Buna dimineata intr-o zi de luni, 25 mai! Cerul va fi variabil, însă aria nebulozității și a ploilor se va extinde treptat dinspre regiunile nord-vestice, astfel încât ziua se vor semnala în aproape toată țara, iar seara și noaptea mai ales în sud-est. Vor fi în special averse, trecător însoțite de descărcări electrice, iar pe arii restrânse cantitățile de apă pot fi mai însemnate. La altitudini mari vor fi condiții pentru precipitații mixte. Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări la munte, în special pe creste, iar local și temporar și în sud-vest, sud-est și centru. Temperaturile maxime vor fi cuprinse, în general, între 13 și 23 de grade, iar cele minime între 2 și 12 grade. Izolat vor fi condiții de ceață. In Bucuresti va fi innorat, cu temperaturi intre 21 gr.C./ 9 gr.C.
Pe ce te bazezi, ma, al lu’ Parizianu’? …. Ba mai mult, am aflat de la prim-ministrul nostru ca “avem cupru, trebuie sa producem aici produse cu valoare adaugata, nu sa exportam cupru in China cum facem acum”, dupa ce ne vorbise, cu doua fraze mai devreme, despre gazul din Marea Neagra care merita o industrializare mai buna decat simpla lui ardere. Parca nu a amintit de irigatii sau, poate, nu am auzit eu bine ca era echipat cu masca, model Arafat 2020. Marturisesc ca, pentru o clipa, l-am crezut si eu pe premierul nostru. Apoi l-am intrebat, retoric, desigur, dar impreuna cu Marin Preda: “Pe ce te bazezi, dom’le?”. Oare premierul o fi stiind ce scrie in bugetul de stat pe care l-a adoptat propriul guvern? Hai sa ii amintim pe ce cheltuie domnia sa banul public:…..Cea mai mare cheltuiala este cu asistenta sociala – 131 de miliarde lei, apoi cu salariile – 110 miliarde de lei, cu intretinerea statului (chirii, benzina si alte mizilicuri) – 51 de miliarde lei, 14 miliarde plateste pe ratele la credite, 37 de miliarde ii transfera la baronii locali si doar mai putin de 49 de miliarde merg catre investitii, dintre care doua treimi ar fi banii europeni. Sa nu fi stiut prim ministrul nostru ca nu prea are bani sa faca investitiile de care spune? Poate se va imprumuta? Da, sigur ca se va imprumuta, dar nu pentru investitii, ci pentru a finanta fix cheltuielile din legea bugetului, adica salarii, pensii (inclusiv speciale), banii pentru baronimea locala (PNDL) si alte mici surprize. O surpriza absolut delicioasa sunt cei 40 de milioane de Euro pe care guvernul a decis sa ii investeasca in bunastarea presei. Ceea ce nu stie, probabil, premierul este ca tot atat a luat statul roman pe Sidex Galati. O fi meritat oare sa dai un Sidex doar pentru a-l vedea pe Mircea Badea cu masca? Pana una alta, sa vedem cat si cum se poate imprumuta tarisoara dirijata de Ludovic Orban si Klaus Iohannis. Romania are o mare foame de bani si trebuie sa se hraneasca. Tot ceea ce isi programase guvernul sa imprumute la inceputul anului 2020 era suma de 87 miliarde lei, adica deficitul bugetar (3,6% din PIB), 40,6 miliarde lei plus datoria ajunsa la scadenta si programata sa fie refinantata, in suma de 46,3 miliarde lei. Isi propunea guvernul atunci ca 55% din acesti bani sa fie culesi de la bancile din Romania si 45% din emisiuni de obligatiuni pe pietele externe (sursa: AICI ). A venit corona-criza in martie si deficitul bugetar a fost crescut de guvern, prin rectificare bugetara, de la 40,6 miliarde lei la aproape 73 miliarde lei. Adica in loc de 87 miliarde de lei de imprumutat am ajuns la 120 miliarde de lei. S-a mai consumat din criza. Autoritatile au “invatat sa traiasca cu COVID-ul” la Palatul Victoria, au aparut prognozele FMI si ale Comisiei Europene si guvernantii par sa isi asume astazi un deficit bugetar de peste 8%, adica au mai adaugat la imprumuturile pe care le au de luat inca vreo 20 de miliarde de lei, ajungand pe la 140 miliarde de lei. Adica am avea nevoie de aproape 30 de miliarde de Euro, din care vreo 12-13 miliarde de Euro de pe pietele externe. E mult, e putin? Pai cam 13% din PIB…….Adica pe noi ne costa de doua ori mai mult sa ne imprumutam decat pe unguri si de trei ori mai scump decat pe polonezi! Cat priveste imprumuturile in Euro, in ianuarie, Ministerul Finantelor a imprumutat 3 miliarde de euro de pe pietele externe, in prima emisiune de obligatiuni in euro din 2020, structurata pe doua transe, una cu scadenta pe 12 ani, iar cealalta pe 30 de ani. Pe transa de 12 ani, dobanda este formata din nivelul mid swap (MS)+180 de puncte de baza, iar pe transa de 30 de ani, nivelul MS+285 puncte de baza. In mai, dupa patru luni, statul roman s-a imprumutat la scadente mai mici si la dobanzi mai mari: 3,3 miliarde de Euro, intr-o emisiune de eurobonduri structurata pe doua transe, 5 si 10 ani, imprumutul pe 5 ani avand un nivel al dobanzii format de MS+310 puncte de baza, iar cel pe 10 ani un nivel al dobanzii de MS+380 de puncte de baza. Spre comparatie, in aprilie, Budapesta a imprumutat si ea 2 miliarde de Euro, intr-o emisiune cu 2 maturitati, 6 si 12 ani. La cea de 6 ani va plati o dobanda de MS+160 puncte de baza, iar la cea pe 12 ani va plati o dobanda de MS+180 puncte de baza (sursa: AICI). Asadar, regula e simpla si se verifica: ne costa de doua ori mai mult decat pe unguri sa ne imprumutam! Mai trebuie sa stiti ca datoria publica a crescut in primul trimestru al acestui an cu 28 de miliarde de lei fata de ultimul trimestru al anului trecut, de la 373 miliarde de lei in decembrie 2019, la 401 miliarde de lei, la sfarsit de martie 2020, 38% din PIB. In doar trei luni din an, administratia publica a majorat datoria publica cu 28 de miliarde lei – aceeasi suma imprumutata de-a lungul unui an, intre decembrie 2017 si decembrie 2018…..Si daca tot am ajuns aici, sa mai incasam o veste proasta: exista posibilitatea sa nu ne mai putem imprumuta in Euro, pentru ca am putea ajunge cu ratingul la niveluri la care investitorii vor stramba din nas (categoria “junk“), avand perspective negative la toate cele trei agentii de rating:…E clar ca ungurii au ratinguri cu o treapta peste noi si perspectiva stabila, iar polonezii sunt deja in alta grupa valorica, cu ratinguri care incep cu “A” si cu perspective stabile. Inca o data o spun: dobanzile mari la care ne imprumutam si ratingurile proaste pe care le avem nu au legatura cu criza epidemiologica. Dovada? Iata cum a evoluat dobanda la creditele pe 10 ani in ultimele 6 luni pentru Romania:…La polonezi, dobanda la care se imprumuta este mai mica decat acum 6 luni pentru toate maturitatile, adica economia lor este vazuta azi mai bine decat in noiembrie 2019. La unguri, dobanzile platite azi sunt mult mai mari decat cele platite acum 6 luni pe termen scurt (pana in 10 ani) si mult mai mici decat cele platite acum 6 luni pe termen lung. Concluzia: neincrederea in Romania creste pe termen lung, ceea ce indica faptul ca avem probleme structurale, pe care nimeni nu crede ca le vom inlatura sau atenua in urmatorii 10 ani. ….In 2019, Romania a exportat produse alimentare si animale vii de 4,77 mld. Euro, in timp ce importurile au fost de peste 6,7 mld. Euro. Importam cam doua treimi din carnea de porc consumata. Ar fi nevoie de niste subventii pentru fermele de porci si o mai sanatoasa abordare a pestei porcine? Ar fi, dar porcii nu voteaza, mai bine sa dam bani baronilor sa-i risipeasca la PNDL, ca doar primarii “aduc voturi”. Produsele chimice sunt responsabile de jumatate din deficitul comercial la bunuri al Romaniei de 17 miliarde de Euro in 2019. Ar fi nevoie sa facem ceva cu gazul si titeiul pe care le avem? Ar fi, dar nu putem sa-i suparam nici pe OMV, ca se supara cancelarul austriac Kurz si nu mai intram in spatiul Schengen in urmatorul mileniu. Cat sa-i rugam pe cei de la Romgaz sa investeasca ceva, iarasi nu putem ca de-abia l-am adus pe directorul lor Volintiru la noi in partid. Dupa 13 ani de la aderarea la Uniunea Europeana, Romania a ajuns de la aproape 3 milioane de capete de bovine in 2006 la 2 milioane de capete de bovine in 2019. Am avea nevoie sa crestem vite cu zecile de milioane de tone de cereale pe care le exportam prosteste? Am avea, dar nu avem forta de munca, am trimis-o la cules de sparanghel in curte la matusa Angela din Berlin. Am putea sa investim in productia de medicamente? Am putea, dar cum mai hranim activul de partid care face exporturi paralele? Oameni buni, va dati seama ca, de sase luni, un guvern din mileniul III nu e in stare sa asigure un medicament ieftin (Euthyrox, costa vreo 10 lei) necesar ca aerul pentru 5% dintre romani? Nu exista nicio dovada mai buna pentru faptul ca niciun politician de la Bucuresti nu da doi bani pe propriul popor. Integral: https://ziare.com
Economiile emergente devin pacienți Corona, ducând FMI-ul la limitele sale financiare. O nouă ordine globală în frunte cu China? În multe țări emergente, în special din America Latină, nu a fost încă atins vârful pandemiei de coronavirus. Consecințele economice sunt însă dramatice: cursul valutelor e în cădere liberă, unele țări nu-și mai pot returna împrumuturile. Cu cereri de finanțări din peste 90 de țări, Fondul Monetar Internațional ar putea ajunge la limitele sale financiare. Dar mai aproape de noi, și Turcia este puternic lovită. Teama unui faliment de stat crește pe Bosfor. De la începutul crizei Corona, lira turcă s-a devalorizat cu peste 20 la sută și a scăzut la un nivel record față de dolar. Însă nu e singura monedă care se duce în jos. Realul brazilian și randul sud-african au pierdut, de la mijlocul lunii martie, o treime din valoare. Și peso-ul mexican s-a depreciat semnificativ. Rubla rusească a ajuns, și ea, sub mari presiuni. Obligațiunile emise de țările emergente – fie în monedă locală, fie în dolari – au scăzut. Investitorii străini au intrat în panică. Numai în martie, luna crash-ului Corona, aceștia au retras 83,3 miliarde de dolari, după cum a evaluat International Bankers Association (IIF). Turcia la zid Au fost zile când dolarul a valorat peste șapte lire turcești. Presa guvernamentală vorbește despre „atacul asupra Turciei” și de faptul că instituțiile financiare străine ar manipula rata de schimb a monedei. Guvernul Erdogan a interzis unor trei mari bănci străine să tranzacționeze lira…. Multe piețe emergente suferă din cauza crash-ului din comerțul global. Este vorba, în primul rând, de țările dependente de turism (cum ar fi Thailanda), dar și de țările exportatoare de petrol. Rusia, Venezuela, Mexic au fost lovite de două ori: de criza Corona și de scăderea prețurilor la petrol. Și țările cu deficite cronice de comerț exterior, care se bazează pe capitalul străin, sunt în criză. Acestea includ Turcia și Argentina. Mai multe țări, printre care Argentina, Ecuador și Liban, nu își mai pot îndeplini obligațiile de plată, riscând falimentul de stat. Obligațiunile emise în mai multe țări, cum ar fi Brazilia și Africa de Sud, au fost clasificate la nivelul „junk”(deșeuri). În Liban a izbucnit chiar o criză politică, în urma faptului că protestatarii au dat foc băncilor, în semn de protest. Și s-ar putea să nu fie singurul „pacient nervos” de pe piețele emergente. Și în Africa, situația este deosebit de alarmantă. Acolo, criză de sănătate s-ar putea transforma într-o criză a foamei și a datoriilor. Ruanda și Zambia au avertizat recent, că în curând ar putea rămâne fără bani pentru onorarea titlurilor de stat. FMI-ul la limite Experții în finanțe de la Nikko Asset Management consideră că actuala criză Corona a lovit în punctele slabe ale unor piețe emergente. Aceștia dau Rusia, Africa de Sud și Turcia ca exemple. Iar specialiștii în piețele emergente, de la Raiffeisen Capital Management, consideră că Brazilia ar putea fi curând amenințată de faliment…. O nouă ordine globală? Asia ar putea ieși cel mai ușor din criza Corona. China, țara din care a provenit virusul mortal, și-a revenit economic în aprilie și ar putea chiar deveni noua superputere. Vietnamul va trece și el, relativ neafectat, prin criză. Nu este sigur dacă India va ieși mai puternică din criza Corona, cu tot sprijinul acordat de SUA. În prezent, țara încearcă să atragă companii străine din China, pentru a produce pe teritoriul său…. Potrivit revistei americane „Foreign Affairs”, este probabil ca virusul Corona să modifice ordinea globală. „China manevrează către leadership-ul internațional, în timp ce Statele Unite ezită”, se avertiza încă din luna martie. Integral: https://www.hotnews.ro
Coronavirus: Când ar putea veni primele semne privind eficacitatea unui vaccin și cine ar trebui să beneficienze mai întâi de el / Șeful GAVI cere OMS reguli de distribuție Primele indicii cu privire la eficacitatea unui potențional vaccin împotriva coronavirusului ar putea fi disponibile în toamnă, a spus șeful Gavi, Alianța pentru Vaccinuri, pentru un ziar elvețian, preconizând un drum lung de acolo până la disponibilitatea generală, relatează Reuters. ”Din păcate, chiar nu știm care vaccin va funcționa și dacă va fi unul vreodată. Dacă suntem norocoși, vom primi semne în toamnă privind eficacitatea (unui potențial vaccin)”, a spus șeful GAVI, Seth Berkley, pentru NZZ am Sonntag, într-un interviu publicat duminică. ”Dar va fi, totuși, un lung drum de acolo până când o substanță activă aprobată va fi disponibilă în cantități mari pentru populația globală”, a mai spus el….. ”(Țările) ar trebui să lucreze împreună pentru a împărtăși vaccinurile celorlalți în cazul în care unul nu e bun”, a spus el, adăugând că este posibil ca unele vaccinuri să funcționeze mai bine pentru tineri, în timp ce altele să funcționeze mai bine pentru vârstnici. El a făcut apel la Organizația Mondială a Sănătății să emită reguli cu privire la folosirea vaccinului și distribuția acestuia pentru a preveni riscul ca acesta să ajungă mai intâi la cei bogați, în detrimentul celor care au mai multă nevoie de el. Acesta a mai spus că un vaccin eficient ar trebui să devină disponibil mai întâi într-o tranșă limitată, în sensul în care ar trebui folosit mai întâi pentru a imuniza personalul medical. Integral: https://www.hotnews.ro
Medic Ciungu Mircea (Franta): Prin decret, în Franța se reiau activitățile religioase. Franța este un stat laic. Cele mai multe sărbători legale au substrat religios. Cele mai multe localități franceze au nume de sfinți. La știrile de pe TF1, în fiecare seară este menționat și sfântul din calendar care dă nume zilei. Biserica catolică a respectat cu ..sfințenie restricțiile impuse de stat. Asta așa, ca știre. Nu am auzit pe nimeni să ia în bătaie de joc situația sanitară. Am văzut doar oameni care și-au pus pielea la bătaie ca să ieșim din nenorocirea asta. Nu există profeți ca în România. Îmi pare rău , asta observ în ultimele luni. Termometrul este folosit pe scară largă și nu se sperie nimeni. Nu protestează nimeni. Pacienții mei nu sunt panicați. Oamenii vin cu mască la cabinet, cu gel dezinfectant. Și suntem doar un orășel de ”campagne”. Fermieri, pensionari și șomeri, în mare parte. De toate credințele religioase. În România, unde aparent nici virusul nu se bagă, de frică să nu-i fure coroana, lumea o ia razna pe toți pereții. Oare de ce? Sursa : https://www.facebook.com
Mihai-Răzvan Ungureanu: Molimele au însoțit dintotdeauna istoria umanității și i-au schimbat cursul …. Spre deosebire de alte pandemii, ciuma sau gripa spanioală, astăzi, în 2020, avem această rețea care ne leagă pe toți, la nivel planetar, internetul. Informația este servită instant. ”Democratizarea” canalelor de informare face ca într-o situație excepțională precum pandemia COVID-19 informațiile să circule de-a valma – fake-news-urile de-a valma cu informații oficiale, știri corecte de-a valma cu dezinformări grosolane. Toate acestea creează o stare de psihoză, senzația că planeta stă sub un clopot de sticlă sub care tensiunea este la cote maxime. Teamă că, prin contact nemijlocit, ajungem să suferim recompune relaţiile umane. Suntem mai atenţi faţă de modul de socializare, ne măsurăm gesturile în distanţe sanitare – chiar şi pe cele de naturală afecţiune – ne insularizam prezenţa fizică, o constrângem la severitate, ne domolim accesele de expansiune, ne socotim interacţiunile în procente de risc. Acolo unde restricţiile au fost impuse cu duritate, oamenii ajung să se ferească unii de alţii. Epidemia m-a sechestrat într-un oraş viu, aglomerat, gălăgios pe alocuri, încărcat de tentaţii culturale; acum e gol, aproape pustiu, inert – imagine distopică de final de lume. Vom lua cu noi în viitor trauma schimbării profunde a modului de a fi, şi nu doar pentru că s-a întâmplat, ci mai ales pentru cum s-a întâmplat, pentru cât de brusc şi de brutal a intervenit în viaţa de zi cu zi. Ne judecăm emoţiile în altă cheie de sensibilitate, câtă vreme moartea ia chipuri cunoscute şi nu mai e doar o statistică impersonală, rece. Mintea umană funcţionează natural când construieşte proiecte, când timpul e ritmat în funcţie de aşteptări. Între patru pereţi însă, fără aproape nimic predictibil, trăieşti sufocat de întrebări apăsătoare despre secunda următoare. Deprindem să ne ritualizam existenţa; în lipsa certitudinilor esenţiale, ne deprindem să construim certitudini minime, terapeutice: de la ritualuri diurne la ordonarea minutelor la îndemână între citit, muzică, filme şi… gătit. Recluziunea ne găseşte mai aproape de lucrurile care ne înconjoară. Xavier de Maistre, la 1794, în Voyage autour de mă chambre – o parodie inteligentă a marilor descrieri de călătorie din anii Iluminismului – şi-a descris camera şi inventarul ei ca pretext pentru o autobiografie construită pe istoria fiecărui obiect personal, că aventura autoreflexivă. Este o experienţă deplină: eu unul am redescoperit continente de amintiri. În fapt, lumea aşa cum o ştim nu a încetat să existe, doar că şi-a pierdut sensualitatea, nu mai este palpabilă, e virtuală. Vom continua, presupun eu, să ne obişnuim cu acest fel de trai – schizoid – care îţi salvează trupul, dar nu şi sufletul. Până nu va fi prea târziu. Integral: https://newsweek.ro
Oare intelege Kovesi ca blaturile la fonduri europene au intrat in era 2.0? In vreme ce publicul larg e intoxicat cu teoriile conspirationiste ale raspandirii pandemiei COVID-19, la guvern se lucreaza din greu, dar nu pentru binele tarii ci pentru dirijarea procesului de absorbtie a fondurilor europene, pentru perioada 2021-2027, in interesul ministrului Bolos (foto) si al gastii care il sustine si pe care o reprezinta. Asa, pentru informarea generala a cetatenilor, sa nu credeti ca la instalarea guvernului PNL, exista o zbatere continua a capilor de partid pentru instalarea la fonduri europene a lui Marcel Bolos. Nu, nici vorba… desemnarea lui Bolos este venita din cercurile de interese care graviteaza incontinuu pe la usile Palatului Victoria. La fel s-a intamplat si cu Marian Nica, un fost ministru la fonduri europene, pupil al Rovanei Plumb, impins de doua ori in fata colivei in momente de neatentie si nebagare de seama sociala. Realizati ca oameni care au impartit sau impart miliardele acestei tari si pe care trecerea recenta a timpului ii baga intr-un anonimat national de nezdruncinat sunt impinsi in pozitii cheie doar pentru a pune in practica o agenda obscura a unor “grei” si nu una transparenta a cetatenilor! Dupa ce au facut toata seria de exercitii impuse, acesti pioni ies din scena cu nerabdarea de a se infrupta din preaplinul varsat in buzunarele adevaratilor stapani. Prea putin conteaza ca oamenii normali, cei care s-ar bucura nespus sa aiba si ei o autostrada, un spital, o scoala, nici nu-si mai aduc aminte numele ilustrilor necunoscuti, dar in schimb raman cu aceleasi griji perpetuu, pana cand un nou emanat se va instala la carma bogatiilor si le va jongla in fel si chip. V-am povestit despre conflictul flagrant de interese in care se situeaza Marcel Bolos, ca ministru al Fondurilor europene, prin functia de director detinuta la Ministerul Transporturilor si cea de director la una din Agentiile de Dezvoltare Regionale, din care s-a suspendat succesiv, temporar, pe perioada indeplinirii mandatului de ministru. Iata ca acum, acelasi Bolos isi pregateste traiul indestulat de dupa pozitia de demnitate in stat pe care o ocupa acum, si directioneaza fondurile in zonele de interes. Smecheria e bine ticluita si imposibil de bunghit de catre orice procuror, fie el si Procurorul Sef European. In ultima sedinta de guvern, Marcel Bolos a introdus o OUG prin care proiectele de infrastructura planuite pentru perioada 2021-2027 vor primi cu titlu de derogare bani din actuala perioada, 2014-2020, luand banii din diverse alte scopuri si creand un buget pentru finantarea documentatiilor suport ale viitoarelor proiecte. Este pur si simplu o jonglerie, practicata exclusiv pentru investitiile in infrastructura, lasand fara obiect alte obiective care erau planificate a se realiza cu acesti bani, in actuala perioada. Pentru cei interesati, nota de fundamentare si proiectul deja aprobat de OUG pot fi consultate AICI. Noi nici nu avem elaborat, daramite semnat, Acordul de Parteneriat cu UE pentru configurarea procesului de utilizare a fondurilor europene in perioada 2021-2027, iar Bolos se apuca sa faca liste preferentiale, sa stabileasca intervale de alocari si proceduri de finantare, nu mai zic sa disponibilizeze sume din alte scopuri….Oare crede doamna Kovesi ca la fonduri europene se mai fura cu sacosica sau parandaratul? Nici vorba, suntem deja cu mult avansati, iar istoria de dupa 2007 ne-a aratat ca furtul cu legea in mana e cel mai eficient. Si ca sa fie totul de o evidenta cumplita si de un prost gust incrancenat, vineri 22.05.2020, la fapt de seara, se strecoara serpeste in Monitorul Oficial partea I, la pagina 5 (consulta AICI), un text banal, fara niciun fel de particularizare, Decizia nr 249 a prim-ministrului Orban. “Decizie privind exercitarea unor atributii”… ne ducem la pagina 5 si ce vedem: ditaimai prim-mistrul da o decizie prin care textual recunoaste ca pentru evitarea conflictului de interese de care aminteam, Guvernul raspunde unei adrese a ministerului fondurilor europene condus de Marcel Bolos si imputerniceste pe altcineva sa semneze documentele privind noua perioada de programare 2021-2027. Numai ca acel altcineva nu este nimeni altul decat subalternul lui Bolos, un padurar (la propriu) adus de la Ocolul Silvic Maramures in urma cu putin timp, caruia i s-a dat un birou si un pix in mana si executa la foc automat toate poruncile. Bataia de joc din aceasta masinatiune reiese si din faptul ca persoana imputernicita prin actul emis oficial nu este desemnata sa negocieze, sa reprezinte, sa decida interesele Romaniei in procesul de accesare a fondurilor europene, ci doar imputernicita sa semneze. Integral: https://ziare.com
Pandemia banilor murdari Metodele hoției nu sînt pînă la urmă atît de ingenioase pe cît ne par. Doar lăcomia și calibrul hoților face, de regulă, diferența. Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) este una din instituțiile în care o serie de inspectori, președinți sau vicepreședinți, directori și șefi de cabinet au avut de-a face cu legea, unii dintre ei fiind condamnați pentru trafic de influență, luare de mită, constituirea de grupuri infracționale organizate, spălare de bani. A ocupa un post în această instituție este visul multora, și nu pentru că salariile ar fi foarte mari, ci pentru că aici se lucrează cu bani. Mai ales în orașele mici, fiecare patron al unei întreprinderi cunoaște un inspector financiar, fie rudă sau prieten de chiolhanuri, care ocolește controalele sau închide ochii la ingineriile financiare constînd în contabilitatea dublă, una reală, iar cealaltă pentru a ieși „ban pe ban“ în fața controlorilor financiari neafiliați domniei șpăgii….. Am insistat asupra infracțiunilor săvîrșite de Sorin Blejnar întrucît acesta este, de departe, emblema multor șefi mai mici sau mai mari de la ANAF. Parcurgînd declarațiile de avere ale șefilor și inspectorilor colectori de taxe și impozite, nu putem să nu constatăm că tocmai aceștia sînt primii care eludează legea, își albesc proveniența averilor de milioane de euro prin rețetele binecunoscute: împrumuturi de la rude care nu au nici după ce bea apă, donații ale acelorași buni samariteni, dividende fictive – sînt cazuri în care unii inspectori financiari încasează sume din dividendele unor firme de casă chiar și dublu față de profitul firmelor respective. Metodele hoției nu sînt pînă la urmă atît de ingenioase pe cît ne par. Rețetele sînt în mare parte aceleași, cele mai multe bazîndu-se pe concubinajul contra cost, serviciu contra serviciu, dintre politicienii corupți și clientela acestora. Din păcate, în unele cazuri sînt implicați și procurori sau judecători, deseori de la instanțele superioare. Primul pas pentru recuperarea prejudiciilor este al magistraților, însă unele sentințe nu dispun și confiscarea averilor sau recuperarea sumelor fraudate (sume care, în multe cazuri, sînt imposibil de recuperat, întrucît cea mai mare parte a averilor infractorilor nu sînt la vedere, ci în paradisuri fiscale sau în custodia rubedeniilor.) Al doilea pas este de competența organelor fiscale. În urma anchetelor de corupție, sume uriașe ar fi trebuit să ajungă la bugetul de stat. Cu un an înainte de a fi aleasă procuror șef european, la o ședință la Ministerul Justiției, Laura Codruța Koveși declara: „Din 2013, în ultimii cinci ani, procurorii DNA au indisponibilizat bunuri și valori de 2 miliarde de euro. Au rămas definitive 999 hotărâri judecătorești în care instanțele s-au pronunțat pentru confiscare de bunuri de peste un miliard de euro. Vorbim de un miliard de euro care trebuie să intre în bugetul statului. Mai departe este atribuția organelor financiare. Urmăream procentul de executare efectivă, era de 10-11 la sută.” În anul 2014, Monica Macovei a inițiat și negociat în Parlamentul European o directivă care prevedea că celui care a comis o infracțiune nu trebuie să i se confiște doar suma sau bunurile obținute prin respectiva încălcare a legii, ci întreaga avere pe care infractorul nu o poate justifica….. Organele fiscale au răsuflat ușurate. Ba chiar și-au frecat palmele. Iată o nouă portiță pe unde șpaga se poate strecura direct în buzunarele agenților fiscali, dar și a procurorilor care trebuie să cerceteze proveniența banilor. Recent a fost înființată Direcţia Generală de Control a Veniturilor Persoanelor Fizice. Conform unei directive a acestei structuri, vor fi controlate: persoane (acţionari) care au împrumutat firme cu cel puţin 200.000 de lei, persoane fizice care achiziţionează bunuri sau imobile în valoare de cel puţin 70.000 de euro, persoane fizice ce deţin depozite bancare de cel puţin 150.000 de lei pe an și persoane fizice care au cumpărat autoturisme în valoare de cel puţin 25.000 de euro. Să ne așteptăm la confiscarea averilor uriașe, care nu pot fi justificate de mulți dintre cei 32.000 de milionari în euro pe care îi are România în momentul de față? După ce Fiscul va călca pragul unei singure vile care a costat cît clădirile unei străduțe, ne putem permite să sperăm că Direcția de Control a Veniturilor și-a început activitatea. Integral: https://www.dw.com

Liga I nu se poate relua. Jucătorii nu sunt în stare să dea o pasă de 2 metri Deși în mai multe state afectate de Covid-19 au fost reluate meciurile de fotbal, în România situația este încă în suspans. Asta pentru că FRF nu poate garanta că jucătorii vor respecta distanțarea socială în cadrul desfășurării activității sportive. „Din păcate nu putem spune, cu certitudine, că există vreun jucător în liga 1 care să poată să dea o pasă precisă mai lungă de doi metri, ceea ce înseamnă că se vor aduna toți în preajma mingii, vor face un pic de bambilici acolo, iar bambiliciul este un factor important de transmitere a virusului, că toți gâfâie și se ating”, a explicat un oficial al federației. Totodată, campionatul de fotbal românesc este imposibil de demarat în condițiile în care pentru simularea de fault, cea mai întâlnită tehnică a sportului la noi în țară, trebuie să existe cel puțin 50 de centimetri între cei doi participanți. Integral: https://www.timesnewroman.ro