi plateasca impozitele, sa isi continue activitatea. Sa nu uitam ca sectorul constructiilor este astazi cel care mai tine statul si economia Romaniei in picioare. El angreneaza forta de munca, transporturile, productia de materiale pentru constructii, consumul de energie si combustibil. Integral: http://www.ziare.com

Un medic il contrazice pe Tataru: Diferenta dintre ce zice si ce face popa! Daca masca ar fi purtata 4 ore, un singur spital ar avea nevoie de 432.000 pe luna Medicul Dan Grigorescu, seful Sectiei de Chirurgie Plastica si Reconstructiva de la Spitalul Judetean Brasov, atrage atentia ca momentan in spitale nu se respecta cerinta ministrului Sanatatii, Nelu Tataru, ca mastile sanitare sa fie folosite maximum 4 ore. “Diferenta dintre ce zice si ce face popa… Daca in sistemul sanitar romanesc s-ar respecta cerinta expusa de domnul ministru Tataru, ar insemna ca pentru fiecare post ocupat de personalul medical ar fi nevoie de 6-12 masti pentru fiecare 24 de ore”, a scris medicul pe contul sau de Facebook, lasand sa se inteleaga ca totusi in unitatile medicale nu este respectata aceasta masura. El a facut si niste calcule pentru situatia in care personalul medical chiar si-ar schimba masca sanitara in acest interval de timp. Astfel, ar fi nevoie de 180-360 de masti lunar pentru fiecare post in parte, iar “pentru o sectie de spital cu marimea standard de 25 de paturi, la care sunt normate (cu tot cu auxiliarele) intre 20 (interne) – 30 (neurochirurgie, chirurgie cardiovasculara, arsi, etc) de posturi, nevoia ar fi intre minim 7.600 – 10.800 de masti lunar. PENTRU O SINGURA SECTIE!”. Prin urmare, dupa spune Dan Grigorescu, “pentru un spital cu 1.000 de paturi s-ar ajunge, lunar, la o nevoie de 40 de ori mai mare, intre 304.000 si 432.000 de masti”. Integral: http://www.ziare.com

Fost sef in cadrul OMS: Dupa coronavirus, ne asteapta un alt dezastru de sanatate publica  Un fost sef al unui departament din cadrul Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) avertizeaza ca Europa se indreapta catre un alt dezastru de sanatate publica, in urma pandemiei de coronavirus. Oncologul britanic Karol Sikora, fost sef al organismului care se ocupa de cancer in cadrul OMS si actual consilier guvernamental al Regatului Unit, spune ca urmatorul dezastru medical public va fi legat de pacientii de cancer si cei bolnavi de inima. “Pacientii de cancer si cei bolnavi de inima au fost lasati pe dinafara – nu pot intra in spitale. Cu toate ca avem COVID-19, in Marea Britanie, cel putin pentru moment, cerintele (pacientilor – n.red.) pentru spitale s-au mai diminuat in ultimele saptamani, ceea ce e grozav, insa trebuie sa revenim la normal pentru pacientii bolnavi de cancer si de inima”, a spus profesorul, citat de CGTN Europe. Avertismentul specialistului oncolog se refera la perioada incepand cu luna iunie, cand sistemul medical va reveni la capacitate normala. Totodata, acesta a spus ca scaderea internarilor, diagnosticelor puse si a operatiilor nu este un semn bun, asa cum ar parea. “In mod normal, in luna aprilie, in jur de 30.000 de oameni ar fi diagnosticati cu cancer. In aceasta luna, as fi surprins daca ar fi mai mult de 5.000”, a mai spus Sikora. Saptamana trecuta, medicul a avertizat ca o izolare de sase luni ar insemna un plus de cel putin 50.000 pana la 60.000 de decese provocate de cancer, in urmatorii ani, relateaza si Daily Mirror. “Pentru oricare dintre acesti oameni, amanarea poate fi o condamnare la moarte”, a spus Sikora, precizand ca pacientii afectati au devenit “pagube colaterale in razboiul cu coronavirusul”. Integral: http://www.ziare.com

Molima în Paradis  Prima dată când am stat e vorbă cu cineva care fusese în Madagascar am aflat ceva straniu. Ca european, nu ai voie să bei apă altfel decât îmbuteliată şi importată. Nu îţi interzice nimeni, dar dacă bei de unde beau localnicii şansele tale de a scăpa fără o boală serioasă sunt practic nule. Şi de mâncat, mi s-a spus, trebuie să mămânci tot la unul dintre puţinele restaurante pentru europeni. Altfel s-a zis cu tine… Am aflat, de la ştiri, că virusul din Wuhan a ajuns şi în Republica Malgaşă. Asta nu este o surpriză. Africa este vizitată acum de un val al pandemiei despre care nimeni nu ştie exact câte victime va lăsa în urmă. Multe guverne africane sunt incapabile să gestioneze criza aceasta. Dar chiar şi pe fondul unor aşteptări modeste, cee ce se întâmplă în Madagascar mi-a atras atenţia. Preşedintele ţării, Andry Rajoelina, şi-a anunţat concetăţenii că are un leac pentru coronavirus. Un ceai de plante. Da, aţi auzit bine. Omul pretinde că au făcut deja testele. Doi oameni s-au vindecat. Tratamentul durează o săptămână. Se pare că apoi a pus armata să împartă locuitorilor ceaiul-minune. De ce ne mirăm? Vi se pare că Străinu-Cercel, cu al său plan “Vacanţa Mare”, este mai competent? Sau Donald Trump, cel care îi îndemna pe americani să bea dezinfectant? Ori dictatorul din Belarus, Alexandr Lukashenko, care îşi sfătuia supuşii să bea vodcă pentru a eradica virusul? Sau Daniel Ortega, preşedintele socialist din Nicaragua, cel care numea coronavirusul “un semn de la Dumnezeu”? – Dumnezeu ştie de ce... Situaţia din Madagascar ne interesează şi pe noi pentru că ţara funcţionează ca un laborator al soluţiilor rele. Luaţi, spre exemplu, chestiunea relaţiilor internaţionale. La fel ca în România, în Madagascar au apărut demagogi care au susţinut că relaţiile cu Vestul (în cazul lor, mai ales cu Franţa) i-au sărăcit pe localnici. Dacă Occidentul este rău, atunci Estul este bun – a fost concluzia. Aşadar economia ţării a fost cuplată la aceea a Estului, exact cum doresc să facă socialiştii din România. Rezultatul? În doar câţiva ani, ţara era oficial în stare de faliment. Tot la fel ca în România, “serviciile”, jandarmeria şi armata au fost lăsate să devină stat în stat. Au urmat brutallităţi împotriva demonstranţilor pentru drepturi politice. Apropos, ce se mai aude despre dosarul gazării a zeci de mii de manifestanţi, în Piaţa Victoriei? Cele două state se aseamănă şi în altă privinţă. Nici unul nu a reuşit să pună bariere instituţionale în calea nepotismului. În Madagascar politica a urmat, încă din secolul al 19, liniile diviziunilor de clan. În România, regimul comunist a consacrat dominaţia câtorva familii din Oltenia. După 1989, regimul a fost ghidonat de câteva clanuri din sudul Munteniei şi din Moldova. Unul dintre corupţii notorii din România s-a refugiat, o vreme, în Madagascar. Situaţia în insulă se anunţă mai albastră decât cerul de deasupra staţiunilor părăsite de turişti. Preşedintele Rajoelina a fost felicitat de omologul său din Republica Democrată Congo pentru descoperirea leacului pentru coronavirus. Urmează, deduc, exporturi masive din băutura numită – nu este o glumă! – Covid-Organics… Preşedintele a mai declarat că elevii şi studenţii vor fi obligaţi să consume noua licoare pentru a fi admişi înapoi la şcoală. Integral: https://www.bursa.ro

După criza medicală va urma o perioadă dificilă. Șase lucruri comune crizelor cu care s-a confruntat România. Lecţii din ultima sută de ani (raport) În pofida imaginii de „stat gras”, România are un stat „mic” şi „slab”, reiese dintr-un raport al Institutului de Cercetare a Calității Vieții (ICCV). Acesta a analizat crizele din ultima sută de ani și a observat lucrurile pe care le au în comun acestea. Diferența este că actuala criză își are originea în sănătate. Pe scurt, conform ICCV: • revenirea la puterea de cumpărare de dinaintea crizei salariilor şi pensiilor durează cel puţin o jumătate de deceniu în România; • perioada cea mai dificilă pentru standardul de viaţă va urma abia după ce criza medicală va trece sau se va reduce; • premisele economice şi de politică socială conturează un context dificil pentru politicile de răspuns şi constrângerile la care acestea trebuie să facă faţă. În ultimul secol, România a trecut prin mai multe crize economice:  • marea criză din 1929-1933;  • anii 1940 şi 1950 – perioada de război, foametea din 1945-1947, reconstrucţia postbelică;  • anii 1980, marcaţi de plata datoriei externe; cele două recesiuni ale tranziţiei • 1990-1992  • 1997-1999 • recesiunea din 2009-2010. Șase lucruri comune ale acestor crize 1. recesiuni adânci, cu scăderi masive ale standardului de viaţă al populaţiei şi perioade lungi până la recuperarea nivelului dinaintea izbucnirii crizei; 2. capacitatea redusă a economiei de a rezista la şocuri şi de a susţine o plasă de siguranţă socială pe termen mediu şi lung; aceasta derivă şi din poziţia periferică a României în economia mondială şi din slăbiciunile structurale ale economiei; 3. perioada cea mai dificilă din punct de vedere social – cea a degradării calităţii vieţii populaţiei – nu este cea imediat următoare şocului economic, ci se manifestă în timp; pentru populaţie, perioada „curbelor de sacrificiu” durează ani de zile; 4. decalajul în timp între punctul cel mai de jos al căderii economiei şi, respectiv, punctul cel mai de jos al degradării standardului de viaţă; economia îşi revine mai repede decât standardul de viaţă; 5. deteriorarea finanţelor publice prin deficite mari şi creşterea datoriei publice, determinate de căderea economiei; greul efortului de reducere a deficitului şi de plată a datoriei este suportat de generaţiile active la acel moment, nu de cele viitoare; 6. populaţia României este cea care a suportat o parte disproporţionat de ridicată a costurilor economice şi sociale ale crizelor; cu alte cuvinte, aproape fiecare generaţie a cunoscut o perioadă „de sacrificiu”; costurile au fost inegal distribuite, apăsând îndeosebi pe umerii celora cu venituri medii şi mici. Pe baza experienţei privind crizele, ICCV afirmă că: 1. perioada cea mai dificilă pentru standardul de viaţă va urma după ce criza medicală va trece sau se va reduce; la momentul aprilie 2020, populaţia se raportează încă, psihologic, la nivelul veniturilor din februarie-martie, nu la privaţiunile din viitor; 2. consecinţele socio-economice ale pandemiei asupra calităţii vieţii românilor vor domina cel puţin prima parte a deceniului 2020-2030. • Particularitatea situaţiei actuale constă în faptul că, pentru prima dată, experimentăm o criză care îşi are originea în sănătate. Stat „mic” şi „slab”: societate extrem de vulnerabilă în situaţii de criză În pofida imaginii de „stat gras”, România are un stat „mic” şi „slab”, spune ICCV. Acest fapt reiese din: 1. nivelul veniturilor şi cheltuielilor publice, respectiv mărimea statului faţă de cea a economiei 2. nivelul de finanţare a serviciilor publice, în special a sănătăţii şi învăţământului, cu impact major asupra calităţii vieţii şi a deciziei de emigrare; Integral: https://economie.hotnews.ro

CSM discuta schimbarea legii care permite reintrarea in magistratura strict pentru a incasa pensia speciala  Plenul Consiliului Superior al Magistraturii discuta, joi, daca sesizeaza Ministerul Justitiei cu o propunere de modificare a Legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, in cazul fostilor procurori si judecatori care revin in magistratura in baza unui simplu interviu, lucreaza cateva luni si apoi fac cerere de pensionare si beneficiza de pensie de serviciu. Propunerea principala vizeaza ca in astfel de cazuri procurorii si judecatorii care au revenit in functii sa stea o perioada minima de cel putin 5 ani. Pe de alta parte, sunt si voci in magistratura care cer anularea completa a procedurii de revenire in magistratura in baza unui simplu interviu. Aceasta procedura a fost introdusa in lege de coalitia PSD-ALDE prin pachetul de modificari legislative care a vizat Legile Justitiei. Una dintre propunerile legislative discutate in comisiile CSM a vizat si cazurile fostilor procurori si judecatori care au intrat in politica sau au ocupat functii publice sustinute politic. Plenul CSM urmeaza sa discute daca in astfel de cazuri se impune o interdictie de 2 ani de la ocuparea postului, pentru a reveni in magistratura. Se discuta si situatia de la Inalta Curte In discutiile din CSM apare si modificarea unui alt articol din Legea 303/2004, cel in cazul fostilor magistrati de la Inalta Curte care pot reveni pe functie sau pe o alta functie de judecator ori procuror sau pot opta pentru intrarea in avocatura sau notariat, fara examen….. Discutiile au pornit dupa ce mai multi fosti procurori si judecatori au reintrat in magistratura pentru cateva luni, apoi au depus cerere de pensionare. Unul dintre cazurile celebre aste al judecatorului Claudia Silinescu Gherbovan de la Tribunalul Ilfov, care a cerut pensionarea, dupa doar 6 luni de activitate. Potrivit unei surse din magistratura, pensia unui judecator cu grad de tribunal este intre 16.000 si 18.000 de lei. Integral: http://www.ziare.com

Bilanțul marilor investiții promise de Dragnea pentru irigații: în 3 ani, PSD a cheltuit pe pază un sfert din bani. Cum s-au dus contractele la firme apropiate de Darius Vâlcov și Dragnea jr.  Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anunțat marți că guvernele PSD au investit doar 529 de milioane de lei pentru irigații în ultimii trei ani (circa 1766 milioane de lei anual), deși au promis investiții de miliarde de lei. În plus, alte 129 de milioane lei au mers pentru paza instalațiilor. Bilanțul? Doar 133.000 de hectare de culturi agricole sunt irigate, infim față de promisiunile PSD de două milioane de hectare.”O să vă dau două exemple legate de modul în care au fost cheltuiți banii. În Galați, unde există o mare suprafață amenajată și existau sute de cereri de la fermieri, s-a reabilitat zero infrastructură principală de irigații. În județul Olt (județul de unde veneau Darius Vâlcov și Paul Stănescu – n.red.), unde suprafața amenajată e un sfert din cea din Galați, s-au cheltuit peste 20 de milioane de lei”, a spus Oros. ”Vom re-prioritiza lucrările astfel încât reabilitarea infrastructurii principale se va face acolo unde este sunt și beneficiarii”, a spus ministrul Oros. El a făcut declarațiile pe fondul discuțiilor despre susținerea fermierilor afectați de seceta îndelungată care a distrus cea mai mare parte a culturilor de cereale din acest an. Bani din irigații pentru apropiații lui Dragnea Jr. G4Media.ro a scris în noiembrie 2018 că partenerii de afaceri ai lui Dragnea Jr. au câștigat două contracte de 8 milioane de euro pentru paza sistemelor de irigaţii din Bărăgan şi Dobrogea. Șeful instituției care a acordat lucrările a fost director în primăria condusă de Darius Vâlcov. Mai precis, Firma de pază Europrotect Security din Alexandria a încheiat două contracte acord – cadru în valoare de aproape 8 milioane de euro (fără TVA) cu Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF). Firma Europrotect Security este deţinută de Cristian Baicu din Alexandria, partener de afaceri în altă firmă cu fostul şofer al lui Dragnea, Mădălin Ioniţă. Ioniță, la rândul său, a fost asociat cu Ştefan Dragnea, fiul liderului PSD, în alte companii. Citește aici mai multe detalii Bani pentru apropiații lui Darius Vâlcov În septembrie 2018, G4Media.ro a dezvăluit că firma Aceti din Slatina – despre care DNA susţinea în 2015 că este controlată de Darius Vâlcov – a încheiat un contract în valoare de aproape 24 de milioane de lei (fără TVA) cu Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), condusă de Florin-Ionuţ Barbu, fostul director economic din Primăria Slatina în perioada când Vâlcov era primarul oraşului. Directorul general al ANIF, Florin-Ionuţ Barbu, a fost chiar în comisia de licitaţie care a atribuit contractul firmei Aceti, pe 23 august. E vorba de un lot din cadrul Programului Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigaţii din România. Firma atribuită de DNA lui Vâlcov a pus mâna pe lotul 4 privind reabilitarea infrastructurii de irigaţii din „amenajarea hidroameliorativă Călăraşi Râul” şi privind „reabilitarea unității plutitoare, înlocuirea electropompelor, înlocuirea conductei de refulare, înlocuirea instalatiei electrice, etc”. Potrivit presei locale, la ANIF, la serviciul administrativ, lucrează şi vărul lui Darius Vâlcov, Răzvan Langa. Integral: https://www.g4media.ro

O spinoasa problema care afecteaza orice roman cu credit a ajuns la ICCJ: Sunt abuzive comisioanele de analiza si administrare?  Comisioanele de intocmire/analiza a dosarului de credit sau comisioanele de gestionare/ administrare a creditului sunt considerate abuzive potrivit Legii 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori? O problema de drept sensibila, in conditiile in care instantele din Romania dau decizii contradictorii in astfel de cazuri. Asta dupa ce mai multe persoane care au luat credite, nemultumite de plata suplimentara a unor comisioane, au contestat in instanta contractul cu banca, au cerut restituirea unor comisioane si renegocierea conditiilor de creditare. In cazuri similare, unii au castigat, iar altii au pierdut. Punctele de vedere ale marilor instante din Romania sunt diametral opuse in aceste cazuri. De exemplu, Curtea de Apel Cluj sustine ca ambele comisioane sunt abuzive si precizeaza ca acestea nu au fost negociate, avand caracter preformulat, sau ca aceste comisioane s-au stipulat pentru prestatii inexistente sau injuste, fiind infrant principiul bunei credinte. Pe de alta parte, conform Curtii de Apel Craiova, comisionul de acordare a creditului si comisionul de administrare nu sunt abuzive. Potrivit magistratilor craioveni, comisioanele fac parte din pretul total al contractului, nu au fost negociate dar sunt clare si neechivoc exprimate, intr-un limbaj usor inteligibil. Pe de o parte, Curtea de Apel Bacau a retinut cuantumul ridicat al comisionului de administrare, prin raportare la dobanda lunara a creditului si lipsa unei justificari obiective in acest sens (spre exemplu 0,44% pe luna din sold, fata de dobanda lunara de 0,575%). Pe de alta parte, Curtea de Apel Bucuresti motiveaza ca lipsa unei definitii exprese a clauzei nu echivaleaza cu lipsa de informare ori cu imposibilitatea consumatorului de a cunoaste scopul pentru care este perceput un anumit comision, cata vreme, insasi denumirea clauzei contractuale sugereaza scopul perceperii respectivului comision….Aceasta problema de drept urmeaza sa fie solutionata luna viitoare de Inalta Curte, in cadrul unui recurs in interesul legii. O decizie in acest caz trebuia data pe 31 martie, dar judecatorii au amanat dezbaterile pe 18 mai….. BRD – Groupe Societe Generale cerea ca Inalta Curte sa stabileasca in mod unitar ordinea in care judecatorii sa analizeze cele doua prevederi privind comisioanele bancare, mai intai daca clauzele se refera la obiectul principal al contractului, la pret si sunt redactate intr-un limbaj usor inteligibil (art. 4, alin. 6), si abia apoi, daca rezultatul este negativ, sa analizeze daca sunt indeplinite conditiile cumulative ale art. 4, alin. 1 – clauzele sunt negociate, contrare bunei credinte si creeaza un dezechilibru semnificativ. Banca mai cerea interpretarea unor sintagme, cum ar fi “pretul contractului” sau “obiect principal al contractului”, sau in cazul notiunii de clauze “exprimate intr-un limbaj unor inteligibil”, sa se clarifice necesitatea mentionarii prestatiilor bancii ce urmeaza sa a fi efectuate in contrapartida comisioanelor, chiar si atunci cand scopul perceperii comisioanelor poate fi usor dedus din denumirea acestora sau din dispozitiile legale sau contractuale incidente, pentru a se considera ca acele clauze sunt redactate intr-un limbaj usor inteligibil. In plus, sa se stabileasca in ce masura lipsa detalierii scopului perceperiii comisioanelor, respectiv lipsa indicarii prestatiilor/activitatilor efectuate de banca in contrapartida comisioanelor percepute, creeaza automat un dezechilibru semnificativ in defavoarea consumatorului si sa se clarifice in ce masura valoarea (cuantumul) comisioanelor poate fi un element in functie de care se apreciaza dezechilibrul semnificativ in defavoarea consumatorului. Integral: http://www.ziare.com

Închiderea școlilor până la toamnă, între aplauze și critici. Mircea Miclea: ”România educată a lui Iohannis e zero barat” Decizia ca întreg sistemul de educație, de la grădinițe la universități, să rămână închis până la toamnă, cu excepția susținerii examenelor de Capacitate și Bacalaureat, este generată de teama unei explozii a cazurilor de coronavirus, în condițiile în care România se află încă pe un trend crescător. Președintele Iohannis a spus clar asta: ”Ieri am avut peste 400 de noi cazuri de infecții, azi peste 300. Deci nu putem vorbi de o încetinire a epidemiei” și a dat ca exemplu Franța, unde o provincie a deschis experimental școlile, urmarea fiind că ”zeci de elevi au fost testați pozitiv, câțiva profesori au ajuns la terapie Intensivă”. Deși decizia este susținută de experții în sănătate, de părinți, iar elevii își spun, probabil, că de data aceasta vacanța chiar ”vine cu trenul din Franța”, nu toți experții în educație o aprobă. Franța nu a anunțat deocamdată că renunță la preconizata deschidere treptată a școlilor începând din 11 mai. În schimb, Italia a decis închiderea școlilor până la toamnă, fiind motiv de inspirație și pentru România, a anunțat ministra educației, Monica Anisie….Fostul ministru al educației, Mircea Miclea, consideră că decizia este o ”aberație” și un ”mesaj dezastruos pentru ceea ce înseamnă să înveți”. Se puteau găsi soluții, dar noi luăm doar exemplele care ne convin, spune Mircea Miclea pentru Europa liberă. ”România educată a lui Iohannis este un dezastru de la început până la sfârșit, nu mă așteptam la o astfel de aberație, precum cea pe care a făcut-o acum. Ceea ce se comunică la nivel de stat este un mesaj dezastruos pentru ceea ce înseamnă să înveți, iar cu asta a pus capac la tot. Trebuia să mai așteptăm până în 15 mai, exemplul Franței nu este concludent, au fost niște experimente, s-au deschis școlile și în Olanda, și în Polonia, și în Cehia. Se putea totul organiza în așa fel încât să nu blocăm școala, se putea începe pe cicluri, cu jumătăți de oră dedicate numai predării, cu jumătăți de clase, făceai toată predarea, și după două săptămâni veneai cu jumătăți de oră de evaluare. Deci, se putea face, dacă voiai. Repet, România educată a lui Iohannis se dovedește zero barat.” Mircea Dumitru: O soluție sub influența a ceea ce au văzut în Italia Pe de altă parte, Mircea Dumitru, fostul rector al Universității București, spune pentru Europa liberă că soluția este una neriscantă pentru sănătatea populației. ”Cred că au luat decizia și sub influența a ceea ce au văzut în Italia, care a anunțat că până în toamnă nu mai redeschide școlile, iar la noi numărul de infectări nu e în descreștere și există temerea că va crește numărul de îmbolnăviri. În plus, dacă nu puteam deschide școlile până în iunie când, oricum, elevii intră în vacanță, ar fi trebuit să-i aducă la vară, în iulie sau în august. Este o soluție neriscantă pentru sănătatea populației.” … O soluție neriscantă și pentru stat, care astfel ”se spală pe mâini de orice responsabilitate și investiții care trebuie făcute”, spune pentru Europa liberă Oana Moraru, fondator Școala Helikon, consultant educațional și creatoarea platformei ”Vocea Părinților”. ”Închiderea școlilor până în toamnă e comodă pentru sistemul de stat pentru că nu mai face investiții, nu mai are bătăi de cap, ca să nu mai existe discuții cu online, neonline, se spală pe mâini de toate problemele care vor apărea. Cum nu se mai face nimic până în septembrie, s-a oprit tot ce putea însemna strategie, gândire. O să vedem cât de congruentă e realitatea, pentru că dacă se dă drumul copiilor în parcuri, la locurile de joacă e același lucru”. Integral: https://romania.europalibera.org

Cristi Danilet – judecator: 𝗔𝗺 𝘃𝗮̆𝘇𝘂𝘁 𝗰𝗮̆ 𝗕𝗢𝗥 𝗮 𝗰𝗿𝗶𝘁𝗶𝗰𝗮𝘁 𝗼 𝗹𝗲𝗴𝗲 𝗱𝗲𝗷𝗮 𝗽𝘂𝗯𝗹𝗶𝗰𝗮𝘁𝗮̆ 𝗶̂𝗻 𝗠.𝗢𝗳. (http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/224685) 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝗽𝗿𝗲𝘃𝗲𝗱𝗲 𝗻𝗲𝗰𝗲𝘀𝗶𝘁𝗮𝘁𝗲𝗮 𝗼𝗿𝗲𝗹𝗼𝗿 𝗱𝗲 𝗲𝗱𝘂𝗰𝗮𝘁̦𝗶𝗲 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝘀𝗮̆𝗻𝗮̆𝘁𝗮𝘁𝗲, 𝗶𝗻𝗰𝗹𝘂𝘀𝗶𝘃 𝗲𝗱𝘂𝗰𝗮𝘁̦𝗶𝗲 𝘀𝗲𝘅𝘂𝗮𝗹𝗮̆, 𝗮𝗽𝗿𝗼𝗯𝗮𝘁𝗮̆ 𝗱𝗲 𝗣𝗮𝗿𝗹𝗮𝗺𝗲𝗻𝘁 (critică disponibilă la shorturl.at/amnL0). Este de 𝐧𝐞𝐚𝐜𝐜𝐞𝐩𝐭𝐚𝐭 că BOR spune Parlamentului ce legi să dea sau să nu dea, ori care sunt bune sau nu sunt bune, ignorând separația dintre Stat și Biserică consacrată în Europa în ultimii 250 de ani. Nu este pentru prima dată când BOR încearcă să impună legi: reacții asemănătoare a mai avut cu prilejul abrogării infracțiunii privind relațiile între persoane de același sex acum 20 de ani, a infracțiunii de prostituție acum șase ani, sau la referendumul pentru căsătorie de acum doi ani – toate decise, până la urmă, contrar poziției BOR. Este 𝐜𝐮𝐫𝐢𝐨𝐬 că BOR ignoră că elevii deja sunt învățați despre menstruație, sarcină și ginecolog la orele de educație pentru sănătate de la dirigenție care se țin de peste 30 de ani în România (iată aici programa http://oldsite.edu.ro/index.php/articles/20774), iar despre penis, vagin, reproducere, făt la orele de anatomie din ciclul gimnazial. Este 𝐮𝐢𝐦𝐢𝐭𝐨𝐫 că BOR nu vrea să accepte că azi copiii au acces cu un singur click la orice informație, cele privind viața intimă stârnind o curiozitate maximă tocmai din cauză că aceste aspecte sunt încă ascunse în multe familii. Este 𝐫𝐞𝐯𝐨𝐥𝐭𝐚̆𝐭𝐨𝐫 că BOR consideră afectată inocența copiilor care vor afla că nu sunt aduși cu barza în familiile lor, dar nu este deloc îngrijorată cu privire la cei 1042 minori traficați, 654 minori folosiți în filme și fotografii pornografice, 1551 minori abuzați sexual, 337 violatori minori la care fac referire statisticile oficiale ultimilor cinci ani. Și nu pot să nu 𝐦𝐚̆ 𝐢̂𝐧𝐭𝐫𝐞𝐛: Oare cât de inocenți crede BOR că sunt cei 23 de copii care anul trecut și-au omorât părinții? Cât de inocenți mai sunt cei 39 de copii care anul trecut au fost violați de frații lor? Cât de inocente crede BOR că sunt cele 18.0000 de adolescente care au devenit mame anul trecut, din care nici măcar jumătate nu au fost anterior măcar o singură dată la ginecolog? Sursa: https://www.facebook.com

Marian Godina publica mesajul un sef din Politie, care cere subalternilor sa dea mai multe amenzi  Politistul Marian Godina a publicat pe Facebook un mesaj trimis subalternilor de catre comisarul Cristian Tomi Dumitru, seful Politiei orasului Popesti-Leordeni (Ilfov), in care agentii erau criticati pentru numarul mic de amenzi date in martie si aprilie si li se cerea “indreptarea acestor indicatori.” “Politistii care nu indeplinesc acesti indicatori vor intocmi un raport justificativ in acest sens, pe care il vor prezenta conducerii!!!,” mai scria seful Politiei din Popesti-Leordeni. Este vorba de amenzi date in baza legilor speciale, la Codul Rutier, la activitatile comerciale ilicite si la Legea privind paza bunurilor. Marian Godina explica demersul sau de a publica acest mesaj intern: “Ma zbat de ceva timp si dau explicatii referitoare la faptul ca politistii nu au norma de amenzi. Am facut-o din convingere. Ba chiar am intrebat pe un grup de politisti din toata tara, daca pe ei sunt presiuni sa dea amenzi. Mi s-a raspuns ca nu.” Agentul de politie mai arata ca pe timp de pandemie a scazut numarul de accidente de circulatie, iar activitatile comerciale sunt reduse, asa ca ar fi firesc sa scada numarul amenzilor in aceste zone….Godina mai povesteste cum a decurs discutia cu seful Politiei Popesti-Leordeni. “I-am scris domnului comisar si l-am intrebat daca mesajul ii apartine, deoarece vreau sa-l fac public si sa fiu sigur ca nu e vreun fake pe care mi l-a trimis cineva rau intentionat. Mi-a raspuns ca ii apartine, mi-a scris fraze intregi si, dupa ce l-am corectat, pentru ca limba romana nu parea a-i fi chiar cea mai buna prietena, m-a sunat pentru o mai buna intelegere si pentru a evita greselile, dupa cum mi-a spus. I-am zis ca eu vad mesajul dumnealui ca fiind o presiune pusa pe agenti si un indemn de a da cat mai multe amenzi si ca sunt unul dintre cei care si-au tot batut gura ca nu exista norma de amenzi….Potrivit politistului, explicatiile comisarului nu l-ar fi convins.”Pentru mine: o slaba activitate = putine amenzi, iar indreptarea indicatorilor = trebuie sa dati mai multe amenzi. Chiar ma intreb ce o insemna indeplinirea indicatorilor. O fi un numar fix de amenzi? 50, 100, 150? Cum indeplinesti indicatorii aia?,” se intreaba retoric Godina. Integral: http://www.ziare.com

Eurostat: În România şi Bulgaria sunt cele mai periculoase locuri de muncă din Uniunea Europeană  Locurile de muncă din România sunt cele mai periculoase din Uniunea Europeană, în condiţiile în care, în 2017, în România, a fost înregistrată o rată standardizată de incidenţă de 5,72 accidente mortale la 100.000 de lucrători, mai mult decât dublu faţă de media din UE, care a fost de 2,25 accidente mortale la 100.000 de lucrători, arată datele publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat), relatează Agerpres. La nivelul UE, în 2017, au fost peste două milioane de accidente care nu au fost mortale şi au avut ca rezultat absenţa de la muncă pentru patru zile sau mai mult a angajaţilor, dar s-au înregistrat şi 2.912 accidente mortale…..În 2017, cele mai ridicate rate de incidenţă s-au înregistrat în România (5,72 accidente mortale la 100.000 de lucrători), Bulgaria (4,30 accidente mortale la 100.000 de lucrători), Austria (4,11 accidente mortale la 100.000 de lucrători), Portugalia (3,86 accidente mortale la 100.000 de lucrători), Franţa (3,58 accidente mortale la 100.000 de lucrători) şi Lituania (3.47 accidente mortale la 100.000 de lucrători). În contrast, cele mai scăzute rate de incidenţă au fost raportate în Malta (0,57 accidente mortale la 100.000 de lucrători), Olanda (0,78 accidente mortale la 100.000 de lucrători), Cipru (0,85 accidente mortale la 100.000 de lucrători) şi Estonia (1,02 accidente mortale la 100.000 de lucrători). Datele Eurostat au fost publicate cu prilejul celebrării Zilei mondiale a siguranţei şi sănătăţii la locul de muncă, care se marchează în fiecare an la 28 aprilie şi reprezintă un prilej pentru a iniţia campanii de promovare a siguranţei şi sănătăţii celor care lucrează, precum şi a muncii decente. Integral: https://www.g4media.ro

10 efecte ale faptului că școlile vor rămâne închise până în septembrie  • După ce-a anunțat că școlile rămân închise, Iohannis e mai popular printre copii decât TikTok și Fortnite; • Industria tabacului se plânge că păstrarea școlilor închise le va aduce prejudicii importante, că elevilor nu le e la fel de ușor să fumeze în băile de-acasă;…• Fondul școlii se va plăti în continuare, prin transfer pe Revolut, ca să-și cumpere profesorii cretă acasă; • Tot pe Revolut vor trimite bani și elevii care vor mărire de medie; • Mulți elevi se roagă de profesori să le treacă măcar niște absențe pentru perioada asta, să pară că-s cool, nu niște tocilari; • Cum anul ăsta nu vom mai avea încheiere de an școlar, se anunță multe falimente printre florării; • Unele școli vor să profite de absențșa elevilor și intenționează să folosească laboratoarele de chimie ca să producă droguri sintetice; • Elevii vor putea să trimită mesaje pe WhatsApp către îngrijitorul școlii cu ce mesaje vor să fie mâzgălite pe băncă; Integral: https://www.timesnewroman.ro

Buna dimineata intr-o zi de marti, 28 aprilie! Meteorologii vin cu vești bune peste fermierii care așteaptă ploile. Conform prognozei ANM, începând de  marți, 28 aprilie, precipitațiile își vor face apariția în partea de vest și de centru a țării. Temperaturile se vor menține ridicate cu valori termice peste mediile multianuale până la mijlocul săptămânii, urmând apoi o răcire a vremii. Marți  vremea va fi caldă.. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporar accentuate, îndeosebi după amiaza, când în vestul, centrul ţării şi în zonele de munte, pe arii restrânse, vor fi averse însoţite şi de descărcări electrice. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări în sud-estul teritoriului şi de scurtă durată în timpul ploilor. Temperaturile maxime vor fi cuprinse, în general, între 17 şi 25 de grade, iar cele minime între 4 şi 13 grade, cu valori mai scăzute în depresiunile Carpaţilor. Bucuresti: cer temporar noros, temperaturi: 24/8 gr.C.

Washington Post scrie despre “pandemia de coruptie”: Masti la suprapret si contracte dubioase. Romania, data ca exemplu Publicatia americana Washington Post scrie, intr-un material amplu, despre “pandemia de coruptie” si tarile care au incheiat “contracte dubioase” pentru achizitionarea de materiale sanitare necesare in lupta cu noul coronavirus. Printre statele in care coruptia a inflorit in timpul crizei si date exemplu de cel mai mare ziar american din Washington este si Romania, alaturi de Columbia, Bangladesh sau Argentina. “Atat tarile mari, cat si cele mici au cheltuit trilioane de dolari pentru a combate pandemia de coronavirus si efectele brutale pe care aceasta le are asupra economiei – ceea ce analistii numesc cel mai mare raspuns financiar la o singura criza globala. Pe masura ce guvernele se grabesc sa faca rost de toate resursele necesare – de la ajutor alimentar pana la masti sanitare – acestea acorda prioritate vitezei, si nu transparentei, renuntand la licitatii competitive, astfel incat sa tina pasul cu pandemia. Majoritatea nu au de ales oricum. Avand in vedere viteza cu care se propaga aceasta criza – inca in desfasurare – fie cumperi produse rapid, fie pui in pericol milioane de oameni. Insa exista si ingrijorari: ce procent din banii de achizitii umple buzunarele birocratilor corupti, ale contractorilor apropiati de acestia sau ale sindicatelor corupte?”, scriu jurnalistii americani. Publicatia citata noteaza ca preturile ridicate la produse precum masti si ventilatoare pot fi explicate in parte de economia de piata: deficitul pe fondul cererii mari determina cresterea preturilor. Totusi, este adusa in discutie explozia acestor preturi in contractele incheiate de stat cu firme/ companii/ furnizori cu un istoric non-medical. Si nu doar in Romania, ci in toata lumea. “In Romania, unde procesele normale de licitatie au fost suspendate pentru a accelera achizitiile publice, criticii atrag atentia la ce se intampla in spatele acestor tranzactii. Romwine & Coffee SRL, o companie mica situata la 50 de km sud de Bucuresti, vinde tutun si bauturi alcoolice. Dar a reusit sa obtina doua contracte cu statul, in valoare de 12,6 milioane de dolari, pentru a produce masti sanitare, dar la un pret de doua ori mai mare decat cel de pe piata. Tranzactia a avut loc dupa ce Sanimed International a incheiat un acord de parteneriat cu vanzatorul de tutun si bauturi alcoolice, a declarat proprietarul Sanimed, Catalin Hideg. El a insistat ca acordul nu este ‘neobisnuit‘”, scrie Washington Post. Integral: http://www.ziare.com

Poate ar trebui să fie și românii puțin suedezi după 15 mai. O altă perspectivă asupra metodei anti-COVID-19 care a ultragiat lumea  Acuzați acum de unii „că-și omoară bătrânii” prin metoda relaxată adoptată în lupta împotriva pandemiei de COVID-19, suedezii au câteva lecții pe care ar fi bine să le învățăm și noi după 15 mai. Asta indiferent dacă strategia nordicilor se va dovedi sau nu eficientă pe termen lung. În 2018 am fost în Stockholm la un program pentru jurnaliști, iar una dintre întâlnirile pe care le-am avut atunci a fost cu doi reprezentanți ai sistemului suedez de asigurări de sănătate. Din discuțiile cu cei doi mi-a rămas în minte modul în care statul încurajează cetățenii să stea acasă, la cel mai mic semn de boală. Nu doar când se îmbolnăvesc ei, ci (mai ales) copiii lor. Companiile sunt obligate să le permită angajaților să aibă grijă de sănătatea familiei, să nu-i cheme la muncă, iar angajații nu mai au stresul că, dacă nu merg la serviciu câteva zile, ar putea pierde bani din salariu. Sănătatea este un lucru mult prea important pentru societatea suedeză pentru a fi tratat cu superficialitate. Statul asigură pârghiile legale și banii necesari, mai departe e responsabilitatea individului. M-am gândit atunci cât de puțin răspândită este această practică în societatea românească. Câți dintre noi aleg să stea acasă când tușesc sau au febră și câți dintre patronii noștri sunt dispuși să ne lase în pace și nu se gândesc automat că lenea și nu boala este cea care ne împiedică să venim la serviciu? Întrebarea mi se pare cu atât mai importantă cu cât, după 15 mai, când se vor relaxa condițiile de carantină în România, va trebui să avem singuri grijă de sănătatea noastră. Iar, pe termen lung, statul de bunăvoie acasă, atunci când ești bolnav, va trebui să devină una dintre reguli: pentru propria siguranță, dar și pentru a-i proteja pe ceilalți. După 15 mai, dacă-mi permiteți comparația, ne vom afla în situația în care sunt acum suedezii. Minus sistemul lor medical. Fără niciun dubiu, în acest moment, metodă aleasă de nordici pentru combaterea pandemiei de coronavirus a stârnit curiozitatea întregii planete. Cu mai multe decese, 2194 (la momentul la care scriu acest articol), raportat la numărul de îmbolnăviri- 18.640 decât alte țări europene, Suedia a dat senzația că tratează pandemia de coronavirus cu un cinism nemaiîntâlnit în lumea civilizată. Nu a închis școlile și nu a blocat oamenii în casă, a apelat la bunul-simț al cetățenilor, a făcut recomandări de distanțare socială, dar nu a impus obligații (mă rog, au fost câteva, cum ar fi interzicerea adunărilor mai mari de 50 de persoane, sau a vizitelor în căminele de bătrâni, puține însă comparativ cu restul țărilor europene). Autoritățile suedeze au fost acuzate că nu le pasă de viața cetățenilor, în special de viața oamenilor în vârstă, în condițiile în care 50% din numărul deceselor provine din căminele de bătrâni. Un alt lucru care merită menționat este, de asemenea, faptul în cartierele sărace din Stockholm, unde trăiesc în special imigranți, sunt de trei ori mai multe îmbolnăviri pe cap de locuitor decât în restul capitalei. În mod ironic, țara care a fost luată peste picior mult timp de conservatorii din toată lumea pentru politicile relaxate privind migrația (20% din totalul populației este formată din imigranți) a ajuns acum să fie acuzată că-și omoară din inconștiență migranții, pe care i-a primit cu brațele deschise. Cum, la fel de amuzant, suedezii sunt criticați acum de „analiștii” chinezi pentru că metoda lor de combatere a pandemiei ar reprezenta „o violare a drepturilor fundamentale ale omului”. Ce poți să mai zici, decât să râzi cu zgomot?…În primul rând, să demolăm un mit: nu există nicio dovadă că Suedia a refuzat să intre în carantină totală pentru că a pus mai presus economia locală, decât viața oamenilor. Principiul pe care s-a bazat strategia anti-coronavirus a nordicilor a fost să găsească o metodă care să funcționeze pe termen lung, nu pe termen scurt, după cum a explicat și Anders Tegnell, epidemiologistul-șef din Suedia, într-un interviu pentru BBC. Or, carantina totală este indiscutabil o măsură pe termen scurt, care ajută statele să prevină un potențial colaps al sistemului de sănătate. După două-trei luni de stat în casă, virusul tot nu dispare, deci va trebui să găsești și alte soluții împotriva răspândirii acestuia până la apariția vaccinului. Iar suedezii mizează pe faptul că cei mai mulți oameni care se vor infecta cu coronavirus vor fi cazuri ușoare, deci nu vor avea nevoie de spitalizare. Un pariu riscant, îl recunosc chiar și oficialii agenției suedeze de sănătate publică, pentru că nu există nicio dovadă că persoanele infectate vor dobândi imunitate.  Ați putea să spuneți, pe bună dreptate, că Suedia și-a permis acest lucru pentru că are un sistem medical foarte bun. Deci riscul de a fi depășit de numărul mare de îmbolnăviri a fost mai mic, decât într-o țară precum România.  În paranteză fie spus, șubrezenia sistemelor medicale din țările din Estul-Europei s-a dovedit a fi, culmea, un avantaj în timpul pandemiei pentru că, așa cum scrie și „The Wall Street Journal”, autoritățile de aici au fost atât de convinse că spitalele lor vor intra în colaps în cazul unui număr mare de îmbolnăviri, încât au aplicat rapid cele mai dure măsuri de izolare socială. De aici și numărul mai mic de cazuri și decese în țările estice, comparativ cu țările vestice, care au fost mai „arogante” din acest punct de vedere.  Argumentul din WSJ nu ar trebui însă să ne măgulească. Lipsa de pregătire într-un domeniu nu poate fi un avantaj pe termen lung în nicio situație. Cu siguranță e mai potrivit să ai un sistem medical, dotat și finanțat corespunzător, în care, atât autoritățile, cât și cetățenii să aibă încredere. Încrederea în sistemul de sănătate și în responsabilitatea individului Suedezii au avut încredere în sistemul lor spitalicesc, care, cel puțin până acum, le-a confirmat așteptările și nu s-a prăbușit sub presiunea numărului mare de cazuri de îmbolnăviri cu COVID-19. Iar încrederea într-un astfel de sistem este un lucru bun, indiferent dacă e pandemie sau nu. Ce am văzut în România în această perioadă, cu șefi de spitale care efectiv și-au bătut joc de pacienți, a stârnit și mai mult neîncrederea în rândul cetățenilor. Prima lecție pe care ar trebui s-o învețe autoritățile din Românie e că spitalele trebuie să devină cu adevărat niște instituții credibile. Reformarea sistemului sanitar e prioritatea zero post-pandemie. Suedezii s-au bazat în această perioadă foarte mult pe responsabilitatea individuală a propriilor cetățeni. Au fost luate unele măsuri privind distanțarea socială în locuri publice, dar s-a mers pe recomandări în loc de obligații, iar acest lucru a părut multora revoltător într-o perioadă în care aproape întreaga planetă a trebuit să suporte limitarea dramatică a libertăților cetățenești. …Există două puncte sensibile în ceea ce privește metoda suedeză: numărul mare de decese din căminele de bătrâni și cel din comunitățile de imigranți (la sfârșitul lui martie când au apărut primele 15 decese în Suedia, șase erau somalezi). Acuzate de cinism, autoritățile suedeze apelează totuși la logică. Epidemiologul Șef Anders Tegnell spune că e greu de crezut că implementarea carantinei în toată țara ar fi reușit să împiedice răspândirea virusului în căminele de bătrâni o dată ce virusul a ajuns acolo. Cu alte cuvinte, oamenii aceia oricum nu ieșeau din cămin, iar vizitele din exterior au fost interzise. Cu ce anume ar fi fost ajutați bătrânii din azile, dacă și ceilalți cetățeni ar fi fost blocați în case?  Celălalt punct sensibil îl reprezintă numărul mare de cazuri de COVID-19 din comunitățile mari de imigranți. În cartierele sărace din Stockholm sunt de trei ori mai multe îmbolnăviri pe cap de locuitor decât în restul orașului. Problema e recunoscută și de autoritățile suedeze.  În condițiile în care „metoda suedeză” se bazează foarte mult pe informare era evident că eșecurile vor apărea acolo unde informațiile esențiale nu ajung pe căile pe care ajung la restul populației. În plus, există și o problemă culturală aici: în timp ce mulți suedezi trăiesc singuri, deci e mai puțin probabil că răspândească virusul, într-o casă de somalezi stau la un loc mai multe generații. ….Aici aș îndrăzni să adaug că asta nu e doar o problemă suedeză. România are foarte multe comunități sărace și neinformate care sunt mai vulnerabile decât majoritatea. Și dacă e să mă uit la cazurile din România din această perioadă putem vedea că regulile de la centru nu funcționează nici când sunt impuse cu forța și cu amenzi de mii de euro, nu doar când îmbracă forma de recomandări. Educația este soluția nu forța, dar acesta este deja alt subiect. Ar fi culmea să-i blamăm pe suedezi pentru ceva ce nu a reușit toată lumea civilizată în ansamblul ei. Integral: https://www.hotnews.ro

Cel mai amplu program de susţinere a afacerilor a murit înainte de a se naşte  Era pe vremuri o reclamă cu un pui jumulit, ţinut de aripi de un copil: zboară, puiule! Reclama aia a ţinut mult pentru că, probabil, ceva mai absurd şi mai prostesc nu se inventase până atunci, iar oamenii încă s-au chinuit vreo doi ani să înţeleagă ce-i cu puiul ăla. Până la noul IMM Invest, cel care-ţi bagă banii în sacoşă, chiar dacă tu nu vrei să-i iei. De la Elena din Troia până la ministrul nostru de finanţe de azi, o asemenea candoare nici că e de găsit. Spune dl ministru al finanţelor, într-un interviu la postul public de televiziune, joi, 23 aprilie: „Referitor la IMM Invest, programul este foarte bun şi este o schemă de ajutor de stat care a fost aprobată de Comisia Europeană, pe când alte ţări nu au avut această schemă.” Dar programul e de o lună. De o lună e nefuncţional. România nu are chas-ul Germaniei şi nici banca Americii ca să izbească cu bani în populaţie. Dar nici nu a cerut nimeni asta. Şi, totuşi, dacă tu zici că ai un program de susţinere a economiei de 15 miliarde de lei, de ce nu-l susţii? Nu este bancabil cum crede dl Păun, care gestionează programul? Dacă era bancabil nu se ducea omul la bancă? Cu aripa într-o dungă stă să-l vadă, el, bietul om, pe Cîţu la televizor vorbind de IMM Invest, care-i mai bun decât orice pe lume. Nu e bancabilă economia României. Niciodată nu a fost. Bine că e bancabilă administraţia. Jumătate din tot ce se adună în ţara asta din taxe şi impozite merge spre salariile din administraţie. Academia de Ştiinţe Economice, care ar trebui să fie sursă de imaginaţie şi inspiraţie, nu este decât un larg lan de de profesori care ling grăunţe din mâna statului. Unde sunt profesorii care formează economişti pentru lumea de mâine? Mai mult decât oricând, oamenii au nevoie de încredere. Nu poţi veni şi să spui că ţi-a căzut programul pentru că ţi l-a fraudat PSD. Nu poţi veni să susţii că nu ai bani, dar să spui că 1,3 milioane dintre bugetari stau acasă cu salarii cu 50% peste media economiei. Integral: https://www.zf.ro

Perspectiva României, schimbată la negativă și de Moody’s. Ce spune agenția de rating și ce NU au spus autoritățile române în comunicat   Moody’s, agenția de rating, a modificat perspectiva de țarã de la stabilã la negativă, păstrând ratingul României aferent datoriei guvernamentale la Baa3/A-3 pentru datoria pe termen lung și scurt în valutã și în monedã localã. Comunicatul agenției spune mai multe decât cel al Ministerului Finanțelor. A cântărit greu lipsa unei decizii în privința majorării punctului de pensie cu 40% de la 1 septembrie 2020. Șapte lucruri pe care nu le-a spus Ministerul Finanțelor, dar sunt în comunicatul Moody’s 1. Cei doi factori cheie care au dus la schimbarea perspectivei la negativă sunt: • Deteriorarea structurală a finanțelor publice înrăutățită de angajamentele pe termen lung legate de reforma pensiilor din 2019 • Înrăutățirea poziției externe a României cu o creștere a datoriei în monedă străină pe termen scurt care sporește susceptibilitatea țării la risc 2. Recesiunea din acest an legată de coronavirus cântărește greu asupra perspectivelor fiscale, iar agenția de rating estimează o contractare a economiei cu 5%, în acest an. De asemenea, estimează un deficit de 7,7% din PIB pentru 2020, urmat de un deficit de 6,2% din PIB în 2021. 3. Pe termen scurt, creșterea de 40% a punctului de pensie, dacă s-ar implementa de la 1 septembrie 2020, va duce la creșterea cheltuielilor, cu impact deplin în 2021. Pe termen mediu, cheltuielile cu pensiile sunt proiectate să ajungă la 11,6% din PIB în 2030 în absența unei schimbări, aproape dublu comparativ cu proiecția anterioară a autorităților naționale, care vedea 6,6% din PIB în 2030. Pe lângă efectele cumulate ale creșterilor ad-hoc, formula de indexare și scăderea perioadei de contribuție, dacă nu se revine asupra acestora, vor determina cheltuielile publice cu pensiile în următorul deceniu. 4. Ca urmare a deteriorării balanței fiscale și a recesiunii economice, Moody’s estimează că datoria publică va crește la 43,7% din PIB în acest an, de la 35,2% din PIB în 2019. Agenția de rating estimează că deficitul se va reduce gradual la 6,2% din PIB în 2021 și 4,4% în 2022. În acest scenariu, datoria publică va atinge 46,8% din PIB în 2021 și 47,8% din PIB în 2022. 5. Creșterea cheltuielilor publice a rezultat din majorarea salariilor din sectorul public, determinată de angajări și creșteri substanțiale de salarii. Scăderea veniturilor a rezultat din tăierea impozitului pe venit (de la 16% la 10%, cu un impact de 13,5 miliarde lei în 2018 sau 1,4% din PIB) și TVA (reducere în două etape a cotei, de la 25% în 2016, la 20% în 2016 și 19% în 2017, cu un impact estimat de 11 miliarde lei sau 1,3% din PIB în 2017)  6. Deprecierea leului va pune presiune pe deteriorarea finanțelor publice ale României. Totuși, notează că strategia de management a datoriei privind dezvoltarea unei piețe interne a titlurilor de stat reprezintă o atenuare a susceptibilității României la riscul de vulnerabilitate externă. 7. Reconfirmarea ratigului Baa3 pune în balanță potențialul puternic de creștere al țării cu o tendință de deteriorare a finanțelor publice, precum și agravarea poziției externe a României. Evaluarea este susținută de așteptările noastre că potențialul de creștere post-coronavirus al României va fi susținut de un sector privat dinamic și angajamentul companiilor străine care operează în România. Integral: https://economie.hotnews.ro

Pe ce lume trăieşte Comisia de Prognoză? Vede în 2020 o scădere a numărului de angajaţi cu doar 1 la sută, şomajul la 3,4 la sută şi …majorare de salarii cu 6%!  Specialiştii în resurse umane resping prognozele Comisiei pentru 2020 şi cred că numărul salariaţilor din economia locală nu va depăşi 4 milioane, şomajul va ajunge la 7% – 8%, iar creşterile salariale vor îngheţa. Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP), instituţia care emite prognozele pe baza cărora guvernul îşi bugetează veniturile şi cheltuielile, se aşteaptă la schimbări foarte mici pe piaţa muncii în 2020. CNSP se aşteaptă ca numărul de salariaţi din economia locală să scadă cu 1,3% anul acesta faţă de 2019, până la 5.087.400 de angajaţi, rata şomajului să crească cu 0,4% până la 3,4%, iar salariile să crească cu 5,9%….. „Este evident că rata şomajului va fi undeva la 7%-8%. Cine să absoarbă atâţia oameni? Vor avea restaurantele şi hotelurile la fel de mulţi angajaţi, vor reveni la activitatea de dinainte aşa de uşor? Res­taurantele şi hotelurile vor reangaja circa trei sfer­turi din angajaţii pe care îi aveau înainte. În primă fază, totul va fi treptat“, adaugă Oana Botolan Datki. În ceea ce priveşte creşterile salariale, specialistul afirmă că salariile nu au cum să crească cu 5,9% anul acesta pentru că organizaţiile au îngheţat bugetele pentru măriri salariale de când a apărut criza cauzată de pandemia de COVID-19. Dacă vom avea o creştere economică lentă, este evident că şi salariile sunt în o pantă de revenire foarte lentă, spune ea. „În industrii precum IT, telecom sau FMCG poate că nu au scăzut salariile, dar nici nu vor creşte spectaculos. Nu au de unde să crească spectaculos. În momentul în care a început această criză, toate bugetele de creşteri salariale au îngheţat brusc. Media creşterilor salariale pentru 2020 era undeva la 4-6% la începutul anului, dar acum mă aştept să fie de 2-3% şi aplicate doar de companiile care au apucat să le stabilească de la începutul anului. Totul a scăzut, puterea de cumpărare a oamenilor a scăzut. Dacă companiilor le scad vânzările, de unde să mai aibă bani de angajări sau de creşteri salariale?“, afirmă Oana Botolan Datki. Integral: https://www.zf.ro

Consiliul Național al Elevilor cheamă Ministerul Educației în judecată pentru ordinul privind obligativitatea cursurilor online Consiliul Național al Elevilor anunță că depus o plângere prealabilă în contenciosul administrativ prin care Ministerului Educației abrogarea ordinului privind obligativitatea cursurilor online. Elevii spun că ministerul obligă elevii să participle la cursurile online, dar nu le pune la dispoziție și calculatoare, iar sute de mii de elevi din România se află în imposibilitatea de a accesa resurse educaționale online, fiind lăsați în afara sistemului de învățământ. ”În săptămânile ce au urmat măsurii de închidere a școlilor, s-a recomandat desfășurarea cursurilor în spațiul online. Societatea civilă a subliniat în repetate rânduri faptul că nu toți elevii și profesorii au acces la device-uri electronice (telefon mobil, tabletă, PC, laptop) sau Internet și a solicitat demararea urgentă a procedurilor de achiziție de instrumente digitale de către Guvernul României, pentru a garanta participarea la educație a tuturor beneficiarilor primari pe timp de pandemie. Însă, din păcate, măsurile întârzie să apară, iar Ministerul Educației și Cercetării nu a realizat încă o centralizare a cazurilor de elevi și cadre didactice dezavantajate”, arată elevii într-un comunicat de presă. Citiți mai jos comunicatul integral de la Consliul Național al Elevilor:….„Încă de la începutul lunii martie, când cursurile au fost suspendate din cauza crizei provocate de COVID-19, Consiliul Național al Elevilor a înaintat propuneri către Ministerul Educației și Cercetării pentru garantarea accesului la educație. Ordinul ministrului Educației și Cercetării nr. 4135/2020 limitează dreptul la educație nu doar pentru cei 300.000 de elevi din comunitățile social-dezavantajate, ci pentru toți elevii care nu au confortul de a participa la cursurile online din diverse motive cât se poate de obiective: într-o familie cu un singur calculator în casă, cu părinți ce îl utilizează pentru a realiza telemunca, școala online devine o utopie. Ministerul Educației și Cercetării a decis să lase în afara sistemului educațional sute de mii de elevi, iar noi, cei care milităm pentru principiul echității în sistemul de învățământ preuniversitar, nu putem tolera o astfel de politică educațională. Am formulat o plângere prealabilă în temeiul legal prezentat în Legea contenciosului administrativ, prin care solicităm Ministerului abrogarea OMEC nr. 4135/2020. Astăzi, 27 aprilie 2020, MEC încă nu a prezentat un plan concret pentru respectarea dreptului la educație pentru toți copiii pe care noi îi reprezentăm, iar această încălcare flagrantă a unui drept fundamental nu poate fi trecută cu vederea de reprezentanții elevilor. Dacă Ministerul a decis să impună măsuri de continuare a procesului educațional doar pentru o parte dintre elevi, condiționând accesul la educație pe criteriul social și economic, noi nu vom face acest lucru și vom lupta pentru ca acei elevi să beneficieze de procesul instructiv-educativ, așa cum prevede și Constituția României. Educația nu ar trebui să fie despre majorități și minorități, ci despre fiecare elev în parte.”, a declarat Antonia-Laura Pup, președintele Consiliului Național al Elevilor. Integral: https://www.hotnews.ro

Nicusor Dan anunta ca Firea vrea sa demoleze o baza sportiva pentru a face loc unui hipermarket  Nicusor Dan sustine ca Gabriela Firea va propune, in sedinta Consiliului General din 30 aprilie, un PUZ ilegal care ar urma sa transforme baza sportiva Girueta intr-un hipermarket. Conform unui comunicat de presa transmis de Nicusor Dan, acest proiect ar incalca Legea sportului 60/2000. “Primarul Capitalei propune in sedinta Consiliului General de joi 30 aprilie un PUZ ilegal care transforma fosta baza sportiva Girueta din str. Drumul Gazarului in hipermarket. Proiectul incalca flagrant Legea sportului 69/2000. Art. 79 din lege prevede: ‘(1) Schimbarea destinatiei sau desfiintarea unor baze sportive apartinand domeniului public ori privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale se va putea face numai prin hotarare a Guvernului si cu construirea prealabila a altor baze sportive similare celor desfiintate. (2) Dispozitiile alin. (1) se aplica si societatilor comerciale care detin active patrimoniale destinate activitatii sportive ce au apartinut statului.’ Fosta baza sportiva are o suprafata de 15.000 mp. PUZ-ul prevede ca pe mare parte din teren sa se amenajeze un hipermarket, iar pe o suprafata de 1000 mp (6%) sa se amenajeze o sala de sport. Evident ca o sala de sport de 1000 mp nu este similara bazei sportive de 15.000 mp, in sensul legii sportului. Integral: http://www.ziare.com

Liderul consilierilor PNL: Salariile în companiile înființate de Gabriela Firea sunt de trei ori mai mari decât salariul mediu/ La Compania Municipală Publicitate şi Afişaj câştigul mediu e 9.800 lei/lună  Liderul consilierilor generali PNL Stelian Bujduveanu afirmă că în şedinţa de joi a CGMB se va discuta bugetul companiilor municipale, din care unele au „salarii medii de 3 ori mai mari decât salariul mediu pe economie”. El spune că la Compania Municipală Publicitate şi Afişaj câştigul mediu este de 9.800 de lei/lună, în timp ce la Compania Municipală Tehnologia Informaţiei, câştigul mediu este de 7.900 de lei/lună, transmite News.ro „Cele 23 de firme ale primăriei, între timp comasate, dar care şi-au păstrat numărul de angajaţi şi mai ales de directori, au în 2020 un buget estimat la peste 2,8 miliarde de lei (583 milioane de euro) (…) doar salariile consiliilor de administraţie şi ale directorilor – şefime selectată direct de Gabriela Firea – se ridică la circa 20 milioane lei (peste 4 milioane de euro)”, susţine el. „Salariile în companiile Primăriei Generale sunt de trei ori mai mari decât salariul mediu‼️ Firmele municipale înfiinţate de Gabriela Firea pe banii bucureştenilor pentru proptelele PSD, DECLARATE ILEGALE DE INSTANŢĂ, vor toca şi anul acesta sute de milioane de euro, deşi criza financiară generată de coronavirus a lăsat zeci de mii de oameni fără job-uri. Atenţie, urmează sume care vă pot afecta emoţional, mai ales că le suportaţi din buzunarul dumneavoastră!”, susţine Stelian Bujduveanu, luni, într-o postare pe Facebook. Integral: https://www.g4media.ro

Zoom, Whatsapp şi Messenger, îngropate! Se lansează mIRC Video  Putem să ne luăm adio de la softurile primitive de comunicare gen Teams, Zoom, Whatsapp sau Facebook Messenger! Compania Valigeta Impex SRL 2000 din Olteniţa, care a achiziţionat recent brandul mIRC pentru suma colosală de 200 de lei, anunţă lansarea serviciului de înaltă fidelitate mIRC Video. Primele servere de mIRC Video, #telemunca şi #gratarcumici, vor fi online începând cu data de 1 mai pe îndrăgita reţea Undernet, sub paza vigilentă a robotului X, exact ca pe vremuri, când mii de actuali corporatişti se băteau în curtea liceului pentru distincţii preţioase precum “voice” şi “op”…..”Următorul pas? Probabil integrarea cu Yahoo Messenger, pe care l-am achiziţionat pentru 45 de lei şi o pereche de adidaşi de la un domn care locuieşte sub un pod”, precizează compania olteniţeană. Integral: https://www.timesnewroman.ro

Rusia mulțumește României pentru ajutorul umanitar de 120 tone aur trimis în 1916  În aceste vremuri de pandemie și panică socială este mult mai important să fim uniți decât dezbinați și să ne înțelegem bine chiar și cu vecinii cu care am avut probleme în trecut. Tonul unei reconcilieri istorice a fost dat în această dimineață de Rusia, care a mulțumit prin vocea ambasadorului de la București, pentru ajutorul umanitar oferit de România în 1916. „Mulțumim din suflet poporului români și reprezentanților acestuia pentru ajutorul imens oferit de aceștia în 1916 când ne-au trimis 120 de tone de aur precum și alte obiecte valoroase de tezaur. Fără banii obținuți din asta nu am fi reușit să trecem peste epidemia care ne-a lovit pe toți”, spune ambasadorul rus Valerie Kaghebinski într-o depeșă oficială. Autoritățile ruse au dat asigurări că gestul nu va fi uitat și că vor răspunde cu aceeași bunăvoință imediat ce economia își va reveni. Integral: https://www.timesnewroman.ro

Buna dimineata intr-o zi de luni, 27 aprilie! In cea mai mare parte a ţării, dar mai ales în vest şi sud-vest valorile termice se vor situa peste mediile multianuale. Ziua, cerul va fi variabil, cu unele înnorări la munte şi în partea continentală a Dobrogei, dar numai izolat vor fi posibile ploi de scurtă durată. Noaptea, înnorările se vor accentua în regiunile vestice, unde, pe arii restrânse vor fi averse, însoţite şi de descărcări electrice. Vântul va sufla slab și moderat, trecător cu unele intensificări în zonele de munte. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 14 gr. pe litoral și 24 de gr. în Banat şi Oltenia, iar minimele între 1 și 11 gr., mai scăzute spre -3 gr. în depresiunile Carpaţilor Orientali, dar şi mai ridicate în Dealurile de Vest, spre 12…13 gr.. Spre sfârşitul intervalului, în estul Transilvaniei, izolat se va produce brumă. In Bucuresti, cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab până la moderat. Valorile termice se vor situa uşor peste mediile multianuale, astfel temperatura maximă va fi de 22…23 gr., iar minimă de 6…8 gr.

Recomandările UE pentru relaxarea graduală a restricţiilor: „Majoritatea experţilor epidemiologici sunt de părere că virusul continuă să circule şi atunci când se aplică măsuri de izolare”  ….”În cadrul reuniunii din 26 martie 2020, membrii Consiliului European s-au angajat să facă tot ceea ce este necesar pentru protejarea cetăţenilor UE şi pentru depăşirea crizei, păstrând, totodată, valorile europene şi modul de viaţă. Dincolo de urgenţa combaterii pandemiei de COVID-19 şi a consecinţelor imediate ale acesteia, membrii Consiliului European au solicitat pregătirea măsurilor necesare pentru ca societăţile şi economiile europene să revină la o funcţionare normală şi la o creştere durabilă, integrând, printre altele, tranziţia către o economie verde şi transformarea digitală şi desprinzând toate învăţămintele din această criză…..”În cadrul reuniunii din 26 martie 2020, membrii Consiliului European s-au angajat să facă tot ceea ce este necesar pentru protejarea cetăţenilor UE şi pentru depăşirea crizei, păstrând, totodată, valorile europene şi modul de viaţă. Dincolo de urgenţa combaterii pandemiei de COVID-19 şi a consecinţelor imediate ale acesteia, membrii Consiliului European au solicitat pregătirea măsurilor necesare pentru ca societăţile şi economiile europene să revină la o funcţionare normală şi la o creştere durabilă, integrând, printre altele, tranziţia către o economie verde şi transformarea digitală şi desprinzând toate învăţămintele din această criză…..”Având în vedere că măsurile de izolare sunt în vigoare de câteva săptămâni, apare în mod natural întrebarea când şi cum vor putea fi relaxate aceste măsuri. Majoritatea experţilor epidemiologici sunt de părere că virusul continuă să circule şi atunci când se aplică măsuri de izolare şi că orice nivel de relaxare progresivă a măsurilor de izolare va duce inevitabil la o creştere corespunzătoare a numărului de noi cazuri. Va fi nevoie de o monitorizare constantă şi detaliată şi va trebui să fim pregătiţi să ajustăm măsurile deja existente şi să reintroducem altele noi, dacă va fi necesar. De asemenea, este evident că va trebui să trăim, ca societate, cu acest virus până când se va găsi un vaccin sau un tratament. În această privinţă, comunicarea clară, transparentă şi promptă cu cetăţenii va fi de o importanţă fundamentală. Dialogul permanent cu partenerii sociali va fi, de asemenea, esenţial…..3. Extinderea capacităţii de testare şi armonizarea metodologiilor de testare: în absenţa unui vaccin, populaţia trebuie să fie protejată cât mai mult posibil de infecţie. Prin urmare, disponibilitatea unor testări pe scară largă care să poată oferi rezultate rapide şi fiabile este esenţială pentru a face faţă pandemiei şi este, de asemenea, o condiţie prealabilă pentru ridicarea măsurilor de distanţare socială în viitor”…..Măsurile generale ar trebui să fie înlocuite treptat cu măsuri specifice. În felul acesta, societatea ar putea reveni treptat la normal şi, în acelaşi timp, populaţia UE ar urma să fie protejată în continuare de virus. De exemplu: a) Grupurile cele mai vulnerabile ar trebui protejate pentru o perioadă mai îndelungată: deşi încă nu există date cuprinzătoare, conform datelor disponibile, persoanele în vârstă şi persoanele care suferă de boli cronice sunt expuse unui risc mai mare. Persoanele cu boli psihice reprezintă alt posibil grup de risc. Ar trebui avute în vedere măsuri pentru a proteja în continuare aceste categorii de persoane, odată ce se vor ridica restricţiile pentru restul populaţiei. b) Persoanele diagnosticate sau care au simptome uşoare ar trebui să rămână în carantină şi să beneficieze de un tratament adecvat: astfel se va favoriza întreruperea lanţurilor de transmitere şi limitarea răspândirii bolii…..Pentru deschiderea frontierelor noastre interne şi externe este necesară o abordare etapizată, care să restabilească în cele din urmă funcţionarea normală a Spaţiului Schengen. a) Controalele la frontierele interne ar trebui eliminate în mod coordonat; b) Redeschiderea frontierelor externe şi accesul în UE al rezidenţilor din ţări terţe ar trebui să aibă loc într-o a doua etapă şi să ţină seama de răspândirea virusului în afara graniţelor UE, precum şi de riscurile de reintroducere. Integral: https://www.zf.ro

Mircea Miclea: Boilere sau avioane?  Asistăm la ascensiunea unei noi religii: cea a Siguranței. S-a instalat treptat, insidios, în ultimele decenii (a se vedea, spre exemplu, F. Furedy – Cultura fricii; U. Beck – Risk Society), când lucrurile firești au început să fie considerate periculoase. Înainte vreme, o furtună de vară era o furtună de vară; acum are coduri de periculozitate: galben, portocaliu, roșu. La fel și pentru vânt, frig, căldură etc. Vedem riscuri peste tot în evenimentele firești ale vieții. Acum, cu pandemia, noua religie s-a răspândit și mai mult în mințile noastre, cu o viteză mai mare decât cea a coronavirusului. Are preoții ei – cei care zi de zi decupează din realitate doar pericolele și ne arată cât de mari sunt (dar, mai ales, vor fi!) ele. Are inchizitorii ei, cei care nu te mai pot arde pe rug, dar care te pot linșa pe rețelele de socializare dacă ai încălcat ritualurile de (auto)protecție, ba chiar și miliția proprie, cu carnet de amenzi! O nevoie firească, de a ne simți în siguranță, s-a transformat într-o religie! Are tot mai mulți adepți: unii, pentru că își pot justifica prin ea propriile spaime, alții, pentru că prin ea își pot vărsa ura și frustrările, iar alții, pentru că pot obține câștiguri frauduloase, dar fabuloase, de pe urma ei. Cultul excesiv al siguranței poate fi însă dezastruos, atât pentru individ, cât și pentru societate. El inhibă realizarea altor nevoi, la fel de firești: de relații proximale cu semenii noștri, de a fi liberi, de a avea realizări personale. Cu cât ne apărăm mai mult, cu atât ne dezvoltăm mai lent. Ajungem să ne protejăm, cu costuri tot mai mari, un mod de viață tot mai lipsit de valoare. De aceea, transformarea siguranței dintr-o nevoie într-un cult trebuie contracarată prin analiză critică….Dacă ne uităm acum la ce ni se spune despre COVID-19, apare că suntem în preajma Apocalipsei. Ni se prezintă zilnic date absolute, care se cumulează cu cele din ziua precedentă. Toate graficele (despre persoanele infectate sau decedate) arată o creștere înfricoșătoare. Dar, dacă raportăm exact aceleași date la datele din alte țări sau dacă raportăm mortalitatea COVID-19 la milionul de locuitori și comparăm cu alte rate de mortalitate (de cancer, de accidente auto, de gripă sezonieră, de tulburări cardiace, de accidente cerebrovasculare), semnificația datelor se schimbă. Arată că ne confruntăm cu un pericol, dar care este mai mic decât altele cu care ne-am obișnuit și, în niciun caz, nu e anticamera Apocalipsei. Diferența este aceea dintre un adevăr care paralizează și un adevăr care zidește, cum s-ar spune în limbaj teologic. Așadar, să nu punem botu’, să nu consideram o perspectivă, un decupaj tendențios asupra pericolului ca fiind pericolul real. Să ne uităm și în alte părți, nu doar acolo unde ni se indica cu degetul de către „autorități”  și, mai ales, să integrăm perspectivele, informațiile. Prin gândire critică și integrare ne vom apropia mai mult de adevăr și, cum zice Cartea, adevărul ne va face liberi!….Este firesc să ne spălăm pe mâini, de pildă, pentru a ne proteja de virusuri sau de microbi. Dar, dacă facem acest lucru excesiv, ajungem la tulburare obsesiv-compulsivă, care ne ruinează viața, cariera și relațiile relevante! Așadar, orice măsură de siguranță suplimentară trebuie judecată riguros, în funcție de circumstanțe. Carl von Clausewitz, un general prusac, scria în celebra lui carte Despre război că cine se apără mereu nu poate câștiga niciodată!…Dacă stăm de pildă, cu copiii închiși în casă, fără să începem, treptat, să reluăm școala, nu vom învăța cum să facem educație în noile condiții. Noroc cu alții care, la rate mult mai mari de mortalitate, au înțeles că trebuie să riște, să experimenteze ca să învețe! Măcar să învățăm de la ei, dacă nu suntem capabili pe cont propriu. Ca indivizi și ca țară, trebuie să alegem: vrem un plus de învățare și inovare sau un plus de siguranță, vrem să fim  tot mai înapoiați, dar mai în siguranță, sau mai în față, riscând……Suntem obsedați de siguranță sanitară legată de COVID-19 și ignorăm orice altceva. Din cauză că numai urgențele se tratează, sute de bolnavi de inimă, cancer, diabet mor cu zile! Credeți că celelalte boli au luat o pauză și doar coronavirusul există? Câteva sute de mii de oameni vor rămâne fără loc de muncă, cu mai puțini bani, deci cu mai puține șanse de a-și cumpăra medicamentele necesare ca să-și trateze bolile. Dacă vine o criză economică, ce se va întâmpla cu țara, ca întreg, cât de în siguranță va fi? Religia siguranței ne face să nu mai vedem întregul, din cauza unei părți, să facem sistemul nesigur, de dragul siguranței unei părți. Gândire mioapă!….Oamenii și societățile sunt la fel. Unii vor să fie ca boilerele: să fie în siguranță, chiar dacă fierb în interior. Alții preferă să fie ca avioanele: să poată zbura, chiar dacă riscurile sunt mari. Ne așteaptă o alegere: ce vrem să fim, boilere sau avioane? Eu prefer zborul. Integral: https://www.g4media.ro

Măștile responsabile  ….Ironia sorții face ca una din marile surse de infecție cu coronavirus să fi fost carnavalul de la Veneția – un festival prin excelență al măștilor. Privit retrospectiv, evenimentul conține un cinic avertisment. ……Deocamdată, în România, măsurile de protecție îi vizează pe bătrâni și, într-o măsură mai mică, pe copii. Persoanele de peste 65 de ani sunt obligate să stea în casă, dar copiii beneficiază, tehnic vorbind, de o libertate de mișcare incomparabil mai mare. Chiar dacă nu mai zburdă pe străzi, îi vezi pretutindeni în curțile blocurilor sau migrând de la un apartament la altul. Drept dovadă, îmbolnăvirile s-au înmulțit substanțial după adoptarea măsurilor de „distanțare socială“, și nu au scăzut. Și vor continua să crească, în ciuda măsurilor din ce în ce mai restrictive. Și asta pentru că există o logică a bolii care transgresează barierele pe care sunt capabili să le ridice oamenii. Mai nou, se dă vina pe cei care se întorc în țară din epicentrul pandemiei, Italia și Spania. Nu există statistici, dar realitatea e că foarte puțini dintre cei reveniți sunt contaminați. În schimb – se pretinde –, îi contaminează pe alții… Îmi scapă logica acestei aserțiuni, chiar dacă statisticile par să-i dea dreptate. În astfel de situații, prefer să fiu fatalist: dacă e să ți se întâmple, ți se întâmplă oricum!…. Dincolo de suferință, dincolo de victime, situația e înrăutățită de absența unui orizont clar privind evoluția și încheierea acestei nebunii. Între negaționiști și catastrofiști, pendulul tragediei sună funebru. Unii, specialiști de elită ai domeniului, spun că totul e o farsă și că n-ar fi nimic nou cu pandemia actuală. Ceilalți, dimpotrivă, că ne aflăm în fața unuia dintre cele mai îngrozitoare flageluri care au lovit omenirea. Și unii, și alții vin cu cifre și exemple ce nu pot fi contestate. Tot ce-ți rămâne e să le dai dreptate, solomonic, și unora și altora – și apoi să-ți pui masca și să încerci să nu înnebunești. Discut zilnic cu prieteni și cunoscuți, încercând să aflu cum s-au acomodat cu noile condiții de viață. E limpede că gradul de suportabilitate e tot mai scăzut. Observ, de la o zi la alta, o intensificare a nervozității și o diminuare a răbdării. Dacă unele gesturi s-au automatizat (purtarea măștii și completarea documentelor care să ateste că ai dreptul să circuli în anumite zone, spălarea pe mâini etc.), absența contactelor sociale e resimțită acut. Îngrijorarea mea cea mare de aici provine: din faptul că prelungirea stării de încordare va duce la alterarea multor cutume care constituie baza civilizației noastre. Mă refer, de pildă, la participarea la concerte și conferințe, dar și la frecventarea muzeelor. Știu ce înseamnă să te afli în Italia la Vatican ori în Franța la Luvru: înseamnă să înfrunți cozi uriașe și să simți, la propriu, răsuflarea fierbinte a sute și sute de oameni. De-acum, astfel de situații vor fi evitate. Integral: https://putereaacincea.ro

Veniturile bugetare estimate de Guvern sunt supraevaluate cu cel puțin 0,3% din PIB. Cheltuielile sunt subdimensionate cu 0,3-0,45% din PIB. Deficitul bugetar va depăși 7,3, nu 6,7, cât speră Finanțele (analiză)   Veniturile bugetare, chiar și considerând cadrul macroeconomic curent prognozat de Comisia Naționala de Strategie și Prognoză, sunt probabil supraestimate cu cel puțin 0,3% din PIB, iar cheltuielile bugetare sunt probabil subdimensionate cu cel puțin 0,3-0,45% din PIB, arată un document publicat sâmbătă de Consiliul Fiscal. ”În aceste condiții, deficitul bugetar probabil este cuprins într-un interval de 7,3-7,45% din PIB. Riscurile sunt înclinate în sensul înregistrării unui deficit bugetar mai mare”, mai arată reprezentanții instituției conduse de prof. Daniel Dăianu. Consiliul Fiscal lucrează cu două scenarii: unul în care economia scade cu 4-6% în acest an iar al doilea, în care economia va scădea cu 8-9%.- În condițiile unei descreșteri a PIB real cuprinsă între 4% și 6% veniturile bugetare vor fi mai reduse cu cel puțin 7 – 14 mld. lei față cele prognozate în proiectul de rectificare. În acest caz, estimarea de mai sus privind nivelul probabil al deficitului bugetar devine 8,1% – 8,9% din PIB (Finanțele mizează pe un deficit bugetar de 6,7% din PIB). Trebuie precizat faptul că descreșterea suplimentară a PIB real față de scenariul asumat de Guvern, cuprinsă între 2,1 și 4,1% în acest caz, a fost presupusă a corespunde unei scăderi între 2,1 și 4,1% a PIB nominal comparativ cu estimarea curentă a acestuia de 1.082,1 mld. lei. – Alternativ, în condițiile unei descreșteri a PIB real cuprinsă între 8% și 9%, veniturile bugetare vor fi mai reduse cu cel puțin 21 – 24,5 mld. lei față cele prognozate în proiectul de rectificare. În acest caz, estimarea de mai sus privind nivelul probabil al deficitului bugetar devine 9,9% – 10,4% din PIB. În plus, în condiții de scădere economică profundă, este posibil ca veniturile bugetare să scadă mai mult decât ce ar justifica senzitivitatea acestora estimată pe baza datelor aferente unui ciclu economic normal. Astfel, balanța riscurilor aferentă estimărilor CF privind deficitul bugetar potrivit celor două scenarii este înclinată pe partea negativă, respectiv în sensul unui deficit bugetar mai ridicat. Mai mult, toate estimările de mai sus, nu includ și o eventuală majorare a alocațiilor pentru copii, măsură amânată până la 1 august 2020. Ce mai spune instituția din subordinea lui Daniel Dăianu: – O primă observație cu privire la scenariul macroeconomic asumat de Guvern în cadrul rectificării pornește de la constatarea că dinamica PIB, de -1,9% pare decuplată de evoluțiile pe piața muncii – ai căror indicatori sunt supraestimați. Astfel, contracția PIB din 2020, localizată, cu precădere, în industrie, construcții și servicii produce efecte foarte reduse asupra numărului mediu de salariați (-1,3% sau -1,6% conform metodologiei AMIGO), ratei șomajului (creștere cu 0,4 pp sau 0,5 pp conform metodologiei AMIGO), populației ocupate totale (-1,4%) iar câștigurile salariale sunt proiectate a-și continua creșterea cu 5,9% sau 6,0% (brut/net) în 2020 – consemnând, astfel, o creștere reală de 2,8%. Consiliul Fiscal reiterează, similar opiniilor anterioare, observația că proiecțiile aferente pieței muncii au un impact fiscal-bugetar foarte semnificativ, senzitivitatea proiecției de deficit fiind, astfel, relativ ridicată în raport cu aceste date de intrare. Supraestimarea dinamicii anvelopei salariale din economie (a numărului de angajați și a câștigurilor salariale) este de natură să ducă la supraestimarea veniturilor bugetare, iar o rată a șomajului mai joasă proiectată diminuează prognoza cheltuielilor cu ajutoarele de șomaj, cu un efect similar, de subestimare, asupra nivelului deficitului. Integral: https://economie.hotnews.ro

”Economic crash”. De ce ne temem noi, economistii, și ce se poate face  …. În engleză termenul care se asociază crizei care urmează este ”economic crash” care în limba română se traduce probabil prin ”prăbușire economică” . Dar expresia în engleză are nuanțe ”crash” însemnând accident, zdrobire, sfărâmare sau faliment. O criză economică este o perioadă dificilă, dar e parte a vieții economice, este ceva ce putem experimenta de mai multe ori într-o viață de om, o prăbușire economică este ceva ce se întâlnește o dată într-o viață de om, sau o dată la câteva generații. Toate crizele precedente au avut un numitor comun, statul trebuia să ajute economia să revină la viteza normală după o încetinire serioasă. Acum statul oprește economia. Nu știm ce trebuie făcut pentru a o reporni. Și, mai grav, nu știm în ce direcție trebuie să mergem după ce pornim. O scurtă analiză a mediului strategic economic În termenii analizei strategice avem o situație de ambiguitate, în care nu se cunosc obiectivele organizației. Cum vrem să arate România de după criză? Mi se pare complet irelevant cine va veni la putere dacă cel care vine nu are un răspuns la această întrebare. Statul marțial este un stat atot-puternic, util pe termen scurt, dar o capcană mortală pe termen mediu și lung. Probabil ieșirea din criză va implica un stat intervenționist, dar, direcția în care trebuie să meargă economia este libertatea. Statul poate acum crea două economii diferite, una dependentă de stimulente și ajutoare de stat, o economie clientelară, sau, o economie liberă, independentă de stat, dinamică și adaptabilă la nevoile societății. Incertitudinea, definită ca o cunoaștere a problemelor care vor trebui soluționate este în acest moment la un nivel nemaiîntâlnit. Ca un simplu exemplu, șomajul la momentul adoptării strategiilor economice este în acest moment dependent de durata măsurilor de prevenție și distanțare socială. Probabil curba șomajului va fi exponențială, defazată cu o lună două de curba contagiunii, cu mențiunea că vor fi două tipuri de șomaj, unul temporar, care depinde de numărul și dimensiunea firmelor aflate în dificultate dar care supraviețuiesc, și unul pe termen mediu-lung, generat de falimente, insolvențe și restructurări. Șomajul este un element central al politicilor economice, și este un factor de incertitudine major în acest moment. Contextul economic internațional este frâmântat, cu semne ale unei reorganizări masive spre o lume foarte diferită de lumea pe care o știam în decembrie sau ianuarie chiar. Uniunea Europeană, principalul partener al României este într-un moment foarte dificil. Se pare că Uniunea nu a fost proiectată pentru a putea administra un scenariu de natura celui cu care ne confruntăm. Momentan, Statele sunt centrul atenției, și nodurile de decizie, nu există un răspuns corelat al Uniunii față de contagiune, dar, nici față de situația economică pe care o creează….. 1. Ce poate face Statul Evident statul este primul vizat pentru tot ce înseamnă managementul crizei la nivel macroeconomic. Primul punct care trebuie lămurit este dacă statul trebuie să intervină sau nu în economie pentru combaterea crizei. Acest punct este clar învățat în urma crizei care a început în 1929 (The Great Depression). La acel moment politica economică era ”laissez faire”, intervenția statului în economie fiind privită categoric și generalizat ca negativă. Atunci s-a dovedit că mediul privat este incapabil să reacționeze în situații de criză sistemică fiind nevoie de intervenția statului. Pe baza acestei experiențe s-au conturat treptat mijloace și instrumente care să permită statelor să intervină în economie pentru a corecta anumite dezechilibre. Curentul majoritar al economiștilor este că statul trebuie să reglementeze piețele și să intervină în crize. Suma de politici economice care se adreseaă combaterii crizelor se numește generic macrostabilizare. Macrostabilizarea are două direcții de acțiune, politica monetară și politica fiscală. Politica monetară în România este administrată de BNR, responsabilitățile și căile de acțiune fiind destul de clare în acest sens. Politica fiscală este administrată de Guvern sub supravegherea Parlamentului. Aici lucrurile sunt un pic confuze, pentru că politica fiscală așa cum este definită de manualele de macroeconomie cuprinde atât partea de venituri cât și partea de cheltuieli a statului. Ca să fie clar, direcțiile de intervenție sunt taxele și impozitele (care sunt percepute de populație ca politică fiscală) dar și cheltuielile publice….. În ceea ce privește ceea ce ar trebui să facă Guvernul, există dispute majore și o mare varietate de opinii. Unii insistă că statul trebuie să subvenționeze economia (subvenții directe către agenții economici) alții că statul trebuie să subvenționeze consumul (prin salarii, pensii, asigurări sociale, de șomaj, etc). Unii spun că statul trebuie să investească în infrastructură, alții că statul trebuie să crească volumul programelor de achiziții. O cu totul altă direcție de intervenție o reprezintă facilitățile fiscale și reglementările care restricționează piața. Volumul în expresie financiară a creșterii cheltuielilor și a diminuării veniturilor statului este limitat de capacitatea statului de a completa veniturile respectiv de a acoperi cheltuielile prin credite sau prin emisiune monetară. Diferența dintre încasări și plăți ale statului este deficitul bugetar, și acest deficit exprimă nevoia de creditare a statului. Într-un mod foarte grosier, statul combate criza prin deficit bugetar. Dar modul grosier de a pune problema nu se aplică României. Costul creditării pentru statul român este mult prea ridicat pentru a nu trebui chibzuit cu grijă modul de folosire a fiecărui euro sau dolar luat cu credit. Deficitul bugetar NU poate fi folosit fără discernământ….. Cunoscând procedurile legale necesare și capacitatea administrativă a statului, investițiile publice în infrastructură, subvențiile și granturile sunt din păcate măsuri care se materializează prea târziu în fluxuri utile de numerar pentru agenții economici în dificultate. Chiar și administrarea de stat a unor ajutoare de stat este procedural prea lentă și prea complicată pentru a fi eficientă. Criza COVID este prea rapidă pentru aceste măsuri. O a treia cerință a ajutorului către economie este triajul. În medicină, atunci când numărul de pacienți depășește posibilitățile de tratament, se instituie triajul, care înseamnă că se alocă prioritar resurse celor care sunt în situație dificilă dar sunt tratabili. Cei care nu pot fi salvați sunt practic abandonați, cei care nu au nevoie urgentă sunt ajutați când este posibil. În economie, în situația actuală, triajul este imperativ. Dacă ar fi să analizăm proiectele administrate de stat, cel mai bun exemplu este Start UP Nation (SUN). În acest program s-a finanțat un număr de 10.000 de IMM-uri pe an. Cei implicați știu ce dificil a fost să vadă materializat ajutorul de stat în fluxuri financiare. Un program de ajutor de stat care să vizeze 100.000 de companii pe infrastructura administrativă existentă și să ajungă la plăți în anul 2020 este non-fezabil. Ori dacă banii nu ajung repede la beneficiari, probabil este tardiv pentru majoritatea celor vizați. Momentan doar băncile au sistemele administrative necesare pentru a procesa solicitări de finanțare de dimensiunea celor necesare salvării unui număr ridicat de firme. Prin urmare, soluția IMM Invest este esențialmente bună, pentru că răspunde celor trei cerințe: eficiență, implementare rapidă și triaj. Întrebarea este dacă este suficient, și răspunsul este probabil nu, dar e un început bun. O problemă esențială pentru companii nu este atât finanțarea cât vânzările…. Între timp trebuie urgent soluționate probleme juridice și administrative. Prima prioritate o reprezintă insolvența. Vom avea un număr mare de firme în insolvență. Ceea ce trebuie să se întâmple este ca activele firmelor în insolvență să rămână active productive. Nu folosesc nimănui hale cu utilaje nefolosite, restaurante în paragină, pensiuni părăsite. Nu produc nimic, și se irosesc capitaluri acumulate de economie. Procedurile de insolvență trebuie imperativ să devină mai operative. Există o idee care se vehiculează în anumite medii, nu sunt sigur cât este de cunoscută, ca insolvența să intre sub umbrela arbitrajului comercial. Este o idee absolut fantastică, pentru că se reduce presiune pe instanțe, se asigură specialiștii necesari, și, se adoptă o formă mult mai operativă de lucru. Ce nu știu este în ce măsură se pot asigura costurile arbitrajului din resursele și așa ne-lichide și probabil insuficiente ale firmelor insolvente. Probabil la o anumită dimensiune a firmelor medierea ar fi o soluție la fel de eficientă și mai ieftină, urmată de arbitraj și, în anumite cazuri de instanță. O problemă ignorată de legislația insolvenței o reprezintă clusterele (circuitele) de firme în insolvență. Insolvența sistemică este diferită de insolvența individuală. Integral: http://www.contributors.ro

Criza trece, incompetenta ramane – dezastrul de la fondurile europene  De la un dezastru de leadership guvernamental exprimat prin analfabetismul profesional al Vioricai Dancila, Romania a trecut in era dezastrului generat de incompetenta vocationala a premierului Ludovic Orban. In fiecare saptamana, suntem martorii unor gafe de proportii in deciziile luate de prim-ministru sau intentiile acestuia, si as enumera pe cele mai recente: somajul tehnic pentru aparatul administrativ, nesincronizarea cu balbele emise de titularii de la Finante sau de la Munca, girarea pactului Biserica – Interne si multe altele. In schimb, saptamanal, la inceputul fiecarei sedinte de guvern, pe durata permiterii accesului presei, vedem cate o sceneta ieftina de teatru, cu un premier care nu se pricepe, dar isi da cu parerea despre orice, cu niste ministri care recita niste poezii fara rima, dinainte aranjate cu premierul, dar cu o intriga si un deznodamant de un penibil coplesitor….. Cand incompetenta este impinsa pana la momentul decontarii, membrii cabinetului incep sa se atace reciproc, sa arunce vina fie pe trecut, fie pe situatia de criza si cauta sa produca hartii in care sa-si ascunda capul pentru a evita orice raspundere. Nu o sa ma refer aici la situatia de la Interne, arhicunoscuta si mediatizata in aceste zile, pentru simplul fapt ca e prea la vedere si toti romanii o cunosc in detaliu. Nu o sa ma refer nici la penibilul cu restartarea economiei cat mai grabnic, de parca Romania era vreo forta economica la nivel mondial, iar IMGB-ul, Republica, 23 August, Electroputere, ARO si multe alte companii de rasunet ar sta sa rupa lantul. Nu, dragi concetateni, economia tarii e pe butuci, si asta nu pentru ca romanii nu sunt muncitori, creatori, inventivi, harnici ci pentru ca deciziile politice din ultimii 30 de ani au fost cel mai mare inamic al economiei, iar starea se perpetueaza. In schimb, am sa ma refer la dezastrul de la Ministerul Fondurilor Europene, continuand seria de dezvaluiri, cu singura remarca a faptului ca acum lucrurile au intrat in faza ireversibilitatii, iar acest lucru va crea mari probleme in dezvoltarea Romaniei pentru urmatorii 10 ani  Modul cum a gestionat ministrul Bolos protofoliul de la Fonduri Europene este deosebit de daunator avand in vedere perioada extrem de importanta in care ne aflam pentru negocierea cadrului financiar multianual 2021 – 2027 si cei 3 ani ulteriori pentru inchiderea anvelopei bugetului alocat de la UE pentru dezvoltarea Romaniei. Practic, as spune ca Marcel Bolos a facut ceea ce stia, adica sa continue sa slujeasca interesele maharilor din transporturi de unde si provine, si sa dea inapoi Cezarului ce e al Cezarului. Daca premierul Orban si clica de politruci din fruntea unui PNL, ajuns din pacate in derizoriu (lucru pe care pe mine, personal, ma doare), nu au fost in stare sa scoata din randurile lor un specialist care sa-si asume portofoliul Fondurilor Europene, au apelat la influenta sferelor de putere care se invart intotdeauna in jurul guvernului, indiferent de culoarea politica, numele premierului sau strategia adoptata. Problema nu ar fi fost atat de importanta daca, in primul rand, asa cum s-a semnalat si din Parlamentul European, Marcel Bolos nu s-ar afla intr-un vadit conflict de interese prin ceea ce face. Acest conflict are doua aspecte: unul legat de functia de sef de Agentie de Dezvoltare Regionala, de unde si provine, suspendat temporar pe perioada executarii mandatului de ministru, iar a doua, pozitia ocupata in cadrul Ministerului Transporturilor, pe care si-a securizat-o ca back-up pentru o viitoare cariera. Astfel, in primul caz, ca fost sef de ADR, de acum ministrul Bolos, a negociat cu Comisia Europeana ca ADR-urile sa devina Autoritati de Management, adica sa primeasca direct banii de la UE si sa-i gestioneze dupa bunul plac. In al doilea caz, cel de la Transporturi, Marcel Bolos, prin functia de ministru la Fonduri Europene, a negociat ruperea Ministerului Transporturilor de MFE in ceea ce priveste gestionarea fondurilor si constituirea ca Autoritate de Management pentru fondurile alocate pentru infrastructura, adica un fel lup paznic la oi, pe intelesul tuturor. In trecut, avand in vedere proliferearea intereselor baietilor destepti din infrastructura, s-a luptat din greu ca banii care vin de la UE sa nu mai fie gestionati tot de cei care ii cheltuie, si Autoritatea de Management de la Transporturi sa treaca la MFE. Acum, gratie prestatiei lui Bolos, situatia revine “la normal”: banii vor fi la discretia celor care decid si cheltuirea lor, baietii destepti rasufla usurati, iar viitorul fost ministru Bolos isi va gasi probabil linistea intr-unul din birourile de conducere de la Transporturi. Pe langa aceste inginerii, actualul ministru Bolos isi urmareste nestingherit propria agenda, inconjurat de nume grele ramase de la adminstratia PSD sau de valeti de lux furnizati pe linie de partid. Totusi, lucrurile au luat o intorsatura cu iz “colateral”, ca sa zic asa, iar presiunea exercitata pe cei nominalizati sa gireze viziunea minstrului ii determina pe acestia sa inceapa sa cedeze. Este cazul si secretarului general adjunct al ministerului si sefa structurii juridice, Loredana Hristodorescu, care s-a saturat si a decis “sa puna pixul jos”, cum se numeste in jargon administrativ evitarea semnarii de documente la comanda. Evident ca replica a venit imediat, iar ministrul a parat-o lui Orban, care a decis “sa-i ia jucariile”, ca sa continui cu jargonul de breasla, celei care nu s-a supus “orb (an) este”. Mare paguba nu e, lucrurile merg inainte, Bolos fiind inconjurat de “oameni de incredere”. Asa este cazul secretarului de stat Carmen Moraru, adusa de la Transporturi, cunoscuta ca om de incredere al Elenei Udrea pe vremea marilor combinatii. La fel de bine, Bolos e servit prompt de actualul secretar general al MFE, Liliana Anghel, adusa obscur in luna decembrie a anului trecut, printr-un “concurs” pentru un banal post de functionar public, si transformata peste noapte in inalt functionar public, numita chiar de Orban ca secretar general. Domnita respectiva, activata de nicaieri, de la propria firma fara activitate din Balotesti pe stanga, unde si locuieste cu sotul ei, tot de orientare profesionala preot, ca si ministrul Bolos (mai, sa fie!). Cert este ca duduita semneaza fara ezitare orice gand al ministrului, transformandu-l in realitate. Un alt demnitar, adus de Bolos pe linie de partid, este si un padurar de la Maramu’, care are sarcina de a semna actele angajate de minister in guvern, chipurile pentru a evita conflictul de interese flagrant in care se afla chiar ministrul. Apropos, pentru a fi basma curata, Marcel Bolos, intr-un mod cu totul atipic, si-a luat de la un functionar de la Bruxelles adeverinta de non-conflict de interese, asa cum relateaza chiar membri ai parlamentului European. Destept baiat, nu am ce zice, numai ca iresponsabilitatea unora nu elimina raspunderea din punct de vedere legal. Pe langa alti doi demnitari adusi de nicaieri din ograda PNL, Marcel Bolos mai e ajutat si de o ultima reminiscenta a numirilor Vioricai Dancila: secreatrul general adjunct Mariana Cristea, aceasta mergand pe sarma, lepadandu-se de satana pesedista, doar doar sa nu supere si sa fie revocata. Cu motoarele incompetentei turate la maxim, actuala distributie de varf de la MFE, sub conducerea dirijorului, trebuie sa puna pe masa viziunea de dezvoltare a Romaniei pe urmatorii 10 ani, iar acest lucru sa se concretizeze printr-un Acord de Parteneriat cu Bruxellesul. Nu mai amintesc faptul ca, de fapt, ministrul Bolos joaca pe partitura stabilita de PSD, dar jocul de glezne facut de acesta are menirea sa prosteasca o tara intreaga, Comisia Europeana si alte institutii comunitare. Ajuns la momentul decontului, asa cum aminteam la inceputul acestei dezvaluiri, Bolos incepe sa fluiere in biserica (sic!) si nefiind in stare sa articuleze o strategie la nivel MFE, imprastie sarcini in stanga si in dreapta, la ministerele de linie. Numai ca acolo, tangenta si priceperea in gestionarea fondurilor europene e mai ceva ca la Bolos, si va amintiti probabil, dintr-o dezvaluire anterioara, ca v-am povestit cum, de exemplu, se elaboreaza Strategia de Specializare Inteligenta la nivelul Ministerului Educatiei si Cercetarii….. Apropos de sanatate, au facut ei o intelegere la guvern sa foloseasca acea jumatate de miliard de euro pe 3 proiecte referitoare la genomica, tratarea avansata a cancerului si vaccinuri. Nu spun ca nu avem nevoie de un sistem de sanatate mai performant, dar la mizeria care e in spitale si haosul existent in sistem, sa arunci cu banii in domenii de nise, ultraperformante si total rupte de realitatea in care traim, poate ca este un pic prea mult. Nu e nimic, vom trimite la sparanghel romani mai sanatosi, iar restul vor continua sa dea spaga la doctori, sa se pricopseasca cu nozocomiale in timpul tratamentului si sa admire la televizor cum banii de pe genomica romaneasca vor sfarsi in construirea a 3 sedii noi, parcuri auto impresionante si mii de dosare cu studii, cercetari si strategii. A face un program operational de peste 4,5 miliarde de euro dedicat sanatatii, gestionat chiar de Ministerul Sanatatii, in conditiile in care acest minister are la dispozitie acum 100 milioane de euro si nu e capabil sa scrie proiecte pentru a absorbi acesti bani, pare de neimaginat. La urma urmelor, medicii au treaba lor, slava Domnului, iar a le ocupa timpul cu chestiuni administrative de gestionare a finantarilor nerambursabile denota o totala lipsa de viziune si responsabilitate. In momentul de fata, ministrul Bolos are pe masa pregatita o procedura de finantare a cercetarii pentru criza COVID-19 si nu ii da drumul, desi ne aflam in plina criza, iar o serie de specialisti au muncit asiduu pentru pregatirea tuturor formalitatilor. Nu se intampla pentru ca totul e transparent si nu a venit pe linie de partid, ci pe linie profesionala. In schimb, onor demnitarul de la cercetare, omul lui Basescu din guvernarea PDL, Dragos Ciuparu, a pregatit el insusi propria viziune de accesare a fondurilor pentru criza COVID-19, in care proiectele nu mai sunt evaluate ci doar selectate de o comisie numita la nivel de ministru, iar procedura este necompetitiva, adica se stabilesc din capul locului castigatorii, desi e deschisa atat pentru institutii publice cat si pentru agenti economici. Sunt curios cate firme de apartament vor beneficia de acesti bani distribuiti de la nasu mare din fruntea ministerului? Integral: http://www.ziare.com

Publicație germană: Tăierile ilegale și corupția amenință ultimele păduri virgine din Europa / România are o comoară naturală Puține păduri au supraviețuit pe continent. Cele mai mari sunt în România, dar ele sunt amenințate de tăierile ilegale, scrie publicația germană Die Zeit, care dedică un articol acestui subiect. Zeit notează că acum cinci sau șase mii de ani, pădurile de fag acopereau 40% din suprafața Europei. Puține păduri de fag mai pot fi văzute azi. În Germania, care a fost în trecut acoperită de ele în proporție de două treimi, doar câteva au supraviețuit în Turingia, Hesse și Mecklenburg-Western Pomerania. Aceeași situație o întâlnim în alte țări din Europa Centrală și de Vest. Totuși, pădurile virgine nu au dispărut complet. În Estul îndepărtat, în Ucraina sau în Slovenia poți să-ți faci o idee despre cum arătau pădurile acum câteva mii de ani. Iar acest lucru este în mod special valabil în România. Nicio țară nu are păduri de fag mai întinse. România are realmente o comoară naturală. UNESCO a declarat pădurile de fag un patrimoniu mondial în 2007 și le-a oferit protecție specială. Regulile UE ar trebui de asemenea să le protejeze de distrugere, o mare parte din pădurile virgine fiind parte din proiectul european Natura 2000. Chiar și legislația românească interzice tăierea de de arbori în aceste păduri. Asta în teorie. În practică, 45% din aceste păduri au fost distruse din 2005, estimează fundația Euronatura. Tăierile ilegale și corupția sunt cele care le amenință. Pădurile statului sunt gestionate de Romsilva, care este cunoscută pentru faptul că mulți dintre directorii ei lucrează pentru propriile buzunare. Integral: https://www.g4media.ro

Aproape 9.500 de beneficiari de pensii de serviciu, in martie: Cea mai mare pensie medie este de 18.880 lei  Numarul de beneficiari de pensii de serviciu era, la finele lunii martie 2020, de 9.463 de persoane, in crestere cu 175 de persoane fata de perioada similara din 2019, conform datelor centralizate de Casa Nationala de Pensii Publice (CNPP). Cei mai multi, respectiv 4.018, erau beneficiari ai Legii 303/2004 privind statutul procurorilor si judecatorilor, in cazul acestora inregistrandu-se si cea mai mare pensie medie, respectiv 18.880 lei, din care 17.614 lei cota suportata din bugetul de stat, iar diferenta din bugetul asigurarilor sociale de stat. Raspunzand la o interpelare in Parlament, Ministerul Muncii informa in vara trecuta ca cea mai mare pensie de serviciu platita de Casa Nationala de Pensii Publice (CNPP) fusese in luna mai de 73.890 de lei brut si ii revenea unui fost magistrat. Conform Digi14, era vorba atunci despre fostul procuror comunist Gheorghe Balasoiu, fost comandat al penitenciarului Colibasi. De Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic si consular al Romaniei beneficiau 835 de persoane. Pensia medie era de 5.769 lei, din care 3.308 lei suportati de la bugetul de stat. In ceea ce priveste beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea si completarea Legii 7/2006 privind statutul functionarului public parlamentar, numarul acestora era de 791 de persoane, pensia medie ridicandu-se la 4.760 de lei (2.760 lei de la bugetul de stat)….. Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui numar de 604 persoane, media fiind de 8.124 lei, din care 4.170 de lei cota suportata din bugetul de stat. De asemenea, de Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al Parchetelor beneficiau 1.789 pensionari, pensia medie fiind de 4.658 lei, din care 2.741 lei suportati din bugetul de stat. Integral: http://www.ziare.com

FOTO Imagini incredibile cu Dâmbovița superioară secată / Ecologiștii acuză nerespectarea debitului de servitute în aval de barajul Sătic ….„Prețul” unor baraje: Albie complet seacă, zglăvoace (specie strict protejată la nivel european) rămase pe uscat, râu în care acum 100 de ani trăiau lostrițe, azi traversat de pe un mal pe celălalt, în cizme, fără să le uzi sau cum e când lăcomia, hoția și batjocura lasă un râu emblematic fără apă! Asta se întâmplă aval de acumularea Sătic! Ok, e secetă, dar Dâmbovița în zona Podu Dâmboviței-Rucăr, în Parcul National Piatra Craiului cum poate arăta în halul acesta azi, la o săptămână după ce am sesizat Gărzii Naționale de Mediu nerespectarea debitului de servitute?>>, au scris ecologiștii pe Facebook. ”Este o zonă cu statut de protecție cvadruplu: rezervație naturală, sit Natura 2000 de habitate, sit Natura 2000 de păsări și parc național!”, a declarat și biologul Călin Dejeu pentru G4media.ro. Pe 15 aprilie, ecologiștii au semnalat problema Gărzii de mediu Argeș. Vezi sesizarea aici. Acumularea Satic și centrala hidroelectrică Rucăr au fost construite de Hidroelectrica în 2003. Constructor a fost Hidroconstrucția, iar proiectant Institutul de studii și proiectări hidroenergetice, controlat acum la vedere și condus de fostul ministru PSD al Economiei, Dan Ioan Popescu. Integral: https://www.g4media.ro

Submarinul Delfinul a fost tras pe uscat și va fi folosit ca izoletă  O nouă reușită a cercetării militare românești! Submarinul Delfinul, care e nefuncțional de zeci de ani pentru că i s-au terminat bateriile, a fost tras pe uscat, i s-au pus roți și a primit un nou rol: acela de izoletă militară de mare capacitate. Delfinul devine astfel prima navă militară de uscat din istorie. Izoleta delfinul este destinată cazurilor mai dificile de Covid-19, precum pacienții cu obezitate severă, în general soprane sau femei de la ghișeu, paznici și popi, care nu încap în izoletele normale. De asemenea, în izoleta Delfinul pot fi transportați până la 12 pacienți normali, de obicei angajați din sectorul privat, care sunt ceva mai slăbuți. Izoleta Delfinul a adaptat toate sistemele de luptă de pe fostul submarin. Bolnavii sunt depistați cu sonarul, apoi sunt identificați cu persiscopul cu infraroșii, după care sunt capturați cu rachete medicale cu tranchilizante. Integral: https://www.timesnewroman.ro

Buna dimineata intr-o zi de sambata, 25 aprilie! Vremea va fi mai caldă decât în mod obişnuit la această dată în cea mai mare parte a ţării, dar va deveni vântoasă în majoritatea zonelor. La munte, la altitudini mari, rafalele vor depăşi 80…100 km/h, iar în restul teritoriului vor fi intensificări temporare, în special pe parcursul zilei, cu viteze în general de 50…60 km/h şi pe alocuri, cu precădere în jumătatea de nord-vest, peste 65 km/h. În zonele montane şi submontane, în regiunile nordice şi centrale temporar înnorările vor fi accentuate şi, mai ales după-amiaza şi seara, vor fi averse, însoţite pe arii restrânse de descărcări electrice. La munte, la înălţimi mari, vor fi şi averse de măzăriche, lapoviţă sau ninsoare. În restul teritoriului cerul va fi variabil, iar ploi slabe vor fi posibile doar izolat. Temperaturile maxime se vor încadra în general între 16 și 26 de grade, iar cele minime între 1 și 11 grade, uşor mai mici în depresiuni. In Bucuresti, vremea va deveni mult mai caldă decât în mod obişnuit în această perioadă din an, cu o maximă a temperaturii aerului în jurul a 25 de grade. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla moderat, temporar cu intensificări de 40…45 km/h pe parcursul zilei. Temperatura minimă va fi de 7…9 grade.

Profesorul Yuval Noah Harari: Cel mai mare pericol nu este virusul in sine  Yuval Noah Harari: Cred ca cel mai mare pericol nu este virusul in sine. Umanitatea dispune de toate cunostintele stiintifice si de uneltele tehnologice pentru a birui virusul. Problema cu adevarat majora este demonul nostru launtric, ura noastra, lacomia si ignoranta…..Dar eu sper ca vom fi capabili sa ne dezvoltam compasiunea si nu ura, sa reactionam cu solidaritate globala, care va dezvolta generozitatea noastra de a ajuta oameni aflati la nevoie. Si sper ca ne vom dezvolta abilitatea de a discerne adevarul si nu vom da crezare tuturor acestor teorii ale conspiratiei. Daca vom face asta, nu ma indoiesc ca vom birui cu usurinta aceasta criza…. Daca publicul este inspaimantat de epidemie si vrea sa preia conducerea un lider puternic, atunci este mult mai usor pentru un dictator sa faca exact asta, sa preia fraiele puterii. Daca, de partea cealalta, exista reactie din partea publicului atunci cand un politician merge prea departe, atunci aceasta poate impiedica cele mai periculoase evolutii….Cum pot eu sti in cine sau in ce sa am incredere? In primul rand, aveti experienta trecutului. Daca aveti politicieni care v-au mintit ani in sir, atunci aveti mai putine motive sa aveti incredere in ei in aceasta stare de urgenta. In al doilea rand, puteti pune intrebari in legatura cu teoriile pe care vi le spun oamenii. Daca cineva vine cu o teorie conspirationista in legatura cu originea si propagarea coronavirusului, cereti acelei persoane sa va explice ce este un virus si cum provoaca acesta boala. Daca acea persoana habar nu are, adica nu dispune de cunostinte stiintifice de baza, atunci nu credeti nimic din ce va spune acea persoana despre epidemia de coronavirus. Nu e nevoie sa fii biolog de meserie, dar e nevoie de cunostinte stiintifice de baza pentru a intelege aceste lucruri. In ultimii ani am vazut tot felul de politicieni populisti atacand stiinta, afirmand ca oamenii de stiinta sunt o elita indepartata, fara legaturi cu oamenii, afirmand de exemplu ca schimbarile climatice sunt doar o gaselnita careia nu trebuie sa i se dea crezare. Dar in acest moment al crizei vedem peste tot in lume ca oamenii se incred in stiinta mai mult decat in orice altceva. Sper ca ne vom aduce aminte de asta nu doar pe durata crizei prezente, ci si dupa ce aceasta se va fi incheiat. Sper ca vom avea grija sa oferim in scoli o buna educatie stiintifica despre ce sunt virusurile si teoria evolutiei. Sper de asemenea ca atunci cand oamenii de stiinta ne avertizeaza de alte lucruri, pe langa epidemii, cum ar fi schimbarile climatice si colapsul ecologic, le vom lua in serios avertismentele, la fel ca afirmatiile lor privind epidemia de coronavirus…. De cate ori se sporesc masurile de supraveghere a cetatenilor ar trebui sa se sporeasca si masurile de supraveghere a Guvernului. In aceasta criza, guvernele cheltuie bani de parca ar fi apa. In SUA doua trilioane de dolari. In Germania sute de miliarde de euro etc. In calitate de cetatean, as vrea sa stiu cine ia deciziile si pe ce se duc banii. Daca banii sunt folositi pentru a salva de la faliment mari corporatii, care erau in dificultate chiar inainte de pandemie, din cauza deciziilor gresite luate de managerii lor? Sau poate ca banii sunt folositi pentru a ajuta mici afaceri, restaurante si magazine si lucruri de genul acesta? Daca un guvern este atat de ahtiat sa aiba mai multa supraveghere, aceasta supraveghere ar trebui sa fie in ambele sensuri. Iar cand Guvernul afirma ca e prea complicat, ca nu poate face publice chiar toate tranzactiile financiare, atunci ar trebui sa spunem: “Nu, nu este prea complicat. La fel cum tu, Guvern, poti pune la punct un imens sistem de supraveghere pentru a vedea unde ma duc eu in fiecare zi, la fel de simplu ar trebui creat un sistem care imi arata mie, platitor de impozite, ce faci cu banii mei”….Posibile sisteme de supraveghere pentru criza curenta fac un pas mai departe, spre ceea ce numim “supraveghere subcutanata”. Astfel pielea, care este suprafata intangibila a trupurilor noastre, capata fisuri. Cum putem controla asta? Ar trebui sa fim foarte, foarte atenti cu asta. Supravegherea supracutanata monitorizeaza ceea ce facem in lumea de afara, unde mergem, cu cine ne intalnim, la ce ne uitam la televizor sau ce pagini de Internet vizitam. Nu patrunde in trupurile noastre. Dar supravegherea subcutanata monitorizeaza ce se intampla in interiorul corpurilor noastre. Incepe cu chestiuni de genul ce temperatura avem, dar apoi poate sa masoare tensiunea arteriala, ritmul inimii si activitatea cerebrala. Si, de indata ce faci asta, poti sti mult mai multe despre oameni decat ai stiut vreodata. Poti crea un sistem totalitar cum nu a mai existat vreodata. Daca stii ce citesc sau ce privesc la televizor, ai idee despre gusturile mele artistice, despre opiniile mele politice, despre personalitatea mea. Dar tot este limitat. Acum sa ne gandim ca ai posibilitatea sa imi monitorizezi temperatura corpului sau tensiunea arteriala si bataile inimii in timp ce citesc un articol sau privesc programul online sau la televizor. Atunci poti sti ce simt eu in fiecare moment. Aceasta ar putea duce cu usurinta la aparitia unor regimuri totalitare distopice. Nu este inevitabil. Putem preintampina asta. Dar pentru a impiedica aparitia unor astfel de regimuri trebuie in primul rand sa realizam primejdia si, in al doilea rand, sa fim atenti cu ce permitem sa se intample in aceasta stare de urgenta in care ne aflam. Integral: http://www.ziare.com

Fabrica de medici. Produse de import …..Cum se poate ca, după marșul disperat al tinerilor către această profesie, pe an ce trece numărul cadrelor medicale din România se află într-un deficit alarmant. Răspunsul este cum nu se poate mai simplu: toți se folosesc doar de această țară. Aici este un tărâm în care lupta împotriva corupției este de fațadă, iar asta nu face excepție în acest caz. Nu spune nimeni că România nu dă naștere unor specialiști desăvârșiți și nimeni nu contesă calitatea școlilor de medicină din România, dar este un număr exagerat de mare! Apar medici la fel ca și ciupercile după ploaie. Iar toți care nu ar trebui să aibă posibilitatea de a urma o astfel de carieră își găsesc portița de scăpare în obiceiurile și modul de viață medieval de care încă nu putem scăpa în această țară. Și mai trist însă este faptul că după ce se văd scăpați cu facultatea terminată, pleacă departe cât văd cu ochii, primiți de alte țări cu brațele deschise, iar cei care sub nicio formă nu reușesc să se deprindă cu tainele acestei meserii, ei bine, rămân aici. Nu încape îndoiala că avem destule cadre medicale excelente în țară, dar majoritatea care practică doar de dragul unui trai mai bun ies în evidență, precum ai încerca să dizolvi uleiul în apă. Acesta este crudul adevăr de care are parte această nevinovată țară adusă la mila unor jocuri politice menite să-i sece toate resursele până la ultima picătură. Nu se poate face comerț cu oameni în halul acesta. O viață asigurată în schimbul altor bolnavi care nu sunt conștienți că se află pe cele mai bune mâini. Este rușinos că asemenea concesii trec de o anumită limită morală și a bunului simț până în punctul în care viețile oamenilor sunt în joc. Integral: https://www.pov21.ro

Stîlpii societăţii… alandala …. Să pornim de la exemplu. Deţinătorul uneia dintre cele mai importante funcţii publice, Preşedintele României, iese radios “pe sticlă”, mai ieri, alaltăieri şi ne anunţă: … gata… nu mai e mult pînă departe… tot răul spre bine… după 15 ale lui Florar începe drumul înapoi, către normalitatea (??!!) de care ne-au desprins brusc şi nemilos blestematul de coronavirus şi epidemia pe care a provocat-o. Se vor ridica interdicţiile de deplasare… aveţi însă grijă, trebuie să ne păzim fiecare şi unul pe celălalt, masca va fi obligatorie. A doua zi, acelaşi personaj, “deţinătorul uneia dintre cele mai importante funcţii publice din România” iese din nou pe sticlă, dar cu o faţă îngheţat-îngrijorată şi ne anunţă… la loc comanda. În ultimele 24 de ore, adică de ieri pînă azi, a crescut semnificativ numărul cazurilor confirmate. Restul de mesaj este de la sine înţeles: staţi în casă departe de lumea dezlănţuită, la distanţa socială legală, masca pe figură şi mănuşile pe mîini… spălaţi-vă cu săpun… etc… nu am trecut încă hopul. Adică azi aşa, mîine pe dos, pur şi simplu 100% fără nuanţe şi fără să clipească!! Argumentul schimbării de macaz stă în sintagma “a crescut semnificativ în 24 de ore numărul cazurilor confirmate”. O iei la bani mărunţi şi începi să pui întrebări. Ce va să zică aceea “semnificativ”? În raport cu care criteriu, etalon? Căci, fără etalon-referenţial zicerea nu are nici un sens. Adică, nu ştim dacă, cum şi ce măsoară. De exemplu, dacă ieri am făcut doar 100 de testări cu rata de confirmare 10% şi azi 1.000 de testări, cu aceeaşi rată, atunci creşterea de zece ori a numărului cazurilor confirmate, astfel înregistrată, nu exprimă nimic altceva decît creşterea razei cercului de lumină/vizibilitate pe care am pus-o asupra fenomenului. Epidemia putea foarte bine să fie staţionară, să dea înapoi, ori să crească galopant, testul nostru nu spune nimic despre această realitate; singura care contează, de altfel. Acelaşi lucru şi dacă rata de confirmare pentru 100 de teste a fost ieri de 10%, iar astăzi, tot pentru o sută de teste este de 90%. Dacă ieri am făcut testarea într-un segment de populaţie relativ ferit de contagiune, iar azi în miezul unui focar, datele creşterii, din nou, nu spun nimic despre evoluţia pandemiei, ci despre schimbarea caracteristicilor mediului în care s-a făcut măsurarea. Subiectul meu, aici, nu este nici credibilitatea lui Johannis, care zice ceva azi şi mîine invers, nici capacitatea lui de a înţelege principii simple de teoria măsurării, nici capacitatea lui de comunicare publică ori de auto-receptare. Problema mea, în acest moment al derulării coşmarului, este răspunsul la întrebarea moromeţiană: pe ce te bazezi… nene!!! De unde scot oamenii din vîrful piramidei guvernării datele, analizele, concluziile şi măsurile pe care le prăvălesc asupra noastră, avînd grijă doar ca sperietura la receptor să fie suficient de mare, încît să nu dăm buzna toţi deodată prin spitale şi cimitire. La noi, ştie oricine, prin tradiţie, încă de la Traian şi Decebal, spitalele şi cimitirele au capacităţii de cazare foarte limitate! Aspectul fundamental al problemei este cel al răspunderii în raport cu legea, civilă şi penală, pentru măsurătorile, datele, analizele, evaluările, concluziile, deciziile şi măsurile impuse populaţiei. Poate aţi băgat de seamă, poate, nu, dar zilele trecute instituţia Avocatului Poporului a făcut praf şi pulbere parte din fundamentele juridice ale măsurilor impuse pînă acum, începînd cu Decretul prezidenţial care instituie starea de urgenţă şi continuînd cu textele sibilinico-pitice ale secvenţei de ordonanţe militare revărsate peste noi, a căror principală funcţie cognitivă este să se explice una pe cealaltă. Celelalte funcţii sunt înţelese de la sine. Gravitatea maximă a temei nu ar fi fost poate atît de uşor de sesizat dacă nu ne-ar fi ajutat de acum celebrul “Plan Cercel”. “Soluţia radicală”, ca să nu zic finală, la problema ăstora care mănîncă pensiile fără să facă nimic util pe lume, iar în plus poartă pe picioare şi prin spitale o droaie de afecţiuni. Ăştia, post şaizeşicinci-ciştii, care prind coronavirusul din zbor mai ceva ca păstrăvul momeala la muscă şi se apucă să îl răspîndească mai repede decît viteza luminii. Ăştia care o tăndălesc aiurea pe aici, pînă să se hotărască, mult mai tîrziu decît ar fi fost oportun, să dea definiv colţul. Cum care soluţie? Lagărele de odihnă şi recreere!!! De la “Arbeit macht frei” la “Urlaub macht gesund”, un pas mic pentru Cercel, dar epocal pentru România, dacă nu chiar pentru umanitate!!! Toate aceste măsurători, date, analize, concluzii, decizii şi măsuri impuse trebuie să aibă identitate juridică clară, lipsită de echivoc. Cine le-a făcut, cînd, în ce condiţii, cu ce unelte şi competenţe. Cu semnătură şi stampilă. Nu de alta, dar atunci cînd te joci cu viaţa cîtorva milioane de oameni, indiferent cine ai fi şi ce loc ai ocupa în ierarhia autorităţii de guvernare, nu se poate să nu ai atîrnate de picioare ghiulele răspunderii pentru ceea ce faci, spui, decizi. Eu unul refuz să cred că trăiesc într-o ţară în care această răspundere nu este evidenţiată clar: cui ce decizie aparţine şi în ce grad. Integral: https://www.bursa.ro

Se reiau pledoariile in dosarul Mineriadei: Procurorii insista pentru judecarea lui Ion Iliescu si pe legalitatea probelor Contestatia procurorilor facuta impotriva deciziei de restituire la parchet a dosarului Mineriadei a fost inregistrata joi la Inalta Curte. Judecatorii au stabilit primul termen pe 14 mai. Cazul este in continuare in faza de Camera Preliminara. Este vorba de procesul in care au fost trimise in judecata pentru crime impotriva umanitatii 14 persoane, intre care fostul presedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu, fostul sef al SRI Virgil Magureanu si fostul lider sindical Miron Cozma. Procesul se reia dupa o pauza de aproape un an, perioada in care judecatorul Constantin Epure de la Inalta Curte, cel care a decis pe 8 mai 2019 ca dosarul Mineriadei sa se intoarca la Parchet pentru refacerea anchetei, sa-si motiveze hotararea. De asemenea, timp de alte doua luni, procurorii au motivat contestatia lor. Au fost excluse mii de probe Magistratul Constatin Epure a motivat aceasta decizie timp de 10 luni. In cele 400 de pagini, judecatorul a identificat mai multe carente in ancheta procurorilor militari, care in final duc la anularea si excluderea a mii de probe, dar si la neregularitatea rechizitoriului. In plus, potrivit acestuia, modalitatea de expunere a faptelor deduse judecatii este lipsita de precizie, claritate, cursivitate si coerenta, in stransa legatura inclusiv cu aspectele ce tin de legalitatea efectuarii actelor de urmarire penala si administrarii probatoriului. “Incercand sa identifice descrierea faptelor retinute in sarcina inculpatilor, judecatorul de Camera Preliminara din cadrul Inaltei Curti a constatat ca, in capitolul dedicat starii de fapt, actul de sesizare a pus un accent deosebit pe situatia premisa – existenta unui atac, iar nu si cu privire la continutul constitutiv al infractiunii in varianta normativa a vatamarii integritatii fizice a unor persoane,” se arata in motivarea Inaltei Curti. Acuzatiile formulate inculpatilor ar fi fost expuse intr-o maniera generala, globala, iar nu cu referire la fapte concrete, individualizate, prin mentionarea datelor si a circumstantelor in care ar fi fost comise. Integral: http://www.ziare.com

PNL și problema îmbunătățirii comunicării publice Din câte se pare, ședința pe care mai-marii PNL au avut-o marțea trecută cu liderii partidului din teritoriu a fost una cu scântei. Principalul reproș adus d-lui Orban și echipei sale guvernamentale a fost proasta comunicare. În teritoriu nu se prea știe ce mai vrea cu adevărat partidul. De aici nesiguranță, bâjbâieli, confuzii. Principalul acuzator a fost –semn rău!-gureșul, “spulberatorul” Rareș Bogdan, cel care în ochii marii majorități a opiniei publice încă mai păstrează ceva din aura de vedetă de televiziune. Chiar dacă a fost, după părerea mea, o vedetă de carton, cu grave înclinații spre naționalism și populism, puțin contează. Omul are încă priză la public. Așa că în nici un caz, dl. Orban nu își prea poate permite luxul de a-l trage pe dl. Bogdan pe linie moartă, chiar dacă ar obține pentru această operațiune înalta aprobare de la Cotroceni. Deși dl. Bogdan a ajuns să se creadă buricul Pământului. Mai rău e că acuze a formulat și, până mai deunăzi, yesmanul Florin Roman. Cel care, în urmă cu ceva vreme, și-a asumat misiunea de paratrăsnet, el fiind solul care ne-a adus vestea retragerii de la învestirea în funcția de premier a d-lui Florin Cîțu. Același domn Cîțu care, mai nou, ne aduce numai vești bune. Iată, nu mai departe decât tot marți, l-am auzit pe dl. Cîțu, exuberant din cale afară, intervenind telefonic la Digi 24, spunându-ne că, odată trecută povestea cu COVID-19, România va avea o mare șansă de revenire economică rapidă. Să urce națiunea spre comunism, în zbor! E drept, la numai o zi după ce ne-a promis numai lapte și miere plus realizări nenumărate, dl. Cîțu a devenit mai realist și a admis că ar putea exista probleme cu plata pensiilor și salariilor dacă nu se realiează în termenii scontați execuția bugetară. În aceeași ședință, președintele PNL, dl. Ludovic Orban, nu a avut ce face și a trebuit să admită că partidul a început să scadă în sondaje. Cel dat publicității de IMAS, la sfârșitul lunii martie, vorbește despre un minus de patru procente, comparativ cu luna anterioară. Enorm! Încă și mai îngrijorător e faptul că aproape 80% dintre repondenți consideră că, în acest moment, România se îndreaptă într-o direcție greșită, Or, cine dă direcția? Guvernul PNL. Ai cărui miniștrii sunt toată ziua la televizor. Lansând și ei mesaje contradictorii. Ar fi cumplit ca sub presiunea acestor sondaje, PNL să dea drumul la măsuri populiste. Din păcate, semne rele în acest sens deja există. Doamna Violeta Alexandru spune că nici vorbă să nu se mărească în septembrie pensiile cu 40% (de unde bani, doamnă?) și, din câte se pare, vor fi mărite și salariile profesorilor. Parcă ne-am fi întors în anul 2008 și n-am fi învățat nimic din ceea ce a venit în 2009-2010. Aflu dintr-un articol din Evenimentul zilei că pe la colțuri s-ar vorbi despre o posibilă înlocuire a candidatului PNL la primăria Capitalei. S-ar lua în calcul, asta dacă luăm în considerare ceea ce scrie dl. Mirel Curea în sus-menționata gazetă, despre renunțarea la serviciile de candidat ale d-lui Nicușor Dan în favoarea d-lui Nelu Tătaru. Care a început să aibă o presă bună fiindcă trebuie să admitem că e dinamic, are credibilitate, se descurcă bine . Uneori, însă, dl. Tătaru mai și minte. Ca, de exemplu, atunci când a susținut că habar nu a avut până mai deunăzi despre aberațiile cu iz fascistoid ale d-lui Streinu Cercel. Repet, propulsarea la condiția de candidat la Primăria Capitalei a d-lui Nelu Tătaru, ar fi o posibilitate doar dacă luăm în considerare ceea ce scrie dl. Curea care ia lumină mai curând de la PSD decât de la cinstea pe care o presupune profesia de jurnalist. Integral: http://www.contributors.ro

România are peste 26.000 de km de drumuri de pământ, adică 31% din rețeaua națională. Doar 5% din drumuri sunt autostrăzi România avea, anul trecut, numai 866 de kilometri (km) de autostrăzi, reprezentând 4,8% din totalul drumurilor naţionale şi 26.860 de kilometri de drumuri pietruite şi de pământ, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, publicate vineri, citate de Agerpres. Conform datelor INS, la 31 decembrie 2019, drumurile publice totalizau 86.391 km, din care 17.873 km (20,7%) drumuri naţionale, 35.083 km (40,6%) drumuri judeţene şi 33.435 km (38,7%) drumuri comunale. Din punctul de vedere al tipului de acoperământ, structura reţelei de drumuri publice înregistra: 38.166 km (44,2%) drumuri modernizate (în proporţie de 92,8% drumuri modernizate cu îmbrăcăminţi asfaltice de tip greu şi mijlociu), 21.365 km (24,7%) drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere şi 26.860 km (31,1%) drumuri pietruite şi de pământ. În ceea ce priveşte starea tehnică a drumurilor publice, 35,1% din lungimea drumurilor modernizate şi 43,1% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere aveau durata de serviciu depăşită. Din totalul drumurilor naţionale, 34,6% (6.176 km) erau drumuri europene, 4,8% (866 km) autostrăzi, iar din punctul de vedere al numărului de benzi de circulaţie, 10,8% (1.923 km) drumuri cu 4 benzi, 1,6% (290 km) erau drumuri cu 3 benzi şi 0,2% (35 km) drumuri cu 6 benzi. Drumurile judeţene erau în proporţie de 42,3% drumuri modernizate şi 37% dintre drumurile comunale erau drumuri pietruite. De asemenea, la 31 decembrie 2019, liniile de cale ferată de folosinţă publică în exploatare însumau 10.759 km, din care 10.621 km (98,7%) linii cu ecartament normal, 134 km (1,3%) linii cu ecartament larg şi 4 km linii cu ecartament îngust. Densitatea liniilor la 1.000 kilometri pătraţi teritoriu era de 45,1‰. Densităţile cele mai mari s-au înregistrat, în regiunea Bucureşti-Ilfov (154,7‰), regiunea Vest (58,9‰), regiunea Sud-Est (48,8‰) şi regiunea Nord-Vest (48,7‰). Integral: https://www.digi24.ro

Pretul petrolului si retragerea marii inainte de tsunami. Vine marele val ……Ignorantii se bucura de peisajul spectaculos si pornesc desculti in cautarea marii disparute, fara sa stie ca se indreapta veseli spre intalnirea cu muntele de apa si cu propriul lor sfarsit. Cunoscatorii, dimpotriva, fug in sens invers, incercand cu disperare sa se indeparteze si sa se protejeze pe cate un deal mai apropiat. Cam asa se intampla si cu tarile lumii, cu politicile lor macro-economice naive sau mature si cu raportarea strategica la semnul premonitoriu al incredibilei scaderi a pretului petrolului din aceasta perioada. Vine marele val. Pe scurt, in cinci idei: 1. Pretul petrolului texan cu livrare in mai a ajuns la cotatie negativa (minus 37 de dolari barilul!), insemnand ca vanzatorii de petrol sunt dispusi sa-i plateasca pe comercianti numai pentru a le lua marfa, care nu mai are loc unde sa fie depozitata si blocheaza tancurile petroliere in larg. 2. Chiar si pentru petrolul (american) cu livrare in iunie, pretul barilului de aproape 13 dolari ar putea scadea in continuare, daca nu se iau masuri urgente pentru reducerea productiei si pentru constructia de noi rezervoare in vederea depozitarii, ceea ce oricum nu se mai poate face pana la sfarsitul starii de urgenta. Intrarea in vigoare la 1 mai a acordului recent de scadere a productiei se pare ca va avea doar un efect partial, nefiind sigur nici ca acordul va fi respectat in totalitate, pe fondul temerilor exportatorilor ca piata s-ar putea contracta in continuare. 3. Faptul ca doua economii vulnerabile, care depind masiv de vanzarea de hidrocarburi, ale Rusiei si Arabiei Saudite, s-au infruntat luna trecuta pentru cresterea cotei de piata pe care o ocupa fiecare, chiar cu asumarea scaderii dramatice a pretului petrolului, este un semn ca, in conditii de haos global, statele lumii vor tinde sa actioneze unilateral, egoist si disperat, ca inecatii care se trag unii pe altii la fund in speranta ca se mai pot ridica la suprafata, pe umerii celuilalt, pentru o ultima gura de aer. 4. Acordul tardiv incheiat intre marii producatori de petrol pare sa fie prea putin, prea tarziu. Colapsarea pietei petrolului poate antrena, asa cum s-a mai intamplat in istorie, prabusirea altor piete, si, cel mai grav, perturbatii majore pe piata de capital. Valoarea (majoritatii) companiilor va scadea si odata cu ea se va volatiliza pretul actiunilor si increderea investitorilor. Puternici vor (re) deveni cei cu bani lichizi! 5. Foamea de bani care va aparea imediat dupa repornirea motoarelor economiei poate duce la tentatia cresterii bruste si irationale a preturilor (alt efect aberant dar instinctiv al actorilor economici, care vor sa-si salveze pielea luand-o pe a clientului lor, fara sa-si dea seama ca fiecare este in acelasi timp vanzator de ceva si cumparator de altceva), generand inevitabil “griparea motorului”. Iata de ce repornirea trebuie facuta pe cat posibil planificat si prin masuri inteligente, treptate, nu printr-o liberalizare totala si subita, in care vanzatorii sa creada ca, in sfarsit, le-a venit momentul sa creasca exploziv preturile, pentru a recupera rapid pierderile din ultimele luni. Tentatia cresterii preturilor se va lovi insa de zidul reticentei consumatorilor si se va dovedi o iluzie. Pietele se vor bloca din lipsa lichiditatilor. Si vanzatorii, si cumparatorii vor realiza in cateva luni ce valorosi au devenit banii lichizi. Foamea de bani ar putea canibaliza astfel pietele, iar “banii scumpi” (cresterea dobanzilor) inseamna intotdeauna puterea aproape dumnezeiasca a celor care ii detin si prabusirea celor slabi. Este valabil, desigur, si pentru state…..Pentru ceilalti, este semnul premonitoriu de tsunami. Trebuie sa fii teribil de naiv ca sa nu iti dai seama ca, dupa repornirea motoarelor economiei, producatorii vor dori “sa isi scoata parleala” si vor creste preturile, mai ales ca “tocmai bine” peste o luna, doua, vor incepe sa-si faca efectul masurile tardive de reducere a productiei de petrol si crearea de noi spatii de depozitare. Dar nu numai producatorii de petrol vor creste pretul, ci toti care au ceva de vandut vor crede ca le-a venit, in sfarsit, momentul sa recupereze tot ce au pierdut in aceste luni. Atunci se va declansa “furtuna perfecta”, al carei rezultat ar putea fi foamea de bani. Nu voi dezvolta aici mecanismul prezumat al crizei economice la nivelul pietelor si al comportamentului investitorilor. Nu e scopul acestui articol. Ceea ce ne intereseaza in textul de fata este impactul politic international si consecintele asupra sistemului democratiilor Uniunii Europene in particular si Occidentului (lumii libere) in general, pe fondul temerii ca marele castigator al crizei economice post-pandemie ar putea fi mamutul China, care calca totul in picioare si isi impune vointa si interesele, prin forta si dimensiunile ei gigantice si prin dependenta industriala a Vestului de capacitatile productive chineze. Nu ma grabesc sa impartasesc aceasta teorie a economistilor, dar nici nu o resping a priori. Depinde de cat de puternice si inteligente vor fi in ultima instanta democratiile liberale occidentale pentru a rezista socului si a continua sa lucreze impreuna, ramanand solidare, aparandu-si valorile traditionale si dand raspunsurile cuvenite regimurilor autoritare ale Chinei si Rusiei. Daca se resolidarizeaza, Occidentul transatlantic poate triumfa din nou. Acum cateva zile, am vazut o reactie clara si ferma a UE, care denunta “conspiratiile si dezinformarile dinspre Rusia si China, care pot pune in pericol viata oamenilor”, in traducere libera regimurile criminale de la Moscova si Beijing (sursa: AICI). In schimb, trebuie sa admitem cu luciditate, testul de solidaritate al UE nu a fost inca trecut. Este greu de apreciat “al cui adevar e mai corect sau mai important”, al italienilor sau al olandezilor. Fiecare cu dreptatea lui. Summit-ul online abia incheiat acum cateva ore nu a adus acordul mult asteptat. Viziunile diverg. Tarile cu economii vulnerabile, inclusiv Franta (cam tot arcul sudic-mediteraneean, de la Portugalia pana la Grecia), doresc explicit o forma de mutualizare a datoriilor, ceea ce tarile germanice – nu neaparat si nu in primul rand Germania, ci mai ales Olanda, Austria si tarile nordice – nu agreeaza, netrecand de limita unui fond european de recuperare, chiar daca urias, din care sa se acorde credite statelor afectate. Credite care trebuie ulterior returnate, bineinteles, si pentru care UE nu va acorda garantii. Este o diferenta de viziune importanta. Italienii nu doresc doar credite cu dobanzi mici si nici un simplu ajutor dintr-un fond european, ci doresc mutualizarea datoriilor, adica preluarea imprumuturilor pe o socoteala comuna, a tuturor, ceea ce este cu totul altceva. Cine le va plati ulterior? Putem doar presupune cam ce au in minte italienii cand cer coronabonduri (obligatiuni UE) si cam ce au in minte germanii si olandezii cand nu sunt de acord cu aceasta preluare la comun a datoriilor. Si peste Uniunea Europeana vine asadar acest tsunami. Resorturile europene si ratiunea de a fi a Uniunii vor fi serios puse la incercare. Integral: http://www.ziare.com

Și totuși, când începem discuțiile despre soluțiile post-izolare? .… Parlamentul are o mare o responsabilitate. În aceste săptămâni, în izolare, ședințele comisiilor și cele de plen au avut loc online. Din păcate, discuțiile din comisii se limitează la a puncta, de cele mai multe ori rapid, pe proiectele de lege aflate pe ordinea de zi și sunt prea puțin deschise către găsirea unor soluții care să răspundă nevoilor societății. Deși, în cadrul acestor comisii, se pot organiza dezbateri, pot fi invitați experți care au experiență și care își cunosc foarte bine domeniul de activitate și se pot găsi soluții reale. Sunt membru în Comisia economică, industrii și servicii și în Comisia pentru comunicații și tehnologia informației. Am discutat în ultimele săptămâni în comisii proiectele de aprobare a Ordonanțelor venite de la Guvern, dar și proiecte de lege unde dorințele populiste au împins de cele mai multe ori ideile bune în afara discuțiilor. Așa am ajuns să votăm la nivel de Parlament soluții doar pe termen scurt, lipsind cu desăvârșire dialogul și ideile care să ofere soluțiile pentru ceea ce vom face după ce ieșim din carantină. Pentru că la un moment dat va trebui să facem, nu doar să spunem. Va trebui să demonstrăm că înțelegem realitatea în acest viitor diferit de orice așteptare sau planificare pe care ne-am făcut-o. Transformare digitală. Se discută de ani de zile în spațiul public despre nevoia de digitalizare la nivelul administrației publice. Nu știm nici acum care sunt nevoile reale de digitalizare și mulți experți au avertizat că avem nevoie de soluții funcționale, nu doar soluții pe hârtie. OUG38/2020 privind utilizarea înscrisurilor în formă electronică la nivelul autorităților și instituțiilor publice se discută săptămâna viitoare în Comisiile Senatului. Am propus amendamente, pentru a remedia parte din neclaritățile acestei Ordonanțe. Însă va fi nevoie de norme metodologice de aplicare foarte bune pentru ca ceea ce acum e scris în cele 6 articole ale Ordonanței să producă efecte. Un exemplu de așa nu e chiar site-ul noii Autorități pentru Digitalizarea României, unde informația este prost organizată sau indisponibilă. Un anunț sec de pe site-ul ADR ne anunță că programul audiențelor la nivel instituțional se suspendă până la încheierea stării de urgență. Nu mai sunați, ieșim noi din când în când. Adoptarea tehnologiilor noi- în noul context, tehnologiile emergente devin indispensabile pentru funcționarea societății și a economiei – educația online și munca la distanță sunt posibile doar prin intermediul infrastructurii digitale. Să nu uităm însă că această conectivitate prin intermediul tehnologiei aduce cu sine vulnerabilități de securitate. Zilele trecute Guvernul s-a încurcat în explicații privind blocarea site-ului IMM-invest. O astfel de situație scade nivelul de încredere al oamenilor în capacitatea autorităților, cum va gestiona Guvernul situații mai serioase? Asumarea adoptării tehnologiilor noi este imperativ să fie însoțită și de măsuri adecvate pentru asigurarea securității cibernetice. Și ar trebui să fie o prioritate pentru orice Guvern serios. Locuri de muncă – cum le păstrăm și cum găsim altele? Ne confruntăm cu cea mai mare criză de după cel de-al Doilea Război Mondial. Impactul puternic asupra firmelor a fost cauzat de blocajul din China, de unde multe companii se aprovizionau. Companiile au căutat alternative, s-au orientat către furnizorii secundari sau terțiari pentru a compensa lipsa echipamentelor de producție. Dar nu e o situație care poate fi remediată peste noapte. Este nevoie de timp și efort pentru a califica furnizorii potențiali în termen de calitate a producției și livrare. La noi, situația e și mai complicată, ar trebui să avem această discuție cu cifrele în față, la nivel de județ: ce forță de muncă există, ce nivel de calificare are și ce oportunități de business există ca să poți identifica ce produse s-ar putea replica local. Investițiile în viitor – Era de așteptat ca peste tot în lume mediul de afaceri să solicite sprijin din partea statului. Depinde însă de fiecare stat în parte să aleagă ce cale să urmeze pentru a sprijini firmele. Am văzut în Parlament porpuneri pentru scutiri de la plata chiriilor, amânarea plății ratelor, măsuri privind somajul tehnic, măsuri necesare pentru supraviețuirea în această perioadă. Dar insuficiente, insuficiente pentru a reda speranța și încrederea că există un plan post-CoVID. Acum e momentul să discutăm serios despre ce fel de economie ne dorim să avem, cât de inclusivă și de sustenabilă vrem să fie și să alegem să investim înțelept, să demonstrăm că există o preocupară reală pentru îmbunătățirea calității vieții și pentru lucrurile esențiale. Integral: https://www.digi24.ro

Camera Deputaţilor: Se interzice pe 10 ani exportul de buştean în spaţiul extracomunitar  Camera Deputaţilor a adoptat, joi, un proiect de lege prin care se interzice, începând cu data de 1 ianuarie 2021, pe o perioadă de 10 ani, exportul de buştean în spaţiul extracomunitar, informează Agerpres. S-au înregistrat 316 voturi ”pentru” şi o abţinere. Potrivit textelor adoptate, “se interzice exportul de buştean, cu sau fără coajă, sau lemn rotund, pentru o perioadă de 10 ani, în spaţiul extracomunitar începând cu data de 1 ianuarie 2021. Nerespectarea interdicţiei de export a masei lemnoase se pedepseşte cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă în cuantum de 100.000 lei”. De asemenea, proiectul prevede instituirea Registrului naţional de evidenţă informatizată a proprietăţilor forestiere la nivelul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, în vederea aplicării regimului silvic şi gestionării durabile a fondului forestier.”Realizarea cadastrului aferent fondului forestier proprietate publică a statului este finanţată de la bugetul de stat sau din surse proprii ale administratorilor fondului forestier proprietate publică a statului. În vederea asigurării transparenţei recoltării masei lemnoase din fondul forestier naţional se instituie Catalogul naţional al masei lemnoase la nivelul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură prin utilizarea bazelor de date informatice existente la nivelul acesteia. Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură va publica Catalogul naţional al masei lemnoase de site-ul propriu, al cărui model se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. Structurile teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură vor verifica prin sondaj actele de punere în valoare în baza unor criterii de risc”, mai prevede proiectul. La dezbaterile generale, deputatul USR Cornel Zainea a afirmat că acest proiect reprezintă “un pas de furnică înainte” şi o “frecţie durabilă la picior de lemn”. “Proiectul propune să gestioneze durabil pădurile. (…) PSD şi PNL fac un pas de furnică înainte. Această prevedere va fi frecţie durabilă la picior de lemn. USR propune crearea ‘DNA a pădurilor’, sistem de monitorizare a video a camioanelor care transportă lemn, să interzicem şi exploatările forestiere în parcurile naţionale”, a spus Zainea. Deputatul USR Dan Barna a spus că formaţiunea sa are o agendă pro-protejarea pădurilor. “Urmărim consecvent tot ce a venit dinspre guverne. Această lege este o perdea de fum menită să acopere tăierile ilegale de păduri. Astăzi se propun interdicţii minore, se intervine neesenţial, fără vlagă. E un pas mic. Exportul pe care îl interzicem se referă strict la ce pleacă în afara UE”, a adăugat Barna. Liderul deputaţilor PNL, Florin Roman, a spus că în acest an nu au fost exportaţi buşteni. “Zero metri cubi de buştean au fost exportaţi anul asta din România. Din acest punct de vedere, am spus mult despre ce rezolvă acest proiect. (…) Vom vota această lege necesară, pentru că avem şi noi un proiect de lege în acest sens”, a mai spus Roman. Integral: ttps://www.digi24.ro

Pandemia și igiena mentală. O tentativă de discreditare a realității  Când, pe la începutul crizei, am auzit că nu va mai trebui să merg la serviciu, că voi putea lucra de acasă și că voi avea în continuare același salariu, mi-a venit să sar în sus de bucurie. Gata cu trezitul cu noaptea-n cap, gata cu cafeaua băută pe fugă, gata cu îmbulzeala, cu agresivitatea șoferilor frustrați, voi avea timp mai mult pentru mine, pentru lucrurile pe care le aveam de făcut prin casă și de care nu aveam chef și timp și poate voi reuși în sfârșit să pun cap la cap, într-o formă mai mult sau mai puțin coerentă sutele de pagini cu notițe pe care le-am strâns de-a lungul ultimilor ani. Voi avea liniște iar tensiunea permanentă din cap provocată de vânzoleala perpetuă în care trebuia să trăiesc zi de zi, pe care o simțeam din clipa în care ieșeam din casă și până mult după întoarcerea acasă, va dispărea lăsând locul unei serenități benefice. Constat însă acum, după mai bine de o lună de ”izolare”, că lucrurile nu stau chiar așa. E adevărat că am câștigat o oră de somn în plus, că am scăpat de contactul fizic cu hoardele de agitați frustrați și că am reușit să fac niște treburi gospodărești pe care probabil nu aș fi reușit niciodată să le fac așa cum trebuie în această viață: ordine într-o debara în care haosul ajunsese la cote cu adevărat cataclismice și într-o boxă de subsol nu mai puțin deprimantă, aruncat la gunoi cantități incredibile de vechituri inutile, câștigat astfel incredibil de mult spațiu, rearanjat radical balconul, pe care l-am transformat într-un fel de birou de lucru acceptabil și chiar instalat un covor nou în sufragerie. Toate bune și frumoase, numai că ”tensiunea din cap provocată de vânzoleala perpetuă în care trebuia să trăiesc” nu a dispărut deloc. Ba dimpotrivă….. Deschid televizorul sau internetul ca să aflu și să înțeleg ce se întâmplă, ca să știu ce am de făcut și la ce să mă aștept (și nu ca să aflu detalii despre natura ei sau despre toanele și nevrozele Ei, ale acestei doamne pe care o numim Realitate). Ei bine, ceea ce primesc de fiecare dată și în primul rând este Spaimă, Frustrare, Îngustime de orizont, Patetism și Zgomot. Foarte mult Zgomot. Exact ca înainte de izolare. Dar cum de această Realitate, pe care am fost învățați încă de mici, de părinții și profesorii noștri, să o luăm cât se poate de în serios, că ”nu-i de joacă”, că trebuie să ”ne băgăm mințile în cap” și să ”fim cu picioarele pe pământ” și să ”nu mai umblăm cu capu-n nori” se prezintă, iată, acum, la maturitate, sub acest aspect abject, de mahalagioaică de periferie, gata să-și ridice fustele-n cap? Mă gândesc că, în fond, ceea ce numim ”Realitate” și mai ales ”Realitate socială”, pentru că ea ne interesează în această perioadă în primul rând, este un ansamblu de imagini, stări, percepții care ni se formează în minte în cadrul unui proces coordonat, mai mult sau mai puțin direct, de oamenii care au ”Puterea”, care au în mâini frâiele acestei lumi, cum se spune, și de slujbașii lor. Problema este că acești oameni, care crează și modelează Realitatea imediată, sunt în general oameni cu un orizont extrem de îngust, fără niciun fel de preocupare sau înclinație față de partea spirituală a vieții, care sunt absolut convinși că trebuie să dea totul acum, Aici, în această lume, pentru că Dincolo de ea nu mai există nimic…. Constat cu ocazia acestei pandemii, pentru a nu știu câta oară, cât de mult și cât de profund contactul prelungit, neîntrerupt, cu ”Realitatea” dăunează sănătății mentale. Și poate că cititul, lectura în singurătate și liniște, este esențial tocmai din acest motiv: că este capabil să întrerupă, cel puțin temporar, contactul cu ”Realitatea” și nu neapărat pentru că prin el am dobândi ceva (cultură, educație etc) – așa cum ne-a fost băgat în cap tot de doamna Realitate. A citi nu înseamnă neapărat a acumula ceva, ci mai ales a atinge o anumită stare de spirit. A ieși din starea de spirit cotidiană, care în general, din păcate, este dominată de Spaimă…..Există un nivel de isterie generală ARTIFICIALĂ, AUTOINDUSĂ, în care trăim și care are motive foarte complexe, dintre care unul cred că este chiar educația primită de la părinții noștri (mă refer cel puțin la generația mea): nu mai umbla cu capul în nori, trezește-te la realitate (care realitate?), vino cu picioarele pe pământ, etc….. Există un subtil proces de discreditare sistematică, inclusiv instituțională, a Bunului Simț prin care trecem cu toții, de-a lungul întregii vieți, mă tem, care face ca acum, la maturitate, dacă de exemplu eu încerc să-l întreb pe un ateu convins: ”Domnule, dacă Omul e ființa supremă și dacă nu există Divinitate, cum zici, atunci cum de nici până în ziua de azi Viața nu a putut fi creată, de la 0, în laborator, de oameni, ci doar reprodusă, clonată, pornind de la o formă de viață preexistentă? Scânteia aia care face carnea să miște, unde e?” etc, acel ateu să nu cadă pe gânduri și să recunoască că habar nu are, ci dimpotrivă: Fără ca măcar să atingă subiectul discuției, el va încerca la rândul lui, cu toate energiile lui, să-mi demonstreze cât sunt eu de ignorant, expirat, refractar etc. Acesta este tipul de om apreciat, omagiat, promovat și lăsat să creeze și să modeleze Realitatea zilelor noastre. De aici și Spaima generală în care trăim cu toții și pe care o suportăm din ce în ce mai greu. Integral: http://www.contributors.ro

Papa Francisc, bătut de jandarmi după ce s-a legitimat ca ”Suveran Pontif” Pulanele lungi şi neiertătoare ale jandarmilor români fac încă o victimă! Însuşi Papa Francisc a fost bătut măr în această dimineaţă, în timp ce venea la Suceava pe jos, desculţ, cu intenţia de a dona cinci ventilatoare medicale bolnavilor de COVID. Oprit de jandarmi şi pus să se legitimeze, Papa le-a înmânat buletinul şi le-a adresat câteva cuvinte în latină, moment în care furia oamenilor legii s-a dezlănţuit. “Bălmăjea ceva, că n-are nevoie de declaraţie, că el e ‘cetăţean suveran pontif’. Ne-a fluturat şi nişte hârtii cu chestia asta. Ce faci, tătăiţă, mă iei de fraier? Mai purta şi masca pe cap, nebunul. Ce eşti tu, mă, suveran? Uite, io am super-pulan”, spune Geany Tunaru, jandarmul care a condus operaţiunea de băgare în spital a Papei. Integral: https://www.timesnewroman.ro

Buna dimineata intr-o zi de vineri, 24 aprilie! Vremea va fi predominant frumoasă și va continua să se încălzească. Cerul va fi variabil după-amiaza și la începutul nopții și mai mult senin în restul intervalului. Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări trecătoare la munte, în special pe creste, iar noaptea pe suprafețe restrânse îndeosebi în nord și nord-vest. Temperaturile maxime se vor încadra între 18 şi 23 de grade, mai coborâte în zona litoralului spre 12…13 grade, iar cele minime între 3 şi 11 grade, ușor mai scăzute în depresiuni. In Bucuresti, vremea se va menține predominant frumoasă, iar valorile termice vor continua să crească. Cerul va fi variabil, mai mult senin în prima parte a zilei și pe parcursul nopții, iar vântul va sufla slab și moderat. Temperatura maximă va fi de 20…21 de grade, iar cea minimă de 6…7 grade.

Cum a mers Europa ca un somnambul spre dezastru  Europa dormea și nu a auzit primele freamăte. Un virus provocase o epidemie undeva în China. Niciun motiv de grijă, a transmis guvernul chinez. Și apoi o bubuitură. In noaptea de 22 ianuarie cei 11 milioane de locuitori din Wuhan au aflat că nu pot părăsi orașul și că ar trebui să stea în casă. Apoi alte orașe chinezești au fost închise. Europa a auzit bubuitura, s-a întors pe partea cealaltă și și-a continuat somnul. China e departe. Și sperieturi de pe urma unor epidemii au mai fost – SARS, febră porcină, Ebola, boala vacii nebune – dar pe aici nu s-a întâmplat mare lucru, scrie EUobserver, într-unn editorial. În 2013 istoricul Christopher Clark a publicat „Somnambulii”, o relatare despre izbucnirea primului război mondial. El argumentează că în 1914, liderii Europei n-aveau absolut nici o idee despre războiul oribil și consecințele lui groaznice pe care erau pe punctul de a le dezlănțui. Să evităm să mai mergem ca somnambulii a devenit un leitmotiv al multor discursuri ținute în Europa în ultimii ani. Nu vom merge ca somnambulii spre naționalism. Nu vom merge ca somnambulii spre încălzirea globală. Președintele Emmanuel Macron a spus-o. Cancelarul Angela Merkel a spus-o, iar apoi a zis-o și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Iar apoi Europa a mers ca somnambulul spre catastrofa pandemiei. Însă analogia aici nu este 1914, ci 1918, anul izbucnirii Gripei Spaniole. Ultima pandemie din Europa, de care uitasem. Prin urmare, Europa a eșuat. Nu cumva e o concluzie prea aspră? N-a băgat și China bețe în roate? Dar Organizația Mondială a Sănătății n-a complotat mult prea multă vreme pentru a minimaliza pericolul? N-au creat cercetătorii de la centrul Charité din Berlin primul test la nivel global pentru Covid-19 încă din ianuarie? Nu au gestionat unele țări europene criza mult mai bine decât altele? Da, toate acestea sunt adevărate, numai că, până în martie, criza forțase deja toate guvernele din Europa să facă o alegere imposibilă: să lase o mulțime de oameni să moară în colapsul sistemelor medicale sau să înghețe o mare parte a vieții publice și să provoace daune masive vieții economice a acelorași oameni. Ele au evitat un 1918, dar s-au ales în schimb cu crahul economic din 1929. Buna guvernare evită ajungerea în situația în care se impun astfel de alegeri, pentru că aceea a fost o alegere evitabilă. Cu mult mai puțin timp la dispoziție, Taiwan, Coreea de Sud și Hong Kong au controlat sau gestionat epidemia fără a suspenda mari segmente ale vieții lor economice. Covid-19 era o urgență previzibilă: experții avertizaseră despre pandemii în general și despre coronavirusuri în special în ultimele două decenii. Ultimul moment pentru a acționa a fost 22 ianuarie. Toate clopotele de alarmă ar fi trebuit să bată în toată Europa. Nu au bătut. Viața a mers mai departe. Oamenii călătoreau în China sau din China fără ca vreun stat UE să-i oprească și să-i testeze. Albert Camus a descris această atitudine în „Ciuma”: „Oricine știe că molimele au obiceiul de a se repeta în lume, și totuși, cumva, ne vine greu să credem în cele care ni se sparg în cap, căzute din seninul cerului.” Când ni s-a spart în cap, toată lumea a început să-și spele mâinile cu… nevinovăție. Guvernele din sudul Europei au spus „avem nevoie de ajutor, nu e din vina noastră”. Președintele Macron a afirmat că virusul era imprevizibil. Politicienii naționaliști au dat vina pe UE. Directorul Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor a declarat: „Nu sunt sigur că există ceva care ar fi putut preveni cu adevărat acest lucru.” Totuși, pentru a fi corecți, trebuie spus că UE a dat dovadă că la nivelul ei urgența a fost sesizată mai acut decât la cel al statelor membre. Virusul era previzibil și toate guvernele din Europa au dat greș. Ele nu au fost pregătite, ele nu au acționat la timp. Trăim totuși în democrații, iar guvernele reacționează la cele cerute de opoziție, de presă, de lobby, de organizații civice. Nimeni n-a vorbit despre pandemie. Nici un politician n-ar fi câștigat vreun vot lucrând la pregătirea pentru pandemie. Cu toții am dat greș. Folosește la ceva să vorbim despre eșec și vină? Eu cred că da. Dincolo de teamă există și multă frustrare. Oamenii întreabă de ce s-a întâmplat așa ceva. Dacă nu discutăm despre cine a greșit și unde, frustrarea nu ne va duce spre mai bine. Ne putem preface că pandemia ni s-a spart în cap căzând din seninul cerului, dar atunci nu vom învăța nimic. Cea mai evidentă necesitate o constituie acum o examinare cuprinzătoare a ce nu a mers bine – în fiecare stat membru și la nivelul UE – și o ameliorare drastică a pregătirii noastre. Vom învăța de la Coreea de Sud, Taiwan, Hong Kong și alții. Covid-19 ne-a oferit un curs intensiv despre pandemii. Toată lumea știe acum că o epidemie dintr-un colț al planetei îți poate izbi și ție ușa de perete a doua zi. 1989 versiunea II Est-europenii știu că lucrurile se pot răsturna cu susul în jos de la o zi la alta. Au trecut prin asta în 1989 și în deceniul de turbulențe economice care a urmat. În mai toată Europa de Vest această sensibilitate istorică s-a pierdut. Lucrurile au mers bine vreme de 70 de ani, deci de ce ar trebui să ne facem griji? Dar istoria se întoarce sub diverse înfățișări. Europa alunecă deja înapoi spre realitățile geostrategice ale secolului 19, fără ca mulți oameni să vorbească despre acest lucru. Dar nu toate amenințările noi sunt repetări ale trecutului. Catastrofa climatică în curs este un pericol nou…. Expertiza științifică e manipulată sau pusă la îndoială, până când e prea târziu. Există puncte critice – odată ce un sistem medical e copleșit de numărul de cazuri, mult mai mulți oameni vor muri. Criza ar putea genera în Europa de Vest sentimentul că istoria nu e un marș infinit al progresului uman. Integral: https://www.g4media.ro

Daniel P. Funeriu: Da, democrațiile occidentale au cam deraiat în ultimii 20 de ani de la ceea ce eu numesc “o cale rezonabilă”. Nu are rost să detaliez, am scris-o clar în “Disecția epocii care apune”. Consecințele le vedem azi: din decembrie până acum au reacționat de parcă ar fi fost anesteziate în fața iminenței crizei. Mulți, exasperați de asta, vor să vadă statele noastre, obișnuite cu firescul democrației, mai “cu mușchi”. Înainte de a începe în săptămânile care urmează să vă spun cum văd eu reconstrucția sistemică a democrațiilor noastre, țin să vă atrag atenția asupra unui alt fenomen în care marile puteri occidentale au eșuat și, din pricina atașamentului lor la principiile democrației au pierdut (pe moment) în fața celor care nu dau doi bani pe aceasta: China și Rusia.  Priviți politicienii pereni din România: lighioanele pesediste și tăriceniste care orice ar fi cad în picioare, prind la fiecare tură măcar un post de senator sau deputat, când nu e vorba de deputat european sau comisar. Tăriceni, Creți, Ponți, Pleșoieni, Iancu, Solomoni și zeci de alții, mai puțin vizibili dar care, când tebuie ridicată mâna în Parlament pentru slăbirea statului, răspund prezent. Iar când sunt prinși cu mâna în sac, ca prin minune scapă și de justiție. Ironic, singurul care “și-a luat-o” a fost Năstase care, culmea, a semnat intrarea în NATO. Coincidență? Tot ce se poate, omul a băgat mâna, dar deh… Ce au ei în comun? Simplu: comportamente tipice “democrațiilor” asiatice. O mână nevăzută face că de ei, ca de râie, nu ne putem scăpa.  Ce se întâmplă în cealaltă tabără, radical pro-occidentală, populată cu oameni de o calitate umană și profesională fără termeni de comparație cu lighioanele pesediste? Simplu: dispar din cercurile puterii centrale. Oameni ca Baconschi (a semnat scutul de la Deveselu, oameni buni!), Diaconescu, Fota, și, în general, toți cei pentru care drumul occidental e singurul drum, își văd cu succes de viața lor, dar nu au nicio influență asupra viitorului României. Mai priviți cum, ca prin minune, presa pro-occident dispare încetul cu încetul, cealaltă stă, bine-mersi, cu burta la soare. De ce se întâmplă asta? Simplu: pentru că prin mii de fire nevăzute, milimetru cu milimetru, tabăra pro-asiatică e susținută de sponsorii lor nevăzuți, pe când cealaltă e lăsată de izbeliște* pentru că… democrație. Iar asta nu ține cont de partidul în care sunt acei oameni. Se evaluează “la bucată”, nu la pachet.  În lunile care urmează fenomenul se va amplifica. Eu văd deja semnele: în presa aservită intereselor pro-asiatice au început să fie demolați, profilactic, toți care iau poziții radicale anti-China și anti-Rusia. Asta pentru ca nu cumva ei să mai prindă o bucată de putere, fie și un amărât de post de parlamentar. Urmăriți cu titlu de exemplu, ce i se va întâmpla în presă unui deputat tânăr, Pavel Popescu, căruia nu i se poate reproșa decât elanul său tineresc. Și, desigur, faptul că a luat poziții radicale împotriva Huawei și a Chinei (sunt convins că reptilele nemuritoare din Parlament își spuneau în bărbie “ce naiv e copilul ăsta” și așteaptă, tacticoase, să vadă cum va fi devorat.  E soluția ca democrațiile noastre, pentru a fi mai puternice și eficiente, să pună în stand-by principiile? Nu. Dar e momentul unei abordări deștepte în relațiile cu China și Rusia. Despre care… în lunile care urmează 😉 Vă dau și un mic sfat: ridicați ochii din bombeurile pantofilor când analizați situația, și căutați să înțelegeți tendințele, nu elementele izolate. * un înalt reprezentant al SUA cu care discutam în toiul crizei din 2012 îmi spunea: “We know who are the good guys and we know who are the bad guys. But we deal with the strong guys”. Atunci, în 2012, când statul a fost la 1 milimetru să se prăbușească, SUA și occidentul, totuși, nu au stat pe margine. Pentru că au înțeles, tardiv, că ceilalți nu așteaptă să vadă cine e “the strong guy”, ci își susțin oamenii să ajungă “the strong guys”. Peste ani o să vă spun și cine au fost cei trei oameni cheie grație cărora statul a rămas în picioare în 2012. Norocul nostru, chior pe alocuri, e că cei susținuți de “democrațiile” asiatice sunt niște tăntălăi. Tăntălăi șireți, totuși, tăntălai. Sursa: https://www.facebook.com

Ursul păcălind o vulpe Prin 2017, undeva pe insula Baffin, în nordul Canadei, un fotograf a surprins o imagine sfâşietoare. Un urs polar, slab ca un schelet, îngenuncheat şi singur. Fotografia a făcut imediat înconjorul lumii. National Geographic a proclamat: “Aceasta este adevărata faţă a încălzirii globale!”. Publicul a fost înspământat să afle că datorită topirii gheţurilor, urşii polari nu mai au suficientă hrană. Lumea lor, altădată albă, s-a transformat într-un deşert de piatră seacă. Asta ne aşteaptă şi pe noi. Problema este că lucrurile nu sunt exact ceea ce par. După circa un an, a început să apară şi restul poveştii. Bietul urs a fost urmărit de o echipă întreagă, care l-a găsit pe cale să îşi dea duhul. L-au ridicat, cât de cât, şi l-au filmat ca şi cum ar fi fost singur în pustietatea aceea. Şi-au dat seama că era flămând şi bolnav. Nu l-au ajutat în nici un fel, nu au chemat pe nimeni să îl eutanasieze. Nu au descoperit nimic care să ducă la concluzia că suferă din cauza “încălzirii globale”. S-au gândit însă că este o idee bună să tragă lumea pe sfoară. Iar National Geographic a adăugat un subtitlu şocant. Lipsa de onestitate a ecologiştilor radicali de a se folosi de orice pentru a-şi promova doctrina apocaliptică nu are limite. Ni se spune că gheţarii se topesc. Ni se arată fotografii. Posibil reale, cine mai ştie? Dar eu mă uit chiar acum pe un articol din… National Geographic. Măsurătorile unui gheţar din Groenlanda arată că acesta, din 2016… creşte. Foarte neconvenabil. Departe de mine să susţin că încălzirea globală nu este decât “fake-news”. Şi nici nu vreau să resping ideea că ne trebuie maşini mai puţin poluante sau ambalaje mai prietenoase cu mediul. Sunt, pe undeva, un ecologist în camuflaj. Pe vremea când eram copil, familia noastră a locuit în incinta unei fabrici. Am văzut încă de atunci, întristat, ce înseamnă deşeuri industriale. Însă ceea ce ar trebui să fie o discuţie onestă, între oameni de bună-credinţă, s-a transformat într-o păcăleală reciprocă. Sunt mobilizate personaje menite să inspire mila. Ni se pun sub ochi imagini calculate, cinic, să stârnească emoţie. Cum ar fi cele cu pescăruşi tocaţi de palele turbinelor eoliene. Este adevărat că acestea ucid păsări. Însă mai multe păsări sunt ucise de faţadele de sticlă ale cădirilor înalte. Sau de centralele pe bază de cărbune. Desigur, este legitim să ne întrebăm cum putem evita sau reduce aceste pierderi. Dar nu să ne manipulăm reciproc. În acest timp, politicienii stau ascunşi. Sau scot capul doar când au ceva aberant de spus. Prin 2008 Parlamentul a votat subvenţii şi facilităţi masive pentru producătorii de energie eoliană. În total, când schemele acestea se vor epuiza, noi vom fi plătit circa 20 de miliarde de euro. Nu era mai simplu să facem cu banii aceştia câteva centrale nucleare? Şi să eliminăm complet centralele pe cărbune şi păcură? Evident, nu. Există interese. Cum ar fi acelea legate de sindicatele minerilor. Sau de petrolul şi gazele extrase din locuri precum Rusia, importate de “băieţii deştepţi”. Da, este clar că activităţile umane au afectat grav regiuni întinse de pe glob. Când zbori pe deasupra Iranului, cât vezi cu ochii, ard focuri de la sonde şi rafinării. Însă nu îi aud pe ecologişti arătând cu degetul către aceste ţări, multe dintre ele cu regimuri dictatoriale. Problema lor, mai nou, este cu beţişoarele de urechi din supermarket-urile occidentale. Suntem expuşi zilnic la asemenenea measaje. În camerele de hotel ni se spune să reutilizăm prosoapele pentru a consuma mai puţină apă şi detergent. Pare să aibă sens. Însă un studiu recent (publicat în Journal of Hospitality and Tourism Research) a arătat că spălarea mai rară a prosoapelor şi lenjeriei, în hoteluri, duce la rufe mai murdare. Ceea ce presupune – aţi ghicit – un consum mai mare de apă şi detergenţi. Plus problemele de sănătate suplimentare. Ca să nu mai vorbim că unele firme se folosesc de acest pretext pur şi simplu pentru a reduce costurile cu forţa de muncă. Bingo! Rezultatul acestei confuzii a valorilor şi a priorităţilor este… mai multă confuzie. Nimeni nu mai înţelege nimic. Asta nu îi împiedică pe cei mai mulţi, totuşi, să aibă opinii…..a de obicei, problemele abia aşteaptă să apară. Boeing a pus pe piaţă un asemenea eco-avion, celebrul 737 Max. Noile motoare determină o altă aerodinamică, iar avionul avea tendinţa de a pierde portanţa. De aici nevoia de a scrie un program de computer care să compenseze această tendinţă. Care însă se pare că a dus la câteva accidente fatale, când piloţii au fost surprinşi de intervenţia calculatorului. Se înţelege că lobby-ul verde nu a părut deranjat un fel de aceste întâmplări. Victime necesare ale Progresului, presupun… Integral: https://www.bursa.ro

Vlad Mixich: Ne cam jucăm cu focul! Esențial pentru o strategie de exit din izolare este creșterea capacității de testare. Cu excepția Ungariei, România testează mai puțin decât toate celelalte țări UE ….„Ca să înțelegem problema, România testează astăzi de 6 ori mai puțin decât Estonia, de 4 ori mai puțin decât Slovenia și de 3 ori mai puțin decât Cehia. Ca să înțelegem dimensiunea ecartului pe care îl avem de recuperat, dacă ne comparăm cu țările puternice care sunt considerate modele în testarea pentru coronavirus, România testează astăzi de 5 ori mai puțin decât Germania. Subliniez că toate comparațiile de mai sus sunt făcute pentru teste la o mie de locuitori, pentru a diminua efectul diferențelor numărului de locuitori. Cu excepția Ungariei, România testează mai puțin decât toate celelalte țări UE”, scrie Mixich pe pagina sa de Facebook. În opinia sa, după mai mult de o lună și jumătate de la izbucnirea acestei crize de sănătate și în România, autoritățile au avut timp suficient să organizeze un program de creștere a capacității de testare (cu cele 3 elemente necesare: creșterea numărului de aparate, creșterea numărului de specialiști, creșterea numărului de spații cu circuite amenajate). „Considerând vârfurile de testare din ultimele două luni, România și-a crescut capacitatea de testare zilnică/mia de locuitori de 1,8 ori. E ok, dar nu e suficient. În vremea celei mai mari crize de sănătate publică a ultimelor decenii, ok NU e suficient”, subliniază Mixich. Integral: https://www.g4media.ro

Parlamentul a adoptat legea privind recunoașterea meritelor personalului medical implicat în lupta cu coronavirusul: Spor de 30% la salariu și pensie de urmaș pentru copiii sau părinții celor decedați  Camera Deputaților a adoptat joi inițiativa legislativă, depusă de PSD, care acordă personalului medical participant la acţiuni împotriva Covid – 19, un spor salarial de 30% pe perioada stării de urgență și vreme de trei luni după încetarea acesteia, dar și o pensie de urmaș copiilor, soților sau părinților celor care își pierd viața în lupta cu pandemia de coronavirus. Astfel, urmaşii personalului medical decedat în urma complicațiilor medicale cauzate de infectarea cu coronavirusul Covid-19 beneficiază de următoarele drepturi:

• dreptul la pensie de urmaş, în valoare de 75% din salariu, până la împlinirea vârstei de 18 ani sau, dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fară a depăşi vârsta de 26 de ani;
• dreptul la asistenţă medicală şi medicamente gratuite în cadrul reţelei sanitare a Ministerului Sănătăţii sau, după caz, ministerele cu reţea sanitară proprie, cu decontarea cheltuielilor de către acestea;
• scutirea de la plata impozitului pe terenul şi pe clădirea folosită ca domiciliu aflate în proprietate sau coproprietate.
• soţul supravieţuitor beneficiază de aceste drepturi dacă nu se recăsătoreşte.
• în cazul în care nu există urmaşi, dacă cel decedat era singurul susţinător al părinţilor săi, aceştia beneficiază de un ajutor lunar în cuantum de 50% din nivelul pensiei de urmaş
• personalul medical care execută, conduce sau coordonează misiuni şi sarcini de serviciu în condiţii de pericol deosebit, beneficiază pe perioada stării de urgenţă, instituită astfel prin decret, precum şi pentru o perioadă de 3 luni de la data încetării stării de urgenţă, de un spor de până la 30%, calculat la salariul de bază/solda de funcţie/salariul de funcţie. Integral: https://www.g4media.ro

Cine și de ce îi permite lui Streinu Cercel să sădească teamă și nesiguranță în rândul celor mai vulnerabili dintre noi?  Un lucru e clar, dincolo de neînțelegerile și neroziile care mai transpiră uneori din interiorul Grupului de Comunicare Strategică: pe termen mediu și lung avem nevoie să regândim modul în care protejăm categoriile vulnerabile, altfel decât prin propuneri tembele și măsuri ce înclină mai degrabă să încurajeze aglomerația, cum sunt cele două ore zilnice dedicate celor peste 65 de ani. Și nu doar în vremuri de pandemie. Poate mai mult decât orice categorie de vârstă, seniorii sunt și vor fi cei mai afectați de absența mobilității, de schimbarea rutinei zilnice, de restrângere a socializării, de eliminarea temporară a obiceiului de a ieși în parc și de a face puțină mișcare. Vor fi afectați, îm primul rând, psihic. Izolarea care pe de-o parte e benefică, îi face extrem de vulnerabili din nenumărate alte puncte de vedere. Nici înainte combinația singurătate + televizor în exces nu aducea mari beneficii echilibrului și sănătății mintale, cu atât mai puțin astăzi, în vremuri de angoasă și teamă. Vârstnicii, poate mai mult decât orice categorie socială, lipsesc aproape cu desăvârșire din politicile de prevenție și sănătate publică a României, deși apar în toate strategiile de sănătate. Și ca o paranteză necesară, da, din păcate, problemele încep mult mai devreme: la noi problemele de sănătate încep mult mai devreme decât în alte țări, 69% dintre românii cu vârsta cuprinsă între 45 și 62 de ani declarând că NU au o stare bună de sănătate. În timpul ăsta, țările nițel mai la vest au programe ample de implicare a celor vârstnici în tot felul de activități, locale și naționale, și continuă să inoveze, în timp ce Uniunea Europeană chiar alocă fonduri pentru genul acesta de acțiuni. E pur si simplu o plăcere să vezi ce efecte extraordinare are mișcarea asupra creierului, și a sănătății în general, mai ales în rândul celor vulnerabili. Și nu-ți trebuie studii foarte aprofundate pentru a realiza asta: e suficient să cunoști câteva persoane. Eu am avut privilegiul ăsta, în turele mele de alergare sau la concursuri. În România urbană, maximul de socializare și mișcare în vremuri normale, îl vezi manifestându-se la cozile de la instituțiile statului, în piețe, în mijloacele de transport în comun, ocazional prin parcuri și în fața blocului. De aceea, îndemn Grupul de Comunicare Strategică dar și cele două ministere, al Sănătății și al Sportului, să se consulte cu experți în politici de sănătate publică și cu asociațiile de profil în vederea elaborării unui pachet de măsuri care să ia în calcul toate aspectele ce țin de calitatea vieții. În România, sunt asociații care țintesc spre bunăstarea fizică și psihică a seniorilor ca activitate principală și pot fi stimulate să se implice în dezvoltarea rapidă a unor programe naționale de recuperare fizică și psihică după această perioadă care se va dovedi lungă și grea. Nu poți să dai o lege prin care să scoți seniorii din case să facă obligatoriu activități fizice, dar poți să-i încurajezi să rămână activi ca parte dintr-o serie de programe și stimulente integrate într-un plan național de mișcare și bunăstare psihică….Dar astea sunt visuri, pentru că, din păcate, politicile de sănătate publică nu aduc profit, nu pot fi revândute de două trei ori mai scump precum măștile sau combinezoanele cu statul român drept garant. Și tot pe linia asta mă întreb oare cui și în ce măsură a adus satisfacții marele Streinu Cercel de e îmbrățișat cu atâta ardoare de vechea clasă politică, cine se simte atât de vulnerabil încât îi permite acestui domn anchetat de DNA să pună în pericol siguranța cetățenilor români, în mod repetat? Mă gândesc aici la toate acțiunile și declarațiile lui, la ”colaborarea” cu d-na Firea, la declarațiile alarmiste, la fake-news-ul împrăștiat cu atâta inconștiență. Cine și de ce îi permite acestui domn să sădească teamă și nesiguranță în rândul celor mai vulnerabili dintre noi? Integral: https://www.digi24.ro

DOCUMENT Zeci de organizații civice și asociații de afaceri denunță lipsa de transparență din Parlament și cer ”ferm” redeschiderea comisiilor de specialitate pentru public  Reprezentanți ai mediului de afaceri și ai societății civile din România au transmis Parlamentului o scrisoare extrem de dură în care reclamă lipsa dialogului instituțional și cer redeschiderea pentru public a ședințelor comisiilor de specialitate. ”Într-o societate democratică și în special în cel mai important for legislativ al țării, Parlamentul României, dialogul este indispensabil. Dorim să atragem atenția că în clipa de față el suferă grav, nu doar din cauza restricțiilor impuse de criza COVID-19, dar și din cauza unor decizii interne, care credem că ar trebui reconsiderate”, se arată în scrisoarea consultată de G4Media.ro și trimisă lui Marcel Ciolacu și Robert Cazanciuc, președinții celor două camere ale Parlamentului. În plus, cele 35 de ONG-uri, asociații și camere de comerț cer înregistrarea ședințelor și postarea lor pe internet pentru a fi consultate de părțile interesate. ”Prin această scrisoare vă solicităm cu fermitate neîngrădirea participării reprezentanților mediului de afaceri și ai societății civile în cadrul ședințelor publice online ale comisiilor de specialitate din Parlamentul României pentru a ne putea susține punctele de vedere, astfel încât circuitul legislativ să funcționeze în continuare în baza transparenței și public, iar politicile și măsurile adoptate de către decidenții politici să fie în acord cu nevoile reale ale societății, pe baza opiniilor exprimate de toate părțile interese. Integral: https://www.g4media.ro

De ce a eșuat reforma universitară și ce se poate face – cercetătorul Virgil Iordache …. O analogie ar fi că scientistul gândeşte în 3D când ar trebuie să gândească în 45D (într-un spaţiu cu 45 de dimensiuni), adică reduce 42 de variabile despre care nu a măsurat nimic niciodată la ce ştie şi a măsurat, cele trei. Şi nu doar le reduce explicativ, acceptând că ele există, asta aş numi scientist rezonabil, ci prin reducere le neagă existența, va spune că nu există acele 42, că toată gândirea comună e naivă, libertatea o iluzie, viața metabolism, etc. Scientistul pur sânge nici măcar nu apucă să aibă o problemă epistemică, să cunoască ceva cu o modalitate greșită, fără susținere, fără întemeiere. N-ai cum să-i scoți din mentalitatea lor pentru că țin cu dinții, firesc, de propria identitate, sunt angrenați într-un mod de viață din care nu se poate ieși ușor. Omul de știință mediocru are o problemă de construire a autorității în fața altora, va apela excesiv la autoritatea externă (a zis cutare, citări şi iar citări, etc), în loc să susţină ceva din măsurătorile şi gândirea proprie discutând rezultatele proprii în comparaţie cu ale altora, aşa cum cere metoda standard ştiinţifică pentru validarea colegială. În ştiinţa serioasă este foarte greu să faci legătura între măsurători şi gândirea proprie, necesită cunoştinţe de proiectare a cercetării, o bucătărie tehnică enormă. Omul de ştiinţă mediocru a apucat să intre în pâine, în job, nu poate atrage sau nu mai crede că poate atrage resurse pentru ştiinţă, şi vrea şi el un locşor şi un pic de respect de la semenii care nu sunt oameni de ştiinţă. Poate fi recuperat prin roluri în echipe în care îi pui în valoare un aspect tehnic pe care îl ştie şi îl respecţi sincer pentru ce face. Pentru un creştin e foarte simplu, e în firea lucrurilor. Pentru excelenţii care au ajuns scientişti e de neconceput, mediocri trebuie eliminaţi din sistem. Scientistul pur sânge e un pericol social, scoate ceva de genul planului de la Institutul Balş, nu pricepe că oamenii au drepturi, ei sunt doar pacienţi pentru care el e medic şef. Tot comunismul e bazat pe scientişti care oferă legitimare. Omul de ştiinţă mediocru e un pericol social numai când sunt mulţi şi se validează unii pe alţii ca excelenţi distrugând capitalul simbolic al titlurilor, premiilor, etc. La noi omul de ştiinţă mediocru a devenit un astfel de pericol. N-ai cum să dizloci un sistem universitar dominat de oameni de ştiinţă mediocri punând la butoane un scientist, sari din lac în puţ. E nevoie de oameni de ştiinţă responsabili, cu capul pe umeri, care să înţeleagă întreg peisajul cunoaşterii, de la fizică la teologie, zonele de competenţă, funcţiile diferitelor feluri de cunoaştere, şi cum se crează structuri instituţionale care ţin sub control fenomenele sociale din domeniu, goana după bani, poziţii şi putere de care nici cei din universităţi nu sunt străini. Orice ştiință care primeşte prea multă atenție tinde spre autoritarism şi monopol epistemic, spre putere politică. Universitățile de vârf au nevoie structural, obligate prin lege, de programe “mission oriented”, transdisciplinare, de formare a resursei umane şi cercetare avansată finanțate cu 30-40% din bugetul alocat de minister. Cu asta scientiştii se vor aşeza în poziții mai rezonabile din rațiuni economice, pentru că de ei nu scăpăm, adesea sunt buni oameni de ştiinţă, dar nemulţumiţi de ce le oferă statutul de om de ştiinţă, le place prea puţin ştiinţa lor. Am spus programe transdisciplinare, dar nu mă refer la orice fel de transdisciplinaritate. Mai există categoria de oameni de ştiinţă care pot genera dificultăţi sistemice, aflaţi în opoziţie cu cei scientişti, şi anume cei care politizează ştiinţa. Dacă scientiştii ar avea o claritate ontologică, fie ea şi improprie, aceştia refuză orice claritate, totul de relativ şi de pus în discuţie. Pentru ei, ştiinţa trebuie să fie mai mult decât o descriere a obiectelor şi proceselor din diferite domenii ale lumii, cu posibilitatea apoi de a folosi în scop aplicativ în funcţie de oportunităţi cunoaştere. Lor nu le convine că lumea nu e mai bună decât este, că progresăm prea lent, că există nedreptate, etc. Lor nu le place că durează prea mult până când ştiinţa serioasă duce la un efect în schimbarea vieţii oamenilor, că politicienii uneori ignoră rezultatele ştiinţifice. Adesea nu sunt oameni de ştiinţă prea performanţi, se simt umiliţi de cei performanţi şi compensează prin activism politic. Ei cred că în fişa postului de om de ştiinţă intră şi să salveze omenirea, că omul de ştiinţă e un fel de guru, că experţii trebuie să spună cum să arate viitorul, dincolo de prognoze serioase instituţionalizate în afara cercului stric ştiinţific, au viziuni pe multe decenii, sute de ani, văd cum au văzut Marx şi Engels, doar că puţin diferit. Drept urmare, postulează că între cunoaştere ştiinţifică şi acţiune trebuie făcută o legătură directă, că toate trebuie puse la un loc, fără separări instituţionale clare, fără delimitări de responsabilităţi, fără legitimare politică democratică a ce propun pentru binele omenirii pe care îl vor ei. Vor să ajungă direct la butoane cu arderea etapelor procedurale dintr-o democraţie şi numesc asta o abordare dincolo de disciplinele ştiinţifice, un mod nou de a face ştiinţă, o ştiinţă transdisciplinară, fără discipline. Ce rost are să mănânci felul 1 (cercetare fundamentală), felul 2 (cercetare aplicativă) şi desert (asistarea deciziilor), cu tacâmuri şi farfurii diferite, cu şerveţel, etc, când poţi să le amesteci de la început într-un castron mai mare şi să ai un singur fel, pentru că oricum vor fi aşa şi şi în stomac ? E mai bine aşa, pentru că şi digestia are loc mai repede, că să urmăm pe Mark Twain din cartea sa despre Hucklebery Finn.Integral: https://www.g4media.ro

Compania Municipală Dezvoltare Durabilă înființată de Gabriela Firea s-a apucat să facă PUZ-uri pentru rechinii imobiliari: blocuri de 8 etaje în zona protejată 11 Iunie, peste clădirea Clubului Fabrica Compania Municipală Dezvoltare Durabilă înființată la propunerea primarului general Gabriela Firea s-a apucat să facă Planuri Urbanistice Zonale pentru privați, prin care cere derogări de la regulamentul de urbanism. Este vorba despre un PUZ prin care se dorește construirea unor blocuri de 8 etaje, pe strada 11 Iunie, în incinta fostei fabrici de ciorapi și tricotaje Apollo, unde se află clubul Fabrica, o clădire superbă de cărămidă, construită înainte de anul 1900. Strada 11 Iunie este zonă protejată, regimul de înălțime maxim permis fiind de 16 metri, iar blocurile de 8 etaje vor avea 34 de metri. În plus, pentru clădirea fabricii este depusă la Direcția de Cultură a Municipiului București o cerere de clasare. PUZ-ul a primit deja aviz de la Primăria Capitalei, urmând a fi supus aprobării Consiliului General. Potrivit unui Plan Urbanistic Zonal aflat în dezbatere publică pe site-ul Primăriei Capitalei, pe un teren de 5.150 mp, pe intrarea Ovidiu nr. 6, în incinta fostei fabrici de ciorapi și tricotaje Apollo, se dorește construirea unui ansamblu de clădiri cu funcțiuni mixte (locuințe, birouri, comerț), cu înălțimi cuprinse între 4 etaje și 8 etaje. Beneficiarul proiectului este firma Imobiliara Gramont, iar elaboratorul Compania Municipală Dezvoltare Durabilă. Proiectul a primit deja aviz de la Primăria Capitalei, iar după ce trece perioada de dezbatere publică va fi supus aprobării Consiliului General. Terenul face parte din zona protejată 11 Iunie, preponderent cu clădiri de 1/2 etaje, construite în urmă cu peste 100 de ani. Pe strada Gramont nr. 38, lipit de acest teren, firma Imobiliara Gramont a mai construit o clădire cu 8 etaje, dar nu este clar cum a fost posibil acest lucru, în 2013 Primăria Capitalei eliberând o autorizație de construire pentru locuințe la această adresă (Autorizație 438/19.07.2013). Din istoricul Google maps reiese însă că imobilul a fost construit înainte de această dată. În avizul de urbanism dat de municipalitate pentru noul proiect se arată că indicatorii urbanistici pentru zona protejată au fost depășiți de această clădire….. Imobilul face parte din patrimoniul industrial al orașului, primele corpuri fiind edificate între 1895-1899, iar restul în perioada 1899-1911. Potrivit planurilor Bucureștiului de la 1911 imobilul ar fi aparținut lui Oprea Soare, important comerciant de cherestea, comanditarul reședinței realizate de arh. Petre Antonescu, azi monument istoric din str. Bordea Poenaru, București. Imobilul este și un exemplu de bună practică pentru reintegrarea patrimoniului industrial în oraș. Integral: https://www.hotnews.ro

S-au mișcat rapid. Pe OLX se găsesc deja pașapoarte de sănătate pentru Grecia  La nici câteva ore după ce Grecia a anunțat că ia în calcul primirea de turiști străini în baza unui „pașaport de sănătate” pe popularul site OLX au apărut deja de vânzare astfel de obiecte. Avantajul principal e că un astfel de pașaport costă, în medie, doar 5 de lei, spre deosebire de cât ar costa în mod oficial aproape dublu având în vedere cât costă un test de Covid-19 tot pe OLX. Tot ce trebuie să facă utilizatorul este să trimită o poză sau un desen cu el, plus grupa sanguină, iar pașaportul va fi printat cu datele biometrice necesare. Pe acesta scrie în mai multe limbi de circulație internațională că este sănătos tun. Integral: https://www.timesnewroman.ro

Buna dimineata intr-o zi de joi, 23 aprilie! În cea mai mare parte a ţãrii, valorile termice se vor menţine uşor mai scãzute comparativ cu mediile multianuale. Cerul va fi mai mult senin dimineaţa şi noaptea, dar va prezenta unele înnorãri dupã-amiaza şi seara, când la munte cu totul izolat vor fi posibile precipitaţii slabe, mixte şi de scurtã duratã. Vântul va sufla slab şi moderat, trecãtor cu unele intensificãri în sudul Banatului. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 11 şi 20 de grade, iar cele minime între -4 şi 7 grade, uşor mai ridicate pe litoral şi în Dealurile de Vest. În depresiuni şi izolat în restul teritoriului se va produce brumã. In Bucuresti, cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab până la moderat. Valorile termice se vor situa ușor sub mediile multianuale, astfel maxima va fi de 17…18 grade, iar minima de 3…5 grade.

Programul “Vacanta Mare”, asumat de conducerea Institutului Matei Bals: Nu inteleg de ce se face atata scandal!  Un document de 9 pagini intitulat “Programul VACANTA MARE de prevenire a imbolnavirilor cu SARS-CoV-2/COVID 19”, cu antetul Institutului National de Boli Infectioase Prof. Dr. Matei Bals, a creat mari controverse dupa ce a aparut in spatiul public si chiar si presedintele Klaus Iohannis a combatut public una dintre masuri, cea care viza varstnicii, numind-o “aberanta” si “totalitarista”. Cu toate acestea, in mai bine de 24 de ore de la aparitia in spatiul public, nimeni nu a spus clar ce e cu acest proiect. Ziare.com l-a intrebat direct pe dr. Catalin Apostolescu, purtatorul de cuvant al Institutului Matei Bals, si astfel am aflat ca acel document a fost unul dintre punctele de plecare pentru masurile pe care cu totii le respectam astazi. “Este un draft de lucru de acum doua luni de zile. A fost intocmit in cadrul Institutului, dar v-am spus, in februarie, si a fost un draft. Pe baza acestui draft si pe baza altor propuneri s-a construit, ca sa zic asa, metodologia de lucru care a fost dupa aceea pusa in vigoare”, a raspuns oficialul. Intrebat daca Institutul isi asuma propunerile, dr. Apostolescu a raspuns ferm: “Nu, Institutul le-a facut, nu ca si le asuma“. Dupa care a continuat sa explice ce este un draft de lucru. “Dar ele au fost niste propuneri, care au fost supuse unor discutii si din care a rezultat altceva. Intelegeti? Dvs. cand va apucati de un proiect va scrieti pe hartie 5-10-15 idei, nu? Si dupa aceea le dezvoltati si le confruntati cu realitatea si vedeti ce iese. Asta este aceasta chestie, nu este nimic altceva”, ne-a mai spus medicul. Intrebat cine anume a participat la intocmirea draftului si daca a fost format la nivelul Institutului un grup de lucru pentru asta, am aflat ca majoritatea celor din conducerea institutiei sunt autorii Programului Vacanta Mare. “Evident ca au fost mai multi, cam tot ce este in conducerea Institutului acum: si profesorul Streinu, si eu, si doctorita Benea (Benea Elisabeta, n.red.), suntem multi care am lucrat la diverse proiecte care s-au confruntat, s-au negociat si pana la urma a iesit altceva, asta nu e decat o chestie intermediara, nu inteleg de ce se face atata scandal de el. Nici nu mai este valabil, v-am spus, e de acum doua luni de zile, in doua luni de zile s-au schimbat multe lucruri”, a conchis dr. Apostolescu, purtatorul de cuvant al Institutului Matei Bals. Motivul pentru care “se face atata scandal” este ca masurile din acel program, pe care le-au imaginat oameni care si acum se afla in pozitii de decizie in gestionarea pandemiei de coronavirus din tara noastra, ar fi urmat sa transforme Romania intr-o colonie de robotei, carora, la final, li se stergea si memoria. Integral: http://www.ziare.com

Apel public al magistraților: CSM să iasă și să apere independența sistemului judiciar în raport cu declarațiile recente lansate de Raed Arafat și Adrian Streinu-Cercel  Forumul Judecătorilor din România și Inițiativa pentru Justiție lansează un apel public, solicitând Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să apere independența sistemului judiciar în raport cu declarațiile recente ale șefului Departamentului pentru Situații de Uregnță, secretarul de stat, Raed Arafat, și profesorului dr. Adrian Streinu-Cercel. Nemulțumirea magistraților se leagă de intervenția publică a celor doi lideri care au insinuat că managerii de spitale nu trebuie trași la răspundere pentru maniera în care au făcut achizițiile materialelor sanitare, având în vedere că traversăm o criză provocată de epidemia de Coronavirus, România fiind sub „stare de urgență”. „Instituirea stării de urgență nu înseamnă și stabilirea unei stări de impunitate față de faptele de corupție sau alte fapte penale în legătură cu achizițiile de echipamente medicale”, avertizează însă Forumul Judecătorilor din România și Inițiativa pentru Justiție. Mai jos, pe larg, apelul lansat de cele două structuri reprezentative pentru justiția din România:  „Comisia de la Veneția a statuat constant că: și în cele mai deosebite stări de urgență, domnia legii trebuie să prevaleze”.^[1]  De asemenea, Declarația de la Geneva, adoptată de Congresul Mondial al Comisiei Internaționale a Juriștilor, a constatat că „rolul justiției și al profesiilor juridice este esențial în salvgardarea drepturilor omului și a statului de drept în perioade de criză, inclusiv atunci când se declară stare de urgență. Sistemul judiciar are un rol esențial în controlul celorlalte puteri ale statului și se asigură că orice legi și măsuri adoptate în perioada de criză respectă statul de drept, drepturile omului și, dacă este cazul, dreptul umanitar internațional. În perioadele de criză, principiul controlului judecătoresc asupra celorlalte puteri ale statului este indispensabil funcționării efective a statului de drept. Judecătorii trebuie să îşi menţină autoritatea în scopul exercitării competenței lor, în calitate de arbitri finali, de a asigura aplicarea legii. Însuși sistemul judiciar trebuie să aibă singur capacitatea de a decide asupra atributului jurisdicţional și a competenței de a se pronunța într-o cauză” (pct. 1 al Declaraţiei). În același registru, GRECO (Grupul de state împotriva corupţiei) a avertizat, la 21.04.2020, asupra riscurilor crescute de corupţie în contextul urgenţei sanitare provocate de pandemia de COVID-19, arătând că sectorul sănătății este expus îndeosebi din cauza urgenței necesităților imediate de echipamente medicale și a simplificării regulilor referitoare la achizițiile publice, a serviciilor medicale supraîncărcate și a personalului medical surmenat, corupția putând exista sub diverse forme: mită în serviciile conexe sectorului medical, conflicte de interese, rolul lobby-ului în cercetarea și dezvoltarea unor noi produse, dar și comercializarea produselor medicale contrafăcute. GRECO a invitat autoritățile centrale, regionale și locale la maximum de transparență în deciziile lor (”nu trebuie să permitem COVID-19 să compromită valorile și standardele noastre, inclusiv transparența și responsabilitatea”), amintind că deciziile trebuie să poată fi supuse controlului și să fie responsabile.[2] În acest context, declarațiile unor reprezentanți oficiali ai statului român sau ai entităților publice implicate în demersurile de combatere a actualei pandemii, de natură a pune presiune asupra activității procurorilor în aspecte vizând eventuale cercetări judiciare asupra achizițiilor publice realizate în această perioadă, precum și a judecătorilor, cu ocazia soluționării unor asemenea dosare, sunt nepotrivite și pot afecta independența sistemului judiciar Integral: https://www.g4media.ro

Declarațiile lui Streinu-Cercel amenință Guvernul Orban cu „vacanța” Este a treia oară în decurs de nici două luni când dr. Adrian Streinu-Cercel – director de institut național de boli infecțioase, deci om de bază în gestionarea crizei provocate de pandemia de Coronavirus – anunță măsuri controversate sau face declarații în același registru, care se repercutează asupra imaginii întregului Guvern. Și, implicit, a PNL. După relaxarea măsurilor de distanțare socială, conform unui plan pentru răspândirea epidemiei de Coronavirus – document ce poartă antetul Institutului de Boli Infecțioase „Matei Balș”, condus de dr. Adrian Streinu-Cercel – bătrânii de peste 65 de ani ar urma să intre în „Vacanța mare” – numele, inept și el, proiectului care prevede această măsură aberantă. Mai precis, conform acestui plan, bătrânii cu vârste de peste 65 de ani ar trebui izolați total la domiciliu, timp de trei luni, sau chiar despărțiți obligatoriu de familiile lor și izolați în centre ori hoteluri rechiziționate de stat. Adică, segregați pe criterii de vârstă. O idee nu doar absurdă, neconstituțională, ci și ticăloasă, amintind de practici naziste….. Declarația privind izolarea bătrânilor nu este prima ieșire în decorul pandemic a dr. Streinu-Cercel. La scurt timp după debutul crizei Coronavirus, împreună cu primarul Capitalei, Gabriela Firea, acesta venea cu un plan de testare pentru Coronavirus, pe model door-to-door, a tuturor bucureștenilor. Ideea aceasta – nefezabilă din cauza deficitului de testere și care, în forma în care fusese gândit planul și cu logistica aflată la dispoziție, ar fi expus unui risc major de infectare cadrele medicale –a fost decontată de fostul ministru al Sănătății, Victor Costache – care a și plătit cu funcția după ce și-a asumat planul specialistului Streinu-Cercel și al „specialistei” în politici de sănătate Gabriela Firea, anunțându-l la televiziuni. Planul a fost contestat de premierul Ludovic Orban și blocat de următorul ministru al Sănătății, Nelu Tătar, dar în mentalul colectiv rateul acesta va rămâne, probabil, legat nu de numele inițiatorului, Streinu-Cercel, ci de cel al Cabinetului liberal Orban. A urmat apoi, la foarte scurt timp, o altă declarație controversată a directorului Institutului „Matei Balș”. Adrian Streinu-Cercel invoca, la Antena 3, necesitatea imunității pentru achizițiile de materiale medicale făcute în această perioadă: mai precis, dorea un „cadru normativ care să stipuleze că nimeni nu va avea voie să se atingă de noi”, anticipând că, după pandemie, „or să ne tragă de mânecă pentru cum am realizat achizițiile”. O declarație care este de natură să genereze suspiciuni în privința achizițiilor de materiale sanitare care se fac acum. Fiind perceput drept un apropiat al PSD – ca o paranteză, în primăvara lui 2018, pacienții Institutului „Matei Balș” au semnalat presei că mâncarea le-a fost servită în farfurii inscripționate cu sigla PSD și cu îndemnuri electorale – , nu e clar dacă măsurile și declarațiile domnului Streinu-Cercel sunt gafe sau curse întinse Guvernului liberal – care, previzibil, va răspunde electoral pentru gestionarea crizei pandemiei. Nu ar fi exclus, așadar, ca prin astfel de ieșiri în decor, autorul aberantului proiect „Vacanța mare” să încerce să „ajute” Cabinetul Orban și PNL să intre în vacanță. O vacanță mare cât o legislatură. Integral: https://putereaacincea.ro

Marea problemă a comunicării guvernanților cu guvernații  În ultimii ani ai socialismului dinastic, fostul dictator al României, Nicolae Ceaușescu, era înnebunit de gândul de a salva ceea ce spera el că ar mai putut fi salvat. Plănuia adoptarea unor măsuri draconice împotriva populației. De pildă, se gândea să îi mute pe toți vârstnicii, bătrânii, pensionarii, socotiți inutili, în sate, acolo unde plănuia să îi oblige să ia parte la muncile agricole, intenționa ca tot restul populației rămase în orașe să mănânce la așa-numitele circuri ale foamei pe care nomenklatura de partid primise ordin să le numească cinic cantine-restaurant. Când am citit luni după-amiază condamnabilul, scandalosul plan pe care a avut neobrăzarea să îl propună autorităților , recurgând pe alocuri chiar la limbajul colocvial, directorul Institutului de Boli Infecțioase, dl. Adrian Streinu-Cercel, care nu e tocmai oricine, ci ditamai profesor universitar și socotit o somitate în domeniul bolilor infecțioase, mi-am amintit dementul plan al lui Nicolae Ceaușescu. Gândul m-a dus automat și la istoria cumplită, îngrozitoare a acelui Arbeit Macht Frei de la intrarea în lagărele naziste, mai ales în momentul în care am aflat cu stupoare că respectivul plan se cheamă –incredibil!- Vacanța Mare. Mi-am amintit de toate acele cărți și studii de specialitate care susțin că nazismul și fascismul sunt două religii seculare aflate într-o relație de inter-condiționalitate. Sunt, cum spunea undeva Pierre Chaunu, gemeni heterozigoți. Preț de câteva ore am tot sperat să ni se spună la televiziuni că planul doctorului Streinu-Cercel este un fake. O glumă proastă. Dar nu. Televiziunea Digi 24 ne-a informat că a luat legătură cu profesorul Streinu-Cercel care, după câteva ezitări și bâlbe, și-a asumat paternitatea producției cu pricina. Că nu era vorba despre cine știe ce lucrătură malefică a Opoziției, deși dl. Streinu-Cercel este socotit ca un simpatizant al PSD, în vreme de profesorul Alexandru Rafila este mai degrabă asociat cu PNL-ul, a dovedit-o faptul că Grupul de Comunicare Strategică, cel având în frunte Sfânta Treime, Vela, Dospescu, Arafat, a socotit necesar să dea un comunicat menit să respingă ideile profesorului Cercel, să le comenteze și să încerce să aleagă grâul de neghină. Interpretarea de texte în care s-a angajat respectivul Grup a făcut, cred, mai mult rău decât bine.Să ne mai mire că vrea să se folosească de ea d’alde Călin Popescu-Tăriceanu care se gândește că am avea nevoie de o moțiune de cenzură? De unde, nu e nici Dumnezeu nu cere, iar dl. Tăriceanu nu mai e decât o umbră. Util era să se dea doar o dezmințire, formulată în cei mai categorici termeni cu putință și nu să se purceadă la analize. Prost gândite și inabil formulate. Fiindcă astfel s-a alimentat ideea că imbecilitatea iscată de un moment de rătăcire a minții profesorului Cercel are rolul unui balon de încercare. Adică. Populației i se prezintă o variantă de lucru ce conține măsuri înspăimântătoare pentru ca, mai apoi, să se aducă în discuție și să se impună o variantă a acestora mult mai relaxată. Am spus și scris în nenumărate rânduri. Nu sunt un fan al felului în care înțelege să guverneze PNL. Am acumulat din noiembrie și până astăzi dezamăgiri nenumărate. Nu îmi place defel că guvernanții vorbesc pe mai multe voci. Nu mi se pare deloc în folosul țării și al administrării situației complicate a acestor vremuri că, după cât se pare, a intervenit o falie între președinte, premier și câțiva dintre membrii guvernului. Nu cred că dl. Ludovic Orban ar fi tocmai infailibil. Domnia-sa și-a dovedit clar limitele în situația actuală. Sunt cum nu se poate mai convins că premierul, care este deopotrivă președintele PNL, nu a exclus nici o clipă din acțiunile sale calculele politice. Dar cum-necum, dacă luăm drept bune cifrele oficiale, pare-se că, până astăzi, am trecut mult mai bine decât au trecut alții prin teribila încercare reprezentată de lupta cu COVID-19. Toate acele măsuri denumite a fi de distanțare socială și-au dovedit, în bună, în foarte bună măsură eficiența. Cred,însă, că trebuie să ne preocupe deopotrivă criza medicală cât și iminența crizei economice. Nu se va putea să stăm la infinit în case. Sau în șomaj tehnic. Trebuie gândite și puse în practică măsuri de relansare. Pentru guvernanți se anunță zile din ce în ce mai dificile. Coarda răbdării populației pare a fi întinsă deja la maximum.Integral: http://www.contributors.ro

Pandemia, România şi starea de urgenţă : în căutarea echilibrului Pe măsură ce România înaintează în a doua lună consecutivă de stare de urgenţă, visul unui interval paradisiac de linişte şi de siguranţă, petrecut în sânul iubitor al celor dragi, lucrând online şi delectaţi de streaming-ul fără de sfârşit al internetului, lasă loc realităţii punctate de explozii ale infracţionalităţii şi dominate de anxietatea colectivă. Imaginea de poster publicitar a dispărut: în spatele ei nu se află decât un stat lipsit de imaginaţie, ineficient şi cu reflexele cleptocratice intacte. Starea de urgenţă nu este, aşa cum am mai scris, decât o hârtie de turnesol. Instaurată, ea se poate dovedi utilă doar dacă protejează echilibrul pe care dezordinea şi pandemia îl ameninţă. În măsura în care aceste criterii elementare de eficienţă instituţională nu sunt atinse, starea de urgenţă nu face decât să anestezieze societatea şi să provoace un blocaj din care se alimentează tensiunile. Statul român, nereformat, ezitant şi inept, a ales să privească starea de urgenţă ca pe un alibi al propriei sale inacţiuni .Criza de adâncime care îi minează autoritatea este provocată de un regim de guvernare prelungit de decenii. Elitele politice autohtone sunt confruntate cu un test care le dovedeşte neputinţa. Lipsa de imaginaţie intelectuală este întrecută doar de lăcomia lor iresponsabilă. În egală măsură, statul român este pregătit să atace, direct şi frontal, libertăţile cetăţenilor săi. Planurile naziste de segregare a populaţiei pe criterii de vârstă sunt indiciul unui apetit de control şi de intruziune care ne poate fi fatal. În absenţa unor politici responsabile şi transparente, variantele de inginerie socială sunt vehiculate ca şi cum cetăţenii ar fi o materie amorfă ce aşteaptă să fie remodelată. Criza din România este una politică. Ea traduce impasul în care se află nu doar statul, ci şi o societate cangrenată de demagogie şi infantilizată de televiziuni. Isteria digitală din România, cu a sa teribilă cacofonie, este reflectarea unui eşec de proporţii, acela de a construi o comunitate civică funcţională. Reţelele sociale sunt subtitutul grotesc al unui spaţiu autentic de dezbatere asupra viitorului naţiunii….. Regăsirea echilibrului înseamnă, în cele din urmă, organizarea speranţei capabile să ofere o alternativă la încremenire şi la colaps social. Starea de urgenţă este un interval tranzitoriu. Ce se va afla dincolo de ea depinde de efortul celor care refuză să renunţe la libertate şi la liberul lor arbitru. Responsabilitatea individuală devine liantul ce dă naştere responsabilităţii colective. Starea de urgenţă nu suspendă nici dreptul la critică, după cum nu oferă o sferă ilimitată de acţiune autorităţii. Scopul stării de urgenţă este acela de a pregăti ziua de mâine, o zi în care ordinea libertăţii individuale să fie intactă şi funcţională. Iar când acea zi va veni, reformarea statului nu va mai putea fi întârziată. Schimbarea acestui stat devine o condiţie obligatorie a supravieţuirii noastre. Integral: https://putereaacincea.ro

Acord fără precedent în lupta împotriva COVID-19: Cei 6 giganți farma de pe piața produselor din plasmă își dau mâna pentru a dezvolta împreună un posibil tratament, fără branding  Cei 6 lideri mondiali ai produselor din plasmă – Takeda, CLS Behring, Biotest, BPL, LFB și Octapharma – anunță un acord fără precedent în lupta împotriva COVID-19: cei 6 giganți farma și-au dat mâna în încercarea de a dezvolta un posibil tratament împotriva coronavirusului, derivat din plasmă umană. Cele 6 companii vor începe în cel mai scurt timp să testeze dezvoltarea unui medicament bazat pe imunoglobulină hiperimună policlonală anti-SARS-CoV-2, fără branding, care ar putea avea potențialul de a trata persoanele cu complicații severe în urma contactării virusului COVID-19. Dezvoltarea acestui tip de medicament necesită donații de cantități mari de plasmă de la persoanele care s-au recuperat complet după contactarea COVID-19 și al căror sânge conține anticorpii ce pot lupta împotriva virusului. Odată colectată, plasma va fi transportată către centrele de procesare unde va începe procesul de inactivare a virusului în 3 etape și purificare înaintea introducerii sale în produsul finit. “Este mai important ca niciodată să conștientizăm importanța disponibilității plasmei și a centrelor de colectare naționale pentru a putea continua să producem tratamente vitale pentru pacienții din România. Nu există niciun substitut pentru plasmă, însă am încredere că experiența noastră ne va ajuta să furnizăm soluții inovatoare la nivel local. Takeda are o experiență de peste 50 de ani în cercetare și inovație pentru tratamentele derivate din plasmă”, afirmă Dominika Kovacs, country manager al Takeda România.”Liderii trebuie să conducă în timpul acestei perioade marcate de incertitudine. Nu există niciun dubiu asupra faptului că resimțim cu toții impactul virusului COVID-19″, arată BillMezzanotte, Vice-Președinte și Șeful departamentului de cercetare al CLS Behring. “Acest efort are scopul de a accelera identificarea unui tratament scalabil și sustenabil în tratarea pacienților care au contactat virusul COVID-19. Pe lângă unificarea resurselor la nivelul industriei, vom colabora cu guvernele și mediul academic pentru a iniția o serie de activități esențiale precum testarea clinică. Este cel mai eficient mod de a depăși aceste momente agitate pentru toți stakeholderii”, a adăugat acesta. Această colaborare va stimula expertiza tuturor companiilor implicate și va armoniza eforturile dezvoltate până în prezent de către fiecare dintre ele. Experți din partea fiecărei companii vor începe să colaboreze pentru colectarea plasmei, dezvoltarea studiilor clinice și fabricarea tratamentului. Alianța este deschisă și altor companii și instituții care vor să se alăture acestui efort comun, anunță cele 6 companii farma. Și România începe recoltarea de plasmă de la pacienții vindecați, pentru a trata bolnavii de coronavirus  Pacienții români infectați cu noul coronavirus ar urma să poată fi tratați și cu plasmă recoltată de la pacienții vindecați, care teoretic au dezvoltat anticorpi. Plasma ar urma să fie recoltată de la donatori voluntari din rândul celor vindecați. Ordinul de ministru prin care se stabilieşte protocolul de recoltare de plasmă umană de la pacienţii vindecaţi de COVID-19 va fi semnat astăzi, a anunțat ministrul Sănătății, Nelu Tătaru. Ca și alte tipuri de tratament pentru coronavirus, și acesta este încă în faza de studiu, a subliniat ministrul Sănătății, Nelu Tătaru: “Pentru plasmafereză trebuie două protocoale, trebuie protocol de recoltare, pentru care deja este stabilit la INHT şi dăm Ordin de Ministru, iar pentru tratament încă este la nivel de studiu şi o să trebuiască să obţinem un aviz de la Comisia de ATI, Comisia de patologie şi Comisia de Boli Infecţioase, că se va face sub formă de studiu, nefiind în ţara noastră până acum acest tip de tratament”, a declarat Nelu Tătaru, citat de Mediafax. Două echipamente de recoltare a plasmei au fost instalate la Bucureşti şi la Iaşi, iar un al treilea va fi instalat în curând la Timișoara. Cele 3 echipamente au fost donate de o firmă privată, în urma unui acord cu Ministerul Sănătăţii. Integral: https://www.hotnews.ro

Daniel P. Funeriu: Dragi prieteni din umanioare, vă iubesc, vă citesc cu drag, vă admir, încerc pe cât pot să mă ridic la nivelul erudiției voastre, dar vă rog din suflet, STOP! Opriți-vă din a distribui toate tâmpeniile despre virusake, vă rog eu nu vă mai faceți de râs! Mă exasperează aroganța voastră, atât de necaracteristică! M-ați văzut pe mine sau vreun confrate din științe dure că ne-am fi băgat să distribuim articole despre nușce aprinsă polemică din umanioare?  Am avut privilegiul să copilăresc și să cunosc în viața adultă o panoplie de umaniști remarcabili, la al căror nivel nici nu pot să visez că voi ajunge vreodată. Nu mă pun să arunc cu nume aici, dar luați în considerare că eu însumi provin dintr-o astfel de familie, de umaniști, nimic din jurul meu nu indica un drum în științe dure și de la 3 ani am învățat să fiu smerit în fața oceanului cunoașterii omenești și universului de mistere pe care mintea noastră nu le-a pătruns încă. M-am îndrăgostit de chimie târziu, grație unor profesori remarcabili (Crâsnic, Putnoki, Chiriac, Pârlea și alții). Vecinii Dana Motreanu și Dutescu Razvan știu cum realmente am aruncat balconul în aer, cu mare noroc am scăpat. Dar divaghez… pentru că… ce vreau să spun: de când cu virusake am sesizat o deranjantă și surprinzătoare atitudine a unor intelectuali umaniști rasați care insistă cu o tenacitate care frizează absurdul cu anumite aspecte legate de apariția virusului.  Știu ei sigur, pentru au citit o chestie științifică, că virusul a fost făcut de un chinez nașpa sau, cel puțin, a scăpat din laborator pentru că nu știau comuniștii ăia cretini și mizerabili să lucreze cu virusuri,  Tu, mizând pe faptul că sunt intelectuali rasați și cu un discernământ avansat, citești ”probele”, îți dai seama că sunt aberante în exact 5 minute, la fel cum un matematician știe că dacă nu se verifică teorema lui Pitagora triunghiul nu are cum să fie dreptunghic, Încerci să le spui, eventual să le explici pe înțelesul lor, dar răbdarea lor durează exact 20 de secunde dacă ai noroc, după care vine un torent de ”contrargumente” gen ”hai că doar ăla care spune a luat Nobelul” (da, dar are, totuși, 87 de ani și de ani buni toată lumea știe că e gaga rău), ”e 90% similar cu nuștiuce, deci sigur e identic” (da frate, tu și pisica ta aveți fix 90% similitudine genetică și sunteți, totuși, puțin diferiți), ”știința nu poate explica tot” (suuuure, bine că poți tu), ”lasă că știm noi cum e la comuniști”, așa, și ce are asta cu datele științifice reci? Și câte și mai câte, premiul cel mare fiind pentru ”dar demonstrează tu că nu e așa”… Îmi vine să le spun, așa cum spunea un inspirat cititor: știai că există pisici invizibile cu capul cubic și coada de 10 m? Nu crezi? Atunci demonstrează că nu e adevărat… Dragi prieteni, sunteți porniți rău pe China, mai bine zis pe Partidul Comunist Chinez și vă înțeleg, la fel de pornit sunt și eu. Având și ceva mai multe inside info, cred că sunt și mai pornit ca voi. Dar, dacă vreți să nu vă decredibilizați, atacați pe palierul proastei gestionări a situației, nu pe apariția virusului pentru că, astfel, faceți fix jocul lor: când se va fi umflat suficient fake newsul cu ”made in a laboratory in China” vor veni cu o avalanșă de date și PR care vor demonstra contrariul (care e deja acceptat de întreaga comunitate) și veți rămâne cu buzele umflate și siturile obscure și nobeliștii senili… Și dacă avem ghinion s-ar putea să se enerveze rău că nu luăm Huawei și să bage bani grei în cretinismul cu ”5G îl aduce pe virusake” și să nu mai putem să facem 5G pentru că vor fi suficienți cretini care să îmbrace vreo vestă verde și să facă revoluție. Dragii mei, știți ce e mișto în științele dure? Că ele nu mint și nu sunt interpretabile pentru că: -știu cu precizie ceea ce știu, -știu cu tot atât de multă precizie ceea ce nu știu și -știu cu exactitate ce este în zona gri, unde avem indicații că este într-un fel dar nu suntem siguri. În concluzie, pliz, satisfaceți-vă nevoia de a ataca China acolo unde este atacabilă, așteptați un pic și lăsați-i pe cei a căror meserie e biochimia și biologia celulară să elucideze toate detaliile și nu vă mai inflamați și distribuiți orice chestie pe care vi se pare că o înțelegeți. Pentru că voi sunteți deștepți și vă schimbați ușor părerea în fața argumentelor, dar cei care vă citesc poate nu sunt chiar așa de maleabili intelectual ca voi și, odată băgată în cap o chestie falsă, cu greu și-o mai scot. Gen… ”nu iese fum fără foc”. (Guess what? Iese. Și încă spectaculos, dacă pui azot lichid sau gheață carbonică în apă.) Ah, era să uit: se pare că ”hydroxychloroquine” nu funcționează, ba chiar te ajută să mori mai repede. Un studiu arată că 28% din cei care au luat au murit față de doar 11% din cei care nu au luat. Riscul să ajungi la ventilator e identic cu al celor care nu au luat, dar daca e luată în combinație cu azithromicină scade puțin riscul să ajungi la ventilator. Sigur, e doar un prim studiu, pe 368 de pacienți (link în comentarii) și trebuie încă privit cu rezerve. Are și acest studiu problemuțe, este cu cazuri a posteriori, nu specifică dacă medicamentul a fost administrat devreme sau tardiv în evoluția bolii (Raoult l-a administrat devreme), dar nu uitați că în Franța familiile pacienților aproape că luau medicii la bătaie dacă nu dădeau ”hydroxychloroquine” pacienților. Așa că iată ce poate face ”părerea” când vine vorba de știință… Vă rog eu, nu mai fiți aroganți. Sursa: https://www.facebook.com

Frica de foametea de mâine. Cât este de justificată? O posibilă criză alimentară la nivel global care să urmeze actualei crize sanitare a apărut ca știre pe canalele media din România în ultimele săptămâni. Teama că „vom muri de foame în trei luni” este intens discutată în social media și a fost alimentată chiar de Executivul român, care a adoptat o ordonanță militară prin care interzicea exportul pentru produsele de primă necesitate, de la cereale, la ulei și zahăr.  Ordonanța militară nr. 8, apărută în Monitorul Oficial în 10 aprilie, a fost amendată o săptămână mai târziu, prin Ordonanța militară nr. 9. Ministrul de Interne, Marcel Vela, a declarat atunci că Guvernul intenționase să refacă stocurile de cereale din rezerva de stat și de aceea a recurs la interzicerea exportului.  Dar acea săptămână, între 10 și 17 aprilie 2020, în care Ordonanța 8 a produs efecte, a lăsat piața cu sechele, din cauză că legislația cu privire la exportul grâului românesc a fost neclară, suspendând contracte în curs de derulare, spun specialiști din industria alimentară. Prețul cerealelor ar fi scăzut pe piața internă cu până la 20%, iar o felie importantă din piața externă, cum sunt importatorii tradiționali ai grâului românesc din Orientul Apropiat, ar fi fost pierdută în favoarea altor jucători, cum este Rusia. …. O poveste cu știri interpretate greșit Cât despre perspectiva crizei de alimente, niciun decident nu poate răspunde cu certitudine dacă și când se va declanșa. Un singur lucru este evident: informația de avertizare a pornit de la niște oficiali al Organizației Națiunilor Unite, citați în presa internațională.  Numai că mesajul acestora a fost deformat în România. O parte dintre publicațiile naționale citează o analiză Bloomberg, care pleacă, de fapt, tocmai de la decizia de interzicere a exportului în România – aflată în primii trei mari exportatori de cereale din Europa. …. Ce transmisese, de fapt, ONU prin vocea economistului-șef Maximo Torero era că cel mai mare rău care se poate face în acest moment sunt tocmai  măsurile protecționiste ale guvernelor naționale și întreruperea lanțurilor pieței sau impunerea de tarife și interdicții la export.  Dacă acest gen de măsuri ar fi aplicate în cascadă de mari exportatori, ar putea genera în următoarele săptămâni probleme în alimentarea unor țări sau regiuni vulnerabile. … „A fi în UE înseamnă a fi parte dintr-o piață comună. E ca și când eu aș aproviziona Bucureștiul de la Timișoara, cam același lucru e și când cumpăr din altă țară europeană. Pe teritoriul UE nu există import și export, există comerț.  La ora actuală nu există absolut nicio țară din Europa care să fie complet independentă din punct de vedere alimentar. Ar fi și o greșeală, o prostie. Nimeni nu gândește așa.  Despre România nu putem spune că independentă sau dependentă. Pe anumite perioade din an, în funcție de sezon, România nu are de unde să aibă legume și fructe, fiindcă nu are sere. E o dependență, dar nu neapărat de UE, ci de producția țărilor care au altă climă. Așa se întâmplă în toată lumea.”, a declarat Sorin Minea.  România este independentă „de ani de zile” la producția de grâu și porumb, unde suntem exportatori și mari producători, iar interzicerea exportului a fost „o greșeală, fiindcă suntem unii din jucătorii de pe piața mondială”.  Sorin Minea spune că executivul s-a îmbătat cu cuvinte când a redactat Ordonanța militară nr.8, mai cu seamă că interzicea și exportul de produse procesate din cereale, a căror valoare adăugată este mai mare.  „La produse procesate abia intrasem pe piața europeană și aveam și desfacere la piața din fostele state iugoslave. Dădeam acolo pufuleți, biscuiți, tot felul de nebunii. Cine a dat această ordonanță e în cel mai bun caz, dus cu pluta, sau a făcut-o intenționat sau din prostie. Acum câteva luni, un producător de croissante român spunea mândru că a intrat până și pe piața din Franța.  Una din fabricile de pâine din România tocmai își deschisese o secție foarte mare și foarte modernă de pâine și patiserie congelată. Piața românească a scăzut, cererea de mâncare pe piață e mai mică decât în mod normal, el ar fi exportat. Dacă îi închizi posibilitatea de a da afară, îl bagi în faliment și piața e luată de altcineva. ”. Integral: https://pressone.ro

(OP-ED) Europa și România pot câștiga din criza COVID-19. Care sunt condițiile?  Un lucru este clar pentru toata lumea: este nevoie de o injecție masivă de resurse financiare în toate economiile statelor membre europene, atât în ale țărilor din zona euro, cât și în ale celor dinafara zonei euro. Este o urgență la fel de mare precum combaterea pandemiei, pentru că este vorba de salvarea a zeci de milioane de locuri de muncă și a milioane de afaceri puse în pricol de criză. Din datele centralizate de Comisia Europeană, suma totală mobilizată de statele membre europene și de instituțiile europene de la începutul crizei COVID 19 până în prezent este de peste 3,4 trilioane de euro, peste 3400 de miliarde de euro, bani injectați în măsuri necesare sistemelor de sanatate, masuri economice și sociale la nivel european. Adică mai mult decât cele 2 trillioane de dolari mobilizate până acum de Statele Unite pentru susținerea economiei americane. Având în vedere că bugetul european reprezintă puțin peste 1% din Produsul Intern Brut la nivel european, este evident că, la începutul crizei, cea mai mare parte a resurselor – peste 2,45 de trilioane de Euro, au fost mobilizate la nivel național direct de catre guverne. Chiar și așa, banii mobilizați până acum de instituțiile europene, fie de către Comisia Europeană, fie de Banca Europeană de Investiții sau prin Mecanismul European pentru Stabilitate, se ridică la aproape o mie de miliarde. Doar o mică parte – aproximativ 70 de miliarde de euro au venit ca sprijin direct din bugetul european. Asta nu pentru ca nu s-ar fi dorit, ci pentru că fiind în ultimul an al bugetului european 2013-2020, visteria Comisiei Europene e goală. Cu toate acestea, devine tot mai clar că e nevoie de mai mult. Relansarea economiei europene presupune decizii la nivel european, pentru un program coerent care sa vizeze piața comună europeană și nu doar nevoi punctuale naționale. E nevoie de coordonare mai mult decât oricând, dar mai ales e nevoie de actiuni colective europene. Întrebarea este cum sa facem asta? Diferența de abordare între statele europene din sud – Italia, Franța, Spania, Portugalia și cele din nord, Germania, Olanda, Danemarca este clară. În vreme ce țările din sud cer emiterea unor eurobond-uri care să susțină masiv bugetele naționale și care să se constituie în datorii comune europene, statele nordice, mai bogate, cu bugete consolidate și mai puțin afectate de epidemie, sunt mai precaute și mai puțin dispuse să împartă astfel de datorii. Câtă vreme această dispută rămâne în zona mutualizarii unei datorii publice comune europene, nu vom putea ieși din cercul egoismelor naționale…. Ajutor consistent nu doar pentru zona Euro Soluția poate veni numai de la o abordare comună, europeană, asumata de o institutie europeana si printr-un mecanism european si nu prin decizii la nivelul guvernelor nationale. O astfel de abordare poate fi construită în jurul bugetului european multianual, gestionat direct de catre Comisia europeana. Cu puterea celor peste 1000 de miliarde ale lui, cu ratingul excelent pe care îl are Comisia Europeană pe piețele financiare, bugetul european – de fapt o parte a lui – poate fi folosit ca garanție pentru a atrage bani suplimentari de pe piețele de capital. Acești bani pot fi apoi redirecționați către statele membre pentru un program masiv de relansare economică. Deci un program care ajuta direct statele membre, dar isi pastreaza în acelasi timp și dimensiunea comunitară, europeană. O astfel de propunere are avantajul ca vizează toate statele membre UE, nu doar pe cele din zona euro, deci de ea poate beneficia direct și Romania. În plus, datoria publică a unor astfel de credite garantate prin bugetul european multianual nu e asumată direct de bugetele naționale, deci depășim cel puțin politic, disputa dintre Nord, Sud și Est și menținem coeziunea politică europeană. Aceasta este și ideea susținută de Parlamentul European, în rezoluția adoptată săptămâna trecută – idee propusă de grupul Renew Europe și care s-a bucurat apoi de sprijinul principalelor grupuri politice din Parlamentul European. Foarte probabil, la videoconferința șefilor de stat sau de guvern organizată joi de catre Consiliul european, Comisia Europeană va veni cu o propunere în jurul acestor principii. Un astfel de mecanism ar putea adăuga încă cel puțin un trilion de euro pentru a sprijini pe termen limitat, în primii ani de dupa criza COVID, atunci cand nevile vor fi cele mai mari, eforturile făcute de statele membre pentru relansarea economiei. Ar putea susține atât nevoile bugetelor unor state membre confruntate cu deficite mari, inclusiv România, cât și investiții în politici sociale, în cercetare și inovare, în infrastructura publică, în sectoare industriale strategice pentru economia europeană sau sprijin pentru IMM-uri. Avantajul de a folosi bugetul european ca platforma pentru programul de redresare economică, este că în felul acesta putem acoperi investiții decise la nivel național sau regional folosind mecanismele și programele cunoscute – de la fondurile de coeziune la dezvoltare rurală și cercetare, la programele de convergenta asumate de catre statele membre la nivel comunitar. Pe lângă acestea însă, va trebui să facem mai mult. Această criză a expus slăbiciunile Uniunii Europene și ale statelor membre in cateva domenii cheie. Dependența de medicamentele și echipamentele produse în afara UE, este doar unul dintre multe exemple pe care le descoperim în fiecare zi. În cadrul acestui program de redresare economică, va trebui să stabilim o serie de priorități la nivel european, pentru investiții strategice în sectoare în care UE trebuie să fie suverană. Mă refer la sectoare esențiale – energie, sănătate, agricultură, transport, dar și la inteligență artificială, infrastructură de comunicații, inovare și cercetare în zona digitală și a securității…. Cum poate România să iasă învingătoare din criză? Dacă un astfel de program de redresare economică s-ar pune în aplicare după ideile prezentate mai sus, asta ar însemna pentru România o oportunitate dar și o mare provocare. Un guvern solid, susținut de o nouă majoritate care ar rezulta în urma alegerilor de la sfârșitul acestui an, ar putea să gândească un plan de reformare a unor domenii esențiale pentru ca economia României să poată fi reconstruită pe câțiva piloni solizi. Desigur, vom ieși din această pandemie, cu un deficit enorm. Dar viitorul guvern rezultat după alegeri ar trebui să abordeze această criză ca pe o oportunitate și nu doar să se gândească la cum să astupe găurile deficitului. Pentru asta, noul guvern trebuie să vină cu un plan prin care ajutorul european de redresare economică să fie o oportunitate pentru a investi masiv în câteva domenii prioritare care, odată cu o dezvoltare accelerată pot crea și locuri de muncă: infrastructura de transport, infrastructura de sănătate, cea de educație și digitală. În paralel, pentru ca un astfel de program să nu se mai împiedice de alte straturi de încărcătură birocratică asa cum au devenit in timp multe programe europene, ar fi nevoie imediat de lansarea unei reforme a administrației publice. O reformă nu pentru a tăia artificial posturi în administrație, ci pentru a-i optimiza capacitatea prin profesionalizare, depolitizare, digitalizare și transparentizare. O astfel de regândire a administrației nu doar că ar reduce din cheltuieli publice ineficiente, dar ar da un imbold si mediului antreprenorial care este sufocat acum de birocrație și fuga de răspundere din administrație. Azi, când întreaga Europă înțelege că investițiile în Sănătate sunt strategice pentru întregul continent și ca serviciile publice esențiale de sănătate trebuie puse în rețea, România ar putea gândi reforma în sistemul de Sănatate într-o cu totul nouă perspectivă. Putem folosi programe cu finanțare europeană dar și schimba bune practici cu alte state membre care au dovedit în această criză soliditatea sistemului lor sanitar. Integral: https://www.g4media.ro

Business Club: O bancă „rea” pentru Europa, neagreată de Comisia Europeană  Oficialii Băncii Centrale Europene doresc crearea unei „bănci rele” în zona euro, pentru a scăpa sistemul financiar de activele toxice care vor apărea din criză. Se va copia modelul folosit pe alocuri – și cu succes – după criza din 2008. Inevitabil, cu toate pachetele de ajutor, vom avea o creștere a creditelor neperformante. Iar asta riscă să blocheze capacitatea de creditare a băncilor. Ideea este privită totuși cu scepticism de către Comisia Europeană, reticentă la ideea de a renunța la normele UE privind acordarea ajutoarelor de stat pentru bănci. Lecția învățată după criza din 2008 este că poți scăpa rapid de creditele neperformante, însă doar printr-o „bancă rea”, a declarat guvernatorul Băncii Greciei pentru Financial Times. Fie că este vorba de o astfel de bancă la nivel european sau la nivel național, aceasta trebuie să fie înființată rapid. Băncile din Grecia au cele mai multe credite neperformante Băncile din Grecia au de departe cel mai mare număr de credite neperformante din zona euro. Acestea constituie 35% din totalul împrumuturilor și sunt o moștenire a crizei datoriilor, care a adus țara în pragul ieșirii din zona euro. Grecii au redus împrumuturile neperformante cu aproximativ 40% în patru ani, sub presiunile Băncii Centrale Europene.La nivelul celor mai mari 121 de bănci din zona euro, creditele neperformante s-au înjumătățit în ultimii patru ani. Valoarea acestora este de 506 miliarde de euro și ele reprezentau 3,2 la sută din portofoliul de credite la sfârșitul anului trecut. Nivelul este foarte bun, arată soliditatea sistemului, însă în țări precum Italia sau Grecia acestea împrumuturi încă depășesc 6 procente din numărul total de credite. De ce Comisia Europeană nu privește ideea cu ochi buni Totuși, ideea BCE a fost respinsă de Comisia Europeană, care susține că există metode mai bune de a scăpa de aceste credite toxice. Însă nu a oferit alte detalii. Unul dintre liderii Băncii Centrale Europene a mai propus ideea unei bănci „rele”, unde să fie transferate toate creditele neperformante, în 2017. Ideea a fost respinsă și atunci de oficialii de la Bruxelles, care au susținut că reprezintă ajutoare de stat…. Cei care susțin înființarea unei bănci rele speră să facă ca ideea să fie acceptată în conformitate cu normele privind ajutorul de stat. De asemenea, aceștia propun ca împrumuturile toxice să fie vândute pe piață după o perioadă determinată de timp, cu posibilitatea de a recupera din pierderi chiar de la creditori…..Chiar și România a folosit acest sistem al unei bănci „rele” în trecut. A fost de fapt o entitate a statului care a preluat active neperformante ale băncilor de stat. A funcționat ca Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare și a primit creditele neperformante. De pildă, când a picat Bancorex, activele viabile au fost preluate de BCR, iar gunoiul a ajuns la acest AVAB, care a încercat să recupereze ceva din acele împrumuturi rele. Cu un succes relativ totuși. Integral: https://www.digi24.ro

Războiul cu China va avea totuşi loc?  “Războiul cu China” a devenit, repede, una dintre macro temele politice scoase în relief de evenimentele care se derulează la nivel global, sub semnul pandemiei de coronavirus. Sintagma nu este deloc doar metaforică şi nici un produs destinat pentru uzul jurnalismului de tip scandal. Expresia a fost folosită insistent şi oficial chiar de către Preşedintele Statelor Unite ale Americii, încă înainte de actuala criză, în contextul confruntării economice dintre cele două mari puteri. Urmarea a fost contraofensiva de măsuri restrictive şi penalităţi economico-fiscale impuse Chinei, cea mai drastică în istoria relaţiilor cu Occidentul. Cu China s-a aflat şi încă mai este într-un război ideologic şi de putere la nivel regional, URSS, respectiv, Rusia. Pe de altă parte, la aproape trei sferturi de secol de la încheierea celui de al doilea război mondial, China, la rîndul ei, încă nu a închis definitiv cartea conflictului cu Japonia, considerînd că nu a primit din partea Dinastiei de la Soare Răsare nici măcar scuzele oficiale necesare unui demers solid de reconciliere, ca să nu mai vorbim despre compensaţiile de război la care se consideră îndreptăţită. Oricît ar putea să pară de ciudat, China mai este implicată, nu doar indirect, şi în alt război rămas deschis mai bine de jumătate de secol, pînă astăzi, cel din Coreea, cu consecinţa divizării politice a peninsulei şi a menţinerii active a unui focar de tensiune major în regiunea Asiei de sud-est. Ultima faţetă a acestui caleidoscop ne reîntoarce la Statele Unite ale Americii. Preşedintele Trump, ca să rămînem în interiorul referinţelor giroudoux-iene, un fel de “La folle de Chaillot”, a acuzat oficial autorităţile de la Beijing în legătură cu generarea pandemiei şi gestiunea crizei de coronavirus, “exportată” astfel în întreaga lume cu consecinţe dintre cele mai dramatice pe teritoriul SUA. În justiţia americană sunt deja deschise cauze pentru despăgubiri cerute statului chinez de firme şi instituţii care au avut de suferit de pe urma măsurilor restrictive luate pentru a face faţă pandemiei. Ordinul de mărime este la nivelul trilioanelor de dolari…..Din această perspectivă, aşa zisele consecinţe antiglobaliste ale crizei pandemiei de coronavirus par mai degrabă măsuri strategice menite să producă Chinei o importantă hemoragie de putere! Curentul relocalizării naţionale a unor elemente, secvenţe şi blocuri de producţie, în primul rînd produse bazate pe tehnologii înalte şi materiale strategice, a devenit deja politică oficială în SUA şi Japonia. Nu doar la nivelul discursului politic, ci şi la etajul concret al măsurilor financiare de sprijin. Mai peste tot, în Rusia şi Uniunea Europeană inclusiv, este revalorizată poziţia conform căreia orice stat, cu atît mai mult o mare putere, nu trebuie să depindă de alte ţări (de China evident!) în materie de produse strategice pentru securitatea sanitară şi pentru alte circumstanţe de criză majoră!!! Unii anunţă, deja, apusul erei “made in China”. Oricum, chiar dacă nu apune cu totul, ori prea repede, sigur va trece printr-o perioadă de severe turbulenţe economice şi politice. China şi-a anunţat cu emfază, de mai bine de un deceniu, intrarea în competiţia directă pentru locul, deloc vacant (!!!) din vîrful ierarhiei marilor puteri globale. Cea mai mare putere economică a lumii, în mai puţin de două decenii; putere militară de necontestat (nici măcar de către Statele Unite) în zona critică a Asiei de Sud-Est; competitor de elită la nivel ştiinţific şi al tehnologiilor de vîrf: computere cuantice, sateliţi şi cercetare spaţială, biologie şi aplicaţii bio-tehnologice, infrastructură, reţele, programe şi producţie în inteligenţa artificială etc. Deschiderea drumului către toate aceste obiective, care astăzi par la îndemînă, a fost posibilă doar datorită alianţei strategice cu Statele Unite şi Occidentul European; celebra şi de mult uitata iniţiativă Kissinger. Conducătorii de astăzi ai Chinei par să fie încrezători că restul drumului pînă în vîrful himalaian al puterii globale îl pot face nu doar fără ajutorul şerpaşilor occidentali, ci împotriva lor. Eliminîndu-i! Ca din senin, din vîrf, însă, cineva a început să prăvale bolovani la vale! Război, nu va fi… trebuie să-i dăm crezare lui Giraudoux. Tare mi-e teamă, însă, vorba celor de la Radio Erevan, că va fi o luptă pentru pace… de nu va mai rămîne, nicăieri, piatră peste piatră!  Integral: https://www.bursa.ro