Buna dimineata intr-o zi de vineri, 25 decembrie! Cu colinde de Crăciun, vă dorim un an mai bun, și cu dragoste creștină să primiți în dar lumină, zurgălăi de flori de gheață să va bucure de viață, mult noroc s-aveti în toate, La Mulți Ani cu sănătate! 🙂 Desy si Cetatean
În vestul, nordul, nord-estul și centrul țării vremea se va răci, va fi închisă, iar temporar și pe arii extinse va ploua. Noaptea, în Moldova, Transilvania și posibil și în Maramureș, pe alocuri vor fi şi ninsori sau lapoviţă. La munte se vor semnala precipitații mixte ce vor determina pe suprafețe mici polei, iar la altitudini mari treptat vor predomina ninsorile şi se va depune strat nou de zăpadă. Pe arii restrânse, cu o probabilitate mai mare în Munții Banatului și în Carpații Meridionali, se vor acumula cantități de apă de 20…25 l/mp. În restul teritoriului valorile termice se vor menține mult mai ridicate decât în mod normal la această dată. Cerul va avea înnorări temporare ziua, apoi va deveni mai mult noros. Îndeosebi seara și noaptea trecător va ploua în general slab cantitativ. Temperaturile maxime vor fi cuprinse în general între 5 şi 15 grade, cu cele mai ridicate valori în extremitatea de sud a teritoriului, iar cele minime se vor situa între -1 și 7 grade. BUCUREȘTI. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 12 grade, iar cea minimă va fi de 4…5 grade.
Studiu: Persoanele infectate cu SARS-CoV-2 au imunitate cel puţin 8 luni….. Studiul a fost realizat de cercetători din Australia. Aceştia au descoperit că celulele B de memorie, prezente în sistemul imunitar, “îşi amintesc” infecţia şi produc rapid anticorpi în faţa unei noi posibile infecţii, relatează Rainews , potrivit Rador, citată de Hotnews. Revista Science Immunology a publicat studiul cercetătorilor australieni, care arată că persoanele infectate cu Covid-19 au o memorie imună care îi protejează timp de cel puţin 8 luni de o nouă infecţie. Studiul demonstrează că anumite celule din sistemul imunitar, numite celule de memorie B, îşi “amintesc” infecţia cu virusul şi la re-expunere, declanşează un răspuns imun protector prin producerea rapidă de anticorpi. „Noile cercetări şi rezultatele care derivă din acestea sunt importante, deoarece întăresc probabilitatea ca vaccinurile împotriva virusului Sars-Cov-2, care vor ajunge în curând în Europa şi, prin urmare şi în Italia, să funcţioneze pentru perioade lungi de timp”, arată sursa citată. Cercetătorii au recrutat 25 de pacienţi cu COVID-19 şi au prelevat 36 de probe de sânge începând cu 4 zile după infectare şi ajungând până la 242 de zile. La fel cum s-a observat şi în alte studii, analizând răspunsul anticorpilor, oamenii de ştiinţă au descoperit că anticorpii împotriva virusului au început să scadă după 20 de zile de infecţie. Cu toate acestea, s-a constatat că toţi pacienţii au continuat să aibă celule B cu memorie care “au recunoscut” una dintre cele două componente proteice ale virusului SARS-CoV-2. Aceste celule B de memorie specifice virusului au fost prezente în mod stabil timp de până la opt luni după infecţie. Integral: https://adevarul.ro
Cum te programezi ca să te vaccinezi anti-COVID-19 …. Vaccinarea se va realiza pe bază de programare, a stabilit Comitetul de coordonare, pentru a asigura un flux organizat al beneficiarilor şi pentru o mai bună monitorizare post-vaccinare. De asemenea, în acest mod va fi redus la minimum riscul de pierdere a dozelor de vaccin, relatează Digi 24. Modalităţi de programare Persoanele care doresc să se vaccineze vor avea la dispoziţie mai multe căi de a o face: on-line telefonic prin medicul de familie prin intermediul direcţiei de asistenţă socială din cadrul consiliilor locale. Vaccinarea se va face la centrele de vaccinare înfiinţate prin ordin al ministrului Sănătăţii, la propunerea direcţiilor de sănătate publică. Programarea la vaccinare se efectuează la intervale orare fixe, în funcţie de numărul de doze de vaccin pe fiolă. Numărul de persoane pentru vaccinurile multidoză se stabileşte în funcţie de vaccin. Vaccinul va fi administrat de personalul medical, cu aviz de liberă practică valabil, eliberat de către Colegiul Medicilor şi/sau personal medico-sanitar care deţine certificat valabil eliberat de Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România (OAMGMAMR). Fiecare centru de vaccinare va avea un medic coordonator şi va fi organizat cu respectarea circuitului unidirecţional (flux unidirecţional, fără intersectare). Toate centrele de vaccinare (fixe sau mobile) vor fi deservite de echipe medicale alcătuite din medic şi personal medical auxiliar. Integral: https://adevarul.ro
Ce tratament pentru COVID-19 primesc bolnavii acasă şi la spital. Care sunt noile recomandări …..Noul protocolul de tratament pentru bolnavii cu COVID-19 nu propune terapii noi, dar aduce câteva precizări importante cu privire la momentul optim de administrare al unora dintre cele existente. El face lumină şi în privinţa tratamentelor care pot fi prescrise – sau nu – la domiciliu. De ce a fost nevoie de o actualizare a protocolului şi ce tratamente ar trebui să primească acum românii depistaţi pozitiv cu COVID-19 explicăm în continuare cu specialişti infecţionişti şi medici de familie. Cum se tratează COVID-19 la domiciliu Una dintre cele mai importante noutăţi pe care le aduce acest protocol este legată de îngrijirea la domiciliu a bolnavilor cu COVID-19. „Nu au existat, până la acest document, recomandări clare şi oficiale pentru tratarea formelor uşoare şi medii la domiciliu, în aşa fel încât medicul de familie să fie mai bine orientat, la fel ca cel de spital. Acum, lucrurile sunt mult mai clare”, ne-a spus dr. Rodica Tănăsescu, vicepreşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov (AMF-B). Iată cele mai importante recomandări „de luat acasă” pentru bolnavii confirmaţi cu COVID-19 care rămân la domiciliu:….În lipsa simptomelor de infecţie, nu trebuie să luăm preventiv niciun medicament, chiar dacă avem factori de risc pentru o evoluţie mai severă a COVID-19, precizează noul protocol. „Dacă cineva este asimptomatic – dar şi presimptomatic, foarte important -, el nu are nevoie de tratament”, explică dr. Adrian Marinescu. Era nevoie de această precizare pentru a preveni automedicaţia, care a devenit o mare problemă în această pandemie, mai spune specialistul în boli infecţioase. … Era nevoie de un protocol pentru bolnavii rămaşi la domiciliu pentru că au existat confuzii chiar şi printre medici, astfel că persoane asimptomatice sau cu simptome uşoare au primit reţetă pentru acasă cu antibiotic sau dexametazonă. „Am pacienţi care au fost văzuţi de medici de pe salvare şi care nu aveau mai nimic, dar au primit reţeta-minune care circulă pe internet cu azitromicină, dexametazonă sau Medrol (substanţa activă este metilprednisolon). Şi la camera de gardă de la boli infecţioase au primit această reţetă. Antibioticul era prescris în prima zi o pastilă şi apoi câte o jumătate de pastilă pe zi. Azitromicina este comprimat filmat, este pusă într-o peliculă pentru a fi protejată de acidul clorhidric din stomac. Dacă împarţi comprimatul în două, nu mai are niciun efect”, spune dr. Sandra Alexiu. Vitaminele şi complexele de minerale nu sunt menţionate în protocolul de tratament pentru niciuna dintre formele bolii COVID-19. Suplimentarea cu diverse vitamine şi minerale se face după o dozare anterioară, pentru a verifica dacă există sau nu carenţe în organism. Mai multe despre suplimentele alimentare indicate în COVID-19 şi modul de administrare găsiţi în acest articol Smart Living. Antibioticele nu se iau preventiv Românii erau şi înainte de pandemie campioni la automedicaţia cu antibiotice, mai ales pentru răceli şi gripă, semnala un studiu din 2019 realizat de Societatea Română de Rinologie. În aceste luni, consumul de antibiotice a crescut foarte mult, dar nu doar automedicaţia a contribuit la fenomen, ci şi medici care le-au prescris preventiv, chiar de la debutul infecţiei COVID-19 sau în forme uşoare. Recomandarea specialiştilor avea la bază studii de la începutul pandemiei care arătau că antibiotice precum azitromicina blochează multiplicarea virusului SARS-CoV-2 în organism. Ulterior, au apărut studii care au infirmat acest beneficiu. Integral: https://adevarul.ro
INTERVIU EXCLUSIV Cercetător român la Cambridge: „Este foarte probabil ca noua tulpină de coronavirus să circule deja în Europa, însă puține țări verifică sistematic mutațiile” Noua tulpină de coronavirus ar putea să nu-și aibă originea în Marea Britanie. Țările care supraveghează variantele virale ale coronavirusului sunt puține. În România, ultima secvențiere s-a făcut în luna iunie 2020. Dacă mutația virusului este, într-adevăr, cu 70% mai transmisibilă și dacă vaccinurile deja produse sunt eficiente și împotriva ei vom ști sigur abia peste câteva săptămâni, spune într-un interviu pentru Smart Living dr. Octavian Voiculescu, cercetător român la Universitatea Cambridge. Răspândirea rapidă a unei noi variante de coronavirus a izolat Marea Britanie de restul lumii și a stârnit motive serioase de îngrijorare cu privire la eficiența vaccinurilor deja aprobate. Șeful BioNtech este încrezător că serul lor produs împreună cu Pfizer va fi eficient și împotriva noii variante a virusului. Dacă nu, ar putea furniza un vaccin nou în doar 6 săptămâni, a anunțat recent Uğur Şahin, directorul executiv BioHtech. Tehnic, schimbarea matriței nu este dificilă pentru un vaccin genetic, dar vaccinul modificat ar trebui din nou testat clinic, proces care nu va fi deloc ușor. Cu ce este diferită genetic noua tulpină de coronavirus, ce știm cu certitudine despre ea și cât de motivate sunt restricțiile pentru Marea Britanie, am discutat împreună cu dr. Octavian Voiculescu, cercetător român la Universitatea Cambridge, din Marea Britanie…. Dr. Octavian Voiculescu: În aproape toate țările se colectează virus de la infectați și genomul viral este secvenționat complet. Unele țări fac acest exercițiu sistematic și frecvent. Este crucial și pentru combaterea epidemiei – așa cum vedem și cazul discutat în aceste zile. În Europa, țări precum Marea Britanie și Danemarca fac frecvent secvențieri. Din nefericire, România este la polul opus: nu au fost colectate decât cinci virusuri, ultimul în iunie (și secvența pusă în baza de date universală abia în noiembrie). Din aceste date vedem, empiric, că mutații punctuale apar destul de rar: în medie, câte una-două lunar, în fiecare ramură a arborelui genealogic. El poate fi consultat pe platforma GISAID – o inițiativă științifică globală care oferă acces deschis la datele genomice ale noului coronavirus. Aici se găsesc secvențele complete și celelalte date aferente fiecărei variante. Printre multele variante nou descrise în septembrie se numără și cea numită B1.1.1.7, izolată în Kent (sud-estul Angliei) – o zonă foarte afluentă, ai cărei locuitori circulă mult, intern și internațional. Stârnește aceste zile mare interes, chiar panică, atât administrativ, cât și în publicul larg. …. La momentul descrierii, era una dintre multele variante nou apărute. Are particularitatea că are 17 modificări, dintre care 8 în gena codantă pentru proteina spike (S) prin care virusul se leagă de receptorii ACE2 umani. Este neobișnuit și ipoteza cea mai bună este că ar fi apărut la o persoană imunocompromisă (n.r. – cu imunitate redusă), la care virusul a putut să se multiplice pe o perioadă îndelungată și să acumuleze mutații. Mai important este dacă aceste mutații schimbă proprietățile virusului – contagiozitatea, susceptibilitatea la vaccinurile propuse și disponibile acum sau în viitorul apropiat, severitatea bolii cauzate, mortalitatea. Din secvența genomului nu se pot prevedea aceste lucruri cu mare certitudine. Computațional și fără alte informații, mutațiile nu păreau de natură să schimbe esențial proteina spike, încât să bănuim că răspunsul imunitar antrenat cu fragmentele folosite în vaccinurile propuse să nu răspundă satisfăcător și la noua variantă. Între timp, frecvența variantei B1.1.1.7 a crescut rapid: de la un caz izolat identificat pe 20 septembrie, a devenit prezentă în Marea Britanie într-un sfert din cazurile de la mijlocul lui noiembrie; în prima săptămână din decembrie, este văzută la jumătatea infectaților….. Este foarte probabil ca proteina spike a noii variante să fie recunoscută de majoritatea anticorpilor produși cu antigenul folosit în vaccinurile deja sau probabil curând aprobate. Prin urmare, varianta extremă că vaccinurile ar fi complet ineficiente poate fi, totuși, exclusă. Fragmentele de proteină virală codate de oricare dintre vaccinuri are porțiuni substanțiale care ar fi identice cu spike-ul in varianta B1.1.1.7. Virusul și celulele infectate vor fi recunoscute de sistemul imunitar – și asta se poate verifica destul de rapid. Există și posibilitatea ca fracțiunea de anticorpi blocanți (care împiedică legarea virusului, variantele „vechi”, să se lege de receptori) să nu funcționeze la fel de bine pentru B1.1.1.7. Și asta este în curs de verificare……Foarte complicat ar fi să fie făcute testele clinice cu un vaccin modificat, în condițiile în care ar circula variante virale calitativ diferite din punctul de vedere al eficacității vaccinului. Ar trebui și mai mulți voluntari, fiindcă unii se vor confrunta cu o variantă „veche” (cum știm ca noul vaccin ar fi la fel de eficace?) și alții cu „noua” variantă, în condițiile în care deja este greu să fie găsiți voluntari (și să rămână în cadrul studiului) după ce sunt aprobate și disponibile vaccinuri eficace. Integral: https://smartliving.ro
Cristi Danilet: Parlamentul a votat azi Guvernul. În cadrul dezbaterilor parlamentare am văzut promisiuni și de o parte, și de alta: „Partidul cutare va vota Guvernul”, „Partidul cutare nu va vota Guvernul.” Aș vrea să spun două vorbe despre aceasta: în Parlament nu avem partide, ci senatori și deputați. Votul nu se dă de către partid, ci de către fiecare parlamentar, potrivit propriei sale conștiințe. Aceasta pentru că: – parlamentarii nu au nicio obligație legală față de cei care i-au ales, căci ei de acum reprezintă voința tuturor cetățenilor (și a celor care nu i-au ales, și a celor care nu au mers la vot și a celor care nu aveau dreptul la vot); ei sunt în serviciul poporului, ca urmare decid în numele și pentru popor, dar numai în limitele constituționale și legale; – parlamentarii nu au vreo obligație legală față de partidul din care fac parte; cu privire la modul în care votează, ei nu pot primi ordin de la șeful de partid sau de la liderul grupului parlamentar din care face parte. Toate acestea se exprimă prin regula: parlamentarii au mandat reprezentativ, nu imperativ (art. 69 din Constituție, Legea 96/1996, decizia CCR nr. 678/2020 ). Sursa: https://www.facebook.com
Reformele din MAI. Seful Sindicatului Europol: “Exista o neconcordanta intre ceea ce isi doreste ministrul Justitiei si ceea ce nu stie ca se va intampla ministrul Internelor” ….”Ne-am uitat si noi peste programul de guvernare si am descoperit ca pe partea Ministerului Afacerilor Interne vorbim despre generalitati si prevederi care nu au niciun fel de consistenta. De asemenea, am observat ca acest plan de guvernare nu este coroborat in integralitate, pentru ca pe de o parte, in capitolul de Justitie vedem ca ministrul Justitiei isi propune sa preia politia judiciara din cadrul Politiei Romane, in cadrul parchetelor, pentru a eficientiza activitatea de urmarire penala. Ori aceasta modificare radicala nici macar nu se regaseste in cuprinsul reformelor propuse la nivelul Ministerului Afacerilor Interne”, a explicat Cosmin Andreica, seful Sindicatului Europol. Neconcordante “Exista aceasta neconcordanta evidenta intre ceea ce isi doreste ministrul Justitiei si ceea ce nu stie ca se va intampla, ministrul Internelor, teoretic. Acest lucru ar insemna, probabil, transferarea a peste 10.000 de politisti in cadrul parchetelor, similar cu modul in care, in momentul de fata, sunt detasati politisti din cadrul DIICOT si DNA. Practic, vom avea politisti care vor fi platiti pe nivelul salarial actual, adica pe 3.500 de lei si vor primi atributii la fel ca procurorii care au salariul de 14.000 de lei. Din punctul nostru de vedere, clar va implica niste consecinte deosebite la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, daca se va realiza acest lucru”, a mai spus Cosmin Andreica. Viitorul ministru al Internelor nu vrea sa dezbata reformele cu sindicatele Presedintele Europol spune ca in programul de reforma nu se face nicio trimitere la partenerii sociali, dand de inteles, astfel, ca nu se vrea o colaborare cu reprezentantii angajatilor din MAI. “Se pare ca viitorul ministru isi doreste sa continue aceasta politica a lui Marcel Vela, de a decide el si inca doi-trei oameni, viitorul si strategia MAI. Din luna februarie, niciun sindicat nu a mai avut nicio intalnire cu ministrul de Interne. Orice masura, orice strategie, orice reforma care va avea loc la nivelul Ministerului de Interne, trebuie sa fie dezbatuta cu reprezentantii partenerilor sociali, adica ai sindicatelor si ai patronatelor pentru ca noi suntem reprezentantii oamenilor asupra carora se vor rasfrange aceste reforme”, a mai spus Andreica. Ce isi doresc politistii: functiile de conducere sa nu mai fie ocupate politic “Este clar ca ne dorim obiective pe termen scurt, mediu si lung, pentru ca in ultimii 10 ani de zile, in MAI s-au facut doar carpeli, fie ca a fost vorba despre legislatie, resursa umana, cariera. Ne dorim niste reglementari foarte clare asupra carierei politistului pentru ca functiile de conducere sa nu mai poata fi ocupate politic. Ne dorim sa fie puse la punct criterii despre ce etape sa conduca fiecare politist pentru a ajunge intr-un anumit loc si sa nu mai fie ca acum cand in functii de conducere sunt numiti politisti care in mod normal nu ar indeplinii criteriile pentru acele posturi. Apoi vorbim despre salarizare si aici vorbim despre eliminarea discriminarilor si a inechitatilor salariale existente in momentul de fata la nivelul MAI. Aici nu se aplica principiul “dupa munca egala, remuneratie egala”, ceea ce da nastere unor frustrari si de aici, a unui serviciu politienesc de slaba calitate”, a mai spus seful Sindicatului Europol. Cosmin Andreica a mai precizat ca trebuie avute in vedere doua standarde, primul este cel ca in functie de situatia operativa sa existe si numarul de politisti necesari. “In momentul de fata totul este politic si se stabileste arbitrar organigrame si structuri care nu fac fata nevoilor cu care se confrunta comunitatile”, a precizat Andreica. Al doilea standard se refera la incarcarea si volumul de munca al politistilor mai ales din structurile de investigatii criminale. Astfel, se doreste ca in functie de numarul cazurilor si de complexitatea acestora, la un anume numar de dosare sa fie cate un politist. Astfel, in functie de numarul sesizarilor sa fie alocat si numarul politistilor care sa ocupe functii in acele structuri…..Cum se ocupa functii de conducere pe criterii politice Cosmin Andreica a mai aratat ca la Salaj, “judetul de bastina al domnului Bode”, ginerele unui primar a terminat Academia de Politie, “a fost incadrat la Serviciul “Doi s’un sfert” (DIPI) a fost transferat la IPJ Salaj, iar dupa cinci zile, la varsta de numai 27 de ani, a fost imputernicit adjunct al inspectorului sef al IC Salaj (Biroul de Investigatii Criminale), functie pe care nu avea cum s-o ocupe sub nicio forma daca s-ar fi scos posturile la concurs”. Seful Sindicatului Europol mai spune ca problema concursurilor este una stringenta. “Ministrul Vela a venit pe fondul unor nemultumiri de pe vremea mandatului lui Carmen Dan care a folosit excesiv instituia imputernicirii, adica a exercitarii temporare a unor functii de conducere si nu a facut decat sa continue, acest trend, astfel pe tot parcursul mandatului domnului Vela nu a fost scos niciun post de conducere la concurs”. Cosmin Andreica mai precizeaza ca au fost numiti politic sefi la toate structurile din toate nivelurile. Integral: https://ziare.com
2020: o fotografie a lumii noastre Anul care sta sa se incheie a fost o fotografie a lumii noastre. Una nefardata, din care toate iluziile si aparentele au fost eliminate, brutal. Din cadrul ei ne priveste chipul umanitatii, asa cum este ea acum: incercata de frica, tentata de mesianisme, coplesita de anxietate, pregatita sa accepte dominatia statului ce isi ia asupra-si rolul de parinte, de salvator si de demiurg. Anul 2020 dovedeste, inca o data, ca tot ceea ce pare cladit spre a dura poate fi alungat de unda seismica a istoriei, lasand loc viitorului in care recunoastem imaginea trecutului familiar. Fricile sunt, intotdeauna, ratiunea ce justifica supunerea. Fanatismul este, intotdeauna, alternativa ce triumfa in fata luciditatii. Lasitatea este, intotdeauna, victorioasa in fata curajului. Demagogia este, intotdeauna, mai elocventa decat echilibrul cuvintelor asezate. Revolutia este, intotdeauna, preferata organicitatii modeste a evolutiei. Masificarea este, intotdeauna, mai puternica decat individul-parte din comunitatea sa si solidar cu un patrimoniu al traditiei. Arbitrarul este, intotdeauna, biruitor in fata domniei legii si separatiei puterilor in stat. Toate acestea sunt lectiile pe care anul 2020 le lasa ca mostenire celor care mai au curajul de a gandi in contra curentului, nesupusi logicii infricosarii si inregimentarii. 2020 confirma ca viitorul in care traim si pe care incepem sa il cunoastem sta sub dublul semn al lui “O mie noua sute optzeci si patru” si al ” Mandrei lumi noi”. Spectrele lui Orwell si ale lui Huxley bantuie vremurile in care statul ramane, indiferent de ipostaza in care se intrupeaza, cel mai redutabil inamic al libertatii individuale. Ochiul atoatestiutor se intalneste cu ambitia de a ameliora umanitatea, daca nu prin inginerie genetica, macar prin conditionare ideologica. Totalitarismul si paternalismul salvationist sunt chipurile in care statul de azi se insinueaza in viata omenirii. In China comunista, celebrata de tovarasii de drum ca un miracol, tehnologia ofera dictaturii instrumentele prin care nu doar ca poate elimina libertatea, dar poate eradica orice forma de revolta potentiala. Mai mult decat autocratia lui Putin, China populara este proiectul ce ilustreaza vocatia orwelliana a totalitarismului. Controlul ajunge pana in intimitatea vietii sociale, actionand cu precizia inumana a unui altogoritm. Cei care nu se supun dispar in oceanul de date, ca si cum nu ar fi existat. Retelele sociale nu sunt mai putin ambitioase in incercarea lor de a ordona, de a disciplina, de a domestici. Imaginea de poster publicitar ascunde alienarea, atomizarea, disparitia liberului-arbitru, atrofierea sentimentelor. Universul de aici gazduieste un vast experiment de reeducare antropologica. Omul se topeste in masa remodelata cu gandul la egalitate, dreptate sociala, ratiune. Pandemia a oferit statului, indiferent de tiparul ideologic, ocazia de a-si exersa, din nou, reflexele sale de interventie, supraveghere, control si conditionare sociala. Starile exceptionale, ce pareau a fi un capitol de istorie constitutionala, au devenit cotidianul atator societati. Starile exceptionale au erodat libertatea dramatic, iar acest proces ireversibil de crestere al statului creeaza punctul de pornire al unui viitor al intruziunii si al disciplinarii. Argumentul protejarii sanatatii permite extinderea autoritatii statului dincolo de limitele rezonabile ale proportionalitatii. Omul devine un subiect administrat birocratic, iar apelul la stiinta mantuitoare permite politicienilor sa restranga spatiul de libertate, pas cu pas, in numele sigurantei si al binelui comun. 2020 poate fi primul an din acest viitor imposibil de evitat. Intalnirea dintre frica, expansiunea statului, masificare, rafinare tehnologica poate fi una fatala libertatii. Sinteza de Orwell si de Huxley nu mai are trasaturile clasice ale dictaturilor din veacul trecut. Ea inseamna un sistem proteic si adaptabil, capabil sa se hraneasca din temerile pe care statele insele le alimenteaza. Sinergia dintre stat, retelele sociale si media nu este mai putin nelinistitoare: criticii nu vor mai fi eliminati, pentru ca vocile lor se vor fi pierdut in cacofonia postarilor si a comentariilor. Masificarea va fi inlaturat riscul revoltei. Integral: https://ziare.com
A pornit căruța cu roți pătrate Ar fi fost momentul în care dl Iohannis putea specula oroarea de anticipate a parlamentarului român. Și sub amenințarea lor chiar putea să impună un guvern reformist, de profesioniști, condus de un premier puternic. PSD este doar un partid, uneori la putere, uneori în opoziție, mai mult sau mai puțin nociv, în funcție de liderii dintr-un moment sau altul. Pesedismul însă este o sumă de practici toxice indiferent cum se numește partidul care recurge la ele. Iar în ultimele zile am văzut periculos de mult pesedism. Felul în care a fost împărățit dl Orban în creierul nopții nu a arătat nicidecum ca un demers democratic dintr-un stat de drept. Audierea miniștrilor a fost un simulacru care seamănă izbitor cu felul în care își trecea Dragnea guvernele prin Parlament sau cu felul în care au decurs lucrurile în Comisia Iordache. Pesedistii aplaudau atunci, nu cred că o mai fac acum. Cei din partidele acum la guvernare ar trebui ca înainte de a fi mulțumiți cu acest mod de lucru să se gândească la prostul obicei al roții de a se întoarce din nou. Să se gândească la precedent. Nici CCR nu a fost toxică de la început. A devenit pe măsură ce politicienii au atras-o în jocul politic creând precedent după precedent. Contează foarte puțin cine anume vrea să pună întrebări la audieri și din ce partid este el. Cât timp face parte din Parlamentul României are dreptul să pună orice întrebare dorește unui ministru căruia este chemat să îi dea un vot în comisie, apoi un vot în plen. Este o regulă democratică la care ar trebui să ținem indiferent cine, în ce tabăra se află. Și mi se pare trist că partide noi, de alt tip, USR și PLUS au acceptat fără nicio încruntare măcar sistemul pesedist. Cu cât l-au condamnat mai mult, cu atât mai tare ar trebui să evite repetarea lui. În ceea ce privește guvernul învestit miercuri, nimeni dintre cei cu care am vorbit din partidele politice nu îi dă mai mult de 6 luni de zile, adică până la congresul PNL. Dacă îl va câștiga, Ludovic Orban va face în așa fel încât să scape de Florin Cîțu și să se reinstaleze la Guvern cu camarila lui din nou în funcții. Dacă va câștiga altcineva, atunci cu siguranță acel cineva și echipa sa vor dori să-și conslideze poziția și să renegocieze guvernarea, mai ales dacă oamenii USR-PLUS nu vor performa. În timpul cât va funcționa, mai lung sau mai scurt, există două posibilități. Cel mai probabil, acest guvern va fi alcătuit din 3 miniguverne, ale celor trei partide, fiecare cu șeful lui. Partea liberală va fi controlată de Ludovic Orban, care a avut grijă ca în Guvern să nu fie niciun apropiat al lui Florin Cîțu. Premierul nu și-a putut instala nici măcar ministrul de Finanțe dorit de el. Cel mai probabil, dl Orban va planta un șef al SGG care să îi raporteze tot ce mișcă în Guvern. Adică o epocă Dragnea 2.0, cu diferența că dl Orban nu este măcinat de probleme penale care să îl preseze la acțiuni extreme, ca acelea care l-au terminat pe Dragnea. Fără asaltul asupra Justiției, Dragnea putea conduce România din Camera Deputaților fără nicio problemă. Dar sigur că un premier este cât de puternic vrea el să fie pentru că pârghiile legale sunt în mâna lui, teoretic poate revoca orice ministru, poate lua ce decizii consideră necesar, în Guvern nu e deloc democrație – premierul hotărăște, cui nu-i convine demisionează sau e revocat. Dar pentru asta dl Cîțu ar trebui să se dea de trei ori peste cap și este posibil ca de la a doua tumbă dl Orban să-i facă felul politic. De partea cealaltă, dl Cioloș joacă deja pe jumatate în Opoziție, pregatindu-și probabila candidatură prezidențială. Deși Guvernul este un tot, solidar, abia negociat, dl Cioloș n-a avut nicio problemă să se disocieze de ministrul Cîmpeanu. Programul este mai degrabă un set de bune intenții, unele destul de nerealiste. De exemplu, nu știu cum poți crește și bugetul Sănătății și al Educației, fără să majorezi nici deficitul, nici fiscalitatea. Da, prin combaterea evaziunii, dar acesta este un obiectiv vechi, foarte puțin fezabil până când nu se va trece măcar la digitalizarea ANAF. Unele prevederi nici măcar nu țin cont de realitate. De exemplu, programul prevede depunerea unui proiect privind desființarea SIIJ, deși la CSM există unul care așteaptă aviz din februarie, iar în dezbatere publică este modificarea Legilor Justiției, care și ea prevede desființarea SIIJ. Marile absențe din program dau măsură raportului funcții vs principii. De exemplu, pentru revenirea la primari aleși în două tururi ar fi trebuit luptat chiar până la ruperea coaliției, pentru că este acel tip de reformă fără de care celula de bază a administrației, care este primăria, rămâne malignizată de votul într-un tur și malignizează la rândul ei. Sigur, există și capitolul reformelor constituționale, o glumă cât timp nici pentru reforme mai simple nu e majoritate. Integral: https://spotmedia.ro
Dragoş Damian, Terapia Cluj: În sănătate, înainte de orice program de guvernare, trebuie să avem trei cuvinte: PACHETUL DE BAZĂ Mare lucru pe zona medicamentelor, unde activez de atatia ani, nu ar mai fi de spus, cand ai situatia deloc surprinzatoare din tabelul de mai jos, care reflecta deficitul balantei comerciale din productia de medicamente, pentru cele mai bine de 30 de tari luate in analiza. Romania are al 4-lea cel mai mare deficit de balanta comerciala si disproportionat de mare daca ne raportam la populatia rezidenta. Este efectul anilor in care producatorii locali de medicamente erau primiti la discutii la Finante si Sanatate la capatul unei lungi cozi formate din camere de comert, ambasade, producatori internationali, lobby-isti, consultanti, etc, etc. – asta evident pentru ca acestia se pricepeau la medicamente mult mai bine decat amaratii de directori de fabrici din tara. Ani in care Ungaria, Slovenia, Ungaria si Polonia au investit strategic in tehnologizare si internationalizare, astfel incat la ei lucrurile stau altfel. Dar destul cu vaicareala, oricum nimeni nu va lua in serios sugestiile ca industria chimica si cea farmaceutica sa devina imediat domenii economice de interes strategic. Mai important pentru urmatorii 4 ani in sanatate, daca decidem sa ramanem pe sistemul socialist de finantare bazat pe contributii, cel inventat de Bismarck (nu cred ca multi stiu de ce a introdus de fapt Bismarck genul acesta de finantare a sanatatii), este sa ne hotaram ce cuprinde PACHETUL DE BAZA ….. Adica ce putem noi, ca tara, pe bune – pe bune, sa asiguram ca minima “cutie de servicii” pentru toti asiguratii. Altfel spus, in loc sa mintim frumos ca avem tot felul de servicii gratuite decontate pentru toata lumea cand toata lumea s-a convins ca nu este asa, mai bine sa spunem onest ca uite, astea sunt serviciile de non-urgenta pe care le putem deconta, mai mult nu se poate, restul vine din propriul buzunar, din asigurari private, din diaspora, etc. Pachetul de baza poate fi explicat simplu. Un calcul pur matematic arata ca la 6% din PIB, tinta guvernantilor pentru sanatate, cei 60 miliarde lei pe an, cati rezulta la PIB-ul din 2020, ajung cam la 3000 lei de roman. Daca luam suma asta ca pachet de baza, trebuie stabilit in cele din urma ce servicii intra in 3000 de lei, in functie de cele mai importante nevoi ale societatii si de argumente epidemiologice. Numai dupa ce definim aceste servicii se poate incepe cautarea altor instrumente de asigurari complementare de sanatate. Integral: https://www.zf.ro
Ascensiunea fabuloasă a noului premier, pe care economiştii de generaţie şi colegii de bancă nu o înţeleg. Sper că Florin Cîţu nu ne va face să-i regretăm pe Dăncilă, Tudose, Grindeanu sau chiar Cioloş Preşedintele Klaus Iohannis nu are o mână bună la premieri. Până acum, în numai 6 ani de mandat, a vorbit cu 7 – Ponta, Cioloş, Grindeanu, Tudose, Dăncilă, Orban şi acum Cîţu. Băsescu, în 10 ani de mandat, a avut 4 – Tăriceanu, Boc, Mihai Răzvan Ungureanu (cred că lumea a şi uitat de el) şi Ponta. Emil Constantinescu a avut 3 premieri în 4 ani de mandat – Ciorbea, Radu Vasile şi Isărescu. Ion Iliescu în 10 ani de mandat a avut 4 premieri – Roman, Stolojan, Văcăroiu şi Năstase…. Foarte multă lume este surprinsă de ascensiunea lui Florin Cîţu, în frunte cu colegii lui de generaţie, economişti şi bancheri, plus colegii de bancă sau de desk din Trezoreria ING Bank. Ar fi interesant de văzut care este părerea lui Mişu Negriţoiu, fostul lui şef de la ING care l-a adus ca economist în bancă, l-a promovat şef al Trezoreriei, iar apoi relaţia s-a sfârşit printr-un proces între Cîţu şi ING în urma unei restructurări de poziţie. Florin Cîţu a pierdut acel proces. Nu mulţi actori din politică se pot lăuda cu această carieră politică. Florin Cîţu este primul bancher şi primul venit din sectorul privat care reuşeşte să ajungă în capul mesei de la Palatul Victoria. A mai fost Isărescu în 1999-2000, dar el venise de la stat, de la Banca Naţională….. Dar în comparaţie cu premierii PSD, precum Viorica Dăncilă şi Mihai Tudose – un preistoric faţă de lumea globală de astăzi din care şi România face parte, trăind în mentalitatea că străinii ne fură (ce să mai fure din Brăila, pe care Tudose, ca parlamentar de 20 de ani, a adus-o în sapă de lemn) – şi chiar Sorin Grindeanu, care nu se poate lăuda cu prea multe lucruri decât că a scos oamenii în stradă, Florin Vasile Cîţu (cum le place PSD-iştilor să-l numească, ca şi cum ar trebui să-i fie ruşine de numele Vasile; mentalitate de Teleorman) este la ani-lumină. La Palatul Victoria Cîţu va face exact ce a făcut la Ministerul Finanţelor, adică va încerca să dea bine în faţa pieţelor financiare externe, dar şi interne, va vorbi cu băncile străine, cu analiştii externi şi interni, cu agenţiile de rating, cu FMI, Banca Mondială, cu Bruxelles-ul pe aceeaşi limbă. Cu această imagine externă, Ministerul Finanţelor, Guvernul, Romînia vor reuşi să împrumute în continuare încă 100 de miliarde de lei (am pus o cifră rotundă) pentru a ţine bugetul în echilibru în perioada de criză în care se află toată lumea. De fapt, Ministerul Finanţelor va lua împrumuturi de aproape 150 de miliarde de lei, pentru că la deficitul bugetar din 2021 se va adăuga şi refinanţarea datoriei publice existente, care ajunge la scadenţă şi care nu va putea să fie rambursată, ci rostogolită. Cu deficitul bugetar din 2021 de aproape 100 de miliarde de lei, la care se adaugă cele 100 de miliarde de lei din acest an (92 de miliarde de lei, de fapt), datoria publică a României va depăşi în pas alert 500 de miliarde de lei, adică peste 50% din PIB. La 60% din PIB, nivel care va fi atins în 2022-2023, România va intra pe lista roşie de avertizare. O precizare: şi dacă ar fi fost PSD la putere sau altcineva, Ministerul Finanţelor tot ar fi trebuit să împrumute aceeaşi sumă, de aproape 100 de miliarde de lei, pentru a acoperi deficitul bugetar de 8-9% din PIB, şi implicit ar fi majorat datoria publică a României. Guvernul Orban, cu Florin Cîţu ministrul finanţelor şi şef de facto al Trezoreriei (pentru că pe Tiberiu Mavrodin, directorul Trezoreriei, l-a tras pe linie moartă), a făcut acest deficit bugetar imens din 2020 pentru că jumătate din el aparţine acestei crize a COVID-19. Cîţu a lăsat lichiditate în economie prin scutiri de taxe, impozite, amânări la plată, şomaj tehnic (nu a fost numai în România, ci în întreaga lume), moratoriul de plată a ratelor la bancă, programul IMM Invest (care costă bugetul de stat chiar dacă banii sunt daţi de bănci) plus plata mai rapidă a facturilor, plus rambursările mai rapide de TVA etc. Toţi aceşti bani s-au dus în conturile companiilor private şi de stat, plus în conturile angajaţilor. Că o parte din bani s-au dus şi în contul companiilor sau camarile de partid, este adevărat. Eu sper că Florin Cîţu, în calitate de premier, va trimite corpul de control să vadă cum vor putrezi în depozite materialele sanitare achiziţionate la suprapreţ, prin contracte de peste 200 de milioane de euro pe care el, în calitate de ministru al finanţelor, le-a finanţat. Cu ajutorul BNR, care a scăzut dobânda de referinţă şi a început să cumpere titluri de stat de pe piaţa secundară, Florin Cîţu a evitat în martie şi aprilie o criză a României pe piaţa titlurilor de stat, atunci când băncile erau extrem de reticente să împrumute Ministerul Finanţelor….. Când era la minister, Florin Cîţu a tot pedalat pe ideea că guvernul Orban pune accent mai mult pe investiţii decât pe consum, cum făcea PSD, dar nu a făcut altceva decât să plătească nişte facturi la nişte proiecte începute anterior, cred căde pe vremea lui Boc, când începuse metroul din Drumul Taberei. Stadioanele pentru Euro 2020-2021 au fost începute pe vremea PSD-ului. Nu-mi amintesc ca vreun proiect major să fie început pe vremea guvernului Orban, cele mai multe fiind la stadiul de studii de fezabilitate sau licitaţii. În rest, ca ministru al finanţelor, Florin Cîţu nu s-a remarcat prin altceva mai mult decât prin prezenţa pe Facebook, unde şi-a mutat biroul şi unde tot timpul citeam că “românii trebuie să ştie sau să afle”, dar nu am aflat niciodată ce. Nu am aflat ce a făcut Teodorovici, fostul ministru de finanţe, cum ne-a vândut la ruşi prin Banca Internaţională de Investiţii, nu am aflat ce a făcut PSD mai mult decât se ştia deja prin datele statistice. Nu cred că Florin Cîţu, ca premier, vrea să facă o revoluţie bugetară în România, nu va tăia la sânge, nu se va atinge de cheltuieli (între 20 şi 30% din cheltuielile bugetare au preţuri supraevaluate), nu va restructura aparatul fanariot bugetar. Va trage de timp până să ia măsuri de restructurare a bugetului (90% din venituri se duc pentru plata salariilor bugetarilor şi a pensiilor), în speranţa că revenirea economică, în cel mai bun caz în 2022-2023, va acoperi lipsa de măsuri dure care ar avea un efect electoral negativ pentru PNL şi coaliţia de guvernare. Cred că şi cei din ANAF râd de frazele goale din programul de guvernare care vizează creşterea încasărilor la buget, digitalizarea instituţiei sau alte măsuri de reorganizare şi restructurare.…. Prin programul de guvernare, premierul Cîţu nu şi-a asumat cifre concrete, aşa cum cerea de la guvernele anterioare, când era economist la ING. Eu sper că Florin Cîţu nu va sta la Palatul Victoria cât să treacă timpul mai repede până să ajungă la Banca Naţională. Integral: https://www.zf.ro
TREI ÎNTREBĂRI. Două teme din 2020 și una din 2021 care ne pot schimba viața. Altele decât COVID …. 1.Ce a fost neglijat, pe nedrept, în 2020? În anul pandemiei, deși s-au întâmplat atât de multe în lume, puțin loc a mai rămas în spațiul public, în dezbaterile intelectuale și în preocupările oamenilor în afară de COVID. Virusul a acaparat, practic, tot. Și totuși, cea mai importantă schimbare trecută în general cu vederea de mass-media și de atenția noastră nu este nici politică, nici strategică, nici economică, nici epidemiologică, ci una de ordin cultural, în sensul cel mai larg al termenului. O schimbare care se reflectă în toate celelalte dimensiuni menționate anterior: iraționalismul în creștere la nivelul unui segment tot mai larg al populației. Ascensiunea pe scară largă a conspiraționismului/ negaționismului și a neîncrederii în versiunile oficiale ale informației, respectiv în expertiza științifică deja consacrată la nivel mondial formează un curent de gândire tot mai puternic în societățile euro-atlantice, de la Pacific la Marea Neagră. Opțiunile tot mai multor concetățeni devin umorale și emoționale, bazate pe canoane ideologice, speculații, zvonuri și sofisme, nefiind opțiuni fundamentate științific, raționale și bazate pe argumentația factuală. Apare astfel un curent contestatar, retrograd, care va depăși în viitor cu mult granițele discuției legate de pandemie, de existența virusului, de mască și de vaccin. Pe scurt, lumea pare că se prostește, și nu e clar dacă asta e doar de la Facebook și alte rețele sociale –în care manipulatorii din interiorul și din exteriorul lumii occidentale au o influență covârșitoare- de la declinul lecturilor serioase (cărți), de la superficialitatea școlii și scăderea nivelului educațional general, sau mai sunt și alte cauze. Contestarea populistă și irațională a orice ține de mainstream,fie că ne referim la guvern, instituții, reglementări, valori, principii și politici publice, fie că e vorba de negarea cunoașterii științifice consacrate, pare să sugereze un eșec al moderației și educației liberale raționale, a încrederii în democrația liberală și statul de drept, care au funcționat cu succes în deceniile trecute, aducând pace și bunăstare în spațiul euro-atlantic…..2.O idee (abordare) interesantă adusă în 2020? Aș vedea aici ca semnificativă și chiar ca o surpriză plăcută în domeniul europenisticii redescoperirea solidarității politice în cadrul UE, într-un moment în care euroscepticii vedeau deja ca certă destrămarea Uniunii. Este adevărat că, în primele luni ale pandemiei, în primăvară, UE a fost evident nepregătită, părând mai degrabă derutată și confuză. Dar, începând din vară, sondajele au arătat că sentimentul pro-european a început să crească, odată cu încrederea unei majorități a cetățenilor celor 27 de state membre că „mai multă UE este soluția” pentru a face față cu succes crizelor și provocărilor acestor vremuri pline de amenințări și riscuri. Chiar și guvernările eurosceptice de la Varșovia și Budapesta au acceptat, spre finalul anului, să nu mai blocheze proiectul de buget 2021-2027 și Pachetul Next Generation de redresare economică. …. 3.Cea mai mare temere pentru viitorul României (1-2 ani) și cea mai mare speranță? Ar fi ipocrit să nu recunoaștem că o eventuală instabilitate politică, proastă funcționare sau chiar criză a coaliției PNL-USR-PLUS-UDMR pe termen scurt și mediu (1-2 ani) ar fi extrem de nocivă pentru opțiunea România Europeană, alimentând curentul contestatar populist, retrograd și iraționalde care vorbeam la prima întrebare, curent care are deja o reprezentare politică agresivă și sfidătoare în noul Parlament. Un astfel de eșec ar pune în pericol rezultatul alegerilor din 2024. Ca speranță pentru România, dincolo de reușita coaliției de guvernare, ar fi în primul rând reconsolidarea relațiilor transatlantice în noua administrație Biden, salvarea NATO și reinventarea Occidentului în secolul XXI. Cele trei componente de mai sus, care țin toate de relațiile SUA-UE, pot da României șansa de a rămâne într-un spațiu al garanțiilor de securitate, democrației liberale, statului de drept și bunăstării, ferită de intrarea sub influența regimurilor dictatoriale de la Moscova și Beijing. În esență, înțelegem că temerile și speranțele vin deopotrivă din interior și din exterior. România este o țară suficient de mică încât să nu depindă doar de ea însăși și suficient de mare încât să nu depindă doar de alții. Cu bune și cu rele, ambele planuri, intern și extern, au impact asupra vieții noastre. Integral: https://www.contributors.ro
Asociaţia Municipiilor solicită o nouă reorganizare administrativ-teritorială Asociaţia Municipiilor din România (AMR) solicită o nouă reorganizare administrativ teritorială, legiferarea zonelor metropolitane, continuarea procesului de descentralizare, digitalizarea şi interconectarea bazelor de date central-local. De asemenea, conducerea AMR consideră că unităţile administrativ-teritoriale trebuie să-şi asigure din resurse proprii cheltuielile cu standardul minim de servicii publice, potrivit News. Preşedintele Asociaţiei Municipiilor din România, Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca, a prezentat, la prima şedinţă a noii conduceri a AMR, acţiunile asociaţiei din perioada 2017-2020 şi a sintetizat priorităţile AMR pentru mandatul 2020-2024. Prima dintre acestea se referă la reorganizarea administrativ-teritorială. “România este singura ţară din Uniunea Europeană, din cadrul fostului bloc comunist, care are o lege a organizării administrativ-teritoriale a ţării din perioada regimului comunist (1968). Această lege, fundamentată pe principiul centralismului democratic, specific regimului comunist, este în contradicţie flagrantă cu principiul subsidiarităţii care stă la baza construcţiei şi funcţionării Uniunii Europene. De asemenea, această lege constituie un obstacol major în calea modernizării României, a debirocratizării şi a absorbţiei mai eficiente a fondurilor europene”, arată reprezentanţii AMR, într-un comunicat de presă transmis miercuri. Printre temele prioritare se află finanţarea autorităţilor publice locale, legea zonelor metropolitane şi a aglomerărilor urbane, harta serviciilor furnizate în municipiile AMR, continuarea procesului de descentralizare cu respectarea principiului potrivit căruia “nicio descentralizare de sarcini către administraţia publică locală nu poate fi făcută fără o descentralizare a resursei financiare aferente. Resursa financiară trebuie să fie precisă, cuantificabila şi cu caracter permanent”. De asemenea, se are în vedere digitalizarea şi interconectarea bazelor de date, precum şi plata online a tuturor taxelor si impozitelor şi emiterea în format digital a tuturor autorizaţiilor şi avizelor emise de administraţia locală şi centrală. Integral: https://www.bursa.ro
Peste 18.000 de documente din arhiva Comisiunii Monumentelor Istorice vor fi accesibile online celor interesaţi Arhiva digitală a Comisiunii Monumentelor Istorice – www.arhivacomisiuniimonumentelor.ro – este la dispoziţia tuturor cercetătorilor şi persoanelor interesate de istoria protecţiei patrimoniului construit. Peste 18.000 de documente din 704 dosare ale arhivei Comisiunii Monumentelor Istorice sunt disponibile online, graţie proiectului Back-Up, scrie News. Arhiva primei instituţii dedicate conservării şi restaurării monumentelor publice de pe teritoriul României face obiectul unul proiect multianual derulat de Institutul Naţional al Patrimoniului (INP), în parteneriat cu Universitatea din Bucureşti şi cofinanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN). Potrivit unui comunicat transmis News.ro, proiectul de scanare şi digitizare derulat în perioada 2019-2020 a avut ca obiectiv conservarea, protejarea, valorificarea uneia dintre cele mai importante arhive istorice din România şi, în acelaşi timp, accesibilizarea informaţiilor pentru categoriile de public interesate în mod special de informaţia istorică despre patrimoniul imobil – specialişti, studenţi, cercetători ai unor domenii conexe, publicul larg pasionat. Cu o vechime mai mare de 100 de ani, arhiva Comisiunii Monumentelor Istorice conţine un număr impresionant, de peste 120.000 de documente adunate de-a lungul celor 55 de ani de activitate (1892-1948) – un patrimoniu mobil fragil şi puţin accesibil datorită suportului pe care se află. Institutul Naţional al Patrimoniului este principala instituţie din România care gestionează activităţile de protejare a monumentelor istorice asumate de statul român, inclusiv prin păstrarea arhivelor instituţiilor ce au funcţionat în acest domeniu. În ultimii 30 de ani, marcaţi de numeroase reorganizări şi de subfinanţarea domeniului, a devenit evidentă stringenţa accesibilizării şi salvgardării, prin digitizare, a acestui depozit de informaţii istorice, constând din studii istorice, devize, relevee, planuri, corespondenţă administrativă şi tehnică, decizii, ce acoperă problemele de restaurare, conservare şi valorificare a monumentelor istorice…. Dintre cele 3.885 dosare, au fost scanate peste 1.350, însumând 40.000 de documente. Acestea se regăsesc identificate şi localizate conform numărului de dosar din arhivă, adresei, Codului LMI, denumirii, pe www.arhivacomisiuniimonumentelor.ro . Documentele pot fi descărcate sub forma unui fişier PDF, compus din conţinutul integral al unui dosar, dar pot fi vizualizate şi sub forma unor albume uşor de răsfoit, cu posibilitatea deschiderii fiecărei pagini din dosar. În luna decembrie vor putea fi consultate peste 18.000 de documente ce sunt prezente în 704 dosare, a doua parte din arhiva deja scanată – reprezentând 23.000 de documente – urmând să fie accesibile din luna ianuarie a anului 2021. Integral: https://www.bursa.ro
Moș Crăciun, obligat să stea 14 zile în carantină în sobă după Crăciun Zile dificile pentru Moșul, care trebuie să respecte restricțiile Covid. …. E absolut interzis să inviți moșul la masă cu familia, pentru că el este un vector de contagiune, intrând în sute de milioane de case într-o perioadă foarte scurtă. ”Dacă auziți moșul tușind, asigurați-vă că nu e de la funingine. Aerisiți coșul bine și mai schimbați-i moșului pantalonii din când în când, că e bătrân și se mai scapă și pe el”, spune un medic epidemiolog. ”E posibil ca Moșul să protesteze și să încerce să fugă cu sania, de aceea e indicat să montați un grătar în vârful hornului, sau să stați pe acoperiș cu o lopată și să-l pândiți. Când scoate capul, îi ardeți o cazma, să se potolească”, a spus Arafat de la SMURD. Integral: https://www.timesnewroman.ro
Viaţa de după vaccinare: Ce putem face şi ce nu? Epidemiologii au descris noua realitate Dozele de vaccin împotriva COVID-19 sunt deja distribuite. Din păcate, aproape sigur, nu ne vom mai întoarce la viaţa pe care o ştiam în 2019. Mulţi oameni speră ca 2021 să fie un an cu totul diferit, comparativ cu coşmarul pe care l-am trăit în 2020. Din păcate, o asemenea gândire e complet nerealistă! Dacă, în România, au ajuns să vorbească în presă despre noul coronavirus, tot felul de oameni care n-au nicio legătură cu boli infecţioase, în schimb, în America, jurnaliştii de la „The New York Times“ au publicat un articol amplu, în care au discutat exclusiv cu specialişti în sănătate publică şi cu epidemiologi. Iar declaraţiile acestor experţi descriu o imagine sumbră, dar realistă, pentru ceea ce urmează în 2021. Masca va rămâne cu noi mult timp de acum încolo Prima veste e că nici măcar cei care se vor vaccina împotriva COVID-19 nu pot reveni, imediat, la viaţa de dinainte de pandemie. Oamenii de ştiinţă au oferit mai multe motive pentru care masca trebuie să fie păstrată în continuare, inclusiv de către cei vaccinaţi. În primul rând, vaccinul nu oferă o protecţie perfectă. În acest moment, nici nu ştim dacă vaccinul va opri transmisia virusului. Şi aproape sigur, noul coronavirus va circula, în continuare, până când un procent mare din populaţie va atinge imunizarea, fie prin vaccinare, fie prin trecerea prin boală. Uma Karmarkar, care lucrează la Universitatea din California, în San Diego, a şi subliniat că vaccinul nu va fi un bilet de întoarcere spre viaţa din 2019. „În loc să se gândească la o revenire la normalitatea pe care o ştiam, oamenii ar trebui să se gândească la un pas înainte“, a declarat Karmakar. Viaţa celor vaccinaţi nu se va schimba prea mult Cei care şi-au primit ambele doze de vaccin împotriva COVID-19 vor beneficia de protecţia oferită, la aproximativ două săptămâni după a doua injecţie. Vieţile lor nu se vor schimba însă radical, după acest moment, cât timp majoritatea celor din jur nu s-au vaccinat încă. Ce pot face, totuşi, cei care s-au vaccinat? Probabil, pot merge mai liniştiţi la cumpărături sau la oficiul poştal. În general, la locuri puţin mai aglomerate, sunt de părere experţii. Iar asta, în timp ce poartă masca! Adunările mari şi spaţiile închise şi prost ventilate trebuie să fie, în continuare, evitate, inclusiv de către cei vaccinaţi. Avem vaccin, dar aşteptăm un răspuns Vaccinurile împotriva COVID-19 sunt deja pe piaţă, însă n-avem, deocamdată, toate răspunsurile privind protecţia oferită de ele. Oamenii de ştiinţă aşteaptă să vadă dacă cei care se vaccinează pot transmite apoi virusul la alţii din jurul lor. Primele informaţii în această privinţă sunt dătătoare de speranţă, însă e foarte puţin probabil ca vaccinurile să oprească definitiv transmisia. Apoi, mai există o problemă. Una destul de mare. Studiile efectuate în SUA au arătat că 95% dintre cei vaccinaţi au dezvoltat imunitate la noul coronavirus. Ceea ce înseamnă că, din păcate, 5% rămân cu riscul îmbolnăvirii! Iar cât timp virusul se răspândeşte ca acum, printre un număr mare de oameni, procentul acela de 5% înseamnă un număr mare de îmbolnăviri!..…..Dar adunările mari sau călătoriile internaţionale vor rămâne periculoase, pentru simplul motiv că nu ştim dacă cei din jurul nostru s-au vaccinat sau nu. „Imunizarea n-are un buton de pornire / oprire. Se formează în timp“, a spus Eric Lofgren, epidemiologist, în cadrul Universităţii din Washington. „Până nu se va atinge imunizarea în masă, virusul va circula într-o veselie şi mai există şi riscul ca vaccinul să fie ineficient, în cazul unora“, a adăugat Lofgren. Acesta a şi subliniat că nu se va mai duce prea curând într-o sală de cinema sau într-o vacanţă la o destinaţie exotică, care necesită zboruri internaţionale….. Va urma perioada cea mai grea a pandemiei Mulţi oameni au impresia că, de fapt, greul a trecut deja şi că 2021 va fi mult mai bine. Nici vorbă de aşa ceva! Experţii spun cu totul altceva. Ei sunt de părere că de-abia urmează cea mai grea etapă a pandemiei. Pentru că oamenii vor fi nevoiţi să-şi cântărească foarte bine deciziile, pentru a calcula ce riscuri merită să fie asumate…. COVID-19 va rămâne cu noi pentru totdeauna Dar să nu ne bucurăm prea tare, nici când vom atinge imunizarea în masă! Pentru că, după cum susţin experţii, e foarte puţin probabil ca această boală, care a creat o pandemie, va mai dispărea vreodată. COVID-19 va reveni, periodic, în forţă, cel mai probabil, în fiecare iarnă. „De acum încolo, iarna va fi sezonul de gripă şi de COVID-19“, a spus Andrew Noymer, epidemiolog, în cadrul Universităţii din California, Irvine. Acesta a şi explicat care sunt ultimele activităţi pe care le-ar relua: călătoriile internaţionale şi mersul la evenimente cu adunări mari, precum concertele….. În vara anului 2021, situaţia va arăta ceva mai bine, în ceea ce priveşte răspândirea noului coronavirus. Iar asta pentru că, până atunci, un procent important din populaţie se va fi vaccinat. Şi, oricum, s-a dovedit că răspânidrea virusului scade, în timpul sezonului cald, întrucât oamenii socializează mai mult afară. Dar, iarăşi, să nu vă bucuraţi prea tare: o nouă explozie de cazuri noi şi de spitalizări va veni în iarna anului 2021, avertizează oamenii de ştiinţă. Aceştia sunt de părere că e foarte puţin probabil că viaţa va mai arăta vreodată ca în 2019. Noua normalitate va însemna folosirea măştilor, periodic, în timpul sezonului rece şi în locurile aglomerate, fiindcă publicul a fost educat în acest sens. Integral: 
OMS a schimbat definiția ”Imunității de turmă” și avertizează că se obține doar prin vaccinare, nu prin expunere la virus În contextul pandemiei de coronavirus, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a schimbat definiția conceptului de ”imunitate de turmă”. Acest lucru intervine după tot mai multe cazuri în care s-a dovedit că există reîmbolnăvire și, mai mult, cei vindecați de Covid pot fi purtători ai virusului și transmițători involuntari pentru alții. Asta înseamnă că doar vaccinul poate întrerupe lanțul de transmisie. Până acum, imunitatea de turmă era definită de OMS ca ”protecția indirectă împotriva unei boli infecțioase, care se realizează când o populație devine imună fie prin vaccinare, fie printr-o infectare anterioară”. Conform vechii definiții, chiar și persoanele care nu se imunizau erau protejate, datorită faptului că cei din proximitate deveneau imuni (prin cele două căi enunțate mai sus) și acționau ca un tampon. OMS nota că pragul pentru stabilirea imunității de turmă la Covid ”încă nu este clar”. …. În noua accepțiune, imunitatea de turmă se atinge atunci când ”majoritatea populației este vaccinată”: în acest mod, se reduce ”cantitatea totală de virus” capabilă să se răspândească la întreaga populație. OMS dă exemplul unor alte boli și pragurile de vaccinare pentru atingerea imunității de turmă: rujeola – 95%, poliomielita – 80%. Integral: 
Pfizer și Moderna își testează vaccinurile împotriva noii tulpine de COVID-19 Companiile Pfizer şi Moderna verifică dacă vaccinurile pe care le-au dezvoltat împotriva COVID-19 sunt eficiente şi împotriva noii tulpini cu răspândire mai rapidă, care a apărut în Marea Britanie, informează CNN, potrivit Agerpres. Moderna se aşteaptă ca imunitatea dezvoltată de vaccinul său să protejeze şi împotriva noii tulpini şi efectuează mai multe teste în următoarele săptămâni pentru a confirma eficienţa vaccinului său, a declarat compania într-un comunicat transmis. Pfizer a declarat că „strânge date” în legătură cu cât de bine probele de sânge de la persoanele imunizate cu vaccinul său „pot fi capabile să neutralizeze noua tulpină apărută în Marea Britanie”, potrivit sursei citate. Pfizer şi Moderna nu au răspuns imediat la o solicitare din partea Reuters pentru declaraţii. Descoperirea noii tulpini de COVID-19 a provocat un nou val de panică în mijlocul unei pandemii care a ucis aproximativ 1,7 milioane de persoane şi a infectat peste 77,15 milioane în întreaga lume. Integral: 
Stelian Ion, propus ministru al Justiției, unul dintre cei mai puternici opozanți față de modificarea legilor justiției de către PSD…… Potrivit CV-ului său, între 1997 și 2001 a urmat cursurile Facultăţii de Drept a Universităţii Bucureşti, iar între 2002 – 2016 a fost avocat în Baroul Constanţa, fiind specializat în drept penal, drept civil, drept comercial, drept administrativ. În 2018, 
Educația ajunge la Sorin Cîmpeanu. Venit în PNL din Pro România, de numele său se leagă scandaluri celebre de plagiat Sorin Mihai Cîmpeanu este un fost ministru al Educației în guvernul Ponta IV și prim-ministru interimar pentru 12 zile în noiembrie 2015. A fost membru fondator al Pro România și a trecut la PNL la începutul acestui an. De numele său se leagă mai multe scandaluri legate de diplome false și doctorate plagiate cum ar fi cazurile Ponta, Oprea sau Baranga. Sorin Mihai Cîmpeanu a absolvit Colegiul National “Sf. Sava” Bucuresti, dupa care a urmat Facultatea de Imbunatatiri Funciare si Ingineria Mediului, de la Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti (USAMV), al carei rector a fost din 2012. Incepand cu anul 2012 a fost secretar general al Consiliului National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU), membru corespondent al Academiei de Stiinte Agricole si Silvice “Gheorghe Ionescu Sisesti”, membru corespondent al Academiei de Stiinte Tehnice din Romania si vicepresedinte al Comitetului National Roman pentru Programul Hidrologic International (CIHR). Foștii fondatori ai Pro România Daniel Constantin și Sorin Cîmpeanu au fost primiți la începutul lunii ianuarie 2020 în PNL, și au primit funcții de conducere. “Au luat această decizie de a veni în PNL și de a nu rămâne rătăciți pe la ușile PSD, cum sunt alții”, a spus Ludovic Orban despre parlamentarii plecați din partidul lui Victor Ponta și primiți în PNL. Plagiatul lui Ponta Amintim că 2012 este anul în care CNATDCU a decis că Victor Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat, dar instituția a fost reorganizată în aceeași zi printr-o decizie a ministrului interimar de atunci al Educației, Liviu Pop. Pop a mărit numărul de membri ai Consiliului General CNATDCU de la 21 la 44, fiind momentul în care Sorin Cîmpeanu a apărut în Consiliul General al CNATDCU . Sorin Mihai Cîmpeanu l-a susținut apoi public pe Victor Ponta în campania pentru alegerile prezidențiale. Plagiatul generalului Oprea Cîmpeanu a ajuns apoi ministru al Educației în decembrie 2014, fiind propus și susținut pe portofoliul educației în guvernul Ponta de către fostul lider PC, actual liberal, Daniel Constantin. Ministerul Educației condus de Sorin Cîmpeanu a inițiat controversata Ordonanță de Urgență care amnistia plagiatorii, permițându-le doctorilor să renunțe la titlu. Ulterior, parlamentarii au votat împotriva acestei ordonanțe de urgență. În cazul acuzațiilor de plagiat care i-au fost aduse lui Gabriel Oprea la momentul la care acesta ocupa poziția de premier interimar, Consiliul de Etică din subordinea lui Sorin Cîmpeanu a dat un verdict în timp record, spunând că Oprea nu a plagiat, în ciuda dovezilor clare. Scandalul diplomelor false, cazul Baranga În octombrie 2020, Cîmpeanu, în calitate de Preşedinte al Consiliului National al Rectorilor, propunea înfiinţarea unui Registru Unic Naţional Integrat al Diplomelor şi Actelor de Studii (RUNIDAS) eliberate de unităţile şi instituţiile româneşti de învăţământ. Propunerea venea în contextul scandalului diplomelor false ale fostului preşedinte al Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, Laurenţiu Baranga, devenit conducător de doctorate la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV), al cărei rector este Sorin Cîmpeanu. Integral: 
Guvernul-caricatură și reformele abandonate Dl Orban este președintele Camerei Deputaților, împărățit în creierul nopții în buna înțelegere cu PSD, funcție și pentru care a vândut PNL. Președintele va avea guvern stabil pe 27 decembrie, când va tăia panglica viitoarei
Un ONG cere in instanta anularea decoratiei primite de asistenta lui Marcel Vela, care a lucrat anterior in zona de “beauty” Grupul civic Reset anunta, miercuri dimineata, ca a solicitat instantei sa anuleze ordinul prin care asistenta ministrului Afacerilor Interne, Gabriela Cenusa Siia, a fost decorata cu Medalia Nationala pentru Merit clasa a III-a, cu insemn pentru civili. Reset a solicitat anterior Administratiei Prezidentiale sa retraga Medalia Nationala pentru Merit clasa a III-a, cu insemn pentru civili, doamnei Cenusa-Siia Madalina Gabriela, anunta ONG-ul, intr-o postare pe :quality(80)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/12/hepta5565473-1-1.jpg?w=640&ssl=1)
Defectele strategiei UE pentru vaccinarea COVID. :quality(80)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/11/ati-spital-covid-s-239-1.jpg?w=640&ssl=1)
Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor: Noua tulpină a coronavirusului este mai transmisibilă, dar nu mai severă …. Analizele preliminare efectuate până în prezent arată un potenţial estimat de creştere a ratei de reproducere (R) cu 0,4 şi o transmisibilitate cu 70% mai mari în comparaţie cu celelalte tulpini. „Nu există nicio indicaţie în acest moment privind o severitate a infecţiei asociate cu noua mutaţie”, a transmis într-un comunicat agenţia cu sediul în Stockholm. ECDC a precizat că sunt efectuate analize pentru a se determina riscul de reinfectare şi eficacitatea vaccinurilor existente asupra noii tulpini, detectată deja în mai multe ţări, printre care Danemarca, Olanda şi Italia. În condiţiile în care „în prezent nu există dovezi suficiente care să indice amploarea cu care noua variantă a virusului se răspândeşte în afara Regatului Unit, sunt necesare eforturi specifice pentru a preveni şi controla răspândirea acestuia”, recomandă ECDC. Alexandru Rafila a anunţat că noua tulpină de coronavirus circulă din 20 septembrie. Alexandru Rafila a declarat, luni, la Parlament, că noua variantă a coronavirusului este cunoscută din 20 septembrie. „Studiile arată că noua tulpină are o afinitate mai mare pentru receptorii celulari care permit ataşarea şi multiplicarea virusului. De aici vine şi îngrijorarea. În Marea Britanie sunt peste 1.600 de cazuri, majoritatea în zona Londrei”, spune Alexandru Rafila. Integral: :quality(80)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/12/copii-covid-epa.jpg?w=640&ssl=1)
Noua tulpină de coronavirus: copiii sunt la fel de predispuşi la infectare ca adulţii …. Cercetătorii susţin că noua variantă a coronavirusului a suferit mutaţii ce fac copiii la fel de predispuşi la infectare ca adulţii, arată Reuters, citată de Hotnews. Grupul de consilieri ai guvernului britanic NERVTAG, format din oameni de ştiinţă, studiază noua variantă a Sars-Cov-2. aceştia afirmă că această tulpina a ajuns dominantă din sudul Regatului Unit şi ar putea să devină repede dominantă în toată ţara. “Avem un grad mare de certitudine că această variantă are un avantaj din punct de vedere al transmiterii faţă de alte variante ale virusului din Marea Britanie”, a declarat Peter Horby, profesor de boli infecţioase la Universitatea Oxford şi preşedinte al NERVTAG. “Există indicii că are o înclinaţie mai mare în a infecta copiii”, a spus şi Neil Ferguson, profesor şi epidemiolog la Colegiul Imperial din Londra, şi el membru al NERVTAG. “Încă nu am stabilit nicio cauză a acestui fapt, dar îl putem vedea în datele actuale. Vom avea nevoie de şi mai multe date pentru a vedea cum se va comporta în continuare”, a adăugat acesta. De asemenea, cercetătorii spun că noua tulpină este cu până la 70% mai transmisibilă/ Wendy Barclay, profesor şi specialist în virusologie la Colegiul Imperial, a spus că printre mutaţiile noile variante sunt şi unele ce privesc modul în care Sars-Cov-2 intră în celulele umane, ceea ce ar putea însemna că şi “copiii sunt, poate, la fel de sensibili la virus ca adulţii”. Integral: :quality(80)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/11/id144062inquamphotosgeorgecalin.jpg?w=640&ssl=1)
Ce aşteaptă oamenii de la viitorul ministru al sănătăţii? Și cum va gestiona Vlad Voiculescu, dacă va fi numit, relația lui rece cu Raed Arafat? Numele cel mai insistent vehiculat pentru a prelua Sănătatea în viitorul guvern este Vlad Voiculescu, cel care a fost ministru şi în timpul guvernului Cioloş. În primul mandat n-a avut expertiza necesară și vremurile au fost extrem de grele, pline de bune intenții, dar și de foarte multe ezitări. Acum, vremurile sunt și mai grele. Prima oară când a ajuns în fruntea Ministerului Sănătăţii, Vlad Voiculescu nu era politician. Era un tânăr de 32 de ani, care ajunsese să fie cunoscut publicului pentru reţeaua citostaticelor, un mecanism neoficial prin care voluntari aduceau în ţară medicamente pentru bolnavii de cancer care altfel nu ar fi avut acces la tratament. …. În primul mandat, marcat de dezvăluiri foarte grave din sistemul medical, precum investigaţia legată de dezinfectanţii diluaţi a echipei GSP, Vlad Voiculescu a avut mereu de partea lui această încredere a celor mulţi, alimentată inclusiv de toate atacurile care veneau înspre el din două direcţii: dinspre politicieni (via Antena3 deseori), mai ales din zona PSD, dar şi dinspre „domnii profesori”, care nu erau deloc de acord cu ideile lui despre cum trebuie făcută bine sănătatea. Mandatul a fost unul scurt şi multe dintre proiectele începute de echipa lui Vlad Voiculescu au fost ulterior abandonate, blocate sau anulate efectiv, precum ordonanţa care depolitiza managementul spitalicesc ori strategia de resurse umane în sănătate. …. Oricine va prelua la acest sfârşit de an sănătatea românilor face asta într-un moment critic: va avea de coordonat gestionarea pandemiei pentru tot restul iernii, dar şi desfăşurarea campaniei de vaccinare anti-COVID. Iar dacă mandatul va fi unul suficient de generos, va trebui să se ocupe şi de repornirea sănătăţii după pandemie. Viitorul ministru al sănătăţii va prelua frâiele unui sistem medical deja îndesat, copleşit, extenuat, agitat, cu mii de medici aflaţi în (prag de) burnout, cu mai multe dotări, dar şi mai puţini oameni decât în 2016. Viitorul ministru va trebui să calibreze, cel puţin jumătate de an, un echilibru fin între toate măsurile care trebuie luate pentru stoparea pandemiei şi nevoia de a găsi soluţii pentru toţi bolnavii cronici şi nu numai care au rămas pe dinafară din cauza rigorilor ameninţării COVID. …. Pandemia a avut un impact dezastruos asupra accesului la tratament pentru bolnavii de HIV, pentru cei cu tuberculoză, cu diabet sau cu scleroză multiplă. Oricine va ocupa fotoliul de ministru al sănătăţii va trebui să găsească soluţii pentru toţi aceşti pacienţi, în vreme ce, în acelaşi timp, va trebui să comunice clar şi convingător toate „ce”, „cum” şi „de ce”-urile campaniei de vaccinare. …. :quality(80)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/12/befunky-collage-4.jpg?w=640&ssl=1)
Cum ies Ludovic Orban, Dan Barna, Dacian Cioloș și Kelemen Hunor din negocierea guvernului Cîțu Aparent, toată lumea a câștigat ce și-a dorit, dar cu toții au câte ceva de pierdut din toată afacerea. Doar PNL, ca partid, pare pierzător net de la mare distanță. Toți ceilalți au motive să țopăie de fericire. Guvernul Cîțu va avea 18 ministere, din care 9 merg la PNL, 6 la USR Plus și 3 la UDMR. La prima vedere, pare o împărțire corectă, echilibrată. Dacă ne uităm însă la procentele de după alegeri, la greutatea ministerelor, vom realiza repede că marea împărțeală s-a tranșat în defavoarea liberalilor. Președintele PNL, Ludovic Orban a câștigat funcția de președinte al Camerei Deputaților, dar este pe punctul să piardă partidul. Liberalii au plătit un preț cam mare pentru menținerea lui Orban într-o funcție importantă. Liderul PNL a fost acuzat că a cedat prea multe ministere grele celor de la USRPLUS și unul important la UDMR. Primarii din Ardeal s-au revoltat mai ales din cauză că PNL a lăsat din mână fondurile europene și dezvoltarea, adică banii europeni. Liberalii și-au făcut campanie tocmai sub sloganul ”dezvoltăm România”, cu accent pe marile orașe conduse de ei care au performat în atragerea de fonduri europene. Miliardele obținute de președintele Klaus Iohannis de la Bruxellles nu vor fi distribuite de liberali, ci de miniștri de la USR și UDMR. În plus, liderii USRPLUS au anunțat deja că vor schimba Planul Național de Reziliență și Redresare trimis de Guvernul Orban la Bruxelles pe motiv că este prost întocmit și că altele sunt prioritățile care trebuie finanțate cu banii de la Bruxelles…. Bomboana pe colivă a fost cedarea Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (altă mină de aur, la propriu) către UDMR, alt episod din lungul șir de concesii făcute de Ludovic Orban, disperat să obțină șefia Camerei. ANRM s-a întors în cele din urmă la liberali, după alte certuri și scandaluri interne. La capătul lor, Ludovic Orban iese totuși învingător. A câștigat funcția mult visată, dar cu pierderi mari pentru partid. Ministerele cu bani sau influență, merg la USR PLUS: justiție, sănătate, transporturi, fonduri europene, ministerul economiei, dar puteți adăuga pe listă și digitalizarea/ inovarea, altă zonă în care Bruxelles-ul investește masiv. Aproape toate le oferă noilor parteneri de guvernare vizibilitate maximă, putere reală și capacitatea de lua decizii cu impact major asupra vieții de zi cu zi. La fel de bine, problemele mari gestionate de aceste ministere le pot exploda în față. Dacă situația sanitară se degradează și mai rău, toți ochii se îndreaptă către ministerul sănătății. Dacă construcția de drumuri și autostrăzi bate pasul pe loc, dacă infrastructura rutieră, aeriană sau feroviară crapă, primul înjurat este ministrul transporturilor. Apoi justiția, numai cu dureri de cap. Vor rămâne acești procurori-șefi submediocri? În cât timp vor desființa secția sepecială și vor repara legile justiției? Integral: :quality(80)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/12/132430866214763996789778955828458493100894n.jpg?w=640&ssl=1)
Ziarist român care trăiește la Londra: „Situația este îngrijorătoare. Marea Britanie este dependentă de importuri de produse de bază” ….„Situația este îngrijorătoare, având în vedere că Marea Britanie este dependentă de importuri de produse de bază, cum ar fi alimente sau medicamente care intră pe cale rutieră sau feroviară. Franța a suspendat duminică toate intrările din UK pe termen de 48 de ore și se așteaptă noua măsură din partea autorităților franceze”, a declarat Petru Clej. Jurnalistul care locuiește în Londra mai spune că pentru moment populația se conformează carantinei. „În Regatul Unit erau circa 450.000 de cetățeni români (163.000 în Londra) în 2019, potrivit Oficiul Național de Statistică. Cei mai mulți lucrează în construcții, depozite, sectorul hotelier, restaurante, sănătate, îngrijire și mulți dintre ei sunt afectați de carantină. Închiderea frontierelor pentru traficul din Marea Britanie îi va afecta direct, în sensul că va îngreuna deplasarea lor din Regatul Unit spre continent și va afecta și companiile pentru care lucrează, de pildă companiile de construcții care se bazează pe importuri de materiale de pe continent. În plus, de la 1 ianuarie 2021 este foarte probabil că vor intra în vigoare noile reguli ale comerțului UK – UE fără acord, care vor îngreuna și mai mult traficul și vor adăuga costuri suplimentare din cauza tarifelor vamale”, a mai precizat Petru Clej. Acesta mai spune că „efectul Coronavirus se conjugă cu Brexit și creează incertitudine. Cert este că până acum peste 600.000 de cetățeni români au primit drept de rezidență în UK în baza acordului cu UE, chiar dacă nu toți mai sunt aici”. Integral: :quality(80)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/12/sua-3.jpg?w=640&ssl=1)
ATLANTIC COUNCIL ANTICIPEAZĂ::quality(80)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/2020/12/20/3fe93fa548b9d7188da77e59f5be08e9.jpg?w=640&ssl=1)
Medicul Virgil Musta: “Noua tulpina de SARS-CoV-2 creeaza premisele unui al treilea val pandemic, foarte greu de stapanit”…. Specialistul este de parere ca acest val poate fi tinut sub control, datorita faptului ca s-au impus masuri dure in ceea ce priveste circulatia persoanelor intre state, insa ar putea avea consecinte devastatoare, avand in vedere ca sistemele de sanatate sunt suprasolicitate. “Noua tulpina creeaza premisele unui al treilea val, ceea ce face ca sistemele de sanatate, care sunt deja sub o presiune deja foarte mare, sa nu mai faca fata, de aceea este necesar sa se ia masuri din fasa, pentru a nu se ajunge la o contagiozitate foarte mare.:quality(80)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/12/vaccinare-anti-covid56573094.jpg?w=640&ssl=1)
Ce se întâmplă dacă o persoană se infectează cu COVID-19 în intervalul dintre două doze de vaccin. Explicațiile specialiștilor …. Valeriu Gheorghiță a precizat că, în acest caz, forma va fi mai ușoară însă, dacă persoana este simptomatică, aceasta nu va mai face a doua doză de vaccin anti-COVID-19. „Forma va fi mai ușoară, însă dacă persoana este simptomatică nu se mai face a doua doză de vaccin, ci se va stabili diagnosticul precis și tratamentul pe care va trebui să-l urmeze”, a declarat Valeriu Gheorghiță. „Efectul de protecție începe la 14 zile de la prima administrare, dar devine maxim la o săptămână de la efectuarea celei de-a doua doze. Pentru vaccinul dezvoltat de Pfizer și BioNTech, între cele două doze de ser administrat există un interval de 21 de zile”, a precizat Valeriu Gheorghiță. Coordonatorul campaniei naționale de vaccinare anti-COVID-19 spune că imunitatea după vaccinul anti-COVID-19 poate dura câteva luni. „Nu avem date precise despre cât va dura acest tip de răspuns imun, dar plecând de la datele științifice este vorba de o durată de câteva luni. Avem nevoie de mai mult timp de evaluare pentru a stabili cu precizie cât timp va dura imunitatea”, a explicat Valeriu Gheorghiță. Medicul militar a anunțat că până la jumătatea anului viitor vor fi vaccinate aproximativ 11 milioane de persoane. Integral: :quality(80)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/12/colaj-militar-1.jpg?w=640&ssl=1)
Un bărbat a murit la 49 de ani, după ce s-a negativat la COVID și a luat 4 infecții nosocomiale pe care Spitalul Militar Central nu le-a declarat Una dintre bacterii, Acinetobacter, a fost rezistentă la toate antibioticele, cu excepția Colistinului, conform mărturiilor personalului medical din spital. În biletul de externare din 6 decembrie, Spitalul Militar Central susține că bărbatul de 49 de ani a ieșit în stare ameliorată, înaintea transferului la un spital din Germania. El contractase însă la București patru infecții nosocomiale, era intubat și în septicemie. După ce Libertatea a trimis oficial întrebări referitoare la nedeclararea infecțiilor în acest caz, la spital a avut loc o ședință, miercuri, 16 decembrie, ora 13, în care cazul a erupt. Pe 7 noiembrie 2015, Spitalul Militar Central din București transfera 8 răniți arși la Colectiv la Spitalul Militar din Bruxelles. Jurnaliștii de investigație au descoperit că toți pacienții au fost infectaţi la București, unii cu 5 sau chiar cu 7 bacterii din spitale, niciuna dintre ele trecută în rapoartele de transfer, conform documentelor și conform declarațiilor conducerii spitalului din Bruxelles. Comandant al spitalului militar din București era și atunci și este și acum generalul Florentina Radu. Răniții infectați au supraviețuit. La cinci ani distanță, pe 14 noiembrie 2020, un bărbat bolnav de COVID, în vârstă de 49 de ani, a fost transferat dintr-un spital de provincie la o secție ATI a Spitalului Militar Central din București. Pe 9 decembrie 2020, bărbatul a murit cu septicemie în Germania, după ce a luat, conform mărturiilor personalului medical, patru infecții la Spitalul Militar Central. Datele medicale sunt private și aparțin pacientului, însă ascunderea infecțiilor nosocomiale de către spitale este o problemă de sănătate publică la nivelul României. În aceleași spații ATI de la spitalul condus de generalul Florentina Radu sunt internați chiar acum alți zeci de oameni, iar spitalul „nu a declarat în sistemul electronic infecțiile și nici nu a fost alertat serviciul SPIAM (n.r. – serviciul de prevenire a infecțiilor asociate activității medicale) ca să evalueze situația”, spun oameni din instituție. Informațiile provin de la mai multe surse concordante, membri ai personalului medical din Spitalul Militar, iar în plus, membri ai familiei și jurnaliștii au văzut o parte a documentelor medicale și antibiogramele, apărute în urma „ședinței cu scântei, în care documentele au ieșit la iveală, după ce ați trimis întrebările la Ministerul Apărării”. Fără să ofere numele pacientului, ziarul publică astăzi felul în care Spitalul Militar a ascuns nosocomialele în acest caz, tocmai pentru că infecțiile asociate activității medicale sunt o chestiune de interes public major, care afectează un număr mare de pacienți, personalul medical și familiile. Ca și în cazul Colectiv, protejăm identitatea pacienților când prezentăm elemente din analize, însă expunem conduita managerilor de spitale față de obligația de raportare a infecțiilor. …. Ce s-a întâmplat cu acest bărbat de 49 de ani, fără comorbidități grave, e o oglindă pentru întregul sistem al nostru de sănătate, în care dezorganizarea managerială și ascunderea adevărului despre infecții nosocomiale fac în continuare ravagii. …. Pe 22 noiembrie, Buletinul de analize microbiologice nu a identificat nicio contaminare bacteriană sau fungică. Trecuseră 8 zile de la venirea din orașul său de baștină. „Această analiză relevă faptul că era steril la internare în Spitalul Militar, nu contractase nicio infecție în timpul internării în provincie”, a explicat un medic la curent cu cazul, indignat și el de faptul că „se ascunde adevărul”. …. Pe 27 noiembrie, analizele au găsit în cultura prelevată din sonda de intubație: Ciuperca Candida Albicans. Bacteria Klebsiella pneumoniae. Bacteria Stenotrophomonas pneumoniae. Ambele bacterii, ultimii doi germeni de pe listă, au fost multirezistente la antibiotice. Pacientul primește antibiotic, dar starea nu se ameliorează. Pe 2 decembrie, conform documentelor din spital, „au fost recoltate culturi din aspirat bronșic și a fost identificată a patra infecție, cu Acinetobacter”. Antibiogramele au arătat că germenul Acinetobacter descoperit de medici la bolnav era rezistent la toate antibioticele, cu excepția Colistinului…..Pe 3 decembrie, medicii reiau analizele și observă că și cele trei bacterii sunt în continuare prezente, antibioticele nereușind să aibă efect. Șefa Spitalului Militar, generalul Florentina Radu, revenire de urgență din concediu Familia și prietenii au aflat ceva despre o infecţie sau două contractate în spital. Adevărul a ieșit la iveală, dar tot în interiorul spitalului, mai târziu, când ziarul s-a adresat SMC, solicitând nu date confidențiale, care aparțin familiei, ci cele care țin de sănătatea publică: raportarea infecțiilor. …. 
O asociatie de procurori cere CSM sa apere independenta Inaltei Curti, dupa ce judecatorii care au pronuntat sentinta in cazul “Ferma Baneasa” au fost jigniti public de avocati Asociatia “Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor” (AMASP), asociatie profesionala a procurorilor, solicita Inspectiei Judiciare si Consiliului Superior al Magistraturii sa faca demersurile necesare si din oficiu, conform atributiilor legale, sa apere reputatia si independenta magistratilor judecatori din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Solicitarea este raportata “la reactiile publice virulente si jignitoare care au fost publicate in spatiul public de mai multi :quality(80)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/11/vlad-voiculescu.jpg?w=640&ssl=1)
Scandal în USR-PLUS după ce Vlad Voiculescu nu mai vrea să fie viceprimar al Capitalei …… “Vlad Voiculescu, în urma negocieri, a fost desemnat să deschidă lista de consilieri generali și s-a negociat pentru el o funcție mai vizibilă în considerarea marii sale notorietăți și pentru că a fost un potențial candidat la funcția de Primar General care a făcut pasul înapoi. Deci asta înseamnă că poziția de vice a lui VV a fost ”intuitu personae” nicidecum trasă la sorți. Acum mă întreb, e corect oare ca USR să fie pus în fața faptului împlinit și să i se comande ca unui răcan – uite un Tomescu, ia și votează-l, hai executarea? Bașca, parcă eram fuzionați, suntem un singur partid, de ce să mai punem problema de USR vs PLUS? Parcă era cu unitate pentru binele românilor sau cum? Și asta în condițiile în care iată ce zice Protocolul de colaborare al Alianței: ”(3) La Consiliul General al Municipiului București, Alianța va susține și vota ca viceprimar pe Vlad Voiculescu de la PLUS. În cazul în care Alianța poate impune ambii viceprimari, al doilea viceprimar va fi desemnat de USR.” Ieri, Dacian Cioloș si Dan Barna au făcut turul presei cu declarații despre cum desemnările în funcțiile politice care revin USR PLUS vor fi făcute transparent și meritocratic: ”Așa cum am spus-o de fiecare dată, ideea de recompensă nu poate însemna un rabat de la principiul înnoirii și profesionalismului. Funcțiile de demnitate publică nu pot fi și nu trebuie privite drept cadouri pe care cineva să le împartă. Trebuie să dăm exemplu celorlalte partide și, totodată, electoratului nostru că avem forța acestei schimbări de mentalitate, că noi trăim ceea ce spunem. (…) Pentru funcțiile cu asumare politică, în administrația centrală și locală, vom organiza un proces de selecție pe bază de competențe profesionale, reprezentare și viziune politică.” Ce s-a întâmplat de ieri până azi? A, a apărut un post care trebuia să meargă neapărat la PLUS“, a scris Dobrev, pe Facebook. Dumitru Dobrev a demisionat din conducerea USR-PLUS după scandalul legat de desemnarea candidatului pentru Diaspora. Integral: 
400.000 de elevi români, din peste 3 milioane, nu au încă acces la internet în timp ce școala se face în scenariul roșu, adică de la distanță. Secretarul de stat în Ministerul Educației Jean Badea spune că în localitățile în care trăiesc acești copii, în zone defavorizate, operatorii de comunicații nu au putut crea deocamdată, infrastructura necesară: „E vorba de comunitățile în care nu există, în momentul acesta, acces la internet. Sper ca în doi ani, în funcțiile de discuțiile pe care le avem, în doi ani vom avea internet în toate comunitățile.” Oficialul Ministerului Educației spune că, în ciuda faptului că în România internetul are viteze bune, suntem nația cel mai slab digitalizată din Uniunea Europeană. De aceea, Ministerul Educației și 24 de organizații guvernamentale au elaborat o strategie de învațare a întregii populații cum să se descurce online. Integral: 
3 urgențe economice care n-au mai avut loc pe masa unde partidele își împart funcțiile Bugetul de stat. Mecanismele de sprijin pentru populația vulnerabilă și firme. Strategia de atragere a banilor europeni pentru revenirea post-criză. Sunt trei urgențe economice majore, lăsate în suspensie de criza politică declanșată de dificultatea cu care partidele își împart funcțiile în stat…. România beneficiază de 30 de miliarde de euro, bani europeni pentru revenirea economică post-pandemie. Sunt fonduri nerambursabile sau împrumuturi la dobânzi mici. Guvernul PNL condus de Ludovic Orban a început negocierea Programului Național de Redresare și Reziliență încă din campania electorală și a promis că din acești bani se vor construi autostrăzi și spitale regionale. Comisia Europeană nu a girat însă aceste proiecte, din moment ce decizia finală privind aprobarea tuturor planurilor naționale va fi luată abia în aprilie 2021. Recent, 
Un expert in sanatate publica explica ce se intampla in organismul nostru atunci cand ne este administrat vaccinul anti-Covid ….”Daca organismul nostru intalneste o proteina, un virus sau o bacterie pe care nu o recunoaste, lanseaza un 
Dacă am fost infectat cu SARS-CoV-2, mai este necesară vaccinarea? Cum răspund specialiştii…… Din informaţiile de până acum, imunizarea împotriva noului coronavirus va începe simultan în toate ţările UE, între Crăciun şi Anul Nou. În Marea Britanie şi SUA se derulează deja astfel de campanii cu vaccinul produs de Pfizer-BionTech, primul ser care a primit autorizaţia de urgenţă din partea Agenţiei de Reglementare a Medicamentelor şi Produselor Medicale din Marea Britanie – MHRA – şi respectiv, FDA – Agenţia Americană pentru Alimente şi Medicamente. Medicii specialişti recomandă vaccinarea chiar şi pentru persoanele care au trecut prin boală. În studiile clinice efectuate până acum, vaccinul a fost administrat şi unor persoane care aveau un nivel detectabil de anticorpi împotriva SARS-CoV-2 şi nu s-au evidenţiat efecte adverse, dimpotrivă, o creşetere a nivelului de răspuns imun. În România, vaccinarea va fi gratuită, neobligatorie, disponibilă pe baza consimţământului, indiferent dacă persoanele au fost infectate sau nu. ”
Noul simptom al infecției cu Covid. Medicii sunt tot mai îngrijorați ….. Presa indiană scrie că pacienții au ajuns la spital cu simptome precum diareea și dureri de stomac groaznice. Medicii au mai spus că pacienții nu aveau simptome specifice 
Veniturile judecătorilor CCR, dublate în ultimii doi ani. Cât au ajuns să câştige din pensiile speciale Curtea Constituţională a României a decis că pensiile speciale ale magistraţilor sunt protejate de legea fundamentală, precizând în schimb că celelalte pensii speciale pot fi suprimate. Iată câteva exemple de venituri ale judecătorilor CCR. …. Conform acestei legi, pensiile speciale, inclusiv pensiile militarilor şi ale magistraţilor, ar fi trebuit impozitate cu 85% dacă pensia este mai mare de 7.000 de lei şi cu 10% pentru pensiile cuprinse între 2.000 şi 7.000 de lei. Doar că Avocatul Poporului a atacat la Curtea Constituţională proiectul de lege, la fel şi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.. Daniel Morar, fostul şef al DNA şi actual judecător CCR, s-a pensionat în 2015, pe când avea 49 de ani, după ce a îndeplinit stagiul de 25 de ani în magistratură care îi dă dreptul să se pensioneze. Pe atunci, el a beneficiat, pe lângă salariul de judecător CCR (201.509 lei) şi de o pensie specială de 57.648 de lei. În 2019, pensia sa specială ajunsese la 359.514 lei. Aceasta nu este nicidecum cea mai mare pensie specială din magistratură. Cea mai mare pensie specială dintre toţi cei nouă judecători CCR o are fosta şefă a ÎCCJ, Livia Stanciu, ce încasează nu mai putin de 454.717 lei (peste 93.000 euro) anual. Presedintele CCR, Valer Dorneanu beneficiază, de asemenea, de o pensie specială apropiată ca valoare: 454.068 lei, însă el încasează şi pensia de fost parlamentar în vaoare de 75.396 de lei. În anul 2017, pensia specială a şefului CCR a fost de 159.587 lei, iar un an mai târziu, aceasta aproape că s-a dublat până la 322.220 de lei. Valer Dorneanu are venituri lunare cumulate din pensii, salariu de judecător şi de profesor de circa 16.000 de euro, aproape cât câştigă Şeful Curţii Supreme a Statelor Unite. Cea mai mare pensie specială din România – 77.000 lei lunar “Cea mai nesimtită pensie specială din România este în prezent de 77.000 de lei, pensia unui fost comandant magistrat de penitenciar în perioada comunistă. În 2017, această pensie era de 33.400 de lei. Astăzi, ea a ajuns la 77.000 de lei. Îi rog pe cei care nu vor să vadă adevărul să încerce măcar să urmareasca cifre”, a declarat deputatul PNL Florin Roman anul acesta. Saga pensiilor speciale 
Semnal de alarmă privind desfiinţarea Istoriei şi Geografiei din şcoli. Cum sunt redenumite cele două discipline …..Florinel Agafiţei, profesor de istorie şi scriitor cunoscut în Focşani, spune că în metodologia de mobilitate a personalului didactic pentru anul şcolar 2021/2022 au dispărut ca discipline de sine stătătoare obiecte precum Istoria şi Geografia, acestea fiind prinse cu denumirea de Studii Sociale. Profesorul focşănean susţine că după ce ani de zile în care s-a urmărit reducerea orelor acestor discipline, acum se pregăteşte terenul pentru măsuri administrative, care înseamnă, în viitorul apropiat, că un profesor va preda mai multe discipline, efectul fiind eliminarea unora şi altora din sistemul de educaţie, în baza adoptării unui plan cadru adecvat comasărilor diverselor ştiinţe. “Ce te faci când, în plină bulversare socială, anumiţi oameni scot din disciplinele şcolare denumirea milenarei ştiinţe: Istoria? Şi o îngrămădesc lângă altele, numite, laolaltă, Ştiinţe Sociale? Mai mult: ce te faci când observi cum alţii, mai puţini la număr, îşi păstrează acest drept, disciplina studiată de copiii lor numindu-se, să zicem, Istoria Minorităţilor şi Tradiţiilor acelei minorităţi? Observi cum Istoria Românilor se topeşte în larga aglomerare a Ştiinţelor Sociale şi te întrebi de ce… La fel te întrebi când vine vorba despre geografie, dar nu numai”, spune profesorul Florinel Agafiţei. Dascălul vrâncean crede că se doreşte reducerea semnificativă a zestrei cunoaşterii individuale, prin “crearea omului nou”, axat pe anumite nişe precum informatica, domeniul bancar, sportul în dauna artelor, literaturii, istoriei, geografiei etc. “Şi, cum în cazul Fenomenului Piteşti ne-am dovedit mai inventivi decât sovieticii cu gulagul lor în ceea ce priveşte răul făcut semenilor, aşa se întâmplă şi acum; în umbra pandemiei, a morţii care seceră numeroase vieţi, a ciolaniadei politice, într-o lume unde educaţia nici nu e luată în seamă, nefiind considerată atât de importantă precum justiţia sau finanţele, (zic ei, actualii politicieni) se iau cele mai sumbre măsuri… Eu, ca român majoritar etnic, numeric etc., şi ca profesor de Istorie, mă simt discriminat când văd că minoritarii pot spune că au istoria lor, a minoritarilor etnici, iar eu nu voi putea decât să afirm că disciplina Istorie nu mai este menţionată individual în actele emise de minister, ci aşezată sub semnul Ştiinţelor Sociale, la un loc cu alte cenuşărese… Integral: :quality(80)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/12/gabriel-gheorghe.jpg?w=640&ssl=1)
Ce a descoperit vânătorul de CV-uri la una dintre agențiile de stat care dă cele mai mari salarii din România: un angajat a economisit 1 milion de lei într-un an! Agenția Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) este condusă de un comitet de reglementare. Domnul Gheorghe Gabriel, fost politician ALDE, este membru în acest comitet. A ajuns, fără nici o experiență, la Transelectrica, Oficiul Național al Jocurilor de Noroc, Ministerul Finanțelor, Ministerul Economiei, Romgaz și, acum, în conducerea ANRE! CV-ul și o mare parte a declarațiilor de avere ale domnului Gheorghe Gabriel duhnesc a știință. Asta dacă impostura e o știință. Bine, există și posibilitatea ca omul să fie încarnarea lui Zamolxes în ANRE și, deci, să se ocupe de făcutul de minuni acolo. În declarația de avere de pe 11.05.2017 domnul Gabriel Gheorghe avea un venit anual de 18.601 lei, o datorie de 330.000 de lei, un Mercedes din 2012 și trei proprietăți în Sibiu. Peste exact un an de zile, domnul Gheorghe are în plus un Volkswagen (în declarația din 2017 este din 2012, în declarația din 2020 este din 2014), a achitat datoria de 30.000 de lei, a pus în bancă peste 180.000 de lei și peste 10.000 de euro, dintr-un venit de sub 197.000 lei. Mai clar, a câștigat de la stat și din chirii sub 197.000 RON și a economisit peste 255.000 RON, plus o mașină Volkswagen. Cum soția domniei sale făcea sub 40.000 RON anual, au trăit cu energie solară, au consumat calorii negative și au terminat anul în plus cu vreo 20.000 de lei și un Volkswagen. În declarația din 2019, „uită” să treacă câți bani a primit de la stat, căci doar a fost șef pe anti-fraudă. În averea domnului Gheorghe Gabriel apar totuși pentru anul precedent (2018), 1.700 de metri pătrați intravilan la Sibiu (minim 72.000 de euro), o casă de vacanță de 286 de metri pătrați, tot la Sibiu, (minim 100.000 de euro), un apartament în București de 40 de metri pătrați (minim 50.000 de euro), economii în plus în valoare de peste 80.000 lei și o mașină Land Rover. Cumva, domnul Gheorghe a economisit undeva la 1 milion de lei din veniturile lui pe un an de la stat. Apartamentul este trecut șmecheresc ca și cum ar fi fost cumpărat în 2016, deși nu există nici în declarația din 2017 și nici în cea din 2018. Este posibil, desigur, să plouă cu bani în valoare de minim jumătate de milion la el în curte sau să aibă o găină cu ouă de aur. De hrănit, tot energetic s-au hrănit. Câștigă 10.000 de euro pe lună la ANRE … Dar care a fost traseul său magic? Președinte la Transelectrica, fără nicio experiență Conform CV-ului oficial, termină facultatea de drept la 27 de ani. Deși în CV șomer până la 30 de ani, domnul Gheorghe, își începe glorios cariera în câmpul muncii la stat pe post de comisar superior al gărzii financiare din Sibiu. …. Peste 6 ani ajunge, în timpul guvernului Tăriceanu, șef al mecanismului de control al Ministerului de Finanțe pentru câteva luni. În 2012 devine șeful corpului de control la Ministerul Economiei și, cu zero experiență în domeniu, președinte la Transelectrica, pentru 6 luni. Colegiul Național de Apărare 007 Perioada în care domnul Gheorghe este președinte la Transelectrica este, desigur, perioada în care dispar băieții deștepți din sectorul energetic. În 2013, în timpul unuia dintre cele mai nenorocite guverne din punctul de vedere al corupției, este șeful secției anti-corupție de la Ministerul Economiei, pentru alte 3 luni. Între 2012 și 2013, timp în care era director și șef de direcție la minister, președinte la Transelectrica, domnul Gheorghe “termină” două cursuri pe securitate ale Colegiului Național de Apărare și Institutul Diplomatic Român. Ambele instituții mult iubite de cei mai mârlani impostori din politica noastră. … Din Transelectrica se mută la Oficiul Jocurilor de Noroc Devine apoi, din senin, vicepreședinte la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc. De ce și cum, nu ne explică nimeni. În 2016 devine consilier superior în corpul de control la Ministerul Finanțelor Publice și, din 2017, secretar de stat la Ministerul Mediului de Afaceri. Este numit rapid și președinte la Consiliul de Administrație la Romgaz, deși și aici are zero experiență. Renunță și trece la slujba mult mai bănoasă și sigură de la ANRE, tot în 2017. Președintele ANRE este Dumitru Chiriță, un fost electrician cu un trecut cel puțin ciudat. Primește cam 11.500 de EUR pe lună salariu. Integral: 
Anunţul aşteptat de întreaga omenire! Vaccinul Moderna ar bloca şi transmiterea virusului …..„
INTERVIU. Ioan Stanomir: “Riscul major al alegerilor politice care se fac acum este de a incuraja demagogia si radicalismul” Victoria Aliantei pentru Unirea Romanilor la alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020 va readuce in Parlamentul Romaniei discursul radical, extremist si pro-legionar. 
Daniel Dăianu: Învățăm copii de 6 ani despre bani, bursă, în loc că nu trebuie să arunce pe jos. Ei trebuie să fie interesați a învăța carte/ Mulți ridică sprâncenele când aud de politici industriale. Trăiesc pe altă planetă. Ei nu înțeleg că statele inteligente intervin peste tot Invățăm copii de 6 ani despre bani, despre bursă, în loc să-i învățăm în primul rând că nu trebuie să arunce pe jos, să fie atenți cu ce mănâncă, a declarat Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal. „Noi asta-i facem. Ne și lăudăm că-i învățăm pe copii să recunoască banii, să înțeleagă ce-i bursa. Că e bine, că așa se pot câștiga bani, că așa se pot face bani din bani. Asta e pe cale să devină o virtute în politica publică sau privată din România”, a spus el, într-o conferință online organizată de Oxygen Events. • Dacă nu putem combate bine schimbarea de climă, ne vom duce către o criză alimentară, chiar o criză de apă potabilă. • Vor fi implicații în ceea ce privește mișcarea populației, emigrației și imigrației, cu presiuni foarte mari. • Mulți își duc sprâncenele în sus când aud de politici industriale. Imediat se gândesc la stat: Ce să caute statul în economie? Oamenii trăiesc pe altă planetă. Ei nu înțeleg că statele inteligente intervin peste tot. O fac mai pe față sau mai puțin fățiș. • Dezvoltarea agriculturii este să oprești cât de cât erodarea solului, să ai sistem de prelucrare al produselor de bază, să ai industrie agroalimentară. • Totodată să mărim resursele interne. Avem voci în țară care spun: Nu pot fi crescute veniturile bugetului. Oamenii iară trăiesc pe altă planetă. • Parcă nu știu câtă evaziune fiscală există în România, la tax avoidance, la care participă și companiile mari care sunt foarte măiestre în a optimiza fiscal. “
Banca Austriei: Românii au cea mai scăzută încredere în moneda lor națională. Nu au încredere nici în bănci nici în siguranța depozitelor bancare Românii au cea mai scăzută încredere în moneda națională și printre cele mai reduse niveluri de încredere în bănci și în siguranța depozitelor bancare, arată rezultatele unei cercetări făcute de Banca Națională a Austriei, rezultate transmise la solicitarea HotNews.ro. Austriecii efectuează anual un asemenea sondaj în statele din regiunea noastră, întrebând populația despre încrederea în euro, în moneda locală, în Guvern ș.a.m.d. Potrivit unor surse participante la sondaj, una din explicațiile acestor scoruri care nu ne avantajează constă în tentativele populiste de promovare a unor legi aparent ”corective”, dar care în realitate fac mai mult rău economiei decât binele dorit de inițiatori…..Cu privire la încrederea în bănci, România este pe ultimul loc în regiune, în ciuda faptului că bancherii spun că din moment ce populația își depune banii în bănci, înseamnă că încrederea e tot mai mare. Se pare că nu e așa. Până și bulgarii au mai mare încredere în băncile lor, deși vecinii noștri sunt recunoscuți pentru fraudele lor bancare. Integral: 
Obiectul pierdut al dorinţei …..Actul I. După anunţarea rezultatelor alegerilor parlamentare, Primul ministru demisionează, iar Preşedintele nu face nici un secret din faptul că i-a cerut această demisie ca urmare a faptului că, în loc de un avans zdrobitor la urne, PNL-ul se află pe locul doi, după rivalul a cărui înfrîngere o trîmbiţase înainte de alegeri, PSD, iar în locul unei prezenţe semnificative la vot, cu valoare simbolic referendală, mai mult de două treimi din electorat a ales refuzul votului ca mod de manifestare a atitudinii şi preferinţelor sale politice. Este numit imediat un prim ministru interimar, membru al cabinetului în exerciţiu pînă la constituirea noului Parlament şi prezentarea unei soluţii politice pentru susţinerea unui guvern format pe baza rezultatelor recentelor alegeri. Întîmplător sau nu, ministrul apărării, un militar de carieră împins în teritoriul politicii……Actul II. Triunghiul pe care se sprijină soluţia noului govern se pune în mişcare şi declanşează negocieri. Nimic despre obiective şi program de guvernare, despre politici concrete, despre standarde de performanţă şi termene de implementare, nimic despre condiţiile minime de stabilitate ale formulei de guvernare, nimic despre orice, cu excepţia modului în care se impart cele cîteva funcţii de relief, prim ministru, preşedinte al Senatului, preşedinte al Camerei. ….În actul trei, urmează să fie detaliate faptele de guvernare şi rezultatele acestora, de la momentul votul de investire a guvernului care urmează să fie format şi pînă la data imprevizibilă a încheierii mandatului său. Ceea ce putem spune, sigur, este doar ceea ce teoria alianţelor a determinat cu precizie cvasi matematică, anume că formula triunghiului cu vîrfuri competitive este structural măcinată de instabilitate, condamnată fie la destrămare, fie la ineficienţă acţională. Motivul este foarte simplu, structura triunghiulară poate fi dezarticulată oricînd, din oricare punct, de la cel mai tare, la cel mai slab, iar intra-coaliţiile de forma doi contra unu reprezintă manevra predilectă pentru a impune un punct de vedere, o soluţie, pentru a trece peste voinţa sau condiţiile ridicate de cel de al treilea. Consecinţa inevitabilă: în loc să fie modelată şi ţinută sub control, competiţia de orgoliu, putere şi imagine dintre cele trei puncte ale triunghiului constituit este constant şi inevitabil intensificată, iar momentul rupturii se află întotdeauna mai aproape de punctul zero, cel al startului, decît de oricare altul proiectat subiectiv pentru a defini durata minimă de funcţionare a alianţei. …. Politica este transformată, astfel, în ţarc de joacă cu presupusă valoare terapeutică, oricum, îndoielnică, rezervat unui grup supra-privilegiat de personaje structural imature din punct de vedere al dezvoltării socio-psihologice. Incapabile, adică, să înţeleagă şi să acţioneze sistematic, coherent, în virtutea unor obiective cu orizont mult dincolo de obiectele dorinţelor, fantasmelor şi pulsiunilor lor personale. Altfel spus, avem oameni mai mult sau mai puţin obişnuiţi rătăciţi prin politică, dar nu oameni politici şi, în nici un caz, oameni politici capabili de a se comporta vreodată ca oameni de stat. Integral: 
Funcțiile de premier și președinte al Camerei Deputaților bat pandemia Negocierile dintre PNL, USR-PLUS și UDMR sunt în impas pentru că partidele nu reușesc să-și împartă primele funcții în stat. Între timp, pandemia nu a luat vacanță, iar despre programul de guvernare nu mai vorbește nimeni. Secretarul de stat Raed Arafat a anunțat în ședința de Guvern de joi, 17 decembrie, că începe distribuirea către spitale a primelor 300.000 de teste rapide de depistare a infecției cu noul coronavirus. În total ar trebui să ajungă în România 3 milioane de astfel de teste. Ultima dată când s-a vorbit despre aceste teste a fost când Guvernul anunța că ele vor fi achiziționate. Data era 13 noiembrie 2020. A durat mai bine de o lună pentru ca planul de a accelera triajul epidemiologic din Urgențe să înceapă…. Mai mult, 
Numele premierului nu este important, ci programul său pentru salvarea economiei după pandemia coronavirus 
Dorel Săndesc avertizează asupra raportărilor de infectări în scădere: „În realitate stăm foarte prost” Dorel Săndesc, vicepreședintele Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă, avertizează că „nu e niciun motiv de optimism” în ceea privește raportările autorităților din ultimele zile, raportări care au indicat un număr în scădere a infectărilor cu coronavirus, potrivit Digi24. …. „
Ce face România în timp ce restul lumii se pregăteşte de valul 3 al pandemiei Ţările din Europa şi din Asia se pregătesc de „Valul 3” al pandemiei de coronavirus, aşteptat să îţi facă simţită prezenţa după sărbătorile de iarnă. Germania şi Olanda au adoptat restricţii severe până în ianuarie, iar Lituania intră în caranntină naţională începând de astăzi, timp de 6 săptămâni. În România, autorităţile sanitare merg pe strategia carantinei zonale acolo unde se impune şi nu au anunţat măsuri noi…. „Valul 3 a debutat în Asia şi nu arată bine deloc. Să ne ferească Dumnezeu să ne prindă al treilea val într-un platou la peste 6.000 de cazuri pe zi, cum ne-a prins Valul 2 pe unul la peste 1.000 de cazuri pe zi. (…) Toata Europa se pregăteşte pentru Valul 3 şi închid tot ce pot, ca Valul 2 să fie cât mai jos când (următorul – n.r.) ajunge şi la ei. Numai noi stăm în larg şi ne mirăm ce i-a apucat pe proştii care fug din apă, deşi am depăşit de mult geamandura de 3 la mie”, a scris pe Facebook Octavian Jurma. Cercetătorul apreciază că, până acum, 15% din populaţia României a trecut prin boală, iar când Valul 3 al pandemiei va ajunge în ţară, 25% din români se vor fi infectat cu virusul SARS-CoV-2. „Spre exemplu, Coreea de Sud a intrat în stare de urgenţă când a depăşit 1.000 de cazuri pe zi, la o populaţie dublă faţă de România. Noi suntem relaxaţi când Bucureştiul produce singur mai multe cazuri decât toată Coreea de Sud. (…) Taiwan şi România au populaţii similare, dar abordări complet diferite faţă de epidemie. Taiwan a luat măsuri care îi permit să ţină epidmeia sub control pe termen lung, chiar şi în absenţa unui vaccin. Prin urmare, vor evita complet imunizarea de turmă. Romania, în schimb, şi-a lăsat deja 15% din populaţie pradă virusului şi pe când va începe vaccinarea în masă vom ajunge la 25%, chiar dacă rămânem în platoul ăsta post-electoral”, a mai scris Octavian Jurma. Incidenţă de peste 7 la mie în Bucureşti Potrivit datelor GCS, Capitala se menţine de luni bune pe primul loc în topul zonelor unde s-au întregistrat cele mai multe infectări noi. Ieri, autorităţile au raportat că 1.143 de bucureşteni au fost depistaţi pozitiv, iar Capitala a trecut, astfel, de incidenţă de 7/1.000 de locuitori în ultimele 14 zile. Dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului „Marius Nasta” din Bucureşti, spune că din ce în ce mai mulţi pacienţi COVID-19 fac complicaţii chiar şi după ce s-au vindecat, astfel că ajung în secţiile non-COVID. „Dacă ne uităm la numărul total de cazuri da, suntem în scădere şi acest lucru ar trebui să ne relaxeze şi să ne bucure. Însă, dacă ne uităm la cazurile din terapie intensivă şi la decese şi dacă vă spun că la «Marius Nasta» lucrurile sunt extrem de dificil de manageriat la ATI (…), noi nu putem să ne gândim că urmează o perioadă uşoară, cel puţin pentru pentru spitalele din Bucureşti. Suntem la un număr mare de cazuri, putem externa extrem de puţini pacienţi. Formele din terapie intensivă care ajung să fie videcate necesită transfer la ATI non-COVID, pacienţii fac complicaţii, presiunea începe să fie mare şi pe celelalte secţii, care îi preiau pe aceşti pacienţi post-COVID. Este îngrijorător ce se întâmplă în Capitală”. Integral: 
Arafat anunță creșterea numărului de testări rapide. Primele 300.000 de unități vor fi distribuite de mâine. Nu oricine poate fi testat Raed Arafat a făcut un anunț în premieră la Digi24. Numărul de testări din România va crește. Acestea sunt de tip rapid antigen, al cărui rezultat se poate afla în maximum 15 minute. România a contractat 3 milioane de unități, iar primele 300.000 încep să fie distribuite spitalelor de mâine, anunță șeful DSU. Arafat atrage însă atenția că testul antigen nu va fi făcut asimptomaticilor și nici nu se poate cere o ambulanță acasă pentru așa ceva. …. Asta înseamnă că la nivel de servicii de urgență – camere de gardă, spitale, poate chiar la nivelul serviciilor de ambulanță, posibiliatea de a testa și a obține un rezultat rapid va fi mult mai mare. Deci testarea va fi mai intensă, mai frecventă și mult mai mare, decât să recoltezi și să aștepți PCR-ul a doua zi, sau, uneori chiar a treia zi. În faza de test rapid antigen vei avea rezultatul în 15 minute. Până acum, testul rapid pe antigen trebuia să fie confirmat de un test PCR. Din ce știm, sunt discuții la nivelul Comisiei Europene de a recunoaște testul antigen rapid ca egal cu testul PCR, și să nu mai fie nevoie de confirmare. Integral: 
Criza de medicamente se va agrava în România în următorii 5 ani. Dragoș Damian: Am încercat să aduc alternative, dar nu s-a acceptat Bolnavii non COVID-19 au de suferit din cauza pandemiei, deoarece medicamentele pentru pacienții cu diabet, precum Siofor și Euthyrox, sunt de negăsit de luni în farmaciile din România. Dragoș Damian, CEO Terapia Cluj, a declarat într-un interviu acordat Hotnews că aceste probleme nu vor dispărea nici în perioada următoare. Euthyroxul, folosit în afecţiuni ale glandei tiroide, lipseşte din farmacii din primăvară. Şi nu este singurul medicament greu de găsit. Dragoș Damian, CEO Terapia Cluj, cel mai mare producător autohton de medicamente, și președintele Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente din România, spune că lista medicamentelor care nu se mai găsesc în farmacii este mult mai mare. „Criza de levotiroxină (Euthyrox): este oarecum unică, un fel de furtună perfectă cu 4-5-6 fronturi. Din 4 producători, a rămas unul, pentru că prețul aprobat în țară este nerentabil, probleme tehnologice, schimbarea protocolului și introducerea unei indicații care a făcut să crească consumul, pacienți care pe bună dreptate au făcut stocuri, pentru că au observat discontinuități, o birocrație extremă pentru a primi medicamentul gratuit, care a făcut să se vândă cu banii jos. În martie am arătat că pot aduce cantități nelimitate, dar că trebuie schimbată metodologia de preț – nu s-a putut. Am propus să aduc alternative liotironină, un produs interșanjabil – nu s-a acceptat”, a declarat Dragoș Damian pentru Hotnews. Fără Paracetamol în farmacii, 20 de țări din UE au raportat lipsa lui Chiar dacă mai rar, se întâmplă și la case mai mari. 20 de țări din UE au raportat, în ultimele luni, lipsa banalului Paracetamol, medicamentul cu cel mai mare deficit în pandemie, arată Dragoș Damian. …. Trei motive pentru care criza de medicamente se va agrava lipsa alinierii la nivelul UE a politicilor publice cu privire la medicamente. suprareglementări care s-au dovedit în timp inutile, păguboase, introduse fără perioade de tranziție sau întârzierea introducerii unor reglementări care să crească competitivitatea fabricilor din UE. reglementări fără viziune pe termen lung și cu consecințe transnaționale luate la nivelul guvernelor statelor membre. … „Fabricanții din țară nu au avut până în 2017 o platformă solidă de dialog cu politicienii, astfel încât nu este de mirare că nu au putut să fie un partener pentru a crea strategii politice. (…) Degeaba am arătat în ultimii 5 ani că în caz de forță majoră singurul partener rămân fabricile din țară, nimeni nu a ascultat ce spuneam. Degeaba am spus că România are o rată a importurilor de medicamente de 90%, ceea ce o face captivă și șantajabilă, nimeni nu a dat importanță. Nu a existat un interes real al autorităților de a comunica cu fabricanții de medicamente din țară, discuțiile din prezent sunt mai degrabă reactive la problemele lipsurilor de medicamente de după pandemie. Integral: 
Statul la stat. 
Cum au rămas aleșii locali cu pensia specială: conexiunea la internet a picat în momentul votului Pensiile aleșilor locali au fost salvate în Parlament, după ce mai mulți deputați au reclamat faptul că nu au avut conexiune la internet chiar în momentul votului pentru abrogarea acestora. Singura soluție rămasă pentru abrogarea sau amânarea intrării în vigoare revine Guvernului, dar pentru aceasta este nevoie ca Executivul să aibă puteri depline. În acest moment, Nicolae Ciucă este premier interimar și nu poate da Ordonanțe de Urgență sau angaja răspunderea pe legea bugetului de stat. Pentru ca pensiile speciale ale aleșilor locali să nu intre în vigoare de la 1 ianuarie 2021 este obligatoriu ca până la sfârșitul anului să fie învestit în Parlament un Guvern cu puteri depline sau legea bugetului de stat să fie adoptată în forul legislativ. Aleșii locali trebuiau să beneficieze de pensie specială începând cu 1 ianuarie 2020. Prevederea apare în Codul Administrativ adoptat prin :quality(80)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/12/115960672l.jpg?w=640&ssl=1)
Iulian Anghel, editor politic ZF: Atâta vreme cât jumătate din Bucureşti tremură în case, nu puteţi să vorbiţi de negocieri politice “în beneficiul poporului” …. Înainte de a mă omorî COVID-19 mă omoară frigul din casă. În vreme ce, cu două pulovere pe mine, eu scriu despre cât de nefericit este ministrul de finanţe, Florin Cîţu, că, bietul, este răstignit a doua oară pentru că nu-l lasă partidul să fie prim-ministru, după ce chiar partidul l-a propus pentru această funcţie. Jumătate din Bucureşti nu are apă caldă şi căldură, în plină iarnă, de două săptămâni, iar eu reproduc ca prostul spusele ministrului de finanţe, anume că “avansează cu proiectul de buget” pentru 2021. Şi stau şi mă întreb: măi, ori sunt ţicnit de-a dreptul, de mic, ori febra mi-a luat minţile? Sunt unul dintre cei care cred că descentralizarea este bună. Că aşa am văzut la alţii – în Franţa, în Italia, în Germania. Mie însă descentralizarea asta mi-a adus frig în casă. Fostul primar general al Capitalei, cel care, astă-vară, împărţea vouchere pentru plimbări prin Grecia, şi-a pus coada pe spinare şi se pregăteşte să-şi ia postul de senator că, deh, voinţa poporului trebuie respectată…. Actualul primar, ca mortu-n păpuşoi, dă din plisc, cu capu-n pământ: sunt 100 de metri de conductă ce trebuie schimbaţi. Păi voi nu puteţi schimba 100 de metri de conductă în două săptămâni – mai ales că vremea este bună -, dar veniţi să-mi povestiţi cum veţi răsturna voi lumea după ce aţi scăpat de zgripţuroaică? Jumătate din Bucureşti, aproape, nu are apă caldă şi căldură de două săptămâni. Nimeni din RADET nu a fost însă dat afară, nimeni de la Elcen, nimeni din cei care ridică salarii de mii de euro pe lună nu a răspuns pentru această situaţie. Pentru oamenii bătrâni care îngheaţă în case şi care se îmbolnăvesc pentru că nu au 500 de lei pentru un calorifer electric, pentru copii care se îmbolnăvesc – nimeni nu a dat socoteală. Iar eu scriu despre negocierile de la Cotroceni, despre funcţiile disputate în Parlament, despre Iohannis, despre Orban şi Cîţu. Totul “în beneficiul poporului”, cum spune şeful paltonului izbit de capota maşinii. “N-au venit la vot că n-au spirit civic!” Auzi! Nu au venit pentru că prin tot ce faceţi – voi, aleşi de popor, cu toţii -, distrugeţi încrederea în democraţie, în loc să o consolidaţi. Integral: 
Disperarea ultimului tren. Sau cum și-a dat seama Orban că a ajuns departe de cămară, iar acum vrea înapoi Plătim în aceste zile de confuzie politică oalele sparte acum un an de încăpățânarea președintelui Iohannis. Strateg peste măsură de limitat, în ciuda faptului că se joacă toată ziua cu rachetuțele cumpărate fără rost din SUA și că îi plac fanfarele militare, caută compania generalilor și ar defila el însuși pe sub Arcul de Triumf de trei-patru ori pe zi, Klaus Iohannis a grăbit fără nici un sens lucrurile, așa cum a făcut-o și în 2015. La finalul lui 2019, chiar înainte de a-și reînnoi mandatul prezidențial, Klaus Iohannis a tras cu dinții să aducă la putere un guvern PNL. Cu un an înainte de alegerile parlamentare. Chiar calculele de atunci erau hazardate. Alegerile anticipate pe care și le dorea Klaus Iohannis erau prea puțin probabile. Procesul este îndelungat, greoi, frizând imposibilul. Și cum la omul sărac în idei nici boii nu trag, s-a dovedit că mișcarea din octombrie-noiembrie 2019 a fost una complet neinspirată. Peste guvernul PNL al președintelui Iohannis a năvălit, complet pe neașteptate, pandemia, reducându-i vizibil șansele unui rezultat bun la alegerile parlamentare. Oricum, ideea de a întrerupe prematur un ciclu electoral s-a dovedit, de fiecare dată, una extrem de proastă. În acest caz, ideea a fost una catastrofală. Dacă PSD ar fi rămas la guvernare până în decembrie 2020, cu toate pomenile electorale pe care le-ar fi comis în acest an, cu milioanele de euro băgate în consultanți străini și cu zecile de milioane băgate în campania electorală, ar fi avut toate șansele să aibă scorul electoral al AUR. ….
Romania are doar o universitate în top 50 QS al universităților din Europa Emergentă și Asia Centrală și încă cinci în top 100. Polonia ocupă 17 locuri în top 100, Cehia – 10, Ungaria – 7 19 universități românești, în frunte cu Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, se regăsesc în cea mai nouă ediție a :quality(80)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/2020/12/17/d812ed1c6122c0ef1b0cede242be5002.jpg?w=640&ssl=1)
Să mă ierţi şi să mă iubeşti ….În cap cu mătrăşitul lor premier, PNL-liştii s-au prezentat la raportul pe unitate de la Cotroceni sub lozinca zilei, să mă ierţi şi să mă iubeşti!!! Să ne ierţi că dederăm în gropi şi pierdurăm alegerile pe care le-am şi le-aţi anunţat din vreme cîştigate la scor de maidan în faţa unui PSD care ar fi trebuit acum să zacă spart în mii de cioburi la contactul cu realitatea dură a voinţei electorale. Să ne iubeşti, că dacă nu pe noi, copiii tăi de suflet, atunci pe cine? Şi, dacă nu acum, la greu, atunci cînd? “La colţ cu genunchii pe coji de nucă”, a venit replica scrîşnită printre dinţi a “Împăratului” care le-a dat în cap cu propunerile lor de premier şi preşedinte al Camerei Deputaţilor, aşa demonstrativ, ca să înţeleagă odată şi ei pe ce lume se află. Alt partid, aceeaşi lozincă. Cu acelaşi tupeu caţavencian, PSD-ul s-a dus la Cotroceni cu năframa-n vîrf de băţ, inscripţionată cu vorbele de aur: să ne ierţi, chiar dacă nu poţi mata acuşi în grabă să ne şi iubeşti. Să ne ierţi, adică, de pedeapsa celor şapte plăgi pe care ni le-ai hărăzit la mînie şi să ne îngădui dacă nu la frîiele puterii, atunci măcar în preajma ei, suficient de aproape să ne putem îndestula, noi şi neamurile noastre, fiecare după puteri, pînă la alegerile viitoare. Avem şi premier, cu ştaif şi scîrţ la pantof, omologat Bruxelles, dacă e nevoie, ba chiar şi variantă pentru guvern de mare coaliţie… evident, naţională! Suficient să facem un mic efort anamnetic şi imediat ne vin în minte timpurile şi soluţiile politice din vremurile cînd stăteam cu PNL-ul la masa guvernării fără nici o piedică ori oprelişte doctrinară….. Preşedintele Iohannis nu are alt punct de sprijin în universul său politic, decît PNL-ul. Vinovat de eşecul electoral este şi Preşedintele, nu doar conducerea şi maşinăria partidului, iar el ştie asta, chiar dacă nu îi vine deloc uşor şi la îndemînă să o recunoască cu glas tare. Şi de la PSD ar avea Preşedintele Iohannis de cumpărat ceva indulgenţe, după campania de obidire la care i-a supus, nu de alta, dar acum este la mîna lor, nu neapărat în sensul că ar fi obligat să le facă toate voile şi fără de voile, doar cît să nu poată să facă mai nimic fără sprijinul şi voturile lor din Parlament. Nu mai spun de norul negru şi ameninţător al suspendării de care Omul din vîrful dealului se teme mai tare ca dracu de tămîie. Să vă spun sincer, o asemenea unire în cuget şi simţiri nu cred că a mai cunoscut viaţa politică a României nicicînd, de la marea frăţietate dintre Traian şi Decebal şi pînă azi. Se vede treaba că nu doar Jupiter şi Saturn se aliniază din cînd în cînd, din perspectiva planetară a Pămîntului, ci şi liniile de forţă ale cîmpului politicii. Eu unul mă aştept la mari surprize şi înfăptuiri, mai ales că Venus se află în casa a cincea, în opoziţie directă cu Nubiru, pe direcţia transpoziţionară care leagă Soarele nostru Negru cu Albaran. Integral: 
STUDIU Coronavirusul provoacă leziuni neurologice la unii pacienți. Virusul ar folosi mucoasa olfactivă ca poartă de intrare ca să „invadeze” creierul Coronavirusul nu creează numai probleme respiratorii cauzate de pneumonii urâte, aceleași care deseori îi obligă pe pacienții infectați să ajungă la terapie intensivă. De la vasele de sânge la intestine, de la rinichi la ficat, trecând prin stomac și creier, COVID-19 poate afecta aproape toate organele prezente în corpul uman. Cu alte cuvinte, această boală, încă în mare parte necunoscută, este adesea definită drept multi-organ, tocmai datorită capacității sale de a nu se opri doar la plămâni, scrie Il Giornale. Am vorbit despre creier. Ei bine, da: coronavirusul poate provoca uneori leziuni neurologice, a explicat profesorul Giuseppe Remuzzi, directorul Institutului de Cercetări Farmacologice „Mario Negri”, în revista „La Lettura”. Pacienții internați la terapie intensivă au aproape întotdeauna dificultăți respiratorii, dar nu lipsesc cei care manifestă alte simptome, printre care convulsii, dificultăți de mișcare a membrelor și confuzie. Pe lângă pierderea mirosului – fenomen care apare la aproximativ unul din trei pacienți infectați -, durerea de cap și greața sunt indicii care ne conduc direct la creier. Pe scurt, COVID-19 poate deteriora această zonă. În ce mod? Unii cercetători au identificat mucoasa olfactivă ca fiind nimic altceva decât poarta de intrare a virusului în creier. Dar cum ajunge virusul la creier din plămâni? Inițial – considerau medicii – părea că agentul patogen reușea să ajungă la alte organe transportat de celulele prezente în sistemul nostru imunitar. Totuși, odată cu trecerea lunilor, a apărut o altă presupunere. 
Noua tulpină de coronavirus care se răspândeşte în Marea Britanie are mutaţii majore, spun cercetătorii Cercetătorii britanici încearcă să stabilească dacă răspândirea rapidă în sudul Angliei a noii variante de coronavirus care provoacă Covid-19 are legătură cu mutaţii majore detectate la tulpină. Mutaţiile includ schimbări ale proteinei cu ”ţepi” pe care coronavirusul SARS-CoV-2 o foloseşte pentru a infecta celulele umane, a anunţat un grup de cercetători care urmăreşte genetica virusului, transmite Reuters. Nu este clar dacă aceste mutaţii conduc la mai multe infecţii. ”Au loc eforturi pentru a confirma dacă oricare dintre aceste mutaţii contribuie la transmiterea mai intensă”, au spus cercetători din cadrul COVID-19 Genomics UK (COG-UK) Consortium, într-un comunicat. Noua variantă, pe care cercetătorii britanici au numit-o “VUI – 202012/01”, include o mutaţie în regiunea genomului viral care codifică proteina cu ţepi. În teorie, aceasta ar putea avea ca rezultat răspândirea mai uşoară între oameni a Covid-19. Crește numărul de cazuri Guvernul britanic a anunţat, luni, o creştere a noilor infecţii, despre care a spus că ar putea fi parţial legată de noua variantă. Restricţiile din Londra şi alte zone cu număr mare de infecţii au fost incluse în categoria cu cel mai ridicat nivel de restricţii legate de Covid-19. Începând cu 13 decembrie, au fost identificate 1.108 de cazuri de Covid-19 cu noua variantă, predominant în sudul şi estul Angliei, au anunţat autorităţile. Dar, în prezent, nu există dovezi că varianta ar provoaca infecţii severe cu Covid-19 sau că ar face vaccinurile mai puţin eficiente, au spus oamenii de ştiinţă. ”Ambele întrebări necesită studii suplimentare”, au spus cercetătorii COG-UK. Mutații apar la toate virusurile Mutaţiile sau modificările genetice apar în mod natural la toate virusurile, inclusiv la SARS-CoV-2, pe măsură ce se reproduc şi circulă în populaţiile umane. În cazul SARS-CoV-2, aceste mutaţii se acumulează la o rată de aproximativ una până la două mutaţii pe lună la nivel global, potrivit specialiştilor în genetică ai COG-UK. Integral: 
EXCLUSIV Prof.dr. Viorel Alexandrescu, virusolog: „SARS-CoV-2 este un virus care a bătut toate recordurile!” …. Acest vaccin s-a născut sub presiunea timpurilor marcate de pandemie, subliniază prof.dr. Viorel Alexandrescu. ”Spre deosebire de un vaccin cum este cel gripal care este cunoscut din 1944 şi dezvoltat mereu – cel împotriva SARS-CoV-2 este unul complet nou. Şi, ca la un vaccin nou să poată fi găsite anumite structuri specifice şi care induc imunitatea anticorpilor şi celulară, trebuie făcute o serie întreagă de studii. Adică se studiază virusul în amănunţime”, adaugă universitarul. Aceasta pentru că nu toate structurile virale determină formarea de anticorpi. ”Sau, mai bine spus, anticorpii cei mai importanţi sunt cei neutralizanţi, cei care anihilează virusul. În gripă sau HIV pot apărea anticorpi care nu acţionează prin neutralizarea virusului şi eliminarea lui”, mai spune profesorul. 
UPDATE Proiectul lui Radulescu prin care inculpatii acuzati de evaziune fiscala scapa de inchisoare daca achita integral prejudiciul, adoptat marti de Camera Deputatilor Camera Deputatilor a adoptat marti, decizional proiectul de 
Pensiile speciale, paradisul ridicat din bani publici si aparat printr-un razboi al dezinformarii 
SURSE Critici dure ale Comisiei Europene pentru planul PNRR al României de cheltuire a celor 30 de miliarde de la UE destinați relansării economice: zero reforme asumate Comisia Europeană a criticat dur documentul propus de guvernul Orban pentru atragerea celor 30 de miliarde de euro de la UE pentru relansarea economică, au declarat pentru G4Media.ro surse politice. Comisia a reproșat guvernului că Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) nu prevede nici o reformă serioasă în domenii precum digitalizarea, protecția mediului, sustenabilitatea economică sau educația. Reproșurile Comisiei Europene au venit în cadrul discuțiilor tehnice cu partea română, dat fiind că nu există o poziție formală la acest moment, propunerea nefiind transmisă încă oficial la Bruxelles. Guvernul Orban a început negocierea programului în plină campanie electorală, folosindu-l și pe plan intern pentru a promova investițiile promise în infrastructură. PNRR vizează cheltuirea celor 30 de miliarde de euro din programul NextGeneration EU, bani ce reprezintă atât granturi nerambursabile, cât și împrumuturi la dobânzi extrem de mici. PNRR listează sute de proiecte de șosele, autostrăzi, planuri de împădurire și desecare, metrou în București și Cluj, 7 depozite regionale pentru stocurile de medicamente, 100 de subunități de pompieri noi, 3 spitale noi, investiții în rețeaua de transport de energie, rețele de gaze, rețele de apă și canalizare, irigații. Programul nu prevede nici o reformă substanțială în domeniile digital, schimbări climatice educație și echilibru macroeconomic, potrivit Bruxelles-ului. Or, Comisia Europeană a cerut explicit în criteriile oficiale de acordare a acestor sume ca statele membre să prezinte pentru finanțare proiecte care respectă în mod prioritar aceste reforme. Integral: 
Deraiere financiara: CFR Calatori “sparge” bugetul pe salarii, restul companiilor feroviare, pe taxa de acces la infrastructura CFR In timp ce CFR calatori a “spart” majoritatea bugetului de anul trecut pe cheltuilile cu angajatii, operatorii privati de transport feroviar de calatori cheltuie cel mai mult pe taxa de acces pe 
Programe urgente de recuperare a școlii pierdute și protejarea bugetelor educației – măsuri propuse guvernelor de doi experți ai Băncii Mondiale: “Pierderile de învățare sunt reale” în pandemie Pierderile de învățare asociate închiderii școlilor sunt reale, iar impactul lor este substanțial mai ales asupra mediilor defavorizate, arată studii realizate până acum în țări bogate, ceea ve sugerează că împactul în țările mai puțin bogate este și mai puternic, arată o a
Un comisar-șef de la Poliția Rutieră face o propunere viitorilor parlamentari: „Banii din amenzile de circulație să fie folosiți obligatoriu la infrastructura rutieră” / Sondaj „Sumele rezultate din achitarea amenzilor vor fi folosite exclusiv în scopul finanțării proiectelor de infrastructură rutieră”, este propunerea pentru viitorul Guvern sau pentru noii parlamentari făcută de șeful serviciului rutier Maramureș, comisarul șef Dorin Gherman. Potrivit acestei propuneri, sumele adunate din amenzile de circulație „nu vor mai putea fi alocate de către primari în alte direcții, de pildă la plata angajaților primăriei ori la alte cheltuieli”, ci vor fi utilizate obligatoriu la construirea de drumuri, trotuare, piste pentru biciclete, locuri de parcare, montarea de indicatoare, aplicarea de marcaje, amenajarea de sensuri giratorii, semaforizări”. „Este binecunoscut faptul că România se află pe ultimele locuri din U.E. nu numai la numărul de kilometri de autostradă, dar și la infrastructura rutieră în general, în timp ce înregistrează una dintre ratele cele mai ridicate ale mortalității prin accidente de circulație. În condițiile în care sumele încasate din amenzi se ridică la valori deloc neglijabile (care s-au constituit în venituri la bugetele locale), dezinteresul unor autorități publice locale de a investi în siguranța rutieră a membrilor comunităților lor nu ar trebui motivat prin lipsa fondurilor”, susține comisarul șef de poliție Dorin Gherman, șeful serviciului rutier Maramureș, într-un articol transmis redacției, sub semnul unui apel la modernizare. Integral: 
Datoria externă a statului a ajuns la 51 mld. euro, cea mai mare din istorie Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 octombrie 2020 a fost de 73,7%, comparativ cu 68% la 31 decembrie 2019. Criza apasă greu pe umerii finanţelor publice. De la începutul anului, statul s-a împrumutat de pe pieţele externe cu 11,2 mld. euro. Datoria externă a statului a crescut astfel, de la 39,5 mld. euro în decembrie 2019 la 50,7 mld. euro în octombrie curent. Prin urmare, datoria externă totală a crescut în primele zece luni ale anului cu 9,2 mld. euro (pentru că a scăzut datoria privată), la 118 mld. euro, cea mai mare de până acum. Datoria publică externă a statului a ajuns la 23,6% din PIB, în vreme ce datoria externă totală (publică şi privată) a ajuns la 55% din PIB. Dacă, până, acum statul se putea lăuda că din întreaga datorie externă este responsabil de doar o tremie, ponderea datoriei publice în total datorie externă a ajuns la 43%. Pe primele zece luni din an, datoria publică totală (internă şi externă) a ajuns la 43% din PIB (de la 35% din PIB în decembrie 2019) şi va continua să crească pentru că criza a pus economia în genunchi, iar resursele interne pentru susţinerea oamenilor, a companiilor şi pentru combaterea pandemiei sunt foarte mici raportat la nevoi. Necesarul de finanţare al României (acoperirea deficitului bugetar care va ajunge la 9% din PIB în acest an şi rostogolirea datoriei) este de aproximativ 135 mld. lei (27 -28 mld. euro). „Creşterea datoriei publice directe a provenit din emisiunile de obligaţiuni ale Ministerului Finanţelor Publice în valoare nominală de 6,3 mld. euro şi respectiv de 3,3 mld dolari (2,82 echivalent mld. euro), precum şi din împrumuturile nete efectuate în contul datoriei publice directe în valoare de 548 milioane euro”, menţionează raportul de luni al BNR, referitor la datoria externă. În perioada ianuarie-octombrie 2020, datoria negarantată public, deţinută practic de bănci şi companii, a atins valoarea de 32,7 miliarde euro, în scădere cu 831 mil. euro faţă de nivelul înregistrat la 31 decembrie 2019, din care 125 mil. euro erau depozitele nerezidenţilor (depozite care sunt asimilate datoriei). Din volumul total, datoria externă pe termen lung a însumat 84,7 miliarde euro, în creştere cu 14,1% faţă de nivelul din decembrie 2019, în timp ce datoria externă pe termen scurt s-a redus cu 3,5%, la 34,2 miliarde euro. Integral: 
Jocul găinii ….De când există Parlament, după 1989, lucrurile se petrec după un tipar. La începutul unui ciclu de patru ani un partid strânge în jurul său aliaţi pentru a forma un guvern. Primele luni, de bine sau de rău, aranjamentul funcţionează. Mai ales că, treptat, se adaugă şi traseişti de la celelalte partide. După aceea însă, coaliţia începe să piardă membri. După doi ani, maxim, începe scandalul. Ultimii doi ani asistăm la un fel de trântă în noroi. Se plătesc poliţe. Opoziţia începe să se târguiască pentru fiecare vot. Guvernul ajunge minoritar. Ideea este că dacă vrei să faci ceva, faci în primii doi ani, pentru că altfel nu ai cu cine. Dar pentru asta îţi trebuie o majoritate solidă. Problema, în acest caz, este că PNL şi USR s-au legat la cap cu UDMR, care a fost principala coadă de topor a PSD, din anii 1990 încoace. Este cale de întors? Nu cred. Cam 10 la sută din mandatele din Parlament au ajuns la o grupare numită AUR. Mă îndoiesc profund că cineva se va lega la cap cu ea. (Deşi, trebuie spus, PSD este capabil să încerce acest salt mortal fără plasă de protecţie). AUR este o formaţiune radioactivă. Nici nu a ajuns bine în Parlament şi din direcţia AUR se fac auzite laude aduse lui… Corneliu Zelea Codreanu. Ultima strigare: un acord politic “anti-traseism”, la propunerea UDMR. Sunt convins că se vor găsi destui naivi care să salute propunerea. Însă ideea este perfect neconstituţională, pentru că mandatul imperativ este interzis de Constituţie. Şi nici nu ar avea cum să nu îl interzică. Într-o democraţie, un deputat votează cum vrea el. Şi se alătură la ce grup parlamentar doreşte. Nu ai cum să îi iei mandatul înapoi. Dacă s-ar putea face asta, la comanda şefului de partid, cu ce s-ar mai deosebi un parlament de un congres al Partidului Comunist Chinez? Marja de manevră a actorilor politici este extrem de redusă. Iată de ce sunt surprins să constat că aceştia au adoptat o strategie de mare risc. În teoria jocurilor are un nume: jocul găinii (chicken)….. Deja se vorbeşte despre o guvernare PNL susţinută de o majoritate parlamentară adunată în jurul PSD. (Adică exact ce am avut până acum). Mai interesant, acum, este să vedem de ce anume partidele din România procedează în maniera unor adolescenţi disfuncţionali. În treizeci de ani de “democraţie originală”, acestea nu au învăţat o cultură a dialogului. Dimpotrivă, pentru partidele politice miza este mai degrabă a demarcării unui teritoriu asupra căruia au dispoziţie absolută, de unde urmează să extragă toate beneficiile posibile. Pe acest teritoriu, format din instituţiile publice care îi revin conform “algoritmului”, nici un rival nu este tolerat. Aşa că primul instinct este să mârâie la el până ce acesta se retrage cu coada între picioare. Într-o democraţie veritabilă, există ceva numit “accountability”. Se traduce din engleză, de regulă, ca “responsabilitate”, dar sensul este puţin diferit. Înseamnă că “dai seamă” într-o bună zi. Asta poate merge în Occident, unde partidele îşi fac calcule raţionale. Însă la noi, partidele merg “la rupere”. Abia aşteaptă să îşi umilească partenerii. Sau să manevreze în jurul lor făcând înţelegeri “pe sub masă” cu presupuşii adversari. Integral: 
Cine plătește factura unui rating speculativ: statul, leul, românii. Politicienii? Nu. Ei o semnează. Când spectacolul politic al negocierilor pentru formarea guvernului se va termina, prima mișcare a noului cabinet va fi schița de buget pentru 2021. De această schiță a bugetului, care va descrie viziunea guvernului privind deficitul fiscal și creșterea economiei, depinde rămânerea României în clubul națiunilor cu economii recomandate investițiilor, alături de Portugalia, de pildă, sau împingerea ei în compania Argentinei sau a Turciei, care au economii nefrecventabile, la categoria junk. Toate cele trei agenții de evaluare financiară, Standard&Poor’s, Fitch și Moody’s au transmis avertismente clare în acest sens. Toate evaluările celor trei agenții au plasat România la limita ratingului speculativ…. România nu-și permite în acest moment o aruncare a ratingului suveran în categoria nefrecventabilă, deoarece ar fi o criză în interiorul altei crize. Toate economiile lumii sunt afectate de criza provocată de pandemia de Covid 19. Incertitudinile geopolitice sunt la cote maxime. Brexitul, acest interminabil divorț între Uniunea Europeană și Marea Britanie, va avea setul său de efecte negative. Băncile centrale au injectat masiv bani în piețele financiare și au coborât dobânzile chiar sub nivelul zero. Această mișcare a dobânzilor mici, uneori negative, a împins o mare parte din bani către plasamente în piețele financiare, a urcat cotațiile unor companii listate la burse, în timp ce pandemia a doborât valoarea de piață a altora. Fluxurile de bani se mișcă oarecum haotic în această perioadă, dar un lucru e clar: toată lumea fuge de risc. În plus criza provocată de pandemia de Covid 19 este departe de a se fi termina odată cu apariția vaccinurilor. Ea va avea consecințe pe term lung deoarece aici și în lume numeroase afaceri s-au închis, altele vor rămâne fără clienți, șomajul se va amplifica. Deci o triplă ștampilă de risc maxim aplicată de agențiile de rating poate dezechilibra economia noastră și moneda ei….Imaginea simplificată a aruncării ratingului în categoria junk este aceea că statul se va împrumuta mai scump. Desigur, dacă va mai avea de la cine. Să ne reaminim că, în timpul marii crize financiare, când economia României era cotată tot în categoria nerecomandată investițiilor de către Standard& Poor’s și Fitch, guvernatorul băncii centrale a Austriei a recomandat băncilor austrice să-și reducă expunerea față de datoria publică a statelor cu probleme la 10% din valoarea activelor….. Leul sub presiune. Inflație. FMI? În general plasamentele nerezidenților sunt considerate hot money, adică bani fierbinți, deoarece sunt extrem de volatile în situații de criză. O eventuală retragere masivă a acestora ar pune o presiune puternică pe leu. Desigur banca centrală poate ține piept acestei presiuni, însă abilitatea sa de a gestiona situația ar putea fi pusă la încercare și de cealaltă provocare a economiei românești, deficitul de cont curent. Deficitul de cont curent, acea diferență negativă între valuta care intră în țară și cea care iese din ea, consumă, la rîndul său, miliarde de euro. Mărfurile din import se vând pe lei, dar pentru a le aduce în țară, plata se face în valută. Devalorizarea leului va înviora inflația, deoarece atât prețurile mărfurilor din import, cât și tarifele serviciilor evaluate în euro vor urca odată cu moneda europeană. Una dintre consecințele coborârii ratingului este creșterea ratelor dobânzilor, urcând astfel costurile împrumuturilor. Împreună, devalorizarea leului, amplificarea inflației și majorarea dobânzilor la credite scumpește costurile și coboară nivelul de trai. Desigur banca centrală poate coborî dobânda sa cheie, așa încât să compenseze efectul negativ al devalorizării și al inflației, dar este o mișcare greu de anticipat, deoarece poate avea efecte adverse în contextul complicat al politicii monetare. Nu în ultimul rând bursa de valori, deși încă embrionară, ar putea să-și piardă și ea o parte din investitorii de portofoliu, care vor dori să fugă dintr-o țară a cărei economie este considerată riscantă. Integral: 
