Author: desy.demeter

Buna dimineata intr-o zi de joi, 26 august! În sud-vestul, sudul, centrul și estul țării vor fi averse, descărcări electrice, intensificări ale vântului, vijelii și izolat grindină.  În Transilvania, Moldova, la munte, precum și în nordul Olteniei și al Munteniei vor fi averse torențiale, descărcări electrice, intensificări ale vântului și izolat grindină. In Bucuresti cerul va fi variabil în prima parte a zilei, dar spre seară și noaptea înnorările se vor accentua și vor fi perioade cu averse, descărcări electrice şi, posibil, intensificări de scurtă durată ale vântului. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 27-28 gr, iar cea minimă va fi de 14…16 gr.

România o ia pe urmele Cehiei şi intră în furtuna perfectă În Cehia, vara trecută, atât guvernul cât și populația credeau că pandemia s-a sfârșit, apoi, în septembrie s-a declanșat iadul. Un an mai târziu, țara noastră vine și ea după patru luni de scădere abruptă a numărului de cazuri, dar rata de infectare a început să crească rapid. Testarea arată că tot mai mulți oameni sunt depistați infectați în spitale. O țară ca Maroc, mult mai puțin dezvoltată ca România, a vaccinat peste 46% din populație, în timp ce la noi, doar 30%. Reprezentanții Guvernului cred că numărul mare de infectări va crește cererea pentru vaccinare. Autoritățile anunță o nouă strategie de imunizare, cea prin rețeaua de școli, unde sunt așteptați atât părinții, cât și copiii. Concertele, întoarcerea turiștilor de la mare și începerea școlilor vor genera accelerarea epidemiei, susțin specialiștii. Cifra de 782 de infectări în ultimele 24 de ore anunțată ieri, dar și cele 14 decese sunt semne că România se îndreaptă către o furtună pandemică perfectă. Până în urmă cu câteva zile, oficialii anunțau 1.500 de cazuri pentru jumătatea lunii septembrie, dar după cifrele actuale, e o viziune optimistă. Până la sfârșitul lunii august se poate trece foarte ușor peste rata de 1.000 de persoane infectate pe zi, ceea ce înseamnă, conform observațiilor făcute de Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, că din acea mie de noi persoane infectate, 50 ajung, din păcate, în secțiile de terapie intensivă. De asemenea, structura testărilor arată și ea o astfel de tendință. Metoda cea mai folosită de descoperire a virusului în organism se face, acum, prin teste antigen realizate în spitale și în centrele aprobate de DSP din aeroporturi, punctele de trecere a frontierei și alte locuri desemnate. În 24 august, din totalul de 40.125 de teste, 24.707 au fost rapide (antigen). Doar 6.838 de teste PCR au fost făcute în baza definiției de caz, adică a criteriilor stabilite de Ministerul Sănătății, iar 8.580 de teste PCR au fost realizate la cerere de cei care călătoresc…. România a ajuns în valul 4 total nepregătită pentru impact. Ţara noastră e pe penultimul loc în Uniunea Europeană. Pentru comparație, Maroc, o țară cu un PIB la jumătatea celui din România, are 48,6% din populație imunizată cu cel puțin o doză de vaccin.  “Anul acesta ne putem vaccina, iar intensitatea acestui val patru și modul în care spitalele vor reacționa și modul în care pacienții care au afecțiuni non-COVID vor putea să fie tratați în aceste unități sanitare depinde de fiecare dintre noi, depinde de alegerea noastră, de a ne vaccina și dacă această alegere va fi una rațională, care să vadă că beneficiile vaccinării ne protejează atât pe noi, cât şi pe cei din jur şi se vor limita efectele valului patru asupra întregului sistem sanitar”, a declarat Ioana Mihăilă, ministrul Sănătății, într-o conferință de presă. În mai multe discuții cu oficiali, aceștia au spus că vaccinarea merge atât de prost pentru că oamenii cred că nu mai e pandemie….. “Nu cred că se va înregistra o creștere semnificativă a numărului zilnic de persoane care se vaccinează în perioada imediat următoare”, a declarat profesorul Alexandru Rafila pentru SpotMedia.ro. “Ceea ce se poate face ar fi o campanie de protejare a copiilor sub 12 ani prin convingerea părinților și a profesorilor să se vaccineze”, a spus acesta. “Asta ar ajuta mult și ar crea o posibilitate reală de a nu se mai închide grădinițele și școlile, dar nu-mi dau seama dacă Guvernul are capacitatea să ducă o astfel de campanie”, a declarat profesorul Rafila….. Situația României seamănă foarte mult cu cea a Cehiei din toamna anului trecut. După ce a avut o primăvară și o vară cu un mic număr de infectări, guvernul de la Praga fiind dat drept exemplu pentru modul în care a administrat pandemia, odată cu începutul lunii septembrie, numărul de cazuri a crescut pentru ca în numai câteva zile să ajungă de la câteva sute, la câteva mii, iar decesele la câteva zeci pe zi. Lucrurile s-au înrăutățit într-o asemenea măsură încât, în luna ianuarie 2021, sistemul sanitar a intrat în colaps, fiind nevoie de intervenții internaționale pentru a face față cererii de medici, de paturi de spitalizare și materiale….. Și în România se observă o deconectare dintre factorii de decizie politică și experți, în plus, a apărut și un blocaj în coaliția de guvernare, generat de luptele interne din PNL, blocaj care va ține cel puțin până în data de 25 septembrie, când va avea loc congresul acestui partid. Rata de replicare a virusului a atins 1,24. Cifra arată o transmitere accelerată. Pentru ca epidemia să încetinească, rata de multiplicare trebuie să fie mai mică de unu. Integral: https://spotmedia.ro

Israelul scade la 30 de ani vârsta minimă pentru a treia doză de vaccin anti-COVID-19..… Autorităţile israeliene au lansat această campanie cu trei săptămâni în urmă pentru vaccinarea persoanelor în vârstă de cel puţin 60 de ani cu a treia doză de vaccin, în principal serul Pfizer/BioNTech. De atunci, acest prag de vârstă pentru administrarea dozei de consolidare a scăzut treptat. Peste 5,4 milioane de persoane au primit în Israel cele două doze de vaccin, respectiv 58% din populaţie, şi peste 1,5 milioane au primit până în prezent şi a treia doză. Statul evreu a fost printre primele ţări care au lansat o vastă campanie de vaccinare la jumătatea lunii decembrie, în urma unui acord cu compania Pfizer, care a livrat rapid Israelului milioane de doze de vaccin în schimbul datelor privind eficacitatea acestuia la nivelul întregii populaţii. Campania de vaccinare a permis scăderea substanţială a numărului cazurilor de COVID-19 în Israel. Dar în ultimele săptămâni infectările au revenit pe o tendinţă ascendentă odată cu răspândirea variantei Delta mai ales în rândul adulţilor nevaccinaţi, dar şi în rândul persoanelor vaccinate cu mai mult de şase luni în urmă. Luni au fost confirmate 9.831 de noi cazuri de COVID-19, cel mai mare număr înregistrat în Israel după luna ianuarie. Integral: https://www.g4media.ro

Războiul din subterane pentru miliardele din Sănătatea românească  În tăcere și cu multă încordare, în culise se derulează o confruntare între Consiliile Județene și unii dintre oamenii din Sănătate. Miza e reforma din Sănătate, ca o condiție a construirii spitalelor regionale și a celorlalte clinici de interes național. Ludovic Orban a spus primul că între reformele din justiție și banii din PNRR nu e nicio legătură. Florin Cîțu a preluat și el tema. Premierul a folosit un ton mai echilibrat, socotind că ecuația bani europeni – justiție este prezentată într-un mod „exagerat”. Operațiunea celor doi candidați arată ca una de liniștire a baronilor PNL din teritoriu. „Stați liniștiți, păpăm banii cum vrem”. Dar e o păcăleală. PNRR nu este, într-adevăr, strict „condiționat” de reformele în justiție, nu în sensul obișnuit al verbului „a condiționa”. Însă obiectivele majore ale celor 29 de miliarde de euro sunt imposibil de urnit și de îndeplinit fără reforme. Nu doar în justiție, ci și în sănătate sau alte domenii. Când Orban îi ia fața lui Cîțu la promisiuni umflate Mai multe surse din Ministerul Sănătății, dar și din mediul politic relatează cum în ultimele luni se derulează un efort sistematic din partea politicienilor locali ca să ia construcția spitalelor regionale, proiecte care vor ajunge la un miliard de euro fiecare. La fel vor câteva Consilii Județene influente în PNL să se întâmple și cu proiectele mari, naționale, ale PNRR, care ar fi revenit Agenției pentru Investiții în Sănătate. Apariția Agenției a fost deja pusă sub semnul întrebării de Ludovic Orban. Deși el știe foarte bine că Agenția e prezentă nu doar în înțelegerea cu UE, ci, mai important, în programul de guvernare. E prezentă pentru că e necesară. Orban joacă dublu. El se declară victima unor forțe care îl propulsează pe Cîțu și da, aceste forțe există și se bagă unde nu le fierbe oala. Ele promovează un premier cu evidente vulnerabilități de carieră, temperament și competențe. Dar, în același timp, vechiul politician Orban nu are nicio reținere să afișeze obiceiurile consolidate ale baronilor locali. Și să amenințe, pe față, că el, ca un tătuc al primarilor, nu o să lase condiționările din justiție să stea în calea felului în care sunt cheltuiți banii din PNRR. Când e exact invers. Integritatea și eficiența folosirii banilor sunt ele însele condițiile ca proiectele acelea să iasă. Orban a supralicitat. L-a introdus și pe ministrul Ghinea în discuție, ca să crească furia votanților din Congresul liberal. Ratăm esența. Lăsate exclusiv la îndemâna autorităților locale, miliardele din Sănătate nu vor avea șansa de a schimba ce e de schimbat. Și nu pentru că nu există unele Consilii Județene performante. Ci pentru că nivelul de complexitate al unui spital mare depășește capacitatea de organizare și de cunoaștere a României, darămite a unui județ, oricât de bine intenționaţi ar fi oamenii de-acolo. Dacă Orban și Cîțu insistă în ideea lor de a muta toate investițiile din Sănătate în local, atunci, cel puțin în materie de spitale importante, peste cinci-zece ani ne vom alege cu niște carcase nefuncționale. Noi nu construim acum spitale pentru 2021-2024. Ci spitale care vor deservi pacienții și în 2024-2050 și după aceea. De aceea vin banii din PNRR. De aceea ne finanțează Banca Europeană de Investiții, organism care finanţează proiecte pentru atingerea obiectivelor comune ale UE. Iar aceste spitale, pentru pacienții deceniilor următoare, sunt conglomerate de opțiuni, competențe, tehnologii și standarde extrem de sofisticate. Spitalele au ajuns niște minuni ale talentului organizatoric, arhitectonic, ingineresc și medical. Orice medic român responsabil realizează că azi nu avem în țară specialiștii în stare să gândească, să proiecteze și să facă operațional un astfel de spital. De ce tac medicii? Există un număr neidentificat de români care muncesc în străinătate în domeniul acesta, însă nu suficienți și, oricum, ei sunt prinși în proiecte din Kuala Lumpur în Toronto. Pentru anii care vin, e nevoie să mobilizăm nu zeci, ci sute de experți străini, de la manageri de proiect la ingineri. Cum să-i găsească și să-i angajeze, în paralel, la concurență, și Oradea, și Craiova, și Iașiul, care-i logica?  Integral: https://www.libertatea.ro

Oare Florin Cîţu şi Ludovic Orban ştiu cum arată un antreprenor sau un industriaş român? Măcar să facă o poză cu ei! ….Aşa cum arată numărătoarea neoficială a voturilor din PNL, Cîţu are un avans în faţa lui Ludovic Orban, având de partea lui mai mulţi lideri ai partidului. Orban mizează însă pe delegaţii din rândul 2 sau 3, pe oamenii care nu pot fi controlaţi 100% la vot de liderii lor judeţeni şi care una spun acum, că îl vor vota pe Cîţu, şi alta vor vota când vor fi în faţa urnelor, adică pe Orban. Cei doi lideri şi-au lansat platformele politice în PNL, Florin Cîţu vine cu „România Liberală”, 28 de pagini, un format mai occidental, în timp ce Ludovic Orban, cu „Forţa Dreptei” are 40 de pagini, cu scris mai mărunt şi cu o prezentare de „Windows – versiune mai veche”. Nu citeşte nimeni aceste platforme, cred că nici chiar autorii lor. Voturile, nu se dau pe baza textelor şi promisiunilor din aceste platforme, ci de dau pe baza „îţi dau votul, îmi dai…” – funcţii, bani publici, influenţă, poziţii, etc. Ca să scriu acest articol, am trecut prin aceste platforme electorale de partid, care sunt copy/paste. Venind din zona privată, Florin Cîţu a alocat mai multe propoziţii antreprenorilor, despre care spune că trebuie să stea în centrul construcţiei economiei României viitoare. …. Cîţu spune că mediul politic, dar şi societatea civilă, sunt încă tributare unor mentalităţi preponderent etatiste. El aduce şi o critică a sistemului actual din politică, economie: contribuabilul nu trebuie să fie cofinanţatorul întreprinzătorilor ineficienţi, al antreprenorilor politici, sau al expansiunii birocraţiei. Ludovic Orban nu prea foloseşte conceptul de „antreprenor”, el axându-se mai mult pe capitalul privat românesc, pe reindustrializare, agricultură, dezvoltarea economiei cu fonduri europene, etc. Şi să nu uit, menţiunile referitoare la restructurarea companiilor de stat, prin intermediul listării la Bursă a unor pachete minoritare. Ironic, atât Orban, cât şi Cîţu, sunt de aproape 2 ani la guvernare, nu au restructurat nicio companie de stat, nu au listat niciun pachet de acţiuni la Bursă. Nici nu mai ştim prin ce sertare stau aceste proiecte. Ceea ce frapează la cei doi, şi în mod evident la Florin Cîţu, este că în spatele lor, la poză, nu se află niciun antreprenor român, niciun industriaş, niciun capitalist român. La lansarea platformelor politice, în spatele lui Cîţu se afla toată structura birocratică, bugetară a partidului, mulţi dintre ei trecând pe la PSD, PDL pentru a fi acum adevăraţi lideri liberali. Florin Cîţu vorbeşte despre antreprenorul român, dar, în poză, are în spatele lui toată structura birocratică, fanariotă, pe care antreprenorul român o urăşte. Ironic, Cîţu scrie în platforma „România Liberală”: Suntem în PNL pentru că avem o viziune antreprenorială asupra administraţiei. O dovedesc zi de zi primarii noştri la care alţii privesc cu mândrie. Interesant conceptul: viziune antreprenorială asupra administraţiei! De fapt noii antreprenori ai României, dar şi vechii, sunt cei din administraţie, la care alţii privesc cu mândrie. Atât Cîţu cât şi Orban promit reforme peste reforme, dar întrebarea este: cum poţi să faci reforme administrative cu aceiaşi oameni care şi-au format propriile feude administrative, alimentate din banii publici?…. Acum mă întreb dacă Orban şi Cîţu ştiu cum arată antreprenorul român, industriaşul român (că tot vorbim de industrializarea României), şi, în final, capitalul privat românesc, personaje despre care vorbesc în platforma lor politică şi cărora le promit o şaorma cu de toate. Măcar să facă o poză cu ei! Integral: https://www.zf.ro

Ciocnirea civilizațiilor. Portretul bugetarului, prin ochii șefului venit din privat  Obișnuiți cu ritmul, rigorile și motivațiile mediului de lucru privat, oamenii de afaceri sau simplii angajați care au decis să ia taurul de coarne și să intre în politică, câștigând la vot conducerea unui oraș, județ sau sector din București, s-au ciocnit cu o specie de angajat de care știau doar din povești: bugetarul. Au aflat pe pielea lor cât de adevărate sunt clișeele care circulă despre muncă și bugetari, ce îi motivează și mai ales ce îi demotivează. Și de ce sunt ei mai protejați de lege decât orice alt muritor de rând din câmpul muncii, chiar și atunci când greșesc flagrant sau dau pe la serviciu doar când își amintesc….. Portretul-robot al bugetarului la muncă, atunci când nu este un incompetent angajat pe pile politice, care refuză sau nu se pricepe să își facă treaba, este cel al unui om demotivat, deresponsabilizat, lipsit de orice resort care să îl încurajeze să fie profesional mai bun, dar care este în schimb blindat până în dinți de protecții legale, care îl fac aproape intangibil. Pe de altă parte, atunci când își face treaba și își dovedește competența, bugetarul este aruncat la colț de șefi și ținut undeva în spate. De obicei, pe acest tip de angajat se bazează și bunul mers al instituțiilor publice, atât cât există. În mod paradoxal, acest portret generalist nu este pictat doar de manageri veniți în administrația publică din mediul privat, ci și de oameni care le apără interesele bugetarilor, prin sindicat. Chiar dacă diferă cauzele invocate, imaginea efectului obținut este aceeași…. „Din păcate, au început să fie foarte mulți, pentru că pe cei care muncesc nu prea mai dă nimeni doi bani. Eu știu să apreciez cât de important este un om bine pregătit, un meseriaș, în orice domeniu. În ultimii ani sunt atât de căpușate instituțiile, companiile atât au fost de ornate cu pile, amante, relații, nepoți, mătuși, încât ceilalți deja se sufocă”, povestește Romeo Dunca. Venită din iureșul vieții de televiziune la primăria Câmpulung Muscel, pe care a câștigat-o din partea USR-PLUS, pe Elena Lasconi a luat-o amețeala când a deschis ușa muncii printre bugetari. „Trecerea de la privat la stat este foarte dură. Aici există un ritm de a face lucrurile… sau de a nu le face. Majoritatea celor care lucrează la stat mi se pare că nu sunt responsabilizați și nu știu pentru ce lucrează. Nu își doresc decât să se uite la ceas, să treacă timpul și să își ia salariul. La privat, dacă vrei să faci un proiect, mobilizezi lângă tine oamenii buni, specialiști, și te apuci să faci treabă. Aici, nu se poate spune”, spune fosta vedetă tv…..În România lucrează 1,25 milioane de angajați la stat, din totalul de aproape 5,5 milioane de cetățeni salariați. Salariile lor au crescut în ritm accelerat în ultimii ani, mai sus decât cele din mediul privat…..Dintre bugetari, aproape 448.000 lucrau la începutul anului 2021 în administrația locală, conform datelor Ministerului de Finanțe. Salariile lor sunt chiar mai mari, în medie, decât ale restului bugetarilor și celor din mediul privat. Integral: https://panorama.ro

Surse: Cui îi promite Barna ministere în Guvern pentru voturi la Congres și de ce a apărut Grupul de la Brașov Fericiți că războiul din PNL este mult mai vizibil decât cel dintre Barna și Cioloș, cei din USR PLUS au intrat în linie dreaptă spre Congresul din luna octombrie, respectiv pentru alegerea unui nou președinte al partidului și componența Biroului Național. Marea miză a Congresului va fi controlul asupra USR PLUS, pentru care se luptă cel puțin trei tabere: „team Barna”, oamenii lui Cioloș și Grupul de la Brașov, din care fac parte lideri precum Allen Coliban, primarul Brașovului, europarlamentarul Nicu Ștefănuță, sau deputatul Cătălin Teniță, apropiat de Dacian Cioloș. În 15 septembrie va începe votul pentru președintele partidului, care se va desfășura online și pe o perioadă de o săptămână. Dacă va fi nevoie, va fi organizat și al doilea tur, între primii doi clasați.  Bătălia se duce, după cum se știe, între Dan Barna și Dacian Cioloș, senatorul Irineu Darău înscriindu-se în cursă mai mult pentru a spori șansele Grupului de la Brașov de a obține voturi pentru câteva mandate în Biroul Național.  Lupta dintre Barna și Cioloș nu se duce cu mănuși, rivalitatea cunoscută dintre USR și PLUS fiind la fel de prezentă ca și înainte de fuziunea celor două partide. Narativul intern este același: cei de la PLUS sunt mai puțini, nu au filiale, putere organizatorică, nu aduc voturi, și cu toate astea, sunt cei mai influenți la vârf și îi „sufocă” pe cei de la USR, și, în contrapartidă, „team Barna” este acuzată pentru sistemul preferențial de promovare a prietenilor și acoliților în funcțiile din partid sau din administrație.  …. Cele două tabere nu se sfiesc să se atace inclusiv aruncând presei informații neoficiale din ședințele interne, pentru a lovi în imaginea unuia sau altuia dintre cei doi combatanți, arătând astfel că miza, pentru amândoi, este foarte mare.  Dan Barna pare deocamdată favorit pentru obținerea funcției de președinte. Însă, dacă pierde, va pierde și funcția de vicepremier, singura care îi oferă autoritate în interiorul partidului. …. Surse din conducerea partidului au explicat, pentru Digi24.ro, că Dan Barna i-ar fi promis uneia dintre cele mai vocale personalități din USR PLUS, Cosette Chichirău, un post de ministru, posibil cel de le Economie, în schimbul susținerii candidaturii sale de către filiala Iași.  De altfel, Cosette Chichirău a lipsit grăitor de la vizita făcută de Dacian Cioloș la Iași, pentru a le arăta celor din filială către cine se îndreaptă sprijinul său.  Și ministrul Justiției, Stelian Ion, ar fi primit promisiunea fermă a lui Dan Barna că va fi împiedicată remanierea sa din funcție, dar cu condiția ca organizația de la Constanța să îl sprijine la Congres. …..Marți, câțiva lideri USR PLUS au anunțat „a treia cale” în partid. Platforma „Împreună USR PLUS” are scopul să rupă voturi și să obțină o parte din locurile din Biroul Național, astfel încât „team Barna” să nu aibă o majoritate clară. Gruparea este coordonată de Allen Coliban, Cătălin Teniță, Nicu Ștefănuță și Mihai Polițeanu…..Grupul este văzut de cei din tabăra lui Dan Barna ca o încercare a lui Dacian Cioloș de a mai rupe voturi din USR, ținând cont că primarul Brașovului, Allen Coliban este unul dintre cei poziționați în partid anti-Barna, iar Cătălin Teniță este un apropiat al lui Cioloș. Cu câteva locuri în Biroul Național, alături de oamenii lui Cioloș din PLUS, aceștia ar reprezenta opoziția la „team Barna”. Integral: https://www.digi24.ro

Un libertarian în fruntea guvernului Premierul jucător Dacă vrei să ataci o monedă, ai nevoie de rezerve financiare uriașe. Prin schimbarea lor în valută, duci în jos cursul monedei atacate în raport cu cea pe care o folosești în contrapartidă. Diferența de curs dintre tranzacții înseamnă profit. Atacul asupra leului a început într-o dimineață de luni. Peste fix șapte zile, moneda națională pierduse 10% în fața euro.  Astfel de căderi se pot produce firesc – din cauza crizelor financiare, catastrofe naturale, decizii politice neinspirate, prăbușirea guvernelor, revoluții, datorii suverane sau falimente de proporții. Nu era însă cazul României în acea zi de luni, 29 septembrie 2008. Totuși, ecranele traderilor se înroșeau. Leul s-a oprit din cădere peste trei săptămâni, când a revenit la cursul inițial. Nici aprecierea n-a avut nimic organic: urcușul a fost posibil doar la adăpostul unui miliard de euro aruncat în joc de autorități. Primul pas în atacul speculativ a fost inundarea pieței cu lei. Asta înseamnă că, în acea zi de la sfârșitul lui septembrie, un grup de jucători mari au început simultan să vândă lei și să cumpere agresiv euro. Asta a cauzat un aflux de lei în piață – cu cât erau mai mulți, cu atât valorau mai puțin în raport cu alte monede. …. E de ajuns pentru escaladare: clienții –  vorbim de fonduri de investiții și companii mari – văd deprecierea și decid să-și pună banii la adăpost. Iar asta înseamnă să vinzi moneda în scădere (leul) și să cumperi valută. Cam pe aici apar și investitorii care vor să parieze pe oscilație – sunt convinși că leul va continua să cadă și fac plasamente semnificative.  Asta adâncește siajul. Leii sunt peste tot, valută nicăieri – deci devine din ce în ce mai scumpă. „Panica este irațională”, explica Mugur Isărescu acel moment din atac. Trei dintre cele mai mari bănci din România au fost, apoi, acuzate că au orchestrat isteria, coordonându-se pentru a inunda piața cu lei. ….În astfel de situații, banca centrală poate face un singur lucru: apelează la rezerva valutară, cu care cumpără leii ieftini din piață. Pierde bani din cursurile proaste, dar dacă pune la bătaie suficienți euro, reușește să întoarcă tendința: absoarbe leii din piață și asigură disponibilitate de valută. Menținerea unui curs stabil al monedei naționale este, de altfel, unul dintre rolurile de căpătâi ale oricărei bănci centrale. Cursul ar trebui, în acest punct, să se calmeze. Dacă intervenția nu este, însă, suficientă, continuă să scadă. Matematică și calculul probabilităților. ….„A fost ca la război. Sincer, ca la război. Cel puțin așa am resimțit eu ziua aia. Erau două tabere. Cei care mizau pe depreciere și ceilalți, în frunte cu BNR. Te uitai pe monitoare și îți dădeai seama că e groasă. Unii cumpărau în draci și tu stăteai și-ți tremurau mâinile deasupra butoanelor, nu știai ce să faci. Să cumperi, să vinzi? Atunci, Isărescu a făcut cea mai tare mișcare. Le-a luat speculatorilor toți leii din față, de au început ăia să vândă în pierdere. Au mizat prost. S-au pus cu BNR-ul. Nu trebuia”, descria momentul un trader dintr-o mare bancă, peste un an, într-un dialog cu jurnalistul Dan Popa de la Hotnews. …..Când ieșim din registrele bancare, găsim și costurile suportate de populație: rate bancare mai mari, abonamentele pentru servicii calculate în funcție de euro mai scumpe. Pentru a contracara „inundația cu lei”, banca centrală poate crește dobânda la creditele în lei. Asta a făcut și BNR-ul. Astfel, împiedici speculanții să facă profit – dacă nu au lei (și e scump să-i împrumute), nu pot încasa diferența rezultată din depreciere. Asta înseamnă însă, pe termen imediat, și o scumpire a creditelor în lei pentru populație….. Evenimentele din 2008 au implicat trei bancheri, iar jurnaliștii nu s-au temut că greșesc când au transmis că toți trei au fost „expulzați din sistemul bancar”. Unul a plecat din bancă imediat după atac, altul a fost retrogradat în funcție. Doar unul a părut, pentru încă doi ani și jumătate, că-și va păstra cariera în finanțe. BNR nu i-a numit vreodată, dar presa le-a aflat identitățile. Întrebat punctual despre aceste nume, Mugur Isărescu a spus, atunci, că „le recomandă o carieră în televiziune”.  Economistul Bogdan Mihoc (Unicredit) a rămas și astăzi cel mai puțin cunoscut dintre cei trei, având de atunci o serie de funcții în diverse companii private și de stat (Prospecțiuni SA și Banca Comercială Feroviară).  Pentru ceilalți doi, însă, urarea de irelevanță din partea lui Mugur Isărescu n-ar putea fi mai departe de adevăr. Lucian Isar (pe atunci vicepreședinte al Bancpost) este astăzi reprezentantul României la Banca Europeană de Dezvoltare și Reconstrucție.  Cel de-al treilea bancher era pe atunci șeful trezoreriei ING. Astăzi, este premierul României, Florin Cîțu. Din fotoliul de la Palatul Victoria, primul consilier numit de Cîțu a fost Lucian Isar….. În continuare, Cîțu rămâne cel mai puțin expus premier al României – publicul nu cunoaște mai nimic despre viața sa personală. Nu vorbește despre începuturile carierei sale. Doi ani la rând, nu a răspuns niciunei întrebări legată de  plecarea sa la studii, în Statele Unite ale Americii, imediat după ce a terminat liceul, la Râmnicu Vâlcea. În continuare, nu știe nimeni cum a ajuns în America sau cum și-a plătit studiile la Colegiul Grinell și Universitatea Iowa. Integral: https://panorama.ro

Scumpirea gazelor naturale prăbuşeşte nivelul de trai: Românii trăiesc la fel de prost ca acum un deceniu …. Potrivit Asociaţiei Energia Inteligentă, cauzele pe piaţa de gaze au fost determinate în principal de: Gas Release Program (GRP) – care a adus în România un pret la gaze cu minim 5% sub pretul gazelor din Europa de est (tranzacţionate pe Bursa de la Viena), începând cu luna iunie 2020, astfel unii furnizorii au înţeles ca acest program le oferă posibilitatea de a face un profit considerabil si au achiziţionat gaze naturale din România şi le au exportat în ţări în care se aplica preţul de la Viena (Ungaria, Austria). Exportul gazelor naturale prin contracte pe termen mediu şi lung şi importul pe perioade scurte la preţuri SPOT – GRP a fost o măsură care a determinat creşterea importurilor de gaze. Mai mult gazele exportate s-au achiziţionat pe baza de contracte anuale, adică la preţurile stabilite anul trecut cu livrare pentru anul 2021, în timp ce importurile sunt achiziţionate SPOT, în funcţie de cererea imediată, la preţuri mai mari. Cererea mult mai mare decât oferta. Chiar dacă această situaţie este generată de declinul natural al zăcămintelor de gaze, ea vine şi pe fondul unei creşteri a cererii ”forţate” prin politici neadecvate de ”racordări gratuite”. În această vară cantităţile puse pe piaţă au fost cantităţi mici, fapt ce a ”simulat” o continuă discrepanţă între cerere şi ofertă. Această situaţie se prelungeşte apparent inexplicabil de trei luni, dar nu orice luni ci cele de vară. Panica din piaţă pe fondul lipsei de informaţii. Având în vedere că nu toate gazele sunt tranzacţionate pe bursă, foarte important, în România este existenţa în piaţă a informaţiilor privind preţurile medii ale gazelor naturale tranzacţionate. ANRE care are obligaţia de a realiza un raport privind preţurile medii de tranzacţionare a gazelor publică rapoartele cu întârziere de 4-5 luni, fapt care a contribuit essenţial în această vară la crearea unei panici pe piaţa gazelor naturale, esenţială pentru creşterea preţului gazelor naturale. Politici publice neadecvate, de creştere a cererii de gaze naturale în contextul lipsei effective a resursei de gaze, şi de stimulare a importurilor. Schimbarea rutelor de gaze din Europa de Sud Est, odată cu sistarea livrărilor din Ucraina în Sudul Europei şi implicit modificările aduse în acoperirea cu surse a determinat şi modificăr importante în nivelul preţurilor gazelor importate în Româmia. Efectele acestor scumpiri sunt creşteri de preţ ale mărfurilor cuprinse între 25 – 140%, iar sărăcia energetică va creşte de la 17,5% la cca 42%. Astfel, conform datelor studiului AEI (https://asociatiaenergiainteligenta.ro/?p=4191&lang=ro ), românii se vor întoarce la nivelul de trai de acum 10 ani. Integral: https://adevarul.ro

Parlamentarul român, exponent al bugetarului de lux  …. Parlamentarii sunt printre persoanele care fac parte din acei 1% dintre românii din câmpul muncii care au lefuri mai mari de 3.000 de euro lunar şi despre care premierul Florin Cîţu a afirmat că arată că România se îndreaptă într-o direcţie bună. Mai precis, din cei 1% cărora le merge bine, 466 de persoane sunt aleşii care au venituri lunare cu patru zerouri, inclusiv în perioada de concediu, adică două luni vara şi o lună iarna. Vacanţa parlamentară, stabilită în perioada iulie-august şi care anul acesta nu fost perturbată de vreo sesiune extraordinară în care să fie cerută neapărat prezenţa la muncă, fie şi doar pentru o zi, este perioada în care aleşii din legislativ au pauză inclusiv de la activitatea în circumscripţiile lor, dar în care au parte de aproape toate beneficiile acordate unui deputat sau senator. Iar acestea nu sunt deloc puţine. Fiecare parlamentar primeşte o indemnizaţie lunară care pleacă de la aproximativ 11.000 de lei. În cazul în care un ales are o funcţie în conducerea unei comisii de specialitate sau în conducerea Camerei Deputaţilor şi Senatului, poate ajunge la o indemnizaţie de până la 14.000 de lei. De exemplu, Ludovic Orban şi Anca Dragu au indemnizaţii lunare de 13.993 de lei. Pe de altă parte, vicepreşedinţii au o indemnizaţie netă de 13.019, în situaţia aceasta fiind politicieni ca Alina Gorghiu, Alexandru Rafila, Robert Cazanciuc sau Cristina Prună. Cazare pe bază de încredere Minimum 9.000 de lei mai intră în conturile parlamentarilor lunar, în cazul în care nu au domiciliul în Bucureşti sau judeţul Ilfov, pentru a-şi plăti cazarea, fiind nevoie doar de o declaraţie pe propria răspundere. „Deputaţilor si senatorilor care nu au domiciliul în municipiul Bucureşti sau judeţul Ilfov li se acordă lunar, pe durata mandatului, pe bază de declaraţie pe propria răspundere care reprezintă document justificativ, o sumă forfetară din bugetul Camerei Deputaţilor şi, respectiv, al Senatului, pentru acoperirea cheltuielilor de cazare în municipiul Bucureşti. Cuantumul sumei este stabilit prin hotărârea birourilor permanente reunite ale celor două Camere, în funcţie de resursele bugetare, dar nu mai puţin de jumătate din indemnizaţia brută a deputatului, respectiv a senatorului”, stipulează Statutul deputaţilor şi senatorilor. Prin urmare, parlamentarul fără funcţie încasează pentru chirie circa 9.000 de lei, în timp ce şefii pot primi în jur de 11.500 de lei. Suma forfetară rotunjeşte veniturile De asemenea, deputaţii şi senatorii au dreptul la o sumă forfetară care ar trebui să acopere birourile parlamentare din teritorii, adică salarii pentru angajaţi, chirii, utilităţi şi alte lucruri necesare pentru activitate, dar unde nu trebuie să justifice cheltuirea fiecărui ban în parte, ceea ce înseamnă că o parte poate rămâne în buzunarele lor. Suma forfetară are valoarea unei indemnizaţii şi jumătate, brut, pe lună, ceea ce înseamnă că poate ajunge la peste 25.000 de lei. Mai precis, în cazul deputaţilor fără funcţii, suma forfetară este de până la 27.000 de lei, în timp ce în cazul şefilor, adică Ludovic Orban şi Anca Dragu, această sumă se ridică la circa 35.000 de lei, în funcţie cheltuielile făcute. De exemplu, în luna mai a acestui an, un deputat de Argeş a avut cheltuieli de circa 39.000 de lei, din care doar 5.100 erau pentru personalul cabinetului, restul erau pentru „bunuri şi servicii”. În ceea ce priveşte deplasarea, deputaţii şi senatorii au gratuitate pe tren, iar pentru deplasările interne cu avionul au dreptul la o călătorie dus-întors pe săptămână. Acestora li se pot deconta şi deplasările cu maşina, însă în limita unui drum săptămânal în teritoriu şi doar în baza unui consum de 7,5 litri de combustibil la 100 de kilometri. Nu în ultimul rând, aleşii din Parlament au dreptul la paşaport diplomatic şi le este plătit un abonament telefonic. Integral: https://adevarul.ro

Decizie logică: DN2 trece de la Transporturi la Administraţia Cimitirelor La scurt timp după ce jurnaliştii Libertatea au constatat că DN2 are mai multe cruci pe marginea drumului decât borne kilometrice, statul român a anunţat că va lua toate măsurile care se impun! Astfel, Ministerul Transporturilor va renunţa la toate pretenţiile asupra tronsonului Bucureşti-Bacău, iar noul administrator al DN2 va fi nimeni altul decât Administraţia Cimitirelor, în parteneriat cu bisericile ortodoxă, romano-catolică şi satanistă. „Mi se pare o idee bună. Nu doar că sunt doar mai multe cruci decât borne”, explică Geani Marcel, poliţist rutier, „sunt mai multe dricuri decât TIR-uri, mai multe colivării decât micării şi, cu voia dumneavoastră, mai multe bocitoare decât poliţişti rutieri…..Pentru a marca evenimentul, plăcuţa cu „Drum bun” de la ieşirea din Bucureşti pe DN2 va fi înlocuită cu un panou negru, sobru, cu mesajul „Nu te vom uita niciodată”, iar şoferii care ajung cu bine la capătul celălalt vor primi din partea autorităţilor un covrig, un ou fiert, o cutiuţă de pateu, un prosop şi o lumânare. Integral: https://www.timesnewroman.ro

Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 25 august! Un cod galben va fi în vigoare de miercuri, ora 10.00 până joi ora 10.00. În acest interval, în Transilvania, Moldova și local în Banat, Oltenia, Muntenia și la munte vor fi averse torențiale, frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului și izolat grindină. Cantitățile de apă vor depăși în intervale scurte sau prin acumulare 25…40 l/mp.  Miercuri, temperaturile maxime pe regiuni vor arăta astfel: 28 gr în Moldova, 25 în Transilvania, 24 în Maramureș, 24 în Crișana, 25 în Banat, 32 în Muntenia, 30 în Oltenia și 31 în Dobrogea. Ploile se extind în toată țara, cu excepția Dobrogei, unde cerul va fi variabil. În Capitală, cerul va fi temporar noros, cu averse și descărcări electrice cu o maximă de 32 gr si minima de 17…18 gr.

Managerul Spitalului „Victor Babeș” din București: Valul 4 determină cazuri grave la tineri sănătoși care au murit cu zile pentru că nu erau vaccinați. De ce nu se vaccinează și trebuie să explicăm unor familii tinere că nu le putem salva soții, tații?  Managerul Spitalului „Victor Babeș” din București, Simin Florescu, a declarat, luni seara, într-o intervenție telefonică la Antena 3, că valul 4 al pandemiei de COVID determină cazuri grave la pacienți tineri, oameni sănătoși care au murit cu zile pentru că nu erau vaccinați și au venit târziu la spital. Simin Florescu a explicat că medicii sunt stupefiați că oamenii nu se vaccinează și trebuie să ajungă în situația de a explica unor familii tinere că nu le mai pot salva soții, tații. La spitalul „Victor Babeș” s-au înregistrat în ultima perioadă decesele unor bărbați de 32, 37, 53 și 62 de ani, nevaccinați, fără comorbidități. „Nu aveau niciun fel de boli, erau oameni sănătoși, care au murit cu zile pentru că nu erau vaccinați și au venit la spital foarte târziu, cam a zecea zi de la debut, ceea ce a făcut sarcina noastră foarte grea”, a afirmat managerul spitalului. Simin Florescu a explicat că acest val vine cu o tulpină mutantă care determină cazuri mult mai grave decât înainte, la pacienți mult mai tineri, iar în alte țări sunt deja cazuri mai grave la copii. „Avem armele cu care să luptăm, de ce nu le folosim? Asta e stupefacția noastră: de ce nu se vaccinează? De ce suntem puși în situația de a explica unor familii tinere că nu le mai putem salva soții, tații? (…) Acești oameni au fost oameni fără niciun fel de probleme, din familii cu tot ce le trebuie, se plimbaseră prin țări străine, mulți veneau de la mare, acolo începuse drama”, a spus medicul. Integral: https://www.g4media.ro

Valeriu Nicolae: Am tot scris de câteva luni că CV-ul lui Florin Cîțu pute. Am spus asta și unora dintre șefii USRPLUS de acum mai bine de un an când tot încercam să explic că Alianța cu PNL-ul va fi un dezastru și că domnul Cîțu și domnul Burduja sunt personaje dubioase. Și nu, nu relația cu Dăianu, ofițer de securitate DIE (acum SIE), ca mulți alți mari oameni politici de la noi, era o problemă, că în definitiv și Dragoș Pâslaru, ministrul tehnocrat și europarlamenta PLUS, a lucrat și el pentru Dăianu. Și nici că mama domniei sale a fost o șefă la Biroul de Turism pentru Tineret, un loc foarte iubit de securitate, și că povestea aia cu familie cinstită și săracă și muncitul la vaci a premierului părea o petardă. Altele sunt problemele. Deși omul a fost un elev mediocru, incapabil să intre la o facultate de stat timp de doi ani, după revoluție, a obținut o bursă la un colegiu american foarte scump și faimos prin numărul foarte mare de voluntari în Peace Corps, o organizație care a fost creată pentru a promova interesele SUA în alte țări și acuzată de multe ori de spionaj. Lucru acesta ar fi trebuit în mod normal să ridice niște semne de întrebare serviciilor secrete și în special ORNISS-ului, asta dacă domnul Cîțu nu are legături cu serviciile noastre minunate. Condusul beat mangă și “uitatul” unui împrumut de 7.000 de USD ar fi trebuit să fie pe radarul serviciilor sau avem degeaba servicii secrete. Domnul Cîțu, în interviuri, pare lovit de o ciudată amnezie când vine vorba de perioada din SUA și a declarat că și-a acoperit costurile de peste 15.000 USD pe an muncind în timpul facultății în primii doi ani și apoi având burse. Problema este că salariul minim pe care putea să lucreze domnul Cîțu era de 5 dolari pe oră și deci ar fi trebuit să muncească vreo 3000 de ore pe an (adică 375 de zile lucrătoare din 365) asta în timp ce studia pe brânci (ca orice vorbitor cel mult mediocru de engleză care trebuia să ia note mari) era mare vedetă la fotbal (antrenamente multe) și trăgea de fiare la greu, după cum spune domnia sa. Chiar și în cazul foarte, foarte improbabil în care domnul Cîțu câștiga dublul salariului minim spălând vase, tot însemna că ar fi trebuit să muncească 188 de zile pe an, adică 38 de săptămâni pline, pline (8 ore pe zi), adică nouă luni jumătate pe an în fiecare dintre cei doi ani în care a fost nevoit să-și acopere costurile. Rețeta de cum a devenit un elev mediocru de liceu un geniu în câțiva ani în SUA, iarăși, e greu de explicat. Cum a reușit domnul Cîțu să-și acopere costurile de minimum 10.000 de USD pe an în timpul masteratului, căci nu a mai avut niciun fel de bursă din 1996? Într-un CV mai vechi a trecut că a fost lector la universitatea unde era masterand, un lucru imposibil academic. Ce a făcut între 1996 și 1997, anul în care, conform CV-ul de pe site-ul senatului, nu a studiat nimic? De ce a rămas în SUA și din ce a trăit, căci dacă nu era student nu avea drept de muncă la universitatea din Iowa? Cele trei date diferite care apar în versiunile CV-ului dumnealui și ale universității din Iowa pentru terminarea masteratului (1998, 1999 respectiv 2002), precum și trecerea în CV a unor cursuri doctorale care nu au fost niciodată terminate, sunt, iarăși, lucruri care ar fi trebuit explicate. O mulțime de oameni din PNL îl prezentau pe domnul Cîțu ca fiind doctor în economie. Cum a ajuns brusc din Iowa economist la Banca Noii Zeelande și de ce a plecat de acolo? Cum a ajuns de acolo la BEI în Luxemburg, o bancă care nu prea angajează oameni fără suport politic și de ce a fost dat afară? Cum e posibil ca un fost șef la ING și consultant de mare succes în domeniul bancar pentru mai bine de 14 ani să aibă doar donații primite pe numele lui și totuși să aibă un minus în bancă minim de peste 140.000 de EUR dar să fi dat și un împrumut de 36.000 de EUR și să explice total aiurea altă 100.000 de EUR (conform primei declarații de avere)? Faptul că domnul Cîțu este vulnerabil/santajabil este un avantaj pentru cei care îi știu vulnerabilitățile. Numărul mare de foști prieteni și colegi promovați în niște sinecuri extrem de bine plătite (unii dintre ei foști PSD-iști) și “surzenia” domniei sale la problemele uriașe ale serviciilor secrete dovedește acest lucru. România a avut o serie incredibilă de impostori în poziții de putere maximă, cel mai probabil pentru că așa și-au dorit serviciile noastre de securicitate. Unii dintre acești impostori au fost deștepți, așa cum este cazul și domnului Cîțu, domnului Năstase și domnului Orban, iar alții au fost Grindeanu, Viorica Vasilica și faimosul domn Andrușcă. Arogant, țâfnos și amnezic când e în dificultate domnul Cîțu nu ar fi avut ce să caute în poziția în care este. Integral: https://www.facebook.com

Lucian Croitoru: Clima, inegalitatea și inflația. Când știința nu spune ce credem noi că spune  ….BNR, Lucian Croitoru, pe blogul personal. În viziunea lor, dacă ar funcționa corect, economiile nu ar contribuie la încălzirea globală și nu ar rezulta în inegalități economice sau în creșterea temporară a acestor inegalități. Din modul în care este formulată problema, soluția apare ca o supunere idividuală cu necesitate față de un scop general: întreaga economie trebuie să facă schimbări care să reducă, eventual, chiar la zero, contribuția la încălzirea globală și să reducă, dacă nu chiar să elimine, inegalitatea. Toate acestea după planuri bine stabilite la nivel global, regional și la nivel de țară. Cei ce cândesc astfel par să fi dobândit o cunoaștere definitivă și să aibă câteva certitudini legate de subiectele respective. Ei par să știe că activitatea umană este un factor relevant pentru încălzirea globală. Par, de asemenea, să știe că există politici care ar reduce inegalitatea sau ar favoriza clima fără a fi în conflict unele cu altele și fără a induce încetinirea creșterii economice pe termen lung. În termeni mai generali, par să știe ce schimbări ar trebuie făcute în economie pentru a aduce sub control evoluțiile care (îi) îngrijorează. Și, în fine, par să știe că dislocarea unor resurse masive de la destinații particulare pe care o generează introducerea administrativă în ordinea naturală a economiei de obiective referitoare la climă și la inegalitate este însoțită de beneficii nete….Această încredere că omul cunoaște schimbările necesare pentru societate și economie, că știe cum să le controleze nu este deloc nouă în general și nu este nouă nici în cazul particular al schimbărilor de mediu și al inegalității. Este o vanitate mai veche a celor ce studiază științele sociale, dar și a politicienilor, care constă în ideea că societatea poate fi construită/proiectată utilizând rațiunea și că rezultatele astfel obținute sunt mai bune decât cele ce apar prin ordinea pieței. Această vanitate a fost satisfăcută printr-un împrumut ilegitim de metode de cercetare din fizică, așa cum au arătat mai ales Hayek și Popper, iar uneori printr-o metodă care, de obicei, trece neobservată, și anume prin aducerea în același plan de importanță a componentei sociale și a celei naturale a mediului care îl înconjoară pe om. Deși componenta socială este principalul element al mediului înconjurător al omului, câteodată a fost nevoie ca o componentă din natură să fie ridicată la un nivel similar de importanță, exact pentru a justifica mai bine unele schimbări proiectate pentru principala componentă: societatea. Este, cel puțin parțial, ce a făcut în anii 1970 Clubul de la Roma prin raportul său intitulat „The Limits to growth” (Meadows et al. 1972), care așa cum sublinia Hayek „se pronunța în numele științei” (Hayek, 1974). Ignorând capacitatea de a inova a piețelor, autorii Raportului au analizat evoluțiile pe care le-au înregistrat în primele șapte decenii ale secolului al XX-lea unele variabile precum resursele naturale, producția, demografia și au creat ecuații care le-au pus într-un model în relații cauzale, obținând concluzia că omenirea își va atinge limitele de creștere în aproximativ 100 de ani. Pentru a sublinia în ce scopuri poate fi utilizat prestigiul științei, Hayek a remarcat că raportul s-a bucurat de o publicitate excepțională din partea media, care a rămas tăcută despre „critica devastatoare primită de la experți competenți”. Exercițiul se repetă în prezent, inclusiv prin aceea că, la fel cu ce se întâmpla în anii 1970, rezultatele intens mediatizate sunt cele care arată influența nefastă a acțiunii umane asupra mediului, detectate prin metode „științifice”, în timp ce studiile cu viziune opusă sau echilibrată, sunt foarte slab mediatizate și puse la îndoială. Sunt multe rezultate care i-ar surprinde pe foarte mulți, dacă le-ar cunoaște. Koonin (2021), un om de știință care a fost Subsecretar pentru energie în admninistrația Obama, și pe care l-am parafrazat în partea a doua a titlului, arată că oamenii nu au produs o influență detectabilă asupra uraganelor în ultima sută de ani; că gheața care acoperă Groenlanda nu se restrânge în prezent mai repede decât se restrângea acum 80 de ani; că impactul economic net indus de schimbarea climei produsă de om va fi minimală până cel puțin la sfârșitul acestui secol; că valurile de călduă din SUA nu sunt mai frecvente în prezent decât în 1900; că cea mai înaltă temperatură din SUA nu a crescut în ultimii 50 de ani; și că, în fine, oamenii exercită o influență crescândă, dar fizic mică, asupra încălzirii climei, iar deficiențele din datele privind schimbarea climei „ne pune la încercare abilitatea de a separa influențele umane de schimbările naturale precar înțelese” (pp. 2-5)…..Sprijinirea recentă printr-o puternică propagandă a ideii că omul poate proiecta și controla schimbările din societate și economie a dus la concluzia că ceea ce s-a înfăptuit fără a fi rodul proiectării umane trebuie schimbat. În viziunea „omniscientă”, nu numai inegalitatea economică, dar și injustiția rasială a fost favorizată de liberalism, care a fost complice cu o injustiție rasială și a fost, de multe ori, fraudulos economic (Gray, 2020). Pe scurt, dacă la ceea ce se numește democrație liberală s-a ajuns trecând prin rasism, scalvagism etc., atunci ea trebuie reconstruită, pentru a fi înlocuită cu ceva ce ar trebuie să fie concordant cu un nou proiect uman de a transforma societatea. Recentele mișcări ce pot fi circumscrise așa-numitei culturi „cancel” sau „mișcare woke” este în esență un reflex al acestei redescoperiri a ideii că societatea este mai bună dacă este proiectată de om. Chiar dacă aceste mișcări nu spun cum ar trebui să fie noua societate, ele spun ce ar trebui eliminat din ea în termeni foarte variați, de la muzică la matematică. …. Răspunsul este acela că economia în ansamblul ei nu este un proiect uman colectiv, ci constituie rezultatul acțiunii umane individuale (adică este ordine spontană), ghidată de scopuri individuale și de resurse disponibile. Economia națională nu este economie în același fel în care este economie o gospodărie sau o firmă, care pot fi planificate, ci înseamnă ordine spontană (adică ordinea pieței), adică este interacțiunea dintre toate aceste „economii” libere. Economia națională este ordinea pieței. Fiecare entitate cunoaște circumstanțele particulare ale tranzacțiilor în care se angajează și le poate utiliza prompt și eficient numai dacă este liberă, adică dacă trebuie să respecte doar „regulile de justă conduită de aplicabilitate generală”. O dimensiune a trădării elitelor intelectuale față de libertate, rațiune și toleranță poate fi înțeleasă însă din perspectiva cunoașterii pe care elitele o pot avea referitor la societate și la „legile inexorabile”. Pentru Hayek, lumea este caracterizată de schimbări, așa cum presupune și Marx, dar este în acelasi timp caracterizată de incertitudine și de ignoranță. Mai mult, ignoranța noastră este necesară și, în același timp, constituie fundație a libertății. Considerând „varietatea nelimitată a talentelor și calificărilor umane” existente în societate apare ca necesară „ignoranța fiecărui individ referitor la cea mai mare parte din ceea ce este cunoscut tuturor celorlalți membri ai societății luați la un loc”, care este baza diviziunii cunoașterii în societate. Libertatea individuală de a ne utiliza aceste talente și calificări, și implicit orice libertate , „se sprijină pe recunoașterea inevitabilei noastre ignoranțe, a tuturor, privind foarte mulți dintre factorii de care depinde realizarea scopurilor noastre și a bunăstării noastre.” (Hayek, 2011 p. 80, sublinierea mea). Cunoașterea din societate este dispersată, astfel că o persoană sau o elită intelectuală posedă doar o mică parte din această cunoaștere, adică poate cunoaște doar o mică parte dintre factorii de care depind scopurile și bunăstarea; de aceea, este imposibil să planificăm și să controlom schimbările din societate. Societatea poate dispune de mai multă cunoaștere pentru că diversele fragmente de cunoaștere sunt combinate atunci când, indiferent de motiv (altruist sau nu), oamenii acționează, ceea ce conduce la o ordine a pieței, o ordine spontană. Integral: https://economie.hotnews.ro

Previziuni sumbre. În mai puțin de 10 ani, România va rămâne fără rezerve de gaze naturale. Termenul estimat pentru epuizarea resurselor de petrol  Un raport al British Petroleum arată că în actualul ritm de extracție rezervele de gaze naturale ale României vor fi epuizate în nouă ani, iar petrolul va fi epuizat în 22 de ani, arată Digi 24. Potrivit sursei citate, scenariile avansate în raportul BP privind perioada de timp în care se termină rezervele de gaze și petrol nu iau în calcul noile descoperiri de zăcăminte, a căror exploatare întârzie. Pe fondul unor rezerve certe de circa 100 de miliarde de metri cubi de gaze și al unei producții în scădere, gazele românești se termină în circa nouă ani, la actualul ritm de extracție și pe baza rezervelor actuale, potrivit e-nergia.ro, care citează raportul publicat de gigantul British Petroleum. Potrivit Digi 24, în Marea Neagră românească există, însă, un potenţial de 200 de miliarde de metri cubi de gaze, potrivit unor estimări mai vechi ale Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale. Sursa amintită mai arată că la ritmul actual de exploatare și pe baza rezervelor de acum, petrolul românesc se termină în aproape 23 de ani. În România, rezervele dovedite de petrol sunt de circa 600 de milioane de barili, iar în 2020 producția națională a fost de 72.000 de barili pe zi, în scădere cu 3,3% față de anul precedent. Integral: https://ziare.com

PNL și USR se prăbușesc fiindcă și-au bătut joc de oamenii care au ieșit în stradă pentru ei În 30 de ani de presă nu am văzut niciodată o prăbușire atât de spectaculoasă. Dar PNL și USR își merită soarta: și-au bătut joc de oamenii care i-au dus în spinare la putere, în timp ce ei se jucau pe la Parlament. Între 2017 și 2019 au fost câteva sute de mii de alegători care au stat în stradă, vară sau iarnă, care au fost bătuți de jandarmi sau au fost gazați. Chiar și cei care au stat acasă și au făcut parte din guerilla de pe Facebook au contribuit substanțial la degradarea puterii pesediste. Și, cum le-a răspuns PNL și USRPLUS după ce au preluat puterea? I-a abandonat din prima secundă.  Dosarul 10 august, îngropat. De ce? Fiindcă toți cei care sunt azi la Palatul Victoria se tem să se pună rău cu jandarmii care-i păzesc de Șoșoacă et. co.  Pensii speciale: aproape neatinse, au căzut cele ale parlamentarilor, o picătură într-un ocean.  Renate Weber și Raed Arafat, netulburați.  Ca să nu mă lungesc, de când au ajuns la putere, tot efortul liderilor liberali și din USRPLUS a fost să se pună bine cu aparatul bugetar din subordine și să înființeze noi sinecuri pentru propria clientelă. Vă plictisesc cu câteva date, evoluția cheltuielilor de personal, adică salariile bugetarilor: Iunie 2018: 41 de miliarde de lei  Iunie 2019: 51 de miliarde de lei Iunie 2020: 53,3 miliarde de lei Iunie 2021 (data ultimei raportări): 55,7 miliarde de lei  Creștere de 30% în trei ani! Nici un efort de a opri aceste cheltuieli absurd de mari. Și, ce a primit în schimb sectorul privat de la așa-zisul guvern e dreapta? Nimic. Desigur, funcționează încă subvențiile dubioase gândite de PSD pentru propria clientelă, dar nu asta aștepta sectorul privat. Reformă în sănătate: zero. Guvernul a promis că va oferi cetățenilor dreptul de să își aleagă asiguratorul de sănătate: nu a făcut nimic. Legile Dragnea ale Justiției, plus celebra SIIJ: nici o schimbare față de 2019. Digitalizare: numai vorbe goale, cetățenii sunt îngropați în copii Xerox când ajung la eternul ghișeu. Serios, mai știe cineva cum îl cheamă pe tipul care cică e ministru la Comunicații/ Digitalizare?  Desigur, sunt nuanțe: unii demnitari sunt complet nesimțiți, alții ceva mai puțin nesimțiți, iar unii chiar mai produc câte o mărgică, după care se suie pe vraf să-și cotcodăcească victoria. Însă rețeta succesului în această guvernare pare a fi să nu faci nimic și să stai bine ascuns. Minsterul Energiei: 28% execuție bugetară la șase luni. Și? Virgil Popescu va fi, foarte probabil, unul din liderii de vârf ai PNL, după congresul din septembrie. A mai zis cineva “gaze offshore“? Nu am auzit așa ceva. Dan Barna e vicepremierul lui Drulă, care, din când în când, îl plimbă prin țară, să se laude cu autostrăzile, de parcă le-ar fi construit cu banii strânși de USRPLUS.  Una din cele mai cumplite prostii pe care le fac liderii coaliției majoritare este să creadă că, dacă fug la Antena 3 et. co, să-i spele, îi ajută la ceva. În primul rând, electoratul lor nu este acolo. Cine se uită constant la Antena 3 nu va vota niciodată cu dreapta. Iar puținii alegători de dreapta care aruncă o privire la postul lui Dan Voiculescu pricep că acolo e un blat, când văd demnitari din PNL sau USRPLUS recitând lozinici fără să fie deranjați de moderator, exact ca Dragnea sau Dăncilă.  O altă prostie este că oamenii din PNL și USRPLUS nu înțeleg că sunt în aceeași barcă și se scufundă (sau se salvează) împreună. Lumea pur și simplu este sătulă să vadă zilnic același circ, fie că-i vorba de Cîțu, de Orban sau de Barna. Atunci când Cîțu promovează la Finanțe nulitatea cu care este prieten sau când Barna își plasează ex-șefa de cabinet în CA-ul unei companii strategice decontează și USR, și PNL.  Nu cred că, după congresele PNL și USRPLUS, se va schimba ceva. Integral: https://newsweek.ro

Bătaia pe Biserică: De ce vrea Ludovic Orban să curteze electoratul de tip AUR    Încurajat de un sondaj care arată că majoritatea românilor (aproape 60%) și-ar da votul unui partid cu valori religioase și tradiționale, Ludovic Orban s-a cățărat pe un val care este gata să se surpe sub Partidul Național Liberal și pe care niciun partid nu are forța și pragmatismul de a-l înțelege. Dincolo de prima lectură, sondajul cu pricina complică lucrurile destul de mult. E adevărat că 59,5% din populație ar vota un partid pe care autorii îl identifică drept „naționalist” și care  promovează valorile religioase și familia tradițională, dar: – doar 21% ar mai vota cu un asemenea partid dacă ar propune o apropiere de Rusia. – 35%  ar mai vota cu un asemenea partid dacă ar propune ieșirea României din UE. – 25% ar mai vota cu un asemenea partid dacă ar propune restrângerea drepturilor minorităților naționale.   Mai mult, întrebați care cred că sunt primele trei interese naționale ale României – dar dintr-o listă predefinită de opțiuni, pe primul loc în ierarhia intereselor naționale se situează dezvoltarea economiei (32,6%), apoi întărirea rolului României în UE (24), dezvoltarea infrastructurii de transport (11,9%), protejarea grupurilor de populație vulnerabile (7,7%). Întărirea capcității militare (6,8%) este aproape la egalitate cu păstrarea valorilor naționale românești (6,6%), deși aceasta din urmă este prezentată drept caracteristică definitorie în ceea ce privește opțiunea partinică. Din acest tablou complicat și cu mai mult sau mai puțin fine contradicții, explicabile parțial și prin metodologia aleasă – lista predefinită de opțiuni -, dar mai ales prin ambiția portretului final, politicienii au ales fațada: „electorat naționalist” – deși naționalismul nu reiese mai apoi din conținut – cu valori tradiționale – deși, iarăși, păstrarea valorilor naționale românești (care ar fi acestea?, de pildă, e o lacună de conținut colosală, pentru că deschizând o umbrelă largă, permiți să se adăpostească aici de la ortodoxism la brâul maramureșean și doine, ie și țuica de gutui) și religioase, aici integrându-se și preferința pentru familia tradițională Iarăși, valorile religioase nu sunt numite și nici relația dintre acestea și Biserica Ortodoxă Română. Este BOR percepută ca păstrătorul, apărătorul, garantul acestor valori religioase sau între credință și instituție relația nu este direct proporțională? Poate electoratul de tip conservator, pentru că într-acolo duce portretul ideologic, să fie echivalat perfect nu doar cu majoritatea ortodoxă, ci cu ortodocșii habotnici, care încredințează valorile religioase Bisericii?…. Ca întreg și tonalitate, edte unul dintre cele mai anti-liberale discursuri. Voind să accentueze componenta națională, Ludovic Orban a pierdut pe drum atât liberalismul, și a făcut-o în stilul lui Viktor Orban, vizând o miză soteriologică, adică prezentându-se pe sine ca pe un salvator, un ultim gardian al valorilor fără de care nu ne mai numim români și creștini, cât și naționalul, uzurpat de naționalism. Tocmai naționalismul este cel care îngrădește și care, nepermițând definițiile și valorile universale, confiscă naționalul….. Una dintre regulilele principale ale marketingului politic e să nu îți sacrifici propriul electorat, în goana după electoratul altora. Or, amestecând Biserica, satul, cultura, familia, personalitatea românească (iarăși un concept păgubos, care vede națiunea ca neam cu trăsături genetice), Ludovic Orban a bifat, ce-i drept, catch all-ul, electoratul PSD și AUR deopotrivă, dar a sacrificat pentru asta electoratul liberal. De ce s-a transformat bătălia internă din PNL într-o luptă ideologică care polarizează? În primul rând, pentru că partidul nu a știut cum să transforme în capital politic procentele de la alegerile parlamentare și acum le vede strecurându-i-se printre degete. Și cum nu poate repara guvernarea, una care rămâne în mod esențial o guvernare prin eschivare, și care e cauza directă a prăbușirii din sondaje, încearcă o „reîmpachetare” ideologică, menită să cârpească găurile făcute de dezamăgiții care pleacă cu ce poate prinde de la ceilalți, AUR și PSD. În al doilea rând, pentru că acest clivaj radical există în PNL, să ne amintim susținerea pentru familia tradițională și aripa neoprotestantă, al cărui lobby este puternic și care a dus și la validarea referendumului pentru familia tradițională în Suceava, singurul județ care a depășit pragul. Mai apoi, pentru că președintele Klaus Iohannis preferă niște permutări în PNL, care să îi mențină autoritatea în partid, decât să vadă pagubele atât interne, cât și externe ale radicalizărilor. Integral: https://spotmedia.ro

Low cost în Mamaia. Cu doar 500 lei/noapte dormi în mașină în parcarea hotelului Nu toate lucrurile din Mamaia sunt excepțional de scumpe. Pentru amărășteni există și oferte low-cost ca să se bucure și ei de mare dacă au făcut circ să nu se vaccineze și nu pot să meargă la greci. Astfel, pentru doar 500 de lei numeroase hoteluri te lasă să te cazezi în parcare și să dormi în mașină. „Este foarte ieftin și convenabil. Când dorm în mașină pot să-mi dau manelele cât de tare dacă țin geamurile închise, că nu mă sună recepționera la hotel. Putem și fuma, sigur, nu exagerat, că sunt copiii în spate, iar dimineața am parte de un mic dejun destul de consistent când merg la McDrive în Constanța”, spune Robert Acrișor, unul din gospodarii care a ales această ofertă turistică…..„Dacă vii cu pateuri de-acasă, o oală mare în care să-ți fierbi porumbul și un șezlong, sejurul devine rezonabil la preț”, povestește și Marcel Constantin din comuna Dumbrăvești, județul Ialomița. Integral: https://www.timesnewroman.ro

Buna dimineata intr-o zi de marti, 24 august! În ţară, în vestul, centrul şi nordul ţării vremea va fi în general instabilă, iar valorile termice în scădere față de intervalul anterior. Vor fi înnorări temporar accentuate, averse, descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului şi posibil vijelii și grindină. Ploile vor avea şi caracter torenţial, iar pe alocuri se vor înregistra cantităţi de apă importante. Temperaturile maxime se vor încadra, în general, între 23 şi 33  gr, iar cele minime vor fi cuprinse între 11 și 21 gr. In Bucuresti Vremea se va menține în general frumoasă și va fi călduroasă după-amiaza. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă de marți  va fi de 32…33 gr, iar cele minime vor fi de 16…19 gr.

Doza suplimentară de vaccin Pfizer scade semnificativ riscul de contaminare cu SARS-CoV-2 – STUDIU  A treia doză administrată din vaccinul anti-Covid dezvoltat de Pfizer şi BioNTech îmbunătăţeşte semnificativ protecţia împotriva contaminării cu SARS-CoV-2 şi a unei forme grave de boală la oamenii cu vârste de peste 60 de ani, în comparaţie cu cei care au primit două doze, arată un studiu realizat în Israel. Rezultatele studiului au fost publicate duminică de Ministerul israelian al Sănătăţii. Ele au fost prezentate joi la o întâlnire a consiliului de experţi în vaccinare din cadrul ministerului şi publicate online duminică, însă detaliile studiului nu au fost dezvăluite. Concluziile sunt aceleaşi cu ale unei statistici realizate separat de Maccabi, furnizor de servicii medicale care administrează doza suplimentară în ţară. În ultima perioadă se constată o creștere a numărului de infectări cu SARS-COV-2 a persoanelor care au fost vaccinate. În același timp, autoritățile sanitare din mai multe state vorbesc despre autorizarea celei de-a trei adoze de vaccin. Există un studiu care arată că administrarea la 8-9 luni a unei doze noi după cea de-a doua doză, duce la creșterea nivelului de anticorpi. Un alt aspect ține de abordarea populațională. Îngrijorarea este că va crește transmiterea virusului la persoanele în vârstă deși sunt vaccinate. Însă în acest caz nu putem împrumuta concluziile pentru că procentul de persoane în vârstă este diferit de la un caz la altul. Sunt doi parametrii care trebuie luați în calcul: beneficiul individual, adică protejează față de apariția formelor grave de boală, dar din punctul de vedere al controlului pandemiei și al chestiunii de sănătate publică, eu cred că discuția este mult mai complexă”, a precizat De. Marius Geantă pentru Ziare.com. Integral: https://ziare.com

DRAGOŞ DAMIAN, CEO TERAPIA:”POLIDIN, o marcă emblematică, cladită cu trudă timp de ani de zile, facută praf de nepricepuţi” …… Dragoş Damian: ”NOUL POLIDIN vă avea succes prin investiţii masive în marketing, nu prin dezvoltarea unei formule sau forme de prezentare pe care o au deja 100 de competitori Institutul Cantacuzino, proprietarul mărcii POLIDIN, a fost cu ani în urmă de talia Institutului Pasteur din Franţa şi a Institutului Gamaleya din Rusia. Am notat obsedant din 2013 încoace că închiderea producţiei institutului este un act de trădare a suveranităţii naţionale şi economice pentru că a lăsat cale liberă importurilor competiţiei. Nota bene, piaţă medicamentelor şi a celorlalte produse fabricate odinioară de institut se ridică astăzi la circa 1 miliard de lei şi vă continua să crească după pandemie. Ar trebui să bucure ştirea că Institutul Cantacuzino înviorează Polidin, cel care a imunizat generaţia decreteilor – dar nu este chiar aşa. Din păcate compoziţia şi modul de fabricaţie din anii 1990 a mărcii Polidin şi a celorlalte produse din institut nu sunt conforme cu standardele de calitate din 2021. Şi, subliniez, compoziţia şi modul de fabricaţie – la a căror reformulare trebuia să înceapă să se lucreze din 2000 – nu este vorba despre marca în sine care este aur curat. Aşadar, revigorarea Polidinului trebuie făcută înţelegând valoarea mărcii şi capitalizarea ei de piaţă – brand equity – la care se adaugă interesul unui consumator care este tot mai informat. Pentru că dacă veţi caută o formula de imunostimulant orice specialist vă poate sugera una, propolis + soc + vitamina C, încă una, propolis + echinaceea + vitamina C, şi încă una, propolis + lactobacillus + vitamina C. Nu trebuie investit nici în cercetare de laborator, nici în bioreactoare şi nici în echipamente de fabricaţie, pentru că orice director de dezvoltare din industrie ştie cel puţin 5 producători din Europa care pot fabrica sub contract (în “lohn”) o formula originala de tip immunity boost în 10 forme de prezentare atractiva. Puterea POLIDIN-ului stă în MARCĂ, în modul în care se vă investi în poziţionarea faţă de consumator într-o piaţă de publicitate care se ridică, în 2018, la 1,2 miliarde Euro (nenegociat). Banii trebuie daţi pe reclamă, nu pe inventarea unor formule sau forme de prezentare pe care deja toţi ceilalţi importatori le au. Astfel încât, sfatul către generalii cu multe stele din Institutul Cantacuzino este să nu mai risipească bani în dezvoltare şi producţie, ci în marketing. Integral: https://www.bursa.ro

Spectacolul grotesc. Dl Iohannis nu realizează sau nu îi pasă?  Spectacolul trădărilor este grețos. Oameni care lingeau clanța lui Ludovic Orban și pe care acesta i-a promovat în diverse funcții ling acum cu aceeași apetență clanța lui Florin Cîţu și, cel mai dezgustător, se întrec în atacarea fostului jupân. Că viitorul președinte PNL va fi Florin Cîţu, cel mai probabil, că va fi Ludovic Orban, tot mai improbabil, tot rău va fi și pentru PNL, ceea ce e mai puțin important, dar mai ales pentru România și pentru acești 4 ani care se anunță pierduți. PNL are de ales între două figuri caricaturale de matineu politic. Un lider expirat care a guvernat cu o armată de impostori și nulități, și un lider inventat, politiruc cu trecut sulfuros, căzut într-un delir triumfalist. Niciunul dintre ei nu oferă nicio viziune reală pentru partid. Niciunul nu a vădit/ nu vădește din poziția din premier vreo viziune pentru țară. Alegerea între ei va depinde covârșitor de numărul de primari din delegații și de confidențialitatea votului. Dacă vor fi mulți primari, iar președinții de filiale nu vor încerca să le dirijeze sau controleze votul (de exemplu, prin fotografiere), sunt posibile surprize. Este ceea ce s-a întâmplat în Bihor, în condițiile neutralității declarate a liderului Ilie Bolojan. Campania este grotescă și extrem de periculoasă. Pe de-o parte, ea se poartă preponderent pe teritoriul guvernării. Argumentele forte ale “echipei câștigătoare” sunt funcțiile și banul public pe care Florin Cîţu le folosește exact ca Liviu Dragnea: înlocuirea sistematică a apropiaților lui L. Orban cu ai săi, exclusiv pe acest criteriu, promisiunea de mituire a primarilor cu noul PNDL și guvernarea cu gașca. Că Dan Vîlceanu este prietenul premierului este o chestiune privată. Că a căpătat o poziție cheie în stat, mult dincolo de competența domniei sale, este o chestiune de interes public. Sunt dezgropate și proiecte pesediste, de exemplu, al Băncii de Dezvoltare, care ar putea fi condusă de alt prieten bun, Lucian Isar. Minciuna guvernării liberale este și ea la cote dragniste. Guvernarea Orban a mințit în privința cifrelor pandemiei. Florin Cîţu umflă cifrele economice la cote complet desprinse de realitatea vieții de zi cu zi. Ceea ce aruncă guvernarea într-o prăpastie de credibilitate. În mod evident, nimeni nu se gândește la proiecte serioase și la reforme, băltire la care contribuie și mediocritatea unei părți din componența USR-PLUS a Guvernului. PNRR-ul României nu este încă aprobat, însă este folosit copios pentru amenințări și reglări de conturi politice. Anul acesta, în care ar fi trebuit să fie luate cele mai importante măsuri, cele mai radicale reforme, mai ales după guvernarea pesedistă, este mai rău decât orice an electoral….. În PNL nu mai e competiție, e măcel. Nu există nicio ofertă reală de viziuni, de idei, ci doar o cotonogeală generală cu pari, furci, topoare, lopeți și ce mai are fiecare la-ndemână. Spectacolul trădărilor este grețos. Oameni care lingeau clanța lui Ludovic Orban și pe care acesta i-a promovat în diverse funcții ling acum cu aceeași apetență clanța lui Florin Cîţu și, cel mai dezgustător, se întrec în atacarea fostului jupân. Unii șterg de pe Facebook până și pozele cu Ludovic Orban, altădată marea lor mândrie. Nu am nicio îndoială că la vremea potrivită îl vor trăda și pe Florin Cîţu fără vreun sughiț măcar. Dezvăluirile lovesc în crediblitatea actului de guvernare. Un premier condamnat pentru beție la volan și țepar, un fost premier suspectat că a condus beat ședințe de guvern. Care credeți că e percepția publică și internă, și externă despre o asemenea guvernare liberală a României? Și care va fi prețul acestei percepții? Pe de altă parte, umilirea sistematică a lui Ludovic Orban nu poate duce la nimic bun. Când Călin Popescu Tăriceanu a fost tratat la fel de Crin Antonescu, până la urmă a rupt partidul și a creat ALDE. Dacă va pierde alegerile, Ludovic Orban va rămâne cu o mână de fideli cu care poate crea alt partid, dar, mai ales, poate rasturna Guvernul. Așa se întâmplă când un om nu mai are nimic de pierdut. Cui ar folosi așa ceva?….Ar fi o singură dilemă. Dl Iohannis nu realizează ce se întâmplă sau nu îi pasă ? Integral: https://spotmedia.ro

Valeriu Nicolae: 31. Liberal serios Gheorghe Pecingină a trecut prin partidul lui Dan Diaconescu, prin PSD și ALDE. A terminat dreptul la o fabrică de diplome celebră pentru numeroșii profesori care au fost condamnați pentru luare de mită și pentru diplome false. CV-ul lui este o mizerie și nu există nicio justificare pentru numirea ca secretar de stat la ministerul de finanțe condus de Cîțu dacă nu ar fi fost un “om respectat, integru, care știe ce înseamnă aplicarea legii și își dorește un viitor pentru tineri, la ei acasă”. Asta zicea domnul Vîlceanu și el fost PSD-ist și cel care l-a adus în PNL. Așa, integru, a încasat în cele 11 luni cât a fost secretar de stat 645.541 RON adică 58.685 RON pe lună. În privat a căștigat 6.062 pe lună adică de 10 ori mai puțin. Acum este deputat PNL. #echipacâștigătoare e plină de traseiști, penali, corupți, mitomani, băieți și fete deștepte, rude ale unor baroni. Incredibil de mulți au legături cu serviciile de securicitate. Am scris despre 31 dintre cei 67 care au semnat scrisoarea împotriva lui Orban. Sunt câțiva (undeva sub 1 din 10) care par decenți deși au și ei ceva probleme. Toți însă își văd de interesul propriu și ling când trebuie sau sunt pe burtă când vine vorba de corupția, nesimțirea, nepotismul și securicitatea colegilor. Trăiț dom’ primar Ciucu! Sursa: https://www.facebook.com

Ce spun șefii din companiile de energie despre creșterea facturilor: „Era utilităţilor ieftine se apropie de final. Cred că o să fie o iarnă dificilă”  Era utilităţilor ieftine se apropie de sfârşit, astfel că oamenii ar trebui să dea atenţie mai mare contractelor pe care le semnează, dar şi măsurilor de eficientizare a consumului, a afirmat Iuliana Pănescu, şefa diviziei de trezorerie a companiei Premier Energy, într-un interviu acordat Agerpres. Ea a arătat că liberalizarea pieţei de energie s-a suprapus cu un context internaţional de creştere a preţurilor, iar, în aceste condiţii, autorităţile ar trebui să finalizeze cât mai repede legislaţia prin care consumatorii vulnerabili să fie ajutaţi. Pănescu este de părere că o măsură bună pentru o perioadă scurtă de timp ar fi inclusiv reducerea taxelor în sectorul energetic, aşa cum a făcut Spania. Ea a mai vorbit, în interviu, despre influenţa pe care o are Gazprom pe piaţa gazelor din România. Premier Energy este al treilea distribuitor de gaze ca mărime din ţară şi între primii cinci furnizori la nivel naţional. De ce au crescut prețurile la energie  „E un moment dificil într-un context internaţional şi local dificil. În România avem temperaturi excesiv de mari, am avut oprirea unui reactor, avem modificări regulatorii, apropo de decontarea la 15 minute (pe bursa de energie – n.r.), toate acestea pun presiune, în contextul liberalizării pieţei. Este normal, dacă liberalizăm piaţa, în contextul cerere-ofertă, ca prima dată să avem o creştere de preţ, dar, alimentat de contextul în care ne aflăm, România marchează nişte maxime europene. Nu suntem singurii. Piaţa românească este interconectată cu piaţa europeană, acesta este trendul în Europa, din păcate nu cred că vom mai avea de aici înainte preţuri mici la energia electrică, asta şi în contextul decarbonizării şi al ambiţiilor UE cu reducerea emisiilor de gaze cu 55% până în 2030. Se încurajează energia regenerabilă, dar suntem cumva insuficient din punctul de vedere al producţiei, trebuie să creştem, şi atunci nu avem ce face, ne uităm de pe margine. Din aceste motive, pentru consumatori este un moment dificil. Cumva, nu ne-a ajutat vremea vara asta. Iarna n-o să ne ajute din nou vremea, pentru că trăim în Europa continentală şi o să vină iarna”. Integral: https://ziare.com

Răzvan Nicolescu, fost ministru al energiei: Companiile de stat fac profit din scumpirea energiei şi din active amortizate  Lipsite de politici de investiţii, marile companii din energie sunt „şcoli de pregătire de cadre pentru activul de partid“, spune Răzvan Nicolescu, fost ministru al energiei, membru în boardul Institutului European pentru Teh­nologie şi Inovare (EIT). Declaraţia vine în contextul în care România se confruntă cu preţuri istorice la energie, 80% din capacitatea de producţie locală fiind în mâinile statului român. „Ceea ce fac companiile de stat este doar să bene­fi­cieze de creşterea de preţ la energie electrică. Scumpirea certificatelor de emisii de CO2, creş­terea cererii au creat contextul aces­tor scumpiri, dar companiile de stat se bucură de aceste preţuri şi de investiţii deja amortizate în conta­bilitate. Cele două combinate înseamnă profit“, a declarat Nicolescu, în cadrul ZF Live. Media de preţ pentru luna trecută a fost de 94 de euro pe MWh, nivel istoric, în creştere cu aproape 70% faţă de media începutului de an. ….„La capitolul investiţii, companiile de stat sunt complet lipsite de viziune. Nu există voinţă. Cei care le conduc doresc să îşi pună oamenii în funcţii. Companiile de stat sunt nişte şcoli de pregătire de cadre pentru activul de partid de la putere, indiferent de partid.“ Integral: https://www.zf.ro

Miliarde de euro pentru o nouă bancă de stat. Economist: „Aceste structuri noi de stat, odată create, greu mai pot fi desființate” Temerilor specialiștilor în economie sunt că noua instituție bancară, Banca Naţională de Dezvoltare (BND), va deveni o nouă sursă de venituri pentru politicieni și o gaură neagră pentru bugetul de stat. În prima zi de mandat a noului ministru de Finanțe, instituția a pus în dezbatere publică proiectul de ordonanță privind înființarea unei noi bănci de stat – Banca Națională de Dezvoltare. La predarea mandatului de la Finanțe, Florin Cîțu preciza că proiectul legislativ al noii bănci de stat este în proces de avizare şi că ea va prelua atribuţii din celelalte companii financiare de stat. De organizarea noii structuri bancare ar urma să se ocupe Dan Vîlceanu. Potrivit proiectului, „băncile de dezvoltare acționează în nume și cont propriu, prin fondurile proprii și după caz, în numele și contul statului, pe bază de mandate”. Documentul nu explică ce se întâmplă cu celelalte companii financiare de stat, cum ar fi CEC Bank, EximBank, Fondul Naţional de Garantare a Creditelor, Fondul de Contragarantare, Compania Națională de Investiții, instituții financiare unde sinecurile politice ajung la sume cu multe zerouri, performanțele lor economice fiind de multe ori discutabile. Dublarea instituțiilor Cristian Păun este profesor universitar la Academia de Studii Economice din București, în cadrul Facultății de Relații Economice Internaționale. El arată că ideea nu e nouă, de vreo câțiva ani se vorbește de o Bancă de Dezvoltare, fuziunea dintre Eximbank și Banca Românească având și ea un astfel de scop. „Sunt foarte multe fonduri europene care au nevoie de cofinanțare și care au nevoie de o astfel de instituție. Ea există în multe țări europene. Din păcate, noi avem deja destule instituții financiare care pot prelua această funcție. Pe care acum le dublăm printr-o instituție complet nouă. Mai bine reformăm cele existente care au deja autorizare de la BNR și sunt sub supravegherea BNR. De exemplu, Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM) este cea mai apropiata ca profil de ceea ce se dorește de la Banca de Dezvoltare. Capitalizarea ei și a Eximbank era suficientă. Aceste structuri noi de stat, odată create, greu mai pot fi desființate. Nu prin instituții financiare de stat dezvoltăm România, dimpotrivă”, a declarat pentru Europa Liberă, Cristian Păun. Finanțare publică, dar fără impact asupra bugetului În nota de fundamentare a OUG-ului se arată că fondurile pentru funcționarea acestor instituții se asigură de la bugetul de stat. Cu toate acestea, în secțiunea „Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât și pe termen lung (pe 5 ani)” a notei de fundamentare este trecută mențiunea „Actul normativ nu are impact în acest domeniu”. Specialiștii cred că este greu de spus cât va costa un astfel de proiect. „Depinde din ce și cum se va face capitalizarea băncii. Ca să dai credibilitate și să o faci funcțională, ar fi nevoie de câteva miliarde de euro. Care pot veni în timp. Nevoia de finanțare e mare și poate fi greu acoperită de o bancă de stat. Acest capital poate fi ulterior completat prin listare de titluri pe bursă dar e nevoie de timp pentru a câștiga încrederea investitorilor. Conteaza mult și cine și cum va administra banca. Am serioase rezerve că poate fi un succes la cum merg instituțiile financiare din România”, mai consideră profesorul Păun. Cât se câștigă la băncile de stat Potrivit raportului de activitate al Eximbank pe 2020, la nivelul grupului, numărul de angajați la 31 decembrie 2020 a fost de 1,491, inclusiv angajații de la Banca Românească și EximAsig – 46 salariați. Tot în 2020, cheltuielile cu salariile la nivelul grupului financiar au fost de 150.191.000 de lei, ceea ce înseamnă că salariul mediu al angajaților Eximbank este de 8.800 de lei net pe lună.  În cazul FNGCIMM SA, instituție nebancară creată în scopul susținerii activităților intreprinzătorilor, doar consiliul de administrație are 10 membri. Cei mai mulți sunt foști politicieni. Potrivit datelor oficiale, aceștia beneficiaza de o indemnizatie lunara bruta de 12.062 de lei.Integral: https://romania.europalibera.org

Buna dimineata intr-o zi de luni, 23 August! Valorile termice vor fi în creştere uşoarã în sud-vestul ţãrii, unde vremea va fi cãlduroasã, iar în celelalte zone se vor menţine agreabile, comparabile cu cele din intervalul precedent; astfel, temperaturile maxime se vor încadra între 24 şi 31 gr, uşor mai ridicate -pânã la 32…34 gr- în sudul Olteniei şi al Banatului şi în sud-vestul Munteniei, iar cele minime vor fi cuprinse între 10 gr în depresiuni şi 20…21 gr pe litoral. În a doua parte a zilei local în Carpaţii Orientali, în estul celor Meridionali şi zonele subcarpatice aferente şi pe spaţii restrânse în zonele mai joase de relief din Moldova instabilitatea atmosfericã se va manifesta prin înnorãri temporar accentuate, averse ce vor avea şi caracter torenţial şi descãrcãri electrice. Luni, temperaturile maxime pe regiuni vor arăta astfel: 30 gr în Moldova și Dobrogea, 33 în Transilvania și Muntenia, 31 în Maramureș, 34 în Crișana, 34 în Banat și 34 în Oltenia. În Capitală, cerul va fi variabil, cu o maximă de 31 gr, iar cea minimã va fi de 17…18 gr C.

Ecranele dintre noi  Am vorbit în ultima vreme cu multe persoane care nu s-au vaccinat. Care nu sunt nici analfabete, nici (aparent) spălate pe creier, și care declară în modul cel mai răspicat că nu se vor vaccina. Ascultându-le, mi-am dat seama că între noi s-au instalat niște ecrane uriașe și transparente, prin care ne vedem, ne auzim, dar prin care nu mai putem ajunge unii la alții. Am înțeles, auzindu-le, că decizia lor fermă de a nu se vaccina nu provine doar din manipularea televiziunilor (unii chiar se simt ofensați dacă le spui că se uită la Antena 3 sau România TV), deși modul iresponsabil de comunicare a tuturor televiziunilor generaliste și de știri a avut o contribuție decisivă la campaniile anti-vaccin. Decizia celor care nu se vaccinează vine însă de mult mai departe. Distorsiunea cunoaşterii Vine, cred eu, din două distorsiuni. Prima este o distorsiune a învățării și a cunoașterii. Altfel spus, oamenii aceștia, trecuți prin școală, care își trimit copiii la școală, cred că sunt suficient de informați ca să emită niște judecăți categorice în privința științei, a medicinei sau, de ce nu, a oricărui subiect despre lume și viață.  Dacă le oferi argumentul că cele mai mari figuri ale științei contemporane au lucrat ani de zile la crearea acestor vaccinuri, ți se răspunde că alte figuri ale științei contemporane, despre care au aflat pe Facebook (și doar pe Facebook, pentru că nu citesc articole științifice în original, ci doar rezumate colorate în limba română), au tras semnale de alarmă împotriva vaccinurilor și că deci se cuvinte să fim sceptici. Dacă le spui că riscul de îmbolnăvire e mult mai redus după vaccinare, ți se spune că au murit atâția oameni de tromboză (de fapt, nici măcar unul singur în România, după 9 milioane de doze administrate) și că ei nu vor să moară din cauza vaccinului. Distorsiunea libertăţii A doua distorsiune este una a valorilor democratice. Libertatea (mai ales aceea de a decide ce e bine pentru tine însuți) e înțeleasă mai degrabă ca nepăsare, nu neapărat ca indiferență față de ce se întâmplă cu ceilalți, ci ca un soi de fatalism: „lasă-mă să fac ce vreau, oricum ce mi-e scris în frunte mi-e pus”. Dacă am fi mai cruzi, am spune că seamănă cu libertatea condamnatului la moarte de a-și alege marca ultimei țigări înainte de execuție. E „libertatea” separată de responsabilitate și de grija pentru celălalt, pentru că oricum nu mai știm în cine să avem încredere, așa că mai bine facem cum credem noi de cuviință. Iar de ceilalți (părinți în vârsta sau copii) avem noi grijă așa cum am avut grijă dintotdeauna, doar nu degeaba locuim laolaltă….. Mesajele care nu au şansa de a trece de ecran Pe un asemenea fond, citind mesajele scrise cu multă preocupare de niște oameni care și-au dedicat toată cariera înțelegerii funcționării virusurilor, infecțiilor și bolilor (precum Octavian Jurma sau Răzvan Cherecheș), îmi dau seama că ele nu mai au nicio șansă să treacă de ecranul transparent, dar foarte solid care desparte lumea științei, a cunoașterii raționale și argumentate, de lumea pseudo-științei, a părerilor și a falselor judecăți. Același ecran care desparte înțelegerea civică a dreptății, a libertății, a egalității, de manifestările egoiste, indiferente sau resemnate, ale celor pentru care cetățenia se reduce la dreptul de a face orice vrei, la fel de important ca dreptul de a nu face nimic….. Manipulările și dezinformările imposibil de combătut?  Poate pentru că manipulările și dezinformările practicate masiv și interesat de grupuri media ori de grupuri facebook nu doar că au deformat orice fel de justețe a ideilor, orice respect pentru logică și pentru autoritatea științei, dar au și învelit mințile celor manipulați într-o folie impermeabilă și toxică, astfel încât aceste idei strâmbe odată înșurubate în mințile oamenilor să nu poată fi îndreptate din afară în vreun fel. Nu e deci doar manipulare, e și izolare, distanțare și inadecvare. După cum la fel de grav mi se pare că oamenii politici (nu vorbesc de fanatici și extremiști) și oamenii de știință nu reușesc să spargă aceste ecrane și să formuleze argumentele corecte și convingătoare cu care să-i scoată pe oameni din deruta de cunoaștere și de valori în care se află. Integral: https://spotmedia.ro

Să nu ne îmbătăm cu apă rece! Creșterea economică de 13% vine cu dezechilibre majore şi nu se bazează pe investiţii   Institutul Național de Statistică a anunțat zilele trecute că economia României a crescut cu 13,6% în trimestrul II din 2021 față de aceeași perioadă a anului trecut. Imediat după ce INS a publicat datele, premierul Florin Cîțu a susținut o scurtă declarație de presă în care a lăudat această performanță care, spune el, ”atestă că mi-am făcut foarte bine treaba si ca ministru de Finanțe, și ca premier al României”….. ”Trebuie să fim mulțumiți, însă trebuie să avem imaginea de ansamblu și să nu ne lăsăm îmbătați cu apă rece. Această creștere vine după o contracție puternică a economiei de anul trecut, mai ales în trimestrul 2. E normal să ai o creștere mare atunci când pornești de la o bază mică, dar dacă privim în ansamblu 2021, unde noi la Raiffeisen Bank estimăm o creștere de 7,5%, față de anul trecut când am avut 3,9%, creșterea poate părea spectaculoasă. Dar trebuie să fim raționali și să înțelegem că vine după o contracție de anul trecut. Și mai degrabă o imagine mai corectă a celor doi ani ar fi o medie, iar lucrurile nu mai par atât de spectaculoase”, ne-a declarat Ionuț Dumitru. La rândul său, Adrian Codirlașu, vicepreședinte al CFA România, spune că, practic, pe net, creșterea economică este undeva la 1,8%. Iar asta pentru că restul este ceea ce s-a recuperat din pierderea suferită anul trecut. ”Este un efect de bază, pentru că în trimestrul II din 2020 economia a scăzut cu 10%. După care a recuperat 13%. Deci pe net este o creștere undeva de 1,8%. Asta înseamnă nu numai că am recuperat toată scăderea cauzată de pandemie, dar am pus și ceva peste. Acum suntem, ca și PIB, puțin peste nivelul economiei de dinainte de pandemie. Este ceva normal această creștere, având în vedere scăderea de 10% anterioară. Însă este bine că economia a recuperat rapid pierderea”, a spus Adrian Codirlașu pentru SpotMedia.ro. De aceeași părere este și analistul economic Aurelian Dochia. El ne-a precizat că este o creștere economică foarte bună, dar nu este ceva excepțional. Mai mult, spune Aurelian Dochia, pe termen lung s-ar putea ca această revenire să nu fie atât de solidă, în condițiile în care pandemia tot are valuri surprinzătoare și produce efecte. ”Este o creștere foarte bună, dar față de nivelul de anul trecut nu este ceva excepțional. Multe țări din lume și din Europa au avut o traiectorie similară. De fapt, în trimestrul II, unde noi am avut această cifră mare de creștere, au fost țări în Europa care au avut aproape 20%. Deci nu e ceva neobișnuit. În trimestrul 2 din 2020 a fost pandemie, toată lumea era închisă în casă, iar față de acel moment lucrurile au revenit la normal. Dar este bine că s-a produs acest lucru și am reușit foarte repede să recuperăm ce s-a pierdut din 2020. A fost o recuperare mult mai rapidă decât se discuta. Evident, pe termen lung s-ar putea ca această revenire să nu fie atât de solidă, pandemia tot are valuri surprinzătoare și produce efecte”, a explicat analistul economic pentru SpotMedia.ro….. Avem consumul, care este peste 70% din PIB și crește foarte repede. Este normal să se întâmple așa, mai ales după o perioadă de restricții în 2020, dar în același timp această creștere foarte rapidă a consumului vine și cu niște dezechilibre foarte mari, pentru că alimentează importurile. Dacă ne uităm, deficitul balanței comerciale crește foarte repede, deficitul de cont curent probabil că se va situa anul acesta la circa 6.5% din PIB, estimăm noi. Suferim de ceea ce noi numim ”deficite gemene”, adică un deficit bugetar mare, care coexistă cu un deficit de cont curent mare. Deci suntem singura țară din regiune și printre puținele din Europa care au deficite de cont curent mari. Eu cred că o creștere economică mare însoțită de astfel de dezechilibre nu e tocmai sănătoasă. Nu putem să trăim cu aceste deficite de cont curent atât de mari. Și polonezii, ungurii, cehii, bulgarii au surplusuri comerciale, noi avem deficite”, avertizează Ionuț Dumitru….. ”Avem deficite foarte mari în zona agroalimentară, în special cu Polonia și Ungaria, de 2,5 miliarde de euro, în fiecare an. Avem deficite foarte mari pe zona agroalimentară, deși avem un potențial enorm în agricultură. Avem deficite foarte mari în industria chimică, nu mai producem aproape nimic, îngrășăminte chimice, medicamente, importăm foarte mult. Și mai avem deficite externe mari în zona produselor energetice. Importăm multe produse energetice, în special petrol, și deși vorbim de ani de zile că avem resurse energetice mari neexploatate nu facem nimic să rezolvăm această problemă”, subliniază Ionuț Dumitru. Integral: https://spotmedia.ro

Poate fi pusă inflaţia pe seama creşterii economice, cum spune noul ministru de finanţe? Atunci la ce mai este bună creşterea economică?…. „Nu există o creştere economică – în lume nu s-a inventat – fără să nu aibă şi un puseu inflaţionist“, a declarat noul ministru al finanţelor, Dan Vîlceanu, la instalarea sa în poziţia de demnitar al guvernului ♦ „Este o aberaţie din punct de vedere economic; ca ministru al finanţelor nu poţi spune aşa ceva“, au reacţionat alţi economişti ♦ Oricum ar fi, inflaţia rupe puternic din veniturile salariale – o creştere reală de sub 3% în acest an de revenire economică, cu un plus aşteptat de 7-10%.  Inflaţia a ajuns la 5% la jumătatea anului, iar noul ministru al finanţelor a spus două lucruri care au atras atenţia. Anume că inflaţia de 5% este doar o estimare a BNR, deşi cifra este confirmată de zile bune de Institutul Naţional de Statistică (prognoza BNR este de 5,6% la final de an) şi că nu ar exista creştere economică fără „puseu inflaţionist“ „Un ministru de finanţe nu poate să spună aşa ceva. Este  o aberaţie. Pe creştere economică inflaţia vine când economia creşte peste poten­ţial (se consumă mai mult decât se pro­duce – n. red.). Dacă economia creşte sub potenţial inflaţia nu creşte“, explică economistul Laurian Lungu….. „Dar nu există în teoria economică explicaţia precum că o creştere economică este însoţită automat de creşterea inflaţiei. Cred că noul ministru s-a exprimat greşit. Poţi avea o creştere economică de 5-7%, însoţită de o uşoară inflaţie, de 2-3%, dar teoria economică nu spune că există o corelaţie între cele două. Poţi să ai hiperinflaţie şi cădere economică: toate combi­naţiile între inflaţie şi creştere economică sunt posibile. În mod normal, o creştere economică este însoţită de o uşoară inflaţie, dar inflaţia nu vine la pachet cu creşterea economică. Depinde unde eşti pe ciclul economic, la începutul lui sau la sfârşitul lui. Pentru că nu există o corelaţie între cele două (inflaţie şi creştere), guvernele se uită la politica fiscală, iar băncile centrale la cea monetară“, explică economistul Dragoş Cabat. Datele din trecut pot arăta asta. Desigur că între 1990 şi 1992 era  o situaţie complicată, economia nu era aşezată. Am avut atunci o inflaţie cumplită, pe o descreştere economică puternică. În 1997 am avut recesiune şi o inflaţie de 150%. Între 2000 şi 2008 România a avut  o creştere eco­nomică spectaculoasă şi dezinflaţie (scădere de inflaţie) – inflaţia în jos şi creşterea economică în sus. După criza din 2009-2010 au fost ani de creştere puternică şi deflaţie (inflaţie sub zero), ca urmare a reducerilor de TVA. Deci nu există nicio corelaţie evidentă între creşterea economică şi inflaţie. Dan Vlăsceanu a arătat cu degetul spre BNR pentru creşterea inflaţiei pentru că misiunea principală a BNR este aceea de stăvilire a inflaţiei. Dar, după cum arată economistrul Laurian Lungu, bună parte din inflaţia de astăzi nu este în responsabilitatea BNR. Preţurile la energie au crescut puternic  cu un plus de 20% şi împing toate preţurile în sus, ca urmare a deciziilor guvernului. Importul de inflaţie nu este deloc de neglijat. „BNR scrie în minuta ultimei şedinţe de politică monetară că elementele inflaţioniste sunt în afara controlului lor“, reaminteşte Laurian Lungu. Tocmai pentru că nu există o legătură ombilicală între inflaţie şi creştere economică, cele două politici sunt tratate separate şi în România şi la nivelul UE. Băncile centrale, BCE, urmăresc inflaţia, iar guvernele urmăresc creşterea economică. „Ceea ce spune noul ministru al finanţelor, anume că o creştere economică este automat însoţită de «un puseu inflaţionist» este o aberaţie din punct de vedere economic“, întăreşte Laurian Lungu. Integral: https://www.zf.ro

Fumigenele naive ale domnului Cîțu  Calul de bătaie al tuturor prim-miniștrilor pesediști a fost dintotdeauna creșterea economică. Standardul de viață șchiopăta, economia gemea, autostrăzi zero, investiții ioc, dar la creșterea economică eram mereu primii.  Locul unu, la nivel european. Doamna Viorica Dăncilă – în prezent, materia cenușie a BNR, în calitate de consilier – pe vremea când era materia cenușie a Guvernului, alerga până la Bruxelles să le explice celor de acolo că, de vreme ce creșterea economică este superbă, rezultă matematic că românii o duc bine și sunt fericiți. Cine spune altfel este nepatriot și trădător. Ce putem deduce despre actualul prim-ministru, când simțim cum calcă hotărât pe aceleași urme dăncilești, vestindu-ne de la înălțimea rangului său cum stăm nu cu inflația, nu cu prețul energiei sau al pâinii, nu cu prăbușirea leului, nu cu puterea de cumpărare ci – ați ghicit! – doar cu creșterea economică?..… Halal performanță națională cu un singur indicator care sună atât de bine, încât ceilalţi merită pitiţi toţi sub preș, ca pedeapsă că sună atât de rău! Halal, dar să vedem ce zice domnul Cîțu mai departe, despre aceeași statistică atât de importantă în economia națională, încât restul nici nu mai contează:„13,6%. Această cifră atestă că mi-am făcut foarte bine treaba: anul trecut ca ministru al Finanțelor, anul acesta ca premier.(…). Pentru mine, întotdeauna interesul românilor este cel mai important. Atunci când alții aleg să discrediteze, să distrugă, să minimalizeze, eu aleg să construiesc”. Asta cu foarte e grozavă! Ce ați construit, ca să reparați ce au distrus alții? Ați desființat Secția Specială? Ați reparat Legile Justiției? Ați curmat cumva corupția și jaful în țară? Ați reparat inechitățile sociale instituite de clientela pesedistă? …. Nu știu dacă președintele țării a citit declarațiile premierului și dacă le-a luat de bune. În acest din urmă caz, parcă aș zice că domnul Cîțu merită și o înaintare în grad. Să-l facă general, cum au procedat alți președinți cu fostul vicepremier Gabriel Oprea, făcut hodoronc-tronc general cu patru stele. Sau cu fostul primar (sector 2) Neculai Onțanu, avansat și el full speed din fruntaș în 2006, la general în 2008. Adică, de ce nu l-ar face președinele țării pe premier mareșal cu cinci stele, ca hotelurile de lux, sau amiral honoris causa? Ai? În opinia mea, nu se compară auto-lăudăroșenia domnului Cîțu cu nimic din fanfaronada predecesorilor săi, de orice fel….. O pasiune aproape ancestrală pentru fumigene îi îndeamnă pe mulți să-i păcălească pe români, luându-i de proști sub pretext că cifrele țin mult mai bine de foame decât fructele și zarzavatul. Și, în timp ce premierul țării vorbește non-stop de creșterea economică record, România înregistrează una dintre cele mai ridicate rate ale inflației din Europa.  E de mare mirare că acest detaliu îi scapă neobsevat tocmai unui specialist încărcat cu diplome de tot felul în America.  Să nu vorbesc cu păcat, dar îmi vine să mă întreb la ce mai folosesc diplomele americane, dacă nu înțelegi durerile românești, pricinuite de  inflație, scumpiri, de prăbușirea leului, de toate despre care am vorbit și cu siguranță voi mai vorbi încă de multe ori, de aici încolo. Nu contest importanța creșterii economice, dar, cum spuneam, România este de mulți ani tot pe creștere, atât de neschimbată, încât parcă nici n-ar depinde de premier, oricare ar fi el: Viorica, Tudose, Grindeanu, Ponta sau alții. Vorba unui comentator cam mucalit, care spunea că poți pune chiar și un sac cu cartofi la Palatul Victoria, că țara tot cu creșterea economică se va lăuda. Trăiască statistica!….Dar economisul Cîțu ar putea explica pe înțelesul tuturor cum de am ajuns aici și, mai ales, cum are de gând să ne scoată de acolo unde am ajuns. Nu știu de ce n-o face. Îi e teamă? Nu se pricepe? Habar n-are? Sau, turmentat de beția puterii, ne aruncă praf în ochi, ca să credem că albu-i negru și negru-i alb, ca să citez din clasici.…. Inflația ne doare pe toți. Poate nu-l doare pe domnul Cîțu, care ține dietă și nu mănâncă pâine – probabil preferă cozonac! –  dar pe mulți îi interesează mai mult cât costă franzela decât cu câte cifre a ajuns să se scrie creșterea economică, de când a ajuns așa sus domnia sa. Așa cum spuneam, nu este un deschizător de drumuri premierul nostru. Toate cârmuirile de până acum, în special cele social-democrate, reacționau când simțeau vreun murmur de nemulțumire în popor: numaidecât îi aruncau poporului praf în ochi cu cifre frumoase, menite să ascundă realitatea urâtă. Niciun cuvânt despre inflație, scumpiri, despre românii care pleacă să lucreze peste hotare, despre faptul că nu vin înapoi, despre prăbușirea leului, și multe altele. Aveam impresia că limbajul fumigenelor este un apanaj al ageamiilor și nicidecum al vreunui profesionist în ale economiei și finanțelor. Integral: https://spotmedia.ro

Cu bocancii prin creşterea economică  Am tot votat contra unuia sau altuia, pentru că nu au făcut ce au promis la alegeri. Aşa va fi şi 2024, lumea nu va vota alianţa PNL USR, pentru că aceasta nu va face mare lucru. • Vor veni în toamnă banii din PNRR, care trebuie cheltuiţi rapid. N-am auzit de nicio pregătire a guvernului pentru asta. N-am auzit că deja cineva lucrează prin ministere ca, a doua zi după aprobare, să dea drumul la programe. • Necheltuirea banilor din PNRR – în majoritate, bineînţeles – va fi lovitura care va trimite la coşul de gunoi programul economic al lui Cîţu. Trăitul din împrumuturi se apropie de final, datul înapoi al banilor cu dobândă abia începe.…. Discursul triumfalist din PNL a plecat de la Cîţu şi a ajuns la Rareş Bogdan. Fostul jurnalist are vervă, combate bine, dar după câteva zile a ajuns şi el să fie tracasat de întrebările reporterilor. Şi nu va putea să-i ţină locul lui Cîţu nici până la congres.• Programul Anghel Saligny, sau pe şleau bani albi pentru primarii PNL pentru eliminarea veceurilor din curte, nu va aduce vreo creştere economică notabilă. Mare parte din ei se vor reîntoarce la partid, în buzunarele clientelei economice a PNL. Doar vin alegeri peste trei ani. Când se vor lua măsuri pentru ca impactul scumpirii energiei să nu devină o bubă naţională dacă domnul Cîţu abia a conştientizat problema? Bine că s-a urcat drojdit la volan în America acum 20 de ani şi, devoalat fiind, i-a mai scăzut îngâmfarea de a nu ţine seama decât de nişte indici calculaţi de INS. INS calculează ce a fost, ca să vezi ce vine trebuie să stai cu ochii în 3,14 asupra preţurilor, trebuie să ai fler să simţi încotro mişcă piaţa. Cam asta ar fi diferenţa între un tehnocrat şi un om de stat. • Uite, Mugur Isărescu e om de stat, anunţă că se strâng norii inflaţiei pe capul Guvernului. Iar inflaţia asta va roade din cifrele INS îndeajuns ca omul de pe stradă să nu priceapă de ce are mai puţini bani în buzunar când economia duduie. • Importăm energie pentru că nu bate vântul şi aparatele de aer condiţionat sunt toate-n priză? Nu, importăm energie pentru că Hidroelectrica a fost jefuită de profiturile record făcute de la venirea cioclului Borza la şefia ei. Profiturile record pornite de groparul Borza înseamnă investiţii zero. Peste 20 de hidrocentrale se degradează şi Hidroelectrica pierde bani buni cu conservarea lor. Dacă făceam măcar jumate din ele înjumătăţeam importul de energie. • În situaţia asta, probabil datorită iniţiativei domnului ministru Popescu, Hidroelectrica are de gând să cumpere eoliene în loc să-şi vadă de terminat hidrocentralele. Asta probabil ca la sfârşitul anului managerul silit de ministru să se laude că a investit şi să-şi primească bonusul. Măcar după congresul din septembrie ar trebui să-i spună cineva lui Cîţu că cea mai sigură metodă de a tura motoarele economiei ar fi obligarea Hidroelectrica să-şi facă investiţiile asudând, nu şmecherind bani pe piaţa financiară. • Domnul Vîlceanu, noul finanţist, nu va fi decât un nou yesman în Guvern. Cîţu n-are nevoie de cineva cu care să se contreze pe chestiuni economice, Cîţu are nevoie de linişte şi de creştere economică pe împrumut ca să ajungă la BNR. De acolo va apăra leul de atacuri speculative, ştie el cum se face asta, doar ce a încercat când era pe la o bancă asemenea treburi de pe poziţia opusă. • Aud pe unul sau pe altul că domnul prim-ministru reprezintă viitorul, pentru că nu va deveni politician şi va sta cu mintea numai la reforme. Păi dacă stătea cu mintea la ele acum aveam începutul reformelor răvăşind ministerele mai ceva decât canicula minţile oamenilor. Îl auzeam acum vorbind pe Rareş Bogdan de cum va înlocui Guvernul aripile unui avion vechi ca să zboare. Îmi pare rău, bietul avion şade în hangar, pentru că preţul la kerosen a crescut şi mecanicul Cîţu, ocupat cu congresul, n-are timp să vadă că avionul are rezervorul găurit. • Inflaţia nu creşte doar dacă te apuci să creşti salariile bugetarilor, cum crede sau cum justifică situaţia domnul Vîlceanu. Inflaţia s-a umflat şi pentru că anul trecut, la vreme de pandemie, s-au băgat bani mulţi şi fără suport în salariile bugetarilor sau în HoReCa, de exemplu. Integral: https://spotmedia.ro

Cine vine la putere după sloganul „Fără penali“ …. Jalnic şi penibil circul prin care corifeii actualului PNL îşi dispută trofeul de preşedinte în cadrul ciolaniadei de partid! Şi prin care arată strident că nu-i interesează câtuşi de puţin să se pună din postura de guvernanţi în slujba ţării, ci să pună ţara în slujba lor. De fapt, nici măcar liberali cu adevărat nu sunt aceştia, şi probabil că nu au fost niciodată, ci o adunătură de oportunişti, traseişti, lipitori, slugoi, parveniţi, unii dintre ei progenituri şi urmaşi ai celor care învârteau roţile PCR-ului pe vremuri, acum atârnaţi la caşcavalul puterii politice. Mulţi indivizi fără nicio treabă cu liberalismul adevărat, au profitat de imaginea şi emblema acestui partid istoric creat de politicienii lui adevăraţi din perioada dinaintea instaurării comunismului în ţara noastră. Cu toate acestea, mulţi dintre românii sătui de guvernările roşii au ales să voteze cu PNL, la alegerile trecute, punându-şi speranţe de schimbare în bine, într-o ţară cu statut european, dar în care au guvernat zeci de ani corupţia, hoţia şi injustiţia. În scurt timp, votanţii sloganului ”Fără penali în funcţii public” au fost extrem de dezamăgiţi de noii guvernanţi pe care i-au ales, ajungând să asiste cu dezgust şi fără speranţă la tot ceea ce se întâmplă cu actuala clasă politică la putere. Care se dovedeşte pe zi ce trece că este la fel ca cea de ieri, de sorginte roşie, cu acelaşi apucături şi metehne ale politicienilor perindaţi până acum prin noua democraţie românească. Speranţa românilor de schimbare în bine este cu atât mai mică, privind în viitorul apropiat, care nu le oferă decât o revenire la putere, în doi trei ani, a ciumei roşii şi acoliţilor acesteia. Rezultatul acestor frământări şi lupte între facţiunile politice din fruntea actualului PNL, care dezvăluie şi mai tare putregaiurile, demagogia şi minciunile care au urcat acest partid la guvernare, nu poate fi decât căderea vertiginoasă, care ar putea însemna şi dispariţia acestuia de pe scena politică românească. Aşa cum s-a întâmplat cu un alt partid istoric în care românii îşi puseseră mari speranţe, PNŢ-ul istoric. Care practic s-a autodistrus şi a fost ajutat să dispară odată cu figurile istorice ale vechilor politicieni care au suferit în închisorile comuniste. Astfel, poate dispare şi PNL-ul, cu tot cu oportuniştii, fripturiştii, penalii şi nepenalii lui politicieni de azi. Mai rău, locul acestuia la putere va fi luat fără mari eforturi, fără bătălii semnificative, fără să tragă un foc de armă, fără să merite de continuatorii PSD-ului şi ai urmaşilor nemuritorilor din ”epoca de aur”. Practic, incompetenţa şi prostia celor care trag sforile şi conduc PNL-ul de azi îi împing automat, din nou, la câştigarea viitoarelor alegeri pe actualii şi viitori pesedişti. Viitor de aur clasa politică românească are. După cum evoluează lucrurile, „dansul” liberal duce inevitabil la sinucidere politică. În consecinţă, indiferent care facţiune din PNL-ul de azi va câştiga şefia partidului s-ar putea ca peste puţin timp aceasta să nu mai valoreze nimic în ochii românilor, implicit ai electoratului. Este de ajuns să îi privim pe reprezentanţii săi de azi şi să ne dăm seama cam ce politică vor face şi unde vor ajunge aceştia! Peste doi trei patru ani, atotputernicii PNL de azi, orbanii, câţii, klauşii de azi, ţurcanii, vâlcenii, rareşii şi care or mai fi, ar putea fi daţi uitării, aruncaţi ca pe nişte măsele stricate ale clasei politice româneşti. Aşa cum s-a întâmplat de-a lungul ultimilor 30 de ani cu toţi foştii guvernanţi, preşedinţi de partid şi de ţară, fie că au reprezentat culori politice diferite alese la putere, au fost aruncaţi la tomberonul politic. Fără ca în urma lor să-i regrete cineva şi fără să lase realizări, fapte şi lucruri memorabile ale vremelnicei lor puteri şi guvernări pentru România. Acum PNL-ul care-şi arată pe zi ce trece adevărata faţă, sforarii şi actorii lui penibili, incompetenţi, penali sau nepenali, neliberali cu adevărat, merge cu paşi necontrolaţi înapoi, readucând PSD-ul în prim plan! Integral: https://adevarul.ro

Valeriu Nicolae: Am ajuns la 30 dintre cei 67 de fantastici ai echipei domnului Cîțu. Mâine încă zece. 21. Ștefan Stoica – faimos pentru că i-a dat cu o sticlă de vin în cap unui lipitor de afișe al PRM și apoi l-a amenințat pe alt PRM-ist că îi ia gâtul cu sticla sparta. A fost înjunghiat de acesta, dar s-a împăcat cu PRM-istul, acum mare șef la Autoritatea Electorală, și s-a angajat la stat, unde mama PRM-istului era directoare. Fratele lui era atunci vice-președinte la PRM. El era la PD. CV-ul lui pute a impostură. Declarat incompatibil de ANI, beneficiar de minunate contracte cu statul, șmecher și în timpul liber, șeful PNL Dolj. 22. George Stângă – un impostor școlit la școala de cadre a PSD-ului. Are de toate, studii dubioase, scandaluri de corupție, contracte cu statul gârlă ale unei firme înregistrate la el acasă, dar pe numele unei rude. Toată viața lui profesională este o înșiruire de sinecuri de partid. Termină Facultatea de Educație Fizică și Sport din Galați. În CV, pune separat cum că termină și un program de trei ani de formare psihopedagogică la Universitatea Dunărea de Jos. Tipic speranțelor liberale, “uită” să scrie că modulul este parte a cursurilor Facultății de Educație Fizică și Sport. Sinistru este nu că, imediat ce intră în PNL, îl lovește studiul și termină, ca practic toți impostorii tineri liberali din Parlament, o facultate de Drept pe bani, dar că, magic, începe și un masterat în Drept la aceeași facultate, cu un an înainte de a termina studiile de licență la Drept. 23. Dan Vîlceanu – fost șef al tineretului pesedist, iubit de Antena 3, manager catastrofal, firma familiei plină de contracte cu statul. Declarații de avere mizerabile. Acum, ministru de finanțe al lui Cîțu. 24. Stănescu Vetuța – și ea cu niște studii tare ciudate și cu poziții la stat obținute înainte de a se califica pentru ele. Singurul an în care a lucrat în privat a fost pulbere, reușind undeva sub 1100 de RON pe lună (2018). Numele ei apare atât în scandaluri de corupție, în contracte cu statul ale firmelor controlate de lideri PNL, cât și de nepotism. 25. Dragoș Soare – agramat, se prezintă ca un mare, mare antreprenor în domeniul agricol. Uită totuși să menționeze că soția domniei sale lucrează la APIA, agenția care distribuie îngrozitor de mulți bani firmelor agricole. 26. Alexandru Muraru – oportunist agresiv, sinecurist, blablagiu și consilierul lui Tăriceanu. Am scris despre incredibila carieră a lui și a fratelui domniei sale în Libertatea. 27. Ciprian Dobre – DNA despre Dobre în 2016: ”La data de 23 aprilie 2008, suspectul Dobre Ciprian Minodor, în calitate de prefect al județului Mureș, care avea obligația de a verifica și, după caz, de a ataca hotărârile Consiliului Local neconforme prevederilor legale, a primit de la omul de afaceri suma de 120.000 lei, într-un cont personal deschis în mod expres pentru astfel de “încasări”. Din suma astfel încasată, suspectul a retras în numerar 23.389 lei, iar o tranșă de 40.000 lei a fost direcționată, către o asociație care avea sediul la aceeași adresă unde funcționau firmele controlate de omul de afaceri. La data de 16 iunie 2009, suspectul Dobre Ciprian Minodor a inserat în declarația de avere faptul că a primit suma de 120.000 lei cu titlu de „donație”, în condițiile în care, acest aspect trebuia menționat într-un document similar întocmit anterior” – studii dubioase, sinecuri la greu, liberal adevărat. Faptele de la DNA au fost prescrise. 28. George Lazăr – absolvent al celei mai nenorocite universități particulare din Iași și, desigur, absolvent al colegiului de securicitate și mare prieten cu unul dintre cei mai cunoscuți interlopi moldoveni, ca orice liberal onest. 29. Liviu Voiculescu – fost polițist, acuzat de DIICOT de constituire sau aderare la un grup infracţional organizat, conflict de interese, organizarea şi desfăşurarea de activităţi ilicite în domeniul jocurilor de noroc. A recunoscut că a dat o mită de 43.000 EUR ca să scape de proces. A apărut în poze cu Bercea Mondialul și clanul Duduienilor. Procesul nu s-a încheiat. 30. Alina Gorghiu – În 2010 Alina Gorghiu studia serios la doctoratul pe care îl facea la Iași cu domnul Tudorel, cel care va deveni ministrul al Justiției în timpul guvernelor Dragnea. Era Mediator autorizat și Practician în Insovență. Avea o firmă de avocatură cu niște super contracte cu statul la București. Era și consiliera directorului celei mai bogate firme de stat, AVAS (firma ei avea 4 contracte cu AVAS-ul) și mai era și Lector Universitar, deși are doar o diplomă de la o facultate privată cotată foarte slab (Universitatea Creștină Dimitru Cantemir – UCDC), căci doctoratul va mai dura doi ani. Preda, desigur, tot la UCDC pentru 4 ani. Cum o facultate nu este îndeajuns, mai preda și la Universitatea Titu Maiorescu. În timpul liber era Arbitră la Curtea de Arbitraj Comercial Internațional și Secretara Comisiei Juridice de Disciplină și Imunități din parlament. Culmea, conducea și Comisia de Anchetă a Parlamentului în cazul cel mai cunoscut de impostură și fraudă din 2010. Facea parte din alte ȘASE comisii, căci muncește cu normă întreagă pentru națiune în Parlament. Mai era si Director Executiv al unui ONG, Vicepreședintă al altui ONG, Prim-Vice Președintă la alte două ONG-uri. Asta pe lângă funcțiile politice și prezența masivă la televiziunile care promovează politicieni, desigur, dezinteresat, și nu pe bani. În ultima declarație de avere, cei doi soți Gorghiu/Isar au avut un venit brut cumulat de de 1.388.340, plus daune de la TAROM de 61.500 de EUR din perioada când soțul, desigur, fără legături politice, a fost în bordul de la TAROM unde a fost numit fără nicio legătură cu partidul liberal cel minunat. Isar este prietenul și consilierul domnului Cîțu. Sursa:  https://www.facebook.com

Degeaba recoltăm mult. Motivele pentru care fermierii români exportă cerealele ieftin  Degeaba recoltăm mult, dacă n-avem unde să transformăm floarea soarelui în ulei. Foarte mulți agricultori se plâng de această situație. Ei spun că România trimite cereale ieftine în Vest și apoi aduce produse scumpe gata ambalate. Un cerc vicios care ne costă. România înregistrează în acest an un record la producţia de floarea-soarelui, cu o creştere de aproximativ 1,22 de milioane de tone faţă de 2020. Lipsa unităţilor de procesare la nivel naţional are ca efect vânzarea materiei prime către ţări din Uniunea Europeană şi nu numai. Cezar Gheorghe, expert cereale: România generează circa 34% din producția de floarea-soareleui a UE de pe o suprafață de 26% din cât s-a însămânțat în UE. Din 3,3 milioane de tone, noi avem un consum estimat anual de 1,2-1,3 milioane tone de semințe de floarea soarelui, restul pleacă ca materie primă în Franța, Spania, Amsterdam…..  Georgeta Dicu, fermier județul Călărași: Foarte bine ar fi dacă ar exista spații de stocare, de depozitare, așa fermierii n-ar mai fi nevoiți să-și vândă produsele direct din câmp și ar avea posibilitatea să o stocheze și să o vândă la un preț mai bun. România ar fi putut genera în acest an, doar la nivelul culturii de floarea-soarelui, o valoare adăugată de două miliarde de dolari. Cezar Gheorghe, expert cereale: Noi vindem materia primă cu 540 de dolari tona, când putem extrage supravalori pe ulei brut, pe șrotul de floarea-soarelui, industria conexă, ingrediente, în rafinare îți trebuie mai multe ingrediente, așa uleiul ar putea fi mai ieftin la raft. Ca să înțelegeți de ce se scumpește uleiul, există cerere foarte mare, oferta abia face față și stocurile sunt la cel mai jos nivel din ultimii 10-12 ani. Integral: https://www.digi24.ro

ONG-urile, mod de întrebuinţare  …. Societatea civilă din România este la acest moment pe mâinile a aproximativ 90.000 de organizaţii neguvernamentale, dintre care doar jumătate sunt active, judecând după depunerea bilanţului financiar la organele fiscale. Surprinzător este faptul că peste 50% dintre români creditează en-gros ONG-urile de pe teritoriu, mulţi dintre ei neştiind însă nici o denumire şi cu atât mai puţin cu ce se ocupă astfel de organizaţii civice din sectorul privat. Fundaţii, societăţi, grupuscule şi chiar un singur individ sunt titulari ai apărării drepturilor omului, ai reducerii abandonului şcolar, ai libertăţii presei, ai implicării în rezolvarea problemelor minorităţilor etnice, sexuale, religioase, ai reducerii analfabetismului funcţional, ai diminuării violenţei domestice, a traficului de minore pentru prostituţie ori a tendinţelor de suicid, practicanţi ai asistenţei bătrânilor neajutoraţi ori felceri ai sufletelor adormiţilor în propria existenţă. Asta doar pe hârtie. În realitate, BMW-urile care tronează la scările blocurilor unde o mulţime de ONG-uri au sediul social vorbesc de la sine. Nu întru toate „unde-s mulţi, puterea creşte“ Dimpotrivă. Unde-s mulţi şi ignoranţi, hai să le spunem fără cartea vieţii, puterea scade. Sau se alienează. Sau bălteşte în mocirla excrescenţelor extremiste de dragul de a pescui în ape tulburi. Am punctat sever subiectul ONG-urilor din România, pornind de la faptul că de aceste organizaţii civice nu se prea atinge nimeni dintre formatorii de opinie, dintre vedetele ecranizate şi, în cea mai mare parte, dintre tipăriturile şi mijloacele audio-vizuale. Dacă există, e bine. Cu cât numărul lor este mai mare, cu atât mai mult societatea dă semne de viaţă. Cam asta e percepţia publică. Informaţiile din care să reiasă situaţia reală că numeroase organizaţii neguvernamentale sunt de fapt SRL-uri care sifonează fonduri europene şi, prin şarlatanie, atrag donaţii în scop „umanitar”, că unele funcţionează ca fabrici de proiecte de finanţare cu fonduri UE, că altele sunt afaceri prospere de familie lipsesc de pe piaţa mass-media. Ceea ce ar trebui să reprezinte sectorul privat al activismului civic în întregul său, puternic şi eficient, dacă ne luăm după consemnările statistice, se reduce de fapt la cel mult zece procente din cele 90.000 de ONG-uri iscălite pe hârtiile oficiale. Ca şi în alte sectoare, domenii publice sau private, e nevoie şi aici de o cartă albă a practicanţilor în sânul şi pentru progresul societăţii turmentate şi turbulente înspre spiritul comunitar. Politica îngrădirii demersurilor apolitice ONG-urile care chiar desţelenesc o părticică din fragila noastră societate civilă nu sunt în graţiile autorităţilor statului. Nici nu au fost vreodată de trei decenii încoace, cu precădere în guvernările de stânga securisto-nomenclaturiste care au ţinut captivă în chingile manipulării şi populismului deşănţat timp de trei cincinale maşina de vot a maselor. Dar nu numai partidul-stat al lui Iliescu, Năstase, Dragnea, Ciolacu a fost şi este deranjat de organizaţiile neguvernamentale active, unele dintre acestea înfiinţate imediat după împuşcarea Ceauşeştilor. ONG-urile puternice, care sunt implicate în proiecte ample destinate tratării tarelor societăţii, în general, şi intervenţiei, prin soluţii practice, în spaţiile unor numeroase grupuri defavorizate şi ale minorităţilor de orice fel, în special, provoacă indigestie şi altor partide, de exemplu, liberalilor din actuala coaliţie la guvernare. Este de precizat că USR-PLUS nu face parte din această ecuaţie, ba dimpotrivă, luând în seamă faptul că în trunchiul alianţei se află o serie de foşti activişti civici, unii dintre ei cu un CV de apreciat…. Nu e pădure fără uscături versus nu e pădure uscată fără copaci viguroşi Mă refer la organizaţiile neguvernamentale care, unele dintre ele, s-au constituit imediat după prăbuşirea comunismului taman în tranziţia spre nicăieri a lui Iliescu Ion. Lista e lungă, dar le numesc doar pe câteva dintre cele mai vizibile şi care chiar au făcut şi fac treabă bună în societatea noastră încă năucă, mai puţin ca în timpul mineriadelor şi al votării copleşitoare cu ochii închişi a descendenţilor totalitarismului, dar încă netrezită din dictatul de salahor al comunismului. Încep cu Asociaţia Dăruieşte Viaţă, care a reuşit în trei ani să construiască şi să doteze cu echipamente dintre cele mai performante un spital pentru copiii bolnavi de cancer pe domeniul spitalului Marie Curie, căruia îi poartă numele, ceea ce guvernele post-decembriste nu au reuşit în 30 de ani, cu o singură excepţie, la Mioveni-Argeş, şi continui cu Organizaţia Salvaţi Copiii România, care a făcut, între altele, o investiţie majoră în aparatură medicală pentru Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu”, cel mai mare spital de pediatrie din ţară: sunt dotate Clinica de Ortopedie pediatrică şi secţia de ORL. Integral: https://adevarul.ro

Europa „merge pe sârmă”, riscând să intre în iarnă fără rezerve suficiente de gaze naturale …. Europa „merge pe sârmă” în contextul în care are rezerve încă mici de gaze naturale, a declarat Jack Sharples, cercetător în cadrul Institutului Oxford pentru studii energetice. În urmă cu an rezervele erau pline, ceea ce a permis ţărilor blocului european să reziste în mod confortabil unei ierni neobişnuit de lungi, care a dus la creşterea preţurilor în ianuarie 2021. În prezent, facilităţile de depozitare din UE sunt umplute la o capacitate de doar 60%, care reprezintă aproximativ 70 de miliarde de metri cubi de gaze naturale. Ar fi nevoie să se ajungă la cel puţin 80 de miliarde de metri cubi până la 1 octombrie pentru a asigura un tampon adecvat împotriva fluctuaţiilor pieţei în timpul iernii, a spus Jack Sharples, potrivit Digi 24 care citează Politico. În martie 2020, Europa era plină de gaze ieftine şi a anulat transporturile americane de gaze naturale lichefiate (GNL), care ar fi asigurat o cantitate de gaze mai mare decât era necesară la momentul acela în întreaga Uniune. Potrivit platformei de tranzacţionare a gazelor naturale din Olanda (TTF), preţurile gazelor naturale au crescut în prezent la 15 dolari pe metrul cub. Unul dintre motivele creşterii de preţuri este faptul că pe piaţa globală a crescut producţia industrială din acest an. Un altul ar fi factori neaşteptaţi, cum ar fi dezastrele naturale şi întreruperile, după cum susţine Mike Fulwood, cercetător în cadrul Institutul Oxford din Marea Britanie. „Probabil că am pierdut anual o aprovizionare de aproximativ 20 de miliarde de metri cubi de gaz natural lichefiat, care reprezintă cam 5% din piaţă”, a adăugat Fulwood. În Europa, zăcământul de gaz „Troll” din Norvegia, considerat a fi cel mai mare din Europa, a pierdut cantităţi însemnate de gaz în urma întreţinerii neplanificate din 27 iulie, determinând operatorul Equinor să accelereze producţia în alte locuri pentru a încerca să compenseze volumele reduse. Pe 6 august, compania rusească Gazprom, aflată în proprietatea statului rus, a redus de asemenea în mod dramatic transporturile de gaze naturale prin conducta Yamal, care trece prin Belarus şi Polonia. Integral: https://adevarul.ro

Buna dimineata intr-o zi de sambata, 21 august! Vremea va fi predominant frumoasă şi se va încălzi uşor în toate regiunile. Cerul va fi variabil la munte, precum și în nordul și nord-estul țării și mai mult senin în rest. Vântul va sufla slab şi moderat, cu ușoare intensificări pe parcursul zilei în zona montană înaltă și în regiunile estice. Temperaturile maxime se vor încadra între 24 şi 32 de grade, cu valorile cele mai ridicate în sudul Olteniei, iar cele minime vor fi cuprinse între 6 grade în depresiunile din estul Transilvaniei şi 20 de grade pe litoral. Spre sfârşitul nopţii, pe arii restrânse, vor fi condiţii de ceaţă. In Bucuresti vremea va fi frumoasă, cu cer mai mult senin şi vânt slab până la moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul a 31 de grade, iar cea minimă va fi de 16…17 grade.

Studiu: Vaccinul Pfizer își pierde mai rapid eficacitatea în fața variantei Delta decât cel de la AstraZeneca   Cercetătorii de la Universitatea Oxford, Marea Britanie, care au participat la dezvoltarea vaccinurilor Pfizer sau AstraZeneca, au analizat între decembrie 2020 şi august 2021 probe prelevate de la peste 700.000 de participanţi, relatează AFP, citată de Agerpres. Rezultatul studiului a arătat că vaccinul Pfizer/BioNtech este mai eficient în combaterea infecţiilor asociate variantei Delta de coronavirus în comparaţie cu vaccinul Oxford/AstraZeneca, însă eficacitatea lui scade mai rapid. În cazul infecţiilor cu încărcătură virală ridicată, o persoană care a primit a doua doză de vaccin Pfizer cu o lună înainte a fost cu 90% mai protejată împotriva variantei Delta decât o persoană nevaccinată. Nivelul scade la 85% după două luni, apoi la 78% după trei luni. Pe de altă parte, persoanele care au primit cele două doze de vaccin AstraZeneca sunt protejate în proporţie de 67% după o lună, de 65% după două luni şi de 61% după trei luni. După patru până la cinci luni, nivelul de protecţie oferit de cele două vaccinuri devine similar, conform studiului care nu a fost încă validat de alţi oameni de ştiinţă. „Aceste cifre reprezintă într-adevăr o scădere a eficacităţii pentru vaccinul Pfizer, în timp ce pentru AstraZeneca diferenţele (n.r. – de la o lună la alta) sunt legate de întâmplare, adică ar putea să nu existe nicio schimbare a protecţiei”, a explicat doctorul Koen Pouwels, care a colaborat la studiu. „În ciuda acestor mici scăderi ale protecției, eficacitatea generală (n.r. – a celor două vaccinuri) rămâne foarte mare”, a spus Koen Pouwels, care a subliniat că cercetătorii au studiat protecţia generală şi nu nivelul de protecţie împotriva formelor severe şi a spitalizărilor, „două date foarte importante pentru evaluarea eficacităţii vaccinurilor”.  Integral: https://www.libertatea.ro

Ce înseamnă creșterea economică de 13,6% pentru cetățeni. Economist: „La omul simplu nu au ajuns decât scumpirile”  Creșterea economică record înregistrată de România pe trimestrul al doilea, de 13,6% comparativ cu al doilea trimestru din 2020, nu este doar un motiv de bucurie, ci și de îngrijorare. Economiștii consultați de Libertatea arată că anul trecut România a fost în carantină națională, astfel că era normal să existe un avans puternic, în vreme ce performanța a fost realizată pe consum și împrumuturi, iar acestea generează dezechilibre economice mari. …. Creștere prin îndatorare și consum Economiștii îl contrazic însă pe Cîțu. Consultantul fiscal Emilian Duca spune că prin această creștere, România a ajuns înapoi la stadiul de dinainte de pandemie. Dar ne-am întors cu o datorie publică mai mare și cu deficit comercial uriaș. Emilian Duca: „La omul simplu nu au ajuns decât scumpirile”, punctează și profesorul de economie Mircea Coșea, fost ministru al reformei. Ce s-a scumpit până acum Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), energia electrică era în luna iulie cu 23,15% mai scumpă față de luna decembrie 2020, la gaze scumpirea era de 20,49%, în vreme ce la carburanți creșterea de preț a fost de 11,27%. De asemenea, în aceeași perioadă s-au mai scumpit uleiul (14,19%), citricele (13,4%), fructele proaspete (10,93%), serviciile poștale (5,51%), peștele (3,89%) și pâinea (3,11%) . Față de iulie 2020, creșterea medie a prețurilor a fost de 4,95%, iar cele mai mari majorări au avut loc la: energie electrică (24,65%), gaze (20,55%), ulei (18,08%), carburanți (12,96%), poștă (5,54%), brânză (4,05%) și țigări (4,94%). Pentru finalul acestui an, BNR estimează o inflație de 5,6%. Câștigul salarial mediu net era de 3.541 de lei pe lună în luna iunie, în urcare cu 7,4% față de iunie 2020. Creșterea reală a fost de 3,3% în aceeași perioadă, mai arată datele INS. Utilitățile, principala problemă Consultantul fiscal Emilian Duca acuză că scumpirea utilităților este în totalitate vina ANRE, în vreme ce scumpirea alimentelor are la bază tot creșterea utilităților suferită de producătorii agricoli și scumpirea transportului.  … Româniile paralele Creșterea economică este reală și este binevenită, dar există probleme cu redistribuirea acesteia către toată populația, spune consultantul fiscal Adrian Bența. Acesta afirmă că există trei Românii paralele: o Românie a oamenilor bogați, o Românie a clasei de mijloc și una a oamenilor săraci. „Avem persoane cărora le-au crescut veniturile, altora nu. La clasa de mijloc am observat o problemă: scade numărul, ceea ce este îngrijorător. În privința persoanelor sărace, problema clară este creșterea prețurilor”, spune Bența. Pensionarii și cei cu venituri mici, afectați disproporționat …. „Dacă se scumpesc alimentele, cumperi mai puțin sau mai prost. La curent, s-a scumpit și trebuie să plătești ca să nu te deconecteze. La transport începe să crească, iar la utilități se va vedea la iarnă. Pentru cineva cu salariu de 10.000 de lei, o creștere cu 5% a prețurilor nu te afectează. Însă la cei cu 1.500 de lei, cam cât este salariul minim, sau la pensionari, efectele sunt mult mai mari, sunt afectați disproporționat”, a declarat Bența….. Profesorul Mircea Coșea îl contrazice și el pe premierul Cîțu și spune că redistribuirea nu se face prin criterii economice, așa cum a declarat, ci tot pe baze politice. Acesta dă ca exemplu Programul „Anghel Saligny”, prin care se acordă 50 de miliarde de lei către primari în următorii șase ani pentru lucrări de infrastructură rutieră, de apă și canal și de extindere a rețelelor de gaze. …. „Guvernul nu are ce distribui, este, de fapt, pe pierdere. Aceasta este doar o recuperare economică și se face prin dezechilibre importante: Guvernul se împrumută masiv și importăm masiv, astfel că deficitul comercial este mare. Din căderea avută anul trecut s-a recuperat ceva, dar doar prin consum, nu prin investiții”, a spus Coșea. Deficitul comercial este diferența dintre importuri și exporturi. România a înregistrat un deficit comercial de 8,83 miliarde de euro în primele cinci luni ale acestui an, în urcare cu 1,47 miliarde de euro față de același interval din 2020, potrivit datelor INS. Integral: https://www.libertatea.ro

Dobânzile uriașe plătite de Guvern în primele șase luni din 2021. Sumele pentru tot anul ar putea depăși 16 miliarde de lei Guvernul a plătit în prima jumătate a anului dobânzi record de 8,6 miliarde de lei, în contextul în care şi datoria publică a explodat anul trecut, cu un deficit bugetar de 102 miliarde de lei, iar statul continuă şi în acest an cu un deficit foarte ridicat, care ar ajunge de la 80 miliarde lei la aproape 83 miliarde lei în urma rectificării bugetare, şi face în continuare planuri pentru cheltuieli, cum ar fi Programul Naţional de Investiţii Anghel Salingy, care ar urma să aibă un buget de 50 de miliarde de lei în perioada 2021-2028, anunţă Profit.ro. Pentru întreg anul, cheltuielile cu dobânzile şi comisioanele pentru datoria publică guvernamentală sunt estimate la 16,63 miliarde lei, o sumă record. În primele şase luni ale anului trecut, dobânzile s-au ridicat la 8,35 miliarde de lei, iar pentru întreg anul 2020 la 13,9 miliarde lei. Veniturile bugetului în primele şase luni ale acestui an au fost de 176,38 miliarde lei, iar cheltuielile de 210,19 miliarde lei, rezultând un deficit de 33,8 miliarde lei. Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor şi citate de Profit.ro, nivelul îndatorării statului s-a situat la 49,5% din PIB în luna iunie, în scădere uşoară de la 49,7% în luna mai. Pragul de 50% a fost, probabil, depăşit în luna iulie, lună pentru care ministerul nu a publicat date, după ce statul a împrumutat la începutul lunii 3,5 miliarde de euro (17,2 miliarde lei) de pe piaţa externă. Integral: https://ziare.com

Românii se împrumută sau amână cheltuielile pentru a trăi de la o lună la alta. 40% dintre familii nu și-au plătit la timp facturile Una din patru familii din România declară că nu se descurcă cu banii. Fie se împrumută, fie amână unele cheltuieli. 40% dintre gospodării au avut anul trecut întârzieri la plata facturilor lunare pentru casă. Aproape un sfert dintre familiile din România a câștigat anul trecut mai puțini bani decât ar fi avut nevoie, potrivit unui raport al Institutului Național de Statistică. Ca să poată face față cheltuielilor, 10% dintre familii au fost nevoite să se împrumute….. Nici cei care spun că le ajung banii nu-și permit prea multe. Nici măcar un sfert dintre cetățeni nu au avut posibilitatea să își programeze o săptămână de concediu anul trecut. Înlocuirea mobilei uzate a fost de asemenea un lux pe care mai puțin de 10% dintre români nu și l-au permis. Oamenii spun că cel puțin jumătate din bani sunt cheltuiți pentru facturi. Mircea Costea, analist financiar: “Prețurile au crescut. Pentru a face față cheltuielilor zilnice care înseamnă mâncare, transport, oamenii consumă mai mulți bani și nu le mai rămâne posibilitatea achitării la timp a obligațiilor pe care le au”. Anul trecut, aproape patru din zece familii nu au reușit să plătească la timp serviciile legate de întreținerea locuinței. Cei mai mulți au întârziat să plătească facturile la energie electrică. În condițiile în care atât energia electrică, cât și gazele s-au scumpit, numărul celor care achită cu întârziere facturile sau intră pe lista rău-platnicilor ar putea crește. Furnizorii de utilități se pregătesc deja pentru acest scenariu. Silvia Vlăsceanu, expert în energie: “Introducerea de măsuri suplimentare de garanții pentru clienți ca să minimizeze acest risc de neplată s-ar putea să influențeze și piața de energie electrică și gaze naturale, în sensul în care costurile pe această piață vor crește tocmai datorită acestor măsuri pe care și le iau furnizorii în relația cu clienții”. Furnizorul e doar un colector, încasează contravaloarea consumului de energie și gaze naturale și mai departe plătește către ceilalți din lanț. De la 1 iulie, energia electrică s-a scumpit cu 23% față de decembrie, iar gazele cu 20%. Integral: https://www.digi24.ro

România, printre ţările UE cu cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei în iulie 2021. Raportul detaliat publicat de Eurostat ….Cele mai ridicate rate anuale ale inflaţiei în UE au fost înregistrate, luna trecută, în Estonia (4,9%), Polonia şi Ungaria (ambele cu 4,7%), Lituania (4,3%) şi România (3,8%), iar cele mai scăzute în Malta (minus 0,3%), Grecia (0,7%) şi Italia (1%). Datele Eurostat mai arată că în zona euro rata anuală a inflaţiei a crescut în iulie la 2,2%, de la 1,9% luna precedentă. În iulie 2020, rata anuală a inflaţiei în zona euro era de 0,4%. Pentru statele din zona euro, cel mai semnificativ impact asupra creşterii anuale a preţurilor a venit din partea energiei, unde s-a înregistrat o creştere de 1,34 puncte procentuale, urmată de alimente, băuturi alcoolice şi ţigări (0,35 puncte procentuale), servicii (0,31 puncte procentuale) şi bunurile industriale neenergetice (0,17 puncte procentuale). Luna trecută, după o procedură de revizuire strategică de 18 luni, Banca Centrală Europeană a anunţat modificarea ţintei sale de inflaţie la 2% pe termen mediu, renunţând la precedenta formulare potrivit căreia BCE miza pe o ţintă de inflaţie “mai mică, dar apropiată de 2%”, care a creat impresia că instituţia de la Frankfurt este mai preocupată de o creştere a preţurilor peste ţinta sa decât de una mai mică. Tensiunile generate de preţurile mari preocupă pieţele financiare care se tem de posibilitatea unei majorări a dobânzilor. Însă atât Banca Centrală Europeană (BCE) cât şi Rezerva Federală a SUA (Fed) Fondul Monetar Internaţional (FMI) apreciază că actuala creştere a inflaţiei este doar un fenomen temporar. Integral: https://ziare.com

Primul proiect al noului ministru de Finanțe: înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare. „Un paralelism birocratic inutil, pe banii românilor. Iliberal complet” ….Anunțul noului ministru de Finanțe, Dan Vîlceanu, a fost criticat dur de economistul Cristian Păun, profesor la Academia de Studii Economice din București. „Există în momentul de față următoarele instituții financiare de stat: CEC – bancă comercială de stat finanțată din depozitele bancare atrase. EXIMBANK – agenție guvernamentală de creditare a exporturilor (după model american). BANCA ROMÂNEASCĂ – o fostă bancă comercială lipită atipic de guvernarea PSD la agenția guvernamentală EXIMBANK, alipire care alterează atât caracterul ei de bancă depozitară (de stat) cât și caracterul de agenție guvernamentală de finanțare a exporturilor a EXMIBANK. FNGCIMM IFN SA – instituție de stat de garantare și creditare a IMM-urilor. Dă doar garanții, are foarte puține scheme de creditare dar poate fi ușor capitalizată și poate face creditarea IMM-urilor fără probleme, inclusiv fonduri cu capital de risc sau fonduri de scale-up. Este sub supravegherea BNR. FRC (Fondul Român de Contragarantare) care contra-garantează garanțiile în nume și cont propriu acordate de FNGCIMM. Compania Națională de Investiții – instituție de stat implicată în finanțarea investițiilor de stat (multe stadioane, săli de sport… investiții nu glumă). Care este sensul să faci acum o nouă BANCĂ DE DEZVOLTARE care să facă ce face EXIMBANK (creditarea exportului), FNGCIMM (garanții, finanțare prin piață de capital, fonduri de cu capital de risc, business angels) sau CEC (creditare IMM și companii mari)? La cât de dificilă este reformarea acestor instituții financiare de stat și cât de greu merg lucrurile în interiorul lor, de ce e nevoie să mai creem una nouă, garantând că aceasta va merge mai bine? Un paralelism birocratic inutil, pe banii românilor. Iliberal complet… Această bancă nu va putea colecta depozite bancare. Din ce se finanțează atunci? Va lista pe bursă propriile titluri, cel mai probabil. Fiind o bancă de stat, populată cel mai probabil cu politicieni și politruci, ce încredere va oferi ea investitorilor în titlurile acestei bănci? Niciuna sau niciuna consistentă. Caz în care va apela la banii publici. Ăia drămuiți și pe deficit excesiv. Mare parte structural.  „O nebunie cât casa” O nebunie cât casa… Nebunie care, să nu uităm, a pornit de la cuplul Teodorovici – Vâlcov. Ei au lansat două năzbâtii: Fondul Suveran și Banca de Dezvoltare. Cum spuneam… rădăcinile socialiste nu se dezmint! Liberalismul e mai greu de aplicat și de apărat. Ce liberalism, acești oameni ”noi” au un singur scop pe termen foarte scurt: să se mufeze puternic la banii noștri. Prin tot felul de structuri de stat. Faliment și găuri negre, nu dezvoltare, va aduce această bancă! Ca toate celelalte constructe artificiale ale statului român. Și ale oricărui stat. Integral: https://ziare.com

Valeriu Nicolae: 67 de semnatari de la #echipacăștigătoare. Pupincuriști, oportuniști, corupți, condamnați penali, traseiști, căpușari, dottori- adică valori liberale. Ieri am prezentat primii 10, aici următorii zece. Mâine încă zece. 11. Nicolae Ciucă – doctor la fabricuța aia de plagiate pentru avansări rapide a universității naționale de apărare unde are doctorat și Pandele, absolvent de colegiu de securicitate, primește o pensie de doar 215.880 RON de la MApN și încă 288.228, tot de la MApN, că e ministru liberal. Adică bine peste 100.000 de EUR pe an. CV-ul domniei sale pute grav a servicii secrete. 12. Lucian Bode – și-a secretizat doctoratul, legături foarte solide cu securicitatea nouă, zero muncă în privat, șef de sindicat la stat și mare beneficiar de sinecuri. 13. Virgil Popescu este cel care păstorește cea mai mare căpușare, cea din sectorul energetic despre care am tot scris. Are un CV dubios, nepotisme la greu despre care am tot scris și este și el absolvent de colegii de securicitate. 14. Sorin Câmpeanu – mare șef la ALDE și apoi la ProRomânia. Inițiatorul ordonanței pentru amnistierea plagiatorilor, doctorat ascuns, rector la o bombă de facultate. 15. Bogdan Gheorghiu – OTV-ist de marcă, grămadă de contracte cu statul, lingător al domnului Flutur, nevasta angajată din senin la minister și acum la senat, că doar liberalismul este despre nepotism. 16. Florin Roman – profesional este un nimeni absolut, asta până când l-a lovit norocul politic și, din vânzător de ziare, a ajuns în consiliile de administrație cele mai șmechere. A trăit din sinecuri la cele mai nenorocite și mai căpușate firme de stat, de la Electrica și Eximbank la ASF, dar a fost și pe la gaze și la Automobile S.A. În rest, nu a făcut nimic. A terminat și el Colegiul lui Oprea și alte fabrici de diplome, ca orice politician care se respectă. 17. Ciprian Pandea – fostul șef al PSD Călărași, fiul lui tata primar PSD pe “veață” și Președintele Asociaților Comunelor din România. Fost secretat de stat al Vioricii Vasilica. Acum șef PNL Călărași. 18. Daniel Fenechiu – fost avocat al lui Dan Diaconescu și consilierul acestuia în afacerea Oltchim. Ales în Parlament pe listele PPDD în 2012, își face partid (PND) în 2015 și negociază cu PMP-ul. Devine cel mai mare donator al PNL – donează 103.000 RON (mai mult decât întreg venitul său anual declarat) la filiala din Bacău și este ales pe listele PNL ca senator de Bacău. 19. Costel Șoptică – cercetat pentru trafic de influenţă şi instigare la abuz în serviciu, firma lui a fost, desigur, o mare beneficiară a contractelor cu statul, că doar e liberal. Nepotism la greu, a aranjat cu un alt deputat să-i angajeze fiul în timp ce și el îi angaja acestuia fiul, ca să scape de ANI. 20. Daniel Constantin – mâna dreaptă a domnului Dan Voiculescu, cel care l-a și împrumutat cu 295.000 de EUR. Șef al patidului lui Dan Voiculescu, apoi în ALDE, lângă nesecuriciul Meleșcanu, apoi în ProRomânia, lângă maestrul Ponta, iar acum în echipa câștigătoare. Integral: https://www.facebook.com

Cât de mult lipsesc României cei 5 milioane de compatrioți plecați în străinătate?   Structura de vârstă a emigranților români, în unele țări structura studiilor lor, toate acestea sunt lovituri pe care societatea le resimte, susține Vasile Ghețău, cel mai reputat specialist român în demografie, într-o scrisoare către Gabriel Liiceanu, publicată de Contributors. …. „Privind actuala stare a populației, după emigrarea a 4-5 milioane de români, natalitate scăzută și mortalitate excesivă și, mai ales, cea care va rezulta din bolnava demografie bine bătută în cuie de mâine și poimâine, ajungem la teribila întrebare dacă societatea românească mai poate fi schimbată, dacă mai are cine și când să înlocuiască democratic actuala clasă politică coruptă și incompetentă cu una mai tânără, bine educată, competentă, onestă, verticală, fără legături cu lumea comunismului dinainte de 1990”, scrie Vasile Gheță în începutul scisorii către Liiceanu. Profesor de sociologie cu o intensă activitate în INS pe statistica și recesământul populației, Vasile Ghețău semnalează că 2 din 10 alegători cu drept de vot au peste 65 de ani, iar pe fondul dezinteresul tinerilor pentru alegeri ponderea lor crește în rândul celor care stabilesc conducerea țării. „Dumneavoastră încă mai credeți ori mai sperați că oamenii onești, harnici, instruiți, fără trecut pătat în vechiul regim și care trăiesc în România vor reuși să îndepărteze lichelele care au acaparat toată puterea politică și economică în cei peste 30 de ani și au adus România în starea de jale de astăzi, fără perspectiva schimbării radicale”, îl întreabă Ghețău pe Liiceanu. …. . Potrivit datelor INS pe care le citează profesorul, România se confruntă cu un declin al populației rezidente în țară (care locuiește în țară) de 4,2 milioane locuitori, de la 23,2 milioane la începutul anului 1990 la aproape 19 milioane astăzi. Declinul are o dublă sursă: 2,9 milioane prin migrație externă și 1,3 milioane prin scădere naturală, cu tendință de majorare a proporției celei din urmă componente după anul 2010. Iar prognozele prezintă date și mai sumbre – populația rezidentă ar ajunge la 15,6 milioane locuitori la mijlocul secolului. Iar, în ipoteza reducerii anuale a migrației nete negative medii din ultimii ani și atingerea unei migrații nete egală cu zero în anul 2050, însemnând număr similar de emigranți și imigranți, populația ar ajunge la 14,7 milioane, precizează sociologul. Care este dimensiunea exactă a exodului? Numărul românilor cu reședința în unele țări europene în anul 2020 este de aproximativ 5 milioane, remarcă Vasile Ghețău, invocând date oficiale. Acestea ilustrează prezența a 4,6 de milioane de persoane doar în șase state europene: Italia, Spania, Germania, Regatul Unit, Franța și Austria. Vasile Ghețău propune o analiză privind nivelul studiilor celor care au plecat în afara țării, în încercarea de a ilustra diferanța dintre cei care au emigrat și populația rezidentă rămasă să ducă „lupta cu lichelele”. El pleacă de la proporția populației cu studii superioare în populația de 15 ani și peste a României care era de 15,3 la sută la recensământul din anul 2011. Drept comparație, datele OECD (Organizația de Cooperare Economică pentru Dezvoltare) prezintă procente de 78 la sută în rândul românilor din Canada, 57 în Danemarca, 53 în SUA, 42 în Suedia, 36 în Regatul Unit, 35 în Irlanda, 32 în Franța, 27 în Belgia, 25 în Germania, 24 în Ungaria, 22 în Austria. Integral: https://www.libertatea.ro

Cum ar putea arăta o țară mediteraneeană peste 80 de ani. Deșertificarea, o amenințare și pentru România    În 2020, România a pierdut aproape 30% din producția agricolă din cauza secetei. Și anul acesta este prost. Iar efectele se extind. România este una dintre cele șapte țări ale Uniunii Europene unde, potrivit celui mai recent raport UE, terenurile aride vor înlocui vegetația. Când călătorești în sud, de la Calafat la Dăbuleni, deja te uimește nisipul din Sahara Olteniei. Totul se întâmplă din cauza temperaturilor crescute îndelungate, a lipsei precipitațiilor și a defrișărilor. Alte țări au început deja consultări cu specialiștii ca să încerce să anticipeze schimbările. De pildă, ziarul Times of Malta le-a propus unor specialiști să-și imagineze cel mai rău scenariu. În 2100, Malta s-ar putea transforma în deșert în urma schimbărilor climatice, spun predicțiile, unele care ar putea să fie și pentru români relevante. Pe listă: România, Italia, Portugalia Cel mai recent raport UE privind deșertificarea, din 2018, arată că România, Italia, Spania, Portugalia, Bulgaria, Cipru și Grecia vor fi grav afectate de încălzire. …. Semnalele specialiștilor vin și din Italia. Decesele cauzate de căldură ar putea fi numeroase în viitor, în special în rândul vârstnicilor, e de părere James Ciarlò, cercetător postdoctoral la Centrul Internațional de Fizică Teoretică din Trieste, Italia. Din cauza valurilor de căldură mai frecvente vara, precum cele din acest an, și a precipitațiilor puține va crește riscul de incendii, precizează cercetătorul. Efectele se văd deja în Grecia, unde în ultimele săptămâni oamenii s-au luptat să stingă incendiile de vegetație. Pompierii din Alba, România, s-au mobilizat, de asemenea, acum câteva zile ca să stingă un astfel de incendiu din județul lor. …. În România, agricultura a fost afectată, în 2020, în proporție de 30% din cauza secetei, potrivit celor mai multe dintre estimările specialiștilor. Seceta a acaparat deja două regiuni, Oltenia și Dobrogea, iar în locul lanurilor de porumb se întinde nisipul cât vezi cu ochii. Sahara Olteniei, la 200 de kilometri de București, cuprinde astăzi vreo 100.000 de hectare. Și se va extinde. Integral: https://www.libertatea.ro

Analiză Generalii armatei moarte: De ce s-au evaporat atât de ușor forțele militare și de securitate afgane în fața ofensivei talibane O masă tăcută, alcătuită din peste 120.000 de cadavre, adunate în 20 de ani de război și îngropate de-a lungul și de-a latul planetei, din America și până în Asia, asistă indiferentă la spectacolul grotesc desfășurat în aceste zile în Afganistan. Indiferenței morților i s-a adăugat recent și nepăsarea viilor, reprezentați de militarii și șefii structurilor de securitate afgane care au decis să predea întreaga țară, fără luptă, talibanilor și să șteargă astfel, în câteva zile, două decenii de încercări timide de redresare și consolidare a unui stat. Întreaga armată s-a prăbușit uimitor de rapid, în doar câteva săptămâni. „Le-am dat pește, dar nu am reușit să-i învățăm să-și facă undiță”, au rezumat situația, pentru digi24.ro, surse militare. În plus, armata afgană a existat mai mult pe hârtie, în condițiile în care un sfert din militari dezertau în fiecare an și jumătate dintre ei erau analfabeți. …. Marea aventură a armatei afgane a început undeva prin 2002-2003, odată cu primele recrutări în vederea construirii unei noi forțe militare naționale.  După circa 17-18 ani de pregătire pestriță (s-a început „de jos în sus”: mai întâi s-a pus accent pe instruirea recruților, la nivel de pluton și abia în ultimii ani s-a încercat pregătirea ofițerilor superiori și antrenarea acestora în operațiuni complexe, cu mari unități), aventura s-a încheiat brusc, în cel mult o lună, cu dezertări în lanț care au culminat cu fuga în Uzbekistan. Însuși șeful NATO, Jens Stoltenberg, a recunoscut că nu se aștepta la o atât de rapidă și formidabilă prăbușire a administrației și armatei din Afganistan în fața talibanilor. Secretarul general al NATO a dat vina pe politicienii afgani pentru acest dezastru….. Raport: În 2014, jumătate dintre militarii armatei afgane erau analfabeți  Cu alte cuvinte, intenția a fost bună, dar punerea în practică s-a lovit, din start, de un impediment major: instructorii veneau și se schimbau prea repede. „Instructorii și consilierii militari care făceau instruire stăteau un an de zile. Nu apucau să se familiarizeze nici cu contextul cultural, nici să înțeleagă ce e acolo. Spre comparație, noi avem școli militare, licee în care echipa de instruire stă acolo și zece ani”, a spus analistul. Aceasta este, de altfel, una dintre multele probleme semnalate într-un raport redactat de Inspectorului Special pentru Reconstrucția Afganistanului (SIGAR). Raportul, redactat în luna august 2021 și întins pe 140 de pagini, vine cu întregul set de lecții învățate de pe urma celor 20 de ani de prezență militară SUA și NATO în Afganistan și explică, detaliat, motivele acestui răsunător eșec. Conform SIGAR, SUA au alocat  în toți acești 20 de ani 145 de miliarde de dolari pentru întregul proces de reconstrucție al Afganistanului. Printre cauze, regăsim alături de „politicienii” invocați și de Stoltenberg, corupția generalizată, „problemele cu personalul” (cunoscute, dar ignorate), sau încercarea de a impune „instituții formale într-un mediu informal”, în condițiile „înțelegerii precare a contextului cultural”….. Un alt raport SIGAR a dezvăluit un alt adevăr dureros și ignorat: nu mai puțin de jumătate din militarii armatei afgane erau analfabeți. În 2009, SUA a lansat un program, în valoare de 200 milioane de dolari, prin care s-a încercat alfabetizarea tuturor militarilor din armata afgană. Ținta programului: în 2014, fiecare soldat afgan trebuia să știe măcar literele alfabetului, să poată „recunoaște” numerele până la 1.000 și să fie apt să-și scrie numele și să citească „cuvinte scurte”. Rezultatul: în 2014, 50% din militarii armatei afgane erau, în continuare, analfabeți….. „Comandanții primeau foarte mulți bani pentru salariile soldaților, dar, de fapt, o parte din ei erau fantome. De aici, fenomenul corupției generalizate în armata afgană”, a spus analistul militar. Vezi cazul generalului afgan care o ducea bine-mersi, în palat, până în momentul în care talibanii i-au bătut la poartă. În astfel de condiții este greu, dacă nu imposibil ca, într-un an, cel mult doi, să dezvolți mari unități, la nivelul unei armate întregi, care să aibă un nivel ridicat de pregătire. Asta, în condițiile în care jumătate din armată nu știe carte, iar un sfert din militari dezertează. „Dezertările ajunseseră la 24% pe an. Practic, 24% din soldați dipăreau din unități. Asta însemna că trebuia reluat procesul de recrutare și să aduci alți oameni”, a spus Degeratu. Integral: https://www.digi24.ro

Ultimul cui în coşciug pentru Cîţu. S-a aflat că şi-a făcut implant de păr în America  Încă o pagină din povestea misterioasă a vieţii lui Florin Cîţu peste hotare a ieşit la iveală, şi s-ar putea să-i fie fatală! Documente secrete ale SRI, obţinute cu ajutorul CIA şi Mossad, arată că premierul şi-ar fi făcut de fapt un implant de păr în perioada în care se afla în SUA la „studii”. „Când a venit aici, arăta ca Mihai Trăistariu înainte de implant. Când a plecat, arăta ca Mihai Trăistariu după implant. Nu ştiu ce-a făcut, unii bârfesc despre un implant de păr… Orice ar fi, nu vreau să am nimic de-a face cu el şi mă bucur că a plecat”, spune Marcy, proprietara rulotei din Iowa unde locuia Florin Cîţu cu chirie, la doar 700 de metri de First Iowa National Hair Implantation Clinic, o instituţie despre care se zvoneşte că s-ar ocupa cu implantul de păr. „Că a stat în arest pentru că a condus matol, înţeleg. Că face jonglerii cu CV-ul, iar înţeleg. Că inflaţia a luat-o la deal, hai, să zicem. Că pune miniştri pesedişti, OK. Dar ce bărbat îşi face implant de păr? Integral: https://www.timesnewroman.ro

Buna dimineata intr-o zi de vineri, 20 august! Vineri, 20 august, vremea va fi predominant frumoasă şi se va încălzi uşor, devenind călduroasă în sudul extrem şi în sud-vest. Cerul va fi variabil la senin, cu unele înnorări în a doua parte a zilei la munte unde pe spaţii mici vor fi ploi de scurtă durată. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări izolate în zona montană înaltă. Temperaturile maxime se vor încadra între 25 şi 34 gr, cu valorile cele mai ridicate în sudul Olteniei; minimele termice vor fi cuprinse între 6…8 gr în depresiunile intramontane şi 20…22 gr pe litoral. Vineri, temperaturile maxime pe regiuni vor arăta astfel: 30 gr în Moldova, 29 în Transilvania, 28 în Maramureș, 30 în Crișana, 31 în Banat, 32 în Muntenia, 33 Oltenia și 29 în Dobrogea. În Capitală, temperatura maximă va fi de 30…31 gr, iar cea minimă de 16-17 gr, mai scăzută în zona periurbană.

COVID-19: România secvenţiază la jumătate din cât este recomandat de specialişti …. Secvenţierea probelor de la pacienţii infectaţi cu COVID-19 pentru a avea o imagine clară asupra nivelului de răspândire a noilor variante, în special delta, nu este folosită la capacitate maximă, potrivit datelor furnizate de autorităţi. Astfel, din informaţiile prezentate de medicul Valeriu Gheorghiţă, în săptămâna 9-15 august au fost realizate 47 de secvenţieri. Dintre acestea, 46 de cazuri au fost pozitive pentru varianta delta, mult mai contagioasă faţă de cele de până acum. În aceeaşi perioadă, la nivel naţional s-au înregistrat 2.300 de cazuri noi de infectare în total. Comisia Europeană a recomandat statelor membre ale UE să realizeze secvenţieri pentru un procent de 5-10% din cazurile pozitive zilnic. Or, raportând la nivelul minimde 5%, în săptămâna menţionată de Gheorghiţă numărul secvenţierilor trebuia să fie de 115, adică dublu faţă de cât a făcut de fapt România. Cum arată secvenţierea în România? În total, şapte laboratoare raportează către INSP rezultatele secvenţierii, dintre care doar două – Institutul Cantacuzino şi Institutul Matei Balş sunt în programul naţional. Restul laboratoarelor fac această secvenţiere pe cont propriu. Medicul Mihai Ioana, medic primar în genetică medicală şi preşedintele unei comisii din Ministerul Sănătăţii care se ocupă de testarea prin real time şi secvenţiere, a explicat pentru ZF cum anume se desfăşoară secvenţierea în cazul COVID-19. „Este nivelul standard de testare, Real Time, pentru a spune dacă este pozitiv sau negativ. Al doilea nivel, după ce ai văzut că este pozitiv, este Real Time de variantă, cu nişte sonde specifice, poţi să identifici ţintit anumite variante. Nu poţi identifica mutaţii noi. Nivelul trei este cel de secvenţiere. În acest moment sunt puţine cazuri care ajung să fie secvenţiate conform metodologiei. Dacă va fi nevoie să ne ducem la sute sau mii de probe secvenţiate pe săptămână, este prelungită lista conform unor criterii. Nu este vorba că nu ar fi capacitate, dar la un moment dat nu aveam atâtea cazuri pozitive“, a spus Mihai Ioana. El a mai precizat că probele care trec de prima etapă de testare trebuie să aibă o încărcătură virală suficient de mare pentru a trece la etapele următoare – real time de variantă şi secvenţiere, pentru că altfel riscul este să nu se obţină niciun rezultat. „Metodologia INSP prevede două braţe de selectare pentru secvenţiere. Dacă acel caz vine din zone unde există variante care să determine îngrijorare într-un procent mai mare, persoanele respective care au legătură cu zonele respective se trimit direct către secvenţiere. Este un filtru de selecţie pe criterii epidemiologice. Mai avem şi braţul doi, testăm standard, avem cazuri pozitive care ajung ulterior să treacă şi prin filtrul real time de variantă. Deocamdată presiunea nu a fost aşa de mare“, a mai spus Mihai Ioana. În medie, secvenţierea durează patru zile, în funcţie de echipamentul de testare. Medicul afirmă că avem capacitate de secvenţiere, dar nu este exploatată pentru că nu este suficientă cerere, în funcţie de criteriile stabilite de INSP alături de specialişti. ….Întrebarea care reiese din această concluzie, coroborată cu cifrele prezentate de aceleaşi autorităţi, este cum putem şti că nu este transmitere comunitară a variantei Delta, care dă fiori reci statelor din Vestul Europei, dacă nu secvenţiem nici la jumătate din cât ar trebui? Integral: https://www.zf.ro

De ce rezistă Cîțu ”ca la Mărășești”, iar Klaus Iohannis îl servește cu papion Vi-l amintiți pe Ludovic Orban când promitea că va lupta ”ca la Mărășești, Mărăști și Oituz” după ce s-a simțit agresat de ”cei din exteriorul PNL” care sucesc mâini la spate, arată pisica și umblă la scheletele din dulap. Ei, bine, iată că nici tabăra Orban n-a stat cu mâinile în sân.  După ce prietenii domnului Orban au scotocit temeinic prin debaraua premierului, aruncă azi în el cu toate oscioarele găsite în trecutul aventuros al tânărului Cîțu prin America. Cât despre arătat pisica, tot mai mulți liberali relatează că Orban umbla de luni de zile cu hârtiuța despre accidentul din SUA în servietă și o arăta liberalilor pentru a-i convinge că adversarul său va fi în curând istorie, prin urmare nu merită votat la șefia partidului. Chiar dacă nu foarte demn, Cîțu rezistă eroic în fața ofensivei totale declanșate de rivalul său politic. A anunțat deja că nu demisionează iar președintele Klaus Iohannis s-a afișat cu el, sâmbătă, de Ziua Marinei, tocmai pentru a transmite public, fără echivoc, că premierul se bucură mai departe de susținere la Cotroceni. În treacăt fie spus, noua ținută a președintelui Iohannis a făcut deliciul presei. Dichisit festiv cu sacou alb și papion negru, l-a servit pe Cîțu ca un ospătar de lux împrumutându-i într-o situație disperată pentru premier o fărâmă din propria credibilitate. Președintele Klaus Iohannis îl girează mai departe din mai multe motive. Nu mai are nici timp, nici opțiuni. Până la Congresul din 25 septembrie a mai rămas foarte puțin, insuficient pentru a găsi pe cineva dispus să intre în cursa pentru șefia PNL. Apoi, dacă ar renunța la candidatul Cîțu, ar trebui să-l zboare și din funcția de premier. Nu poate fi rău doar pentru partid, dar bun pentru țară. A-i cere să demisioneze de la Palatul Victoria ar însemna să arunce țara în criză politică și să piardă controlul pe guvern. Jocul s-ar muta pe terenul lui Ludovic Orban, în Parlament, unde liderul PNL are un cuvânt greu de spus la formarea majorității și ar revendica funcția de premier în secunda doi pentru sine. Pe scurt, în scenariul renunțării la Florin Cîțu, Orban ar lua pe tavă partidul și guvernul. O înfrângere umilitoare pentru Klaus Iohannis. După cum se vede, șeful statului nu prea are de ales. Între timp, pe lângă accidentul din SUA soldat cu amendă penală și două zile de închisoare, apar noi informații stânjenitoare despre un împrumut luat de la o bancă din America pe care nu l-ar mai fi returnat….. PSD nu mai trebuie să miște un deget ca să crească în sondaje. Ciolacu și ai lui trebuie doar să asiste cuminți de pe margine la măcel. Or, șifonarea blazonului îi afectează pe toți liberalii, nu pe un singur om. Așa cum a sacrificat poziții importante de miniștri pentru a obține funcția de șef al Camerei Deputaților, Ludovic Orban pare dispus să arunce în aer tot partidul pentru a-și zdrobi rivalul intern. Funcția lui pare este mereu mai importantă decât binele colegilor săi. Acest cinism politic împins la extrem s-ar putea să-l coste destul de scump, prin efectul de bumerang pomenit mai sus. Iar o contrareacție va veni negreșit. Orban uită totuși că nu candidează la funcția de primar, aici nu vorbim totuși de votul popular. El nu caută să câștige încrederea alegătorilor obișnuiți, ci susținerea unor politicieni. Or, aceștia sunt sensibili la cu totul alt tip de argumente. Se uită în primul rând la verticala puterii, la semnalul dat de președintele Iohannis, apoi la interesul propriu, la banii de la guvern și abia la urmă contează ce gândesc ei cu adevărat despre un candidat sau altul Chiar dacă va rezista mai departe ”ca la Mărășești” și va câștiga alegerile interne din PNL, marile probleme pentru președintele Klaus Iohannis și pentru Florin Cîțu încep chiar de a doua zi. Premierul trebuie să facă reformele promise, să adopte măsuri nepopulare dacă numărul de infectări va crește din nou, dintr-o poziție și mai vulnerabilă, fragilizat, cu credibilitatea serios pusă la îndoială. Pe termen scurt, va rezista poate în lupta cu Orban, dar pe termen mediu și lung este greu de imaginat cum va rezista în poziția de premier. Dacă mai apar și pozele față/profil cu număr pe piept din dosarul penal, Cîțu se va trezi rapid din beția puterii în starea de mahmureală a politicianului care a pierdut totul. Pe scurt, liberalii se vor vedea în situația de a alege un lider pe care tot ei vor trebuie să-l schimbe în maximum un an dacă vor să aibă cea mai mică șansă în 2024…… Integral: https://www.g4media.ro

Valeriu Nicolae: Am râs bine, deși e de plâns. Papagalache Rareș Bogdan a pus el un text cu demnitate și alte vrăjeli împotriva lui Orban. A listat acolo semnatarii de la echipa ploii cea liberală. Comuniști de seamă, foști mari șefi PSD-iști, fostul șef al partidului lui Dan Voiculescu, fost șefi de la partidul lui Dan Diaconescu și al lui Gabriel Oprea, condamnați pentru corupție, impostori celebri, mitomani, oameni cu un incredibil noroc la contracte cu statul ca toți liberalii cinstiți, oameni cu rude cu un noroc senzațional la slujbe la stat sau contracte cu statul, plagiatori/hoți, oameni care își ascund doctoratele și oameni cărora ANI-ul, dacă ar fi funcțional, le-ar fi încheiat demult cariera politică. Îi luăm azi la rând, pe scurt, așa, pe primii zece. Am sărit un singur nume de pe listă, șefa de la CJ Sibiu. Măine următorii zece. Echipa lui Orban nu e mai brează.#echipacâștigătoare 1. Emil Boc – șeful Uniunii Asociației Studenților Comuniști din Cluj, mare speranță a comuniștilor, mâna dreaptă a unui faimos turnător la Securitate. 2. Rareș Bogdan – purtător de telefon al lui Gabriel Oprea, cel care îl anunța pe Oprescu că va fi arestat, prietenul lui Vanghelie și finul unui faimos turnător la Securitate și pușcăriaș. 3. Iulian Dumitrescu – cel care apare în convorbirile cu trafic de influență înregistrate de DNA în cabinetul lui Drulă și plin ochi de contracte cu statul – este și nașul domnului de la serviciile secrete, căsătorit cu șefa de la Călărași a USR. 4. Raluca Turcan – o Elena Udrea a domnului Stolojan, am scris la greu despre impostura domniei sale. 5. Robert Sighiartău – un oportunist feroce care era peste tot în pozele cu Orban. CV-ul domniei sale este un monument de impostură. 6. Ion Dumitrel – despre el domnul Roman (și el în #echipacâștigătoare) spunea că și-a pus toate rudele în subordinea sa, că e o marionetă, un incompetent și un mincinos. 7. Mihai Lupu – firma sa a bubuit de contracte cu statul. Ionel Arsene, PSD-istul de la Neamț este cercetat de DNA pentru o mită primită de la firma controlată de domnul Lupu. Ginerele domniei sale a fost numit de domnul Cîțu secretar de stat la MAE cu experiență canci, căci meritocrație. 8. Hubert Thuma – condamnat la 6 luni de închisoare cu suspendare pentru corupție. 9. Ionel Bogdan – nepotism la greu, contracte cu statul la greu, mizerii de declarații de avere – este pe lista mea pentru un viitor articol. 10. Gheorghe Flutur – baron PDL, unul dintre cei mai toxici politicieni români și cu un gol de 5 ani în CV în timpul comuniștilor, de 21 de ani în funcții de conducere în politica noastră, lingătorul de serviciu al turnătorului la securitate, Traian Băsescu. Sursa: https://www.facebook.com

Creșterea economică lăudată de Cîțu, pe înțelesul tuturor. Cine o simte, cum s-a făcut și la ce a dus. Din toamnă mulți vor suferi din cauza scumpirii energiei. „Sună bine, nu?”  Creșterea economică e de fapt o recuperare ce a venit la pachet cu multe „boli ce vor trebui tratate”. În plus, din toamnă – iarnă multe persoane vor suferi în urma facturilor ridicate, a inflației, în general. „Sună bine, nu?”, ca să-l parafrazăm pe Florin Cîțu cu declarațiile de marți seară. Creșterea economică, citită de Cîțu de pe foaie, a fost realizată de consum, o spun economiștii cu care a discutat HotNews.ro. Bugetarii, în principal, reprezintă categoria care nu a fost afectată de pandemie. Numărul lor chiar a crescut. Pentru că anul trecut au fost restricții, mulți s-au abținut de la cheltuieli, iar acum nu mai e cazul. Au început să cheltuiască acum banii de anul trecut. De unde au venit banii? Din împrumuturi. Așadar, avem creștere economică din consum și datorie. HotNews.ro a discutat cu trei economiști pentru a explica pe înțelesul tuturor ce se întâmplă și la ce să ne așteptăm: Mircea Coșea, Petrișor Peiu și Radu Crăciun. Elementele pe care trebuie să le luăm în considerare: consumul pe primul loc „E o recuperare foarte bună. Nu putem să negăm lucrul ăsta. Arată că România are un progres față de țările din jur pentru că procentul este foarte important”, spune Mircea Coșea. Când ai fie creștere economică, fie recuperare, spune el, trebuie să pui în discuție două elemente, care în teoria economică sunt de bază din acest punct de vedere: 1. Ce a determinat această recuperare? 2. Care sunt efectele ei? *la aceste două întrebări, Mircea Coșea răspunde în declarațiile de mai jos Dacă ne uităm, conform datelor statistice, ce a condus la această recuperare, afirmă Coșea, o să vedem că într-o manieră covârșitoare este consumul. Domnul prim-ministru spune că sunt investițiile, dar conform datelor statistice, consumul este pe primul loc.  Al cui consum? A fost un consum care a fost determinat de mai multe elemente. „Marchează etapa de ieșire din etapa aceea de pandemie când populația a ieșit din casă, a început să fie mai liberă și și-a consumat banii pe care nu îi consumase în perioada restricțiilor. Este o sumă importantă care a intrat în consum”, a explicat Coșea. De unde vine suma asta?  „Suma asta vine din lichiditatea pe care au adus-o în economie salariile din sectorul public. Sectorul public în România este mult mai bine salarizat decât cel privat și nu a avut de suferit în timpul pandemiei. Nu s-au văzut blocări de salarii, reduceri de salarii, șomaj și așa mai departe”, a explicat economistul citat. • Sectorul public, mă refer la cel ministerial, administrativ, birocratic, a fost mărit. Statistic încă vreo 4.000 de oameni au intrat în această perioadă în sectorul public plus mia aceea de oameni pe care Ministerul Muncii a adus-o pentru citirea dosarelor de pensii. • O masă importantă de bani a apărut în societatea românească în acea perioadă pentru că nu s-a dus la capăt reforma pe care Guvernul Orban, de fapt, nu Guvernul Cîțu, a promis-o de echilibrare a veniturilor din salarii dintre sectorul public și privat. Sectorul public a rămas neatins de pandemie, deci au fost bani. Ce fel de consum am avut? Am avut un consum care în proporție de 80% a constat în importuri. Care a fost cauza acestor importuri?  „În această perioadă economia României nu a performat, nu a produs, nu a adus pe piață bunuri care să fie consumate. Aici ne gândim la bunurile alimentare pe care le-am importat într-o manieră covârșitoare”, afirmă Mircea Coșea.  Potrivit acestuia, creșterea importurilor a creat un lucru care este extrem de periculos pentru viitor, și anume: a ridicat foarte mult deficitul balanței comerciale. • Deficitul balanței comerciale care este o bombă cu ceas în orice economie, mai ales la noi, a crescut foarte mult. Cum s-au realizat lucrurile astea? Cu ce finanțări? De unde bani pentru sectorul public? „Din împrumuturi, este răspunsul. În această perioadă a avut o creștere aproape explozivă a împrumuturilor pe care România le-a făcut, ducând-o într-o situație nemaicunoscută până acum în România. Adică aproape 50% din datoria publică a ajuns în PIB, lucru foarte grav”, a explicat analistul economic…… Care au fost efectele acestei recuperări și de ce nu a crescut nivelul de trai  Ar fi trebuit ca această creștere să ducă la o ridicare a nivelului de trai din România, spune Coșea. Potrivit acestuia, o creștere de 13% trebuia măcar jumătate să fie vizibilă în creșterea puterii de cumpărare. „Aici lucrurile s-au format invers. Adică salariile au crescut în România, dar într-o pătură foarte subțire a populației: 1%. Chiar premierul a recunoscut. Restul trăiește în mare parte la nivelul salariului minim sau la nivelul celui mediu”, a explicat el. • Deci, veniturile din pensii și salarii n-au crescut. Au crescut disproporționat.• Înseamnă că România are încă o problemă. În loc să ducă la egalizarea nivelului de dezvoltare și de viață în regiunile țării și pe categorii socio-profesionale, în această perioadă s-a întâmplat tocmai invers. S-a creat o diferențiere între aceste categorii. Creșterea prețurilor și efectul facturilor la energie din iarnă pentru populația cu venituri mici ….. Se adaugă și niște chestiuni proprii în România, spune el: incapacitatea de a reglementa liberalizarea pieței energiei, ceea ce a dus la foarte mari creșteri de tarife la energie, incluzând combustibili, electricitate, gaze.• Avem acum cele mai mari tarife la electricitate din Europa, iar lucrurile merg spre rău în viitor, pentru că în condițiile iernii, tarifele mari la căldură, la apa caldă, va aduce mari prejudicii populației cu venituri mici…..Oare chiar ar fi trebuit să ne dorim o creștere mai mare? „Privind la tensiunile care se acumulează în economie pe fondul acestei rate de creștere, as zice că mai degrabă nu. Deja vedem cum inflația depășește așteptările BNR, deficitul de cont curent în creștere, o piața a muncii în care cererea nu e satisfăcută de ofertă”, a explicat el. De  ce ratele de creștere ridicate aduc dezechilibre? „Pentru că principala problemă a României rămâne aceeași de acum 10 ani: incapacitatea de creștere a PIB-ului potențial, adică a unui potențial de creștere mai ridicată, care să fie susținută fără acumularea de dezechilibre. Iar pentru ca asta să se întâmple, ai nevoie de o strategie de dezvoltare cuprinzătoare și asumată. Ceva ce România nu a avut niciodată”, conchide Crăciun. Integral: https://economie.hotnews.ro

Scumpirea mâncării forţează familiile de prin toată lumea să taie din cheltuieli Fie că este vorba de supermarketuri sau de magazine de proximitate, fie de pieţe în aer liber, preţurile mâncării au crescut în aproape toată lumea, forţând familiile să ia decizii dificile privind alimentaţia, scrie Bloomberg. Carnea este adesea prima de care se lipsesc, cedând locul unor surse de proreine mai ieftine cum ar fi brânza, ouăle şi fasolea. În unele gospodării, un pahar cu lapte a devenit un lux rezervat doar copiilor. Fructele proaspete, o necesitate, sunt acum un răsfăţ. In iulie, preţurile alimentelor au cresct cu 31% faţă de anul trecut, potrivit calculelor ONU. O parte din creştere se datorează unor factori trecători, cum ar fi perturbările din lanţurile de aprovizionare sau fenomenele meteo extreme. Însă unii factori structurali, precum schimbările climatice şi acapararea pieţei mondiale de către China, cel mai mare consumator, vor persista, probabil. Băncile centrale adesea nu iau în considerare inflaţia alimentară şi preţurile combustibilului când stabilesc politicile monetare deoarece acestea sunt cele mai instabile categorii din coşul tipic cu produse şi servicii de consum. „Însă când oamenii obişnuiţi se gândesc la inflaţie, ei nu vor ca mâncarea şi energia să fie excluse“, spune Shang-Jin Wei, profesor de finanţe şi economie la Columbia Business School. Având în vedere accelerarea inflaţiei pe care o simte consumatorul mediu, „cred că subestimăm probabilitatea ca băncile centrale să ia măsuri mai drastice decât chiar ele prezic“. Unele guverne sunt neliniştite de creşterile susţinute de preţuri ale unor alimente de bază…..„Toată lumea ştie ce înseamnă costul mâncării şi când preţurile cresc, indiferent dacă omul este implicat sau nu în politică.“ Pentru cele mai multe familii, ce spun şefii băncilor centrale aduce prea puţină consolare. Integral: https://www.zf.ro

Dorințele suicidale verzi ale UE sau De ce se scumpește energia (III)  Mixul energetic al unei țări este analizat din punctul de vedere al tuturor consumurilor de energie (mixul energetic primar) și prin prisma componentei producției de energie electrică. Nu toate țările Uniunii se aseamănă în privința consumului și producției de energie deoarece au așezare geografică diferită, au resurse diferite, au o istorie economică diferită din care rezultă o industrializare diferită, cu rețele de transport diferite, cu o dezvoltare a localităților diferită rezultată din obiceiuri de viață ale populației. Geografie diferită Într-un fel arată mixul electric al unei țări din sud, unde soarele strălucește mai mult și mai puternic, decât al uneia din nord, de aici rezultând posibilitatea diferită de a obține energie fotovoltaică sau termosolară. Știm că în vestul și nordul Europei, pe coastele Atlanticului, Mării Nordului și Mării Baltice, vântul este constant și mai puternic decât în sud, adică pe malurile Mediteranei sau a Mării Negre, de aici rezultând posibilități diferite de a obține energie eoliană. Unele țări au un acces mai bun la apă, altele nu, de aici rezultând o dezvoltare mai mare sau mai slabă a rețelei hidrografice, deci posibilitatea de a obține energie prin hidrocentrale. Încă nu este dezvoltată tehnologia de a obține energie din forța mareelor, dar trebuie luată în considerare și această posibilitate. Este clar că țările care au acces la ocean au această potențială dezvoltare. Resurse diferite Polonia și Germania sunt bogate în resurse de cărbune. Norvegia, Suedia, Olanda, Danemarca, Marea Britanie (ieșită din UE) și Germania se află în apropierea rezervelor offshore de petrol și gaze din Marea Nordului. România detine rezerve pe platoul său continental din Marea Neagră dar si resurse onshore. Altele au resurse minerale din care se pot fabrica combustibili nucleari. Altele au resurse geotermale. Alt exemplu: România sau Franța, având terenuri agricole, dispun de agrobiomasă. (Numai Franța face pași în această direcție!) Istorie economică și industrializare diferite Occidentul, unde a explodat revoluția industrială, are o economie diferită de est, unde industria s-a dezvoltat mult mai târziu, unde puterea URSS și modelul planificării sovietice și-a pus amprenta. Germania excelează în construcția de mașini, Grecia în turism, Romania în producția agricolă, generand nevoi energetice diferite. Transport diferit Rețelele de autostrăzi, de cai ferate, de transport naval sau aerian s-au dezvoltat dupa posibilități, necesități sau așezare geografică. Într-un fel arată consumul energetic al transportului rutier, în alt fel cel pe calea ferată și în alt fel pentr cel naval. Dezvoltare urbană și stil de viață diferite O țară cu multe și mari aglomerări urbane are un mix energetic diferit (Germania sau Franța) față de o țară cu un mare procent de locuitori în mediul rural (Romania sau Bulgaria). Numai să ne gândim la posibilitatea de a accesa resursele sau capacitățile de asigurare a energiei termice și este suficient să ne dăm seama că în orașe încălzirea se face într-un fel și la țară altfel. Fiecare țară are infrastructuri de transport a energiei (energie electrică, gaz natural sau produse petroliere) complet diferite. Diferențele dintre necesitățile energetice ale unui muncitor dintr-un oraș industrial diferă fundamental fata de cele ale unui corporatist din capitala sau fata de cele ale unuia care traieste la sat și lucrează în agricultură. O nouă arhitectură a mixului energetic Acum un an Comisia Europeană a lansat Green Deal și acum câteva săptămâni l-a apgardat cu FIT for 55. Ce înseamnă asta: că s-a mărit viteza către schimbările impuse de tranziția verde, prin măritea țintelor: în 2030 toate țările trebuie să reducă cu 55% emisiile de gaze de seră (față de 2005). (De aici rezultă că Ministerul Energiei trebuie iar să schimbe Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice – PNIESC – tocmai terminat în aprilie 2021.) Să ne imaginăm care sunt eforturile Bulgariei, Poloniei sau Germaniei, țări care se bazează mult pe cărbune și gaze și care sunt eforturile Franței, care are peste 70% din producția de energie electrică provenită din nuclear…. România închide bucată cu bucată capacitățile de producție pe cărbune. ANRE ne spunea acum un an că acestea erau aproximativ 5000 MW. Problema este cu ce înlocuim aceste capacități? Cu solar și eolian? Exclus, deoarece regenerabilele nu pot conferi securitate sistemului energetic (electric) național, deoarece sunt intermitente iar eolianul nu este întotdeauna predictibil. Cu importuri? Ar fi o ticăloșie ca să importăm mascat gaz (rusesc) transportat probabil prin Nord Stream și transformat în energie electrică prin alte țări, care-și adaugă taxe, impozite și marja de profit. Capacitățile pe cărbune sunt extrem de poluante și de costisitoare deoarece emit de două ori mai mult dioxid de carbon, pentru care se plătesc certificate CO2 extrem de scumpe. Despre cum vede UE eliminarea cărbunelui implicit și în Romania găsiți informații aici și aici și mai găsiți aici o analiză a situației capacităților de producție, publicată luna aceasta. Pentru a rămâne stabil SEN cu ce putem înlocui cărbunele? Cu nuclear sau gaz. Investiția în nuclear durează minim 10 ani, cea în gaz posibil sub 3 ani (și nu ne gândim la Iernut!). Până astăzi nimeni nu și-a prus problema … în afară de mărirea capacității de import. Hidrogen pentru ce? Hidrogenul este prezent în toate documentele și materialele UE. Am scris (mai în glumă, mai în serios) câteva articole unde demonstrez că astăzi România nu este pregatită pentru producția, transportul, depozitarea și distribuția hidrogenului (aici, aici și aici). Dar nu este pregătită nici în a-l folosi! Doar reamintesc că încă nu există tehnologii validate pe piață care să transforme industrial hidrogenul în energie. Cum vom produce energie electrică? Înțelegem că energia electrică va fi produsă din capaciăți de energie regenerabilă, energie care nu conferă securitate nici în productie și nici în transport, oricâte studii a făcut sau va face Transelectrica. Cum vom produce energie termică? Prin absurd admitem că este rezolvată producția și transportul energiei electrice. Cum rezolvăm producția de energie termică? Mai avem câteva SACET-uri care încă mai funcționeaza. Fără gaz (sau cărbune, în cazul Iașului) vor rămâne în frig câteva milioane de oameni! … Unde este energia nucleară? Este recunoscut faptul că o capacitate energetică cu combustibil nuclear nu are emisii GES. Câteva țări ale Uniunii militează pentru a dezvolta astfel de capacități. Astăzi Bruxelles-ul (pardon, Berlinul) se uită strâmb la o astfel de soluție. Urmează scumpiri! Integral: https://www.hotnews.ro

Cu stema în frunte și toaleta în fundul curții 4 august 2021 reprezintă o zi istorică pentru sătenii din Cislău. În Monitorul Oficial s-a publicat hotărârea de Guvern privind aprobarea stemei comunei buzoiene cu aproximativ 4.500 de locuitori. În scutul triunghiular, cu marginile rotunjite, au încăput un cal de aur, redat în întregime, din profil spre dreapta, și cinci prune argintii, fiecare cu codiță și cu câte o frunză mică. Alegerile simbolurilor par justificate: calul face trimitere la herghelia Cislău, singura din țară unde s-ar crește „pursânge englez”, iar prezența poamelor vorbește despre „profilul ocupațional al locuitorilor din zonă, și anume pomicultura”….În Prahova, la Ariceștii Rahtivani, primarul Gheorghe Orbu de la USR a pus recent problema stemei pe agenda sa și a găsit o firmă care s-o realizeze. Le-a promis ariceștenilor un blazon. Nici el nu poate fi prins, e în ședință de o săptămână. …. Comunele României pășesc cu sfială pe drumul scoaterii lor din noroi și subdezvoltare, dar își permit și piruete. Până să înceapă sau să finalizeze lucrările la rețeaua de apă și canalizare, mulți primari se pot lăuda că folosesc în înscrisurile oficiale steme reprezentate heraldic. Iar când ai un blazon de apărat, altfel pui umărul la treabă. În Monitorul Oficial sunt publicate zilnic hotărâri ale Guvernului României care consfințesc aprobarea stemelor unor comune din toate zonele țării. Conform legii, acestea pot fi reproduse pe firmele și sigiliile autorităților administrației publice locale și pe indicatoarele care marchează intrarea în localități, și pot fi expuse pe frontispiciul primăriilor împreună cu stema țării. Actul normativ care stabilea obligativitatea unităților teritorial-administrative de a avea propria stemă datează din 2003, din timpul guvernării Năstase, dar nu impunea și un termen limită. Așadar, sunt obligatorii și nu prea. Validarea emblemelor durează mai mult decât și-ar putea imagina cineva. Sunt cazuri în care un astfel de proces s-a întins pe perioada a opt ani. Începe atunci când primarii contractează o firmă de graficieni specializați în heraldică, care realizează proiectul stemei după un chestionar în care consilierii locali răspund la întrebări legate de ceea ce găsesc că e reprezentativ pentru comunitățile pe care le conduc. Firma specializată oferă trei variante de stemă care sunt supuse apoi dezbaterii publice. Varianta aleasă ajunge la dosar, care parcurge apoi un drum anevoios cu o primă oprire la Comisia Județeană de Heraldică, Genealogie și Sigilografie. Dacă se califică, dosarul trece la Comisia Zonală de Heraldică, Genealogie și Sigilografie, pentru ca următorul organism de control să fie Comisia Națională de Heraldică, Genealogie și Sigilografie din cadrul Academiei Române, condusă de academicianul Dan Berindei (97 de ani). La Comisia Națională de Heraladică a apelat și Ion Țiriac în 2011. Omul de afaceri și-a dorit un blazon frumos pentru Țiriac Holding, cu leu, albină, stea și turn, iar reprezentanții Academiei au oferit consultanță contra-cost, deși nu aveau atribuții legate de colaborarea cu persoane fizice și juridice, ci doar cu unități teritorial-administrative….. Stema la 3.500 de lei, jilțul ergonomic la 3.000 de euro Stemele comunelor amintite mai sus au fost realizate de aceleași firme, și anume SC RomStema Art S.R.L. și SC RomStema2011 înființate în 2011, respectiv 2012, în județul Sibiu. Prima firmă are pompele funebre ca obiect de activitate preponderent și creația artistică drept obiect de activitate principal.  „RomStemele” au doi asociați, pe Ionela Oltean și Laura Părăian. Prin platforma publică de achiziții publice au obținut peste 1000 de contracte cu atribuire directă din partea unor instituții publice din România, în valoare totală de peste 400.000 de euro. RomStema are comenzi pe „partea artistică” și în prezent. S-a angajat să realizeze stema și drapelul comunei Biharia pentru 5.500 de lei sau stemele comunelor Covăsânț și Grebanu pentru 3.500 de lei fiecare. Însă paleta de interese a RomStemelor e mult mai largă. Firmele conduse de Părăian și Oltean se conectează la bani publici și în preajma alegerilor, când livrează cabine de vot. Anul trecut, de exemplu, RomStema Art i-a furnizat comunei Bârgăuani (Neamț) „un pachet produse alegeri” în valoare de 5.368 de euro. Pachetul conținea 8 cabine de vot, 32 de urne și o urnă mobilă. Integral: https://pressone.ro

Naționali, cu fața la universal, dar nu prea: cum a stricat discursul antieuropean sărbătoarea de la Putna „Din păcate, astăzi, țara noastră nu ne mai aparține”. Un mesaj tot mai des auzit în spațiul public român, indiferent că mergi cu taxiul, că urmărești o emisiune televizată sau că te duci la un eveniment – altminteri foarte frumos – la care sunt prezenți Patriarhul Daniel și șeful Academiei Române. Dacă el ar fi rostit de cineva care nu știe istorie și nu are capacitatea de a înțelege impactul unor astfel de vorbe, atunci am ridica din umeri. Dar el este împins în prim-plan de oameni care revendică fie o cultură bogată, fie un arbore genealogic dens și vechi, fie ambele la un loc….. Ca să mă refer din nou la discursul menționat la început, care-i aparține lui Silvian Emanuel Man, un tânăr cu un bogat CV de istoric și de implicare în lupta studențească, se ridică tot mai des ideea că UE este un fel de imperiu care ne-a cotropit: „Nu mai facem această manifestație în Imperiul Austro-Ungar ca să ne fie frică să spunem lucrurilor pe nume, ci în țara noastră, dar care, din păcate, astăzi nu ne mai aparține.” Cui îi aparține? Păi celor care vor să pună căluș în gură creștinilor, evident. Bântuie spectrul culturii anulării și al încătușării creștinilor de azi, care sunt într-o stare atât de rea, încât „înaintașii noștri, chiar închiși și bătuți fiind pentru convingerile lor, erau mai liberi decât suntem noi astăzi.” Serios? Ultima dată când am verificat, nu am găsit azi vreun creștin închis în România – sau în Europa, pentru convingerile sale religioase. Asasinați au fost, într-adevăr, dar nu de către vreun birocrat neomarxist, ci de către fundamentaliști islamiști care nu iartă pe nimeni, creștini sau necreștini, preoți, caricaturiști sau gay. Dați afară au fost câțiva, dar nu pentru convingerile lor creștine, ci pentru rasismul complet necreștin sau pentru abuz sexual la fel de necreștin asupra copiilor sau femeilor. A, că în multe universități vestice se ia în răspăr istoria pentru a se stabili vinovăția omului alb, desigur, este un subiect legitim de discuție. De multe ori, se înlocuiește o istorie falsă cu alta la fel de falsă, de exemplu. Ca și în cazul de față: nu-mi pot imagina cum un tânăr care este liber să țină un discurs public în fața unor elite ale țării se simte, în același timp, atât de privat de libertate. …. Cei care s-au strâns la Putna în 1871 erau studenții români de pretutindeni, veniți acolo să se unească într-o sărbătoare a spiritului național, cu gândul la o unire care părea (și era încă) îndepărtată. Dar mă tem că cei mai de seamă exponenți ai acestei mișcări nu prea corespund cu idealurile domnului Man. Generația lui 1848 a făcut prima unire Românească, după 11 ani de luptă în care s-au bătut cu mai marii zilei din țară și de peste hotare – supărându-i, într-adevăr și pe unii, și pe alții. Era o generație de masoni, mulți dintre ei cu rădăcini grecești, armenești sau italienești, niște franțuziți care au reușit să smulgă Țările Române din strânsoarea orientului și să le pună pe un traseu european. Vest european….. Secularizarea averilor mănăstirești (1863) a fost făcută de aceeași generație și întărită de cea care i-a urmat la final de secol XIX. Exact aceste două generații au impus României instituții care îi erau complet străine: secularizare, democrație parlamentară, separarea puterilor în stat, monarhie constituțională, capitalism, industrializare, piață de acțiuni și așa mai departe. Ele sunt cele care au adus în România și vaccinurile, normele moderne de igienă (impuse cu forța), dar mai ales știința ca fundament al unui stat modern, înlocuind definitiv învățământul religios cu cel laic. Aceste instituții au făcut ca unirea la care sperau studenții din 1871 să nu fie ștearsă de istorie, ci să fie apoi completată cu cea din 1918-1919. Împotriva exponenților de seamă a acestor generații – precum și împotriva primei uniri, atât cea de sub Cuza, cât și cea de sub un principe străin – au luptat destui, printre care și Ion Creangă, Gheorghe Asachi, Costache Negruzzi, Nicolae Istrati, ba chiar și mitropolitul Iașilor, Calinic Miclescu. Cotropitorii nu erau austriecii, nici turcii, nici rușii, ci chiar valahii, cei care urmau să lase Iașul cu ochii-n soare. S-au dus și lupte de stradă în 1866, în timpul cărora Ion Creangă i-a salvat viața mitropolitului de gloanțele soldaților trimiși de la București să apere statul centralizat abia înființat cu mai puțin de un deceniu înainte….. Să ne luăm țara înapoi – de la cine? De la Uniunea Europeană? Păi noi suntem Uniunea Europeană – e ca și cum ai zice, la Iași, că vrei să-ți iei țara înapoi de la România. Unii chiar încep să zică asta. Care este, de fapt, interesul României? Adică interesul național? Să revenim la rădăcinile noastre creștine, aflate sub asaltul gay, progresisto-neomarxisto-cancelist? Păi valorile creștine ale toleranței, binelui comun, păcii, bunăvoinței și fraternității sunt fix fundamentul Uniunii Europene, iar acestea nu se pot schimba fără a distruge însăși Uniunea. Interesul național al României este să se reprezinte pe sine – deci pe cetățenii săi – cât mai bine în cadrul european, în această formidabilă Uniune care a reușit să aducă pacea durabilă pe un continent întreg care în trecut era răvășit ciclic de războaie naționaliste. Și să asimileze valorile europene cât mai repede, așa cum a făcut-o în 1871 – și a prosperat….. Înțeleg îngrijorarea Bisericii și a conservatorilor cu privire la militantismul neomarxist care încearcă să reseteze lumea pe bazele false ale unui egalitarism impus (cum altfel?) cu forța. Lucru rezolvabil nu „scoțând sabia”, cum îndemna istoricul sus-menționat, nici măcar sabia lui Hristos (sintagmă înțeleasă diferit de un teolog și de un mirean), ci prin educație și mai ales dialog. Printr-o mărturisire creștinească a tuturor păcatelor din trecut, singura cale prin care poți crește armonios în viitor, iar nu prin ascunderea sub preș a faptelor istorice rușinoase tipice fiecărei nații. Și nici prin fantasmagorii pseudoistorice promovate la cel mai înalt nivel……Dar nu pot înțelege cum de nu-și dau seama toți acești iluștri membri ai elitelor române strânse la o sărbătoare la care s-a vorbit frumos și din inimă despre neamul românesc că, aplaudând astfel de discursuri, fac nu doar jocul celor care ar vrea să rupă România de Europa – ci că sponsorizează un fel de discurs care, odată materializat la nivel politic, va lovi fix în nația română și în prosperitatea ei.. Integral: https://pressone.ro

Buna conviețuire în societate nu se poate reduce la respectarea drepturilor  Toată ziua, bună-ziua, discutăm doar despre respectarea drepturilor. Cutare minoritate își cere drepturile. Este o inflație generală de drepturi. Drepturilor clasice ale omului li s-au alăturat o sumedenie de alte pretenții afirmate ca drepturi. Liberalismul a ajuns să fie considerat un clasor de drepturi. Cine consideră ridicolă această evoluție este catalogat drept „iliberal”. De parcă buna conviețuire în societate se poate rezuma la stabilirea exactă a drepturilor „Ce rost are să formulăm, pe hârtie, reguli pentru conduita socială, când noi ştim că, în realitate, lăcomia, lașitatea, violența și trufia ne vor împiedica să le respectăm? Nu îi poți face pe oameni buni prin lege: și fără oameni buni, nu poți avea o societate bună” – spunea C. S. Lewis. Fapt este că nimeni nu mai vorbește despre cât de important este să fii om bun, despre însemnătatea evoluției noastre personale în direcția dezvoltării virtuților Nu mai știm cum să formăm oameni buni. A fii om bun a devenit, în cel mai bun caz, sinonim cu a fi respectuos față de drepturile celorlalți, oricare ar fi ele. Dar între „bine” și „drepturi” stă un univers întreg….. Alt exemplu. Am dreptul să îmi exprim gândurile. Dar este bine să spun orice, oricând, oricui? Veți fi de acord că nu. Așadar, una este dreptul la liberă exprimare, altceva este aruncatul cu pietre când deschidem gura. Dacă nu știm despre ce vorbim, atunci vorbim ca proștii. Dacă, atunci când vorbim, urmărim un interes personal pe care nu îl divulgăm, înseamnă că facem propagandă sau vrem să păcălim audiența. În orice caz, facem rău. Pentru a elimina un posibil dubiu, subliniez că această chestiune este distinctă de problema clarificării și a trasării cu precizie a drepturilor. Ca exemplu despre cum fixăm limitele drepturilor, să analizăm o situație asociată tot cu dreptul la liberă exprimare. Dacă cineva are dreptul să publice o carte sau să critice o idee, această libertate este absolută în perimetrul propriului patrimoniu și a convențiilor încheiate cu terții; nu este admisibil (drept) să furăm bani pentru a ne publica memoriile și nici să intrăm neinvitați în sufrageria cuiva pentru a-l informa cu privire la starea vremii sau a politicii. Dacă procedăm așa, atunci încălcăm drepturile altora….. Activiștii drepturilor nu par conștienți de această problemă. În prezent, nu doar că suferim de pe urma avalanșei de drepturi, ci și suntem somați sau stimulați să ne placă  În ceea ce privește respectarea drepturilor, activiștii insistă că nu poate exista nici un „dar”, nici o replică, nici o altă discuție peste cea referitoare la drepturi. A respecta dreptul cuiva înseamnă automat a face bine, punct. Nu există o altă definiție a „omului bun”, decât cea a omului care iese la mitinguri pentru drepturi. Astfel, activiștii drepturilor devin talibanii unei viziuni ideologice obtuze. În realitate, pot să respect dreptul cuiva, DAR să nu îmi placă ce face el. Pot să respect alegerea cuiva, DAR să nu o consider “normală”, ci exprimarea unui viciu. Pot să respect decizia cuiva, DAR să consider că face rău. Nu ar trebui să fiu oprimat, cenzurat, amenințat pentru că îmi exprim aceste gânduri. Chestiunea asta privește direct liberalismul Mulți filosofi au circumscris liberalismul la simpla aplicare a științei în planul guvernării; alții l-au redus la stabilirea drepturilor, reducându-l chiar până la apărarea unui singur principiu, cel al non-agresiunii. Istoria a arătat că în ciuda coerenței logice remarcabile și a clarității principiilor sale, liberalismul nu a fost aplicat cu consecvență nici în patria și perioada sa de glorie: Anglia începutului de secol XIX. Succesul său limitat se explică poate prin eșecul acestor filosofi de a sesiza atât rădăcina cât și vocația liberalismului. Refuzul de admite conexiunea inerentă dintre libertate (drepturi) și moravuri a împiedicat liberalismul să își fructifice admirabilul său program. Dreptul omului la proprietate, scria Karl Marx, “este dreptul la egoism”. Pe frontispiciul programului liberal ar trebui să se răspundă: dreptul de proprietate este șansa omului de a-și cultiva virtuțile. Integral: https://project-e.ro

Ea e femeia cu care s-a bătut Rareș Bogdan pe ultimul ruj din Sephora  Controversatul politician Rareș Bogdan a dezvăluit un secret mai puțin cunoscut din trecutul său, respectiv cum s-a bătut și el când era mai tânăr. Jurnaliștii au intrat imediat pe fir și au descoperit-o pe femeia cu care s-a păruit pe ultimul ruj siclam din Sephora. Femeia, care acum este antreprenor și deține un salon de peruci din centrul Capitalei nu a dorit să dea declarații, menționând doar că expresia „s-a bătut” este cumva o expresie eronată, corect ar fi că „Rareș a luat bătaie”. Incidentul a avut loc într-un outlet unde amândoi au pus mâna pe un ruj, ultimul din raft, și apoi s-au păruit consistent, ceea ce explică de ce Rareș nu prea mai are păr în cap. Aceasta a cerut să i se respecte viața privată și a atras atenția politicianului că dacă mai vorbește aiurea își ia o poșetă în cap de cântă imnul. Integral: https://www.timesnewroman.ro

Buna dimineata intr-o zi de joi, 19 august! Valorile termice vor scãdea în toatã ţara, vremea devenind rãcoroasã în vest, nord şi centru şi doar pe spaţii mici, în sud-est, se va mai resimţi disconfort termic. Gradul de instabilitate atmosfericã va fi accentuat în jumãtatea de sud-est a ţãrii. Vor fi perioade cu frecvente descãrcãri electrice, averse şi pe alocuri grindinã şi vijelii în Muntenia, Dobrogea, local în Moldova, Oltenia, Transilvania şi la munte.  Temperaturile maxime se vor încadra, în general, între 21 şi 32 de grade; minimele termice vor fi cuprinse între 7 şi 21 grade, cu cele mai ridicate valori pe litoral.  Joi, temperaturile maxime pe regiuni vor arăta astfel: 28 grade în Moldova, 27 în Transilvania, 26 în Maramureș, 28 în Crișana, 29 în Banat, 30 în Muntenia, 31 în Oltenia și 29 în Dobrogea. În Capitală, cerul va fi variabil, cu maxima de 28-30  gr, minima: 16-17 gr.C.

Fost președinte al Curții Constituționale: Nu este nicio încălcare a niciunui drept dacă statul obligă la vaccinare Cei care nu vor să se vaccineze să își dea demisia. Sunt zeci de mii de profesori care nu au loc de muncă. Conform Constituției, statul este obligat să ia măsuri pentru ocrotirea sănătății populației, iar un bun exemplu ar putea fi vaccinarea obligatorie a cadrelor didactice împotriva Covid-19. ”Toate statele civilizate au un număr de vaccinuri obligatorii și nimeni nu spune acolo că i se încalcă dreptul de a nu se vaccina”, subliniază fostul președinte al CCR Augustin Zegrean. Cu o lună înainte de deschiderea școlilor, vaccinarea bate pasul pe loc. Abia zilele acestea am ajuns la 5 milioane de români ”imunizați”, prag promis de autorități pentru data de 1 iunie, în schimb, avem 22 de pacienți sub 18 ani internați cu Covid în spitale și 2 astfel de tineri chiar la ATI, conform raportărilor oficiale, numerele fiind în continuă creștere. 2 tineri fără comorbidități, dar nevaccinați au murit recent de Covid-19, a anunțat sâmbătă Raed Arafat, dezvăluind și că în Statele Unite erau în acel moment ”cam 500 de copii la Terapie Intensivă”. Valul 4 crește, noi ne pregătim de începerea școlii. Sau nu. Adevărul este că toate studiile arată că varianta Delta este mult mai agresivă și mai contagioasă. În SUA, de exemplu, în ultima săptămână au fost depistați pozitiv 121.427 de copii (ceea ce reprezintă 18% din numărul total al cazurilor de Covid), iar numărul celor internați este, de asemenea, în creștere, scrie pe pagina sa de Facebook dr.Katelyn Jetelina, doctor în epidemiologie și biostatistică. Trei aspecte sunt îngrijorătoare, spune aceasta: – Rata spitalizării – în creștere. – Capacitatea redusă a spitalelor pediatrice, care ar putea fi rapid depășită (în SUA, atenție!). – Rata de transmitere a bolii de către copii în familie. ”Copiii nu sunt adulți mai mici, ei au nevoi speciale, de echipamente speciale, de dozări speciale, de cadre medicale pregătite specific. Nu poți zbura cu un copil de la un spital la altul, dintr-un capăt în altul al țării, la fel de simplu ca în cazul unui adult. Un grup de cercetători din Carolina de Nord a evaluat datele statistice și a stabilit că, fără măști sau testare regulată, până la 90% dintre elevi riscă să se infecteze înainte de sfârșitul semestrului. Acest studiu ne arată și că nu vom putea opri transmiterea comunitară fără să oprim transmiterea între copii, în special între cei mici. Acest lucru e important nu doar pentru sănătatea copiilor, ci și a adulților. În plus, este necesar pentru a opri apariția unor noi mutații ale virusului”, a explicat expertul american. Prin urmare nu este de mirare că în SUA unele sindicate ale profesorilor și asociații ale părinților au cerut deja vaccinare obligatorie pentru toti cei care intră în contact cu elevii. De asemenea, a fost deja impusă vaccinarea obligatorie pentru unele categorii profesionale. Totodată, în luna aprilie, CEDO a stabilit că vaccinarea obligatorie nu încalcă drepturile omului şi este necesară într-o societate democratică. În Italia, profesorii care nu se vaccinează nu se vor putea întoarce la catedră. În Franța sau Grecia au fost făcute anunțuri similare, iar guvernul din Letonia vrea ca vaccinarea să fie obligatorie pentru medici și profesori. În România, e liniște deplină pe tema asta. Mai mult, deși ”datele arată că valul 4 al pandemiei a intrat în a cincea săptămână de creștere accelerată”, din atitudinea autorităților reiese limpede că ”evolutia pandemiei va fi neîngrădită în următoarele 6 săptămâni”, spune medicul și cercetătorul Octavian Jurma. ”După ce medicilor li s-a permis să continue să interacționeze fizic cu pacienții, chiar dacă nu sunt vaccinați sau testați, putem presupune că și profesorilor nevaccinați li se vor acorda aceleași privilegii. Spre deosebire de pacienți, care pot opta pentru un medic vaccinat dacă nu le convine riscul de infectare la care îi expune medicul, elevii nu au această opțiune. Integral: https://spotmedia.ro

Dăianu, despre creşterea economică: Cifrele acestea pot să ameţească pe unii. Nu trebuie să ne înfoim în pene  …. “Trebuie să înţelegem că o creştere economică trebuie să fie robustă. Ne uităm la creşterea economică, dar hai să ne uităm si la creşterea dezechilibrelor externe. Asemenea ritmuri de creştere nu sunt sustenabile.  Nu sunt sustenabile nici în economii dezvoltate care au balanţă externă echilibrată când sunt reveniri economice, rebound-uri mari după căderile economice forţate din 2020. Este impropriu spus normalizare, dar ai o creştere economică nesustenabilă prin prisma factorilor fundamentali. Numeroase economii vor avea rate de creştere inferioare, faţă de cifrele din 2021, în anii ce vin. Iar în cazul nostru, este de subliniat că avem deficit bugetar structural şi deficite externe mari. Această combinaţie ne este potrivnică şi trebuie corectată”, a declarat Dăianu. Șeful Consiliului Fiscal a precizat că nu trebuie să ne înfoim în pene privind această creștere economică. ”Trebuie deci judecată această creştere din semestrul I, din trimestrul II în raport cu efectul de bază (am avut lockdown în prima parte a anului trecut), cu deficitele externe, cu un deficit bugetar structural mare. Această situaţie arată că nu trebuie să ne înfoim în pene. Şi nici să nu uităm că avem de făcut o corecţie macroeconomică majoră. Anul acesta deficitul bugetar va fi în scădere; este bine să fie şi poate fi sub 7% din PIB, chiar dacă ţinta la rectificare este de 7,13%. Semestrul II nu trebuie judecat deci în sine. Să ne uităm la balanţa externă, la dezechilibrele externe. Pentru tot anul este credibilă cifra de 7% creştere a PIB, dar ea este însoţită de o creştere a deficitului de cont curent şi ea trebuia pusă în relaţie cu absolut necesara corecţie a deficitului bugetar. Cifrele acestea, ca e 6,5% pe semestru, 7% pe tot anul, ele pot să ameţească pe unii. Trebuie să fie contextualizate“, a explicat Daniel Dăianu. Fondurile europene au importanţă covârşitoare Potrivit preşedintelui Consiliului Fiscal, fondurile europene au importanţă covârşitoare pentru a atenua impactul contracţionist al măsurilor inevitabile de corecţie bugetară în anii ce vin. Acesta a menţionat că trimestrul II din acest an, comparativ cu acelaşi trimestru din anul anterior, arată o creştere mare ca urmare a efectului de bază, pentru că anul trecut în perioada respectivă a fost închisă economia. “Nu compari fără clarificări un trimestru în care economia e în relansare cu un trimestru în care economia a fost închisă parţial”, a precizat Daniel Dăianu. Integral: https://spotmedia.ro

Himere cifre şi realităţi Bancul cu Bulă era din vremea… ailaltă, dinainte de “potop”. La şcoală, învăţătoarea îi întreabă pe copii ce vor să se facă atunci cînd vor fi mari. Ce meserii, profesii, activităţi ar vrea să îmbrăţişeze. Se ridică fiecare şi zice: ba doctor, ba zidar, ba inginer, ba muzician… mă rog, ba una, ba alta. Vine şi rîndul lui Bulă, ultimul în fundul clasei. Tu ce vrei să te faci cînd… că mare eşti deja? Eu, tovarăşa, vreau să mă fac “cap de locuitor”. Ce zici? Ce-i trăznaia asta? N-am auzit de-aşa profesie! Nu ştiu nici eu, tovarăşa, dar îl tot aud pe tata cînd citeşte “Scînteia” cu voce tare şi, printre înjurături, zice că în România avem cîte zece mii de lei pe cap de locuitor, nu ştiu cîte sute de mii de metri de ţoale pe cap de locuitor, vreo zece maşini pe cap de locuitor, cam tot atîtea case, nu mai vorbesc de haleală, brînză, carne, lapte, pîine, ori de băutură… că la sutele de hectolitri ale ălora din ziar, vadra lu’ bunicu nu-i nici cît un degetar!….Vedeţi dumneavoastră, economia României creşte!? Ce creştea ea din statisticile naţionale, acuşi veni Uniunea Europeană să ne zică adevărata veste bună: creşte nenică PIB-ul cît casa! Peste media Europei!!! Nu cu mult, dar creşte şi anume 0,4 peste medie! Păi, ce-i de colea! În timp ce cifrele hrănesc himerele din capetele guvernanţilor, realitatea îşi vede de treaba ei. România este tot mai săracă. Şi ea şi locuitorii ei! Preţurile cresc şi, dacă începem cu gazul şi curentul electric, arătaţi-mi mie un produs finit de larg consum care să nu încorporeze cheltuieli cu aceste două “ingrediente”! Nu există, iar consecinţa va fi una singură, creşterea aproape generalizată a preţurilor la mai orişice, de la roşii, pepeni şi ardei, pînă la maşini, case şi călătorii. Evident, creşterile salariale, dacă şi cînd vor veni, nu au cum să acopere aceste creşteri de preţuri instantaneu, aşa că pînă să le ajungă din urmă sărăcim cu toţii. Unii din mai mult, alţii din mai puţin, iar alţii din mai deloc şi mai nimic! Iar problemele încep tocmai de aici. De la cei condamnaţi să sărăcească din nimic şi mai deloc! Cîtă vreme vremurile au fost cît de cît mai aproape de normalitate, o bună parte din ei au luat calea migraţiei şi ne-am trezit în doar douăzeci şi ceva de ani cu aproape 4 milioane de români bejeniţi. ….Problema stabilizării sărăciei absolute în România, ca fenomen de largă cuprindere socială, este tratată la noi, nu doar de guvernarea actuală, ca şi cînd ar fi vorba despre pregătirea primei misiuni astronautice româneşti pe Marte! Adică nimănui nu-i dă măcar prin cap că aşa ceva ar putea exista vreodată! Şi totuşi, fenomenul există şi se lăţeşte, iar consecinţele sale pe termen lung sunt capabile să deformeze fundamental nu doar condiţia de viaţă a unuia sau altuia dintre cetăţenii acestei ţări, a cîtorva mii sau zeci de mii, ci însăşi structura comportamentelor macro sociale. Sigur, dumneavoastră, spre deosebire de guvernanţii noştri, ştiţi deja că ceea ce se cheamă învăţămînt public în România se află într-o stare de degradare organizaţională, conceptuală, funcţională şi profesională care nu mai asigură, de mult, nici măcar reproducerea zestrei cognitive de la o generaţie la alta, nu mai vorbesc despre structurarea unor etaje noi de cunoştinţe, deprinderi şi abilităţi intelectuale şi practice. În mod asemănător, dumneavoastră, spre deosebire de aceiaşi guvernanţi, de azi, de ieri şi probabil şi de mîine, ştiţi foarte bine că sistemul de sănătate publică este incapabil să facă faţă unor solicitări de stres, cum sunt cele create de episodul covid, dar nu mai face faţă de mult nici măcar cerinţei minime de păstrare a sănătăţii populaţiei în parametrii de optim. Şi, tot aşa “pe Argeş la vale” sunt mai toate domeniile sociale, de la trasporturi, la calitatea vieţii urbane şi rurale, căci despre cultură şi alte “farafastîcuri” de soiul acesta nici nu mai îndrăznesc să zic ceva! În vremea aceasta, guvernarea cheltuie miliarde după miliarde, cele mai multe dintre ele împrumutate, primăriile şi alte instituţii publice cheltuie miliarde după miliarde, aproape în întregime din împrumuturi, cu siguranţă se vor cheltui şi miliardele care vor veni din schema de sprijin a Uniunii Europene. Şi? Cu ce efect social, imediat, de antrenare pe termen mediu şi de perspectivă îndelungată? Nimeni nu ştie, nimănui nu-i pasă, din cale afară. Important este că pot anunţa venirea miliardelor şi că vor putea fi cheltuite!!! Păi, am mai trăit odată “filmul ăsta”. Îi zicea “socialism multilateral dezvoltat”!!!  Integral: https://www.bursa.ro

Beția puterii S-a observat deja că premierul vede totul în roz iar Ciolacu vede negru înaintea ochilor. Cum adevărul se află (când se află, adică mereu prea târziu) la mijloc, media între roz și negru e o situație maro. Într-o astfel de situație s-a trezit și Cîțu după ce s-a aflat că în 2001 a fost prins beat criță la volan (în SUA), condamnat la 2 zile de închisoare și o amendă usturătoare pentru care și-a vandut mașina: ”un an de zile am mers pe jos”. Tot pe două cărări? De astă dată Cîțu n-a mai putut ignora “fițuica” din presă recunoscând “o greșeală din tinerețe” (avea 28 de ani, totuși!) pe care a numit-o “contravenție” deși era condamnare în toată regula. Prins în flagrant după 20 de ani, Cîțu a acuzat tabăra Orban că i-a scotocit trecutul scoțându-i secretul din dulap. Orban susține că nici el și niciun orbete de-al său nu știau de condamnarea americană a lui Cîțu de care s-ar fi interesat probabil cineva din afara PNL. Poate Bill Gates. Sau Moș Crăciun, cum zicea Vanghelie când primea documente secrete. Deși condamnarea îl face pe Cîțu incompatibil cu propria funcție (conform statutului liberal: “fără penali”), premierul nu s-a gândit deloc la demisie întrucat “mi-am învățat lecția”. Aș! Mereu a fost slab la învățătură: s-a lăsat de băutură dar l-au prins cu sticla-n gură. În plin scandal etilic Cîțu a fost pozat bând bere (cu sticla) și cu Dan Vâlceanu (fost PSDist, acum Cîțist) căruia îi făcea cinste cu Ministerul de Finanțe. ….. Iar beția puterii orbește:”vedem cum inflația scade, majorarea prețurilor e temporară dar veniturile cresc permanent” – pretinde Cîțu. De fapt e invers: inflația a crescut, creșterea veniturilor e temporară iar majorarea prețurilor e permanentă. La energie s-a majorat cu 25%, la pâine cu 4,6%. Despre prețul pâinii Cîțu nu avea informații:”nu știu, eu nu prea mănânc pâine”. Nu-și permite. Poate cozonac. La energie după cum ne-a lămurit ministrul Virgil Popescu prețul a crescut din cauza vântului:”n-am avut vânt, dacă nu bate vântul, n-avem energie eoliană și importăm”. Atunci trebuie să i se facă și lui vânt – din minister. Newsalert: aseară vântul bătea dar prețul tot nu scădea. Încărcat cu energie negativă, Orban îi ceruse lui Cîțu demisia dacă pierde alegerile la șefia PNL:”altfel ce legitimitate mai are, cine-l mai ascultă?”. Cîțu și-a pierdut deja legitimitatea mințind prin omisiune (și despre alt dosar în SUA pentru o datorie neplătită în 2008) iar de ascultat poate că-l mai ascultă unii dar de crezut nu-l mai crede nimeni. Doar Iohannis, imperturbabil, s-a afișat la ziua Marinei cu penalul – pe care Orban, rămas pe uscat l-a somat:”Cîțu să-și ceară scuze românilor”. ….Numai că premierul nu s-a trezit nici acum din beția de atunci. Cică nu-și amintește dacă i s-au pus cătușe. Așa ceva nu se uită dar la Cîțu e plauzibil. El nu ține minte nici ce a mințit săptămâna trecută și minte altceva – fără să clipească: tipul trăiește clipa și omoară timpul. Integral: https://revista22.ro

15% din bugetul României, cheltuit pe proiecte locale trimise prin fax la ministerul Dezvoltării  Ministerul Dezvoltării a publicat proiectul de ordonanță privind programului Național de Investiţii „Anghel Saligny”. Raportările despre cheltuirea a 50 miliarde de lei vor fi trimise prin fax iar evidența lucrărilor va fi ținută pe hârtie, de câțiva funcționari din cadrul ministerului. Proiectul a fost publicat pe 11 august. Cei interesați au doar 10 zile la dispoziție pentru a trimite propuneri sau sugestii privind cheltuirea a 15% din bugetul României. Criticile nu au întârziat să apară, documentul fiind catalogat de societatea civilă drept PNDL 3(Programul Național de Dezvoltare Locală). Primele două etape ale PNDL au fost gândite și implementate de fostul președinte al PSD, Liviu Dragnea, pe vremea când era ministru al Dezvoltării Regionale. A treia etapă a PNDL, redenumită „Anghel Saligny”, presupune cheltuirea a 10 miliarde de euro, adică 15 la sută din bugetul de stat al României. Organizația Expert Forum atrage atenția că oficialii propun demararea proiectului în condițiile în care jumătate din cele 12.000 de programe de investiții aprobate în timpul PNDL 1 și PNDL 2 nu sunt finalizate. Problemele nu se opresc aici. Nu există o numerotare unică a acestor proiecte, raportările sunt trimise prin fax evidența lor va fi ținută manual, pe hârtie, de câțiva funcționari din cadrul ministerului Dezvoltării. Nimeni nu va ști situația la zi a lucrărilor și ministerul nu va avea o evidență a firmelor contractoare. „Nu avem, în acest moment, prea multe date despre modul de implementare. În proiectul de ordonanță, se spune doar suma disponibilă, urmând ca toate detaliile să fie trecute în normele de implementare, lucru care nu este în regulă din punctul nostru de vedere. Toate criticile Curții de Conturi, din rapoartele din 2018 și 2019, se pot aplica și proiectului de ordonanță pentru programul Saligny. Ordonanța de urgență din 2013 pentru crearea PNDL1 a fost aprobată prin lege de Parlament abia în 2015. Doi ani, au cheltuit banii fără bază legală. Nu negăm importanța acestui proiect, dar el copiază toate greșelile PNDL ”, a declarat pentru Europa Liberă Septimius Pârvu, specialist în politici publice și bună guvernare în cadrul asociației Expert Forum. Criticile Curții de Conturi Potrivit Raportului Curții de Conturi pe 2018, „lipsa unor minime măsuri împotriva reprezentanților UAT(unități administrativ-teritoriale) care, pe propria răspundere, solicită în mod eronat decontarea unor fonduri din PNDL, poate conduce la proliferarea indisciplinei în derularea programului, existând riscul ca multe UAT să solicite anticipat achitarea unor lucrări care la momentul respectiv nu erau executate”. Integral: https://romania.europalibera.org

Parlamentari cu lipici la banul public. Cum au ajuns aleşi ai PNL la lefuri lunare de peste 30.000 de lei anul trecut Zece parlamentari ai PNL au reuşit, în 2020, când aveau diferite funcţii guvernamentale de top, să fie numiţi şi în consilii de administraţie, locuri de unde, în unele cazuri, au câştigat şi peste 20.000 de lei lunar. Printre noii aleşi ai PNL din Parlament sunt şi politicieni care anul trecut au fost secretari de stat sau şefi de agenţii, însă în acelaşi timp au fost numiţi şi în consilii de administraţie sau comitete ale unor structuri ale statului, locuri de unde şi-au rotunjit serios veniturile. Una dintre instituţiile cu un număr mare de membri, dar şi bine remuneraţi, este Comitetul Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări (CIFGA) de la EXIM BANK. Acesta are în componenţa sa 15 persoane, preşedintele fiind un secretar de stat din Ministerul Finanţelor Publice, dar unde îşi fac loc reprezentanţi din mai multe ministere (Dezvoltare, Fonduri Europene, Transporturi, Mediu etc.), dar şi secretarul general al Guvernului sau şeful Cancelariei premierului. Printre cei care au ocupat, pe lângă o funcţie guvernamentală, şi un loc în CIFGA al EXIM BANK au fost persoane ca Gheorghe Pecingină (echipa Cîţu), Mircea Fechet (echipa Cîţu), Antonel Tănase (echipa Orban) şi Ionel Dancă (echipa Orban). Gheorghe Pecingină, actual deputat şi fost secretar de stat la Finanţe în 2020, a încasat pentru funcţia de secretar 101.000 de lei, în timp ce pentru şefia CIFGA, 215.000 de lei. Nu în ultimul rând, Pecingină a mai fost membru şi în Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGICMM), funcţie pentru care a fost retribuit cu 61.000 de lei. Media lunară a veniturilor a fost de 31.400 de lei. Şi Mircea Fechet, fost secretar de stat la Mediu şi actual deputat, a încasat pentru funcţie 132.000 de lei, iar pentru participarea în CIFGA, 222.000 de lei. Fostul secretar general al Guvernului Antonel Tănase, acum deputat, a încasat pentru această funcţie 154.000 de lei, în timp ce pentru prezenţa în CIGFA al EXIM BANK a primit 236.000 de lei, în 2020. Media lunară a veniturilor totale a fost de 32.500 de lei. O medie lunară asemănătoare (34.200 de lei) a avut şi fostul şef al Cancelariei premierului (în guvernul Orban), Ionel Dancă, acum deputat PNL. Dancă a încasat 153.000 de lei ca indemnizaţie de şef al Cancelariei şi 258.000 de lei pentru prezenţa în CIGFA al EXIM BANK. Şeful PNL Argeş, venituri de 33.200 de lei pe lună Deputatul Adrian Miuţescu, preşedinte al PNL Argeş şi susţinător al lui Ludovic Orban, a fost, în 2020, preşedinte al Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), dar şi membru al CIFGA al EXIM BANK şi al ROMAERO. Pentru prima funcţie a încasat în 118.000 de lei, în timp ce pentru participarea la CIGFA, nu mai puţin de 257.000 de lei, iar pentru ROMAERO, 24.500 de lei. Practic, poziţia din CIFGA i-a adus o leafă dubă faţă de cea de şef al AAAS, în total, venitul mediu lunar în 2020 a fost de 33.200 de lei. Cristian Băcanu a fost printre secretarii de stat cărora li s-a permis să ocupe şi un loc în CA al FNGICMM. Fostul candidat al echipei Cîţu pentru şefia PNL Sector 5, care a pierdut în faţa lui Dan Meran (echipa Orban), a încasat ca secretar de stat la Ministerul Justiţiei suma de 104.000 de lei, în timp ce de la FNGICMM a primit, în 2020, circa 44.000 de lei. Două surse de venit de la stat a avut şi Sebastian Burduja (neutru în competiţia PNL), actual deputat şi fost secretar de stat la Finanţe în 2020. Pe lângă salariul de la Ministerul Finanţelor, 148.000 de lei în 2020, în conturile lui Sebastian Burduja au mai intrat 47.600 de lei de la FNGICMM, acolo unde a fost membru în CA. Un caz de secretar de stat care s-a lipit de mai multe sinecuri a fost Emil Dumitru, fost secretar de stat la Agricultură, în prezent deputat de Călăraşi, filială care şi-a anunţat sprijinul pentru Florin Cîţu. Integral: https://adevarul.ro

Radu Mihaiu, primarul Sectorului 2: Dacă Nicușor Dan nu are îndrăzneala să o spună, atunci o zic eu – Administrația Lacuri Parcuri și Agrement București trebuie desființată ….Primarul Sectorului 2 mai spune că, pe lângă faptul că nu își face treaba deloc, ALPAB mai pune și bețe în roate celor care sunt dispuși să pună umărul la treabă: „Au trecut luni bune de când am cerut în administrarea noastră lacul din Parcul Național pentru a-l curăța și pentru a porni un proiect de reabilitare a parcului, dar și a malurilor care sunt efectiv surpate. De 4 ani Primăria Sectorului 2 tot încearcă să preia acest lac aflat în mijlocul parcului nostru. Ne-au tot plimbat cu tot felul de motive. Ne-au cerut hârtii peste hârtii, iar acum ne cer inexplicabil să reluăm procedura de la început”. Mihaiu acuză că motivul real este acela că ALPAB se opune: „Motivul real? ALPAB se opune. Într-o adresă internă pe această temă directorul general al acestei instituții afirmă că ”Lacul Național este întreținut, amenajat și pus la dispoziția vizitatorilor Parcului Național…” drept urmare ”nu susține” transmiterea acestui lac către noi fiindcă nu e nevoie. Serios? Domnule director general, când ați fost ultima oară să verificați ”întreținerea” acestui lac? Rațele abia se mai deplasează printre gunoaie. Malurile dau să cadă. Insula aflată de ani de zile sub lacăt e plină de deșeuri. Despre ce vorbiți?”. Radu Mihaiu a mai scris că toate obiectivele administrate de ALPAB se află într-o stare deplorabilă și că Primăria Sectorului 2 poate prelua aceste obiecte: „Toate obiectivele ALPAB din Sectorul 2 (și din restul Bucureștiului) sunt într-o stare deplorabilă. Parcul Circului a ajuns o ruină. Malul lacului Tei e năpădit de buruieni. Parcul Verdi nu îl aranjează, dar îl împart prin contracte ilegale băieților dispuși să mai toarne o afacere bănoasă pe cârca statului. Pe tot ce pune mâna ALPAB fie se transformă în pârjoală, fie e concesionat pe 2 lei unor prieteni. Așa nu se mai poate. Și mâine putem prelua aceste obiective în administrarea noastră. Cerem asta. Am cerut Lacul Național. Am cerut Parcul Verdi. Le luăm și pe celelalte. Iar de ALPAB nu mai e nevoie. Să se ducă și să ne lase”, și-a încheiat Mihaiu postarea pe Facebook. Integral: https://www.g4media.ro

Angajaţii români din cadrul instituţiilor UE îşi pot transfera drepturile de pensie  Plenul Senatului a luat act ieri de depunerea la Parlament de către Guvern a trei ordonanţe de urgenţă adoptate în 11 august, acte normative care se referă transferul drepturilor de pensie ale funcţionarilor Uniunii Europene, la echivalarea funcţiei de inspector social şi la angajarea prin concurs a personalului necesar implementării proiectelor finanţate din împrumuturi externe contractate sau garantate de stat. În favoarea informării au votat 72 de senatori, în timp ce 44 au fost contra. …. Gabriela Creţu a declarat: “Aici ne aflăm într-o sesiune extraordinară care este cauzată de urgenţa cu care se presupune că Guvernul a trebuit să legifereze în locul Parlamentului. Or, acea ordonanţă de urgenţă (n.red. – privind transferul pensiilor funcţionarilor publici ai Uniunii Europene) ne dovedeşte un lucru ciudat. (…) Legea respectivă a fost respinsă succesiv, de două ori, de Parlament. Guvernul a dat săptămâna trecută ordonanţă de urgenţă pentru o problemă publică, care ardea. Ardea pentru cine? Nu cred că pentru interesul public, că e a treia oară când vine la Parlament acest act normativ, care serveşte nişte interese private“. Domnia sa a menţionat că ar trebui modificat regulamentul Senatului pentru a interzice ca un act normativ respins cu largă majoritate de două ori de Parlament să revină după o scurtă perioadă de timp în dezbatere, atât timp cât nu s-a schimbat realitatea care a dus la respingerea lui succesivă. Actul normativ aprobat de Guvern reprezintă transpunerea în legislaţia internă a regulamentului european prin care se acordă posibilitatea funcţionarilor şi agenţilor români care lucrează în instituţiile UE să-şi transfere drepturile de pensie. România este singura ţară din UE care nu a transpus, până săptămâna trecută, în legislaţia internp acest regulament şi risca declanşarea unei proceduri de infringement din partea Comisiei Europene şi posibile amenzi de peste 1,7 milioane de euro. Integral: https://www.bursa.ro

Secretul celor 3 trilioane de dolari ce stau în spatele „prieteniei” dintre China și talibani este ascuns în pământ  Nu trecuseră decât câteva ore de la momentul în care Afganistanul ajunsese sub controlul talibanilor când un reprezentant al Ministerului chinez de Externe s-a grăbit să declare că Beijingul este pregătit pentru o „colaborare amicală cu Afganistanul”, scrie Money Review. Potrivit analistei Shamaila Khan de la AllianceBernstein, o companie globală de investiții și administrare a activelor financiare, motivul îl reprezintă un grup de metale numite pământuri rare în valoare de trilioane de dolari, ascunse în solul Afganistanului.  China domină piața globală a pământurilor rare, cruciale pentru fabricarea tuturor produselor de înaltă tehnologie cum ar fi telefoanele mobile, calculatoarele, mașinile electrice, ecranele LCD și aeronavele. Beijingul a amenințat în 2019 ca parte a războiului comercial declanșat de fosta administrație a președintelui Donald Trump că va „tăia” exporturile acestor metale. După cum a explicat Shamaila Khan pentru CNBC, talibanii controlează acum resursele de pământuri rare ale Afganistanului, ceea ce îi face mult mai periculoşi pentru lume. Numai pământurile rare din Afganistan sunt estimate la o valoare între 1 şi 3 trilioane de dolari, după cum scria revista The Diplomat în 2020, citându-l pe Ahmad Shah Katawazai, fost oficial al ambasadei Afganistanului la Washington. Publicaţia The Hill a estimat valoarea lor la 3 trilioane de dolari în acest an. Concret, Afganistanul deține pământuri rare, cum ar fi lantan, neodim și ceriu, precum și zăcăminte de aluminiu, aur, argint, zinc, mercur și litiu. China controlează deja 35% din zăcămintele mondiale de pământuri rare. Integral: https://economie.hotnews.ro

Era de așteptat. Marian Godină s-a apucat să facă o arcă Colecţia de animale nu era doar un hobby costisitor, ci o tentativă disperată de a salva omenirea! Îndrăgitul poliţist Marian Godină a recunoscut că lucrează la o arcă, pe care speră să o termine înaintea marelui potop care urmează să vină, potrivit unui mesaj primit pe facebook de la Dumnezeu, pe 29 octombrie. „Am început cu alpaca Pablo şi perechea lui, Sancho. Pe urmă am trecut la oi, câini, dihori, zebre, broaşte ţestoase, cai, zimbri, elani, diavoli tasmanieni, papagali Ara, anaconde, pegaşi, cthulhu, guşteri, salamandre, dugongi. Mai am doar 4900 de specii de vertebrate şi p-ormă începe greul, că sunt milioane de insecte pe planeta asta şi n-am găsit până acum decât o rădaşcă”, povesteşte Godină, uşor istovit. „În tot acest timp trebuie şi să-mi întreţin conturile de social media, şi să lucrez la nenorocita aia de arcă. De unde credeţi că-s muşchii ăştia, de la sală? Astea-s braţe de tâmplar!”, adaugă poliţistul-vedetă. Integral: https://www.timesnewroman.ro

Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 18 august! Temperaturile maxime se vor încadra între 24…25 de grade în Dealurile Crişanei şi 39…40 de grade în Lunca Dunării. Progresiv, dinspre vest, va crește gradul de instabilitate atmosferică, astfel că înnorările se vor accentua treptat în Banat, Crişana, Maramureş, Transilvania, nordul și centrul Moldovei şi în zonele montane, unde vor fi perioade cu intensificări ale vântului cu viteze, în general, de 60…80 km/h, pe alocuri vijelii, frecvente descărcări electrice, averse torențiale și grindină. În intervale scurte de timp sau prin acumulare, cantitățile de apă vor depăși 25…40 l/mp și izolat 50…60 l/mp. În restul țării cerul va fi variabil, iar astfel de fenomene se vor semnala spre seară și în cursul nopții și în Oltenia și în Muntenia. Minimele termice vor fi cuprinse între 12 şi 22 de grade. Bucuresti: 31/18 gr.C., cer partial innorat.

Avertismentul lui Octavian Jurma: Valul patru creşte vertiginos de 4 săptămâni  Medicul și cercetătorul Octavian Jurma atrage atenţia, într-o postare pe Facebook, cât de importantă şi necesară este vaccinarea tinerilor, dar şi a copiilor de peste 12 ani, în contextul în care tulpina Delta este mai periculoasă decât tulpinile precedente. …. „De ce bat câmpii cu vaccinarea tinerilor şi a copiilor peste 12 ani? De ce insist să se dea drumul liber la a 3-a doza de vaccin şi la rapelul heterolog (rapel cu alt vaccin decât prima doza)? Pentru că tulpina Delta nu este doar mai infecţioasă, este si mai periculoasa decat Alpha si tulpinile precedente”, scrie Octavian Jurma. Acesta prezintă o statistică în care arată că în ultimele 2 săptămâni, peste 50% din noile internări cu COVID din SUA sunt din categoria celor sub 60 de ani. Faţă de ianuarie, în ultimele 2 saptamani numarul de noi internări în spitale s-a dublat atât în categoria 18-39 ani, cât şi in categoria 40-59 ani. Nu mai discutam aici de cei care „oricum mureau”, ci de oameni productivi, mulţi dintre ei părinti ai unor copii încă minori. Octavian Jurma: „Majoritatea spitalizarilor sunt din rândul celor nevaccinati, deci această distribuţie se datorează şi faptului ca populatia peste 60 de ani este vaccinata în SUA intr-un procent mult mai mare decat populaţia tanara”, scrie Octavian Jurma. „Având în vedere că mai avem o lună până la deschiderea şcolilor încă mai putem decide să ne protejăm, familia şi copiii prin vaccinare. O campanie adresată părinţilor şi elevilor poate face diferenţa, pentru că părinţii sunt printre puţinii adulti care mai sunt preocupati de pandemie si vaccinare inainte de deschiderea scolilor”, adaugă Octavian Jurma. Integral: https://www.libertatea.ro

Buna dimineata intr-o zi de marti, 17 august! Valul de caniculă va persista și pe parcursul zilei de marți, 17 august, județele Dolj, Olt, Teleorman și Giurgiu fiind vizate de un cod portocaliu de caniculă, în timp ce Capitala și alte județe din centrul, sudul și estul țării se vor afla sub cod galben. Va fi caniculă în Oltenia, Muntenia, local în Moldova, vestul Dobrogei și sudul Transilvaniei, iar temperaturile maxime vor fi cuprinse între 34 și 37 gr. Iar în intervalul 17 august, ora 10:00 – 18 august, ora 10:00, mai bine de jumătate de țară se va afla sub cod galben de instabilitate atmosferică. Vor fi intensificări ale vântului cu viteze, în general, de 60…80 km/h, pe alocuri vijelii, frecvente descărcări electrice, averse torențiale și grindină. Aceste fenomene se vor semnala pe parcursul zilei de marți, 17 august, în regiunile vestice, centrale și nordice, iar în noaptea de marți spre miercuri, 17-18 august, mai ales în Transilvania, cea mai mare parte a Moldovei și local în Oltenia și nord-vestul Munteniei.  In Bucuresti: 36/18 gr.C.

Cauzele blocajului vaccinării în România. Psiholog: ”Nu sunt bani de studii dar sunt bani pentru tombole la circ”  ….Despre prima etapă a vaccinării, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai, Daniel David, susţine că „a început haotic şi în logica psihoculturală românească a „concentrării puterii”, şi anume „oamenii să vină la vaccin”!” Iniţial, a fost mare îmbulzeală pe platforma de vaccinare, fapt care a dat iluzii pozitive autorităţilor, care se aşteptau la un succes fenomenal al vaccinării în România, potrivit Adevărul.ro. „Cine cunoştea însă psihologia românilor, şi mai ales caracterul bipolar al multor atribute psihoculturale, a rămas îngrijorat”, susţine psihologul. Astfel, românii s-au împărţit bipolar în funcţie de atitudinea faţă de vaccin: o parte a acceptat vaccinarea analizând critic avantajele şi dezavantajele potenţiale, iar cealaltă parte refuză să se vaccineze, chiar dacă există dovezi ştiinţifice solide în favoarea efectului benefic al vaccinurilor”, a explicat specialistul. Psihologul a mai precizat că în a doua etapă a vaccinării s-a mers pe principiul „vaccinul vine la oameni”, crescând astfel un pic procentul de vaccinaţi. „Dar, aşa cum am spus atunci autorităţilor, uneori şi public, accesibilitatea ar fi trebuit însă dublată de un efort naţional comun şi de mecanisme diferite de influenţă”, susţine David. Din păcate, nu putem vorbi despre un efort naţional comun, deoarece „nici măcar vaccinarea şi pandemia nu au fost suficient de puternice să-i facă pe politicienii noştri să tragă în aceeaşi direcţie, de dragul ţării/românilor; dimpotrivă, fiecare dorea să câştige singur şi/sau se bucura de eşecul celuilalt, nepăsându-i că acela este şi eşecul tuturor”, detaliază psihologul pe blogul său. David a explicat pentru „Adevărul” că ar fi fost nevoie de o acţiune comună a Puterii şi Opoziţiei, spre exemplu, prin mobilizarea primarilor. Întrebat de unde ar fi trebuit să vină iniţiativa pentru această acţiune comună, rectorul UBB susţine că, de obicei, iniţiativa ar trebui să aparţină celor aflaţi la putere, dar şi Opoziţia se poate oferi, dacă nu este invitată, şi să facă o ofertă greu de refuzat public de către Putere. Psihologul a mai precizat că o altă greşeală importantă a autorităţilor a fost lipsa unui echilibru psihologic al recompenselor şi restricţiilor relevante. „Mai simplu spus, dacă vrei să produci modificări comportamentale, atunci trebuie să întăreşti (ex. prin „recompense”) comportamentul pe care doreşti să-l accelerezi – aici vaccinarea – şi să decelerezi (ex. prin „restricţii”) comportamentul alternativ. Dacă recompensele şi restricţiile se dau haotic, nesistematic, fără să se respecte logica menţionată, nu poţi produce schimbare comportamentală eficientă”, a explicat David. Un exemplu în acest sens este strategia Guvernului, conform căreia în luna mai, când la centrele de vaccinare erau încă cozi, s-au anunţat primele măsuri de relaxare, proces care a continuat până la eliminarea aproape totală a restricțiilor. Unul dintre efecte a fost faptul că astăzi, numărul celor care se vaccinează a ajuns extrem de mic, crede David: „Este un exemplu de administrarea a recompenselor pe baza unei experienţe de simţ comun şi a unor calcule mai politice, nu pe baza unor principii psihologice de modificări cognitiv-comportamentale eficiente”…..David susţine că o ocazie pentru a testa sistemul de recompense-pedepse ar fi fost festivalurile, care au început din vară la Cluj şi în toată ţara, în cadrul cărora se putea stabili obligativitatea vaccinării pentru cei care vor să intre la festival. Accesul se face acum, pe lângă dovada vaccinării, cu teste sau dovada trecerii prin boală. Integral: https://ziare.com

Morți, spitalizări, proteste | Al patrulea val pandemic face ravagii în lume Rusia: Număr-record de decese provocate de Coronavirus Pe 14 august, Rusia a înregistrat cel mai mare număr de decese din timpul pandemiei, 819 într-o singură zi. Cu doar o zi înainte, Moscova a declarat cel mai mare număr lunar de decese de la începutul pandemiei: 17.237 de persoane. Majoritatea bolnavilor au fost infectați cu tulpina Delta. Numărul de cazuri și de decese este atât de mare din cauza ratei joase de vaccinare, spun autoritățile. Deși cifrele sunt îngrijorătoare, experții în sănătate publică acuză autoritățile că nu numără toate cazurile – și că numerele de infectări și decese ar fi în realitate mult mai mari…..În Iran, o persoană moare de COVID-19 la fiecare două minute – peste 500 pe zi. Numerele sunt, probabil, și mai mari în realitate. Spitalele sunt pline până la refuz, campania de vaccinare se mișcă încet, iar rezervele de oxigen pentru pacienți sunt extrem de scăzute. În multe spitale, pacienții stau pe holuri, întinși pe pături puse direct pe podea. …. SUA: Număr-record de copii spitalizați  Valul patru al pandemiei a adus spitalizările copiilor la cifre nemaiîntâlnite în SUA. 1.902 copii sunt internați în spitalele americane pentru că suferă de efectele COVID-19, constituind în jur de 2,4% din spitalizări. Copiii sub 12 ani nu pot primi vaccinul în SUA….Autoritățile din Australia au extins lockdown-ul și au crescut amenzile pentru cei care încalcă ordinele stay-at-home. Oricine este prins că încalcă regulile sau că minte autoritățile cu privire la urmărirea contactelor va primi o amendă de 5.000 de dolari australieni (aproximativ 3.100 de euro). Amenda este de cinci ori mai mare ca înainte…..Numărul cazurilor din Franța este în creștere vertiginoasă, iar spitalizările se află deja la o treime din valorile înregistrate în timpul celui de-al treilea val pandemic. Conform autorităților, 9 din 10 pacienți la ATI este nevaccinat. Integral: https://romania.europalibera.org

PNL e în căutarea al celui de-al treilea candidat, soluție care se numește Agamiță Dandanache    Am asistat la lupta titanică Orban-Cîțu, iar acum asistăm la încercarea mării cu degetul: oare n-ar fi mai bun un al treilea candidat, surpriză? C-o fi el Boc, Ciucă, Rareș Bogdan sau cine o mai fi agreat de Cotroceni, ar fi un dezastru pentru democrația partinică românească, un dezastru de un comic apocaliptic. Pentru că ar fi semnul că, în loc de democrație, e nevoie de salvatori, care să ne așeze liderii cu mâna. Ce ne transmite Caragiale cu asta?, ce le transmitea și contemporanilor? Că, de fapt, personajele lui execută un ritual, că nu se ceartă „pe bune”, că de fapt toată lumea era mulțumită în situația în care era, inclusiv neobositul Cațavencu. Agamemnon este cel care îi strânge din nou împreună, mai ales în condițiile votului cenzitar totul fiind stabilit oricum, un vot de conservare a statutului și averii: se votează „ai noștri” oricare ar fi ei. Nu-mi place argumentația de tip „ce actual e Caragiale!”, dar n-am ce face, clișeul e forțat de bătălia pentru PNL dintre Cîțu și Orban. Mai vine unul cu câte o scrisoare (ce altceva e dezvăluirea cu băutul la volan), mai ține unul câte un discurs apucat (Orban), mai apar tot soiul de Farfuridi panicați că nu-și știu șeful. Comicul devine nebun, mai ales când îți amintești că și celălalt candidat, Orban, a avut o problemă din aceeași gamă cu un accident comis chiar în zona Cotroceni și aproape mușamalizat. …. Dacă ar veni acum dinspre Iohannis, acest monument de blazare, o „a treia cale”, o „a treia soluție”, nu s-ar prăbuși doar democrația aia ridicolă, de partid, în care Cîțu-Orban s-au înjurat din județ în județ, ci ne-ar cădea în cap și nouă, ziariștilor, responsabilitatea de a le fi prezentat oamenilor o glumă proastă sub formă de „spectacol democratic”. …. Dacă regulile democratice nu funcționează, va fixa „tătucul” candidatul Dezastruoasă a fost oricum campania însăși, unde nu s-a discutat nicio clipă despre vreo linie directoare, ideologică. S-au bătut extremismul economic, de tip „să tăiem” tot că merge România de la sine (școala Cîțu), cu un naționalism obosit de politician fără idei, dinspre Orban. Politica are nevoie mereu de un moment „de tabloid”, fie că lovește Băsescu un copil, că bea Cîțu prea mult, e momentul „scrisorilor” șantajiste de la Caragiale. Dar acest tabloidal e însoțit de fiecare dată de o încercare de preluare în forță a deciziei, a partidului. Lupta ajunge atât de jos încât și cei mai pasivi cetățeni încep să-și dorească un moment de tiranie: să vină cineva să facă ordine! Tocmai de aceea, o „a treia cale” venită dinspre Iohannis ar însemna încă un cui bătut în sicriul democrației. Sau o recunoaștere a faptului că democrația a ajuns doar un spectacol pentru proști. …. Tămbălăul acesta tabloidal nu face decât să arunce politica și mai la marginea vieții reale. S-a căscat o distanță enormă între chirăiala continuă Cîțu-Orban și o factură mare și clară la electricitate. Când spectacolul ajunge atât de departe de problemele imediate – nu doar facturi la electricitate, ci inflație pe toate palierele și multe-multe altele -, politica nu e decât o altă față a unei situații antidemocratice. Complexul Agamiță Ce te tot agiți cu alegeri, ce tot ameninți cu șantaje, când esența e că o minimală calitate a vieții se prăbușește? Ce soluții ai să împiedici specula din piața energiei? Ce soluții ai să ataci realist criza climatică, un subiect care aici nu stârnește decât zâmbete? …. Iohannis și ai săi – nu vă gândiți la cine știe ce „deep state”, sunt pur și simplu grupuri de interese cu bani în imobiliare și bani doldora de la buget pentru o viață ”strategică” liniștită – vor fi tentați să intervină în acest vid democratic. Iar intervenția lor ar fi mai dezastruoasă decât efectul produs de jalnicele figuri Cîțu-Orban, aflate în luptă acum. Ar da poporului încă o dată impresia corectă că alegerile sunt pentru fraieri. Integral: https://www.libertatea.ro

Un premier reprezentativ  Cu siguranță, pe datele de până acum, dl Cîţu nu e vreun mare infractor. Nu e vreun rechin. Mai degrabă un șmecheraș. Nu a devalizat Bancorexul, nu a omorât pe nimeni. Dar un șmecheraș e premierul României. Președintele Iohannis a tranșat scandalul “alcool la volan” afișându-și sprijinul pentru premierul – candidat cu ocazia festivităților de la Ziua Marinei, cu numai câteva ore înainte ca în presă să mai apară un detaliu biografic al premierului, țeapa de peste 6.000 de dolari dată unei bănci. Probabil dl Iohannis îl inclusese și pe acesta în semnalul de susținere. PNL se va supune, cu teamă pentru viitor, dar se va supune. Dacă a existat o pedelizare a liberalilor, aceea constă sigur în nevoia de tătuc și supunerea față de el. Iar USR-PLUS rămâne, din nou, cu decontul politic cel mai mare în raportul cu propriul electorat după reacții contradictorii și fără vlagă, care să pună cu adevărat în discuție o renunțare la guvernare. Este motivul pentru care în conferința de presă de sâmbăta dl Cîţu asupra pluseriștilor s-a năpustit cu declarațiile contondente. Cumva mi-am adus aminte că, după ce Victor Ponta a pierdut alegerile, Mircea Geoană a fost exclus din PSD. Dl Cîţu a ținut să liniștească principala grijă a PNL, deloc impresionat de problemele penale sau datoriile neplătite ale dlui Cîţu. Grija să nu capete USR-PLUS prea mult elan. Dincolo de jocul politic din ce în ce mai sulfuros, scandalul “american” al dlui Cîţu lasă în urmă niște semne de întrebare și chiar de îngrijorare. Pe partea cu condamnarea penală, cea mai mare problemă mi se pare neasumarea. …. Dacă era sincer, ar fi avut ocazia să stingă tot atunci și următoarea dezvăluire – dosarul civil pentru țeapa de aproape 7.000 de dolari data unei bănci cu un card de credit. Dl Cîţu a fost întrebat dacă și-a plătit împrumuturile la care a fost obligat de beția la volan. Nu-și mai amintește. Se zice că un om onest nu doarme liniștit până când nu își plătește datoriile. Cum să nu îți amintești așa ceva? Dezvăluirea de a doua zi a explicat de ce dl Cîţu era lovit de amnezie. Nu și-a plătit datoria. A dat o țeapă, cum ar veni. Cum băncile sunt detestate, mulți se vor simți probabil răzbunați. Doar că dl Cîţu nu e un om obișnuit. Este premierul care are pe mână bugetul țării, este fostul și actualul ministru de Finanțe care a angajat împrumuturi în numele României, foarte mari împrumuturi. Se visează guvernator BNR. Se potrivesc aceste funcții cu profilul unui “gambler” care dă o țeapă știind că nu va fi urmărit pe alt continent cu costuri care să nu renteze pentru bancă? Ce efect va avea această dezvăluire pentru credibilitatea premierului și finanţistului Cîţu pe piețe? Integral: https://spotmedia.ro

Marţi, premierul Florin Cîţu poate deschide câteva sticle de bere pentru a sărbători creşterea economică pe care o va anunţa Statistica şi ieşirea economiei din criza COVID-19. Acum să vedem cine achită nota de plată Marţi, 17 august 2021, ora 9.00, Institutul Naţional de Statistică va anunţa evoluţia economiei în T2/2021 şi, implicit, în S1 2021, rezultat care va oferi economiştilor o estimare privind evoluţia economiei României pe tot anul 2021….. Într-un anonimat total, de neînţeles, Comisia Naţională de Prognoză, aflată în subordinea Guvernului, a publicat noile prognoze economice pentru 2021, prognoze care au stat şi la baza rectificării bugetare de acum. Creşterea economică din 2021 „creşte” la 7%, de la 5% în primăvară sau 4,3% pe cât s-a construit bugetul la începutul anului. Noul PIB, în valoare nominală este de 1.174,9 miliarde de lei, faţă de 1.116,8 miliarde lei, când s-a făcut bugetul, sau faţă de 1.040, 8 miliarde lei în 2020…. Dacă Florin Cîţu crede că este ţinut în viaţă de preşedintele Iohannis şi de susţinătorii lui din PNL, ca să nu mai vorbim de USR-PLUS, pentru că este noul lider politic al României, pentru că este un reformist economic, pentru că are vreo idee sau o viziune despre schimbările de care are nevoie România, şi în special administraţia publică, se înşală. El stă la Palatul Victoria pentru că economia merge bine, pentru că băncile ne împrumută, pentru că bugetul are venituri în creştere şi, deci, are bani de împărţit. Propunerea lui Dan Vâlceanu, aliatul lui în lupta cu Ludovic Orban pentru preşedinţia PNL, ca ministru al Finanţelor, este ca o butelie de oxigen când intri la ATI cu COVID-19. Pentru că nimeni din actuala coaliţie de guvernare, nici USR, nici UDMR, nu vrea să se sinucidă şi să declanşeze o criză politică care ar da apă la moară PSD şi AUR, toţi îl acceptă la Palatul Victoria. Iohannis îl acceptă pe Cîţu, mai ales după episodul din ultimele zile, pentru că nu îl mai vrea pe Orban în fruntea PNL, nu că este îndrăgostit de realizările politice ale premierului. Nici Iohannis nu este vreun mare reformator al statului. Dar în spatele acestei reveniri şi creşteri economice spectaculoase, se tot adună dezechilibre despre care premierul, cun un background de economist, nu prea vorbeşte – deficit comercial, deficit de cont curent, creşterea datoriei publice, lipsa unei politici energetice, care a adus şi creşterea inflaţiei şi aproape cele mai mari preţuri la energie din Europa, într-o ţară care se voia exportator regional de energie, şi care sfârşeşte prin a importa energie. O altă problemă, care ste lăsată să se umfle, este cea legată de deficitul comercial, pe care Comisia Naţională de Prognoză îl estimează la 20 mld. euro în 2021, pentru a ajunge la nu mai puţin de 29 mld. euro în 2025. Deci an de an, deficitul comercial depăşeşte 20 mld. Euro şi creşte progresiv. Importurile cresc de la 91 mld. euro, la nu mai puţin de 120 mld. euro în 2025, pentru ca exporturile să crească de la 70 mld. euro, la 91 mld. euro. Cum va putea România să ducă în spate an de an un deficit comercial de 125 mld. euro în următorii 5 ani?…. Dacă importurile nu pot fi oprite administrativ într-o economie liberă, globalizată, pe care ne-o dorim, cum reducem deficitul comercial care ne mănâncă din creşterea economică şi care, la un moment dat, va duce la o creştere mult mai mare a cursului valutar leu/euro, faţă de numai 10% în următorii 5 ani, cât arată datele Comisiei de Prognoză. În aceste condiţii, care este strategia premierului şi a guvernului liberal pentru creşterea exporturilor, mai mult decât participarea la nişte expoziţii? Sau cum putem înlocui o parte din importuri prin producţie internă, şi aici nu vorbim de balanţa agroalimentară, care se reduce, ci vorbim de industria chimică, industria energetică, petrochimie sau medicamente. Dragoş Damian, de la Terapia Cluj, îşi bate gura degeaba de ani de zile pentru o strategie naţională de creştere a producţiei de medicamente, măcar generice. Nu avem nimic, dar problema este că şi acest guvern este gol „ideologic”, ca să spun aşa, de adresare a problemelor economice interne şi găsirea unor soluţii, în condiţiile în care nu finanţarea reprezintă principala problemă. Polonia, Ungaria, au programe naţionale de export, noi nu avem nimic, decât fraze goale. Polonezii mai au puţin şi se bat parte în parte cu germanii pentru cele mai extinse reţele de retail din România. Ca şi la PSD, şi noua coaliţie de guvernare se rezumă la a nu face mai nimic, la a lăsa lucrurile aşa cum sunt, că economia merge. Prin nominalizarea lui Dan Vâlceanu ca ministru al Finanţelor, Cîţu reface ironic alianţa USL…… Conform Comisiei de Prognoză, celebrul PNRR, de 29 mld. Euro, va adăuga doar 0,9% la creşterea economică din următorii ani, asta dacă se vor absorbi banii, iar guvernul va fi în stare să deruleze proiectele scrise, atât prin împrumuturi, cât şi prin sumele nerambursabile. Pentru restul de creştere economică, pe care mizează toată lumea că se va întâmpla în următorii 5 ani, trebuie să ne bazăm pe banii europeni, de 50 mld. Euro, asta dacă reuşim să-i atragem, pe investiţiile sectorului privat, dacă se vor face, şi pe consum, dacă se vor menţine creşterile salariale. În timp ce guvernarea liberală a mai angajat aproape 30.000 de oameni în 2 ani, companiile au restructurat anul trecut 300.000 de poziţii, numărul de angajaţi coborând pentru prima dată sub 4 milioane. Ca să vă faceţi o idee despre lipsa de productivitate a românilor şi a economiei româneşti, gândiţi-vă că de la criza anterioară şi până acum, companiile au tăiat 600.000 de joburi, iar cifra de afaceri a crescut cu 60%. Ca şi PSD, guvernarea liberală, de dreapta, trăieşte pe datorie, pe creşterea datoriei interne şi externe şi vinde publicului o iluzie că face reformă….. Sunt 4 milioane de români plecaţi în afară, care nu se vor mai întoarce, cel puţin în satele şi comunele de unde provin, şi România stă cu o organigramă publică, a statului, cu 1,3 milioane de bugetari, cu salarii peste media naţională, ca şi cum populaţia României a crescut cu 4 milioane de locuitori. Cum să vorbească şi să facă premierul Florin Cîţu reforma administraţiei publice, când el şi PNL se bazează pe voturile celor din administraţia publică – pe primari, pe şefii de CJ, pe viceprimari, pe consilierii locali, adică pe aparatul de stat, că doar n-o să-l voteze în fruntea PNL antreprenorii, care se izbesc de stat şi plătesc lui în fiecare zi. Integral: https://www.zf.ro

„Bombele” cu impact bugetar din Parlament  Adoptarea mai multor proiecte legislative, care prevăd mărirea alocaţiilor, vouchere pentru cultură sau fonduri pentru mărirea lefurilor unor funcţionari publici, majoritatea depuse de PSD, ar putea să pună pe butuci bugetul de stat, dacă trec de votul din Parlament. Social-democraţii au depus la sfârşitul sesiunii trecute un proiet de lege pentru sprijinirea familiilor cu copii şi susţin că este doar primul pas dintr-un program mai amplu de stimulare a natalităţii. „Orice om politic responsabil este conştient de faptul că cea mai mare problemă pe care o are acum România, ca stat, ca neam, este de natură demografică: declinul populaţiei”, a declarat Marcel Ciolacu în cadrul dezbaterii iniţiativei legislative, la începutul lunii iunie. Legea propusă de parlamentarii PSD vizează creşterea alocaţiilor, oferirea unor tichete sociale pentru facilitarea accesului la educaţie şi deduceri pentru salariaţii cu copii. Astfel, social-democraţii cer majorarea alocaţiei de stat până 600 lei pentru copiii până la 2 ani sau 3 ani, în cazul copilului cu handicap şi de 300 de lei pentru copiii cu vârste cuprinse între 2 şi 18 ani. Şi Executivul luase în calcul aceleaşi cifre pentru mărirea alocaţiilor, iniţial cu o creştere împărţită în cinci etape până în 2022, însă au renunţat la planul iniţial, următoarea majorare fiind planificată pentru ianuarie 2022, pe motiv că bugetul de stat nu poate duce în spate acest demers din cauza crizei financiare generate de pandemie. În schimb, fără să arate impactul bugetar pe care propunerea legislativă îl va avea întrucât este vorba de o creştere considerabilă, senatorii PSD au propus majorarea alocaţiei imediat după adoptarea legii. În prezent, alocaţiile au o valoare de 427 lei, pentru copiii cu vârsta de până la doi ani şi pentru copiii cu handicap până la 18 ani, şi de 214 lei pentru copiii cu vârste între doi şi 18 ani. Tichete de masă pentru copiii defavorizaţi De asemenea, în propunerea legislativă sunt prevăzute şi tichete lunare în valoare de 1.000 de lei pentru copiii până la 3 ani şi de 1.500 pentru copiii cu vârste între 3 şi 6 ani, pentru a favoriza accesul copiilor defavorizaţi la educaţie. Acestea ar urma să fie acordate familiilor care au venituri mai mici de 1.000 de lei per persoană. Nu în ultimul rând, sunt prevăzute deduceri salariale pentru angajaţi, în funcţie de numărul de copii, de până la 3.000 de lei pentru persoanele care au patru sau mai mulţi minori în întreţinere….. Vouchere pentru cultură O altă iniţiativă legislativă cu impact bugetar prevede acordarea unor vouchere culturale pentru elevi, în sumă de 250 de lei. Social-democraţii au propus ca aceste vouchere să fie acordate, anual, elevilor din clasele I – XII, începând cu anul şcolar 2021 – 2022 şi vor putea fi folosite doar în teatrele, muzeele, librăriile şi instituţiile de cultură din România. În ceea ce priveşte impactul bugetar, iniţiatorii motivează că „deşi prezentul proiect de lege prevede o sarcină financiară semnificativă asupra bugetului de stat”, cheltuielile vor fi amortizate „pe termen mediu şi lung, fiind vorba de un capital care îşi va continua circulaţia în România”…..Lefuri mai mari pentru a nu discrimina O altă propunere legislativă care nu ţine cont de cumpătarea bugetului vine, de această dată, chiar de la liberali. Având în vedere că personalul din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională care îşi desfăşoară activitatea în compartimente speciale din ministere beneficiază de un plus la salariu de 10%, iniţiatorii proiectului cer o astfel de compensaţie şi pentru bugetarii care ocupă alte funcţii în aceste insituţii, invocând principiul nediscriminării. „Personalul detaşat în cadrul compartimentelor speciale din ministere şi alte organe centrale desfăşoară activităţi în condiţii similare şi îşi aduce în egală măsură contribuţia la apărarea ordinii publice şi a siguranţei naţionale. (…) Nu poate fi dorită o situaţie de discriminare în cuprinsul unei legi care prin însăşi natura sa şi-a propus unificarea drepturilor salariale”, se arată în expunerea de motive. Proiectul legislativ a primit aviz pozitiv de la Consiliul Economic şi Social şi unul negativ de la Consiliul Legislativ, aflându-se în lucru la comisiile permanente ale Senatului. Integral: https://adevarul.ro

Valeriu Nicolae: Doamna Dogaru Tulica Adina Loredana a terminat Facultatea de Jurnalism în 2008 și s-a angajat imediat la Administrația Prezidențială, unde a lucrat până în 2015. În tot acest timp a făcut și doi ani de masterat la Jurnalism și Dreptul și Administrație Publică la Spiru Haret, Oxfordul României. Din 2014 este și doctorandă la Jurnalism. În 2012 se angajează și pe un proiect european accesat de organizația, unde mama domniei sale este Președinte și devine redactor șef la un ziar online din Măcin, Tulcea, care a rezistat exact pe perioada proiectului european și unde coordonatori erau cei doi părinți, mama inspector școlar, iar tatăl profesor, că doar așa e cu proiectele cele minunate. În același timp își dă și licența la drept și face și cursurile Institutului Diplomatic Român, chestia aia fără legături cu SIE. După slujba la Cotroceni trece la Romexpo, un alt loc unde lumea este angajată meritocratic și unde își continuă cariera în PR. Vin ai noștri la guvernare și predă jurnalism la Clubul Copiilor și devine și profesor asociat la Facultatea de Jurnalism. Articolele semnate de domnia sa sunt puține, îngrozitor de plictisitoare și dubioase academic. De exemplu, într-o lucrare prezentată la o conferință academică la Craiova despre proteste, profesorul de la Facultatea de Jurnalism scrie că a intervievat zece oameni. Nu discutăm că nu există nicio justificare statistică a segmentului ales, dar doamna scrie următoarele: “At the question “What were the results you expected from #Rezist Protests?”, 50% of the respondents said they wanted to immediately repeal Ordinance 13, 25% wanted the fall of the government and the decline of the Social Democratic Party and 25% wanted to mobilize the youth in order to have beneficial results in the next elections.” Ceea ce înseamnă că doi oameni și jumătate au zis ceva, 2 și jumătate altceva și 5 altceva. Este numită, logic, cu zero experiență în domeniu, în consiliul de supraveghere la Transelectrica, unde încasează și ea 15.532 RON pe lună. Liberalism și meritocrație, tati! Profesioniștii lui Cîțu. Sursa: https://www.facebook.com

Stelian Ion: UDMR continuă discursul din 2017-2018 împotriva DNA. Discursul împotriva DNA l-a folosit PSD foarte intens, cot la cot cu UDMR….„Am venit cu mai multe variante (pentru desființarea Secției Speciale, n.red.), unele dintre ele au fost validate de Comisia de la Veneția. Comisia Europeană ne cere foarte clar anumite lucruri și nu doar că ne cer partenerii noștri, dar sunt chestiuni pe care le-am promis noi înșine, despre care am vorbit ani de zile. Sunt pe masa Parlamentului la vot. Respectăm programul de guvernare, angajamentele față de Comisia Europeană, în cazul acesta se va ridica rapid MCV și vom avea cu toții de câștigat”, a spus Stelian Ion…. „În programul de guvernare am scris clar că trebuie să desființăm SIIJ și am scris negru pe alb că trebuie refăcută competența DNA în privința infracțiunilor săvârșite de magistrați. Acum, că se vine cu tot felul de pretexte și tot felul de condiții care nu au existat. (…) Dacă vreun coleg din UDMR are vreo idee extraordinară e invitat să vină cu acele variante, dar care să nu se îndepărteze de programul de guvernare”, a adăugat Stelian Ion. Acesta a subliniat că discuția este despre DNA și despre raportarea statului român la lupta împotriva corupției….. „Dacă acceptăm în continuare că știrbim, cum a făcut PSD, o parte destul de importantă a luptei împotriva corupției, facem o mare greșeală. Asta își dorește UDMR, să nu mai ajungă dosarele în care sunt cercetați magistrați care se presupune că au săvârșit infracțiuni de corupție să fie cercetați de DNA. Și o să vină un primar, un președinte de consiliu local și o să întrebe dar eu de ce să fiu cercetat de DNA, dacă magistrații, Parlamentul, Guvernul nu au încredere în DNA”, a susținut ministrul Justiției. În legătură cu argumentul UDMR că la DNA au fost abuzuri, Stelian Ion a afirmat: „UDMR, spre surpinderea mea, continuă discursul din 2017-2018 folosind aceleași argumente împotriva DNA: un raport al Inspecției Judiciare făcut într-un anumit context, condus de cineva căruia i-a fost prelungit mandatul politic prin OUG de Guvernul Dăncilă. (…) UDMR, din păcate… Mi-aș fi dorit să se întâmple altceva și odată creată această coaliție să-și adapteze discursul despre justiție potrivit majorității”…..UDMR se opune desființării Secției Speciale și transferului dosarelor la DNA, în ciuda propunerilor venite de la Ministerul Justiției. UDMR a respins până acum toate soluțiile propuse de Stelian Ion și vrea înființarea unei noi secții speciale la Parchetul General. Integral: https://www.g4media.ro