Buna dimineata intr-o zi de luni, 6 iulie! meteorologii ne informeaza ca pana miercuri dimineata, 8 iulie 2020, tara intreaga va avea de tras cu instabilitatea atmosferica (frecvente descarcari electrice, ploi torentiale, grindina, vijelii si cantitati insemnate de precipitatii, de peste 20…25 l/mp, izolat 40 l/mp), disconfortul termic accentuat (indicele temperatura-umezeala va atinge si depasi pragul critic de 80 de unitati) si temperaturile ridicate, pe alocuri chiar caniculare (33…36 de grade Celsius). Temperaturile minime vor fi cuprinse între 13 și 26 de grade Celsius. Vremea se va menţine călduroasă la Bucureşti în următoarele zile, caniculară după-amiaza, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi uşor pragul critic de 80 de unităţi, potrivit prognozei publicate duminică de Administraţia Naţională de Meteorologie. “Vremea se va menţine călduroasă, caniculară mai ales în cursul după-amiezilor de luni şi marţi (6 şi 7 iulie), disconfortul termic va fi accentuat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi uşor pragul critic de 80 de unităţi.
ANALIZA Cazurile Mona Musca si Dan Voiculescu, invocate de CNSAS in procesul in care Mugur Isarescu este acuzat ca a colaborat cu Securitatea Consiliul National Pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS) atrage atentia judecatorilor Curtii de Apel Bucuresti, in procesul in care cere constatarea calitatii de colaborator al Securitatii in cazul sefului BNR, Mugur Isarescu, asupra deciziilor definitive date in dosarele Monei Musca si ale lui Dan Voiculescu. Ce au in comun Mugur Isarescu, Mona Musca si Dan Voiculescu? Declaratiile date de acestia priveau activitatea unor cetateni straini. In cazul lui Mugur Isarescu, cercetatorii de la CNASAS sustin ca acesta a semnat mai multe note despre colegii de la Institutul de Economie Mondiala si diplomatii straini de la Bucuresti, in special cei americani sau britanici, cu care avea contacte constante. De exemplu, una din notele date de “Manole”, numele conspirativ atribuit lui Mugur Isarescu in documentele fostei Securitati, viza chiar o intalnire din martie 1985, la care au participat mai multi diplomati straini. Iata ce spunea “Manole” despre unul dintre ei, intr-una din aceste note: “In discutii a mentionat dificultatile intampinate de membrii comunitatii diplomatice din Bucuresti in aceasta iarna (in legatura cu asigurarea gazelor din caldurii). A aratat ca diplomatii acreditati la Bucuresti isi exprima nedumerirea in legatura cu acest lucru, intrucat de regula membrii corpului diplomatic sunt protejati in orice tara, in Romania insa ei au stat in conditii mai dificile decat populatia….. Nota vine in contextul in care Securitatea monitoriza cu atentiile comentariile negative la adresa nivelului de trai sub regimul communist, cunoscut fiind faptul ca acesta urmarea promovarea idee ca statul comunist era forma superioara de organizare politca si sociala, in care toate persoanele aveau un nivel de viata ridicat, iar meritul pentru aceasta stare de fapt se datora in exclusivitate partidului. In acest caz, ofiterii de Securitate au decis sa se continue monitorizarea diplomatilor, iar nota infomativa a fost trimisa pentru a fi confruntata cu discutiile care au fost inregistrate, pe banda magnetica, de o alta directie a politiei politice comuniste…..Ce stabileste OUG 24/2008: “Orice cetatean roman sau cetatean strain care dupa 1945 a avut cetatenie romana, precum si orice cetatean al unei tari membre a Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord sau al unui stat membru al Uniunii Europene au dreptul de acces la propriul dosar intocmit de Securitate, precum si la alte documente si informatii care privesc propria persoana, potrivit prezentei ordonante de urgenta si in conformitate cu prevederile legii privind protejarea informatiilor care privesc siguranta nationala. Acest drept se exercita la cerere si consta in studierea nemijlocita a dosarului si eliberarea de copii de pe actele dosarului si de pe alte inscrisuri care privesc propria persoana.” Integral: https://ziare.com
Mihai Busuioc, omul lui Dragnea la Curtea de Conturi, a pornit o anchetă internă, supărat că publicul a aflat de neregulile descoperite în achizițiile COVID-19! La propunerea președintelui Mihai Busuioc, vineri Curtea de Conturi a declanșat o cercetare prin care încearcă să afle de unde a obținut presa informații despre problemele, unele considerate penale, descoperite de auditori în cumpărarea echipamentelor de protecție din vremea pandemiei. Rareori Curtea de Conturi capătă o reacție pozitivă din partea publicului. Dar un episod neașteptat a avut loc recent, după ce Raed Arafat i-a numit, disprețuitor, ”contabili” pe oamenii care au controlat DSU și IGSU. Altădată, când cel puternic îl insulta pe el, lumea îi era aproape lui Raed Arafat. Astăzi, șeful DSU vorbește de sus și publicul se întreabă de ce a fost deranjat de niște simpli angajați ai Curții, care-și fac meseria. Sentimentul de simpatie pentru Curtea de Conturi a sporit după ce presa a scris că inspectorii săi au găsit mari probleme în contractele de zeci de milioane de euro făcute de stat în timpul stării de urgență. Comentariile de pe site-urile care au furnizat știrile au fost majoritar încurajatoare la adresa Curții de Conturi. Rar i se întâmplă asta unei autorități a statului. Reacțiile au continuat pe Facebook, oamenii sesizând, cu satisfacție, că auditorii Curții de Conturi încearcă să-și îndeplinească misiunea fixată de Parlament, aceea de a controla cumpărarea de echipamente de protecție. Care a fost reacția șefilor Curții de Conturi? De supărare! În plenul de vineri al instituției, Mihai Busuioc s-a declarat iritat că lucrurile s-au aflat. Nu e nici pe departe un secret de stat, sursele vin în general din instituțiile controlate, căci din Curte prin tradiție nu vorbește nimeni, dar nu e un secret vital. Nu e secret pentru că, oricum, în scurt timp toate aceste lucruri și multe altele, pe care presa nu le-a aflat, că nimeni n-a pus mâna pe document, vor ajunge în raportul către Parlament. Însă președintele numit de Dragnea în iarna lui 2017 în fruntea Curții de Conturi, fără nici o experiență în domeniu, nu are timp pentru aceste nuanțe care fac realitatea. Omul susținut de PSD care îngroapă încet și sigur Curtea de Conturi Sub Mihai Busuioc, Curtea de Conturi a pierdut gradual din forță. Auditorii au fost puși sub asaltul primarilor de la mai multe partide, dar în primul rând de la PSD, căci aceștia îl știu bine pe Busuioc, de pe vremea când era secretar general adjunct în Ministerul Dezvoltării condus de Liviu Dragnea. ….Integral: https://www.libertatea.ro
Magistrații, peste 4000 de pensii speciale! Pensia medie – 19 mii de lei. Care este cea mai mare sumă încasată Magistrații câștigă peste 4000 de pensii speciale, adică mai bine de jumătate. Concret, Casa Naţională de Pensii a precizat, pentru Mediafax, că pentru luna iunie 2020 există în plată 9.527 de pensii de serviciu. 4.094 sunt ale magistraţilor, şi ei vizaţi de proiectul de lege privind impozitarea pensiilor. Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor spune că magistraţii cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţie se pot pensiona la cerere. Aceștia pot să primească la împlinirea vârstei de 60 de ani, o pensie de serviciu în valoare de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar (după caz) şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. De remarcat că magistraţii se pot pensiona mai devreme de împlinirea vârstei de 60 de ani dacă au vechime de cel puţin 25 de ani numai pe acea funcţie. Pentru anul 2020, cota datorată este de 25% conform Legii 227/2015 privind Codul Fiscal, aşa cum se aplică pentru fiecare angajat. Legea 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice spune că judecătorii ICCJ şi din instanţe, dar şi procurorii DNA, DIICOT şi poliţiştii judiciari primesc sport de risc şi suprasolicitare neuropsihică de până la 25% şi spor pentru păstrarea confidenţialităţii de până la 5%, aplicate la salariul de bază lunar sau la indemnizaţia lunară de încadrare. Li se mai acordă şi un spor de 15% pentru condiţii grele de muncă. De altfel, Casa de Pensii a precizat, într-un răspuns pentru sursa anterior citată, că cea mai mare pensie de serviciu a unui magistrat este în valoare de 78.634 lei (brut). Integral: https://www.fanatik.ro
GABRIELA SCUTEA, PROCUROR GENERAL:“Corupţia din sănătate afectează siguranţa naţională” Procurorii trebuie să îşi respecte statutul profesional, să aplice legea în mod, prin descoperirea la timp a infracţiunilor şi instrumentarea cu profesionalism a cauzelor în care infractorii sunt trimişi în judecată indiferent de numele acestora, şi să protejeze victimele infracţiunii, a fost principalul mesaj transmis astăzi, de Ziua Justiţiei, de Gabriela Scutea, procurorul general al României. Şefa Ministerului Public a mai spus: “Procurorii au fost expuşi ani la rând unor atacuri sistematice şi directe, menite să aducă atingere independenţei lor şi, din această perspectivă, apreciez că predecesorii mei au avut o misiune extrem de grea. Cred însă că, dacă anii anteriori au fost caracterizaţi de rezistenţa în faţa asaltului asupra justiţiei, prin încercările repetate de ciuntire a legislaţiei, acum este momentul pentru reconstrucţie şi dezvoltare în Ministerul Public. Din fericire, experienţa acestei perioade recente demonstrează fără putere de tăgadă că în România cultura civică s-a consolidat, cetăţenii ieşind în stradă pentru apărarea statului de drept. Acum este timpul însă pentru afirmarea vigilenţei civice la un alt nivel, cel individual. Corupţia se menţine pentru că este îngăduită de fiecare dată când cineva «închide ochii» la o încălcare a legii. Corupţia nu este concentrată într-o anumită zonă geografică, dimpotrivă, e mai răspândită decât ne place să credem şi barometrele de opinie publică ne confirmă acest lucru. De asemenea, corupţia nu este un fenomen care afectează doar unele domenii, însă atunci când vorbim despre corupţia din sistemul de sănătate, apreciez că ea poate fi considerată că afectează siguranţa naţională. Intervenţia procurorilor în descoperirea şi instrumentarea acestor infracţiuni este eficientă, însă rezultatul depinde în bună măsură de creşterea gradului de conştientizare la nivelul societăţii a realităţii că faptele de mică corupţie, aparent neînsemnate şi cauţionabile într-o accepţiune comună, fac posibilă marea corupţie”. În mesajul său, procurorul general Gabriela Scutea menţionează infracţiunile contra mediului, indiferent că vorbim despre tăierea pădurilor sau problematica deşeurilor. Integral: https://www.bursa.ro
Cifrele care arată cum se prăbușește sistemul asigurărilor de sănătate. România are 19 categorii de persoane exceptate de la plată Sistemul de Sănătate din România riscă să intre în colaps. În Uniunea Europeană, țara noastră are cele mai multe categorii de persoane exceptate de la plata contribuțiilor: 19. În Germania, doar două categorii de cetățeni nu plătesc. În România sunt aproximativ 17 milioane de persoane asigurate, peste 10 milioane au asigurări de sănătate, dar nu plătesc, pentru că așa au decis guvernele de a lungul anilor, iar ceilalți sunt angajații care plătesc. Asta înseamnă că fiecare om care muncește în România plătește, în medie, asigurări de sănătate atât pentru el, cât și pentru alte două persoane care nu plătesc nimic. Dezechilibrul este atât de mare încât viitorul sistemului de sănătate este incert. Mihaela Tănase, purtător de cuvânt al CNAS: “Trebuie să regândim cumva sistemul de sănătate. Probabil trebuie regândite toate acele categorii exceptate de la plata contribuției, poate că nu chiar toate ar trebui să beneficieze de această excepție, astfel încât fondul să facă față nevoilor de sănătate care sunt în creștere…..Cei care plătesc sunt salariații, peste 5,3 milioane. Numărul celor care nu plătesc, dar au asigurări, a fluctuat de-a lungul anilor, în funcție de deciziile politice. În prezent sunt scutite de la plata asigurării de sănătate, dar beneficiază de ea peste 10.700 de mii de persoane. Jumătate sunt exceptate de la plată conform legii 95/2006, iar cealaltă jumătate în baza măsurilor fiscale luate între 2017 și 2019. Printre ele toți pensionarii și salariații din construcții. În plus, 4 milioane de români sunt neasigurați….. Exceptați de la plata CASS în urma măsurilor fiscale 2017-2019 – 5.156.284 Persoane aflate în concediu pentru creșterea copilului – 157.224; Șomeri beneficiari de indemnizație – 51.586; Persoane cu pedepse privative de libertate – 12.702; Persoane beneficiare de ajutor social – 265.367; Personal monahal – 2.754; Pensionari – 4.453.531; Salariați din domeniul construcțiilor – 213.120; Salariați care plătesc – 5.328.775. S-a ajuns la acest dezechilibru și pentru că în România populația este îmbătrânită și mulți tineri au plecat din țară. Persoanele neasigurate trăiesc adevărate tragedii. Multe dintre ele nu au asigurări pentru că patronii nu le –au făcut forme legale de muncă. Integral: https://www.digi24.ro
Hărțuirea, amenințarea sau urmărirea online, incluse în categoria violenței domestice. Legea, promulgată de președintele Iohannis Actul normativ vizează modificarea şi completarea Legii nr.217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice. Potrivit actului normativ, ”în sensul prezentei legi, violenţa domestică înseamnă orice inacţiune sau acţiune intenţionată de violenţă fizică, sexuală, psihologică, economică, socială, spirituală sau cibernetică, care se produce în mediul familial sau domestic ori între soţi sau foşti soţi, precum şi între actuali sau foşti parteneri, indiferent dacă agresorul locuieşte sau a locuit împreună cu victima”. Violenţa cibernetică presupune ”hărţuire online, mesaje online instigatoare la ură pe bază de gen, urmărire online, ameninţări online, publicarea non-consensuală de informaţii şi conţinut grafic intim, accesul ilegal de interceptare a comunicaţiilor şi datelor private şi orice altă formă de utilizare abuzivă a Tehnologiei Informaţiei şi a Comunicaţiilor prin intermediul calculatoarelor, telefoanelor mobile inteligente sau altor dispozitive similare care folosesc telecomunicaţiile sau se pot conecta la internet şi pot transmite şi utiliza platformele sociale sau de e-mail, cu scopul de a face de ruşine, umili, speria, ameninţa, reduce la tăcere victima”. Integral: https://www.libertatea.ro
Kövesi, interviu la Euronews: Malta blochează Procuratura UE. Mă aștept la atacuri (Video) Procurorul șef european, Laura Codruța Kövesi, a acordat un interviu postului Euronews, în care a precizat că activitatea instituției pe care o conduce este blocată de Malta. De asemenea, ea a mai spus că după ce vor fi demarate investigațiile antifraudă la nivelul UE, se așteaptă la atacuri, dar susține că e pregătită pentru orice. Micul stat mediteranean nu a oferit nici până acum candidați eligibili pentru acest organism, susține Kövesi: ”Din decembrie, tot procesul a fost amânat. (…) Fără procurori europeni, nu putem avea un colegiu, iar fără acesta nu avem reguli procedurale şi un cadru normativ cu care ar trebui să funcţioneze Procuratura europeană”. După ce va deveni operațională, instituția va putea investiga acuzațiile de fraudă și alte infracțiuni care au legătură cu bugetul Uniunii Europene. Kövesi a mai spus că se așteaptă la atacuri și că e pregătită pentru astfel de situații: ”Procuratura nu va cerceta cazuri mici, ci va examina cu precădere cazurile în care sunt implicate persoane care deţin funcţii cheie sau oameni de afaceri bogați. E vorba despre infracţiuni legate de TVA cu daune în valoare de peste 10 milioane de euro, astfel că nu toată lumea poate săvârşi astfel de fapte”. Integral: https://spotmedia.ro
Iulian Anghel, ZF: Orientarea bugetului dinspre consum spre investiţii s-ar putea dovedi lozul câştigător. Dar ce te faci când şapte din zece lei, venituri la stat, merg la salarii şi pensii? Tai salariile, dai 500.000 de bugetari afară? Două curente publice îşi dau coate în România de ani zile: primul bănuieşte că vistieria statului musteşte de bani, dar ei sunt furaţi; cel de-al doilea crede că România nu are bani şi trebuie să majoreze taxele. Într-un astfel de context, a schimba paradigma cheltuirii fondurilor publice, impune, în primul rând, un larg efort de persuasiune. Lansarea programului de guvernare al PNL/program de relansare economică a avut miercuri seară ceva din atmosfera decernării premiilor la marile festivaluri de cinema. Nu covor roşu, nu rochii create de mari designeri. Atmosfera a fost sobră, cum vremea pe care o traversăm impune sobrietate. Discursurile au făcut diferenţa: mulţumesc premierului, mulţumesc miniştrilor X şi Y şi, fireşte, Excelenţei sale dl Preşedinte, fără de care nu am fi putut lansa acest program (cel mai bun / consistent / credibil/onest), nu am fi putut traversa acest deşert /Iad / pucioasă / duşmani politici etc. Acum, s-ar putea dovedi ca decizia de schimbare a paradigmei cheltuirii fondurilor publice, dinspre „consum” spre „investiţii”, să fie una bună. Dar asta ar însemna să îngheţi pentru o perioadă bună salariile la stat. Şi pensiile. Discursurile, multe, de la lansarea programului electoral al PNL au făcut referire, din abundenţă, la fondurile UE, ca mijloc al relansării investiţiilor. Dar, şi până acum, fondurile UE au mers tot în dezvoltare. Nu la pensii. „Trebuie să fim mai competitivi şi mai flexibili”, a spus preşedintele Klaus Iohannis, arătând că „s-a implicat direct” în elaborarea planului de guvernare sau a „planului naţional de investiţii şi relansare economică”, cum este el botezat, oficial. Trebuie să avem un nou model de dezvoltare economică, bazat pe „investiţii, digitalizare, export”, a continuat şeful statului, pentru a conchide: „Fondurile UE trebuie să devină planul esenţial al dezvoltării noastre”. Desigur, pentru toate neajunsurile ţării, PSD este de vină, nu a existat în istorie niciun episod în care PNL a stat alături de PSD (2011 – 2014) şi nici sprijinul cvasiunanim al PNL pentru planurile de majorări cu duiumul ale pensiilor şi ale salariilor (2017-2019), cum a dictat PSD. Dar acestea sunt din trecut, viitorul arată bine la PNL acum, în preajma campaniei electorale. Însă şi acest viitor are o problemă mare. Planul PNL de reorientare a economiei spre investiţii ar însemna 100 de miliarde de euro, pentru zece ani – ce plan colosal, s-au mirat unii. Dar PIB-ul României a fost anul trecut de 223 de miliarde de euro şi va fi, peste 10 ani, de peste 300 mld. euro. Deci, marele plan de relansare, pe zece ani, ar însemna spre 4% din PIB, investiţii (având în vedere că PIB-ul va creşte, cum spuneam). Doar că procentul din PIB alocat investiţiilor, în 2019, a fost de 4,2%. Iar România, cu acest procent de investiţii, este unde o ştim….. Toată lumea şi-a pus cartea pe banii europeni. Dar aceasta este o utopie. România a avut, în exerciţiul financiar multianul 2014-2020, alocări pentru fonduri structurale de 19,6 mld. euro. A pierdut din aceşti bani 1,6 mld. euro. E mare pierderea, dar asta înseamnă că văzând şi partea plină a paharului, România a luat 93% din fondurile alocate. În actualul exerciţiu financiar (2014-2020, cu cei trei ani de perioadă de graţie), România are alocate ceva peste 30 mld. euro, fonduri structurale. Dar programul de infrastructură (POIM) are alocate doar nouă miliarde de euro, adică sub un miliard de euro anual, pentru cei zece ani în care aceste fonduri pot fi cheltuite. Restul banilor trebuie să vină de la buget. Când vorbim de zecile de miliarde de euro de la UE, uităm că noi am împărţit banii în fărâme mai mici decât grâul pe care-l macini la moară. Nu e sat din România, nu e comună din cele 3.300 de comune care să nu vrea şi ea un euro de la UE. Sunt zeci de mii de proiecte începute cu banii UE şi neduse la capăt, pentru că banii sunt puţini. A crede, în această situaţie, că banii de la UE pot acoperi costul de zeci de miliarde de euro al autostrăzilor, de miliarde şi miliarde de lei al şcolilor şi al spitalelor este o utopie pură. A spune că te împrumuţi pentru investiţii, când tu ai nevoie de 20-25 de miliarde de euro doar în acest an şi de alte zeci de miliarde pentru următorul deceniu, doar pentru a-ţi acoperi deficitul bugetar şi pentru a-ţi rostogoli datoria deja făcută, este o utopie pură. România nu are cum să ia de la UE mai mult de 2%, echivalent PIB, anual (nu socotim subvenţiile agricole). O ţară nu se dezvoltă cu 2% din PIB, investiţii anuale. Asta nu este schimbare de paradigmă, e doar schimbare de papagal la guvernare. Principala problemă a României este că veniturile ei, ca pondere în PIB, sunt cele mai mici din UE (fără ciudata Irlandă), cu o medie de 30% din PIB: nu discut aici motivele – taxe mici, taxe neplătite. Din totalul veniturilor, 70% se duc pe salariile bugetarilor, pe ajutoate sociale şi pentru pensii. Integral: https://www.zf.ro
ACUZAȚII. Mihai Goţiu: Romsilva a intensificat tăierea pădurilor sănătoase Romsilva a intensificat tăierea pădurilor sănătoase, cu piaţa de lemn prăbuşită şi în condiţiile în care milioane de metri cubi de lemn doborâţi de vânt putrezesc în munţi, măsura putând fi o operaţiune de finanţare a campaniior electorale din acest an, scrie senatorul USR Mihai Goţiu pe Facebook. Avem aşa (situaţia la zi): 1. Gelu Puiu, secretar de stat în Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), estima, joi, în cadrul unei dezbateri legate de modificarea Codului Silvic, că ar exista 3 milioane de metri cubi de lemn rezultat din doborâturi, care ar trebui scos de urgenţă din pădurile României (pentru a nu se deteriora şi pentru a nu îmbolnăvi pădurea sănătoasă); 2. În depozite ar mai fi aproximativ un milion de metri cubi de lemn de foc rămas de anul trecut, pentru că a fost o iarnă blândă şi s-a ars mai puţin (sursa: Gelu Puiu, cu aceeaşi ocazie). 3. În acelaşi timp, reprezentanţii Asociaţiei Administratorilor de Păduri (privaţi) şi ai Federaţiei Silva se plâng că piaţa lemnului autohton s-a prăbuşit (din cauza pandemiei şi a lemnului ieftin din Europa Centrală şi de Vest) şi că nu găsesc cumpărători pentru lemnul lor. „Ei bine, ce face în acest timp Romsilva?” 1. Într-o adresă trimisă, luna trecută, de către Direcţia Silvică Caraş Severin către cele 17 ocoale silvice din judeţ, se solicită ”să indentificaţi DE URGENŢĂ arboretele din care se poate extrage masă lemnoasă ÎN PERIOADA DE RESTRICŢIE (exceptând produse secundare) şi să procedaţi la punerea în valoare, la întocmirea actelor de punere în valoare în termen de cel mult o săptămână (19 iunie) şi să faceţi demersurile necesare aprobării introducerii în Catalogul masei lemnoase producţia anului 2020, urmând să iniţiem imediat după aceasta o procedură de licitaţie pentru vânzarea masei lemnoase pe picior” (!). A se vedea facsimil după adresă în galeria foto. 2. Pentru cei care nu ştiu, Direcţia Silvică Caraş Severin administrează cea mai mare suprafaţă de păduri proprietate publică a statului din România (peste 320.000 de ha, reprezentând peste 10% din pădurea proprietate publică a statului). Să punem cap la cap: Într-o perioadă în care 1) pădurea e plină de milioane de metri cubi de doborâturi, care ar trebui extrase de urgenţă; 2) în care preţul lemnului e prăbuşit din cauza pandemiei şi a altor factori; 3) în care sunt restricţii (de sezon) la tăierile principale – ce face Romsilva? Dă dispoziţie să se taie la greu şi în regim de urgenţă produse principale (arbori maturi sănătoşi)! Integral: https://www.gandul.ro
Guvernul dă fonduri pentru ajutorarea vârstnicilor, dar primăriile nu le folosesc. “Salut, noroc, atâta tot” Aproape 20 de milioane de euro au avut la dispoziție în ultimii doi ani primăriile din toată țara pentru a îmbunătăți traiul bătrânilor. Mai bine de jumătate din această sumă zace însă nefolosită, în timp ce mii de bunici abia trăiesc de pe o zi pe alta. La 69 de ani, un bărbat locuiește singur într-o gospodărie din satul Măieruș din județul Brașov. A fost profesor de fizică, iar în urmă cu 13 ani a suferit un accident vascular cerebral și a rămas cu sechele. Nicolae Szekeres, pensionar, 69 de ani: „Mai pot să mă mai mișc puțin, partea stangă e aproape totalmente paralizată și cu partea dreapta mai reușesc. Am o femeie care mă ajuta și pe care o plătesc, am gradul de handicap accentuat. Abia la grav se plătește și însoțitorul.” Singur își duce zilele și un alt pensionar, care în curând va împlini 89 de ani. Reușește cu greu să se descurce. Are o pensie de 980 de lei pe lună, iar boala îl macină. Ion Mocșan, pensionar: „M-aș descurca dacă n-ar trebui medicamente. Dar medicamentele sunt scumpe acum.”…. Pentru astfel de cazuri, Guvernul a alocat în ultimii doi ani peste 19,5 milioane de euro în cadrul a două programe, care nu au stârnit însă interesul primăriilor. Servicii comunitare la domiciliu pentru persoanele vârstnice dependente. Din 5 milioane de euro s-au cheltuit doar 350.000. Și asta pentru că doar 3 primării au solicitat fonduri. Ceva mai bine a stat programul Bunicii comunității – Servicii sociale și socio-medicale pentru persoane vârstnice – aici, jumătate din cele 14,5 milioane de euro au fost folosite. Integral: https://stirileprotv.ro
Gabriela Firea minte în bilanțul de primar general! Folosește imagini din 1990 și din 2006-2007 și spune că sunt din 2016, pentru a se lăuda cu realizările din ultimii patru ani Gabriela Firea își face bilanțul referitor la transportul public în comun din București. “Din păcate, mulți au uitat cum era transportul public în comun acum 4 ani”, spune primarul. Doar că aceasta folosește imagini cu tramvaiele din 1990 și autobuze din 2006 și 2007, nu din 2016, așa cum susține. … Care sunt imaginile originale Prima imagine mincinoasă, fotografie din decembrie 2006, cu un autobuz DAF. Firea susține că e din 2016. …În dotarea RATB au existat 236 de autobuze de acest tip, toate cu motorizare MAN, dar în 3 tipuri de caroserie: Hispano Carrocera, ELVO și Castrosua. În anul 2007 s-a început casarea acestor mașini. A doua imagine mincinoasă Fotografie din aprilie 2007, cu un autobuz Ikarus. Cele 177 de autobuze Ikarus 260 au fost aduse în București între 1991 și 1993. Autobuzele erau produse în Ungaria. Au circulat până la finalul anului 2018, atunci când au fost casate 172 de bucăți, restul anii următori. …. A treia imagine mincinoasă. Fotografie cu tramvaiul 32 din 1990 Imaginea e publicată de siteul simplybucharest.ro și folosită de Firea în bilanț! „Poza color ne-arată și cum întorcea tramvaiul 32: odată cu începerea construirii Centrului Civic, legătura Rahovei cu restul orașului a fost distrusă” este descrierea autorului siteului. Integral: https://www.libertatea.ro
16 motive pentru care e mai bine să-ți faci vacanța la greci sau la bulgari • Nisipul e făcut din nisip, nu din coceni și chiștoace; • Nu riști să te lovească BMW-ul în timp ce stai la plajă pe șezlong; • Chelnerii nu se uită la tine cu privirea unei funcționare de la un ghișeu ANAF; • Dacă prinzi o ofertă bună la bulgari, ieși mai ieftin decât cu întreținerea la bloc într-o lună de iarnă; • Chiar și dacă prinzi manele grecești sau bulgărești, tot e mai bine decât la noi, că măcar nu înțelegi versurile; • Dacă în loc de 10 zile îți iei un sejur de 7 zile, cu banii pe alea trei zile ai șanse la o noapte în Mamaia, să te creadă lumea bogat; • Nu plătești șezlongul de parc-ar fi fotoliu cu vibromasaj, așa că îți permiți să iei șezlonguri și pentru copii, nu stai cu ei înghesuiți pe unul singur; • Dacă bagi zilnic câte-o o șaormă la greci se pune că testezi mâncarea locală, gyros-ul; • Ajungi să bei bere caldă doar dacă insiști și o îngropi singur în nisipul fierbinte ; • După două zile nu-ți vine să lași totul și să te întorci acasă; • La un all inclusive bulgăresc nu doar că e mai multă mâncare decât la o nuntă, dar nici nu lași plicul la final; • Nu trebuie să-ți ții bani în slip, ca să ai cu ce plăti la toaleta de pe plajă; • Cu banii pe care îi dai în plus pentru pâine și smântână la o terasă din Mamaia primești o stivă de cefe de porc la un all inclusive bulgăresc; • Când vezi nota de plată nu te întrebi dacă e un zero în plus; • Spre deosebire de România, la greci și bulgari desert din partea casei nu înseamnă că trebuie să ți-l aduci de-acasă;Integral: https://www.timesnewroman.ro