Buna dimineata intr-o zi de vineri, 23 octombrie! Vineri, vremea va continua să se încălzească, devenind caldă pentru această dată în cea mai mare parte a țării. Cerul va fi variabil. Se va semnala ceață sau nebulozitate joasă, izolat în prima parte a zilei și local noaptea, cu o probabilitate mai mare în sud-vestul și centrul teritoriului, pe văi și în depresiuni. Temperaturile maxime se vor încadra între 12 și 23 de grade, posibil mai scăzute în zonele cu ceață mai persistentă, iar cele minime între -2 și 10 grade, cu valori mai scăzute în depresiunile Carpaților Orientali, până în jur de -5 grade, dar și mai ridicate pe litoral până la 12…14 grade. In Bucuresti vremea va fi frumoasă și se va încălzi ușor. Temperatura maximă va fi de 22 de grade, iar cea minimă de 6…7 grade, mai scăzută în zona preorășenească spre 3 grade. Cerul va fi variabil, iar spre sfârșitul intervalului vor fi condiții de ceață.
Raportul lui Klaus Iohannis: nici măcar un sfert din spitale nu au raportat, în pandemie, infecţiile nosocomiale …. După opt luni de pandemie, ministrul Nelu Tătaru se arată surprins de faptul că spitalele şi DSP-urile au uitat de sistemul de supraveghere a infecţiilor asociate actului medical. Potrivit ministrului: “Au fost cazuri când, la decedaţii COVID, nu au mai făcut şi analizele altor infecţii nosocomiale”. Miercuri, 21 octombrie, la a doua conferință din aceeași săptămână organizată de președinte, Libertatea a întrebat din nou despre numărul de infecţii nosocomiale la bolnavii spitalizaţi pentru COVID-19. Asta după ce Ministerul Sănătății spusese oficial că DSP-urile au raportat zero infecții nosocomiale. Publicăm răspunsul Ministerului Sănătății pentru ziar în facsimil, la finalul acestui articol. ... În perioada 1 martie-30 septembrie 2020, deci în şapte luni de pandemie, pe platforma ANMCS au fost raportate: 1356 de infecţii asociate actului medical 274 dintre ele au avut loc în spitale COVID 557 infecţii nosocomiale în spitale suport COVID iar restul, de 525 în spitale non-COVID. … Cu alte cuvinte, 831 de infecţii asociate actului medical au fost raportate de spitale COVID şi suport COVID. Nu mereu aceste spitale au tratat exclusiv pacienţi COVID, aşa că nu putem afirma că toate aceste infecţii nosocomiale au fost depistate la bolnavi COVID-19. Însă putem spune cu certitudine că spitalele din România au raportat sute de infecţii la bolnavi COVID-19. …. Altfel spus, răspunsul oferit de Ministerul Sănătăţii şi Institutul de Sănătate Publică, luni, 19 octombrie, este infirmat chiar de datele ANMCS, puse la dispoziţia ziarului de preşedintele Klaus Iohannis. ANMCS este o instituţie publică ce funcţionează în subordinea guvernului şi coordonarea prim-ministrului. Cine poartă răspunderea? În România, sistemul de supraveghere a infecţiilor asociate actului este în obligația Ministerului Sănătăţii, prin Institutul Naţional de Sănătate Publică. INSP colectează informațiile de la centrele regionale de sănătate publică, unde ajung datele de la DSP-uri, care, la rândul lor, le primesc de la spitale. Pe timp de pandemie, acest sistem nu a mai funcţionat deloc, ceea ce a dus la răspunsul primit de Libertatea luni, de la Ministerul Sănătăţii şi Institutul Naţional de Sănătate Publică. Integral: https://www.libertatea.ro
Medic ATI Covid: “Nu tratăm teste”. Mărturie din anticamera morții – Interviu În ultima lună la ATI sunt pacienți din ce în ce mai tineri, predomină cei între 40 și 55 de ani. Când indicele de hipoxemie ajunge sub 60%, practic ce am observat este că nu mai poți să întorci din drum. Mortalitatea la acești pacienți este undeva intre 80%-90%. La bărbați e mai frecvent să se manifeste cu formă severă. În medie, 68 % dintre cei care mor sunt bărbați, afirma dr. Laura Zarafin, medic primar ATI la Spitalul Colentina din București. Într-un interviu acordat SpotMedia.ro, dr. Zarafin a vorbit despre evoluția și paradoxurile acestei boli. Iată principalele declarații:
- Nu știu dacă vreun spital va scăpa de experiența pacientilor Covid.
- 5% dintre cei pozitivi fac forme severe.
- Răspunsul imunitar are o anumită configurație genetică pe care noi nu avem cum să o anticipăm si reacția organismului nostru la agentul patogen este cea care dă leziunile.
- În ultima lună, sunt pacienți din ce în ce mai tineri, predomină cei între 40 și 55 de ani.
- Noi, care îi vedem înainte de a face stop cardiac, știm clar clinic cine moare de COVID și cine moare cu COVID.
- Nu ai cum să îți explici că ventilatorul, în loc să le crească saturația, le-o scade.
- Este o boală de lungă durată, la cei mai mulți nu se agravează, dar dacă este să se agraveze, agravarea se produce între a 7-a și a 11-a zi de evoluție.
- Dacă la început ai o simptomatologie minimală, nu este o certitudine că așa va rămâne pe tot parcursul evoluției.
- În a 14-a, a 16-a zi de la test pozitiv, dacă ai saturație bună, ai toate șansele să fie bine.
- Orice om infectat la un moment dat trebuie să aibă un CT pulmonar făcut. Am avut și surprize să văd CT-uri pulmonare urâte la oameni care merg la sală.
- Tratezi pacientul, nu tratezi un test. Din ce în ce mai mulți medici tratează teste, imagini radiologice, CT-uri .
- Dacă porți riguros mască, dacă te speli pe mâini, cu siguranță va scădea inoculul viral și atunci este mai probabil și dacă te infectezi să treci foarte ușor prin boală. Asta este soluția să nu ajungem la forme severe.
- Probabil că 70-80% vom fi infectați cu acest virus, ceea ce nu înseamnă că murim. Integral: https://spotmedia.ro
Specialist britanic: Este putin probabil sa ajungem la un vaccin care opreste complet infectia Noul coronavirus va deveni probabil la fel de “endemic” precum este virusul gripal anual, a declarat Patrick Vallance, principalul consilier stiintific al Marii Britanii, transmite CNBC. In prezent au loc studii clinice in faze finale referitoare la vaccinuri pentru noul coronavirus, dar Vallance a spus ca este improbabil ca vreunul dintre ele sa eradicheze virusul. “Notiunea de eliminare a Covid-19 nu este corecta, pentru ca va reveni”, a spus acesta, subliniind ca o singura boala a fost “eradicata cu adevarat” datorita unui vaccin foarte eficace, iar aceasta a fost variola. “Nu putem fi siguri, dar cred ca este putin probabil sa ajungem la un vaccin cu adevarat sterilizant, ceva care opreste complet infectia, si este probabil ca aceasta boala sa circule si sa fie endemica, aceasta este cea mai buna evaluare a mea“, a spus Vallance Comisiei pentru strategia de securitate nationala de la Londra. “In mod clar, pe masura ce managementul va deveni mai bun, pe masura ce va veti vaccina, ceea ce va reduce probabilitatea de infectie si severitatea bolii … aceasta va incepe sa semene mai mult cu gripa anuala decat cu orice altceva si aceasta ar putea fi directia pe care vom ajunge, ” a spus el. Integral: https://ziare.com
Nici o capitală de județ din România nu se poate întreține din veniturile proprii. Câți bani se duc pe sănătate, biserici, asistentă socială Veniturile proprii par să nu fie de ajuns pentru reședințele de județ din țară. Astfel că mereu primesc bani de la bugetul de stat pentru asigurarea cheltuielilor. Frunzărind bugetele de anul trecut, se pare că mai toate orașele importante au cheltuit bani pe cultură, recreere și religie, dar din păcate datele nu ne arată cât la fiecare dintre aceste trei secțiuni. În majoritatea cazurilor, mai mult decât s-a alocat la sănătate. Aici sar în evidență și două reședințe de județ: Giurgiu și Vaslui. Au cheltuit zero lei pentru sănătate anul trecut, adică nimic. Asta reiese din datele oficiale. Craiova a băgat o sumă mare în cultură, recreere și religie: 20% din totalul cheltuielilor. Problema este că nu știm cât la fiecare. La polul opus se află Oradea și Cluj-Napoca, care au cheltuit mai mult pentru sănătate decât pentru cultură, recreere și religie. De altfel, bugetele acestor două orașe par a fi exemple de urmat din punct de vedere al structurii cheltuielilor. Mai jos aveți o situație foarte simplificată a veniturilor și cheltuielilor, dar din cea detaliată pare că situațiile acestor două orașe arată bine. Sunt și orașe care au cheltuieli sub venituri: Miercurea Ciuc, Deva, Drobeta Turnu Severin, Piatra Neamț, Zalău, Călărași (dar extrem de puțin la sănătate), Buzău, Galați. Târgoviște a avut cheltuielile la nivelul veniturilor, dar a cheltuit foarte puțin la sănătate. Pe partea de fonduri europene sunt orașe care au preferat să facă investiții din banii din buget, decât să apeleze la fonduri europene: Târgu Jiu, Slobozia, Slatina, Piatra Neamț, Satu Mare, Alexandria. Acestea arată cheltuieli foarte mici pentru proiecte cu fonduri europene. Ne-am uitat și pe datele din 2018 să vedem dacă s-au făcut atunci. La fel, sume foarte mici, Piatra Neamț având chiar zero lei în 2018. Poate statul ar trebui să facă o analiză detaliată a bugetelor locale și să nu mai acorde sume acelor localități care au cheltuit banii pe lucruri neimportante sau nu au prea atras fonduri europene (cele amintite mai sus chiar trebuie verificate), ori au făcut investiții scăzute, ca procent din total buget. Bunăstarea este dată de investiții. Multe localități preferă să folosească fondurile din buget decât să facă cheltuielile pentru fonduri europene pentru că e mai simplu și nu se verifică cu atenție acele cheltuieli. Aveți mai jos o situație simplificată pe câteva capitole importante din bugetele acestor reședințe de județ:….. București cu tot cu sectoare:venituri totale – 9,55 miliarde lei; venituri proprii – 7,88 miliarde lei; Cheltuieli totale – 9,9 miliarde lei
cheltuieli de personal – 1,41 miliarde lei
asistență socială – 764,4 milioane lei
fonduri europene – 117,9 milioane lei
investiții – 1,87 miliarde lei
învățământ – 1,17 miliarde lei
sănătate – 379 milioane lei
cultură, recreere și religie – 1,43 miliarde lei Integral: https://economie.hotnews.ro
Legea mandatelor de rectori pe viață, adoptată cu voturile PSD și PNL Senatul a modificat, astăzi, Legea Educației, astfel încât rectorii să își poată păstra mandatul pe viață. Senatorii PNL au votat în favoarea proiectulul, potrivit înregistărilor de la ședință, consultate de Educație Privată. Printre beneficiarii legii se numără și fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, în prezent rector al Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași. În luna iunie a acestui an, Toader a fost validat pentru al doilea mandat. Dacă Legea Educației nu ar fi fost modificată, acesta ar fi fost și ultimul mandat al fostului ministru. Anunțul privind adoptarea legii a fost făcut de senatorul USR Vlad Alexandrescu. ”Discutăm zilele acestea despre funcții “pe viață” – ideea însăși e absurdă! Tocmai a trecut astăzi în Plenul Senatului o modificare la Legea Educației, prin care mandatele rectorilor NU mai sunt limitate la două! Baronii universitari înfrățiți dincolo de partidele politice profită de contextul electoral și de perioada de final de legislatură parlamentară în care se negociază funcții și locuri în viitoarea legislatură. Senatul este camera decizională pe acest proiect, PLX 306/2020, iar semnele că “se pregătește ceva” au venit încă din luna iulie, așa cum anunțam aici. Actuala configurație parlamentară este perimată și are nevoie de o schimbare radicală, iar apariția de amendamente pe ultima sută de metri, înainte că opinia publică să fie măcar consultată, este o practică care trebuie să dispară. Îi solicit președintelui Iohannis să nu promulge această lege, care conține o modificare toxică pentru democrația universitară, și s-o întoarcă la Parlament”, a scris Alexandrescu pe Facebook. Parlamentarul USR declara, în luna iulie, că în Comisia de apărare a Senatului, proiectul a fost susținut de reprezentanții PSD și PNL: Integral: https://www.educatieprivata.ro
Obsesie criminală. Criminală pentru democrație „Nu este treaba mea să evaluez activitatea miniștrilor și în niciun caz public“, „Nu comentez spusele unor politicieni!“, „Președintele nu are atribuția să dea teme parlamentarilor“. …. În ziua în care numărul infectărilor anunțate a fost de 4.848, în ziua în care s-au anunțat 69 de noi decese, iar numărul total al morților din cauza infecției cu COVID-19 a ajuns la 6.065, ei bine, fix în acea zi, președintele a ieșit în fața publicului pentru a anunța că este absolut necesar să avem alegeri parlamentare pe 6 decembrie. Și trebuie să avem alegeri pe 6 decembrie pentru că aceasta este singura soluție democratică. Amânarea cu trei luni a alegerilor, din decembrie în martie, singura posibilă în anumite condiții, ne spune președintele, nu ar fi democratică. Dar nu aici găsim diferența dintre președintele constituțional de la finalul conferinței de presă și președintele neconstituțional de la început. Dacă pe final, răspunzând întrebărilor ziariștilor, Klaus Iohannis a recunoscut că nu se regăsesc printre atribuțiile sale nici evaluările miniștrilor, nici directivele trasate parlamentarilor, nici implicarea în viața partidelor, la începutul conferinței președintele a încălcat flagrant toate aceste limite pe care recunoaște și știe că i le-a fixat Constituția. …. În câteva minute, președintele nu doar că a comentat și evaluat activitatea unor minșitri, nu doar că a comentat activitatea unor partide, condamnând-o, dar a spus clar și repetat că trebuie ca alegerile să aibă loc pentru ca PSD să nu mai aibă niciun cuvânt de spus în viitorul parlament. … A realizat că amânarea alegerilor locale cu trei luni a defavorizat Partidul Național Liberal. Dacă alegerile aveau loc în iunie și dacă, desigur, nu ar fi existat pandemia de SARS-CoV-2, PNL ar fi câștigat fuierând alegerile. Așa, pe 27 septembrie, în ciuda faptului că președintele, premierul și ceilalți membri ai PNL au pretins că au câștigat, PSD a câștigat mai mulți primari, mai mulți președinți de consilii județene, mai mulți consilieri locali și doar cu puțin mai puțini consilieri județeni. În fapt, PNL nu a câștigat alegerile decât în declarațiile oficiale ale membrilor săi. Iar trendul este descendent. …. Încă de anul trecut Klaus Ioahnnis și-a manifestat disprețul față de democrație neacceptând nici măcar o singură dezbatere electorală în cursa prezidențială. Cât despre campania pentru locale, ea a fost plină de astfel de exemple. Candidații nu au mai dialogat între ei, nu au dezbătut. Fiecare și-a trâmbițat propriul adevăr și asta a fost. Cel care s-a difuzat mai bine pe Facebook, cel care a avut mai mulți susținători fără conturi suspendate a avut câștig de cauză. …. Virusul SARS-CoV-2 provoacă, nu mai este niciun dubiu, moartea. Dovadă stau cele 1.132.496 de decese înregsitrate până miercuri, 21 octombrie 2020, ora 19, la nivelul întregii planete. Dar vom constata, cu stupoare, că în unele țări SARS-CoV-2 a provocat, cu deplina complicitate a celor chemați să o apere, decesul democrației. Va fi cel puțin omor din culpă, dacă nu de-a dreptul crimă cu premeditare. Integral: https://www.libertatea.ro
Alegeri 2020: traseiști, sindicaliști, oamenii baronilor, medici-locomotivă Zilele acestea se definitivează și depun listele de candidați pentru scrutinul legislativ. Iar partidele par să ignore mesajele primite de la românii care, vreme de patru ani, au apărat în stradă statul de drept. Președintele Klaus Iohannis și liberalii vor face tot ce le stă legal în putință să nu permită intrarea în vigoare a legii care transferă parlamentarilor decizia asupra datei alegerilor. Mai au câteva opțiuni la dispoziție pentru a bloca mutarea râvnită de PSD a scrutinului înspre primăvară. Până una alta, votanții primesc oferte electorale toxice din partea celor două partide mari românești. Liberalii vin cu traseiști reciclați, foști susținători ai masacrării legilor justiției, cărora stafful PNL le este dator pentru căderea Guvernului Dăncilă și instalarea Cabinetului Orban. Social-democrații, în schimb, vopsesc gardul în plină criză sanitară, cu medici, care să tragă după ei nume palide și pioni ai baronilor locali. Cu ministerele dintr-un guvern în altul Daniel Constantin a fost cunoscut ani de zile drept „ăla micu’”, căruia dom’ profesor Dan „Felix” Voiculescu i-a lăsat șefia Partidul Conservator, dar care nu s-a ridicat, în politică, la nivelul de utilitate la care se află, printre canalele de comunicare media, Antena 3. Fost de două ori ministru (agricultură și mediu), sub doi premieri (Ponta și Grindeanu) din partea a două partide (PC și ALDE), Constantin a mai încercat și la Pro-România, înainte de a ajunge pe a doua poziție a listei liberale din Argeș pentru Camera Deputaților. Coleg de traseu politic i-a fost Sorin Câmpeanu. Rectorul Universității de Agronomie și Medicină Veterinară din București, instalat și la șefia asociației naționale a rectorilor, a fost ministru al Educației din partea aceluiași Partid Conservator al lui Dan Voiculescu, calitate în care a propus amnistierea plagiatorilor care renunță de bunăvoie la titlul doctoral. A trecut apoi în ALDE, partidul fondat de Călin Popescu Tăriceanu, prietenul de mize politice și judiciare al lui Dan Voiculescu. Din ALDE a plecat la Pro România, odată cu Daniel Constantin, apoi, tot în tandem, s-au lăsat racolați în PNL, care l-a cocoțat pe locul eligibil doi al listei pentru Senat, la București. La Universitatea condusă de rectorul Câmpeanu a fost coordonator de doctorate Laurențiu Barangă, fostul șef de la spălarea banilor și de la ORNISS, care și-a falsificat diploma de bacalaureat. Lungul drum prin partide până la PNL Mihăiță Găină candidează la Camera Deputaților în Ialomița, acolo unde, până la moțiunea care a dus la căderea Guvernului Dăncilă, a fost șef de filială PSD. Va fi pe locul doi în listă, după secretarul de stat din Ministerul Educației, Luminița Barcari, cea pentru care asociațiile de elevi din țară au cerut demisia pentru că a afirmat că, fără meditații, nici un elev de a VIII-a nu ar lua mai mult de 5 sau 6 la examenul de evaluare. Un al doilea motiv pentru care i s-a cerut demisia a venit în septembrie: Barcari este unul dintre secretarii de stat care, în plină pandemie, când toată țara deplângea starea dezastruoasă în care începutul de an școlar a prins școlile românești, a lăsat problemele educației și a plecat în concediu să candideze la Consiliul Județean Ialomița. Tot în Ialomița, pe primul loc al listei PNL pentru Senat apare Robert Chioveanu, controversatul președinte al Autorității Naționale Sanitar Veterinare și de Siguranța Alimentelor. În cazul lui, Deutsche Welle se află în posesia unor documente interne care atestă că ar fi dispus falsuri în acte contabile și și-ar fi terorizat subordonații. A fost acuzat că face epurări politice și șantajează directori de direcții cu detașări punitive, care, dincolo de interesele partinice ale lui Chioveanu, mai și costă lunar bugetul autorității sute de mii de lei. Chioveanu se mai face vinovat și de un management defectuos de criză: sub conducerea lui, pesta porcină s-a extins în 40 de județe, practic, în întreaga Românie. În iulie 2018, deputatul PSD Cristina Burciu era așteptată la aeroport de clujenii nemulțumiți, după ce a votat modificările aduse de Comisia Iordache legilor justiției. Acum este pe lista PNL pentru Cameră, poziția 4 din partea filialei Cluj. La fel ca Burciu au votat Toma Petcu și Florică Calotă, foști în ALDE, acum pe listele PNL – unul în fruntea candidaților pentru Senat în Giurgiu, celălalt pe poziția 2 în Teleorman, la deputați. Tot de la ALDE a venit și fostul ministru Viorel Ilie, pentru care DNA a cerut începerea urmăririi penale încă din 2017, solicitare blocată de votul senatorilor, care au respins ridicarea imunității parlamentare. Ilie a fost pus al doilea pe lista pentru deputați din Bacău dar, în ultimul moment, a fost invalidat pe motiv de nepotrivire cu criteriile de integritate printr-o decizie luată chiar de președintele PNL, Ludovic Orban. Traseist prin excelență este Liviu Ioan Balint, unul dintre protagoniștii seriei de impostori profesionali a lui Valeriu Nicolae: a circulat pe la PD-L, UNPR, PMP, PSD și Pro România, iar acum este al doilea pe lista pentru Cameră a liberalilor din Dâmbovița. Îl concurează Mircea Baniaș, ajuns la PNL și pus pe locul doi la deputăție, în Constanța, cu experiență acumulată în PD-L, PC, ALDE și Pro România. Integral: https://www.dw.com
Statul la stat. Angajații Senatului primesc spor la salariu și… pentru „uzura prematură a organismului” În România toţi funcţionarii publici sunt egali, dar unii sunt mai egali decât alţii. Şefii din instituţiile publice au ajuns să primească, lunar, mii de lei în plus la salariu, spor pentru muncă în condiţii vătătmătoare. Subalternii lor, care lucrează în exact aceleaşi condiţii, deci se expun aceloraşi riscuri, primesc doar câte sute de lei. Anomalia vine din faptul că sporul se acordă ca procent din salariu. La Senat, de exemplu, viaţa de angajat la stat este atât de grea încât organismul uman se uzează prematur. Şi nu, nu este o glumă. Am citat, doar, dintr-un document oficial. Urmăriţi un nou episod al campaniei Statul la Stat. La Parlament, condiţii de muncă ce pot duce la uzura prematură a organismului Ca orice funcţionari care se respectă, miile de angajaţi de la Parlament primesc lunar un spor de 15 la sută din salariu pentru condiţii vătămătoare. Potrivit informaţiilor oficiale primite de la Camera Deputaţilor şi Senat, în primul rând, funcţionarii de aici sunt afectaţi de undele electromagnetice care se propagă prin clădire. George Dumitrică, secretar general adjunct Camera Deputaţilor: În funcţie de zonele în care lucrezi se propagă şi se simt. Se simt!!! Ele au o acţiune asupra organismului uman. Nu în toată clădirea dar într-o zonă destul de mare, pentru că vorbim de reţele electrice care îmbracă întreaga structură a Palatului Parlamentului. Apoi, documentul precizează că, activitatea funcţionarilor presupune o suprasolicitare nervoasă. Cu alte cuvinte, plimbatul hârtiilor dintr-un birou în altul îi stresează atât de tare încât riscă să se îmbolnăvească. În plus, se arată în document, există şi condiţii de muncă ce pot duce la uzura prematură a organismului. Am dorit să aflăm mai multe despre această… „uzură prematură” chiar de la conducerea administrativă a Senatului, mai exact de la secretarul general Izabela Chencian…..Izabela Chencian: Cred că aţi văzut de-a lungul timpului că eu nu dau interviuri. Direcţia presă, directorul de la presă poate să vă dea în numele meu toate informaţiile de care aveţi nevoie…..Deşi toţi funcţionarii lucrează în aceleaşi condiţii vătămătoare, sporul şefilor ajunge să fie şi de opt ori mai mare faţă de al angajaţilor de rând. Pentru că, nu-i aşa!?, 15 la sută dintr-un salariu de 20 de mii de lei nu este acelaşi lucru cu 15 la sută dintr-o leafă de aproximativ 3 mii de lei. Astfel, un secretar general încasează un spor lunar de 3.030 de lei, aproape cât un salariu mediu net. Un secretar general adjunct încasează 2.852 de lei, un director general 2.315 lei iar un şef de serviciu 1.784 de lei. Cel mai mic spor îl ia un muncitor necalificat: 285 de lei, chiar dacă lucrează în aceeaşi clădire şi se luptă cu aceleaşi unde electromagnetice ca şefii lui. Integral: https://www.digi24.ro/
Tren la aeroport în 2020, tehnologie din 1930. Modul ieftin și cârpit în care este realizat proiectul Gării Aeroport Henri Coandă În urmă cu o lună am scris despre posibile soluții la greșelile majore de proiectare ale acestei lucrări, care altfel riscă să devină un eșec încă înainte de inaugurare: • Linia este simplă pe trei sferturi din traseu, deși se putea dubla ușor de la bun început. • Linia este neelectrifcată, deși este construită în plină epocă a tranziției spre energii verzi, cu fonduri de la o Uniune Europeană hotărâtă să reducă emisiile de dioxid de carbon. • Gara Aeroport Otopeni are doar două linii în loc de trei, ceea ce va limita puternic creșterea traficului și deschiderea de noi rute spre Aeroport Otopeni în viitor. Situația devine și mai gravă când treci de nivelul macro al lucrării și te uiți la detalii. Modul ieftin și cârpit în care este realizat acest proiect se vede în multe aspecte, ceea ce, din păcate, este caracteristica celor mai multe lucrări de infrastructură mare din ultimile decenii din România. În cazul Gării Aeroport Henri Coandă, una dintre problemele serioase o reprezintă elementele de siguranță feroviară, mai precis capetele de linie. Și asta pentru că noua gară de la aeroport a fost construită în 2020 cu același model de capete de linie cu care a fost dotată Gara de Nord din București la lucrările de renovare din anii 1930. Adesea ignorate și privite doar ca decor, capetele de linie au același rol ca cel al airbag-rilor din autourisme: să îți salveze viața. Capetele de linie nu sunt montate pe șine doar ca să îi indice mecanicului unde se termină linia. Ci, în foarte rarele ocazii când un tren nu frânează la timp sau este scăpat de sub control, capetele de linie au rolul de a opri trenul în siguranță. Și este vorba de o dublă siguranță, atât de cea a pasagerilor, cât și de cea a oamenilor de pe peron. Altfel, un tren de 3-500t are, chiar și la numai 25km/h, energia necesară pentru a ajunge pe peron sau chiar în afara gării. De peste două decenii, cele mai moderne capete de linie din lume sunt cele cu compresie hidraulică și oprire prin fricțiune. Ele sunt capabile să oprească în siguranță trenuri de 700t de la viteza de 25km/h.Integral: https://republica.ro
Unde mai e „iarba verde de acasă“ Un deces din cinci este cauzat de poluarea mediului, de noxele de la construcțiile abandonate și terenurile degradate, de gropile de gunoi. Bucureștiul nu are încă un sistem de monitorizare a calității aerului. Un studiu realizat în urmă cu cinci ani de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile relevă faptul că din aproape 49.000 de organizații neguvernamentale din România, doar 3% aveau ca obiect de activitate protecția mediului, cu un procent mai puțin decît organizațiile religioase. De la începutul acestui an, ONG-urile au dreptul legal, ca partenere ale Ministerului Mediului, de a intra în pădurile proprietate de stat și în cele private pentru a constata și avertiza public distrugerea fondului forestier prin tăieri ilegale, uneori sub oblăduirea Gărzii de Mediu sau a Gărzii Forestiere. Afacerile oneroase cu sute de mii de hectare de pădure au scăpat de cele mai multe ori de procurorii DNA. Cîteva arestări, cîțiva ani de închisoare și cam atît. Cîțiva politicieni cu nume sonore și imunitate parlamentară au îngroșat rîndurile celor care au furat ca-n codru. O mare parte din pădurile proprietate privată, cu precădere cele din mediul rural, retrocedate de guvernarea CDR, au fost rase de pe suprafața pămîntului și vîndute marilor afaceriști în special de către tinerii satelor care, unii dintre ei, aveau nevoie de lichidități pentru a-și plăti trîndăvia și drumul cel mai scurt către cîrciumă. Bătrînii, care nu au tăiat în viața lor arbori decît pentru construcția de case sau grajduri și pentru a se încălzi iarna, privesc cu mîna streașină la ochi și nu mai recunosc ce au avut. De altfel, aşa s-a întîmplat și cu pămîntul, vîndut de cei tineri bogătașilor care au împînzit satele cu vile de neamuri proaste, case de vacanță le spun, cu o sumedenie de camere pe care nu le folosesc niciodată. La fel ca și „castelele“ romilor, ale clanurilor mafiote. Cine nu a văzut cum se prăbușește un copac cu tulpina cît roata carului secerat de drujbă nu va înțelege că pădurile au și ele un suflet al lor. Rămîn în urmă luminișurile năpădite de buruieni și de șerpi. Puțini sînt cei care mai plantează puieți în locurile defrișate. Asta implică o muncă neplătită cu bani gheață. Nu privesc mai departe de ziua de mîine și nu se gîndesc nici la viitorul copiilor lor: cine se mai întoarce acasă, și dacă s-ar întoarce, la ce le trebuie lor pădurile? Pe de altă parte, consumerismul care a pătruns tot mai mult și la sate exclude din start posibilitatea ca oamenii să se gîndească și la rolul mediului înconjurător în privința sănătății și longevității. Măcar acum, cînd trăim nenorocirea pandemiei provocate de coronavirus, ar trebui să ne păzim pădurile și spațiile verzi în general ca pe ochii din cap. Sau ca pe oxigenul pe care îl inspirăm. Otrăvirea spațiului verde din București Într-un interviu acordat joi publicației online HotNews, primarul ales al Capitalei Nicușor Dan a promis că „într-un an, un an și jumătate vom avea un sistem de monitorizare a calității aerului în București“. Tot el a precizat că Primăria Generală a avut un buget de 7 milioane de euro pentru realizarea acestui program care nu a fost dus la capăt de administrația Gabrielei Firea. Aceasta în contextul în care publicul nu este informat de organele abilitate despre nivelul poluării, așa cum cere Comisia Europeană. De altfel, România a fost condamnată la Curtea Europeană de Justiție pentru poluarea din Capitală. Între măsurile pe care actualul primar le-a anunțat în același interviu, menite să înlăture noxele care învăluie Bucureștiul, se înscriu: schimbarea contractelor de salubritate pe care cele 6 primării de sector le au cu diferite firme, astfel ca în cîteva luni acestea să fie obligate să spele străzile, controlarea șantierelor de construcții și monitorizarea marilor gropi de gunoi. Activismul de care a dat dovadă Nicușor Dan încă de la înființarea în 2008 a Asociației „Salvați Bucureștiul“, prin care a cîștigat mai multe procese cu administrația Capitalei în special în ceea ce privește demolările clădirilor de patrimoniu, a contat substanțial la alegerea sa ca primar general. Mandatul său presupune un orizont de așteptare enorm din partea bucureștenilor. Cum arată azi Capitala care ucide? Statisticile spun că un deces din cinci este cauzat de poluarea mediului, de noxele de la construcțiile abandonate și terenurile degradate, de gropile de gunoi, unele apărute peste noapte. S-au tăiat și se taie în continuare copaci din spațiul verde al blocurilor fără nicio aprobare, doar pentru că fac umbră. Multe spații verzi au fost acoperite cu betoane și transformate în parcări. De-a lungul bulevardelor s-au plantat pomi dintre care jumătate s-au uscat după cîteva săptămîni, fără ca firmele care au semnat contractele cu primăriile să fie amendate. În plus, puieții au fost plantați la cel mult doi metri unul de celălalt, asta pentru ca firmele respective să-și facă norma. Nu s-a gîndit nimeni din administrația Bucureștiului – sau funcționarii și-au deschis larg buzunarele – că peste cîțiva ani coroanele pomilor se vor lipi unele de altele formînd un pod de uscături deasupra trotuarelor. Rămînînd în zona spațiului verde, nu există un recensămînt al arborilor exotici de patrimoniu, cum ar fi de pildă platanii. De spațiile dintre blocuri, multe dintre ele generoase, nu se ocupă nimeni. Integral: https://www.dw.com
Viorica Dăncilă nu mai candidează la nicio funcție, că o avem pe Monica Anisie Viorica Dăncilă a fost anunțată că nu mai e nevoie de ea în nicio funcție oficială, că există deja Monica Anisie în Guvern și e mai mult decât suficient. ”Nu e loc pentru amândouă, e ca și cum am avea dubluri. Sunt le fel de precare în realația cu intelectul, așa că e arhisuficientă una singură”, a apreciat reputatul politolog Decebal Popescu. Acesta a adăugat că, deși pare imposibil, Monica Anisie are capacitatea de a urca pe culmi chiar mai înalte decât Viorica Dăncilă. ”N-a făcut și n-a spus încă destule tâmpenii doar pentru că nu a avut ocazia”, apreciază Decebal Popescu. ”Dacă ar fi fost și ea premier, nu doar ministru, lumea ar fi uitat-o deja pe Dăncilă.” Potențialul imens care zace în Monica Anisie a fost dealtfel confirmat – involuntar, ce-i drept – de liderii PNL. ”Dacă vă întrebați de ce PNL a decis să n-o racoleze pe Dăncilă așa cum a făcut cu destui pesediști, răspunsul e unul singur: Monica Anisie. Integral: https://www.timesnewroman.ro