Author: desy.demeter

Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 16 martie! Meteorologii anunţă că, începând de miercuri dimineaţă, vor fi ninsori moderate cantitativ şi se va depune un strat nou de zăpadă, în Carpaţii Occidentali şi în vestul Carpaţilor Meridionali. În zona Carpaţilor Occidentali, precum şi în vestul Carpaţilor Meridionali, local ninsorile vor fi moderate cantitativ (10…15 l/mp şi izolat peste 20 l/mp) şi se va depune strat nou de zăpadă, pe alocuri consistent. Temperaturile maxime se vor încadra între 2 şi 12 gr, iar cele minime între -5 şi 2 gr.  In Bucureşti, cerul va fi mai mult noros şi, începând din orele serii, temporar va ploua/ninge slab.  Temperatura maximă va fi de 6-8 gr, iar cea minimă se va situa în jurul valorii de 0-1 gr.

Previziune dramatică: inflația va ajunge la 11,2% în luna aprilie. Adrian Vasilescu: ”Nu se știe dacă aceste date vor rămâne constante” având în vedere războiul din Ucraina  …. “Inflaţia merge înainte, este 8,53% rata pe 12 luni, foarte mare în condiţiile în care acţionează şi au acţionat şi în luna februarie şi rămân în vigoare şi în luna martie dispoziţiile legale privind plafonarea şi subvenţia de la stat (la gaze şi energie electrică – n. r.)”, a spus Vasilescu, pentru Agerpres. El a afirmat că la capitolul produse alimentare de la începutul anului se tot vorbeşte despre scumpirea alimentelor, dar lună de lună “capitolul mărfuri nealimentare a fost vedeta inflaţiei” şi la mărfurile alimentare au crescut preţurile doar prin câteva poziţii. “Acum, în februarie anul acesta, numărul de poziţii s-a mărit, dar marea majoritate a produselor alimentare au rămas în matca lor, preţurile lor. Şi scumpiri sunt sigur la produsele de bază şi iau în primul rând ce este peste media anuală. Media anuală la alimente este 8,84%, cea mai mare din 12 luni, cu scumpiri în special la pâine, la cartofi, record, 30%, la fructe proaspete, la citrice, la ulei de asemenea record, vedem şi în magazine, 26,12%, foarte mare creşterea, telemeaua, untul, ouăle, laptele, zahărul, zahărul cu 12%. La produse nealimentare gama s-a restrâns şi diferenţa la rata anuală dintre produsele alimentare şi nealimentare este foarte mică, de la 8,84, la 9,33 şi aceleaşi produse cu o singură diferenţă. Electricitatea s-a ieftinit în februarie”, a susţinut reprezentantul BNR. ….. “Vom vedea o inflaţie care înaintează încet în luna martie. Poate că va fi tot aşa ca în luna februarie, o mică diferenţă în plus la inflaţie, după care va veni luna aprilie pentru care prognoza Băncii Naţionale sună cu două cifre, 11,2%, şi cu adnotarea făcută de Banca Naţională în raportul asupra inflaţiei din luna februarie în care a spus clar că această prognoză este făcută bazându-ne pe datele pe care le avem disponibile la ora actuală. Nu se ştie dacă aceste date vor rămâne constante şi le vom lua în calcul şi în luna aprilie sau în luna aprilie datele acestea se vor schimba, având în vedere că între timp a început şi un război aproape de graniţa noastră”, a explicat Adrian Vasilescu. Rata anuală a inflaţiei a urcat la 8,53% în luna februarie 2022, de la 8,35% în ianuarie, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 9,33%, cele alimentare cu 8,84%, iar serviciile cu 6,08%, potrivit datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS). Integral: https://ziare.com

• impozitează cu 80% ”veniturile suplimentare” ale tuturor producătorilor de energie (dar exclude ”strategic” cărbunele). Măcar de data asta s-au prins că ”veniturile suplimentare” nu-s chiar venituri, ci că trebuie ținut cont și de costuri, deci se impozitează de fapt ”profitul suplimentar”. De fapt, e complet neclar de ce nu se impozitează pur și simplu cu 80% profitul, în loc să facă o schemă complicată de calcul care va fi din nou imposibil de aplicat de ANAF și va duce la haos în piață, la incertitudini pentru investitori – schimbându-se total modul de calcul de până acum cu care încă nu ne lămurisem. Bref, în loc să accelerăm investițiile, penalizăm producția de energie.
• Interzice companiilor de stat din aprilie până în iulie să mai vândă energie cu livrări în 2023-2024, pe considerente de ”securitate energetică”. Concret, la ce folosește asta? E vreun risc să plece cineva din țară de pe-acuma cu curentul la pachet, sau cum?…..
• Că se intenționează revenirea la OUG 114 e evident din reglementarea prețului gazelor de producție internă – nu s-au hotărât încă la ce nivel. Prețul se reglementează pentru producția internă onshore și offshore, pentru cantități care vor fi stabilite prin reglementare pentru consumatorii casnici și IMM-uri. Adică nu doar la producția actuală, ci și la producția care ar fi urmat să intre în piață anul acesta, precum exploatarea celor de la Black Sea Oil and Gas. De ce s-ar apuca ei să extragă gaz în condițiile astea, când pot să-l mai țină un pic la subsol până când își bagă guvernul mințile-n cap? Refuz să cred că e la mijloc chiar atâta prostie, încep să cred sincer că se intenționează menținerea dependenței de gazul rusesc și se blochează intenționat investițiile în Marea Neagră.
• Se reglementează componenta de furnizare. N-am priceput, aici era vreo problemă? Observ în schimb că, față de drafturi anterioare ale OUG, au dispărut încercările de ”limitare a speculației traderilor” – traderi, nu furnizori.
• Tarifele de rețea rămân neschimbate.

…. Haosul legislativ, diferențele enorme de la o versiune la alta într-un OUG care se adoptă azi-mâine, completa rupere de realitate – guvernul se ocupă în continuare de facturi, uitând că avem război la graniță și e de importanță vitală să ne ocupăm de securitatea energetică – toate acestea arată amatorismul total, dacă nu ticăloșia din guvern pe subiect. E incredibil că nu suntem în stare să vedem ce efecte a avut legea de până acum, că suntem incapabili să ne uităm care e problema cea mai mare pe care o s-o avem în acest an până când nu ne explodează în față. Nu e nevoie să ne bombardeze cineva, ne punem noi singuri infrastructura pe butuci. Prioritatea nr. 1 pentru orice guvern întreg la cap ar fi, în schimb, să ne asigurăm acum că vom avea energie tot anul. Nu la preț mic, ci acces la energie. Să nu rămânem fără curent și fără gaze, adică. Încă o dată, avem război la graniță și cumpărăm gaze de la ruși, iar energie electrică ne luam anul trecut în cantități nu tocmai neglijabile din Ucraina, ceea ce acum nu se mai poate. Fără producție suplimentară de energie și gaze naturale, fără importuri din alte surse decât cele pe care le foloseam până pe 24 februarie, riscăm să rămânem în frig și beznă cândva anul acesta. Acesta e subiectul cu care aș vrea să-l văd zilnic la TV pe ministrul energiei, nu trăncăneala despre facturi din octombrie 2021 încoace. Dacă mințile luminate din guvern vor să-și ocupe constructiv timpul, ar trebui să ia la puricat planul de securitate energetică pe gaze adoptat cu chiu, cu vai și întârzieri anul trecut – pentru care nu există vreo monitorizare să vedem ce s-a făcut din el. Prioritate mai e și să facem un plan de securitate energetică pe energie electrică – pe care pur și simplu nu-l avem. Integral: https://www.contributors.ro

Paradoxul facturilor astronomice. Cum a ajuns monopol piața în care distribuitorii de energie ar trebui să fie în competiție  Când România a devenit membru al Uniunii Europene, acum 15 ani, pentru toți guvernanții era foarte clar că piața de energie pentru consumul industrial și casnic va trebui liberalizată. Asta presupunea ca statul România să elaboreze politici, planuri și programe prin care să încurajeze formarea unei piețe concurențiale de energie, în care producătorii, furnizorii, transportatorii și distribuitorii finali să fie suficient de numeroși și cu siguranță neînțeleși între ei, astfel încât să atragă clienți/consumatori, care ar veni la ei, pe criteriul prețului celui mai mic și serviciilor celor mai bune….. Dacă luăm în considerare că vorbim despre costuri minime de transport (majoritatea rețelelor și-au amortizat investițiile încă din primii ani de exploatare) am fi putut trăi într-o piață concurențială de energie și în condițiile unui singur transportator de electricitate sau de gaze, într-o anumită locație. În schimb, existența doar a unuia sau doar a câtorva, foarte puțini distribuitori de energie, care, la rândul lor, cumpără curent electric sau gaze de la foarte puțini producători sau importatori direcți, face ca piața pe care se află ei în competiție unul cu altul să fie de fapt o piață de monopol. Astfel încât prețul energiei să nu se poată forma pe acea piață, prin jocul cererii și ofertei, ci în înțelegerile uneori chiar numai din priviri, între cei doi-trei vânzători de pe acea piață. Astfel încât prețurile, în loc să scadă, pentru a atrage consumatori/clienți cât mai mulți, cresc nemăsurat, punându-l pe bietul consumator casnic sau industrial în situația să plătească facturi astronomice, fără să beneficieze de cea mai mică satisfacție, pentru energia facturată. În plus, adică în minus, nici nu poate fi vorba despre formarea prețului pe vreo piață liberă, atâta vreme cât consumatorul final află post-factum care a fost prețul energiei deja consumate. Situație în care statul România, care nu a făcut nimic, de 15 ani, pentru a crea o piață liberă, reală și funcțională de energie, preferând să „regularizeze” prețurile și distribuția în rețelele existente, continuă și după deregularizare/„liberalizare” să intervină cu subvenții, compensații și alte scheme netransparente și nefirești de susținere a monopolului, spre satisfacția deplină a actorilor de pe această pseudo-piață. Mai puțin consumatorii finali, desigur. Dacă România ar fi fost o democrație funcțională, toată suflarea din țară ar fi văzut pe pielea ei că avem de a face cu un aranjament prin care niște negustori de energie (așa-zișii „băieți dăștepți”) cumpără ieftin și vând scump electricitatea și gazele, după care mai și primesc o cotă din banul public, sub formă de compensații și subvenții directe. Iar după ce ar fi văzut, și-ar fi exercitat dreptul suveran de a mustra guvernul actual, direct ori prin reprezentanții săi liber aleși, mergând până la datul șutului în fund guvernanților care se pretează la acest circ. Integral: https://ziare.com

Buna dimineata intr-o zi de marti, 15 martie! Valorile termice vor continua sã creascã, dar vremea va fi încã rece dimineaţa şi noaptea în cea mai mare parte a ţãrii. Cerul va fi variabil, cu înnorãri mai ales în partea a doua a intervalului, când se vor semnala precipitaţii în regiunile vestice şi pe arii restrânse în cele sud-vestice. La munte vor predomina ninsorile, iar în rest vor fi ploi şi trecãtor lapoviţã sau ninsoare. Cu totul izolat vor fi condiţii de polei. Temperaturile maxime se vor încadra între 6 şi 14 gr, iar cele minime vor fi de la -9 gr în depresiunile Carpaţilor Orientali pânã la 3…4 gr în Dealurile de Vest. In Bucuresti temperatura maximã se va situa în jurul valorii de 12 gr, iar cea minimã va fi de -2…0 gr, posibil mai scãzutã în zona perifericã.

Pandemiile care ne pândesc după invazia din Ucraina. Impactul războiului asupra sănătății, dincolo de gloanțe și bombe  Conflictul din Ucraina ar putea avea urmări sanitare extrem de grave care pot persista multă vreme după ce acesta se va sfârși, spun experții în sănătate. Se profilează o adevărată catastrofă umanitară. Contagiunea în urma invaziei poate fi la fel de mortală ca gloanțele și bombele. Fără îndoială, spun experții, se vor declanșa focare noi de COVID-19 sau de boli infecțioase care sunt pe cale de eradicare, ca poliomielita. Până la 5 milioane de oameni ar putea părăsi țara în săptămânile următoare, o mișcare despre care unii oficiali din domeniul sănătății se tem că va alimenta pandemia de COVID dar ar putea declanșa și alte epidemii. COVID, poliomielita și rujeola ar putea fi adevărații câștigători ai invaziei pe scară largă a Rusiei  Ucraina avea în luna februarie o medie de peste 21.000 de cazuri noi și 210 decese COVID raportate săptămânal, potrivit Centrului de Resurse pentru Coronavirus al Universității Johns Hopkins. Până în prezent, doar 34,29% din populația lor a fost complet vaccinată împotriva Covid-19. Dar ratele scăzute de vaccinare, în general, au reprezentat o problemă pentru Ucraina, cu mult înainte de pandemia de COVID-19. Anul trecut, această țară a avut cel puțin 20 de cazuri de poliomielita, iar un copil suferea de paralizie, potrivit unui anunț al Fondului Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) din Ucraina. Pentru că asta se întâmplă atunci când oamenii nu sunt vaccinați împotriva virusului poliomielitei, scrie fobs.com…..Riscul de răspândire a bolilor infecțioase este, de asemenea, crescut dacă furnizarea de apă curată și sistemele de canalizare funcționale sunt compromise. Iar întreruperea programelor de imunizare, care duce la o acoperire mai scăzută a vaccinurilor, crește riscurile apariției focarelor de boli prevenibile prin vaccinare, cum ar fi rujeola și poliomielita. Conflictul sirian, de exemplu, a redus substanțial acoperirea vaccinului poliomielitei, ceea ce a dus la un focar de poliomielita în 2017….. Cunoaștem riscurile de apariția bolilor infecțioase în timpul și după cele două războaie mondiale. Acestea sunt determinate fie în contextul migrațiilor masive de populație, cum este cazul și acum, în Ucraina. Uneori poate fi dificil să găsești la timp resursele de cazare, accesul la apă curentă, potabilă, hrană, medicamente, asistență medicală, etc. În același timp, cei care rămân în zona de conflict în urma bombardamentelor nu mai au acces la aceste resurse”, a explicat medicul. Pe de altă parte, a continuat specialistul, ”dacă ne referim la posibilele implicații medicale ale războiului din Ucraina, le putem împărți în două categorii”. ”Vorbim despre riscul asociat bolilor infecțioase, iar aici aș accentua riscul legat de pandemia de COVID-19. Sigur, acum avem o perioadă de acalmie după valul Omicron însă trebuie să ținem cont că, atât în Ucraina cât și în țările vecine care îi primesc pe migranți, pe de o parte rata vaccinării este sub media europeană, iar pe de altă parte, rata mortalității din cauza COVID-19 este la un nivel foarte ridicat – vorbesc de mortalitatea pe tot parcursul pandemiei. Iar acest lucru arată o performanță scăzută a sistemelor de sănătate….. ”Pe de altă parte, în condiții de război, au de suferit și persoanele care au boli cronice și se află sub tratament, fie că pleacă sau rămân. Dacă migrează, nu mai au acces la medicul pe care îl aveau iar dacă rămân, în mod evident accesul la condiții normale de asistență medicală este mult limitat. Deci și din punctul acesta de vedere este o problemă majoră, având în vedere că ponderea bolilor cronice este acum mult mai mare față de cele din timpul Primului sau celui de-Al Doilea Război Mondial”, a explicat dr. Geantă…. ”Pe de altă parte, fiind după doi ani de pandemie, suntem în situația în care mulți pacienți cronici români, accesul la serviciile de sănătate este în continuare limitat. Iar aici este o provocare căreia sistemul de sănătate din România trebuie să îi facă față. Pe de o parte trebuie să asigure asistența migranților care vedem că sunt în număr considerabil și la vârste extreme, copii și vârstnici, iar pe de altă parte trebuie asigurat accesul pacienților români cu boli cronice…..„Ceea ce avem de-a face acum în Ucraina este o criză dublă”, a spus Máire Connolly, profesor de sănătate globală la Universitatea Națională din Irlanda din Galway, care a studiat legătura dintre conflict și boală. Într-un interviu, Connolly a spus că este îngrijorată nu doar de amenințările generate de pandemia de coronavirus, ci și de cele generate de focarul de poliomielita din Ucraina, pe care experții mondiali au încercat să-l potolească de luni de zile. Ea a mai spus că se teme de potențiala reapariție a tuberculozei în timpul conflictului actual. Integral: https://ziare.com

Rata anuală a inflaţiei a urcat în februarie la 8,53%: gazele s-au scumpit cu aproape 45%, combustibilii cu 27%, cartofii cu 30% şi uleiul cu 26% Inflaţia anuală a ajuns la 8,53% în februarie 2022, în accelerare faţă de luna ianuarie când a atins 8,35%, arată datele publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS). De la începutul anului, februarie 2022 comparativ cu decembrie 2021, rata inflaţiei este de 2,1%. Creşterea anuală a fost susţinută de avansul de 9,33% al preţurilor mărfurilor nealimentare, în timp ce mărfurile alimentare s-au scumpit cu 8,84%. În cazul serviciilor, preţurile au crescut cu 6,08% faţă de februarie 2021. Raportat pe categorii, tarifele la gaze naturale s-au majorat cu 44,94%, în timp ce la energia termică au crescut cu 20,99%. Alte creşteri semnificative de preţ au fost înregistrate la combustibili, de 27,2%, iar dintre alimente cele mai mari scumpiri au fost la cartofi (30,5%), ulei (26,1%), mălai (19,2%), făină (16,3%). Potrivit INS, rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (martie 2021 – februarie 2022) faţă de precedentele 12 luni (martie 2020 – februarie 2021) este 6,0%……Rata anuală a inflaţiei în luna februarie 2022 comparativ cu luna februarie 2021 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 7,9%…..BNR a anunţat în raportul trimestrial din acest an că prognozează o inflaţie anuală de 9,6% în decembrie 2022, cu un nivel maxim în aprilie, odată cu expirarea schemelor de sprijin pentru consumatorii casnici de energie electrică şi gaze naturale. Integral: https://www.zf.ro

Gabriel Biriș / Războiul guvernului nostru. Cu noi! Am explicat, în analizele anterioare, cum imensa majoritate (95%!) a creșterilor de preț la energie (gaz, energie electrică) ajunge la buget : prin suprataxare, redevențe, impozit pe profit, dividende. Am explicat și cum Guvernul este principalul beneficiar și al inflației ca instrument (perfid !) de taxare și ajustare a valorii pensiilor și salariilor în plată (crescute iresponsabil în ultimii 3 ani), prin reducerea valorii datoriei asumate prin legi. Am explicat de-a lungul timpului și cum suprataxarea producției de gaz (onshore, pentru că cea a gazelor din Marea Neagră a fost blocată prin Legea nr. 256/2018, pentru cine știe câți ani, în contextul războiului din Ucraina), a făcut ca investițiile în exploatarea gazului (atât în zăcămintele existente cât și în noi zăcăminte), să nu mai poată fi făcute (80% impozit pe venit, fără posibilitatea de a deduce valoarea investițiilor). Am explicat și răul făcut prin OUG nr. 3/2022 firmelor care fac ca energia să ajungă la priză sau la plită încălcându-se legislația românească și a UE în vigoare, aruncând practic problemele actuale în viitor, cu costuri dificil de estimat în acest moment pentru bugetul național. Acum se pare că se pregătește o nouă OUG care va spulbera pur și simplu întreg lanțul de companii care asigură furnizarea la consumatori, tradingul, distribuția și chiar producția, destructurând un sistem care totuși funcționează și făcând pur și simplu extrem de dificil, pentru oricine, să investească în producție sau în rețelele de distribuție….. Ce vrea guvernul cu această (nouă) enormitate ?  Declarativ, printre altele: «asigurarea unei mai bune funcționalități a pieței de energie și a unui nivel ridicat de protecție a consumatorilor cu privire la practicile comerciale ce pot aduce atingere intereselor economice ale acestora, printr-o protecție sporită a consumatorilor». Suna bine, nu ?! NU ! Mie îmi sună a «divide et impera», a instigare a unei părți (semnificative) a populației (consumatori, casnici sau non-casnici) împotriva unei alte părți (producători, distribuitori, dar mai ales furnizori și traderi de energie). Cam cum a fost în trecutul recent și cu «taxa pe lăcomie», desenată de infamii Dragnea și Vâlcov împotriva întregului sistem bancar (dușmanul public la acea vreme), taxa «îndulcită» rapid după ce s-au trezit că nu își mai pot finanța deficitul alimentat tot de ei prin creșteri de pensii, salarii sau privilegii fiscale… Oare de ce a apărut această reglementare (art. 3(3)) în proiectul de OUG anexat)? Să fie oare pentru că autorul și-a luat în calcul, de la început, ca pentru mulți furnizori (în special cei medii și mari), în special cei cu capital românesc cu acces mai greu și scump la finanțare se vor sufoca, iar mulți consumatori vor fi preluați de FUI (în general companii foarte mari, cu capital străin și acces la finanțări mult mai ieftine, dar și statul, Hidroelectrica intrând și pe piața furnizării) ?  Dacă ținem cont și de modul în care este reglementată componenta de furnizare, începe să pară crimă cu premeditare… 3. Componenta de furnizare acoperă costurile necesare desfășurării activității (ce vor lua în calcul nu ne spun, probabil înțelepții trebuie să mai muncească și la niște norme) și o cotă de profit de 5% din aceste costuri, fără ca totalul să poată depăși 73 lei/MWh pentru activitatea de furnizare energie electrica și 12 lei MWh la furnizarea de gaze. Cu 5% marja de profit (la costurile tale de operare, nu la prețul tău de vânzare !!!), apare întrebarea cum te poți descurca chiar și dacă 1% dintre clienți întârzie plata sau pur și simplu nu mai plătesc, intrând în insolvență?  Orice furnizor sănătos la cap va refuza să accepte un asemenea risc (risc care e mai degrabă certitudine în actualele circumstanțe economice și politice) și se va opri din furnizare înainte să fie prea târziu, adică înainte să vina insolvența și falimentul. O primă concluzie se impune aici.  Guvernului nu îi plac deloc furnizorii, că prea i-a cășunat să curețe piața… Astfel, piețele de energie și gaze vor deveni oligopol, în care vor supraviețui câțiva furnizori uriași (inclusiv statul) care vor face cam ce vor în piață. Gata concurența, trecem la centralizare !  Că tot sunt unii care se uită cu nostalgie la perioada de dinainte de 1989… 4. Mai spre sfârșitul proiectului de act normativ la care ne referim, la art. 12, se mai găsește o prevedere „interesantă” care, consideram că trebuie tradusă: pe perioada în care acest act normativ ar fi în vigoare (aprilie 2022 – martie 2023), tarifele pentru serviciile de transport și distribuție de energie și gaze naturale sunt înghețate la nivelul celor de la data intrării în vigoare a acestei ordonanțe. În plus, spune legea că acele costuri suplimentare generate de creșterea prețului la energia/gazele necesare consumului propriu al operatorilor de rețele sunt recunoscute și se vor amortiza în următorii 7 ani. Ce rezultă de aici ? Că investițiile noi în transport și distribuție (care erau recunoscute în tarife și nu mai sunt, că tarifele sunt plafonate și doar costurile suplimentare cu consumul propriu de energie pot fi deduse, ulterior) vor fi făcute de companiile de transport și distribuție din banii acționarilor, fără a mai putea fi incluse până la 01 Aprilie 2023 în tarifele pentru serviciile de transport și distribuție prestate. Cine e nebun să facă asta, chiar și numai timp de un an (deși nu e nicio garanție că măsurile nu vor fi prelungite) ??? Concluzia : zero investiții noi în rețea și distribuție! Să avem noi acum o rețea de transport și distribuție atât de bine pusă la punct încât guvernul să decidă că nu mai avem nevoie de investiții noi ? Să fi fost deja extinse rețelele astfel încât oricine să se poată racorda ?….5. Să vorbim un pic și despre producători, mulți dintre ei companii aflate în proprietatea statului. Există vreo plafonare la prețurile la care aceștia vând producția? Nicidecum ! Producătorii pot crește prețurile oricât, deși pe acest lanț (producător – transportator – distribuitor – furnizor/trader), producătorul are structura costurilor de producție cea mai stabilă. Onor guvernanții noștri nici nu se gândesc să plafoneze prețurile la producție (nu zic că asta ar fi soluția !), că doar încasările producătorilor de energie din sursele convenționale ajung în mare parte înapoi la stat. Se va face, însă, altceva : se va impozita cu 80% venitul din vânzarea de energie electrică (inclusiv cea verde !) la un preț mediu ce depășește 300 lei/MWh. La gaze impozitul ăsta există deja de 3 ani, iar rezultatul a fost unul cât se poate de clar : blocarea investițiilor și declinul producției…..Cum va arăta piața de energie după, când orice concurență va fi fost eradicată, iar piața va fi dominată de un oligopol restrâns ? Ce vor avea de câștigat consumatorii – în interesul cărora guvernul declară acum că ia aceste măsuri ? Integral: https://cursdeguvernare.ro

Opinii primite la redacţie. Dan Prodan, CEO Vienna Energy: Implicaţiile deciziilor politice în domeniul energiei   Şi totuşi? Dacă producătorii de energie non-fosili precum fotovoltaic, eolian, hidro, nuclear si biomasa plătesc din noiembrie 2021 suprataxa de 80% pentru veniturile realizate din preturi ce depăşesc  valoarea de 450 RON/MWh şi 300 RON/MWh de la 1 Aprilie 2022 (conform discutiilor cu autoritatile din domeniu), se ridică o întrebare legitimă şi anume: De ce preţul la energie este încă peste 1,000-1,500 RON/MWh (media ultimelor 3 luni) si de peste 2,500 RON/MWh zilele acestea pe bursa de energie Opcom? Asta in condiţiile in care România a importat mai puţin de 20% din necesarul de consum, cca 2,500 MWh in perioada Noiembrie 2021 – Februarie 2022, conform datelor disponibile pe site-ul operatorului de transport – Transelectrica, aproape de capacitatea maxima disponibila cross-border. In acelasi timp, conform datelor disponibile pe site-ul Opcom, peste 40% din volumul de energie a fost tranzactionat pe PZU. Şi totuşi, cine înregistrează profituri extraordinare? Nu cumva producătorii exceptaţi de la aceasta suprataxare maximizează profiturile in aceasta situaţie? Nu cumva aceste companii sunt majoritare cu capital de stat? Nu cumva se finanţează bugetul prin aceasta suprataxa si prin profiturile înregistrate de companiile de energie unde este acţionar majoritar? Nu cumva statul foloseşte in mod populist acest mecanism pentru a compensa consumatorii casnici si industriali de creşterea preţurilor la energie si gaze?….. Conform datelor Transelectrica, in perioada analizata, 70% din productia de energie (media ultimelor 3 luni) a fost realizata de producatorii cu capital majoritar de stat. Revenind la suprataxarea producatorilor non-fosili si la schema de compensare, nu era mult mai facil dacă statul plafona efectiv preţul de vânzare la toţi producătorii, impus si pe bursa si prin contractele de energie din afara bursei, energia rămânând in ţara atâta timp cât se înregistrează deficit ? Şi de asemenea, statul decidea sa subvenţioneze importul de energie, cei cca 2,500 MWh, diferenta de pret import vs plafon maxim pret energie stabilit de stat, in conditiile in care 80% din necesarul de consum este produs in Romania. In acest mod, toată unda inflaţionistă transmisă in economie se oprea la principala “poarta” de intrare in costul de producere a bunurilor şi realizare a serviciilor si nu se mai puneau la risc atatea companii, job-uri si implicit competitivitatea economiei romanesti. Astfel, nu mai era necesara toată aceasta schema complicata de sprijin a consumatorilor ce pune o presiune financiară mare, in prima etapa atat pe producători, cat si pe furnizori ca si administratori ai schemei de compensare. Nu s-ar mai fi irosit resurse inutil (aplicarea compensării facturilor este un mecanism destul de laborios, ce implica resurse umane, IT si financiare destul de mari din partea companiilor) şi implicit valul de scumpiri cu impact direct in economie nu ar mai fi fost direct, economia nemaifiind supusă unui nou val inflaţionist. Nu ar mai fi fost probleme cu implementarea procesului de compensare a facturilor intr-un timp extrem de scurt, cu facturi eronate, şocuri psihologice gratuite ale consumatorilor şi tot timpul pierdut cu explicaţii inutile ca rezultat al aplicării unor măsuri fără o analiza in detaliu. Practic, statul a mutat volumul imens de administrare a procesului de compensare a consumatorilor din administrarea acestuia in administrarea furnizorilor de energie si gaz, statul avand doar rol de platitor si observator……Daca privim Polonia, aceasta si-a mentinut pretul energiei in PZU la valori considerabil mai mici fata de cele din restul Europei, chiar daca si aceasta este cuplata ca si Romania la SDAC (Single Day – Ahead Coupling). Nu cumva participantii la pietele de energie din Polonia (dispune de 3 operatori de piata energie, in timp ce Romania de un singur operator piata de energie) oferteaza astfel incat preturile sa nu ajunga la valori care ulterior sa fie extrem de dificil de suportat de intreaga economie a tarii? ….. De ce nu s-a reusit in toti acesti ani, definirea consumatorului vulnerabil, in primul rând casnic ? Aceste discutii trenează de ani de zile si fara niciun orizont de finalizare, cu toate ca mediul de afaceri a initiat si sustinut discutii numeroase cu autoritatile pentru definirea consumatorului vulnerabil .Astfel, in lipsa unui cadrul legal de definire a consumatorului vulnerabil, am ajuns astăzi sa subvenţionam o plaja mai larga de consumatori şi cu valori mult mai mici decât sa subvenţionam punctual şi in valori considerabile acei consumatori cu o reală nevoie. Însă, consider ca statul a ales aceasta modalitate de aplicare a schemei de compensare deoarece îşi poate finanţa mult mai uşor deficitul bugetar, creşterea inflaţiei favorizând practic guvernanţii in deprecierea considerabila a valorii datoriei publice dar şi pentru a comunica triumfători ca PIB-ul României a crescut şi anul acesta cu peste 10% in condiţiile in care numai inflaţia la final de an 2021 a fost de 8.2%. In incheiere, nu trebuie uitat faptul ca Romania nu a mai realizat investitii in noi capacitati de producere energie din 2016 (marea majoritate fiind cu capital privat) iar statul nu mai facut investitii in noi capacitati de producere a energiei de mai de 20 de ani. Integral: https://www.zf.ro

Care sunt modificările la legea gazelor offshore așteptate de petroliști Parlamentul ar urma să adopte modificările așteptate de petroliști la legea gazelor offshore într-o lună, „maxim două”, potrivit premierului Nicolae Ciucă. Șeful guvernului încerca astfel, luni, să-i convingă pe români că țara nu are probleme de aprovizionare cu gazele. Nu există, însă, un proiect public al noii legi, care ar trebui să convingă pe OMV Petrom, de astă dată,  să decidă investiția în exploatarea zăcământului Neptun Deep din Marea Neagră. Și, abia peste 4 ani s-ar pompa primii metri cubi din cele 100 de miliarde ale zăcământului, dacă legea ar fi aprobată în această primăvară, potrivit estimărilor OMV Petrom. Mult disputatei legi offshore i s-a reproșat, încă de la adoptarea de acum 4 ani, că descurajează investițiile în exploatarea gazelor din Marea Neagră, pe care le-a și stopat în Neptun Deep…… Care sunt taxele sunt considerate descurajatoare pentru investiții ….. Regimul de impozitare este de şase ori mai mare decât media UE; pentru offshore este chiar mai mare, de zece ori peste media UE”. Cele mai importante probleme de taxare sunt : – Impozitarea suplimentară și prețul de referință de aplicare a acesteia și pentru redevență; – Christina Verchere a invocat faptul că sunt inadecvate prețurile de referință care sunt corelate cu cele de piață, având în vedere că acestea au crescut foarte mult. – Într-un proiect de lege modificată care a circulat scurtă vreme public în 2019, un sistem de taxare (atunci) mai prietenos prevedea că impozitul pe profiturile suplimentare se aplică doar de la un nivel de preț de 100 de lei/MWh ( 1 mc este echivalentul a circa 10,55 kWh). – Pragul de deducere a investițiilor în explorare din totalul impozitului pe veniturile suplimentare din gazele nou extrase. – Petroliștii au cerut creșterea acestuia de la 30% și în același proiect din 2019 se prevedea 60%. Problema restricțiilor la vânzare și de angajări O altă nemulțumire a petroliștilor care era pe cale să se rezolve încă de acum doi ani era cea privind obligația de a scoate la vânzare cel puțin 50% din volumele de gaze extrase pe o bursă. Integral: https://cursdeguvernare.ro

Numărul bugetarilor a crescut cu 15.000 într-un an și a ajuns la peste 1,26 milioane   Numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România a ajuns în ianuarie 2022 la 1.264.843, anunță Ministerul Finanțelor. Numărul este cu peste 15.000 mai mare decât în ianuarie 2021, când se înregistrau 1.249.283. Numărul de bugetari din ianuarie 2022 e cu 2.525 mai mare decât în decembrie 2021. Aproape 64% dintre posturile ocupate sun în administraţia publică centrală (ministere, agenții guvernamentale etc.), potrivit Agerpres. Cel mai mare număr de posturi ocupate se înregistra în Ministerul Educaţiei, respectiv 290.589 (290.417 în decembrie 2021), Ministerul Afacerilor Interne – 121.502 (121.622 luna precedentă), Ministerul Apărării Naţionale -76.055 (75.855 în decembrie 2021), Ministerul Finanţelor – 24.361 (24.384 în decembrie 2021) şi Ministerul Sănătăţii -18.380 (18.421 în luna anterioară) …..Totodată, în administraţia publică locală lucrau, în ianuarie 2022, 456.156 de persoane (plus 1.400), dintre care 278.332 în instituţii finanţate integral din bugetele locale şi 177.824 în instituţii finanţate integral sau parţial din venituri proprii. Integral: https://www.g4media.ro

Flancul Estic trebuie înarmat nu numai militar, ci şi economic: dincolo de baze americane, Iohannis & company au acum o şansă de a cere şi investiţii noi în România ca să susţină economia, care va începe să resimtă efectele războiului din Ucraina. Peste doi ani sunt alegeri parlamentare şi prezidenţiale şi nimeni nu vrea surprize    Nu ştiu ce au discutat preşedintele Iohannis cu vicepreşedintele american Kamala Harris vineri la Palatul Cotroceni, în întâlnirea faţă în faţă. Dar dincolo de o prezenţă militară mai mare a americanilor şi a NATO, inclusiv cu baze permanente pentru a susţine flancul de est al Alianţei în faţa ameninţării Rusiei, mi-ar plăcea să cred că Iohannis & company au cerut atât Statelor Unite, cât şi Uniunii Europene investiţii noi în România. Flancul estic nu poate fi asigurat numai militar, el trebuie să fie asigurat şi economic. Prin atacarea militară a Ucrainei, Putin a trimis adevărate unde de şoc pe pieţele occidentale, care trăiau de mult timp într-o pace burgheză. Ceea ce era de neconceput acum o lună s-a întâmplat: petrolul s-a dus la 120 de dolari pe baril, gazele au urcat la 3.000 de dolari/1.000 mc, preţul grâului stabileşte noi maxime istorice, preţurile tututor materiilor prime cresc. Dar dincolo de aceste preţuri, la care lumea occidentală nu prea rezistă, există câteva întrebări la care nu există răspunsuri: cine va înlocui Rusia pe piaţa energiei şi la ce preţ, cine va înlocui Rusia şi Ucraina pe piaţa cerealelor, cum va răspunde Rusia acestor sancţiuni economice etc. Aici nu vorbim numai de petrol şi gaze, ci şi de multe alte materii prime, fără de care anumite produse şi servicii nu au cum să funcţioneze. De la floarea-soarelui şi ulei, ajungem la nichel şi oţel. Am intrat într-un război economic în toată regula, al treilea război mondial începând deja….. Înainte să vină războiul din Ucraina, băncile centrale erau destul de hotărâte să majoreze dobânzile pentru a contracara creşterea inflaţiei, dar acum s-ar putea să nu se mai grăbească, pentru că economiile, companiile, businessurile şi consumatorii nu ar mai putea plăti şi această factură cu dobânzi mai mari, după ce trebuie să plătească facturile la energie, mâncare etc. Presiunea salarială din această criză pentru a se acoperi inflaţia încă nu se vede, dar va veni. Aşa cum vedem proteste în stradă împotriva Rusiei şi susţinerea Ucrainei, peste câteva luni vom vedea proteste faţă de situaţia economică actuală…..Cursul valutar este ţinut sub control de către Isărescu, dar Radu Gheţea, preşedintele Libra Bank şi unul dintre cei mai exprimentaţi bancheri de pe piaţă, care a văzut toate crizele din anii ’70 până acum, spune că nu avem cum să evităm o creştere a cursului peste 5 lei pentru un euro….. Fiind ţară de graniţă cu Ucraina, investitorii nu stau la uşă să împrumute România. Cheltuielile bugetare vor creşte din cauza războiului, ceea ce va pune o presiune şi mai mare pe finanţarea bugetului şi mai ales asupra dobânzilor….. Tot contextul complicat în care am intrat – război, inflaţie, panică – va mânca cel puţin o treime din puterea de cumpărare a tuturor. Nu ştiu dacă putem evita pe termen scurt scăderea economică, chiar recesiunea, dar putem să schimbăm trendul, însă pentru asta avem nevoie de investiţii, şi nu mă refer numai la PNRR şi la fondurile europene, unde în joc sunt 100 de miliarde de lei în următorii 6-8 ani. Avem nevoie de investiţii noi care să susţină economia, dar mai ales care să susţină flancul de est al Alianţei. Degeaba ai baze militare dacă dincolo de gardul unităţii ai criză economică, recesiune, inflaţie şi scăderea puterii de cumpărare.….Iohannis & company trebuie să ceară acum partenerilor occidentali să vină cu investiţii noi, să aducă în România investiţiile pierdute din Rusia şi chiar din Ucraina, să întărească poziţia economică a României. Integral: https://www.zf.ro

Buna dimineata intr-o zi de luni, 14 martie! În săptămâna 14.03.2022 – 21.03.2022 valorile termice vor fi mai coborâte decât cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României, dar mai ales în regiunile sud-estice. Cantitățile de precipitații vor fi deficitare în toate regiunile, dar mai ales în zonele montane. Temperaturile maxime se vor încadra între 0 şi 8 gr C, iar cele minime, în general, între minus 10 – minus 2 gr C. Cerul va fi variabil, cu unele înnorări în nord-est, centru şi la munte, unde izolat va ninge slab, îndeosebi în cursul zilei. Vântul va sufla slab şi moderat, anunţă ANM. Deşi valori cresc uşor, în Capitală va fi în continuare deosebit de rece pentru această perioadă, în special dimineaţa şi noaptea. Temperatura maximă se va situa în jurul a 6-7 gr C, iar cea minimă va fi de minus 2 – minus 1 gr C.

Șeful Spitalului de Boli Infecțioase Iași: Numărul de infectări COVID va crește în două săptămâni Doctorul Florin Roșu avertizează că, în următoarele două săptămâni, odată cu ridicarea Stării de Alertă și a restricțiilor, rata de infectare COVID va crește din nou. „Din punctul meu de vedere, spiritul civic, igiena mâinilor și purtarea măștii de protecție trebuie să ne caracterizeze, altfel, într-un interval de două săptămâni, vom observa o creștere a numărului de infectări Covid-19….. Pandemia nu s-a sfârșit ”Recomandarea vaccinării, asigurarea măsurilor de prevenție asigură trecerea de la starea de alertă, la cea de viață normală, așa cum o cunoaștem noi, mult mai lin. Pandemia nu s-a sfârșit, centrele de evaluare și tratament rămân deschise, deservind pacienții pozitivi, astfel încât aceștia să fie evaluați precoce și să poată fi tratați în ambulatoriu, asigurând limitarea răspândirii virale și confortul pacienților”, a subliniat dr. Florin Roșu…. Până luni, pe teritoriul naţional au fost înregistrate 2.771.449 de cazuri de infectare cu noul coronavirus, dintre care 114.557 ale unor pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare. Potrivit GCS, 2.594.194 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi. Odată cu ridicarea stării de alertă, au fost eliminate toate restricțiile anti-COVID. Integral: https://newsweek.ro

Numărul infecțiilor cu COVID s-a triplat în Marea Britanie după ridicarea restricțiilor: 84.000 / zi  …. Marea Britanie a decis să ridice toate restricțiile pe data de 21 februarie. „În urma programului nostru de vaccinare de succes, suntem într-o poziție puternică pentru a lua în considerare ridicarea restricțiilor legale rămase, când mai mult de 81% dintre adulți au primit deja o doză de rapel în Anglia și cazurile continuă să scadă”, se arată în nota guvernamentală. Premierul Johnson a ținut să precizeze că ridicarea restricțiilor a fost posibilă după vaccinarea a 81%. România a ridicat toate restricțiile, inclusiv purtarea măștii la interior săptămâna aceasta. Diferența este că în România s-a vaccinat doar 49% din populație….. După ridicarea restricțiilor, numărul infectărilor a crescut, din nou, ajungând la 84 de mii de infectări pe zi. Britanicii sunt puși la adăpost de rata mare de vaccinare (81% față de 49% în România). Numărul deceselor a rămas relativ constant tocmai din această cauză (sub 150 pe zi.)…..”Această pandemie este departe de a se termina”, a avertizat directorul OMS, miercuri, la aproape doi ani după momentul la care a rostit cuvântul care a făcut întreaga lume să conştientizeze gravitatea crizei sanitare cauzate de COVID-19, informează AFP. Integral: https://newsweek.ro

O asociație de distribuitori de marfă cere guvernului să găsească soluții pentru scăderea prețului la carburanți: Intervenţii fiscale imediate în domeniul taxării energiei, a combustibililor şi a muncii pentru a preveni colapsul pieţei … „Luând act de criza preţurilor din energie, de creşterea preţurilor la motorină şi la benzină din ultimele zile, având în vedere declaraţiile prim ministrului României referitor la demararea unor controale de amploare în piaţa combustibililor, comunicăm următoarele: lipsa predictibilităţii evoluţiei pieţei naţionale, pe fondul incoerenţei constante în comunicare a Ministerului Energiei în ultimii doi ani şi a proximităţii conflictului armat din Ucraina, reprezintă elemente de îngrijorare majoră pentru toate companiile din întreg lanţul alimentar; raportat la costurile operaţionale ale unei companii din domeniul distribuţiei de bunuri de larg consum, combustibilul, energia şi forţa de muncă reprezintă cumulat 60 – 75% din total; efectele negative ale restricţiilor impuse de Guvern în contextul pandemiei asupra companiilor noastre se traduc în diminuarea marjelor de profit acestea fiind între 1,00 – 2,5%; instabilitatea fluxurilor comerciale a materiilor prime agricole şi a produselor alimentare din piaţa internaţională poate conduce la decizii ale statelor de diminuare/restricţionare temporară a comerţului agroalimentar”, se menţionează într-un comunicat al ACDBR, remis sâmbătă AGERPRES. Potrivit sursei citate, combinaţia acestor cauze poate avea următoarele efecte în piaţa de bunuri de larg consum a României: restrângerea activităţilor economice ale companiilor de distribuţie de bunuri şi ale tuturor actorilor implicaţi în lanţul alimentar, şomaj, fluctuaţii mari ale preţurilor de vânzare şi implicit discontinuitatea lanţului alimentar şi afectarea securităţii alimentare a cetăţenilor României. „Apreciem că una dintre cauzele fundamentale, suplimentar pandemiei şi conflictului militar din Ucraina, este managementul ineficient de la nivelul Ministerului Energiei din punct de vedere al modalităţii de implementare a schemelor de ajutor de stat în contextul pandemiei (ElectricUp), gestionării modului de liberalizare a pieţei de energie, crizei combustibililor. Vina nu poate aparţine niciodată cetăţenilor şi companiilor oricărui stat, atât timp cât Ministerul Energiei nu monitorizează eficient evoluţia pieţei şi nu comunică public suficient pentru a asigura un climat de încredere şi de siguranţă economică şi socială. Trăim vremuri in care emoţia publică are rol covârşitor. Încă există în memoria colectivă recentă lipsa combustibilului sau ‘raţionalizarea’ lui, cozile dinainte de ’90. Emoţia, panica socială pot crea efecte mai grave socio-economic decât însuşi preţul combustibililor, iar comunicarea dezastruoasă a Ministerului Energiei va genera criză economică severă”, susţin distribuitorii de bunuri. În opinia ACDBR, preţurile carburanţilor au crescut constant în ultima perioadă, nu doar în această săptămână, şi în niciun caz panica nu a fost generată de o ştire falsă, ci de negarea realităţii.….Solicităm intervenţii fiscale imediate în domeniul taxării energiei, a combustibililor şi a muncii pentru a preveni colapsul pieţei naţionale! Solicităm prim ministrului şi ministrului Energiei să gestioneze ferm şi transparent situaţia economică a României, acordând atenţie maximă evoluţiei pieţei de energie (electricitate, gaze, combustibili) şi comunicând public coerent şi proporţional cu importanţa strategică a domeniului!”, mai spun companiile distribuitoare de bunuri. Integral: https://www.g4media.ro

Oare încă vrem o țară ca afară? Atunci de ce nu o cerem? De ce nu o facem?  Pe 1 martie 2022, Klaus Iohannis ne-a dat un mărțișor: ne-a anunțat că „se impune creșterea procentului din PIB alocat cheltuielilor de apărare de la 2%, cât este în momentul de față, la 2,5%” (sursa: AICI). În contextul războiului din Ucraina, creșterea bugetului Apărării nu a surprins pe nimeni. Pe nimeni care nu se uită atent la ceea ce face guvernul nostru. Cine s-ar fi uitat ceva mai atent la cheltuielile cu apărarea făcute de România ar fi descoperit că, dincolo de salariile personalului militar, guvernul lui Iohannis cheltuie multișor pe cumpărarea de sisteme de armament, pompos denumită înzestrare. Sisteme de rachete Patriot, avioane de luptă, transportoare amfibii blindate și alte arme sofisticate. Ei și, veți zice, nu e normal să cumpărăm armament nou și modern? Ba da, e normal. Numai că, oameni buni, guvernul lui Klaus Iohannis nu a cumpărat până acum (și nici nu cred că o va face de acum înainte) acest armament prin licitație, ci prin contracte „G to G”, adică prin contracte între guvernul nostru și guvernul celui care ne vinde armamentul respectiv. Nefiind licitație, evident că prețul plătit din banii statului este prețul pe care-l hotărăște guvernul.  A, am uitat, poate vă interesează și acest mic amănunt: în contractele „G to G” nu există obligația de offset pentru guvernul străin, adică vânzătorul de armament nu se obligă să cumpere nici măcar un șurub de la firme românești. Ei, acum înțelegeți, dragii mei, ce mare afacere este cumpărarea de armament în regimul Iohannis? Nu tu licitație, nu tu offset, nimic. Dai o hotărâre de guvern și gata, ai plătit din bugetul statului câte miliarde de dolari vor mușchii tăi. Mai mult, acum nu mai contează nici creșterea deficitului bugetar, nici procedura de deficit excesiv, nici Comisia Europeană, nici agențiile de rating. Nimic nu i se poate opune dorinței lui Vodă de a mai cheltui câteva miliarde de dolari fără licitații, așa cum i se năzărește lui. Când să se repare nedreptățile făcute pensionarilor, nu erau bani că depășeam deficitul bugetar. Când să se crească salariile bieților profesori, nu erau bani că depășeam deficitul bugetar. Dar acum au apărut dintr-o dată mulți bani  pentru niște cumpărături fără licitație și fără offset. Ce să spun: „mândră corabia, meșter cârmaciul!” În anul 2020, aproape un sfert dintre români (24,5%) trăiau în condiții de deprivare materială severă. Adică trăiau într-o sărăcie cumplită. Nicio țară din Uniunea Europeană nu avea un procentaj atât de mare de defavorizați:….. Cu alte cuvinte, unul din patru români era într-o stare de sărăcie lucie. După noi, în clasamentul sărăciei venea Bulgaria, cu 22%, apoi Grecia cu aproape 16% din populație. Deși pe locul patru din coada Europei, ponderea săracilor din Ungaria (sub 11%) era mai puțin de jumătate din ponderea corespunzătoare din România . Una din trei femei singure din România trăiește în deprivare materială și socială severă, a doua cea mai înaltă pondere din Europa. Spre comparație, la unguri acest indicator este de 11,6%, iar în Polonia la doar 5,9%. Ne plângem că populația scade, că România are din ce în ce mai puțini copii? Aproape jumătate (47,5%) din familiile cu trei sau mai mulți copii se zbat în aceeași deprivare materială și socială severă. Nicăieri pe continentul nostru nu mai găsim o pondere atât de mare a celor atât de săraci.  De altfel, și la categoria familiilor cu un singur părinte și un copil dominăm topurile sărăciei europene: patru din zece familii monoparentale trăiesc, la noi, în deprivare materială și socială severă.  Și, în general, suntem țara europeană cu cea mai mare rată a sărăciei a familiilor cu copii, la nivel european. Și ca să fie clar: deprivarea severă materială și socială nu este doar o formulă bună de statistici, ci este o măsură concretă a sărăciei. Cei numărați în această categorie nu își permit jumătate dintr-o listă de 13 semne ale traiului decent, de la mese cu carne sau pește, până la încălțăminte adecvată sau zile de concediu…..Unul din trei români nu-și permite o masă cu carne, pește sau echivalentul vegetarian nici măcar o dată la două zile:.…Vorbim de modernizare, de avantajele traiului în cea mai importantă comunitate economică a lumii, vorbim de trecerea la economia digitală? O glumă proastă: patru din zece români nu-și permit o conexiune la Internet. Și aici suntem campionii (în sens negativ, desigur) la nivelul Europei:…. Mai simplu de atât nu se poate, oameni buni: media europeană la cheltuieli cu protecția socială este de 22% din PIB, iar statul nostru alocă pentru asta doar 13,8% din PIB.  La sănătate, media europeană este de 8%, iar noi alocăm doar 5,5%. La educație, media europeană este de 5%, iar noi alocăm doar 3,7%.  În schimb, la cheltuielile cu ordinea și siguranța publică (poliție +jandarmerie), media europeană a cheltuielilor este de 1,8% din PIB, iar noi cheltuim la acest capitol 2,5%  din PIB. La fel și la apărare: media europeană a cheltuielilor este de 1,3% din PIB, iar noi alocăm pentru asta un procentaj dublu, 2,4% din PIB! Păi dacă statul nostru este așa de generos cu Armata și cu Poliția și atât de zgârcit cu educația, sănătatea și protecția socială, de ce ne mai mirăm că suntem campioni europeni la sărăcie? Și încă n-ați văzut totul: guvernul nostru cheltuie 2,9% din PIB-ul țării pentru sine însuși plus pentru Parlament și pentru relații externe. Și mai cheltuie guvernul nostru (în 2020) 1,6% din PIB-ul țării pentru plata datoriei publice, pe care tot el a făcut-o:…Spre comparație, un stat european cheltuie mult mai puțin ( doar 2,3% din PIB)  pentru guvern și parlament, dar și pentru plata datoriei publice (1,5% din PIB):…. Ați înțeles? Noi avem o datorie publică cam jumătate din media europeană, dar plătim pentru ea dobânzi mult mai mari decât media europeană? Oare asta nu are legătură cu proasta guvernare? Guvernare răsplătită bine-mersi din bugetul statului cu 20% mai generos decât o face media statelor europene! Cam cum se vede acum, după toate datele astea, decizia lui Klaus Iohannis? Povestea spusă simplu sună cam așa: ne vom împrumuta și mai mult decât până acum, la cele mai mari dobânzi din Europa, pentru a-i da regimului Iohannis suficienți bani să cumpere ce vrea el, fără licitație!….Pe 25 februarie, generalul Ciucă ne anunță sec, printr-o decizie de dânsul semnată, că a exclus firma finlandeză Nokia de la procedura de construire a rețelelor 5G din România. Adică, pe românește, operatorii de rețele mobile nu vor putea să cumpere echipament Nokia: (sursa: AICI)…. Acum, problema nu e că a fost Nokia exclusă. Și nici că, cu câteva luni înainte, Guvernul a exclus, prin lege, firma chinezească Huawei. Nu, oameni buni, problema este că a mai rămas un singur furnizor posibil: suedezii de la Ericsson. Ați înțeles acum: câteva decizii nemotivate și gata: întreaga piață românească îi revine pe tavă unei singure firme. Un fel de contract fără licitație. Căci iată cum arăta piața înainte de hotărârea din pixul lui Nicolae Ciucă: Ericsson avea 60% și Nokia 30%. Integral: https://spotmedia.ro

România este pentru UE ce este Ucraina pentru întreaga lume în producţia de floarea-soarelui. Turcia, Italia, Spania caută acum să cumpere ulei de la producătorii români. România acoperă mai mult de un sfert (28%) din producţia de floarea-soarelui din UE Ucraina realizează 28% din producţia mondială de floarea-soarelui ♦ Uleiul de floarea-soarelui este principalul bun alimentar exportat de România în Uniunea Europeană ♦ În România sunt 172 de companii active în producţia de uleiuri, cu o cifră de afaceri de 4,7 mld. lei în 2020 (aproape 1 mld. euro)….. În acelaşi timp, România este cel mai mare producător de floarea-soarelui din UE şi acoperă mai mult de un sfert (28%) din producţia de floarea-soarelui, cu o re­coltă anuală de 3 milioane de tone. De ase­menea, uleiul de seminţe de floarea-soarelui a fost principalul bun alimentar exportat de România în Uniunea Europ­eană în primele 11 luni din 2021. Cantitatea exportată a fost de 106.000 tone şi a valorat 126 mil. euro, potrivit datelor de la INS. Integral: https://www.zf.ro

Der Spiegel despre legea SIIJ: Cum poate România să ancheteze eficient cazuri complexe de corupție și mafie?  Publicația germană Der Spiegel critică promulgarea de către președintele Klaus Iohannis a legii care mută atribuțiile Secției Speciale la procurori din afara parchetelor specializate DNA și DIICOT. ”Potrivit criticilor, o nouă lege are scopul de a îngreuna cercetările împotriva judecătorilor și procurorilor penali. Cum poate România să ancheteze eficient cazuri complexe de corupție și mafie?”, scrie Der Spiegel…..Președintele Iohannis ar fi putut trimite proiectul de lege înapoi în Parlament pentru reexaminare, dar nu a făcut acest lucru și a promulgat-o imediat, mai notează Spiegel. Integral: https://www.g4media.ro

Decizii ale Guvernului legate de șefia ariilor naturale protejate din România: haos, dublu nepotism, clientelism și impostură  Numiri politice și conectate la afaceri într-un domeniu vital pentru natură. Se poate mai rău de atât? După mulți ani în care activiștii de mediu au solicitat demiterea lui Adi Croitoru de la șefia Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate din România (ANANP), aceasta a fost eliberată din funcție recent. În aceeași zi, atribuțiile de președinte i-au fost delegate, de prim-ministrul Nicolae Ciucă, unui „vicepreședinte” care nu mai e vicepreședinte de aproape doi ani, iar între timp a fost ales primar într-o comună din Tulcea. Apoi, Nicolae Ciucă și-a anulat decizia și a numit-o, interimar, în funcția de președinte ANANP, pe Andra-Sabrina Stroe (fostă Pleșa). Aceasta este fiica partenerei de viață a fostului ministru de interne și senator PNL Marcel Vela și soția fostului ministru PNL al tineretului și sportului Ionuț Stroe. Mama Andrei-Sabrina, Gabriela Pleșa, este acționară într-un grup de firme care vrea să dezvolte proiecte, declarate ca fiind ilegale, în Justiție, în arii naturale protejate. Competențele pentru acest post și ascensiunea Andrei-Sabrina sunt demne de un serial Netflix, dar, din păcate, viața bate filmul….. , Dumitru Enache nu mai e vicepreședinte al ANANP de aproape doi ani (martie 2020), iar din septembrie 2020 e primar în comuna Stejaru, din județul Tulcea (funcție incompatibilă cu cea de vicepreședinte ANANP, care e asimilată unei funcții de subsecretar de stat). Când am făcut publică această gafă incredibilă a prim-ministrului și a celor din Secretariatul General al Guvernului, care nu au verificat nici măcar pe site-ul ANANP, unde apar cei doi vicepreședinți în funcție, Andra-Sabrina Stroe și Alin Drăgulin, luni, s-a revenit. Printr-o nouă decizie publicată în Monitorul Oficial, atribuțiile de președinte interimar i-au fost încredințare Andrei-Sabrina. …. Fiica partenerei unui ministru PNL, iubita altui ministru PNL Încă din momentul numirii ei, în funcția de vicepreședinte ANANP, în luna aprilie a anului trecut, presa a relatat despre faptul că Andra-Sabrina este fiica Gabrielei Pleșa, partenera de viață a fostului ministru de interne și senator PNL de Caransebeș Marcel Vela. În același timp, tot potrivit relatărilor din presă, Andra-Sabrina era iubita fostului ministru al tineretului și sportului și deputat PNL de Dolj Ionuț Stroe, încă de la sfârșitul anului 2020. Mai nou, potrivit modificării apărute, astăzi, pe site-ul ANANP, unde numele de familie Pleșa a fost înlocuit cu Stroe, pare că a devenit soția acestuia. O recomanda și altceva pe Andra-Sabrina pentru funcția de președinte a ANANP? Potrivit CV-ului publicat pe site-ul instituției, Andra-Sabrina are licență în Drept la Universitatea Tibiscus (privată) din Timișoara, obținută în anul 2012. …. E una dintre acele „fabrici de diplome”, despre care tot scrie Valeriu Nicolae, și de la care au primit patalamale multe persoane din actuala elită politică a țării. Potrivit unei evaluări și ierarhizări a programelor de studii universitare din România, realizate de Ministerul Educației pentru anul universitar 2011/2012 (cel în care și-a luat licența și Andra-Sabrina Pleșa), Universitatea Tibiscus figura în topul „bombelor bombelor”. Universitatea coagula șapte programe, mai toate aflate pe lista celor mai proaste din domeniul lor din țară. Inclusiv Dreptul, absolvit de Andra-Sabrina Pleșa, era în această plasare submediocră. Doar mult mai cunoscutele „Spiru Haret” și „Hyperion” luau fața Universității Tibiscus, cu mai multe programe de studii care au primit calificativul E. Categoria E e cea mai slabă posibil. …. Cum a putut fi angajată pe funcția de consilier juridic din 2009, chiar și în privat (cu trei ani înainte de finaliza studiile juridice) e o altă întrebare legitimă. Căutând informații despre SC Timiș SA, am aflat că e o societate comercială din Caransebeș unde era director tehnic, din 2005, și un domn Traian Pleșa (sursa: Linkedin). Jurnaliștii care au mai documentat acest subiect anul trecut, când Andra-Sabrina a fost numită vicepreședinte ANANP, spun că nu e doar o coincidență de nume. Traian Pleșa e chiar tatăl natural al Andrei-Sabrina și fost contracandidat, în 2004, din partea PSD, al lui Marcel Vela, la funcția de primar al municipiului Caransebeș. Competiția a fost câștigată de Marcel Vela….. Gabriela Nicoleta Pleșa e acționar cu doar 3% la o firmă, ALSET Energy Management SRL, care deține 93% dintr-o societate cu nume aproape similar, ALSET Energy SRL, sursa aici). ALSET Energy încearcă de mai mulți ani să construiască microhidrocentrale (MHC-uri) în situl Natura 2000 Munții Țarcu, pe râurile Șucu-Olteana și Bistra Mărului. În 2015, Federația Coaliția Natura 2000 a reușit să anuleze, în Justiție, acordurile de mediu pentru aceste proiecte (detalii aici). ALSET Energy nu a renunțat însă la proiecte, și a inițiat un nou proces de autorizare. Proces în cadrul căruia au nevoie de aviz și de la ANANP. Instituție condusă, cel puțin interimar, începând de luni, de Andra-Sabrina. Integral: https://www.libertatea.ro

Andrew Solomon: S-ar putea ca rușilor să nu le placă acest război, dar să le placă Putin. Iar el ține minte imaginea lui Sadam Hussein Interviu  S-ar putea ca rușilor să nu le placă acest război, asta dacă știu că războiul există cu adevărat, dar sigur le place ideea că Rusia este o superputere. Mulți ruși îl iubesc pe Putin. Multora le e frică: „Putin e un bătăuș care ține minte bine imaginea lui Saddam Hussein ascunzându-se într-o gaură în pământ și pe cea a lui Gaddafi ieșind dintr-o conductă de canalizare”. Rușii nu doar se tem de Putin, dar cred, pentru a împrumuta expresia nocivă a lui Donald Trump, că el va „face Rusia din nou mare”, spune psihologul și scriitorul american Andrew Solomon, într-un interviu pentru spotmedia.ro. O mare parte din faimosul proletariat post-sovietic este atrasă de imaginea unei Rusii puternice și consideră că Putin reprezintă această aspirație….. Frica este cu siguranță un element în tot acest proces. Dar există și apatia. Răsturnarea unui guvern autoritar necesită multă energie și implică multă vărsare de sânge, iar mulți oameni pur și simplu nu sunt pregătiți pentru asta. Dincolo afară de problemele economice pe care le vedem acum din cauza sancțiunilor, viața rușilor obișnuiți nu a fost deloc rea sub Putin. El nu a făcut ceea ce a făcut Stalin, nu a existat un nou Gulag. Iar majoritatea oamenilor din Rusia nu au avut oricum prea multe înainte și nu au prea multe nici acum, așa că ei nu cred că o revoltă i-ar face bogați și fericiți. Oamenii sunt atrași de cei puternici. Pe lângă asta, oamenii sunt împovărați teribil de efortul de a gândi de unii singuri, iar când cineva ca Putin este la conducere, rușii obișnuiți nu mai trebuie să ia propriile decizii sau să-și asume responsabilitatea pentru ce fac sau trebuie să facă. Este cumva reconfortant să știi că nu ai putere, pentru că asta înseamnă că nu ai nici responsabilități, iar responsabilitatea este un lucru greu….. Războiul îi face pe oameni să fie disperați. Probabil că, dintre toți, cei care-și fac valizele să plece fac singurul lucru inteligent. Dacă citești relatări despre cel de-al Doilea Război Mondial, oamenii deștepți au fugit din Germania înainte de a ajunge să nu mai poată face acest lucru.  Nu cred că România este în pericol imediat – cel puțin sper că nu – dar adevărul e că omul acesta este complet imprevizibil. Adică OK, nu-ți face bagajele de pe acum, dar e bine să ai un pașaport pregătit și un plan în cazul în care trebuie să fugi. După care speră să nu trebuiască să faci asta niciodată. Integral: https://spotmedia.ro

Câtă putere nucleară are Vladimir Putin și care sunt riscurile să arunce lumea în haos….. La acest moment, 9 țări din lume au arme nucleare. Laolaltă, ele dețin nu mai puțin de 13.080 de focoase, potrivit coaliției Campania Internațională pentru Abolirea Armelor Nucleare(ICAN), care citează date ale Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI). Rusia are cele mai multe focoase: 6,225, potrivit surselor citate. Urmează Statele Unite care au 5.550 de focoase. Americanii își țin cele mai multe focoase în America de Nord. Dar au, totuși, în jur de 100 și în Europa, și în Orientul Apropiat. Spre exemplu, la baza aeriană Incirlik din Turcia sunt 50 de astfel de focoase nucleare, susține ICAN. Alte 40 de focoase sunt în Italia, iar câte 20 sunt în Belgia, Germania și Olanda. Rusia și Statele Unite dețin, aşadar, aproape 90% din arsenalul nuclear al lumii. Restul de 10% din arsenal e deținut de 7 state. China deține 350 de focoase, Franța are și ea 290, iar britanicii au 229. Urmează pe listă Pakistan (cu 165 de focoase), India (156 de focoase), Israel (90 de focoase) și Coreea de Nord (40-50 de focoase)….. În linii mari, specialiștii vorbesc despre două tipuri de arme nucleare. Este vorba despre: bombele atomice și bombele termonucleare, cu hidrogen. Bombele atomice se bazează pe o reacție în lanț. Mai exact, neutronii sparg atomii de uraniu, dând naștere unor particule mai mici. Aceste coliziuni se repetă, iar și iar, producând o reacție explozivă foarte purternică. Dar cea mai mare parte a încărcăturii de uraniu și plutoniu rămâne defolosită. De la aceeași reacție în lanț începe și explozia bombei cu hidrogen. Doar că, în cazul acesteia, presiunea foarte mare face atomii de hidrogen să fuzioneze. Iar asta creează o reacție în lanț, care eliberează mai mulți neutroni. Iar aceștia, la rândul lor, „sparg” mai mulți atomi. Iar exploazia este mult mai puternică….. Autorii unui raport al SIPRI arată că URSS avea arme nucleare în toate cele 15 republicile componente, din Armenia până în Uzbekistan. Inclusiv în actuala Republică Moldova. Doar că în 11 dintre republici URSS ar avea arme nucleare tactice. Adică arme de mai mici dimensiuni și cu putere redusă, care să poată fi folosite în luptă, în caz de conflict. Armele nucleare strategice, de mare putere, menite mai degrabă să descurajeze statele inamice decât să fie utilizate erau concentrate în Rusia, Belarus, Kazahstan și Ucraina…..În 1994, Ucraina a semnat Tratatul de neproliferare a armelor nucleare și a renunțat la focoase….. Per total, Rusia ar avea disponibile pentru atac, în categoria armelor strategice, în jur de 2.500 de focoase nucleare, susțin cercetătorii americani Hans M. Kristensen și Matt Korda. Cele mai multe dintre focoase – adică 1.185, potrivit calculelor specialiștilor citați – sunt pe rachete intercontinentale. Spre exemplu, o rachetă SS-18 M6 Satan (care poate duce între 5 și 10 focoase din datele specialiștilor) dotată cu tehnologie MIRV (care permite focoaselor să lovească în puncte separate) ar putea ajunge – potrivit specificațiilor tehnice – la distanțe cuprinse între 10.000 și 16.000 de kilometri (în funcție de model). Asta ar însemna că – neinterceptată – o astfel de rachetă ar putea lovi orice zonă din Europa și chiar America de Nord. Și rachetele lansate de pe submarine de război au rază lungă de acțiune. Spre exemplu, SS-N-32, căruia rușii îi spun Bulava (buzdugan – în limba rusă), poate lovi la peste 8.000 de kilometri. Și are, de asemenea, tehnologie MIRV, care permite ca focoasele să lovească în puncte diferite. Or, din Marea Barents, unde rușii fac antrenamente cu submarine de război, o rachetă ar putea lovi, dacă nu este oprită la timp, Europa, dar și Canada sau Statele Unite. În plus, rușii mai au și focoase nucleare pe care le pot lansa de pe dispozitive mobile….. „Amenințarea nucleară este cumva în derulare, deoarece am văzut atacurile asupra centralelor atomo-electrice, precum și neglijența extrem de mare în felul în care este tratat Cernobîlul. Nu știu dacă în ambele aceste cazuri este vorba doar de neglijență sau de rea intenție, dar deja putem vorbi despre siguranța nucleară, asta înainte de a aminti măcar de armele nucleare. Mi-e teamă că este încă perfect posibil ca Putin să folosească o armă atomică împotriva Ucrainei, deși nici asta nu știu dacă i-ar determina pe ucraineni să se predea. Putin are mai multe arme nucleare tactice, cu putere mai mică, pe care armata rusă le-a tot testat, și poate are de gând să le și folosească. Vestul nu are genul acesta de arme nucleare. Integral: https://spotmedia.ro

Putin și Lavrov trimit tancuri spre România: „Nu vă atacăm, vă aducem tezaurul înapoi“  După minciuna că Rusia nu a invadat Ucraina, brelocul de externe al lui Vladimir Putin a recidivat azi cu una nouă. Serghei Lavrov a spus azi în fața presei occidentale că Putin a trimis o coloană de tancuri spre România, dar sub nicio formă nu e vorba de o agresiune, ci dimpotrivă, de un gest de o generozitate rară. „Tancurile rusești duc tezaurul României înapoi la București“, a declarat brelocul Lavrov, stârnind hohote de râs în audiență. „Mă aștept ca românii să le întâmpine cu aceeași bucurie cu care le întâmpină și ucrainenii, pentru că soldații ruși vin de fiecare dată ca să ajute și să rezolve probleme, nu ca să le creeze.“ Poate un naiv ar fi putut cumva să-l creadă pe Serghei Lavrov, însă minciuna brelocului a devenit absolut evidentă când a plusat și a spus că tancurile rusești aduc nu doar tezaurul românesc înapoi, ci și laserul furat din tunelurile dacice în timpul retragerii din Al Doilea Război Mondial. Integral: https://www.timesnewroman.ro

Buna dimineata intr-o zi de sambata, 12 martie!Foarte frig va fi și sâmbătă, iar duminică se va încălzi ușor. Sâmbătă, minimele nocturne vor scădea la -16 C în Transilvania și la sub -10 C în mai multe regiuni, iar în Dobrogea vor fi și +2 grade. Maximele zile vor atinge 6 – 8 grade, mult sub media perioadei. Duminică se va încălzi cu câteva grade: minimele nocturne nu vor fi mai mici de -11 grade, iar ziua maximele pot depăși +10 grade la câmpie. La București, minima va fi de -4 C în ambele zile, iar maxima va fi de +4 sambata și +7 duminică.

Jurma: Noua versiune Omicron pare să ocolească vaccinul  …. „Delta este în revenire cu o creştere la 1,34% faţă de 0,75% săptămâna precedentă. Deşi în România sărbătorim ostentativ sfârşitul tiraniei măştii, pandemia nu a primit înştiinţarea că s-a terminat şi nici că ar trebui să devină şi mai blândă decât «mult mai blând㻓, notează cercetătorul pe pagina sa de socializare. Dacă privim la ce se întâmplă în alte zone, adaugă cercetătorul, putem vedea că Omicron determină în Asia un dezastru mai mare decât oricare din valurile precedente. „De asemenea, Omicron livrează mutaţii mai repede decât oricare altă variantă de până acum. Familia Omicron se măreşte astfel cu variantă BA.2.2, o versiune mai infecţioasă şi aparent mai periculoasă decât BA 2, care este deja 100% dominantă în Hong Kong şi a ajuns şi în Marea Britanie“, mai spune Jurma. „BA 2.2 pare să fie prima versiune adaptată să ocolească apărarea indusă de vaccin. Acesta este un motiv în plus să adoptăm strategia vaccinare-plus (vaccin + mască + alte măsuri) şi să nu abandonăm masca şi vaccinarea. În perioada următoare trebuie să ne concentrăm pe siguranţa copiilor, mai ales în şcoli, unde valurile următoare vor lovi tot mai rău. Atât ca medic, cât şi ca pacient, înţeleg nevoia oamenilor de a nega o realitate care nu le convine. Dacă însă nu poţi înţelege conceptul de variante virale, mai bine să te fereşti de comentarii negaţioniste şi mergi cât mai repede să îţi faci boosterul“, recomandă cercetătorul. „Eliminarea tuturor măsurilor de siguranţă nu înseamnă că situaţia este sigură, dimpotrivă! Abandonarea gestionării pandemiei la o incidenţă foarte ridicată va creşte nivelul de nesiguranţă la locul de muncă sau divertisment şi va produce foarte multe probleme sociale şi economice care vor trebui gestionate individual şi la nivel de organizaţie“, conchide acesta. Integral: https://adevarul.ro

Statul face o platformă care va scana dezinformări în online. Cine asociază Guvernul, președintele și premierul cu corupția ori incompetența ar putea fi suspect de propagandă rusă / Cioloș: Se va ajunge la un instrument de cenzură / Guvernul spune că proiectul este inițiat de societatea civilă / Explicațiile ONG-ului care va coordona mecanismul    Un grup de lucru creat de Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), la care s-a alăturat și Guvernul României, împreună cu CNA și mai multe ONG-uri, pregătește o platformă informatică, ce va scana presa online, dar și bloguri și rețele sociale, pentru a găsi “fake news”, surse de dezinformare și propagandă în contextul conflictului din Ucraina, scrie Profit.ro….. Potrivit Profit.ro, echipa de comunicare a Guvernului a cerut departamentelor de relații publice din toate ministerele, într-un mesaj comun transmis pe email, să desemneze câte un reprezentant în grupul de lucru și să vină, până vineri, 11 martie, cu observații pe narativele și cuvinte cheie incluse în motoarele de căutare și în parametrii de analiză. Potrivit propunerilor transmise, prima dintre combinațiile de cuvinte care vor aprinde becuri roșii de posibilă dezinformare și propaganda rusă în algoritmii platformei este cea care ar asocia, în același text, Guvernul, premierul Nicolae Ciucă sau președintele Iohannis cu un context de “corupție” ori “incompetență”, având ca marker de dezinformare expresii precum “mizerie” sau “furtișag”. Pentru presa de investigație, spre exemplu, orice articol care ar semnala acte de corupție, incompetență sau alte deficiențe în Executiv l-ar face pe autor suspect de a fi agent al propagandei ruse în algoritmii platformei. La fel, orice postare similară pe bloguri sau pe rețele sociale, scrie Profit.ro…. Europarlamentarul Dacian Cioloș a reacționat spunând că printr-un astfel de proiect se poate ajunge de la “un instrument de luptă cu dezinformarea la unul de cenzură fără criterii clare”:- “Da, e nevoie de luptă cu dezinformarea și propaganda rusă. Dar asta nu înseamnă să ne folosim de războiul din Ucraina pentru a introduce cenzura pe criterii subiective. – Ceea ce noi am cerut și ceea ce a făcut Comisia Europeană a fost să blocăm site-urile de propagandă rusă deținute și finanțate de statul rus, care este agresor într-un război. Acesta este un criteriu clar și obiectiv. – Un proiect de combatere a dezinformării nu trebuie să ducă la hărțuirea celor care asigură jocul democratic al opoziției sau al exprimării opiniilor argumentate. – Țin minte cât s-a discutat în Parlament pe legislația privind combaterea terorismului tocmai pentru a evita blocarea abuzivă a unor platforme internet“. Integral: https://www.hotnews.ro

Așteptăm să ne taie Putin gazele sau închidem noi robinetul acum? Ce poate face România ca să-și scadă dependența energetică față de Rusia  România are doar o singură lună la dispoziție să decidă dacă și cum vrea să își reducă dependența față de Rusia, în ceea ce privește aprovizionarea cu gaze naturale. Iată de ce ne-a rămas atât de puțin timp și ce e de făcut. Potrivit unui studiu realizat de Asociația Energia Inteligentă (AEI), la acest moment, Europa are suficiente gaze înmagazinate pentru a depăși, fără probleme, finalul de sezon rece. Dar în curând ar putea începe o luptă acerbă pentru gaze naturale….. Creșteri de prețuri de 153%, în 8 zile „Putem să acceptăm gaze oricât de scumpe din Rusia. Dar, potrivit Instititului Național de Statistică (INS), anul trecut am importat 29% dintre gazele consumate (adică în jur de 3,2 miliarde de metri cubi). Asta, în condițiile în care un mare consumator ca Azomureș a fost închis jumătate de an. Și am mai avut și o iarnă blândă. Dacă ar fi mers combinatul și ar fi fost ger, importurile noastre ar fi crescut. Iar în 2022 deja Petrom a anunțat un declin al surselor sale de producție cu 7%. Chiar dacă Romgaz ar putea crește producția cu 2-3%, oricum – la acest moment – ne pregătim pentru importuri mai mari cu vreo 5% decât anul trecut”, a precizat Dumitru Chisăliță. În aceste condiții, prețul la care vom importa gaze va conta. Cine închide primul robinetul? Noi sau Putin? Prețul la care se vor vinde gazele rusești pe bursele europene este, însă, doar una dintre probleme cu care se va confrunta România. Ca să cumpărăm – fie și la prețuri foarte ridicare – Rusia ar trebui să vândă. Or, oficialii de la Moscova au început deja să amenințe Europa că sistează livrarea de gaze prin conducta Nord Stream 1, care trece pe sub Marea Baltică și ajunge în Germania. E posibil ca o astfel de sistare să nu aibă loc niciodată. Dar la fel de bine se poate ca Rusia să oprescă livrările de gaze atât prin Nord Stream 1, cât și prin alte conducte din care se alimentează Europa, așa cum cum sunt Turk Stream și Blue Stream. „Avem de ales. Fie așteptăm să închidă rușii robinetul iarna viitoare, când vom fi dependenți de gazul lor, fie decidem noi, acum, să închidem robinetul, în condițiile alese de noi”, a mai spus Dumitru Chisăliță. Președintele Asociației Energia Inteligentă consideră că, dacă vrem să minimizăm dependența de gazul rusesc, acum e momentul ca Guvernul să ia decizia. Apoi, va fi nevoie de o perioadă intensă de pregătire, în care disputele politice ar trebui lăsate la o parte, periodic, iar interesul românului de rând ar trebui să fie pus pe primul plan. „Deja ne așteptăm la o vară în care ne va fi foarte, foarte greu, cu creșteri explozive de prețuri la toate produsele. În aceste condiții, avem nevoie de un plan de supraviețuire. Dacă se iau măsurile acum, din vară ele pot produce efecte. Spre exemplu, putem să:

• eficientizăm producția și să scădem cu 15% cantitatea de gaze importate în 2021. Spre exemplu, există sonde funcționale, dar care nu produc din cauză că nu pot fi încă legate la sistemul național de transport de gaze. De ce? Din cauză că acea conductă de legătură ar trebui să treacă pe sub terenurile unor cetățeni care nu vor asta. O modificare legislativă ar putea rezolva problema
• explorarea rezervelor neconvenționale de gaze, inclusiv prin fracturare hidraulică
• Black Sea Oil&Gas putea începe producția, în Marea Neagră, în 2021. Dacă ar produce, ar aduce 0,5 miliarde de metri cubi de gaze pe an. E o cantitate pe care n-ar mai fi nevoie să o importăm. Dar BSOG nu produce pentru că e nemulțumită de Legea Offshore. Și-atunci haideți să modificăm, în sfârșit, acea lege. Dar acum, în 2 săptămâni, nu peste încă vreo câțiva ani!
• putem cumpăra gaze naturale lichefiate (LNG). Nu avem nicio problemă de ordin tehnic pentru a aduce și folosi acele gaze. Sigur, nu avem terminal la Marea Neagră, ca să primim gazele (care pot fi aduse și cu vapoare, în instalații speciale – n.red.). Dar Ungaria nu are acces la nicio mare și, totuși, și-a rezervat capacitate (și-a închiriat loc în sistemul de conducte și stații de condiționare a gazelor și a plătit servicii de transport – n.red.) ca să își aducă astfel de gaze. Noi de ce n-o putem face? Este adevărat că gazele LNG sunt scumpe. Dar la prețurile care se practică acum pe TTF, trebuie să ne uităm cu alți ochi la aceste gaze
• pe termen lung, putem începe o strategie de investiție în energie nucleară. Dar nu în rectoare mari, ci în SMR-uri (reactoare de mici dimensini, care acum se află în etapa de dezvoltare). Funcționarea lor nu depinde de ruși, nici pe partea de producție, și nici de combustibil….
• Guvernul poate introduce o politică de raționalizare. Nu neapărat cu măsuri drastice de la început. La gaze, la început o raționalizare la marii consumatori.
• trebuie să ne regândim politica de consum și să oprim programul de racordare a populației la rețeaua de gaze. Acest program prevede racordarea a încă 1,8 milioane de consumatori, care ar consuma circa 4 miliarde de metri cubi de gaze în plus. Vorbim despre cantități de gaze pe care noi nu le avem. În plus, în realitate, gratuitatea racordării înseamnă o împărțire de costuri între toți consumatorii, ceea ce va duce la o scumpire și mai accentuată a gazelor”, a explicat Dumitru Chisăliță pentru Spotmedia.ro. Integral: https://spotmedia.ro

Guvernul a adoptat o Ordonanță care salvează de la faliment CE Oltenia: Ajutor de stat de peste 2,6 miliarde de euro în perioada 2021-2025  Ministrul Energiei, Vilgil Popescu, a anunțat joi că Guvernul a aprobat o ordonanță de urgență care salvează practic de la faliment Complexul Energetic Oltenia. Acesta a spus că Executivul a formalizat joi o decizie de ajutor de stat care a fost aprobată de Comisia Europeană în data de 26 ianuarie 2022, un ajutor de stat total de peste 2,6 miliarde de euro în perioada 2021-2025.…. Ministerul Energiei va acorda Complexului Energetic Oltenia granturi reprezentând contravaloarea în lei a sumei de 848,6 milioane euro, ca parte a ajutorului de restructurare sub formă de grant autorizat în valoare totală de 1.090 milioane euro, pentru implementarea Planului de restructurare, până în anul 2025, în scopul finanțării cheltuielilor cu certificatele de emisii de gaze cu efect de seră în perioada 2021-2025. Ajutorul de stat sub formă de granturi pentru finanțarea achiziției de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, se va acorda anual, de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Energiei. Totodată, s-a aprobat participarea statului prin Ministerul Energiei la majorarea capitalului social al Societății Complexul Energetic Oltenia prin aport în numerar, cu suma reprezentând echivalentul în lei a 180 milioane euro. Integral: https://economie.hotnews.ro

Europarlamentarul Ramona Strugariu, apel la Comisia Europeană despre desființarea SIIJ, deciziile CCR și independența Justiției: ”Ne ducem inevitabil la lansarea procedurilor de infrigement. Nu ezitați să folosiți instrumentele existente”  Europarlamentarul Ramona Strugariu a făcut, marți, un apel la Comisia Europeană cu privire la desființarea Secției Speciale, deciziile CCR și independența Justiției din România, spunând că ”ne ducem inevitabil la lansarea procedurilor de infrigement”: – ”Nu ezitați să folosiți instrumentele existente”, a transmis eurodeputata Renew Europe vicepreședintei Vera Jurova și comisarului Didier Reynders printr-o scrisoare transmisă în 8 martie. Strugariu le-a atras atenția celor doi oficiali europeni cu privire la îngrijorările exprimate de magistrații români care fac referire la faptul că legislația adoptată recent, în mandatul ministrului Justiției Cătălin Predoiu, nu dizolvă Secția specială, ci îi întărește rolul și nu restabileşte fostul cadru legislativ în care DNA era structura cu competența de a investiga faptele de corupție. Europarlamentarul a mai spus că decizia Curții Constituționale a României care contestă supremația dreptului european, presiunea constantă, atacurile și excluderea magistraților incomozi, alături de refuzul evident de a respecta recomandările MCV cu privire la Secția specială ”descriu un climat general de ostilitate împotriva independenței puterii judecătorești și ne conduc inevitabil către lansarea unor proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor de către Comisie (proceduri de infringement), tocmai pentru a ne asigura că dreptul european este respectat şi implementat corect”, se arată în scrisoare. Ramona Strugariu a mai amintit de cazul Poloniei și le-a cerut Verei Jurova și lui Didier Reynders ca România să nu ajungă într-o situație similară: Integral: https://www.g4media.ro

Organizațiile studențești critică ”haosul” revenirii la învățământul fizic: ”A considera că toţi studenţii se pot pregăti în câteva zile pentru a-şi găsi cazare şi a veni în centrele universitare este o ruptură de realitate”  Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) reclamă „haosul” şi „vacanţele forţate” provocate de Ministerul Educaţiei, arătând că mai multe universităţi sunt „puse să stabilească perioade de «tranziţie» (a se citi vacanţă) neproductive”. „A considera că toţi studenţii se pot pregăti în câteva zile pentru a-şi găsi cazare (eventual să şi identifice proprietari care vor încheia contracte de închiriere pentru 3 luni) şi a veni în centrele universitare este o ruptură de realitate”, consideră ANOSR….„Se invocă anumite prevederi legale, ignorându-se prevederile OUG 99/2021 şi afirmându-se că nu ar exista o soluţie adecvată. FALS – Şi dacă am admite că OUG 99/2021 nu ar fi aplicabil, Ministerul are la dispoziţie instrumentul ordonanţei de urgenţă. Dacă în alte cazuri urgenţa unor OUG-uri propuse de Ministerul Educaţiei nu poate fi identificată în ciuda oricăror eforturi, în acest caz vorbim de o situaţie excepţională şi care reclamă norme tranzitorii, având în vedere ridicarea stării de alertă şi bulversarea întregului sistem de Minister, care îşi consideră propriile norme inaplicabile”, susţin reprezentanţii studenţilor….„Concomitent, argumentele care vorbesc de necesitatea acreditării de ARACIS sunt, din nou, FALSE. Nu este necesară o acreditare pentru ca pentru încă cel mult 2-3 luni, în mod excepţional, să existe posibilitatea continuării activităţii în online, aşa cum s-a putut pentru mai bine de 2 ani fără vreo acreditare specială din partea ARACIS”, arată ANOSR…. „Experienţa studenţească autentică în campus, dorinţa de a vedea/cunoaşte colegii şi aspectele pozitive ale învăţământului fizic sunt aşteptate de studenţi. Dar acestea nu se confundă şi nu justifică măsuri haotice, de pe o zi pe alta, care prejudiciază studenţii, cum ar fi interdicţia generală de a continua, în cazuri motivate, activitatea în mediul online. (nu vom repeta a treia oară argumentele de fond evidente şi necombătute)”, susţin reprezentanţii studenţilor. Ei arată însă că „a ne întoarce brusc la învăţământ exclusiv fizic pentru că ar fi din capul locului mai bun decât orice activitate online ar înseamna că nu am învăţat ce trebuia din perioada pandemiei”, întrucât digitalizarea este în prim-plan atât la nivel societal în general, cât şi în privinţa priorităţilor Uniunii Europene în materia educaţiei. Acest lucru nu presupune negarea prevalenţei învăţământului fizic pentru forma cu frecvenţă, ci îmbinarea adecvată şi eficientă a celor două medii. Integral: https://www.g4media.ro

Războiul din Ucraina se poate dovedi mai dăunător decât pandemia pentru economia europeană, avertizează șeful Volkswagen….. Invazia rusească în Ucraina a afectat grav industria auto, iar cele mai pesimiste prognoze spun că producția auto mondială va fi cu 3 milioane de mașini mai mică. Fabrici din toată Europa și-au încetat pentru câteva zile producția, fiindcă nu mai vin componente de la furnizorii din vestul Ucrainei. Cu cât va dura mai mult războiul, cu atât vor fi consecințele economice mai grave. Herbert Diess spune că un război prelungit în Ucraina va face mai rău economiilor de peste tot din Europa, decât a făcut pandemia. Atunci, în primăvara lui 2020, piețele auto s-au prăbușit 2-3 luni, dar apoi au revenit mult mai repede decât anticipaseră multe dintre companii. Această revenire mult mai rapidă a fost și unul dintre motivele apariției crizei semiconductorilor. De data aceasta, dacă războiul va dura luni bune, consecințele ar putea fi de lungă durată și ar putea antrena creșteri dure de prețuri, penurie la furnizorii de energie și inflație mult peste medie, totul pentru că au apărut noi întreruperi în lanțul de furnizori. La fel ca și criza semiconductorilor, și cea declanșată de invazia rusă din Ucraina arată cât de fragile sunt lanțurile de aprovizionare. Și mai arată un lucru: este o problemă când business-uri uriașe depind pe scară atât de largă de țări cu regimuri autoritare, precum Rusia sau China. Integral: https://economie.hotnews.ro

Halucinanta declarație cu schepsis a unui ministru de Externe  Joi dimineață, producea senzație în presă o știre virală despre declarația ministrului de Externe rus, făcută la convorbirile (eșuate) ruso-ucrainene din Antalya (Turcia): „Nu plănuim să atacăm alte ţări. Noi nu am atacat nici Ucraina”. Ar fi nostim, dacă n-ar fi tragic. Dacă nu Rusia a atacat Ucraina, atunci cine? Honolulu? Pontevedro?*). S-a atacat singură, trăgându-și un glonț în genunchi? Cine a comasat trupe și armament la granițele Ucrainei, înainte de atac? Cine și pentru ce alt scop decât pentru atacul care a urmat?…. „Joi, 24 februarie 2022, în jurul orei 5 dimineața, ora Moscovei, armata rusă a lansat atacul asupra Ucrainei” – așa sunau comunicatele oficiale, publicate numaidecât după lansarea atacului și demarat chiar de către cei care pretind oficial că nu au atacat Ucraina. Neputându-mi stăpâni gândul, care uneori aleargă departe înapoi în istorie, îmi permit să citez comunicatul german, care anunța declanșarea celui de Al Doilea Război Mondial, la 1 septembrie 1939: “Azi noapte soldaţi ai armatei Poloniei au tras pentru prima dată asupra propriului nostru teritoriu. De la ora 5,45 se ripostează. Şi de acum înainte se va răspunde la bombe cu bombe”. Așa anunța Adolf Hitler invazia trupelor germane în Polonia, invocând un incident de frontieră înscenat chiar de oamenii săi, anume ca să nu pară el agresorul care atacă primul. N-aș vrea să creadă cineva că scriu aceste rânduri cu gândul să atac ministrul de Externe al uneia din marile puteri ale lumii de astăzi, cum că ar fi un tip cam zurliu sau că minte de îngheață apele. Nu despre asta este vorba. Domnul Serghei Lavrov merită toată prețuirea ca persoană cultivată, este un poliglot de clasă, un interlocutor inteligent și chiar un mediator de marcă. Numai că inteligentul și cultivatul ministru nu e de capul lui…..Ei bine, dacă nici ăsta nu-i război, ci numai o „acțiune militară specială”, atunci – mă întreb, ca tot omul naiv – războiul adevărat cum o fi? …. Pe bună dreptate, președintele Zelenski privește cu neîncredere dialogul cu ministrul de Externe și insistă să se întâlnească direct cu omologul său moscovit, cel care stăpânește logica la Kremlin, singurul cu care se poate discuta de la egal la egal și care poate să admită vreun compromis, dacă vrea pace. În aceste condiții, degeaba se țin tratative cu alții.  Și în niciun caz cu domnul Lavrov, care declară exact ceea ce a fost instruit de stăpânul său să declare: “Ucraina este a noastră și noi vom decide ce vom face mai departe cu această țară. Președintele Putin a explicat foarte clar de ce a ales să pună în mișcare această operațiune specială”. Poate că, atunci când spunea cu atâta convingere că „Ucraina este a noastră”, nu s-a gândit că și Hitler vorbea de „Austria noastră”, în ziua de 12 martie 1938, când anunța la Viena „culminarea unei dorințe de veacuri, aceea de a reuni populațiile germane și austriece într-o singură națiune”. Nu vi se pare că „noi vom decide ce vom face mai departe cu această țară” este cam aceeași Mărie cu altă pălărie, precum cele două populații reunite într-o singură națiune în 1938? Din  păcate, unii abia acum se trezesc și observă că faza cu Crimeea n-a fost decât un test. După ce testul a prins, domnul Putin și-a frecat mâinile. Lumea civilizată a condamnat faptul, mulți i-au aplicat Rusiei sancțiuni, s-a pus problema și la ONU, indignarea a fost quasi-generală, dar nimeni n-a apăsat pe trăgaci. Crimeea a rămas „a noastră, fraților!”. NATO, deși a scrâșnit din dinți, nu s-a îndepărtat de principiile sale de alianță defensivă, care nu va ataca niciodată pe nimeni, atâta timp cât nu este ea însăși atacată. Corect. Chiar sublim, dar Crimeea a rămas la ruși. Testul a prins. A urmat testul cu „republicile populare” Donețk și Lugansk, ceva de mai mare râsul, dar aplicat mult mai brutal și aproape ultimativ. Cu pistolu’ la tâmplă, respectiv cu 180.000 de ruși la graniță. Iarăși indignare, iarăși scrâșnit din dinți, amenințare cu sancțiuni, dar pe trăgaci iarăși n-a apăsat nimeni. Noi suntem defensivi. Testul a reușit, domnul Putin și-a râs în barbă și a atacat Ucraina. Revoltă generală, hotărâre ONU, sancțiuni fără egal, susținerea Ucrainei (diplomatică, bineînțeles) și amenințări fără egal.  Dar ce ziceți dacă și ăsta o fi tot un test? Pentru ca domnul Putin să testeze Europa, sau poate America, poate NATO, poate nu știu pe mai cine? Mie mi-e teamă că și „acțiunea militară specială” a fost tot un test, după care urmează ceva ce, chiar dacă bănuim, tot nu putem face nimic, atâta vreme cât cel defensiv nu dă comanda „foc!” până nu aude „poc!”, chiar la el în curte. Integral: https://spotmedia.ro

„Noi v-am tot zis!”. Cum a refuzat Occidentul să asculte țările care cunosc cel mai bine Rusia   Polonia și statele baltice înțeleg Kremlinul mai bine decât guvernele occidentale, dar avertismentele lor împotriva lui Putin au fost ignorate. De ani, vest-europenii au desconsiderat politicienii din aceste state atunci când au tras un semnal de alarmă asupra amenințării reprezentate de președintele rus, scrie publicația POLITICO, citată de cel mai mare site de știri din Polonia, Onet. ….. Înainte de asta, țările occidentale au preferat să urmeze tactica liniștirii comerciale și politice a președintelui Vladimir Putin, condusă de fostul cancelar german Angela Merkel. Această strategie s-a prăbușit spectaculos când orașele Ucrainei sunt bombardate și cetățenii săi fug din țară în masă. „Ani întregi am fost tratați cu condescendență” „Vest-europenii ne-au trimis la plimbare și ne-au tratat cu superioritate în ultimii 30 de ani”, a declarat, pentru Politico, europarlamentarul Radosław Sikorski (foto), fost ministru polonez al afacerilor externe. „Ani întregi, ne-au tratat cu condescendență în raport cu atitudinea noastră și ne-au spus: «Voi, central-europenii, sunteți excesiv de nervoși, suprasensibili și cu prejudecăți față de Rusia»”.  Esticii spun că s-au lovit de un zid atunci când au cerut mai multe trupe NATO, au reclamat atacurile cibernetice și au îndemnat Berlinul să nu lase UE să devină ostatică a gazoductelor gigantice care pompau gaz direct în Germania. Sikorski, ministrul de atunci al apărării, a stârnit indignare în cercurile diplomatice europene în 2006, când a îndrăznit să compare proiectul gazoductului Nord Stream din Rusia până în Germania, ocolind Polonia, cu pactul Ribbentrop-Molotov din 1939, care a divizat Polonia, între naziști și sovietici. Liderii polonezi și baltici au văzut invazia Crimeei de către Rusia în 2014 drept momentul definitoriu care a semnalat că Putin trebuie oprit printr-o adevărată demonstrație de forță din partea Occidentului, altfel ar ataca alte ținte, se arată în analiza Politico. Cu toate acestea, în timpul întâlnirilor de la Bruxelles, diplomații polonezi și baltici au descoperit că cea mai mare parte a Uniunii Europene este reticentă în a impune sancțiuni severe Moscovei, în ciuda invaziei aliatului său, Ucraina. Tabăra furioasă anti-Putin a numit opoziția la sancțiuni condusă de italieni drept „Club Med”. O aversiune istorică Această aversiune față de Moscova invocată de politicienii occidentali are rădăcini vechi de secole. Polonia și-a pierdut independența în secolul al XVIII-lea în fața unei coaliții de atacatori condusă de Rusia, a luptat împotriva Rusiei în două revolte sângeroase și nereușite în secolul al XIX-lea, iar în 1920 a câștigat o victorie uluitoare asupra sovieticilor comuniști. URSS s-a răzbunat în 1939, ocupând jumătate din Polonia, impunând pedepse sângeroase, împușcând 20.000 de oameni, luând prizonieri de război și deportând sute de mii de civili și apoi supunând Polonia postbelică la patru decenii de dictatură comunistă. În perioada interbelică, statele baltice s-au bucurat de două decenii de independență înainte de a fi anexate de Uniunea Sovietică. Mii de oameni au fost uciși și mulți alții au fost deportați în URSS. Țările au fost colonizate de ruși și abia au supraviețuit până și-au recâștigat independența după prăbușirea Uniunii Sovietice, notează publicația americană ….. „Când am cerut în repetate rânduri ca apartenența noastră la NATO să fie marcată și prin prezență fizică și am cerut doar două brigăzi, adică 10.000 de militari, soldaților americani li s-a părut scandalos. În special germanii, dar și alții s-au trezit înconjurați doar de țări prietene pentru prima dată în istorie. Și nu au simțit durerea noastră de a fi o țară de graniță, de a fi la marginea lumii democrației, a statului de drept și a securității”, a spus Sikorski, pentru Politico. …. Și estonienii au pățit-o Aproape un milion de calculatoare au fost infectate, potrivit ministrului apărării de atunci, la scurt timp după ce a apărut un plan de mutare a „Monumentului Eliberatorilor Estoniei”, un monument sovietic din centrul capitalei Tallinn. Deși guvernul rus a negat în mod repetat implicarea în atacuri cibernetice, Estonia nu a fost convinsă. Și mai șocant pentru oficialii din Tallinn a fost însă răspunsul primit atunci când aceștia și-au prezentat cazul altor națiuni NATO. „Unii dintre aliații noștri europeni din NATO ne-au spus: «Nu știți despre ce vorbiți, sunteți doar rusofobi» într-un moment în care majoritatea oamenilor nu făceau distincție între un computer și un prăjitor de pâine, iar noi eram deja cea mai avansată țară din punct de vedere digital din Europa”, spune Toomas Hendrik Ilves, care era președintele Estoniei la momentul atacurilor cibernetice. …. Rihard Kols, președintele comisiei de afaceri externe a parlamentului leton, a declarat că Riga a avertizat NATO cu privire la ambițiile Rusiei înainte de invazia sa din 2008 a Georgiei și a adăugat că încă se străduiește să-și convingă interlocutorii din Occident cât de periculos ar putea fi Putin. …. „Pe 24 februarie a avut loc această evoluție dramatică și asta e tot ce vedem. A fost nevoie de o invazie brutală a Ucrainei, pentru ca oamenii să se scuture în cele din urmă. Ei au văzut comportamentul anterior al rușilor, cu invazia Crimeei și invazia Georgiei, dar numai asta s-a dovedit, cred, atât de nebunesc încât până și ei au fost nevoiți să reacționeze”, spune fostul președinte estonian Toomas Hendrik Ilves. Potrivit acestuia, războiul care se desfășoară în prezent în Ucraina ar trebui să fie o lecție pentru Europa de Vest: „Nu duceți o politică față de Rusia fără a consulta oameni care știu mult mai multe despre asta decât dumneavoastră. Nu vă bazați pe oameni care au fost instruiți să fie diplomați, dar care nu au nicio idee despre tiparele de comportament rusești”. Integral: https://www.libertatea.ro

Complicii lui Putin. Cine a zis că a murit comunismul?  ….În mod bizar și deprimant pentru calitatea unei substanțiale părți a omenirii, dictatorul rus nu și-a pierdut complet sprijinul internațional. Doar 40 de țări s-au raliat, până acum, sancțiunilor occidentale. Și Putin mai are varii fani și în România sau Republica Moldova, deși sunt țări acut și direct amenințate de expansionismul rusesc, fără să dea semne, însă, că realizează realmente evidența pericolului în care se găsesc. Dar nu-l susțin pe Putin doar șoșocii, auriferii, puricii, chiticii și legionarii născuți și plămădiți ori din nazism, ori din securism și comunism. Care comunism are multiple fețe. Net mai multe decât islamismul și nazismul. În România și aiurea s-au activat sub varii forme putiniștii cei mai energici. C-o fi și c-o păți. Că America a furat de la mexicani Texas și California. Că Zelenski ar fi chipurile prea obsedat să-și apere țara (ceea ce ar distruge-o: fermitatea apărătorilor ar distruge-o, chipurile, nu Rusia lui Putin); că ucrainenii (iar nu Putin și adulatorii lui) ar fi pasămite ”prea naționaliști”; că NATO și SUA n-au ce face, fiindcă deh, sunt prea slabe (și n-au arme, deci Putin poate face orice îi trece prin cap) și pe urmă nu știi ce mai e în capul lui. Și tot așa, mii și mii de pipe și de bărbi și de scuze câte și mai câte de a nu se face nimic, de a-i lăsa pe nevinovați să moară, de a îngenunchea în fața crimei de război și împotriva umanității, de a fi complici la fărădelegi monstruoase. De scârbă, ca să nu o lungesc prea mult, le-am lansat recent preopinenților două scurte mesaje: 1) Sunteți ori proști, ori vânduți. 2) În ambele cazuri: adio! Pe Putin îl mai susține din răsputeri și ultraprogresismul occidental, într-un mod foarte direct. Vestul continuă să finanțeze războiul lui Putin, importând petrol și gaze din imperiul rus. Pune de asemenea umărul la agresiunea rusă, refuzând să înarmeze Ucraina cum trebuie, respectiv să edifice în spațiul ei aerian o interdicție de survol. Principala gogoriță occidentală  Pretextul cheie oferit repetitiv până la greață și sațietate ca scuză pentru această complicitate militară, aparent involuntară, cu Rusia lui Putin, e frica. E frica de spectrul conflictului ”nuclear” și de un ”al Treilea Război Mondial”, savant agitat de propaganda rusă cu ajutorul agenților ei de influență, întru înspăimântarea Vestului și a unor lideri fie prea lași, fie prea puțin inteligenți ca să înțeleagă că lui Putin puțin îi pasă de legi. Putin scuipă pe prevederile dreptului internațional ori de câte ori îi stau în cale și nu-l ajută să-și perpetueze agresiunile, crimele, expansiunea. Concomitent, liderul Rusiei n-are nevoie de un motiv ca să violeze și cele mai elementare și sacrosancte norme ale conviețuirii și dreptului internațional. Astfel, a atacat Ucraina pe baza celor mai stupide, ireale și iraționale pretexte, vorbind despre un genocid care n-a avut loc și despre un neonazism al unei conduceri ucrainene în fruntea căreia este un evreu urmaș de supraviețuitori ai Holocaustului. Orice minte rațională știe prin urmare că Putin n-are nevoie de un pretext, dacă chiar vrea să se sinucidă prin declanșarea unui război mondial sau detonarea de arme nucleare. Ca atare, gogorița alimentând (cu ajutorul minciunii că Putin ar fi nebun) frica de inutilizabila bombă atomică (inutilizabilă întrucât ar antrena aneantizarea mutuală pe care nici Putin n-o vrea) și de un război mondial, e total absurdă. E cu atât mai absurdă și contraproductivă pentru vest cu cât, lăsând-o să domnească și să domine procesul decizional occidental, această gogoriță pregătește tocmai ceea ce un embargo mai robust și un ajutor militar mai serios ar avea mari șanse să împiedice. Abia dacă s-ar interzice orice import de gaze și țiței din Rusia, oprindu-i finanțarea războiului și dacă Ucraina ar primi avioane și sisteme de apărare anti-aerienă s-ar împiedica un război nuclear. Și a treia conflagrație mondială. Integral: https://ziare.com

Nicicum nu e bine! Șoșoacă urlă acum să fie băgate restricțiile înapoi  ….. „Ăștia de la UE vor să ne omoare, oameni buni, de aia au decis să fie scoase restricțiile din România“, a acuzat Șoșoacă. „Vor să umblăm nevaccinați și fără mască, să luăm Covid și să umplem spitalele și cimitirele din toată țară. Vor să ne facă să dispărem ca nație, UE vrea moartea neamului românesc!“ Pe lângă ieșirea din UE, Diana Șoșoacă cere și doza patru de vaccin. „Vaccinarea trebuie să devină obligatorie“, a urlat Șoșoacă. „Era bine să fie obligatorie încă de acum un an, dar măcar acum, în al 12-lea ceas, ar trebui să fie românii obligați să se vaccineze. UE ne vrea moartea, de aia ne lasă să ne vaccinăm doar cei care vrem. Nu, trebuie vaccinare obligatorie, ca să supraviețuim ca nație!“ Integral: https://www.timesnewroman.ro

Buna dimineata intr-o zi de vineri, 11 martie! Temperaturile maxime se vor încadra, în general, între minus 3 şi 3 gr C, iar cele minime vor fi cuprinse între minus 13 şi 4 gr C, uşor mai scăzute în estul Transilvaniei. Cerul va fi variabil, cu unele înnorări şi doar izolat ninsori slabe, cu o probabilitate mai mare în jumătatea estică a teritoriului. Vântul va avea intensificări la munte, cu viteze mai mari pe creste, iar local şi temporar şi în celelalte regiuni. În Bucureşti, temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 2 grade, iar cea minimă va fi de minus 4  gr C, posibil mai scăzută în zona periferică, anunţă ANM.

Guvernul modifică zeci de legi pentru a nu pierde finanțarea din PNRR la autostrăzi și căi ferate / Termene mai scurte la licitații, rezilieri mai simple de contracte și „modelul polonez” la achizițiile publice (Proiect OUG)  Zeci de legi care reglementează achizițiile publice vor fi modificate rapid, prin Ordonanță de Urgență pentru a reduce riscul pierderii banilor din PNRR pentru autostrăzi și căi ferate, cele mai importante schimbări propuse fiind legate de scurtarea unor termene la licitații, clarificarea procedurilor la rezilierea contractelor sau obținerea mai rapidă a unor avize tehnice. Despre câteva dintre aceste modificări, Economedia a scris în exclusivitate aici, dar proiectul de OUG pe care l-a prezentat Ministerul Transporturilor prezintă o adevărată „revoluție” a legislației…. „Modelul polonez” În cazul rezilierii unui contract, lucrările ar putea fi continuate cu antreprenorul clasat pe locul 2, fără a mai fi organizată o nouă licitație: „autoritatea contractantă are obligaţia de a invita la negocieri cel puțin ofertanții declarați admisibili la procedura de achiziție care a stat la baza semnării contractului inițial. Numărul minim de ofertanți invitați trebuie să fie suficient pentru a asigura o concurenţă reală şi, în orice situaţie, nu poate fi mai mic de 3”. Creșterea prețurilor la materiale de construcții/energie, inclusă în clauzele din contract Actualizarea costurilor pentru a acoperi creșterea prețurilor la materiale de construcții și energie va fi inclusă în clauzele contractelor cu termen mai mare de 6 luni: „Autoritatea contractantă este obligată să includă clauze de ajustare/revizuire a prețului, pentru contractele care se derulează pe o perioadă ce depășește 6 luni pentru lucrări și 24 de luni pentru servicii/furnizare”. Oferta financiară nu poate avea o valoare mai mică de 80% din cea estimată Nicio ofertă depusă nu poate avea o valoare mai mică de 80% din cea pe care a estimat-o beneficiarul: „o ofertă prezintă un preţ aparent neobişnuit de scăzut în raport cu ceea ce urmează a fi furnizat, executat sau prestat atunci când preţul ofertat, fără TVA, reprezintă mai puţin de 80% din valoarea estimată a contractului respectiv”. Certificate intermediare care condiționează participarea la noi licitații  Constructorii care nu respectă graficele intermediare de execuție stabilite la 90 de zile pe baza unor certificate nu mai pot participa la licitații: „Autoritatea Contractantă are dreptul de a emite Documente Constatatoare Intermediare, în cadrul cărora va fi consemnat cel puțin stadiul contractului, și dacă este cazul, eventualele întârzieri/deficiențe în implementarea contractului precum și eventualele daune cauzate din culpa Contractantului. Astfel de documentele Constatatoare se emit în implementarea contractului la fiecare 90 de zile de la momentul semnării contractului și se publică în SEAP”. Certificate de Urbanism și avize de la autorități în termen de 15 zile…. Integral: https://economedia.ro

Isărescu intră în acţiune: BNR reia achiziţiile de titluri de stat de pe piaţa interbancară pentru a suplimenta lichiditatea din piaţă şi a reduce tensiunile care au dus la o creştere a dobânzilor, făcând o misiune mai dificilă pentru ministerul Finanţelor să se împrumute. ”Am cumpărat cât a fost nevoie”….. „Am suplimentat lichiditatea din piaţă. Am vrut să detensionăm un pic piaţa, să reducem tensiunile pentru că este diferenţă mare între Bid şi Ask. Am cumpărat cât a fost nevoie. Să vedem dacă vom mai cumpăra şi în zilele următoare titluri”, a declarat Suciu pentru ZF. El nu a dorit să menţioneze valoarea de tranzacţionare. De la izbucnirea conflictului din Ucraina, de pe 24 februarie, piaţa titlurilor de stat de la Bucureşti a devenit în fiecare zi tot mai tensionată, cu o creştere a dobânzilor şi a randamentelor de tranzacţionare. Ministerul Finanţelor s-a împrumutat mai greu şi insuficient pentru că dobânzile cerute de bănci şi investitori au fost din ce în ce mai mari.  Pe piaţa secundară, randamentul la titlurile de stat pe 10 ani, un indicator de referinţă, a ajuns la 6,75%, dar una dintre probleme este că nu există cumpărători suficienţi.  În aceste condiţii, BNR, ca o operaţiune de urgenţă, devine el cumpărător de titluri de stat pentru a reduce presiunea.  BNR a decis în primăvara anului 2020, în aprilie, în premieră, să cumpere titluri de stat în lei de pe piaţa secundară, facilitând finanţarea bugetului. Practic BNR a realizat astfel de achiziţii pentru consolidarea lichidităţii structurale din sistemul bancar care să contribuie la finanţarea în bune condiţii a economiei reale şi a sectorului public, în contextul efectelor tensiunilor legate de pandemia de COVID-19. Astfel de operaţiuni au fost realizate după ce BNR a devenit creditor net în relaţia cu băncile comerciale. În lunile ianuarie şi februarie 2022, la fel ca în decembrie 2021 şi în lunile noiembrie, octombrie, septembrie, august, iulie, iunie şi mai 2021, BNR nu a mai cumpărat titluri de stat de pe piaţa secundară. Integral: https://www.zf.ro

Cât de dependentă este Europa de gazele rusești și cum se poate salva. Fiecare țară e pe cont propriu  În căutarea de energie ieftină, Uniunea Europeană a ajuns să depindă într-o măsură îngrijorătoare de gazele rusești. Are cum să scape din această capcană, dar pentru asta va trebui să plătească un preț destul de mare. În 2019, circa 41,1% dintre gazele consumate în UE au fost importate din Rusia, arată datele Eurostat centralizate de Asociația Energia Inteligentă (AEI) Al doilea mare furnizor de gaze al UE a fost Norvegia (de unde s-a importat 16,2% din necesarul de consum). Și s-au mai adus gaze și din Algeria (7,6%), din Qatar (5,2%) și din alte surse care, însumate, au acoperit restul de 29.9% din necesarul de consum. Gradul de dependență față de gazele rusești variază, de la stat la stat. Sunt unele țări care cumpără mai puține gaze de la Gazprom (compania Rusiei care produce și comercializează gazele – n.red.). Spre exemplu, potrivit datelor centralizate de Statista, în 2019, Franța și-a cumpărat doar 24% din gazele necesare din Rusia. Germania, în schimb, și-a procurat atunci 49% din gaze din Rusia. În medie, Germania își cumpără care 40% din gazele consumate anual de la ruși. De altfel, capătul din Europa al conductei North Stream 1, care aduce gaze rusești pe sub Marea Baltică, ajunge la Greifswald, în Germania. Așa că această țară este și o poartă de intrare a gazului rusesc în Europa. În plus, tot potrivit datelor prezentate de Statista, în 2019 au fost state ca Bosnia și Hertzegovina, Macedonia de Nord și Republica Moldova a căror unică sursă de gaz a fost Rusia. Per total – potrivit datelor identificate și accesibilizate de Asociația Energia Inteligentă – 71% din energia Uniunii Europene este obținută din produse petroliere, gaze și surse nucleare….. Unora dintre state – cum e Germania – acest lucru le convine. Potrivit Asociației Energia Inteligentă (AEI) nemții cumpără gaze, în baza unor contracte pe termen lung și la 200 de euro per mia de metri cubi, în condițiile în care la bursă prețul e și de zece ori mai mare. Așa că Germania n-are interes să renunțe acum la dependența de Rusia. Au interes să nu mai cumpere de la ruși statele care acum sunt nevoite să se aprovizioneze de la bursă. Potrivit datelor prezentate de AEI, prețurile gazelor pe TTF (un hub virtual de tranzacționare a gazelor din Olanda) au crescut cu 153%, în ultimele 8 zile….. Scenariile de salvare  Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, a prezentat și câteva strategii formulate de specialiști prin care Europa ar putea scăpa de dependența de gazele rusești. Iată 3 dintre ele. „Unul este Scenariul Aurora, formulat de think tank-ul cu același nume. El pleacă de la ideea că Europa își poate diminua consumul de gaze cu circa 12 miliarde de metri cubi, în 2022, prin trecerea unei părți a industriei pe alt combustibil (cărbune unde e cazul – n.red.). De asemenea, Scenariul Aurora susține că am putea importa cu 5 miliarde de metri cubi mai mult din Norvegia, cu 14 miliarde de metri cubi în plus din Africa. Și s-ar putea redeschide zăcăminte care au fost închise din motive diverse, dar care încă pot fi exploatate. Și astfel s-ar obține încă 16 miliarde de metri cubi de gaze. În acest fel, per total, Europa ar reuși să treacă anul fără gazele rusești. Apoi, există Scenariul Bruguel, care susține că prin deschiderea de noi capacități nucleare, prin reintroducerea cărbunelui, prin măsuri de eficientizare energetică și prin redeschiderea unor capacități la care s-a renunțat temporar, s-ar putea scuti cumpărarea a nu mai puțin de 100 de miliarde de metri cubi de gaze din Rusia. Și astfel, în 2022 și 2023, Europa s-ar putea descurca fără gazele rusești. Al treilea scenariu este cel realizat de Asociația Energia Inteligentă (AEI) și care – pornind de la calculele publice existente – prevede posibilitatea unei creșteri masive a importurilor de gaze naturale lichefiate (Liquified Natural Gas – LNG). Acest gaz poate fi transportat atât prin conducte, cât și în spații special amenajate, cu nave maritime. Doar în cursul anului trecut capacitatea terminalelor existente a fost de 227 de miliarde de metri cubi. Și n-a fost folosită nici măcar pe jumătate. În plus, în acest an se deschid încă 6 noi terminale. Problema gazelor lichefiate este că sunt scumpe….. Și dacă am reuși să importăm mai mult cu circa 39-40 de miliarde de metri cubi de gaze din Norvegia și Africa de Sud, există posibilitatea să nu mai fie nevoie de gazele rusești”, a precizat Dumitru Chisăliță, pentru Spotmedia.ro. Ideal, susține expertul citat de Spotmedia, ar fi ca UE să aibă o strategie comună pentru a-și reduce sau chiar elimina dependența de gazele rusești. Dar cum statele membre importă în proporții diferite gaze de la ruși și au propriile interese (spre exemplu, Germania ia gazele la preț foarte mic – n.red.), e greu de crezut că va exista un front comun și o strategie unitară de reducere a dependenței față de Rusia. Integral: https://spotmedia.ro

Contradicția dintre ce este școala azi și ce ar trebui ea să fie   Școala ar trebui să îi pregătească pentru copiii noștri pentru viața lor profesională și personală atunci când vor fi adulți. Asta înseamnă să-i învețe cum să se integreze social, să-și gestioneze timpul și relațiile, să găsească soluții la probleme, să colaboreze și să lucreze împreună cu alții, să fie realiști și să poată avea o privire de ansamblu asupra vremurilor în care trăiesc, să fie flexibili și să se poată adapta schimbărilor, să fie capabili să învețe ceva nou, să-și poată schimba orientarea profesională atunci când viața îi va pune în această situație, să fie rezilienți și să se poată ridica în urma unui eșec sau a unei pierderi. Ce învață copiii noștri astăzi la școală?  Materii disparate, teoretice, care nu prezintă pentru copii vreo aplicabilitate practică. Ei învață categorii, clasificări, etichete, liste, proprietăți, ani, teoreme, definiții. Fiecare oră vine cu propria agendă, profesorul predă o lecție și elevul scrie pe caiet ce îi spune profesorul. Nu se face nicio referire sau legătură cu celelalte materii, și astfel elevii primesc fragmente de informație independente unele de celelalte. Ei nu primesc însă abilitatea de a le pune pe toate laolaltă, astfel încât, văzută în ansamblu, informația să capete pentru ei o semnificație…..Copiii noștri se străduiesc, după capacitatea lor, să inregistreze informațiile primite în mod disparat, și fără ca ele să aibă o semnificație. Asta însă le provoacă foarte mult stres, iar pentru mulți dintre ei, experiența la școală este una neplăcută. Nivelul de atenție scade, și crește agitația și zgomotul. Cuvântul gălăgie este folosit de foarte mulți dintre ei ca să descrie ce se întâmplă la școală. La fiecare test PISA autoritățile constată că aproape jumătate dintre cei care termină școala în România sunt analfabeți funcțional. Soluția nu este să formulezi subiectele de la examenele standardizate după modelul testelor PISA, ci să-i ajuți pe copii să judece cu mințile lor și să reușească să facă conexiunile necesare pentru că găsesc în informația primită la școală o semnificație….. Atunci când copiii vor vedea că există un beneficiu în a învăța, și că școala poate face o diferență în viața lor, motivația de a învăța va crește. Doar atunci viitorul nostru al tuturor va fi unul mai bun. Soluțiile individuale desigur există, și mulți copii participă la programe de Life coaching sau de dezvoltare personală, unde vor dobândi abilitățile necesare pentru a-și asigura un viitor echilibrat. Dar ei vor trăi în aceeași lume în care ceilalți nu au avut aceleași șanse. Integral: https://ziare.com

Deși nu face nimic, Compania Medicală înfiinţată de Firea plătește, în continuare, salarii. Cum a ajuns aici și ce urmează …. Înființată în urmă cu aproape 4 ani, Compania Municipală Medicală SA trebuia să se ocupe cu „activități ale caminelor de bătrâni și ale căminelor pentru persoane aflate în incapacitate de a se îngriji singure”. A mers în pierdere în primii 3 ani de activitate. Mai exact, a terminat anul 2017 cu un minus de 133.273 de lei. În 2018, a pierdut 3.168.130 de lei, iar în 2019 a mai pierdut 3.378.799 de lei. Și abia în 2020 a reușit – potrivit raportărilor către Finanțe – să obțină un profit de 825.732 de lei….. Mai multe informații am aflat de la viceprimarul Horia Tomescu (USR), care este și membru în Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) companiei municipale. „Compania a prestat, într-adevăr, îngrijiri la domiciliu. A avut o serie de astfel de contracte. În plus, a existat un contract între Direcția Generală de Asistență Socială (din cadrul PMB – n.red.) și compania municipală. În baza acestuia, compania a operat Centrul Rezidențial «Sfânta Teodora» din Berceni. Dar s-a demonstrat că, în condițiile în care se lucra cu compania municipală, costurile de operare ale centrului rezidențial erau mai mari. Așa că la finele lui decembrie 2020 s-a renunțat la acel contract. A fost o companie care a mers în pierdere. Și foștii membri ai AGA ar fi trebuit demult să decidă să renunțe la ea”, a declarat Horia Tomescu pentru Spotmedia.ro. E adevărat că administrația Firea și majoritatea PSD – ALDE din Consiliul General din perioada 2016 – 2020 n-au vrut să desființeze compania municipală….. Mai exact, încă de pe 13 iulie 2021, AGA a aprobat demararea procedurii de insolvență, prin procedură simplificată, a companiei municipale. Ulterior, a solicitat Tribunalului București deschiderea procedurii de insolvență.  Dar instanța a respins solicitarea de intrare în insolvență, considerând că este nefondată. Nicio activitate, dar salarii de peste 76.000 de lei pe lună  În consecință – deși n-a mai primit niciun contract de la PMB – CM Medicală SA contină să funcționeze. Din 125 de angajați – câți avea la finele anului 2020 – a mai rămas cu 21 de oameni „din care doar 4 salariați activi (2 consilieri juridici, un șef birou contabilitate și buget și un gestionar), 2 salariați aflați în concediu medical (un îngrijitor bătrâni și un specialist resurse umane) și 15 salariați au raporturile de muncă suspendate”, ne-a comunicat PMB. Cheltuiala cu salariile la această companiei municipală – incluzând lefurile salariaților, dar și indemnizațiile directorilor și ale membrilor Consiliului de Administrație – ajunge la 76.886 de lei pe lună. Sunt bani care se cheltuiesc fără vreun beneficiu pentru bucureșteni. Integral: https://spotmedia.ro

Deși a păzit la prețuri mai mari ca privații, o companie municipală înființată de Firea a ajuns în faliment, cu o datorie uriașă la ANAF. Povestea eșecului   Compania municipală pe care a înființat-o Gabriela Firea în 2017 ca să păzească ieftin sediile administrației Capitalei și pe cele ale instituțiilor din subordine nu și-a atins scopul. A păzit la prețuri mai mari decât firmele private. Și, cu toate astea, a ajuns în faliment. Iar acum datorează la ANAF de 2,4 ori mai mulți bani decât ar putea obține prin vânzarea activelor și recuperarea tuturor datoriilor. …. Prețuri mari, comenzi puține. Până și directorii lui Firea evitau compania Anul 2017 a trecut repede. S-a ales un Consiliu de Administrație al companiei care a încasat aproape 100.000 de lei. Și s-au numit directori, care s-au schimbat, apoi, destul de des în perioada următoare.În 2018 au început achizițiile. Potrivit datelor din Sicap centralizate de spotmedia.ro, compania a cheltuit doar prin 148 de încredințări directe peste 754.000 de lei. Pe lângă echipamente necesare activității de pază, societatea a cumpărat prin încredințare directă, cu 8.000 de lei, chiar și participare la un curs de pilotaj de ambarcațiuni. Asta, cu toate că în majoritate activitățile sale sunt pe uscat….. În plus, compania a început să își cumpere mașini. Per total – după cum se arată într-un răspuns transmis de PMB la solicitarea spotmedia.ro – compania a cumpărat 27 de Dacii (dintre care 20 sunt Duster), luate cu 1.943.761 de lei. Și au început angajările. Potrivit raporatelor CA, la finele lui 2018, compania avea 692 de salariați, din care 600 erau agenți de pază. Iar la finele lui 2019, numărul de salariați ajunsese la 892….. Așa că până și parte dintre spitalele și teatrele din subordinea PMB au refuzat să lucreze cu această companie. Spre exemplu, într-un raport de activitate al CM Pază și Securitate, se arată că, în 2019, Teatrul de Revistă Constantin Tănase a ales servicii de pază de la o altă societate pentru că erau mai ieftine. Mai exact, firma care a câștigat contractul la Teatrul Constantin Tănase făcea pază cu 13,8 lei pe oră. Iar potrivit datelor din Sicap, în 2019, CM Pază și Securitate SA oferea servicii de pază la prețuri mult mai mari, cuprinse între 17,5 și 19,8 lei pe oră. Deși în perioada 2016 – 2020 toți primarii de sector erau colegi de partid cu Gabriela Firea, niciuna dintre primăriile lor n-a apelat la serviciile CM Pază și Securitate SA….. Dar cel mai mare contract pe care l-a încheiat – cel care permitea, practic, funcționarea companiei – a fost cel pentru paza marilor parcuri din oraș, pe care l-a încheiat cu Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB). Din păcate, salariații companiei municipale nu prea reușeau să păzească parcurile așa cum ar fi trebuit. În plus, aveau adesea ținută și atitudine improprii pentru un agent de pază….. După 4 ani de pierdere, compania riscă să producă o pagubă uriașă și la desființare  La 31 octombrie 2021, au încetat toate contractele de pază, transport de valori și mentenanță de sisteme de securitate pe care compania le mai avea. Oricum, cu o lună înainte, adică pe 21 septembrie 2021, o instanță a Tribunalului București a acceptat intrarea în procedură simplificată de faliment a CM Pază și Securitate SA. E un proces care a avut deja 3 termene, iar următorul e programat pentru 10 mai….. Potrivit PMB, la acest moment, compania are active cu valoare contabilă de 991.750 lei. Și are de recuperat de la foști clienți (printre care alte companii municipale aflate tot în curs de desființare și diverse instituții din subordinea PMB) suma de 5.627.395 de lei. În schimb, are datorii la ANAF de 16.114.458 de lei. Problemele nu sunt noi. În ianuarie 2021, conducerea companiei a explicat pentru spotmedia.ro că – deși reușea să le dea oamenilor salariile la timp – nu le mai putea plăti și contribuțiile la stat. Încă de la acel moment compania datora contribuții pentru salariați și TVA în valoare totală de 15.346.876 de lei. Și în plus 32 de salariați încearcă să obțină, în instanță, între 14 și 18 salarii compensatorii. Nu e foarte clar cine va achita aceste sume, dacă foștii salariați vor câștiga. Integral: https://spotmedia.ro

Cine este deputatul PNL care și-a dat Bac-ul la 28 de ani și a ajuns doctor în management după ce a intrat în Parlament  Ioan Bălan este deja la al patrulea mandat în Parlament. Bac-ul l-a dat la 28 de ani, dar asta nu l-a împiedicat ulterior să facă o adevărată colecție de diplome, până la nivelul de doctor în management, scrie Valeriu Nicolae într-un nou articol realizat pe baza investigațiilor făcute de „ANIpebune” – un grup de voluntari care și-au propus să facă informațiile publice despre politicieni cât mai accesibile și mai transparente. În primul mandat (2008 – 2012), timp de patru ani domnul Ioan Bălan a vorbit în plen 57 de secunde, iar în ultimii 2 ani a vorbit, în total, 5 minute și 7 secunde. De la 25 de ani e patron de firmă. La 27 de ani se înscrie în PD. Peste un an, în 1995, la 28 de ani, reușește să-și ia Bac-ul la Grupul Școlar de Industrie Alimentară Suceava. După succesul bacalaureatului nu se mai poate opri din foamea cunoașterii și se apucă serios de studii universitare. În mod ciudat și domnia sa a fost „șomer” timp de minimum doi ani în timpul comunismului, lucru care practic era imposibil. De multe ori, nedeclararea locului de muncă s-a dovedit o formulă prin care politicienii au ascuns o legătură toxică cu Securitatea sau Miliția. Toate drumurile duc la Universitatea Petre Andrei Studiază la Iași și termină în cinci ani o facultate de patru ani, facultate privată la Drept, Petre Andrei, și ea una dintre instituțiile academice foarte iubite de tot felul de politicieni dubioși. L-a avut profesor și pe domnul Tudor Chiuariu, care a terminat aceeași facultate și care a fost condamnat la trei ani și șase luni de închisoare cu suspendare. Rector în perioada în care domnul Bălan studia era domnul Niculae Niculescu, conducătorul de doctorat la Galați al domnului Fenechiu, baronul PNL de Iași, condamnat și el la 5 ani de închisoare. Domnul Niculae Niculescu a trecut prin 5 partide, incluzând partidul domnului Meleșcanu, cel al domnului Vadim Tudor și, desigur, prin PSD. Ginerele lui, domnul Bogdan Andronic, era și el profesor la „Petre Andrei” în perioada studiilor domnului Bălan. Și doamna Scântei, speranța liberalilor pentru portofoliul Justiției, a predat la „Petre Andrei”, sub supravegherea domnului Chiuariu. Facultatea este celebră pentru că exista posibilitatea pentru cei mai „deștepți” dintre studenți să termine trei ani în unul. Încă o facultate: științe politice Setea de cunoaștere nu poate fi oprită și domnul Bălan mai face o facultate – Științe Politice – la aceeași universitate. Probabil a avut o ofertă „la două, una gratis”, căci în timp ce era ditamai patron de firmă la Suceava și în timp ce studia Științele Politice la Iași mai face și un masterat pe Dreptul European al Afacerilor. Pare hotărât să termine tot ce oferă Universitatea Petre Andrei. Va sfârși în total cu ȘASE diplome la celebra universitate, în șase ani. …. După experiența mistico-educațională de la Iași, devine secretarul general al Biroului Județean Suceava, unde Chiuariu și Fenechiu erau oameni foarte importanți. Coincidență, desigur, în 2008, în plină criză, afacerea lui explodează de aproape trei ori. Devine apoi consilier județean și apoi deputat, dar setea de cunoaștere este încă neostoită și, deși stă în Suceava, lucrează în București, mai face și un doctorat la altă facultate „prestigioasă” – Dunărea de Jos de la Galați. În 2011, este deja doctor în management. …. Firesc, conducătorul de doctorat este tot domnul Niculescu și, tot firesc, ginerele acestuia, domnul Bogdan Andronic, este membru în comisiile de doctorat ale socrului. Domnul Andronic de la PSD va ajunge să reprezinte statul în incredibil de multe sinecuri senzațional de bine plătite, făcând lejer peste 10.000 de euro pe lună de la stat, mulți ani la rând. Acum, domnul Andronic lucrează la Transgaz. Soția sa, fiica domnului Niculescu, are o poziție strategică în Justiție. Studii temeinice pe securitate Domnul Bălan nu se poate opri din studiat și se apucă serios de studii de „securitate”. Face cursurile Colegiului Național de Informații (SRI), cele ale Institutului Diplomatic Român (SIE), dar și cursurile de securitate ale Camerei de Comerț. …. Nu are niciun leu în conturi, deși a încasat dividende de peste 250.000 de euro doar în anul de dinainte de a intra în politică. Există o serie de lucruri greu, dacă nu imposibil de justificat în declarațiile sale de avere. Misterul ar putea fi dezlegat de Agenția Națională pentru Integritate, dacă ar vrea. …. A finanțat la greu partidul și scrie lucruri îngrozitor de servile la adresa domnului Flutur, baron PDL/PNL, al cărui nume apare în foarte multe scandaluri de corupție, mai ales pe mafia lemnului. Domnul Bălan a fost unul dintre oamenii PNL-ului care au făcut imposibil DNA-ul pădurilor. În logica politicii de la noi, a deținut chiar și funcția de președinte al Comisiei pentru Cercetarea Abuzurilor și Corupției din Camera Deputaților, iar acum este membru în această comisie. Integral: https://www.libertatea.ro

„Pașapoartele de aur” ar putea fi interzise. Cine beneficiază de ele și de ce sunt controversate  …. Eurodeputații au adoptat miercuri, 9 martie, un raport de inițiativă legislativă prin care îi cer Comisiei să facă o propunere legislativă în domeniu până la sfârșitul mandatului. Angajamentul luat de Comisie, Franța, Germania, Italia, Regatul Unit, Canada și Statele Unite ale Americii de a limita accesul la „pașapoarte de aur” pentru cetățenii ruși bogați care au legături cu guvernul a fost discutat în cadrul dezbaterii din plen de luni. Textul a fost adoptat cu 595 de voturi pentru, 12 împotrivă și 74 abțineri. Parlamentul subliniază că sistemele de acordare a cetățeniei pe baza unei investiții financiare (sistemele CBI), în temeiul cărora cetățenii unor țări din afara Uniunii Europene obțin dreptul de cetățenie în schimbul unei sume de bani, subminează esența cetățeniei Uniunii. Parlamentul folosește cuvântul „parazitism” pentru a descrie această practică (folosită în Malta, Bulgaria și Cipru), căci țările Uniunii pun în vânzare ceva ce nu fusese niciodată destinat comercializării. Deputații subliniază că au fost acceptate și cereri care nu respectau condițiile stabilite și solicită ca sistemele de acest gen să fie eliminate treptat din cauza riscurilor pe care le presupun. Parlamentul a menționat că sistemele RBI (de acordare a dreptului de ședere pe baza unei investiții financiare) presupun riscuri mai scăzute. El a cerut să se creeze norme la nivelul Uniunii Europene pentru a combate spălarea de bani, corupția și evaziunea fiscală…. Eurodeputații îndeamnă guvernele UE să reevalueze toate cererile aprobate din ultimii ani și să se asigure că „nicio persoană rusă care are legături financiare, de afaceri sau de altă natură cu regimul Putin nu își păstrează drepturile de cetățenie și de reședință”. În plus, aceștia solicită Comisiei să interzică resortisanților ruși care fac obiectul sancțiunilor UE accesul la toate sistemele RBI. Cel puțin 130.000 de persoane au beneficiat de sisteme CBI/RBI în Uniunea Europeană între 2011 și 2019, generând venituri de peste 21,8 miliarde EUR pentru țările în cauză. Sistemele CBI există în Malta, Bulgaria (unde guvernul a propus un proiect de lege pentru a pune capăt sistemului) și Cipru (care actualmente procesează doar cererile depuse înainte de noiembrie 2020, toate acestea fiind deja examinate, potrivit guvernului cipriot). Douăsprezece state membre au sisteme RBI cu sume și opțiuni de investiții diferite. Integral: https://ziare.com

Andrei Pleșu, despre războiul din Ucraina: ”Trăim o pandemie de prostie”  ….”Ceea ce se întâmplă la ora asta în Ucraina e dincolo de cultură, în sensul că nu mai e nevoie de argumente intelectuale fine ca să reacționezi prompt, cu un fel de disperare, cu un fel de dezgust, cu un fel de neîncredere în ceea ce înseamnă umanitate, politică, diplomație. Pentru mine, ceea ce se întâmplă acum e un simptom de gravă dezordine mondială, care dovedește că putem fi oricând luați de mâna oricărui delir politic. E deprimant. Pe mine așa ceva mă deprimă, așa cum mă deprimă și imaginile pe care le văd cu femei, cu copii, cu oameni de toate soiurile care suferă. Sunt amenințați să moară și nu au cum să găsească soluții. Până și președintele Ucrainei, domnul Zelenski, pare să fie, după atâta vreme, demoralizat și nu își mai face mari iluzii că va fi cu adevărat ajutat”, a declarat Andrei Pleșu în cadrul interviului acordat RFI…..”Nu cred că poate fi convins. Problema e mai complicată. Am citit de curând în Neue Züricher Zeitung un articol, pe care vreau să-l preiau și în România să îl traducem, al unui scriitor rus de succes, care locuiește în Germania. Îl cheamă Sergei Lebedev. El demonstrează că ceea ce nu înțelege occidentul sau nu pare să perceapă este că nu numai Putin e problema. Aproape că nu el e problema. Ci este o tradiție imperialistă rusească, care se vede întotdeauna ca aparținând unei specii de forță, de merit, de orgoliu, de îndreptățiri, ca nicio altă națiune. E vorba de un sens de imperialism rusesc care face ca un personaj ca Putin să fie absorbit și asumat până la urmă. Dacă nu se întâmplă ceva în Rusia, el nu poate fi oprit din afară. Mijloacele pe care le folosesc occidentalii, Statele Unite pentru a încerca să îl potolească, sunt absolut ridicole. Pentru el astea sunt fleacuri la care se acomodează. Mult mai important e să fie mereu câștigător și dominator”, a mai spus Pleșu. Întrebat ce părere are despre susținerea primită de Putin din partea unor oameni de cultură, scriitorul a afirmat că am intrat într-o nouă ”pandemie de prăbușire planetară a IQ-ului, o pandemie a prostiei”. ”Nu mi-o explic. Trăim acum o pandemie care s-ar putea diagnostica drept o prăbușire planetară a IQ-ului, pe scurt, o pandemie de prostie. Iar stângismele pe care le vedem înflorind în toată lumea apuseană și în America dovedesc că nici experiența istorică, nici cultura istorică, nici bunul-simț, nici inteligența minimală nu funcționează. Gândim ideologic. Gândim sideral, cu vorbe mari și principii grandioase și realitatea ne scapă printre degete. E o formă de opacitate, de destrămare spirituală care face posibile asemenea fenomene”, a adăugat filosoful. Integral: https://ziare.com

Condamnarea lui Putin, un test ratat de România Reacția politicienilor români are o notă convențională: condamnăm, dar nu îl numim pe Putin dictator și nu condamnăm regimul autoritar de la Moscova. Poate ne iartă și nu ne atacă. Exact în ziua în care Mircea Cărtărescu își încheia memorabila postare cu fraza „Războiul lui Putin nu este acum cu Ucraina, ci cu fiecare dintre noi”, la antipozii intelectuali și morali, adică la o televiziune „de știri”, liderul AUR, George Simion, bagateliza același război, afirmând că „nu este războiul nostru” și că poate fi rezolvat foarte ușor de către occidentali prin sancționarea oligarhilor. Mai simplist și mai fals nici nu se putea. Nicio urmă de empatie pentru ființele umane care fug din calea războiului, pentru viețile lor distruse de „visul unui nebun”, cum inspirat a spus Radu Vancu. În schimb, sub privirile admirative ale moderatoarei, liderul AUR încerca o nouă diversiune, reluând tema facturilor la energie, fără a menționa însă rolul GAZPROM în declanșarea crizei energetice. Mai mult, imediat după debutul invaziei rusești, același politician tuna și fulgera împotriva proiectului BRUA și oricărei soluții de reducere a dependenței de gazul rusesc…. Totuși, AUR persistă în efortul său de a disimula sub perdele de fum succesive pericolul rusesc la granițele noastre și ale Republicii Moldova (de care a uitat complet după eșecul răsunător în alegerile de anul trecut). Unde sunt convoaiele de ajutoare umanitare, unde sunt activiștii AUR în taberele de refugiați de la graniță? Liderii AUR au lipsit, tactic, din studiourile televiziunilor care susțin acest partid și propaganda Kremlinului. Nu puteau nega bestialitatea atacurilor, dar nici nu își permiteau să le condamne. Între timp, au lansat narativul Kievului care nu a acordat drepturi culturale românilor din Ucraina, complet deplasat într-un moment în care ucrainenii se confruntă cu anihilarea fizică. Întrebarea este totuși cum de este tolerat în spațiul public acest filon xenofob și antidemocratic, acest naționalism menit să ne rupă de Europa, exact în momentul în care el intră evident în conflict cu interesul național? Adevărul este că, în contrast cu reacția minunată a românilor care au sărit în ajutorul refugiaților, împreună cu bisericile, mănăstirile și, în final, cu autoritățile, reacția politicienilor are o notă convențională: condamnăm, dar nu îl numim pe Putin dictator și nu condamnăm regimul autoritar de la Moscova. Poate ne iartă și nu ne atacă – pare să creadă și președintele Klaus Iohannis, deși afirmă că Rusia amenință ordinea mondială. Dacă nu sunt legați prin fire secrete de Moscova, toți își fac iluzii: Putin și-a exprimat deja deschis ostilitatea față de noi și poate invoca orice pretext pentru o agresiune. Trebuie să admitem că nimeni – nici noi, nici, mai ales, Republica Moldova – nu este în siguranță în fața agresiunii rusești, că nu putem exclude de pildă hărțuieli militare pe Dunăre sau pe Prut. Este momentul adevărului, al unei dezbateri naționale corecte, curajoase și documentate, care să clarifice perspectivele și opțiunile în fața atacului unui regim totalitar asupra civilizației europene, căci, după cum arată mulți analiști occidentali, Europa este considerată de Putin o amenințare mai mare decât NATO. Ar fi multe de lămurit, și forțele politice, mai ales PSD și UDMR, ar trebui să se poziționeze mai ferm de partea valorilor occidentale, în loc să se complacă într-o ambiguitate periculoasă și să promoveze un discurs anti-UE…..Ar trebui să urmeze și la noi cristalizarea unei mișcări politice proeuropene și antitotalitare, pentru că marele pericol la adresa României și Europei este regimul lui Putin în ansamblul său și în esența sa, un regim vechi de peste un secol, care i-a mutilat moral pe ruși, prin oribile persecuții și spălări pe creier în urma cărora au rămas doar cu opțiunea de a fugi din țară sau de a se lăsa stâlciți în bătaie de poliția lui Putin – căci alegerile sunt sistematic fraudate, democrația rusă fiind un penibil simulacru. Acest popor traumatizat, manipulat și brutalizat nu va salva pe nimeni, nici pe sine. ….Dar, la fel cum perșii, învinși atunci de greci, nu au renunțat niciodată la cucerirea Greciei, revenind mereu cu armata la granițele Bizanțului, nici Putin nu va renunța vreodată să-și supună Europa. Lupta împotriva răului pe care îl încarnează împreună cu fidelii săi nu poate fi evitată – dar ea nu poate fi dusă fără înțelegerea realității și fără convingeri ferme. NATO ne va apăra, cât va fi posibil – dar numai dacă nu ne vom lăsa înșelați de cârtițele Kremlinului, atât de „talentate” și de prezente, și de „idioții lor utili”. Integral: https://revista22.ro

Vultur imperial căutând prin Belarus ieşirea la mare  …. După ce şeful armatei din Belarus a demisionat pe motiv că soldaţii lui n-au chef de luptă mobilizator în ce priveşte Ucraina, ţarul Putin i-a promis lui Lukaşenko ieşire la mare. La Marea Neagră nu, că acolo e aglomeraţie de nave de război ruse, iar construcţia unui canal pe Don până la Odesa n-are loc în bugetul rus de atâtea sancţiuni. La Marea Egee nu, că acolo nici Putin n-are şi nu va avea vreodată ieşire de atâţea erdogani şi bairaktare. Singura variantă este Marea Baltică, acolo e o scăpare, enclava Kaliningrad. Ghinionul dracului e că tot acolo e şi Lituania, deci NATO, dar la nevoie nu se împiedică ţarul de asemenea amănunte. Dacă fără virgulă Kaliningrad vrea să se unească cu Belarus, Duma va aproba proiectul. Duma va aproba orice proiect prin care o proprietate oarecare rusă de oriunde se poate uni cu Rusia. Numai din China nu, deşi chinezii ară şi plantează cereale prin taigaua rusească ca la ei acasă. • Culoare umanitare spre est, spre Rusia şi Belarus, haraşo mişto! N-a mers propaganda asta cu cei din Dombas duşi cu autocarele în Rusia înainte de invazie, cum să meargă cu cetăţenii din Harkov sau Mariupol? Bietul ţar, vrea şi el coridoare umanitare, ce, numai Romania şi Polonia să aibă parte de ele şi el nu? Uite de asta e flancul estic neprietenos, că merg acolo fascistele de ucrainene cu copii iar în Rusia ajung coşciuge cu câte 58.000 de euroi de cap de soldat sacrificat pe altarul ,,luptei împotriva fascismului”…. Ce a fost până mai ieri Germania? Prima putere economică a Europei a cărei întâietate a fost falsă pentru că a fost clădită pe preţul mic al gazelor ruseşti. La fel de falsă ca dopajul pentru sportivi. Intâietate alimentată şi de propaganda unui partid verde ca cel al Annalenei Baerbock care dărâmă centrale atomoelectrice pentru gazul lui Putin. D-aia a ajuns dumneaei ministru de externe? Ce este acum Germania? O ţară captivă în care 60% din cetăţeni vor să renunţe la gazele ruseşti. Ce va fi Germania? O ţară în care politicienii nu vor renunţa la gazele ruseşti. Haraşo mişto! • Rusia recrutează mercenari sirieni şi-i plăteşte cu 300 de euroi ca să ,,facă pază” în Ucraina. Integral: https://spotmedia.ro

Jurnalist român din Cernăuți, refugiat cu familia în România, scrie de azi în Libertatea: „Adevărul despre Ucraina este mult mai complicat și uneori neplăcut de auzit”   …. Dacă războiul nu se producea în 2022, Moscova pierdea aproape orice șansă de a prelua controlul asupra Ucrainei pe căi non-militare. În ultimii ani, tot mai mulți rusofoni, altădată atașați conceptelor Moscovei, au început să fie loiali Kievului, pentru că acesta le oferea posibilități de a călători fără vize în UE, pentru că se producea o apropiere de lumea civilizată. Cumva, viața de zi cu zi din Mariupol, Harkov sau Odesa a început să bată ideologia. Kievul investea și oamenii simțeau asta E un lucru mai puțin cunoscut în afara Ucrainei, dar în ultimii ani au început să fie construite drumuri, poduri, case, școli, proiect cunoscut ca „Marea Construcție” a președintelui Zelenski. Și, de asemenea, e puțin cunoscut în afara țării și nerecunoscut în interior, că televiziunile centrale și locale s-au cam aliniat la narațiunile oficiale ale puterilor statului. De pildă, în presa ucraineană, după anexarea Crimeei și lansarea războiului din Donbas, toată lumea era obișnuită să numească Rusia „stat agresor”, după cum aceasta era declarată de Parlamentul de la Kiev. Din 2014 ucrainenii au fost obișnuiți cu ideea că „fratele lor mai mare” este în realitate un dușman. Orice altă narațiune a fost diminuată, iar statul a folosit și coerciția. Acțiuni contra minorităților: școlile în limba rusă au fost reduse Posturile de televiziune care erau controlate de Kremlin și povesteau publicului că Occidentul este dușman au fost închise de autorități. Ultimul post de televiziune – „Nash” – care prezenta realitatea din jur așa cum își dorea Moscova a fost închis de președintele Volodimir Zelenski cu câteva zile înaintea războiului. Rețelele de socializare rusești au fost blocate în 2015, numărul de școli cu predare în limba rusă s-a redus considerabil în urma adoptării Legii Educației. Iar Biserica Ortodoxă Ucraineană, subordonată Patriarhiei de la Moscova, a fost zguduită de inițiativa fostului președinte Petro Poroșenko, care a obținut Tomosul Patriarhului Bartolomeu de la Constantinopol pentru noua Biserica Autocefală. Noua Biserică de la Kiev a devenit astfel mult mai legată de interesele naționale ale statului ucrainean. În termeni laici, asta a reprezentat o fondare a independenței bisericii ucrainene și stoparea subordonării față de Moscova, o acțiune fundamentală într-un stat de 43 de milioane de oameni, eterogen și multietnic, dar în care 75% dintre locuitori sunt creștini. …. Acum doi ani călătoream cu trenul din Cernăuți spre Kiev și urmăream cum trei persoane discutau între ele despre „Rusia care ne-a agresat” și despre „limba ucraineană” care ne salvează de ocupanți. Nu ar fi nimic straniu în această relatare, dacă discuția dintr-un compartiment obișnuit de tren nu ar fi avut loc într-o limbă rusă autentică. …. Friedman avertiza recent în The New York Times: „Sunt terifiat. Putin nu are nicio ieșire bună și asta mă sperie cel mai mult”. Pentru că Putin, ca să nu-și recunoască înfrângerea, e în stare de orice. Iar un conflict atomic ar zdruncina lumea și, probabil, ar distruge Rusia până la o slăbiciune de neimaginat. Există un singur lucru mai rău decât o Rusie puternică sub Putin – și acesta este o Rusie slabă, umilită și dezordonată, care s-ar putea fractura sau s-ar putea afla într-o tulburare prelungită de conducere internă, cu diferite facțiuni care luptă pentru putere și cu toate acele focoase nucleare și criminali cibernetici. …. Iar drepturile minorităților naționale, oricum o problemă în Ucraina, ar arăta și mai rău, În materie de minorități, Crimeea este oglinda trecutului apropiat, în care vedem viitorul pe termen lung. În peninsula de la Marea Neagră, exista o societate foarte activă pentru cultura română. După anexare nu mai știm nimic despre ea. Un alt exemplu al viziunii Kremlinului asupra drepturilor omului în teritoriile controlate este cel al tătarilor crimeeni. Informații concordante din Crimeea arată că, și la 8 ani după anexare, tătarii sunt băgați la pușcării pentru că nu pot accepta un control total al statului asupra lor. Ucraina are memoria rezistenței cu arma în mână De fapt, Ucraina îngenuncheată ar genera o instabilitate permanentă în interior și în exterior. Ucraina are o tradiție a războiului de hărțuire a ocupanților. În anii 30 ai secolului trecut, naționaliștii ucraineni au luptat împotriva autorităților statului polon, care au preluat controlul asupra Galiției după Primul Război Mondial. Luptele de atunci se asemănau cu atacurile teroriste din Israel sau Siria din zilele noastre. Mai apoi, în anii 50, trupele sovietice sufereau în lupta cu partizanii naționaliști ucraineni prin Carpați. Republica Sovietică Socialistă Ucraineană din cadrul URSS era mai bine de un deceniu stat fondator al ONU, dar oamenii nu cedaseră. …. În cele două săptămâni ale războiului din Ucraina am putut vedea cum ucrainenii au trecut de la faza panicii la cea a entuziasmului. După primele 7 zile de rezistență, bărbații ucraineni împrăștiați prin lume, văzând că armata lui Putin nu este atât de strașnică și că Ucraina rezistă, au început să se întoarcă acasă. Numărul doritorilor să se înscrie în rândul forțelor armate a crescut. Și în planul politicii externe Ucraina s-a transformat dintr-o simplă victimă într-un stat care acuză NATO de ”lipsă de umanitate”, care critică UE pentru că nu intervine, care se compară cu Marea Britanie. …. De asemenea, ar putea avea loc o răzbunare a maselor populare cu răni de război nevindecate asupra minorităților care, chipurile, nu au fost alături de poporul ucrainean. Acuzațiile că ”românii nu au luptat în Donbas” au existat și înainte. Elementul minoritar, non-ucrainean, va avea din nou de suferit, dacă nu va exista un echilibru. Radicalizarea ar fi o problemă și mai mare în contextul procesului dezarmării civililor. Kievul a dat armament tuturor doritorilor, iar dezarmarea va fi un scop dificil de atins. …. Societatea radicalizată va cere bani europeni, dar va respinge toate cerințele UE care nu vor coincide cu propriile viziuni naționaliste care au cimentat rezistența în fața Rusiei. Iar acest lucru e valabil și pentru relația cu SUA, care au insistat pe drepturile omului în relația cu țările ex sovietice. Indiferent de rezultatul războiului, indiferent de învinși sau învingători, viața în Ucraina va deveni mult mai complicată decât până la război. Dacă pînă și Ungaria, Polonia sau România, din motive diferite, au devenit cumva ”copii problemă” ai UE, ce se va întâmpla cu Ucraina, mult în urma acestor țări ca instincte și instituții democratice? UE a intrat în acest labirint ucrainean din care ar putea să iasă consolidată sau din care nu va reuși să iasă niciodată. Integral: https://www.libertatea.ro

Cum de s-a ajuns la război în Ucraina: Vladimir Putin ştie exact ce vrea să obţină în Europa de Est. Occidentul nu  …. Obiectivul pe termen lung al lui Putin în Europa de Est este foarte clar: vrea să restabilească cât mai mult din imperiul URSS, statutul de mare putere şi sfera de influenţă pe care Rusia le-a pierdut în urmă cu 30 de ani, odată cu destrămarea Uniunii Sovietice în decembrie 1991. Strategia lui a început să devină clară începând din 2008, când a ocupat două teritorii din Georgia, Abhazia şi Osetia de Sud, iar după anexarea peninsulei Crimeea, în anul 2014, a devenit evident că liderul rus este gata să folosească orice mijloace, de la diplomaţie şi dezinformare până la atacuri cibernetice şi război, scrie Garton Ash pentru The Guardian. Acum, războiul din Ucraina vine să confirme acest scenariu. Avansul trupelor ruse în Ucraina sugerează intenţia de a ocupa sudul Ucrainei, de la Rusia până la Republica Moldova, adică învecinarea directă cu Uniunea Europeană şi NATO. Timothy Garton Ash scrie în articolul său din The Guardian că Occidentul a contribuit la această criză din prezent prin confuzia şi neînţelegerile interne cu privire la obiectivul său strategic în Europa de Est. În esenţă, Occidentul şi-a petrecut anii de după 2008 fără să se decidă între două modele diferite de ordine în Eurasia, Helsinki şi Yalta, urmărind puţin din ambele şi niciunul în mod corespunzător. Înainte de izbucnirea războiului din Ucraina, analistul politic spunea că scopul imediat al Occidentului trebuie să fie acela de a descuraja o invazie a ruşilor în Ucraina, dar în spatele unei astfel de mişcări se află o alegere mai amplă. „Oficial, toate ţările din vest aplică modelul Helsinki – o Europă a statelor democratice egale, suverane, independente, care respectă statul de drept şi se angajează să rezolve toate disputele prin mijloace paşnice. (…) Modelul alternativ este Yalta. Summit-ul din februarie 1945 dintre Joseph Stalin, Franklin D. Roosevelt şi Winston Churchill de la Yalta din Crimeea (ironie a sorţii?) a devenit un sinonim cu marile puteri împărţindu-şi Europa în sfere de influenţă vestice şi estice“, scrie Garton Ash. Occidentul a creat o stare de confuzie încă din anul 2008 când, în urma unei dispute de la un summit NATO de atunci, a apărut o declaraţie publică conform căreia Ucraina şi Georgia se vor alătura alianţei militare nord-atlantice. Combinaţia dintre această declaraţie şi înţelegerea privată că NATO nu va face nimic serios pentru ca acest lucru să se întâmple ţine de atunci Occidentul în această lipsă de reacţie strategică. De atunci, Vestul a fost doar pe jumătate deschis Ucrainei, sprijinindu-i pe jumătate independenţa, integritatea teritorială şi tranziţia către un stat european viabil, suveran şi democratic. „Ucraina nu este în NATO şi nici nu va fi în curând, dar NATO este în Ucraina“, scrie Garton Ash. Articolul a fost publicat la sfârşitul lunii ianuarie, când războiul încă nu izbucnise, dar existau avertismente în acest sens. Dar de atunci Rusia a intrat cu armata în statul vecin. Înainte de izbucnirea războiului, statele membre NATO, inclusiv SUA şi Marea Britanie, au furnizat arme şi aveau personal de pregătire militară în Ucraina. „Ucraina nu este în UE şi nici nu va fi în curând, dar UE este în Ucraina“, continuă autorul. Uniunea Europeană avea programe semnificative pentru a sprijini tranziţia politică, economică şi de mediu a ţării înainte ca ruşii să atace ţara. Timothy Garton Ash crede că Occidentul trebuie să facă alegerea strategică şi ar trebui să urmeze modelul Helsinki, cel care presupune că ţările din UE şi NATO ar trebui să se dedice cu răbdare şi consecvenţă obiectivului unei Europe ca un întreg, libere şi în pace. Integral: https://www.zf.ro

Cât timp au stat românii la benzinării, ungurii de la MOL au furat Ardealul Incredibil ce-au putut să ne facă ungurii de la MOL! Cât timp românii s-au înghesuit aseară la benzinăriile din toată țara, ungurii au profitat de neatenția tuturor și-au furat Ardealul. Milioane de români spun că s-au trezit în această dimineață și, când s-au uitat pe geam, Ardealul nu mai era nicăieri. „Au furat Ardealul bucată cu bucată“, s-a plâns un cetățean. „Au luat nu doar pâmântul, ci și clădirile frumoase,au lăsat în urmă doar blocurile comuniste. Tot ce era frumos au furat. Au mai lăsat niște orașe bătute de soartă, ca Zlatna sau Copșa Mică, în rest au furat tot. Ardealul românesc nu mai există, l-au luat ungurii pe tot.“ Se pare că ungurii de la MOL au adus în România mii de cisterne gigantice, despre care toată lumea credea că aduc benzină și motorină, dar care erau de fapt goale și au fost folosite ca să fie furat Ardealul bucată cu bucată. Integral: https://www.timesnewroman.ro

Buna dimineata intr-o zi de joi, 10 martie! Vremea va fi în continuare deosebit de rece, geroasă dimineaţa, dar mai ales noaptea, în centrul ţării şi pe arii mai restrânse în rest. Temperaturile maxime se vor încadra, în general, între minus 4 şi 4 gr C, iar cele minime vor fi cuprinse între minus 14 şi minus 4 gr C, mai coborâte în depresiunile din estul Transilvaniei. Cerul va fi variabil, cu înnorări şi ninsori slabe, pe alocuri la munte şi în sud şi cu totul izolat în restul teritoriului. Vântul va avea intensificări pe crestele montane, iar temporar şi la intensităţi mai mici şi în celelalte regiuni. În Capitală, valorile termice vor fi cu mult mai coborâte decât mediile climatologice specifice perioadei. Conform ANM, cerul va fi temporar noros, iar probabilitatea de precipitaţii redusă. Vântul va sufla moderat pe parcursul zilei, dar va slăbi în intensitate seara şi noaptea. Temperatura maximă va fi de 2-3 gr C, iar cea minimă de minus 8 – minus 6 gr C, mai scăzută în zona periferică

În ziua în care România a renunțat complet la restricții, ONU avertizează că pandemia nu s-a încheiat …. Avertismentul oficialului ONU vine în ziua când se împlinesc doi ani de la declanşarea acestei crize sanitare globale. De atunci, au fost confirmate peste 446 de milioane de cazuri și peste 6 milioane de decese asociate COVID. „Bilanţul cel mai tragic al pandemiei a afectat sănătatea şi viaţa a milioane de persoane, cu peste 446 de milioane de cazuri de COVID-19 în lumea întreagă, peste 6 milioane de decese confirmate şi nenumărate alte persoane spitalizate şi afectate de o deteriorare a sănătăţii mintale”, a declarat secretarul general al ONU, într-un comunicat. Potrivit oficialului ONU, ar fi o „eroare gravă” să credem că pandemia s-a terminat. Graţie unor măsuri de sănătate publică fără precedent şi dezvoltării şi utilizării extraordinar de rapide a unor vaccinuri, numeroase regiuni ale lumii reuşesc să controleze pandemia. Dar ar fi o eroare gravă să credem că ea s-a încheiat. Antonio Guterres, secretarul general ONU: Antonio Guterres a adăugat că „distribuţia de vaccinuri rămâne scandalos de inegală” şi „omenirea nu poate să îşi permită o recrudescenţă pandemică la doi ani după apariţia COVID”. „Companiile farmaceutice produc 1,5 miliarde de doze de vaccinuri pe lună, însă aproape 3 miliarde de persoane aşteaptă încă să primească primul vaccin”, a deplâns secretarul general al ONU. Acesta evocă „un eşec dur” al „deciziilor politice şi bugetare care acordă prioritate sănătăţii locuitorilor din ţările bogate în raport cu sănătatea locuitorilor din ţările sărace”. Antonio Guterres a avertizat că o astfel de abordare reprezintă „o reţetă pentru mai multe variante virale, mai multe lockdown-uri şi mai multă tristeţe şi sacrificiu în fiecare ţară” și a lansat un apel pentru a încheia „o dată pentru totdeauna acest capitol trist din istoria umanităţii”. Integral: https://www.libertatea.ro

Expunerea obligatorie la COVID, strategia statului român privitoare la copiii cu boli grave!   Mii de copii de toate vârstele, cu diverse tipuri de afecțiuni serioase, au fost loviți de retragerea posibilității de a urma cursurile în regim online. Vorbim despre copii imunosupresati, cu afecțiuni grave respiratorii sau cardiace, cu afecțiuni oncologice sau alte forme cu adevărat grave, nu despre mofturi sau subterfugii. Pentru unii dintre ei aceasta este măsura care le va provoca sechele majore sau chiar măsura care va contribui la decesul unora dintre ei. Nu vreau să mă gândesc la posibilitatea că ar fi vorba despre o măsură cinică care urmărește de fapt economii la buget pe seama acestora. Totuși, la acest moment ideea urmărită de autorități pare a fi diminuarea numărului vulnerabililor, prin îngrădirea unor măsuri minimale de protecție. Pe fondul renunțării la starea de alertă, respectarea normelor sanitare în școli va rămâne facultativă iar folosirea măștii va dispărea. În acest context copiii care beneficiau de școala online ca măsură de protejare a sănătății și vieții sunt condamnați la îmbolnăvire în școlile focar de pe teritoriul României. Nu mai sunt o preocupare pentru autorități, sunt doar o greutate și o complicație. Cifrele ne arată că numărul deceselor zilnice este încă ridicat iar “recomandările” autorităților nu se constituie în garanții. Indirect, decidenții momentului spun: “nu ne pasă de copiii voștri bolnavi”. Membrii grupului “Părintii Elevilor din Romania“, grup cu peste 12.000 de părinți, trag un serios semnal de alarmă pentru autorități! “Eu cred că atâta timp cât OMS-ul încă are o pandemie declarată, nici măcar nu se poate discuta de prezența fizică OBLIGATORIE la vulnerabili. E crimă cu premeditare. E ca și cum ne-ar obliga să urcăm într-o mașină fără mijloace de protecție (centuri, airbag și ce o mai fi) și să mai și conducem.” atrage atenția o mamă justificat îngrijorată. O altă mamă solicită: “Să se continue școala online până la sfârșitul anului, nu riscăm acum să îi îmbolnăvim nici fizic nici psihic, vă dați seama că un copil bolnav cronic când aude că trebuie să meargă fizic la școală o sa “cadă” psihic de frică să nu se îmbolnăvească?” Un alt părinte îngrijorat adaugă: “Eu l-aș întreba pe ministru daca el răspunde pentru copilul meu? Am ținut-o izolată de tot timp de doi ani când erau restricții și acum vine și spune că trebuie sa o duc fizic la școală unde nimic nu se va mai respecta. Sunt scârbită de atâta ambiție personală a decidenților si speriată pentru copil. I-aș cere domnului ministru să își asume și să răspundă legal pentru riscurile impuse nouă, celor cu probleme.”….Abandonați de statul român, părinții elevilor vulnerabili vor proceda cum consideră că este mai bine pentru sănătatea familiilor lor, conștienți de faptul că nu își permit să abandoneze lupta cu virusul. Din nefericire, vor continua pe cont propriu, statul român joacă de acum în mod cinic în echipa adversă! Integral: https://ziare.com

Lege: Angajații din sistemul de sănătate veniți în perioada stării de alertă pot rămâne în sistem în baza unui examen, fără concurs Camera Deputaților a votat marți, în calitate de cameră decizională, un proiect de lege care le permite angajaților din sistemul de sănătate veniți în perioada stării de alertă să rămână în sistem, potrivit votului electronic. Proiectul de lege permite ca aceste persoane să rămână angajate în sistem în baza unui examen, fără concurs propriu-zis pe posturi. Integral: https://www.g4media.ro

Câți bugetari sunt în România / Ministerul Finanţelor: Peste 1,262 milioane posturi erau ocupate în instituţiile şi autorităţile publice, în decembrie 2021  Numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, în decembrie 2021, de 1.262.318, cu 3.508 mai multe comparativ cu luna precedentă, iar 63,97% dintre acestea în administraţia publică centrală, conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor și citate de Agerpres. Din totalul celor 807.562 de angajaţi din administraţia publică centrală, 595.034 lucrau în instituţii finanţate integral de la bugetul de stat (plus 2.879 angajaţi faţă de noiembrie 2021). Cel mai mare număr de posturi ocupate se înregistra în Ministerul Educaţiei, respectiv 290.417 (289.959 în noiembrie), Ministerul Afacerilor Interne – 121.622 (119.829 luna precedentă), Ministerul Apărării Naţionale -75.855 (75.739 în noiembrie), Ministerul Finanţelor -24.384 (24.375 în noiembrie), Ministerul Sănătăţii -18.421 (18.330 în noiembrie) şi Ministerul Justiţiei- 16.926 (16.824 în noiembrie)…..Totodată, în administraţia publică locală lucrau, în decembrie 2021, 454.756 de persoane (minus 412), dintre care 278.131 în instituţii finanţate integral din bugetele locale şi 176.625 în instituţii finanţate integral sau parţial din venituri proprii. Integral: https://economie.hotnews.ro

Ministerul de Interne poate să recheme personal din activitate și să reîncadreze cadre fără concurs, pentru gestionarea crizei refugiaților  Ministerul de Interne poate să recheme personal din activitate și să reîncadreze cadre fără concurs, pentru gestionarea crizei refugiaților, a decis, luni, Guvernul. „Pentru gestionarea fluxului tot mai ridicat de la punctele de trecere a frontierei, Ministerul Afacerilor Interne va putea să recheme din activitate, la nevoie să reîncadreze fără concurs pentru o perioadă de un an polițiști, cadre militare care au trecut în rezervă sau le-au încetat raporturile de serviciu, precum și alte categorii de personal”, a anunțat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru. Guvernul a adoptat, luni, o ordonanță de urgență cu o serie de măsuri pentru gestionarea crizei refugiaților. Integral: https://www.g4media.ro

Afară cu agenții de influență ai Federației Ruse din industria energetică națională! Afară cu corupția!  „Patternul agresiunii Federaţiei Ruse, pe lângă şantajul energetic mai cuprinde: dezvoltarea unui sistem corupt – cumpărarea sau impunerea unor personaje politice controlabile de la Kremlin, impunerea unui sistem autocratic, intruziunea în alegeri, crearea de forţe politice revizioniste şi favorabile Kremlinului, achiziţia de active în industriile strategice, în special cea energetică, ocuparea spaţiului mediatic şi al reţelelor de socializare – asaltul „fake-news” începând de la reţelele de socializare şi până la presa quality generat de „fabricile de troli” ataşate serviciilor de informaţii ruseşti şi dacă este cazul apariţia „omuleţilor verzi” pe teritorii încă „neexplorate” de aceştia.”…. Nu este treaba noastră să desconspirăm agenții de influență ai Federatiei Ruse care s-au aflat sau care se mai află la guvernare. Ei există! Sunt multe cărți (serioase) care relatează cum a acționat KGB-ul începând cu anii ’20. Sunt multe cărți care analizează cum URSS-ul și mai apoi Federația Rusă și-a infiltrat agenți e influență în stucturile de decizie. Să amintim de fostul cancelar al Germaniei, Gerhard Schroeder și este de ajuns! În România apar fel de fel de informații pe fel de fel de site-uri sau bloguri, care au în spate probabil foști ofițeri, care încearcă să desconspire agenții infiltrati care contaminează societatea românească cu corupția Federației Ruse. (iată un exemplu) Cum tratăm industria de fake-news rusească, așa ar trebui să le tratăm și pe acestea, deoarece nu știm cine este în spatele acestora. Dar există articole scrise de jurnaliști „bătrâni și hârșiți în meserie” care relateaza numai despre formarea a fel de fel de rețele corupte, formate de foști angajați ai instituțiilor de forță (proaspăt pensionați) care își caută legitimarea ca „profesioniști”, ei nefiind altceva decât niște sinecuri avide de „bunăstare individuală”. (alte exemple aici, aici, aici, aici și mai sunt … ) Revenind la agenții de influență din România. Putem să urmărim (de exemplu) ce discuții s-au purtat și cum s-a votat în comisia de specialitate din Parlament când s-a pus problema în toți acești ani când noi am așteptat o legislație favorabilă pentru extracția gazelor naturale din Marea Neagră. Sau cine a organizat demonstrațiile din Bârlad împotriva extracției gazelor de șist. Sau cum a fost inițiată Ordonanța de Urgenta 114. Sau cum și-au umplut conturile anumiți politicieni și decidenți și ce cheltuieli au … (alt exemplu) Singura abordare pe care o putem avea este cea teoretică și într-un limbaj comun. Eu am scris în Contributors pe tema „partidei ruse din energie”. (aici și aici) Au contribuit mulți jurnaliști documentați la această temă. (un exempu) 1.            Să o luam sistematic: avem un sistem corupt în energie? Avem! Cine l-a amorsat? Greu de zis, eu urmărind industria energetică din 2006, îmi amintesc că nu am suspicionat existența „grupurilor de interese ilegitime” păpușate din afara țării. Da, erau fel de fel de grupuscule: unii au traficat benzină în Iugoslavia, unii au căpușat Hidroelectrica până la insolvență, altii CEO sau CEH. Începând cu 2010 am fost din ce în ce mai atent (când m-am apucat de cercetarea doctorală) și în 2012 (odată cu guvernul Ponta) am depistat primii actori în nebunia demonstrațiilor anti gaze de șist. Bețele în roate companiilor occidentale cu activitatea de prospecțiune și extracție au fost vizibile mai ales în mediul poitic. Se scurg bani! Nu știu unde se duc, dar le-au fost „indicate” izvoarele în presă. (aici colegii de la PROTV spun cât pot în 45 de minute) Am mai scris și eu de involuția din ultimii ani. (aici) Mai avem industrie petrolieră? Nu! Lucrul acesta l-am sesizat încă din 2011 în primele lucrări publicate în timpul cercetării doctorale. Rezervele, o parte din producție și extracția sunt gestionate de o companie austriacă cu un istoric în relația cu Federația Rusă și banuită că are acționariat rusesc. Extracția și rafinăriile ori s-au închis ori sunt în proprietatea companiilor ce aparțin altor state (Federația Rusă, Kazahstan, Azerbaijan, Ungaria și Austria). Dar cât de austriacă este OMV? Și asta este o problemă. Petrochimia este închisă! Distribuția este de asemeni în mâna altora. Dacă se cartelizează și nu mai vor să distribuie? Să ajungem la ultimii ani: s-a închis CEH-ul. Ce bine ne-ar fi prins cei 1000 și ceva de MW pe care încă putea să îi mai producă! Să nu uităm că de câteva zile cărbunele este reacceptat de UE. Nici o investiție în 32 de ani în noi capacități securitare de producție de energie electrică. În august am fost în Ucraina și un oficial s-a plâns că de un an așteptă un răspuns la propunerile de colaborare energetică de la oficialii noștri. (aici am scris după ce m-am întors) Cum putem să îi ajutăm pe ucraineni? Azi nu cu mare lucru. Suntem conectați cu Republica Moldova, dar degeaba: conductele construite sunt goale de la punerea în funcțiune. Sunt luni bune de când am analizat situația energetică moldovenească (aici). Nu s-a întâmplat nimic! Acum câteva luni, Romgazul a ieșit din asocierea Gastrade, care construieste un terminal LNG in Grecia, care va fi legat de sistemul sudic european de conducte care ajunge și în România. Să fie oare o operațiune rusească? Acum câteva ore Germania tocmai a hotărât că va construi un astfel de terminal! De câțiva ani România a devenit importator net de energie electrică. Acest fapt nu este altceva decât că importăm mascat gaz rusesc, transformat in energie electrică. Unde se duc banii? Mai nou, autoritățile ne anunță că BRUA va ajuta UE. Cu cei 1,75 miliarde mc / an, cât este capacitatea de intrare în România? Stopați minciuna și manipularea! Și ne mai anunță că România va ajuta și Moldova și Ucraina cu energie electrică. Pai dacă noi nu avem de unde să ne aprovizionăm, cum să îi ajutăm pe alții? Închidem industria națională?….Nici despre investițiile rusești în economie … Este deajuns să dau câteva linkuri (aici, aici și aici) în care s-a relatat despre industria energetică, producția de aluminiu, industria sigerurgică și metalurgică…. Toate acestea au un rezultat: nu avem o strategie energetică de 13 ani și vinovații sunt cei care s-au perindat prin ministerul de resort. (recomand ce am scris acum câteva luni aici și aici) Rezultatul: industria energetică națională este la pământ. Cine a avut de câștigat? Federația Rusă! Nu știm dacă au lucrat sub controlul Kremlinului sau au acționat sub imperiul prostiei și incompetenței (… sau din proprie inițiativă). Am trecut într-o nouă eră energetică și trebuie făcute schimbări fundamentale! A venit timpul ca profesioniștii (care s-au resemnat sau care nu au vrut să participe la demolare, care au fost îndepărtați pentru „delict de opinie”, care nu au mai avut loc deoarece sinecurile, aparatinici și habarniștii au ocupat posturile cheie) să fie chemați (în toate ministerele, nu numai la energie,) pentru a încerca să salveze ce se mai poate în inductria energetică….. Ce înseamnă pentru noi? În Europa vor crește exponențial prețurile la gaz. În principiu nu ar trebui să însemne mare lucru pentru România, având rezerve de gaz care ne clasează pe locul doi în UE. Dar și prețul național va exploda, având în vedere că producția națională de gaz a scăzut de câteva luni (chiar nu investighează nimeni?) și că acciza se calculează în funcție de prețul de la bursa de la Viena și nu în funcție de prețul de la bursa autohtonă. Cred că și hotărârea președintelui ANRM, dată pe vremea lui Dragnea, ar trebui investigată! Dar ar mai putea fi investigat și motivul pentru care nimeni nu a schimbat-o de doi ani și ceva, de când s-a schimbat guvernul Dragnea. Creșterea prețului la gaz înseamnă și creșterea prețului energiei electrice. Creșterea prețului la gaz ar duce la creșterea prețurilor tuturor produselor energetice (lemne de foc, petrol și derivate, cărbune). Integral: https://www.contributors.ro

Cum este ținut judecătorul Cristi Dănileț fără salariu, departe de locul de muncă. Motivele pentru care un magistrat a dat dreptate CSM  Curtea de Apel Alba Iulia a respins ca neîntemeiată cererea depusă de judecătorul Cristi Danileţ prin care acesta solicita suspendarea deciziei Consiliului Superior al Magistraturii prin care a fost, în 14 decembrie 2021, suspendat până la judecarea pe fond a deciziei privind excluderea sa din magistratură. Instanța a respins toate precizările magistratului de la Tribunalul Cluj și a găsit motive ca să anuleze una dintre condițiile impuse de lege pentru ca un act administrativ să fie suspendat. Nu a fost luată în considerare nici decizia CEDO în procesul dintre judecătoarea Camelia Bogdan (exclusă și ea din magistratură) și Statul Român, potrivit căreia un magistrat nu poate fi suspendat automat până la judecarea cererii prin care solicită anularea actului administrativ. CEDO a stabilit că suspendarea dictată de CSM în urma unui raport al Inspecției Judiciare prin care se propunea sancțiunea a fost luată cu încălcarea dreptului judecătoarei de a se apăra, deoarece a intrat în vigoarea înainte de avea efectiv posibilitatea de ataca decizia într-o instanță. Cu alte cuvinte, CEDO a stabilit că un magistrat nu poate fi suspendat din funcție fără o decizie definitivă care să confirme comiterea unei abateri disciplinare. Dănileț a menţionat că a formulat plângere prealabilă și faptul că că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004 pentru suspendarea actului administrativ, acesta susţinând că “existenţa cazului bine justificat este îndeplinită prin prisma faptului că măsura suspendării din funcţie (…) trebuia dispusă prin hotărârea de soluţionare a acţiunii disciplinare (HCSM nr. 28J/13.12.2021), în componenţa CSM specifică soluţionării acţiunilor disciplinare”. În esenţă, Danileţ a precizat în cerere că sancţiunea suspendării din funcţie a fost aplicată printr-un act administrativ, într-o procedură paralelă, ce eludează prescripţiile legale specifice răspunderii disciplinare. Cu privire la existenţa pagubei iminente, Danileţ a arătat că suspendarea executării Hotărârii CSM din 14 decembrie 2021 este justificată atât de “împrejurări de ordin subiectiv, ce vizează situaţia personală a sa şi a membrilor de familie, cât şi de împrejurări de ordin obiectiv, ce vizează situaţia actului de justiţie, afectat de măsura dispusă prin hotărârea contestată”. Potrivit motivării CA Alba Iulia, instanţa a reţinut “că argumentele aduse de reclamant nu au fost în măsură să justifice aparenţa de nelegalitate a actului administrativ atacat astfel că cerinţa cazului bine justificat nu este îndeplinită în cauză”. “În ceea ce priveşte condiţia pagubei iminente, aceasta presupune producerea unui prejudiciu material viitor şi previzibil, greu sau imposibil de reparat. (…) Indemnizaţia lunară de judecător este singura sa sursă de venit din care trebuie să asigure (…) Rezultă astfel că reclamantul are obligaţii financiare lunare în cuantum aproximativ de (…), pe care nu le va mai putea onora ca urmare a dispunerii suspendării din funcţia de judecător, riscând chiar să fie evacuat din imobilul în care locuieşte, ca urmare a neplăţii chiriei lunare. Integral: https://ziare.com

Atacul de panică și românii fără patrie….  S-a instalat o isterie a plecării din țară. Pe de-o parte, se cumpără euro în draci peste tot. Vă dau ca exemplu Câmpulung Muscel, un oraș departe de granița de nord, unde nu am văzut vreun refugiat, cu o populație care nu stă pe munți de economii, iar o bună parte din banii care intră sunt euro, trimiși de cei plecați la muncă în străinătate. Marți, aici, nicio bancă, nicio casă de schimb valutar nu aveau vreun euro de vânzare. Ba se formaseră cozi ale celor care așteptau să vină cineva să vândă euro pe care să-i cumpere imediat. Oamenii își investeau probabil bruma de economii în euro la curs foarte mare, cu o mare probabilitate ca atunci când îi vor schimba din nou în lei să piardă. În același timp, serviciul pașapoarte este asediat. Cozile sunt imense, iar site-ul de programare online e blocat. Cei mai mulți dintre solicitanți sunt părinți care vor să facă pașapoarte pentru copii, care au nu cărți de identitate. Așa ceva nu se întâmplă nici în vârf de sezon turistic. Toate sunt pregătiri pentru fuga din țară, după model ucrainean, din față războiului. Dar care război? Rațional vorbind, România nu are cum să ajungă într-o situație similară cu a Ucrainei. Sigur că suntem vulnerabili la atacuri cyber, sigur că resimțim din plin efectele economice ale războiului, dar din secunda în care în România ar cădea primul proiectil sau ar păși prima cizmă rusească, prima șenilă de tanc rusesc, Rusia s-ar afla de facto în război cu NATO. Și de aici două variante mari și late. Ori am vorbi de un război convențional în care Rusia nu are nicio șansă, cel mai probabil ar fi strivită de forțele aeriene NATO înainte de a vorbi de ceva terestru. Ori va fi un război nuclear și atunci chiar nu va mai conta daca ești la Bacău sau la Berlin. Ba chiar aș zice că nu Bacăul sau Bucureștiul ar fi primele vizate de un atac nuclear al Rusiei împotriva Occidentului. Caz în care iodul ar putea fi util pentru anumite categorii de vârstă, în anumite ferestre de timp și în anumite doze. În niciun caz, însă, nu se ia iod preventiv cu pumnul, până crapă tiroida. ….   Una peste alta, probabilitatea ca într-o țară NATO să avem nevoie să luăm copiii, o valiză, euro și pașapoartele pentru a fugi de tancurile rusești unde vedem cu ochii este infimă. Iar președintele, premierul și ministrul de Externe s-au străduit cât s-au priceput să explice acest lucru. Fără să fie crezuți. Românii nu au încredere în clasa politică din România, în inteligența ei, în inspirația ei, în competența ei, în buna ei credință. Actul de guvernare haotic, comunicarea mizerabilă, improvizația continuă, corupția, clientelismul, inconsecvența și inadecvarea au creat un canion între guvernați și guvernanți, al cărui semn evident a fost creșterea absenteismului la vot.  Și neîncrederea asta se generalizează. Devine pentru unii și neîncrederea că NATO va respecta angajamentele și va apăra România. Este neîncrederea și în noi înșine, justificată de altfel. Mai puțin de o treime dintre români se declară gata să lupte pentru România, să o apere în caz de nevoie. Spre deosebire de ucraineni, care dau navală la centrele de înrolare și luptă cum pot, inclusiv cu borcane de murături, două treimi dintre români ar lua-o la sănătoasa, după cum sugerează și bătălia pentru pașapoarte. Și când tu nu ai niciun gând să-ți aperi țara, cum să te gândești că vor muri pentru ea soldați ai altor state? Dacă tu nu o consideri demnă de a fi apărată, cum să-ți imaginezi că străinii o văd demnă să-și dea viața pentru ea? Pare că 2/3 dintre romani nu se mai simt români, nu mai au cu țara aceasta decât o legătură geografică. Pentru că nu a făcut destul pentru ei. Dar ei ce au făcut pentru ea, la vot, la muncă, la taxe și impozite, pe stradă unde să nu fi aruncat mucuri, hârtii, flegme și semințe? Câți dintre cei revoltați de corupție au dat șpagă pentru o favoare, câți dintre cei scârbiți de nepotism au apelat la o pilă?  Integral: https://spotmedia.ro

Conflictul Rusia-Ucraina: consecințele economice vor fi resimțite prin scumpiri care vor alimenta presiunile inflaționiste deja existente (analiză)  …. Ideile principale ale articolului: – Prețurile mai mari ale mărfurilor intensifică amenințarea unei inflații ridicate și de lungă durată, care crește riscurile de stagflație și tulburări sociale. – Anumite sectoare, cum ar fi auto, transporturile sau produsele chimice sunt mai susceptibile de a fi afectate de aceste tensiuni.- Coface prognozează o recesiune profundă de 7,5% pentru economia rusească în 2022 și a retrogradat evaluarea riscului de țară al Rusiei la categoria D (foarte mare).- Economiile europene sunt cele mai expuse riscului: la momentul realizării acestei analize, Coface estimează o inflație suplimentară de cel puțin 1,5 puncte procentuale în 2022, în timp ce creșterea PIB-ului ar putea fi redusă cu 1 punct procentual. Împreună cu o reducere completă a aprovizionării cu gaze naturale rusești, aceasta ar putea costa cel puțin 4 puncte din PIB, conducând astfel creșterea PIB-ului UE aproape de zero – și posibil în teritoriu negativ – în 2022. – Conflictul amenință să afecteze și mai mult piețele de energie și mărfuri Articolul, pe larg  Rusia este al treilea producător mondial de petrol, al doilea producător de gaze naturale și unul dintre primii 5 producători de oțel, nichel și aluminiu. Este, de asemenea, cel mai mare exportator de grâu din lume (aproape 20% din comerțul global). Ucraina este un producător cheie de porumb (al șaselea ca mărime), grâu (al șaptelea), floarea soarelui (primul) și se numără printre primii zece producători de sfeclă de zahăr, orz, soia și rapiță. În ziua în care a început invazia, piețele financiare din întreaga lume au scăzut brusc, iar prețurile petrolului, gazelor naturale, metalelor și mărfurilor alimentare au crescut. În urma ultimelor evoluții, prețul petrolului Brent a depășit 100 USD pe baril pentru prima dată din 2014 (125 USD/la momentul realizării acestui material), în timp ce prețurile gazului TTF din Europa au crescut la un nivel record de 192 EUR pe 4 martie. Deși prețurile ridicate ale mărfurilor au fost unele dintre riscurile deja identificate ca fiind potențial perturbatoare pentru redresare, escaladarea conflictului crește probabilitatea ca prețurile mărfurilor să rămână mai ridicate pentru mult mai mult timp. În plus, actualul conflict intensifică amenințarea unei inflații ridicate și de lungă durată, crescând astfel riscurile de stagflație și tulburări sociale atât în țările avansate, cât și în cele emergente. Sectoarele auto, transporturi și chimice sunt cele mai vulnerabile Criza afectează puternic sectorul auto deja tensionat din cauza diverselor penurii și a prețurilor ridicate ale mărfurilor și materiilor prime: metale, semiconductori, cobalt, litiu, magneziu… Fabricile ucrainene auto livrează către mari producători de automobile din Europa de Vest: unii au anunțat oprirea activității fabricilor în Europa, în timp ce alte fabrici din întreaga lume plănuiesc deja întreruperi din cauza penuriei de cipuri. Companiile aeriene și maritime de transport de marfă vor avea, de asemenea, de suferit din cauza prețurilor mai mari ale combustibilului, companiile aeriene fiind cele mai expuse acestui risc. În primul rând, combustibilul reprezintă aproximativ o treime din costurile lor totale. În al doilea rând, țările europene, SUA și Canada au interzis accesul pe teritoriile lor companiilor aeriene rusești și, la rândul său, Rusia a interzis avioanele europene și canadiene în spațiul său aerian. Aceasta înseamnă costuri mai mari, deoarece companiile aeriene vor trebui să opteze pentru rute mai lungi. În cele din urmă, aceste companii nu pot să crească foarte mult costurile, deoarece continuă să se confrunte cu venituri mai mici din cauza impactului pandemiei. Transportul feroviar de marfă va fi, de asemenea, afectat: companiilor europene le este interzis să facă afaceri cu căile ferate rusești, ceea ce probabil va perturba activitatea de transport de marfă între Asia și Europa, care tranzitează prin Rusia….. Economiile europene sunt cele mai expuse la risc  Din cauza dependenței de petrol și gaze naturale rusești, Europa pare a fi regiunea cea mai expusă consecințelor acestui conflict.  Înlocuirea întregii aprovizionări a Europei cu gaze naturale rusești este imposibilă pe termen scurt și mediu, iar nivelurile actuale ale prețurilor vor avea un efect semnificativ asupra inflației. La momentul redactării acestui material, cu barilul de Brent tranzacționat la peste 125 USD și cu prețurile gazelor naturale pe piața futures peste 150 EUR/Mwh, Coface estimează o inflație suplimentară de cel puțin 1,5 puncte procentuale în 2022 care ar eroda consumul gospodăriilor și, împreună cu scăderea așteptată a investițiilor în afaceri și a exporturilor, va detedmina o scădere PIB-ului cu aproximativ un punct procentual…..În plus, Coface estimează că o reducere completă a fluxurilor de gaze naturale rusești către Europa ar ridica costul cu 4 puncte procentuale în 2022, ceea ce ar aduce creșterea anuală a PIB-ului aproape de zero și, eventual, în teritoriu negativ – în funcție de managementul cererii. Integral: https://economie.hotnews.ro

De ce oligarhii Rusiei nu-l vor răsturna pe Putin  Președintele american Joe Biden și alți lideri mondiali au pus ochii pe oligarhii Rusiei în timp ce caută noi modalități de a-l pedepsi pe Vladimir Putin – și pe cei care i-au permis și au profitat de pe urma domniei lui – pentru că au purtat război în Ucraina. Biden i-a evidențiat pe oligarhii bogați în discursul său privind starea Uniunii, promițând că „vă confisc iahturile, apartamentele de lux, avioanele private”. Și în Marea Britanie, alți doi ruși bogați s-au adăugat celorlalți nouă oligarhi care au fost sancționați personal din cauza invaziei. Totuși, cine sunt acești oligarhi și care este relația lor cu Putin? Și mai important, erodarea bogăției lor va face ceva pentru a pune capăt războiului din Ucraina, se întreabă Stanislav Markus, profesor asociat de afaceri internaționale, la Universitatea din Carolina de Sud, în The Conversation? Oligarhii, în contextul rusesc, sunt elitele de afaceri ultra bogate, cu o putere politică disproporționată. Au apărut în două valuri distincte. Oligarhii lui Elțîn  Primul grup a apărut în urma privatizării din anii 1990, în special prin vânzările în numerar ale celor mai mari întreprinderi de stat după 1995. Acest proces a fost afectat de corupție semnificativă, culminând cu infama schemă „ împrumuturi pentru acțiuni ”, prin care guvernul rus a transferat participații la 12 mari companii de resurse naturale unor magnați selectați în schimbul unor împrumuturi menite să susțină bugetul federal. Guvernul a intrat în incapacitate de plată în mod intenționat, permițând creditorilor săi – viitorii oligarhi – să scoată la licitație participațiile la companii gigantice precum Iukos, Lukoil și Norilsk Nickel, de obicei pentru ei înșiși. În esență, administrația președintelui de atunci Boris Elțin părea să îmbogățească un grup mic de magnați, vânzând cele mai valoroase părți ale economiei sovietice la preț de nimic. Oligarhii lui Putin  După ce Putin a venit la putere în 2000, el a facilitat al doilea val de oligarhi prin contracte de stat. Furnizorii privați din multe sectoare, cum ar fi infrastructura, apărarea și îngrijirea sănătății, ar suprataxa guvernul la prețuri mult mai mari decât cel al pieței, oferind comisioane pentru funcționarii de stat implicați. Astfel, Putin a îmbogățit o nouă legiune de oligarhi care îi datorează averile enorme. În anii 1990, oligarhii aveau Kremlinul la mână și puteau chiar să dicteze politica uneori. Sub Elțîn, mai mulți oligarhi și-au asumat poziții formale în guvern și au abundat anecdotele care descriu valizele cu bani în numerar transportate la Kremlin, în schimbul favorurilor politice. Dar, încă din anii 2000, Putin a schimbat macazul. În esență, acesta a propus un acord: oligarhii ar rămâne în afara politicii, iar Kremlinul ar rămâne în afara afacerilor lor și i-ar lăsa în pace chiar și pentru câștigurile lor adesea ilegale…. Astăzi, trei tipuri de oligarhi se remarcă prin apropierea lor de putere. Mai întâi, vin prietenii care au legătură personală cu președintele. Mulți dintre prietenii apropiați ai lui Putin – în special cei cu care a lucrat la Sankt Petersburg și în KGB – au cunoscut o îmbogățire fulgerătoare. Câțiva dintre cei mai apropiați prieteni oligarhi ai lui Putin din Sankt Petersburg sunt Iuri Kovalciuk, adesea numit „bancherul personal” al lui Putin; Ghenadi Timcenko, care deține firma de comercializare a energiei Gunvor; frații Arkadi și Boris Rotenberg, care dețin active în construcții, electricitate și conducte. Toți acești indivizi au fost sancționați de Occident. Al doilea grup include lideri ai serviciilor de securitate ale Rusiei, poliție și armată – cunoscuți sub denumirea de „siloviki” – care și-au folosit, de asemenea, rețelele pentru a acumula bogății personale extreme. Unii dintre acești așa-numiți „silovarhi” sunt foști agenți KGB, iar acum FSB, ofițeri de informații care au privit cu gelozie puterea și bogăția oligarhilor din epoca Elțin și le-au obținut pe ambele sub Putin. Liderul informal al siloviki este Igor Secin, președintele gigantului petrolier Rosneft, considerat pe scară largă drept a doua cea mai puternică persoană din Rusia….. Toți l-au ajutat pe Putin să rămână la putere  Indiferent de tipul lor, oligarhii l-au ajutat pe Putin să rămână la putere, prin liniștea politică și sprijinul economic pentru inițiativele Kremlinului. Mai mult, oligarhii și-au folosit averea – oferind locuri de muncă, împrumuturi sau donații – pentru a influența politicienii din alte țări. De exemplu, în 2014, banca rusă FCRB a împrumutat 9,4 milioane de euro (10,3 milioane de dolari SUA) partidului populist anti-UE condus de Marine Le Pen din Franța. În 2016, Lukoil, a doua mare companie petrolieră a Rusiei, a plătit o amendă guvernamentală de 1,4 milioane de dolari pentru Martin Nejedly, un consilier cheie al președintelui ceh, ceea ce i-a permis lui Nejedly să-și păstreze poziția influentă. Acest lucru l-a făcut pe președintele ceh Milos Zeman „unul dintre cei mai înfocați simpatizanți ai Kremlinului printre liderii europeni”….. Cred că vom vedea o opoziție din ce în ce mai puternică față de război din partea oligarhilor. Cel puțin, disponibilitatea lor de a face treaba murdară a Kremlinului încercând să influențeze politicienii occidentali, se va diminua probabil semnificativ. Dar există două limite cruciale ale influenței și capacității lor de a afecta comportamentul lui Putin. În primul rând, oligarhii nu lucrează bine împreună. În „capitalismul piranha” al Rusiei, acești miliardari au căutat în cea mai mare parte să-și învingă rivalii pentru generozitatea guvernamentală. Supraviețuirea individuală, nu apărarea intereselor comune, cum ar fi eliminarea sancțiunilor, a fost modus operandi al oligarhilor. Kremlinul, la rândul său, a promis sprijin de stat companiilor sancționate, în special din sectorul bancar. Mai important, armele, nu banii, vorbesc cel mai tare astăzi la Kremlin . Atâta timp cât Putin își păstrează controlul asupra siloviki – actualii și foștii ofițeri militari și de informații apropiați de Putin – ceilalți oligarhi, vor rămâne ostatici ai regimului său, scrie Stanislav Markus în The Conversation. Este mai probabil ca generalii să-l influențeze pe Putin decât oligarhii – iar un colaps economic poate fi și mai convingător. Integral: https://ziare.com

Politica pentru următorii o sută de ani …. Un simplu inventar, fie şi parţial, al dosarelor puse acum cu furca unul peste altul este mai mult decît grăitor. Să presupunem că situaţia militară îngheaţă în parametri actuali: Rusia are o prezenţă masivă pe teritoriul Ucrainei, controlează accesul către cele mai importante zone urbane, ţine în şah potenţialul militar al Ucrainei, în timp ce guvernul de la Kiev poate susţine credibil că are sub control instrumentele şi resursele minime necesare guvernării, de la cele militare şi administrative, la cele economice şi, desigur, politice. Plus, susţinerea populaţiei şi a unei semnificative majorităţi a statelor lumii. Este scenariul celei mai instabile situaţii, care se poate prelungi, însă, decenii la rînd. Instabilă, deoarece fiecare parte aşteaptă ca, odată cu trecerea timpului, atuurile ei să prăbuşească sau să slăbească decisiv poziţia părţii adverse, finalizînd negocierile fără să mai fie obligată să cedeze mare lucru. Ucraina aşteaptă ca Rusia să colapseze sub greutatea sancţiunilor economice care nu au cum să fie relaxate înainte de eliberarea totală a teritoriului Ucrainei; Rusia aşteaptă prăbuşirea regimului de la Kiev sub greutatea crescîndă a dificultăţilor create de susţinerea condiţiilor minime de viaţă pentru cetăţenii ţării, de gestionarea temei refugiaţilor, concomintent cu efortul militar şi de reconstrucţie. Şansele de a ieşi prin negociere din remiza forţată sunt minime, în timp ce şansele de prelungire sine die a situaţiei îngheţate cresc cu fiecare zi de nemişcare. Exemplul conflictului din Coreea este mai mult decît relevant. Să presupunem, acum, că Ucraina, care are deja un substanţial avantaj pe plan politic, intern şi internaţional, reuşeşte “să convingă” Rusia să îşi retragă în totalitate forţele armate de pe teritoriul ei, pentru a evita un dezastru economico-social intern, generat în cea mai mare parte de consecinţele drastice ale măsurilor de izolare economică la care este supusă. Ucraina va fi atunci în postura de a cere Rusiei compensarea materială a pierderilor suferite în urma distrugerilor de război. Vă imaginaţi un nou conclav la Versailles, ca în 1919, care să impună Rusiei “pe calea tratatelor” obligaţiile de despăgubire? Imposibil nu este, dar nici foarte probabil. Fie şi numai pentru faptul că celelalte mari puteri ale zilei nu sunt parte la conflict şi au dat toate semnele, semnalele şi strigătele de avertizare că nici nu vor să fie….cu nici un chip! De…Germania nu avea la 1919 arsenalele nucleare ale Rusiei de azi! Presupuneţi acum că Rusia îşi atinge scopul de a înlătura de la putere actuala guvernare de la Kiev şi de a pune în locul ei un “regim marionetă”. Soarta lui în plan internaţional nu ar putea fi decît una cu mult mai rea decît a regimului din Belarus sau a celui din Coreea de Nord. Actele sale ar putea să nu fie recunoscute în plan internaţional, inclusiv la ONU, în timp ce puterea actuală s-ar putea menţine credibil în “exil”, modelul polonez după invazia sovieto-germană din 1939. Care va fi relaţia noului regim marionetă de la Kiev cu propria populaţie, cu cei circa un milion şi jumătate de refugiaţi, deja? Cît şi în ce condiţii se va putea menţine la putere un asemenea regim, fie şi cu sprijinul masiv al Moscovei? Se reia ciclul “Maidan”? O dată, de două ori? Vom avea una sau mai multe “răscoale armate” ale populaţiei împotriva autorităţilor de guvernare? Presupuneţi că pe cursul deraierii de raţionalitate care este agresiunea Rusiei în Ucraina, la un moment dat, se trece peste pragul nuclear. În varianta “soft” producînd, voluntar sau involuntar, unul sau mai multe accidente la centralele nucleare aflate pe teritoriul Ucrianei; varianta “hard” utilizînd cel mai probabil nedeclarat arme non-nucleare cu capacităţi de distrugere echivalente nuclear sau chiar arme nucleare cu efecte selectate. Este posibil ca, în asemenea condiţii, răspunsul Statelor Unite şi al ţărilor aliate din Europa să treacă şi el de pragul sancţiunilor economice? Să angajeze, sub o formă sau alta, implicarea militară directă împotriva forţelor ruseşti aflate pe teritoriul Ucrainei? Foarte probabil nedeclarată şi ţinută pe cît posibil în afara vizibilităţii mediatice. Cum, în ce forme, cu ce consecinţe? …. Şi, nu trebuie să îşi închipuie nimeni că deciziile sunt gata împachetate. Ca exemplu: actuala Administraţie democrată Biden a ales drumul sancţiunilor economice, care se opreşte însă, în faţa oricărei posibilităţi de implicare militară directă pe teren, ceea ce ar duce la o confruntare deschisă cu Rusia. În tabăra republicană există însă cel puţin două voci. Una a aripii “putiniste” care s-a exprimat zilele trecute prin vocea lui Douglas Macgregor, un militar de carieră al cărui “potenţial” politic a fost descoperit de fosta administraţie Trump. Un potenţial deloc oarecare, de vreme ce omul a fost plimbat în funcţii importante de consiliere, ba pe la Ministerul Apărării, ba pe la Casa Albă, după care a fost nominalizat ca titular al Ambasadei SUA de la Berlin….. Cealaltă voce din Marele şi Vechiul Partid (GOP) este una a ultra-radicalilor anti-Putin, al cărei mesaj l-a rezumat chiar Trump, într-un discurs public, chipurile “în spirit de glumă”: să vopsim avioanele noastre în culorile Chinei şi să-i dăm cu bombardeaua la cap lui Putin, la el acolo, acasă la Moscova, pînă îşi bagă minţile în cap! Simplu şi eficient!!! Politica paralelă cu conflictul din Ucraina şi cea post-conflict nu vor fi deloc liniare nici în alte orizonturi politice. Germania spre exemplu, este deja pe cale să se debaraseze de moştenirea guvernărilor Merkel care au făcut-o (abia acum se vede?) prizoniera celor care controlează capătul din Rusia al marilor conducte de gaz, menite să asigure confortul şi prosperitatea Germaniei!! Chiar şi pe spinarea şi peste capetele celorlalţi “parteneri europeni”. Dileme şi probleme asemănătoare şi în politica din Italia sau Marea Britanie. Oricît ar căuta cineva, este greu să găsească un orizont politic şi un unghi de abordare din care temele generate de conflictul Rusia-Ucraina să nu se developeze, fără oprire, în falduri largi, cel puţin o sută de ani de acum înainte. Evident, lucrul este valabil şi pentru România. Integral: https://www.bursa.ro

Solidaritate cu Ucraina. Nici locuitorii din Colentina nu au căldură   Înfrățiți total cu Kievul! Românii din Colentina spun că nu mai au căldură de 3 luni, pentru că au anticipat atacul lui Putin și au vrut să fie solidari cu frații lor ucraineni. Străzile din Colentina și din întreg Bucureștiul arătau deja ca și cum ar fi fost bombardate de armata rusă, lucru pentru care bucureștenii sunt mândri. În timp ce alte orașe, gen Oradea, arată impecabil, au infrastructura intactă, totul pus la punct, noi aici la București vrem să arătăm ce înseamnă suferința. E mai greu să străbați Capitala de la un capăt la altul decât să îi e unui refugiat ucrainean să ajungă în Occident”, explică Mădălin, bucureștean. Ca să arate câte de mult seamănă cu o zonă de război, cei din Colentina au arătat reporterilor TIR-urile cu ajutoare umanitare care continuă să vină din Franța sau Germania, la 30 de ani de la Revoluție: ”În privința foametei și sărăciei, Colentina întrece și Donbasul. Integral: https://www.timesnewroman.ro

Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 9 martie! Începând de miercuri, și vântul va devenit intens, cu rafale care pot ajunge, prin zonele montane, Muntenia, Moldova, Dobrogea, și la 50 – 60, izolat 70 de km/h. Vremea devine foarte rece pentru data din calendar, cu minime care coboară, la nivelul întregii țări, spre valori de –6, –8 gr , în timp ce la munte vorbim de ger în toată regula, cu minime de –13, –15 gr. Scăderea temperaturilor se resimte puternic și în ceea ce privește maximele, astfel că pe parcursul ziei de miercuri avem valori de la –1 gr spre 1,2 gr prin estul Olteniei, Muntenia, Moldova, Dobrogea, Transilvania, în timp ce prin restul Olteniei, Banat, Crișana, Maramureș, mercurul din termometre urcă spre 3 – 5 gr. Bucuresti: innorat, precipitatii, 2/-4 gr.C.

Trocul Iohannis – PSD pentru ministerul Apărării. Cine va institui starea de criză? România a semnat azi armistiţiul cu „inamicul invizibil”, cel care a bulversat întreaga lume în ultimii doi ani de zile, şi a declarat închis, în mod oficial, războiul cu pandemia de coronavirus. Morţii se vor număra şi se vor plânge mai târziu, iar victimele colaterale, apărute în urma luptei cu virusul ucigaş, îşi vor spune poveştile dramatice abia când în ţară va fi ceva mai multă linişte. Doar dacă trecutul nu va fi îngropat adânc, iar autorităţile sau mass-media îşi vor mai aminti de această perioadă. Invazia militară declanşată de către Rusia în Ucraina, din ordinul preşedintelui Vladimir Putin, a adus la graniţele României un alt război. …. Cei doi ani în care pandemia de coronavirus a întors pe dos vieţile oamenilor ar fi trebuit să vină la pachet cu nişte lecţii foarte importante pentru cei care se află la butoanele puterii. Lecţii privind gestionarea momentelor de criză, comunicarea deciziilor cu impact negativ în rândul cetăţenilor, empatia şi conexiunea cu poporul sau propulsarea în fruntea ministerelor „vârf de lance” a unor personaje care inspiră o încredere cât mai mare. Or, boicotarea alegerilor parlamentare din decembrie 2020 de peste 70% din populaţia ţării, precum şi prăbuşirea încrederii cetăţenilor în toţi factorii de decizie ai ţării, de la preşedintele României, la premier, preşedinţii de partide politice etc, demonstrează faptul că aceste lecţii nu au fost învăţate, iar guvernanţii au trecut cu tancul peste toate aşteptările electoratului. Lecţiile crizei pandemice nu doar că nu au fost învăţate, ci se mai şi repetă. Iar România a păşit în noul război cu un sociolog plasat în fruntea ministerului Apărării. Astfel că, un aventurier în „meandrele apărării şi securităţii naţionale” va decide când şi cum va fi instituită STAREA DE CRIZĂ. Cum s-a ajuns aici? De la preluarea guvernării de către PNL şi instalarea „Guvernului Meu” la butoanele de la Palatul Victoria, Klaus Iohannis a avut trei obsesii: ministerul Apărării, Externelor şi cel al Justiţiei. Destrămarea coaliţiei de guvernare formate în jurul PNL şi USR, şi aducerea PSD la guvernare a marcat şi o schimbare fundamentală în privinţa triadei prezidenţiale: Iohannis a cedat în mod misterios ministerul Apărării – care a ajuns în patrimoniul PSD; Klaus Iohannis şi-ar dori ca generalul Nicolae Ciucă să preia şi şefia PNL. Dacă premierul va reuşi să gestioneze foarte bine războiul de la graniţa ţării, liberalii s-ar putea să îl privească pe Ciucă ca pe un „Eliberator” – cel care îi va scăpă de Florin Cîţu – şi îi vor ierta lui Iohannis amestecul în alegerile interne de anul trecut;…. Teoretic, în acest moment, toţii actorii implicaţi în acest troc par a fi într-o situaţie de tip win-win. Nicoale Ciucă străluceşte în lumina reflectoarelor, fără să fie eclipsat de insipidul ministru al Apărării, Vasile Dâncu, iar PSD şi-a asigurat un aliat extrem de puternic atât la Palatul Cotroceni, cât şi la cel de la Victoria. Însă, situaţia se poate întoarce oricând împotriva acestora. Astfel, dacă Nicolae Ciucă continuă să se joace în continuare prea mult de-a ministrul Apărării din umbră şi uită că atribuţiile lui sunt acum bugetul, pensiile, salariile, cifrele, macroeconomia, deficitul, rectificarea bugetară, PIB-ul etc, s-ar putea să se trezească cu o guvernare eşuată. Intr-un stat eşuat.…. În plin război la graniţă, când statutul de ţară membră NATO este cel mai important atu, România defilează cu un aventurier la ministerul Apărării. Instalat în fruntea acestui minister cheie pentru contextul în care ne aflăm în urma unui troc între Klaus Iohannis şi PSD. Un aventurier care va avea, însă, puterea să ceară instituirea STĂRII DE CRIZĂ în România. Integral: https://adevarul.ro

Video Cum a ratat Europa (și România) independența energetică față de Rusia  …. România caută acum, în al 13-lea ceas, să-și asigure alternativele la gazele rusești. Chiar dacă dependența noastră față de Moscova este una dintre cele mai reduse din Europa, putea să fie ZERO, dacă am fi avut politici coerente. Dacă exploatările de gaze din Marea Neagră ar fi decurs normal, în anul 2022 România ar fi putut să fie un factor de securitate energetică, cu exporturi de gaze la prețuri bune. Dar legea offshore promovată de Liviu Dragnea și Darius Vâlcov în 2018 a blocat proiectele. Dacă legea ar fi fost echitabilă, Petorm ar fi extras în acest an gaze din perimetrul Neptun. Acum, PSD anunță că va sprijini modificarea legii pe care a adoptat-o în 2018, însă până la agresiunea Rusiei șovăia în privința refacerii cadrului care să permită investițiile. Nabucco, un proiect ajuns la coșul de gunoi al istoriei  O multitudine de alte proiecte care ar fi redus dependența de Rusia au fost faultate de interese regionale sau europene.  Conducta BRUA a fost întârziată sau blocată de țări precum Bulgaria sau Ungaria. Ea ar fi putut să fie o rută alternativă, inclusiv prin alimentarea  din terminalul de gaze lichefiate din Grecia, unde Romgaz a avut un interes de participare, după care s-a retras. Mai nou, ar urma să fie redeschisă această colaborare. În urmă cu mai bine de un deceniu, România promova intens un proiect alternativ de aprovizionare cu graze din zona caspică. Sub numele de AGRI, era desenată o rută de transport din Azerbaidjan prin Georgia, până în portul Batumi, unde gazele ar fi trebuit lichefiate și transportate pe vapoare speciale până la Constanța. Din acest terminal, gazele urmau să intre pe conducte. Proiectul însă nu a avut un sprijin european, în special financiar. Și mai vechi a fost proiectul Nabucco, o conductă uriașă care ar fi trebuit să asigure gaze din zona caspică, chiar și din Iran, prin Turcia, Bulgaria, România și mai apoi către piețele vestice. După amânări și discuții sterile, inclusiv intervenții subtile ale Rusiei pe lângă diverși factori de decizie, proiectul a ajuns la coșul de gunoi al istoriei. Cum a contraatacat Moscova  În schimb, Rusia a venit cu propia sa soluție. Prima dată  a încercat cu gazoductul South Stream, blocat de Bruxelles. S-a repliat și a lucrat pe bucăți. Prima dată a făcut Turk Stream, în colaborare cu Ankara, după care, în faza a doua, a dezvoltat Balkan Stream, către Serbia, aflat încă în primele etape ale exploatării. Lumea occidentală a avut un răspuns, dar unul care în stadiul actual nu este suficient. A fost construit gazoductul trans-anatolian care preia gaze din zona caspică. Capacitatea sa actuală este de 16 miliarde de metri cubi pe an. Ar urma să crească la 23 de miliarde de metri cubi anul viitor și să se ducă până la 60 de miliarde la dezvoltarea sa maximă. Această conductă este legată mai departe de gazoductul trans-adriatic, devenit operațional în decembrie 2020. Acesta merge până în Italia. Capacitatea sa este totuși limitată, de 10 miliarde de metri cubi. Însă acestea sunt proiecte care ocolesc România. Creșterea capacității pe aceste conducte poate însă să crească aprovizionarea și în direcția noastră, prin conexiunea BRUA.  Integral: https://www.digi24.ro

Protest al magistraților. CSM a stabilit doar o săptămână pentru campania de alegere a viitorului Consiliu Asociația Inițiativa pentru Justiție (AIJ) protestează față de calendarul propus de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru alegerea noului Consiliu. „Observăm cu stupoare că există numai șapte zile lucrătoare în care viitorii candidaţi se pot întâlni cu magistraţii,  șapte zile care coincid ca desfăşurare cu vacanţa de Paşte a copiilor, cu Săptămâna Mare şi se suprapun cu perioada examenului de promovare în funcţii de execuţie a judecătorilor şi procurorilor, or acest timp scurt face imposibilă atât interacţiunea cu colegii cât şi posibilitatea de a discuta programul, de a evidenţia probleme şi de a găsi rezolvări”, se arată într-un comunicat al Asociației.  Campanie contestată  În acest context, semnatarii trag un semnal de alarmă și consideră că acest mod de organizare nu face decât „să încerce să prestabilească componenţa viitorului Consiliu Superior al Magistraturii prin impunerea unor candidaţi agreaţi şi cu susţinerea pe diverse canale informale existente între conducătorii de instanţe ori de parchete”. Rezultat telefonat?  Asociația condamnă aceste practici electorale care nu sunt proprii unei societăți democratice. „Luând act de mesajul transmis informal de către una dintre actualele membre ale Consiliului Superior al Magistraturii, acela că „s-a stabilit componenţa viitorului Consiliu”, ne exprimăm convingerea că magistraţii vor găsi înţelepciunea să trimită în viitorul Consiliu oamenii potriviţi pentru ca, pe viitor, să nu mai fie necesar să apărăm independenţa justiţiei la Bruxelles, la Luxembourg ori în faţa instanţelor sau parchetelor, ci viitorul Consiliu să fie cel care îşi îndeplineşte rolul constituţional de garant al independenţei justiţiei”, se mai arată în comunicatul Asociației „Inițiativa Pentru Justiție”. Integral: https://presshub.ro

Dan Barna: Azi, spălarea de plagiate. Cu războiul lângă noi și criza umanitară deja aici, majoritatea parlamentară se ține de coțcării Vicepreședinte USR, deputatul Dan Barna semnalează la rândul său maniera frauduloasă prin care s-a introdus pe ascuns un amendament, înt-un proiect de lege aparent „nevinovat”. Amendamentul introdus „hoțește” avea scopul de a-i amnistia pe plagiatorii cu doctorate. „Cu războiul lângă noi și criza umanitară deja aici, majoritatea parlamentară se ține de coțcării. Azi: spălarea de plagiate a celor care și-au copiat tezele de doctorat înainte de 2011 și nu sunt puțini. Cum se apără o hoție? Hoțește?”, a scris Dan Barna pe contul său de facebook….. „Pasămite, amnistierea plagiatului este în sprijinul copiilor defavorizați. Cinism. Colegul nostrul, deputatul USR Andrei Miftode a fost pe fază și a sesizat măgăria. Mâine proiectul ajunge în plen la vot final. Ce face amendamentul? Consfințește legislativ teza dragă doctorilor scoși la fabrica de plagiate: furtul nu era furt, pe vremuri. Ba era tot furt să copiezi zeci sau sute de pagini fără citare și să le dai drept lucrare de doctorat, măi doctorilor copiști! Românii buni se mobilizează zilele astea cu tot ce pot să-și ajute semenii aflați în nevoie. În vremea asta, borfașii tot borfași: textulețe de lege cu dedicație băgate pe sub ușă, să reparăm CV-ul “prea doctorilor” colegi.  Integral: https://www.g4media.ro

Valeriu Nicolae: În trecut am tot scris că Partida Romilor – partidul care, chipurile, reprezintă drepturile romilor, este o organizație oribilă plină de impostori, mafioți, foști și actuali turnători la vechea și noua securitate și de tâmpiți. Excepțional știu și doi, trei oameni buni rătăciți acolo. Datorită fondurilor publice și europene pe care le controlează Partida Romilor (multe zeci de milioane pe an) este spălată metodic de oameni aparent normali dar cu coloana vertebrală a unui melc. Deputații din trecut ai Partidei Romilor îi fac pe Andrușcă, Nicolicea și Hrebenciuc niște lumini ale inteligenței, bunului simț și cinstei. Actualul deputat al Partidei Romilor este profesional un zero absolut. A trăit toată viața lui din cuvinte goale și slugărnicie către mafioții din partid. Pe forumurile interne ale mișcării romilor a circulat de mai multe ori povestea unui furt în care ar fi fost implicat domnul deputat, lucru care îl face șantajabil și perfect pentru studiile de securicitate la Colegiul Național de Apărare. La alegeri, de unul singur, deși eu am participat doar în București și am avut un buget de mii de ori mai mic iar Partida Romilor în toată țara am strâns cu aproape 2000 de voturi mai mult ca minunata organizație. Amendamentul ăla incredibil de slinos care scutește de griji toți plagiatorii de doctorate dinainte de 2011 introdus de deputatul rom este o dovadă de ticăloșenie sau de inepție dincolo de orice limite. E drept că există câteva doctorate și ale unora dintre cei mai cunoscuți lideri romi. Faptul că PSD și PNL sprijină pe față acest amendament în perioada asta în care atenția tuturor este la conflictul din Ucraina dă dimensiunea cinismului și jigodismului din Parlament. Este din păcate o dovadă că munca doamnei Emilia Sercan este foarte importantă mai ales acum. #PSDePNLeMafie Sursa: https://www.facebook.com

INVESTIGAȚIE. Centru-fantomă pentru recuperarea femeilor traficate   Un proiect vehiculat de cel puțin șapte ani în spațiul public promitea inițierea unui centru de protecție și recuperare a victimelor traficului de persoane în județul Timiș.  Banii au venit constant și generos către Asociația WorldTeach România, condusă de Beniamin Lup, însă proiectul Butterfly Sanctuary a devenit un secret bine păzit de organizația românească, și de Uncaged, organizația finanțatoare din SUA, condusă de Kim Grosshans Westfall. La mijloc sunt cifre neverosimile și bani mulți. ….Rapoartele internaționale privind traficul de persoane situează România pe primele locuri ca țară furnizoare de femei și copii exploatați sexual sau prin muncă în Europa. Departamentul de Stat al SUA în raportul pe 2021 păstrează România la nivelul 2 de supraveghere pentru neîndeplinirea standardului minim pentru combaterea traficului. Autoritățile române au identificat în anul de referință 2020 numai 596 de victime din care 255 erau copii. 70% din totalul victimelor erau exploatate pentru sex, arată raportul….. Statul român nu asigură condiții adecvate pentru protecția, consilierea, asistența legală, integrarea socială a supraviețuitorilor traficului. Serviciile complexe necesare pentru a „vindeca” persoanele ieșite din infernul exploatării rămân în grija organizațiilor neguvernamentale. Centrele special autorizate pentru a fi adăpost protejat se pot număra pe degete. Vești bune… pe hârtie Știrea că în apropiere de Timișoara va lua ființă un centru de recuperare pentru persoane extrase din trafic a avut impact în presa locală. În 2015 jurnaliștii îl citau pe Beniamin Lup, președintele Asociației WorldTeach România care arăta că proiectul Centrului Butterfly beneficiază de un teren „donat de o persoană, proiectul centrului a fost realizat de o tânără arhitectă, iar punerea în practică va arăta că România poate susţine o asemenea iniţiativă”. Cu o capacitate de 40 de persoane, adăpostul ar oferi „în cadrul centrului specialişti în drept, în asistenţă socială, pentru dezvoltarea personală”. Terapia urma să dureze între 6 luni și un an…..Într-un interviu oferit în 2019 televiziunii californiene Beond TV de Kim Westfall, CEO a organizației americane Uncaged însoțită de Beniamin Lup, doamna Westfall declara că „putem deschide chiar săptămâna viitoare” centrul din România. De data aceasta capacitatea avansată era de 60 de persoane…. La fața locului La mijlocul lunii februarie 2022 am ajuns în comuna Fârdea pentru a afla cum a decurs relocarea la Zolt și inițierea celor 35 de persoane salvate din trafic „femei și copii cu vârste între 12 și 25 de ani”, cum consemnează organizația Uncaged pe pagina sa de Facebook. Am nădăjduit să-i găsim acolo în plină activitate pe șeful asociației cu echipa sa. Primărița din Fârdea, Violeta Murari, nu știa să se fi pornit vreo activitate la Zolt, într-un fost Centru turistic achiziționat de WorldTeach România. Fârdea este o comună cu șapte sate, cu o populație majoritar ortodoxă, printre care și Zolt, localitate cu 200 de locuitori….La Zolt, pe drumul la deal care duce spre Butterfly Sanctuary am dat de o barieră și de indicatorul „acces interzis”. Angajata sosită într-un suflet de acasă ne-a comunicat tăios că nu avem voie să pătrundem pe proprietate „fără autorizație”….. Organizațiile americane de tip US 501(c)(3) sunt organizații caritabile, nu organizații secrete. Și solicitarea raportului financiar al organizației Uncaged pe 2020, anunțat ca fiind accesibil la cerere, ne-a fost respinsă. Conform datelor deschise postate pe Guidestar, Uncaged raporta recent suma de 1.340.972 USD în cont și un patrimoniu valorând 422.455 USD. Organizația primește sume importante din firma de foundrising Westfall Gold al cărei proprietar este Bob Westfall, soțul doamnei Kim Westfall.…. „Momentan nu facem nimic, pregătim un centru educațional. Momentan nu funcționăm”, ne-a lămurit titularul proiectului, reproșându-ne că am încercat să vedem ce e în curtea lui. Aflăm că centrul va oferi „servicii sociale pentru copii defavorizați și abuzați”, dar nimic despre persoanele salvate din traficul uman „pregătite” pentru a sosi la Zolt, așa cum repetat anunță Uncaged. Asociația WorldTeach fondată în Oțelu Roșu, județul Caraș-Severin, este acreditată de Ministerul Muncii cu certificatul AF/006302 /2019 ca furnizor de servicii sociale, așa cum sunt acreditate peste 3500 de organizații în baza Legii 197/2012.….Proiectul Butterfly Sanctuary împachetat într-un discurs despre salvare și iubire creștină suferă de numeroase neconcordanțe. Numărul de persoane invocate este imprecis: când 40, când 60, când 100, când 35. Într-o cerere de donații a asociației din august 2020, se precizează că Butterfly Sanctuary va găzdui 70 de persoane și e nevoie urgentă de 78.500 de euro pentru amenajarea spațiilor….. Identitățile domnului Lup Pe site-ul Despre mine, Beniamin Lup se prezintă ca jurist, absolvent de institut diplomatic și om implicat. A figurat ca pastor al Bisericii baptiste „Speranța” din Anina, iar în unele ocazii a fost prezentat ca delegat al Alianței Creștine neoprotestante. Prin aceste afilieri a fost o perioadă șef de cabinet al deputatului Marius Dugulescu. Citat de Uncaged, Beniamin Lup pretinde că a fost persecutat în perioada comunistă pentru credința sa. Îl regăsim în arhivele Internetului în calitate de consilier juridic timp de 10 ani, până în 2013, al „regelui” Florin Cioabă Jr., cooptat în board-ul Asociației WorldTeach.….Ofițerul Laurențiu Dincă, coordonatorul Centrului Regional Timişoara al Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane (ANITP), ne-a declarat că instituția nu a lucrat cu Asociația WorldTeach sau Uncaged și nici nu cunoaște activitatea lor, așadar nu a trimis nicio victimă a traficului pentru a fi luată în grija acestora. Deși susțin că autoritățile publice le solicită sprijin în actiunea anti-trafic, pe listele de colaboratori interni și externi publicate de ANITP pe site, unde figurează zeci de ONG-uri, nu se numără nici WorldTeach România, nici Uncaged. Integral: https://presshub.ro

INS: Economia României a crescut în 2021 cu 5,9%, susţinută mai ales de consumul populaţiei şi investiţii, în timp ce exportul net a avut o contribuţie negativă  Produsul Intern Brut a crescut în 2021 cu 5,9%, în termeni reali, avansul fiind susţinut mai ales de consumul populaţiei şi investiţii, în timp ce exportul net a avut o contribuţie negativă, arată datele publicate marţi de INS. Valoric, PIB-ul s-a ridicat anul trecut la 1.179 miliarde lei. Potrivit INS, din punct de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal cheltuielii pentru consum final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 7,8% contribuind cu +4,7% la creşterea PIB. Pe locul doi s-a aflat formarea brută de capital fix, al cărei volum s-a majorat cu 4% contribuind cu +0,9% la creşterea PIB. Exportul net a avut o contribuţie negativă la modificarea PIB (-1,5%), consecinţă a creşterii cu 13,7% a volumului importurilor de bunuri şi servicii corelată cu o creştere mai redusă a volumului exporturilor de bunuri şi servicii, cu 11,1%. Pe ramuri industriale, la  creşterea PIB, comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante au avut o contribuţie de +1,7%, aceste ramuri având o pondere de 19% la formarea PIB şi un volum de activitate care s-a majorat cu 9,5%. Industria a avut o contribuţie de +1%,  cu o pondere de 21,3% la formarea PIB şi al cărei volum  de  activitate s-a majorat cu 5%, iar informaţiile şi comunicaţiile o contribuţie de +0,8%, cu o pondere de 6,4% la formarea PIB şi al căror volum  de  activitate s-a majorat cu 13,4%. Impozitele nete pe produs au participat cu 0,8% la creşterea din 2021, cu o pondere de 9,5% la formarea PIB şi al căror volum  de  activitate s-a majorat cu 8,2%. În schimb, construcţiile au avut o contribuţie negativă la modificarea PIB (-0,1%) ca urmare a scăderii volumului lor de activitate cu 1,8% Integral: https://www.zf.ro

BREAKING Nou pas istoric al UE, care vrea să emită obligaţiuni pe scară largă pentru a finanţa cheltuielile cu apărarea şi energia în țările membre / Plan similar cu reconstrucția după pandemie (Bloomberg)  Uniunea Europeană va prezenta săptămâna aceasta un plan care prevede emiterea în comun de obligaţiuni, pe o scară largă, pentru a finanţa cheltuielile cu apărarea şi energia în cele 27 de state membre, în condiţiile în care blocul comunitar se confruntă cu consecinţele invadării Ucrainei, transmite Agerpres, citând Bloomberg. Planul este similar cu cel utilizat de UE pentru a depăși efectele economice ale pandemiei de Covid și reprezintă o nouă premieră pentru Uniunea Europeană. Scopul proiectelor energetice este de a scădea dependența de gazele și petrolul din Rusia. Potrivit unor oficiali care cunosc subiectul, propunerile ar putea fi prezentate după summitul de urgenţă al liderilor europeni, care va avea loc în perioada 10-11 martie la Versailles, Franţa. Oficialii lucrează încă la detaliile referitoare la modul cum se vor derula vânzările de obligaţiuni şi cât de mulţi bani intenţionează să strângă. Această măsură extraordinară vine la un an după ce UE a lansat un pachet de urgenţă în valoare de 1.800 miliarde de euro susţinut de emiterea în comun de obligaţiuni, pentru a finanţa eforturile statelor membre de răspuns la pandemie. Acum blocul comunitar se confruntă cu necesităţi mari de finanţare pe măsură ce trebuie să îşi reformeze infrastructura militară şi energetică după invadarea Ucrainei de către Rusia….. Potrivit surselor citate de Bloomberg, planul ar urma să implice Comisia Europeană, Executivul comunitar, care va emite obligaţiunile şi va direcţiona sumele strânse spre statele membre sub forma unor împrumuturi, pentru ca acestea să îşi finanţeze cheltuielile cu apărarea şi energia. O opţiune este o structură similară cu programul SURE (-Instrumentul european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de şomaj într-o situaţie de urgenţă-nr.), a spus un oficial citat de Bloomberg, referindu-se la o schemă care a fost utilizată pentru a finanţa iniţiativele de susţinere a locurilor de muncă după pandemie. Integral: https://economedia.ro

De ce nici rușii, nici oligarhii negri nu-l vor înlătura pe Putin. Cel mai bun scenariu pentru Ucraina  …. În mare, pot să spun că nu a existat niciodată până acum în Rusia o generație care să fi crescut la fel de liber și de orientată spre Europa și SUA ca aceea de azi, chiar dacă Rusia devine din ce în ce mai autoritară din nou.   Această libertate i-a marcat pe tineri. Impresia mea este că numărul celor care sunt împotriva războiului și împotriva ruperii tuturor contactelor cu Europa este mare, în ceea ce privește această generație. Dar, așa cum am spus, tinerii ruși sunt foarte eterogeni și printre ei sunt și naționaliști, și adepți ai lui Putin. Nu trebuie să uităm: acum câțiva ani, regimul a început să exercite, din nou, un control ideologic asupra învățământului. “Generația Putin” a crescut astfel între doi poli, să le spunem așa: o libertate relativă (prin comparație cu Uniunea Sovietică) și curentul autoritar al Kremlinului. Există o masa critică în Rusia? Pot rușii, printr-o revoltă socială, să-l înlăture pe Putin? Există mase critice în Rusia, au fost mereu oameni curajoși. Din nefericire, influența lor a fost mereu foarte mică. Senzația mea e că astăzi rușii sunt mai șocați de ce se întâmplă decât au fost în 2014. Sunt ei însă o majoritate? Mă îndoiesc. E probabil ca pe termen scurt acești cetățeni să poată exercita o influență asupra politicii rusești? Lipsesc pentru asta niveluri funcționale ale societății civile.  Nu mai există o opoziție politică reală în Parlament și nu prea mai există critici la televiziuni. Putin nu mai dă practic seama în fața nimănui. Pare că ia deciziile în mare măsură de unul singur. Privite așa, instituțiile politice ale Rusiei par astăzi chiar mai slabe decât în epoca sovietică….. Cum rămâne cu oligarhii? Îl pot înlătura ei pe Putin?  E posibilă o lovitură de palat? De fapt, astăzi termenul de oligarh desemnează dominația unor foarte puțini, care își impart puterea din stat între ei.  În acest sens, nu au mai fost oligarhi în Rusia de foarte multă vreme. Putin le-a luat puterea acum mulți ani. Astăzi, miliardarii au plecat din Rusia la timp. Sunt oameni de afaceri care au ajuns în închisori. Și mai sunt miliardarii care s-au înțeles cu Kremlinul și atunci li se permite să aibă afaceri. Dar nu prea mai au influență asupra statului și putere. Putin a creat un castel al noilor miliardari, Nikolai Petrov de la Carnegie Center i-a numit cândva “oligarhii negri”. Printre aceștia sunt mulți dintre confidenții lui Putin din vechile vremuri din Petersburg, care au acumulat averi incredibile. Dar ei își datorează influența și banii exclusiv lui Vladimir Putin și uneori și puterea lor asupra propriilor bunuri este limitată. Pare ca și cum ar fi parte a unui “fond comun”: acești oameni mută banii dintr-un loc în altul, cum, de pildă, au reconstituit jurnaliștii că a fost în cazul fostului ginere al lui Putin. Kremlinul a dus o luptă împotriva societății civile din Rusia încă de la revenirea lui Putin la Kremlin, în 2012. Societatea civilă a fost slăbită. Mi-e teamă că adevărul amar acesta este: doar Putin îl mai poate opri pe Putin. De aceea, cred că este important să ținem deschise toate canalele posibile de comunicare, fără să ne simțim confortabil….. Pare că Vladimir Putin crede că are o sarcină istorică de a reconstrui Rusia ca imperiu. A spus-o clar, în eseul publicat anul trecut, că ucrainenii și rușii sunt „un popor”. Neagă dreptul Ucrainei de a avea propriul destin. Am înțeles de atunci că va aștepta cu mare răbdare oportunitatea de a redobândi controlul asupra Ucrainei. Scopul lui e să unească Rusia, Belarus și Ucraina. Mi-e teamă că nu există niciun consens minimal cu el, în acest moment. Putin s-a pus acum într-o situație din care îi va fi greu să iasă, fără a părea că pierde. …. Nu sunt expert militar, dar mă întreb cât sunt în stare să reziste forțele militare ucrainene în fața celei mai mari armate de pe continent. Dacă spiritul de rezistență al ucrainenilor nu va fi spart, un război de gherilă va continua și după înfrângerea forțelor armate. Rusia va răspunde printr-un regim represiv. Mi-e teamă că va fi un exod în masa. În același timp, crește și represiunea contra disidenților din Rusia, care și ea ar putea duce la o emigrare masivă. Integral: https://spotmedia.ro

Cei doi luptători care hăcuiesc din Putin. Propaganda nu poate învinge foamea – Interviu  Putin a creat o clonă a sistemului țarist mai degrabă decât a celui bolșevic/comunist. Iar Rusia țaristă s-a prăbușit pentru că încrederea în centru s-a prăbușit. Dacă Putin a încercat să emuleze esența țarismului, a mărit probabilitatea de a-i emula finalul. Propaganda nu poate învinge foamea, susţine sociologul Barbu Mateescu. Într-un interviu acordat SpotMedia.ro, Barbu Mateescu arată că acest război se aseamănă foarte tare cu cel ruso-japonez din 1904-1905, „iar acel război s-a terminat cu o răscoală populară”. Dar după eventuala înlăturare a lui Putin “s-ar putea să nu existe un om care să țină hățurile. După Gorbaciov a fost Elțîn, un om cu care Gorbaciov s-a confruntat, dar pe care l-a tolerat. După Elțîn, Putin – un om crescut de Elțîn. Dar Putin a făcut deșert în jurul lui….. Ce vrea Putin și ce vrea Rusia? Vor același lucru? Întrebarea are sens într-o democrație. Ce voia România în septembrie 1989? Își putea da cineva seama? Conexiunea dintre conducere și populație este decuplată, ciclul de feedback e absent. Rusia nu mai are politică. Războiul percutează, de asemenea, inegal. Din acest motiv, “Rusia” e un termen ce descrie, de fapt, o coloană fistichie de mașini foarte diferite. Vedem acolo și Ferrari-uri, și căruțe, și Lade, și tractoare. Clasa de mijloc e zdruncinată. Elita economică n-are altă șansă de a supraviețui decât rămânând lipită de Putin. În unele zone ale țării, impactul real se va simți doar când fabricile vor începe să se închidă. Pentru unele grupuri socio-profesionale, cursul rublă-euro, aflat în continuă erodare, este vital. Pentru altele, nu reprezintă deocamdată un motiv de îngrijorare….. Rușii suferă de un sindrom al autovictimizării, marea majoritate tânjind după prestigiul de pe vremea URSS. Ocuparea Crimeii a stârnit emoții similare. Mare atenție, însă: cu excepția conflictului cu cecenii – conflict ce l-a erodat iremediabil pe Elțîn – rușii nu mai sunt familiari cu conflictele de durată……De asemenea, e posibil ca prăbușirea economiei ruse să aibă impact, întâi, în afara țării. Numeroase națiuni din spațiul ex-sovietic depind de redevențele cetățenilor lor aflați acum în Rusia. S-ar putea ca Bișkek sau Dușanbe să fie scânteile pentru Ekaterinburg și Moscova…. Istoricii de peste tot de pe glob încep să fie fascinați de similitudinile dintre acest război și cel ruso-japonez din 1904-1905: complex de superioritate vizavi de un inamic inferior numeric și văzut drept o unealtă a Vestului, extaz patriotic inițial, probleme imense de logistică, pierderi consistente de vieți umane. Iar acel război s-a terminat cu o răscoală populară. Ca mai târziu, în timpul Primului Război Mondial, conflictul militar pare să fie ultimul element al ecuației, apa care umple paharul, deja plin cu nemulțumiri, care astfel dă pe dinafară. Iar Rusia, înainte de acest conflict, nu era într-o stare economică sau socială demnă de invidiat…..Omul aflat într-o situație de șoc e planeta întreagă. Omul care a început să răcnească e Putin. Nimeni n-avea chef, la final de pandemie, de perorații despre Constituția URSS și discursuri emoționale despre neo-nazism urmate de o invazie….. Niciun război european nu a fost atât de acoperit informațional. În câteva zile fiecare a acumulat informații despre victime, atacuri și pierderi materiale cât un român într-un an întreg din Primul Război Mondial. Vom obosi. Începem să ne pierdem sensibilitatea la atrocități. Fenomenul va fi mai rapid decât în cazul Bosniei sau conflictului israelo-palestinian, pentru că aflăm tot și aflăm foarte repede….. Ucraina nu trebuia pierdută în 2004 și apoi repierdută în 2014, ca astfel să se ajungă la 2022. Putin a fost prea slab și diplomatic în trecut, ceea ce l-a obligat să apeleze la forță în 2022. O astfel de cheie de lectură ar conduce spre o lovitură de palat întreprinsă de armată, FSB, SVR sau o combinație între acestea. Totul, repet, în sensul menținerii obiectivelor lui Putin, dar cu un vârf de lance mai eficient. La acest scenariu se poate ajunge și imediat, în urma unor demonstrații stradale imense ce trebuie strunite sau cârmite…..Dilema istorică a Rusiei – de cine să ne temem mai mult, China sau Vestul? – va primi un răspuns hotărâtor, țara devenind un atașament al Beijing-ului. …. Nu exclud ideea ca peste un an să fim martorii unor confruntări extrem de sângeroase în Cecenia sau între bașchiri și micro-republici slave în Urali și pe Volga, în timp ce Siberia așa-zis independentă e de facto sub patronaj chinezesc, Moscova intră în foamete, iar Sankt Petersburg cere, ca oraș-stat cu o cultură și economie aparte, intrarea în Uniunea Europeană. Încurajarea unei re-centralizări va fi puternică – nimeni nu e pregătit pentru spargerea Federației Rusă în 10-15 stătulețe, toate sau aproape toate puteri nucleare. Acest scenariu este cel mai fantasmagoric dintre toate. Singurul motiv pentru care-l menționez este că s-ar putea să nu existe un om care să țină hățurile. După Gorbaciov a fost Elțîn, un om cu care Gorbaciov s-a confruntat, dar pe care l-a tolerat. După Elțîn, Putin – un om crescut de Elțîn. Dar Putin a făcut deșert în jurul lui….. Klaus Iohannis a mai recuperat ceva din popularitate? Iohannis e irelevant. Nu mai poate candida la nimic, iar având în vedere profilul său comunicațional mai degrabă șters nu poate transfera nici simpatie, nici antipatie spre un candidat PNL la prezidențiale. Ciucă poate câștiga simpatie, mai ales dacă războiul se prelungește. Pe fond, politica internă e înghețată acum. Subiectele pe care este unanimitate sau cvasi-unanimitate nu sunt politice. Din alt unghi, politica înseamnă luptă pentru resurse, iar acum acest aspect nu e evident sau relevant. Integral: https://spotmedia.ro

Proiectul lumii post-război. Teme și întrebări fundamentale  Rezumat. Dacă Occidentul refuză să lupte cu Rusia lui Putin, ceea ce este o greșeală majoră, care va fi consemnată istoric, divizarea Ucrainei devine inevitabilă. Posibil, și a Republicii Moldova. Să nu ne imaginăm că Donbas, Crimeea sau Transnistria ar putea deveni vreodată teritorii ale Uniunii Europene. Renunțarea la ele înseamnă divizare. Sfârșitul ordinii de securitate post-Război Rece. Da, majoritatea cetățenilor americani și europeni nu mai doresc să lupte, știm asta. Dacă Vestul nu vrea un război care să tranșeze învingătorul și învinsul și să apere ordinea politică existentă, atunci va exista cu siguranță un compromis cu Rusia și mai mulți învinși. Acestea sunt alternativele. Care vor fi însă regulile sistemului internațional post-război? Cine le va stabili? Dar oportunitățile noii ordini? Suntem pregătiți pentru ce urmează?…. Pe termen mediu și lung, Rusia va pierde Războiul lui Putin (sau, mai exact, va pierde pacea de după Războiul lui Putin), așa cum a pierdut și Războiul Rece, în sensul că rușii de rând nu vor avea nimic de câștigat, ci numai de pierdut în urma acestei invazii, chiar dacă vor rămâne cu teritorii noi. Regimul dictatorial, agresor și criminal de la Moscova va cădea la un moment dat, mai devreme sau mai târziu. Asta nu înseamnă însă că lumea se va mai putea întoarce la ordinea politică și de securitate anterioară. Vor exista transformări sistemice și schimbări ireversibile ale aranjamentelor internaționale actuale, vor apărea costuri importante, dar și oportunități interesante. Pe unele le vom fructifica, pe altele le vom rata. Dar lumea nu va mai fi la fel după Războiul lui Putin. Sunt câteva lecții amare de învățat din acest război. Naivitatea prelungită, cecitatea politică și interesele economice care încalcă valorile și principiile fondatoare ale unei anumite ordini de drept instituite, politicile de conveniență și complacerea în tolerarea abuzurilor și amenințărilor se plătesc scump. Va trebui, așadar, să reflectăm de pe acum la lumea post-război, pe toate componentele necesare – ordinea politică și de securitate, economie, energie, drept internațional și instrumente de punere în aplicare, legislația privind limitele libertății de exprimare în spațiul public și propagarea mesajelor de dezinformare, stoparea discursului urii și a extremismului și a emiterii de fake news, mecanismele preventive și punitive prin care democrațiile liberale se vor putea apăra pe viitor de dușmanii lor interni, adepți ai modelelor anti-liberale etc. Toate acestea vor trebui reglementate mai clar și mai eficient. Poate părea paradoxal sau contradictoriu, dar Războiul lui Putin ne ajută să rezolvăm o parte din vulnerabilitățile și slăbiciunile lumii occidentale. Și să eliminăm trădătorii pe care i-am identificat în acest război, printre noi. Știu, mulți vor spune că este prematur să vorbim acum despre ordinea europeană și globală post-„războiul lui Putin”, atâta timp cât Ucraina președintelui Zelenski încă rezistă militar, iar unii cred că armata rusă mai poate fi alungată, pur și simplu, înapoi din teritoriile cucerite. Rusia dorește capitularea necondiționată a Kievului, decapitarea statului ucrainean și ciuntirea lui teritorială, apoi transformarea acestei țări într-o „legumă” aflată în moarte cerebrală. Cel puțin Crimeea, Donbas și posibil Transnistria par pierdute. Dar războiul este încă în desfășurare și nimeni nu știe precis unde s-ar opri Putin dacă nu s-ar lovi de o reacție foarte puternică a Ucrainei și a Occidentului, care să-i blocheze mașinăria de război, să-i ridice oligarhii și poporul în cap, să-i demoralizeze armata și finalmente să-l descurajeze în a cere reîmpărțirea Europei de Est.  Urmează Republica Moldova? Urmează state ale NATO? Țările baltice, Polonia sau România? Depinde foarte mult de ceea ce se va întâmpla în Ucraina și de cât de slăbită va ieși Rusia din această invazie. Cel puțin din acest punct de vedere și tot trebuie să fim recunoscători Ucrainei pentru rezistența admirabilă pe care o opune Rusiei agresoare. Istoria ne arată că, de regulă, contururile lumii post-război sunt gândite înainte de sfârșitul propriu-zis al ciocnirilor militare. De exemplu, în noiembrie 1943, la conferința de la Teheran, aliații prefigurau deja reperele ordinii postbelice, deși luptele au mai continuat un an și jumătate. Occidentul trebuie să înceapă de acum să se gândească la cum va seta caracteristicile acestei lumi. Pacea de după Războiul lui Putin este cel puțin sau chiar mai importantă decât războiul însuși. Este important ca Ucraina și lumea democratică să câștige războiul, dar este și mai important să fim suficient de lucizi, de responsabili și de fermi față de Rusia lui Putin pentru a câștiga (și) pacea, indiferent cum se va termina războiul….. Ceea ce nu știm este cum va arăta în ansamblu lumea post-război. Trupele armatei ruse nu vor mai pleca din teritoriile cucerite, iar „potcoava” rusească sud-est-nord se va închide ca un clește geopolitic, de-a lungul coastei Mării Negre, prin Mariupol și Donețk până la Harkov, incluzând și nord-estul dinspre Belarus. Kievul (Zelenski sau un guvern marionetă impus de Moscova) va semna la un moment dat un armistițiu (sperăm că nu capitulare) cu Rusia. Nu este exclusă varianta unei conduceri în exil sau a mutării capitalei Ucrainei în vestul țării, la Liov. Dacă Vestul nu dorește să înfrunte Rusia pe cale militară pentru a elibera și salva Ucraina în frontierele actuale, victoria fiind pe deplin realizabilă, după cum s-a poticnit armata rusă în fața celei ucrainene, altă variantă decât compromisul cu Rusia nu există. Președintele Macron sugera acest lucru, din păcate, încă din februarie, când vorbea de necesitatea unei ordini de securitate discutată cu Rusia. Pentru noi, ca europeni, aceasta ar suna ca o înfrângere…..

• În contextul Războiului lui Putin, China nu se va angaja într-un război în Europa și nu va acorda decât cel mult un ajutor economic moderat Rusiei, ceea ce pentru acest capitol al relațiilor internaționale, în care ne aflăm, cel puțin până la un eventual război în Asia (Taiwan), reprezintă totuși un punct de stabilitate al ordinii globale. China are alte priorități strategice pe termen lung, iar ostilizarea Europei cu siguranță nu se numără printre ele.
• Victoria Occidentului într-un război cu Rusia în Ucraina ar fi pe deplin realizabilă, dar înțelegem cu toții, după toate declarațiile liderilor politici, că lupta directă iese din calcul. Societățile democratice din spațiul euro-atlantic nu mai vor războaie și cu atât mai puțin să lupte în teatre de operațiuni externe. În acest caz, ordinea europeană de securitate se prăbușește fără să fi fost apărată militar de Occident, iar acesta ar reprezenta un precedent periculos. Orice alt agresor (sau același, Rusia) va putea schimba lumea în continuare numai prin intimidare și amenințarea cu forța, știind că nimeni nu i se va opune.
• Compromisul cu Rusia, adică alternativa la război, va însemna divizarea Ucrainei. Nu știm acum cât de mare (din punct de vedere teritorial) va fi acest compromis dar știm sigur că se referă cel puțin la acceptarea pierderii oficiale a peninsulei Crimeea și a regiunii Donbas. Există și posibilitatea recunoașterii independenței Transnistriei de către Rusia, Tiraspolul cerând încă o dată, zilele trecute, recunoașterea independenței, după cererea Chișinăului de aderare la Uniunea Europeană. Puse cap la cap, aceste divizări și realocări au semnificația gravă a unei reîmpărțiri a Europei de Est, în sensul compromisului cu Putin și cu obiectivul lui de reînființare, totală sau parțială, a imperiului rus.
• Avem oare pregătit un proiect credibil și responsabil de unire cu Republica Moldova (fără Transnistria), pe care să-l propunem la momentul potrivit acestui mic stat de limbă și cultură română de dincolo de Prut? Încheierea războaielor aduce uneori, pentru scurt timp, oportunități strategice nebănuite. Aceste ferestre se închid rapid…..Obținerea independenței energetice față de Rusia trebuie să devină prioritatea strategică nr. 1 a UE. În 10-15 ani, UE poate să nu mai depindă deloc economic de gazul din Rusia, dacă aplică următoarele politici energetice – creșterea producției de energie nucleară, creșterea producției de energie din surse regenerabile, creșterea extracției de gaz din surse proprii europene și construirea de noi gazoducte (de ex. gazoductul Norvegia-Polonia, agreat deja de Danemarca), importul de gaz natural lichefiat din Orientul Mijlociu etc…..
• A venit momentul unui nou Tratat al UE, care să actualizeze și să pregătească Uniunea pentru deceniile următoare ale secolului XXI, rezolvând o serie de vulnerabilități din actualul tratat, printre care cele legate de posibilitatea unui stat de a bloca deciziile de politică externă ale UE (o coadă de topor a Rusiei în UE, precum Ungaria, poate bloca totul conform actualului Tratat), legătura clară între accesarea fondurilor europene și statul de drept, clarificarea mecanismelor de Apărare ale statelor europene și introducerea unui principiu clar privind parteneriatul strategic cu SUA și NATO etc. Un nou mandat al lui Viktor Orbán la conducerea Guvernului de la Budapesta, obținut la alegerile din aprilie, și continuare cursului anti-UE, anti-occidental și pro-Rusia al politicii ungare, ar putea însemna un risc major pentru ieșirea Ungariei din UE și alierea explicită cu Rusia sau, mai grav, blocarea UE. Dacă Ungaria s-ar opune sistematic, singură, reformei UE în sensul celor prezentate sau al altor propuneri convenite, se poate lua în considerare inclusiv propunerea premierului olandez Mark Rutte de acum câțiva ani, de a desființa și reînființa UE sub un nou Tratat, fără Ungaria. În acest caz, România ar trebui să negocieze urgent cu Ucraina înființarea/închirierea unui coridor terestru cu regim special România-Slovacia (aprox. 100 km, prin Transcarpatia ucraineană) sau România-Polonia, până la aderarea Ucrainei la UE. Acest coridor temporar ar fi necesar pentru a nu apărea o ruptură teritorială între grupul statelor UE din vestul continentului și grupul statelor UE din sud-estul Europei (România, Bulgaria, Grecia). Dar să sperăm că Ungaria își revine și se întoarce la cursul unei politici proeuropene.
• Poate că inclusiv ONU ar trebui să intre într-o revizie capitală și să se chestioneze eficacitatea mecanismelor și instrumentelor pe care le are organizația pentru a stăvili agresiunile militare, inclusiv dacă este vorba de membri permanenți ai Consiliului de Securitate. Tema veto-ului unui membru permanent al CS-ONU trebuie reexaminată, iar dezvoltarea de instrumente democratice pentru apărarea păcii și drepturilor omului este necesară. Foarte greu de atins acest obiectiv, dar altfel ONU va cădea treptat în irelevanță. Integral: https://spotmedia.ro

Sătulă să importe deşeuri, România a ales deşeul pe care îl va exporta la Eurovision …. România a ales oficial deşeul pe care îl va exporta anul acesta la Eurovision. „O dată pe an avem şansa să poluăm dintr-o lovitură toată Europa. Să ne luăm revanşa pentru toate barjele alea cu maşini de spălat defecte, chiloţi cu gonoree şi mauşi cu bilă care vin zilnic în porturi şi ard în mormane prin Ilfov. De aceea e important să alegem un rebut cât mai pestilenţial”, explică Marcel Anton, membru al juriului Selecţiei Naţionale, angajat TVR şi, bineînţeles, vărul cuiva. „Anul ăsta avem un deşeu cu adevărat deosebit pentru prietenii noştri europeni. E o melodie expirată de prin 2007, găsită între chiştoace în nisipul de la Eforie Nord. Simţiţi cum miroase a mare, soare, găinaţ de pescăruş, transpiraţie şi Frutti Fresh de pere? O să fie un hit”, a lăudat piesa câştigătoare Aurelian Sfârbăşanu, critic muzical. Integral: https://www.timesnewroman.ro

Buna dimineata intr-o zi de marti, 8 martie! Avem parte de minime de la –3 spre –5 grade, doar prin Muntenia fiind posibile valori mai ”plăcute”, spre –1, –2 grade, în timp ce la munte coborâm spre –6, –7 grade, cu –10, –12 grade pe creste. Temperaturile de peste zi mai urcă doar spre valori de 4 – 6 grade, dar prin nordul Moldovei, Muntenia, nordul Olteniei și zonele montane nu depășim valori de la –1, –2 grade spre, izolat 0 grade. Ninsorile rămân de interes pentru scurte intervale de timp, prin Oltenia, sudul extrem al Munteniei, Banat, sunt posibile și ploi și lapovițe. Cele mai importante cantități, spre 10 l/mp, le așteptăm în zona Munteniei, inclusiv în zona Bucureștiului. Bucuresti: innorat, temperaturi intre 3/-2 gr.C.

Legea transparenței, modificată netransparent. 30 de ONG-uri cer Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională   Cabinetul Ciucă este acuzat că a modificat, prin ordonanță de urgență, Legea privind transparența decizională în administrația publică fără avizul Consiliului Economic și Social și fără a publica textul pe agenda publică a Ședinței de Guvern. În plus, modificarea ar putea deschide calea unor noi abuzuri, se semnalează într-o scrisoare deschisă pe care 30 de ONG-uri i-au scris-o Avocatului Poporului. …. A fost schimbat un singur alineat dintr-un articol (alin. 13, art.7). Unul esențial, atrage atenția societatea civilă, care acuză Executivul că a introdus o nouă excepție de la procedura de transparență, de care autoritățile centrale și locale ar putea abuza pentru a emite acte normative fără consultare publică. Ce spune modificarea operată de Guvern Față de vechea versiune a legii, care prevedea că, în cazul unei situații excepționale, „proiectele de acte normative se supun adoptării în procedura de urgenţă prevăzută de reglementările în vigoare”, noua versiune stabilește că actele normative pot fi adoptate și înainte de expirarea termenului de transparență. Prin excepție de la prevederile alin. (2), în cazul reglementării unei situații urgente sau a uneia care, din cauza circumstanțelor sale excepționale, impune adoptarea de soluții imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public, proiectele de acte normative se supun adoptării și anterior expirării termenului prevăzut de respectivul alineat. Art.7 alin.13 după modificare: Alineatul 2, la care se face referire, prevede că un nou proiect de act normativ trebuie făcut public „cu cel puţin 30 de zile lucrătoare înainte de supunerea spre avizare de către autorităţile publice”. Ce acuză societatea civilă „Suntem de acord că 30 de zile poate fi o perioadă îndelungată pentru situații de urgență, (care ar trebui definite în mod exhaustiv: război, cutremur, calamități), dar lipsa completă a unui minim proces de dezbatere publică este contrar principiilor fundamentale ale unei democrații”, se arată într-o scrisoare adresată de 30 de ONG-uri Avocatului Poporului, Renate Weber, care a fost publicată, joi, pe platforma civică „ONG-uri pentru Cetăţean”. …. Ori de câte ori o autoritate publică centrală sau locală va considera că un act normativ e urgent, va putea să îl adopte fără niciun fel de consultare. Scrisoare ONG-uri: Lipsa de transparență Guvernul este acuzat, totodată, că a adoptat ordonanța „fără a cere avizul Consiliului Economic și Social”, ba chiar „fără a publica textul măcar pe agenda publică a Ședinței de Guvern”. „De-a lungul timpului, ordonanțele de urgență au avut grave carențe în a explica urgența care fundamenta emiterea acestor documente. Noua formulare a Art. 7, alin. (13) al Legii nr. 52/2003 va permite și mai mult aleatoriu în aplicarea standardelor de transparență și consultare”, se mai arată în document. Din experiența organizațiilor semnatare, există o practică curentă a autorităților publice locale de a abuza de termenul „urgență”. Această modificare, în opinia noastră, va conduce încă la și mai multe posibile abuzuri din partea autorităților publice locale. Integral: https://www.libertatea.ro

În această criză din Ucraina, cea mai importantă linie de apărare a populaţiei este că 70% din credite sunt în lei, ceea ce reduce enorm expunerea economiei la o creştere a cursului valutar, dar în spate sunt 6 vulnerabilităţi cărora România trebuie să le facă faţă…..   La casele de schimb valutar, care trăiesc din ceea ce vinde populaţia, cererea de euro a crescut rapid, chiar de 3-4 ori, dacă nu chiar mai mult, în timp ce oferta a scăzut în echivalent, pentru că numărul celor care aveau de vânzare valută a scăzut dramatic. Acum se cumpără euro, nu se vinde. Din păcate, casele de schimb nu pot trimite avioanele după euro cash în Elveţia, Austria, Germania, etc, aşa cum o fac băncile, care şi ele au fost prinse pe picior greşit de creşterea exponenţială a cererii de euro cash. Dacă băncile pot rezolva problema cu numerarul în euro, casele de schimb de la colţul străzii se mişcă mai greu, cursul valutar fiind sensibil la cererea şi oferta de valută efectivă şi la ceea ce oamenii văd la televizor sau citesc pe net. Aşa se face că euro a crescut la casele de schimb, de la 4,97 la 5,2 lei, adică o creştere de 5%, iar la vânzare cursul a urcat la 5,3/5,4, iar vineri seară era 5,9 lei la o casă de schimb de la parterul magazinului Unirea din Capitală. Erau case de schimb care vindeau euro la un curs mai bun dar, când treci pe acolo şi vezi 4,9 lei la cumpărare şi 5,9 lei la vânzare, începi să-ţi pui întrebări mai multe. Dacă cum două decenii, când a fost criza din Rusia, o creştere a cursului valutar de 5% la casele de schimb nu reprezenta o problemă, acum această creştere indică o tensiune mai mare având în vedere că în ultimii 3 ani euro nu a crescut cu mai mult de 5/6%. Pe piaţa valutară interbancară, acolo unde cursul este supravegheat de BNR, nu s-a întâmplat nimic, cursul oscilând în jurul a 4,948/4,949 lei/euro. BNR a anunţat clar că vrea o stabilitate a cursului şi că va urmări acest lucru. Dar problema ţine de euro cash. Pe lângă ceea ce se întâmplă în nordul ţării, acolo pe unde intră refugiaţii ucraineni şi unde cererea de euro este mult mai mare, tensiunile sunt amplificate  de 3 lucruri:

• Istoric, băncile oferă la casele lor de schimb un curs la vânzare mai mare decât la casele de stradă, ceea ce face ca populaţia să se ducă mai puţin să cumpere euro de la bănci. Iar acum, deşi băncile aveau la propriile lor case de schimb un curs valutar la vânzare mai bun decât cel din stradă, lumea nu s-a dus acolo pentru că nu este obişnuită. Spre exemplu, băncile cotau vineri 5,1 lei pentru 1 euro, şi chiar sub, la vânzare, în timp ce casele de schimb, cele care aveau euro, cotau 5,3/5,4/5,4 lei la vânzare, iar lumea se sperie când vede un curs aşa mare şi mai ales când află că nu există euro cash.
• Când a început războiul, băncile au fost prinse pe picior greşit şi nu au avut  în cash suficient, cel puţin în primele zile, ceea ce a mărit tensiunea în piaţă, mai ales că lumea citea pe net că nu există euro.
• Dar cel mai important lucru este că băncile şi-au redus numărul de sucursale şi, implicit, de case de schimb proprii, ceea ce îi trimite pe oameni la casele de schimb de pe stradă să caute euro. Toată lumea vorbeşte despre digitalizare, despre fintech-uri, dar când vine o criză peste noapte, aşa cum s-a întâmplat cu atacul Rusiei asupra Ucrainei, lumea are nevoie de cash şi mai puţin de euro într-un cont sau pe card. Dacă ne uităm la ceea ce s-a întâmplat în Ucraina, când oamenii nu mai pot scoate bani nici din bănci, nici din automate, sau dacă ne uităm la ceea ce se petrece în Rusia, unde accesul la valută este blocat, este normal ca lumea să-şi doarească să aibă euro sub pernă pentru că în orice eventualitate este singura resursă financiară valabilă.

…..Dacă România intră în această criză din Ucraina, care se extinde peste tot, în special în Europa, cu această linie de apărare, că 70% din împrumuturi sunt în lei şi nu în valută, ceea ce reduce expunerea la o creştere a cursului valutar, în spate avem 6 vulnerabilităţi:

• Creşterea dobânzilor cerute de investitori pentru a împrumuta statul, randamentul de pe piaţa secundară depăşind 6%, ceea ce este cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu şi care nu poate fi susţinut pe termen mai lung, plus că acum Ministerul Finanţelor se confruntă şi cu o reducere a numărului d einvestitori care vor să cumpere titluri de stat româneşti, iar băncile locale şi cele şapte fonduri de pensii Pilon II sunt deja spuraexpuse.
• Creşterea deficitului bugetar – pe lângă faptul că este deja mare, dublu faţă de cât ar trebui – peste 6% versus 3% – criza din Ucraina va aduce o creştere a cheltuielilor bugetare din motive de creştere a cheltuielilor de apărare, 1,5 miliarde de euro, cheltuielile cu refugiaţii peste 1 miliard de euro, plus factura de compensare la energie şi gaze, peste 4 miliarde de euro. Iar acest deficit bugetar în creştere va fi finanţat la dobânzi tot mai mari.
• Inflaţia este în creştere, iar această creştere va fi amplificată acum şi mai mult din cauza crizei din Ucraina care a determinat explozia preţurilor la gaze, energie, materii prime, etc. Vom avea inflaţie de peste 10%, care nu poate fi readusă sub control prin măsuri monetare de creştere a dobânzilor.
• Creşterea dobânzilor la credite, atât pentru populaţie cât şi pentru companii: suntem abia la începutul unui trend care nu ştim unde va ajunge, mai ales cu acest conflict armat. Încă nu simţim creşterea dobânzilor, pentru că ele sunt încă sub inflaţie.
• Scădere accelerată a creşterii economice: în T1/2022 economia a fost pe minus, ceea ce s-ar putea întâmpla şi în T2, mai ales cu problemele care apar din cauza războiului din Ucraina. Investiţiile sunt puse pe hold iar consumul începe să se reducă din cauza inflaţiei dar şi a temerilor legate de Ucraina. Această scădere economică, care sperăm să fie o scădere a creşterii economice, va aduce o creştere a tensiunilor în piaţă pentru toată lumea. Integral: https://www.zf.ro

Directorul general al companiei Engie spune că dacă Europa nu va mai primi gaz rusesc primele probleme ar apărea iarna viitoare … „Adevărata problemă ar fi umplerea depozitului în primăvară şi vară, în pregătirea pentru iarna 2022-2023”, a spus CEO-ul grupului francez. „Ar fi foarte greu să găseşti volumele necesare şi ar fi foarte greu în cazul unui conflict lung în Ucraina. În realitate, am intra atunci într-o nouă lume a energiei, sub efectul unui şoc fizic şi al unui şoc de preţ fără precedent care ar transforma, fără îndoială, peisajul energetic pentru o lungă perioadă de timp. Pentru iarna care se încheie, nu ar fi nicio problemă de aprovizionare, mai ales că este destul de blândă. Chiar şi fiind complet lipsiţi de gaz rusesc, ne-am descurca datorită furnizorilor din alte ţări, prin gazoduct sau gaz natural lichefiat”, a McGregor Teama de întreruperi ale exporturilor din Rusia, care furnizează 40% din importurile europene de gaze, a determinat, vineri, o creştere a preţului în Europa la un nou maxim istoric. Gazul rusesc reprezintă 20% din livrările Engie. Grupul negociază volume suplimentare cu Norvegia, Olanda, Algeria şi Statele Unite: „Dar trebuie să fim lucizi. Pârghiile care sunt la îndemâna noastră sunt de anvergură limitată. Nu vor fi suficiente pentru a înlocui tot gazul care vine astăzi din Rusia”. În cazul unei reduceri, „nu este de neînchipuit că autorităţile publice vor pune în aplicare măsuri de limitare a cererii”, a subliniat ea. Atât industriaşii, cât şi cetăţenii şi-ar putea reduce consumul, în special încălzirea. De asemenea, ar fi necesară „plafonarea preţurilor angro la gaze în Europa, care ar avea meritul prin extensie de a limita preţurile la energie electrică”, şi să se accelereze în energiile regenerabile, fie că sunt turbine eoliene sau biometan, conform lui Catherine MacGregor. Integral: https://www.g4media.ro

Valeriu Nicolae: Am văzut un interviu despre fake news – o chestie execrabilă făcută de TVR Cluj luna trecută. Reporterul spunea că doamna Norica Nicolai a fost o “victimă” a știrilor false și a lins disciplinat dosul doamnei fără a demonstra în niciun fel de ce ar fi fost o victimă fosta procuroare comunistă și una dintre cele mai fără de bun simț femei din politica noastră. Doamna a dat și două exemple de știri false – dosarele “făcute” domnilor Roman și Ciucă. Și mai ironic, în emisiune doamna a fost prezentată ca fiind senator deși nu este. Acum exact cinci ani scriam despre manipulare și Norica Nicolai cele de mai jos. Una dintre cele mai folosite tactici de manipulare este să faci tu ceva mârlănesc și pentru a ascunde ceea ce faci să îi acuzi pe cei care incearca să îți dovedeasca mârlănia că fac ceea ce faci tu. Ăsta e cazul discuțiilor aberante la RTV si Antena 3 care susțin că România e condusă de străini malefici.  Dragnea, Ponta, Ghiță, Mazare, Tăriceanu si interpușii lor au făcut o mulțime de afaceri super mirositoare cu ‘străini’. Ponta a avut doi consilieri italieni super dubioși incluzând-ul si pe Pino Arlacchi care a fost prezentat cu surle si trâmbițe ca specialist anti-Mafia la numirea lui în 2012. Arlacchi a fost dat afara din UN pentru corupție într-un scandal cumplit prin 2000 și are niște legături foarte stranii cu țări mari producătoare de droguri. În Parlamentul European în 2012 ca șef al delegației Parlamentului European pentru Azerbaijan – țară faimoasă pentru mita prin ‘diplomația caviar’- a prezentat o rușine de raport în care îl ‘spăla’ pe dictatorul cu care se tot întâlnea Ponta. Arlacchi este sub investigație pentru mită. Unul dintre europarlamentarii cei mai activi în pupatul în fund al lui Alyiev si ea implicată in scandalul raportului lui Arlacchi care spăla democrația originală dar foarte bogată a Azerbaijanului este foarte apropiată de Tăriceanu si invitată constantă pe la Antena 3 (Norica Nicolai). Dragnea este si el legat de numele unui alt fost consilier italian a lui Ponta. Sursa: https://www.facebook.com

10 pași pentru a pune la pământ regimul Putinist în energie Energia este unul dintre sectoarele cel mai greu de sancționat. Pe de o parte, Rusia este puternic dependentă de vânzarea resurselor sale energetice. Pe de altă parte, scăderea livrărilor de gaze rusești va provoca o creștere a prețurilor, în beneficiul Rusiei. Experții ucraineni au făcut apel de ani de zile în special la adresa Germaniei să înceapă o adevărată diversificare a surselor de aprovizionare cu energie. Acest lucru nu s-a întâmplat. Acum am ajuns în situația de a lua decizii complicate pentru a interzice efectiv Rusiei utilizarea în continuare a energiei ca armă atât împotriva Ucrainei, cât și împotriva țărilor UE. Există posibilitatea de a limita accesul Rusiei la infrastructură, fonduri, potențiale noi contracte în domeniul energiei, precum și la oportunitățile de a-și continua propaganda. Mai jos, o explicație detaliată. 1. Giganții petrolieri și de gaze trebuie să continue să iasă din proiectele rusești pentru a nu mai da acces Rusiei la noile tehnologii de exploatare a resurselor naturale….2. UE trebuie să preia gestionarea depozitelor de înmagazinare de gaze naturale din UE care sunt în prezent controlate de Gazprom…..3.UE trebuie să confiște activele care aparțin companiilor energetice rusești sau să le transfere în management temporar către companiile naționale europene…..4. Țările din întreaga lume trebuie să înceteze cooperarea cu Rosatom și filialele sale. Dependența de Rusia în energia nucleară este absolut la fel ca dependența în sectorul gazelor. Slovacia a început să refuze o astfel de cooperare și este important ca alte țări să urmeze acest exemplu. Aprovizionarea cu uraniu rusesc trebuie, de asemenea, supusă sancțiunilor. 5. Marile agenții internaționale de PR trebuie să înceteze cooperarea cu companii energetice rusești, precum Gazprom…6.UE trebuie să oblige Rusia să aplice legislația europeană și să acorde acces la aprovizionarea cu gaze din țările din Asia Centrală. ….7 Statele membre ale UE și SUA trebuie să ceară raportări mai transparente companiilor energetice rusești. Lipsa de transparență în funcționarea lor, precum și ignorarea standardelor ESG (de mediu, sociale, guvernanță), au permis pomparea de milioane în pregătirea războiului, îmbogățirea oamenilor de la putere, răspândirea corupției, ocuparea ilegală a teritoriilor altor țări. Raportarea publică a fiecărei licențe, de ex. pe baza standardelor EITI, trebuie să devină o cerință absolută pentru orice dialog cu companiile energetice. Acest lucru nu trebuie să fie opțional pentru Rusia, ci mai degrabă o condiție obligatorie. 8. Țările cu condiții speciale de desfășurare a afacerilor (zone offshore) trebuie să închidă toate companiile offshore cu beneficiari finali ruși. Integral: https://www.contributors.ro

Yuval Noah Harari: Este războiul lui Putin. Nu e războiul Rusiei, nici al ruşilor, nici al istoriei lor – interviu …. Acesta crede că este un conflict pentru viitor, pentru umanitate în întregime, pentru viitorul libertăţii şi al democraţiei, iar dacă agresiunea şi tirania sunt lăsate să câştige, va deschide un nou Ev Mediu pentru întreaga umanitate. ”Astea nu sunt doar nişte cuvinte mari şi poezie, trebuie să vă uitaţi mai întâi de toate la bugete, la bani. Înainte de război, bugetul european mediu pentru apărare era de doar 3%. Ceea ce e minunat, pentru că în marea parte a istoriei, regii şi împăraţii cheltuiau 50-70% pe armatele lor. Acum, în schimb, banii sunt folosiţi pentru sistemul educaţional, sistemul sanitar. Deodată, peste noapte, bugetul de apărare al ţărilor se dublează, se triplează. În plus, şansele noastre de a gestiona schimbările climatice, şansele noastre de a îmbunătăţi inteligenţa artificială se va evapora, pentru că banii şi atenţia de care e nevoie pentru a face faţă acestor probleme globale se duc în schimb pe lupte de război”, a declarat Yuval Noah Harari la Observator….. “Ne aflăm sub un pericol al autocraţilor de pe întreg pământul. Dacă Putin reuşeşte, toţi ceilalţi autocraţi se vor gândi: “Hei! Poţi face asta! Poţi să începi să invadezi ţări, pur şi simplu, şi să îi cucereşti pe alţii”. Vom începe să vedem din ce în ce mai multe lucruri de acest fel, iar apoi ne trezi cu arme nucleare. Oamenii se gândesc că aceste pericole au rămas prin anii ’60-’70, dar nu! Acest pericol este aici, este acum. Miza este supravieţuirea umană”, a declarat Harari….. “Bunicul meu este din Cernăuţi, care este aproape de frontiera cu România. Nu este o chestie de familie, este o chestie umană. Vezi distrugerea, foametea, oamenii care îşi părăsesc casele, oamenii care luptă pentru existenţa lor şi este ceva mişcător. Ăsta este motivul pentru care cred că această situaţie va schimba lumea în mai bine. Îi va face pe oameni să realizeze că în Vest am avut aceste culturi interne între dreapta, stânga, liberali, conservatori, iar acest război în Ucraina va trebui să pună sfârşitul războiului cultural din Vest. Pentru că Stânga şi Dreapta, liberalii şi conservatorii realizează că este un pericol mult mai mare împotriva căruia trebuie să stea împreună, uniţi”, spune Harari. „Rusia nu e URSS. E doar o benzinărie”…. Rusia nu este Uniunea Sovietică. Este mult, mult mai slabă. Nu mai este nici măcar a 3-a cea maimare economie din lume. Economia Rusiei este mai mică decât a Italiei sau a Coreei de Sud. Economia Rusiei este de 1,6 trilioane de dolari pe an. Economia Europei este de 22-23 de trilioane de dolari pe an. Rusia este doar o benzinărie cu arme nucleare. Tot regimul lui Putin este construit pe petrol și gaze. Atât. Și dacă prețurile la petrol vor coborî la 20 de dolari pe baril, s-a terminat. Vestul trebuie să se unească și să acționeze repede și să extragă resursele și cunoașterea științifică pentru a creea o revoluție energetică, pentru a pune capăt regimului lui Putin”, a explicat Harari (integral pe Observator) Integral: https://revistapresei.hotnews.ro

Miracolul Zelenski, opinia publică și al treilea război mondial Există și arme de ultimă generație mai redutabile decât orice armă nucleară tactică, decât orice dronă, bombă, avion pe bază de tehnologie stealth, decât orice tun, rachetă antiaeriană sau sistem antibalistic. Sunt arme cu un cap și mai ales o inimă, pe două picioare, cu două brațe și curaj. Sunt arme care, singure, pot întoarce o situație disperată, o bătălie pierdută, un război catastrofal. E arma de tip Churchill, omul care a rostit celebra sa alocuțiune despre blood, sweat and tears. Despre sânge, sudoare și lacrimi. Cinstit, Churchill a spus adevărul compatrioților săi și lumii întregi, în cea mai neagră clipă a Regatului Unit, a democrației, a civilizației și a lumii libere. Când englezul rămăsese absolut singur în fața monstruoasei mașinării de război naziste și nimeni, în afară de furniturile de arme americane, nu-i mai era alături, pentru că Hitler rănise mortal Polonia, îngenunchease Franța și cotropise Europa. Arma de tip Churchill nu e la fier vechi. Există. Funcționează. Luptă, de una singură, în Ucraina împotriva monstruoasei mașinării de război rusești. Care, dezlănțuită de Vladimir Vladimirovici Putin, s-a împotmolit în fața vitejilor luptători ai lui Zelenski și a început să se răzbune, bombardând de zile în șir blocuri, case, locuințe, străzi și grădinițe, spitale, școli, copii, bătrâni și femei…. Disperat, pentru că nu primește răspuns cererii sale de închidere a spațiului aerian al Ucrainei de la liderii NATO. Așa că i-a întrebat pe liderii globului prin corespondenții adunați la o conferință de presă în Kievul asaltat și bombardat: câți (oameni mai) trebuie să moară? Câte brațe, picioare, capete, trebuie să zboare ca să vă miște? Spuneți-mi câte și voi număra ca să vă spun și să aștept momentul… Zelenski strigă adevărul. Strigă din răsputeri, doar doar va trezi adânc adormita și cumplit amorțita conștiință a lumii. Strigă, s-o lămurească onest despre miza adevărată a acestei confruntări. Care nu e doar despre populația martirizată a Ucrainei. Nu e doar despre noul genocid pe care-l pregătește Putin în Europa. Nu e doar despre aneantizarea statului ucrainean, refacerea fostei Uniuni Sovietice și reedificarea, pe baze totalitare, a imperiului țarist, obiectivele obsesiv urmărite de Putin. E despre capacitatea de a dăinui a civilizației, despre rezistența la răul absolut a lumii libere, ca și despre șansa de a supraviețui a unui homo sapiens moral, liber și demn. Sigur, ucrainenii au probleme militare uriașe, pe care nu le vor putea rezolva doar cu miraculoasa lor armă prezidențială. Ei luptă inspirați, însuflețiți și exemplar. Au dovedit nu o dată că știu să lupte astfel. De pildă în anii în care au combătut bolșevismul. Pe Maidan, în fața asasinilor plătiți ai securității satrapului lui Putin, sinistrul Ianukovici. În cei opt ani ai războiului de uzură din Donbas. Și în aceste zile de foc, în fața rachetelor Iskander și Kalinder ale lui Putin. În fața teroriștilor ceceni pe care i-a trimis ca să-l omoare pe neînfricatul Zelenski…..A vorbit lumii nu de la înălțimea Kremlinului, a luxoaselor sale palate, a buncărelor atomice din Urali, ci din fruntea combatanților săi, din mijlocul bătăliei pe viață și pe moarte pentru libertate, din prima linie a unui front care e peste tot, chiar și în pătuțurile de copii. ….Numit de președintele Rusiei ”nazist”, ”drogat” și patron al unui ”genocid” în Donbas, președintele Ucrainei a reușit în alocuțiuni istorice nu doar să lămurească cine e agresor și cine își apără nevoile și neamul. A izbutit să-și galvanizeze și să-și mobilizeze nu doar compatrioții, ci și să cucerească inimile unei Europe sceptice, înfricoșate, angoasate, nevrozate și pacifiste. Ba chiar să ralieze la cauza Ucrainei și a democrațiilor practic întreaga lume….. Doar America lui moș teacă Biden întârzie, în naivitatea fără leac a administrației lui leșinate, să înțeleagă ce preț piperat, mai piperat decât oricând, vor trebui Statele Unite, vestul și omenirea să plătească dacă vor mai rata și-acum, o dată în plus, ocazia de a interveni și de a pune capăt coșmarului neofascist și neostalinist pe care l-au tot lăsat, împreună cu Germania lui Merkel, să crească și să facă puroi. Mai întâi în Rusia lui Putin. Apoi în estul Ucrainei. În Georgia și Moldova. În Belarus. Acum în toată Ucraina. Și, în curând, probabil, peste tot. Știe președintele Biden la ce crime indicibile este complice, neînchizând spațiul aerian ucrainean? Știe președintele României că Ucrainei le urmează Republica Moldova, republicile baltice, apoi România, Polonia și restul Europei? Știe Josep Borrell că a promis avioane Ucrainei, ca să se apere? Unde sunt?….Ce-i de făcut? Să fim serioși. A spus-o Gary Kasparov. Nici un tratat nu interzice NATO să apere Ucraina. E un risc ca Putin să apeleze la bomba atomică, contrează alții. Or, bombele atomice nu se pot folosi, căci înseamnă aneantizarea mutuală. De altfel, același lucru și că ar fi o presupusă primejdie de declanșare a celui de-al Treilea Război Mondial s-a spus și cu privire la livrarea de arme Ucrainei. Or, s-au livrat. Dar războiul mondial nu s-a declanșat. Ne e frică să-i ajutăm pentru că nu suntem ucraineni? Atunci să li se dea piloților NATO un pașaport emis la Kiev…..Dar, mi se mai replică, de tot îngrijorat și legalist, ”dacă la o ilegalitate se răspunde cu alta, pacea nu va putea fi gestionată niciodată! S-ar generaliza dreptul forței!” Să mi se ierte că întreb: dar oare care pace, monșer? A cimitirului, de după genocid? Oare civilizația nu mai are dreptul de a se autoapăra în fața barbariei? Integral: https://ziare.com

Buna dimineata intr-o zi de luni, 7 martie! Vremea va fi închisă, cu cer înnorat în majoritatea zonelor țării. Temporar se vor semnala precipitații sub formă de ninsoare, în special spre seară. În timpul zilei, precipitațiile vor fi sub formă de lapoviță și ploaie și vor apărea în special sud-vestul și sudul țării. În zonele montane înalte va continua să ningă, iar la altitudini mari vântul va viscoli zăpada. În restul zonelor țării vântul va sufla slab, până la moderat. Temperaturile maxime se vor încadra între 0 și 5 gr, pe când minimele se vor încadra între -7 și 2 gr C. Pe timpul nopții și la primele ore ale dimineții vor exista condiții de ceață, În Bucuresti  meteorologii anunță că vremea va rămâne în continuare rece și predominant închisă, cu un cer noros. Seara și noaptea se vor semnala precipitații sub formă de lapoviță și ninsoare. Vântul va sufla slab și moderat, iar temperaturile vor fi în scădere. Maxima zilei atinge 4-5 gr, în timp ce minima se va situa în jurul valorii de 0 gr.

Plouă cu bani pentru şefii Electrica, firmă care a terminat 2021 cu pierderi istorice de 553 mil. lei: Directorul general a încasat 1 mil. lei, iar directorul de vânzări a avut un bonus de 0,6 mil. lei că şi-a dus cu bine mandatul la termen Câştigurile financiare ale executivilor Electrica au continuat să fie de elită, chiar dacă firma a terminat anul cu un minus istoric de 553 de milioane de lei. Practic, în fiecare zi din ultimul trimestru din 2021, Electrica a înregistrat pierderi de 1,4 milioane de euro. Corina Popescu, în schimb, CEO-ul companiei, a primit la finalul anului trecut remuneraţii brute şi beneficii de circa 1 milion de lei, ceea ce înseamnă o medie lunară de circa 18.500 de euro. Din această sumă, remuneraţia fixă încasată de Corina Popescu a fost de 751.561 lei, cu circa 2% mai mare faţă de cea din 2020, an în care grupul Electrica a înregistrat un profit net de 387 de milioane de lei. În contextul în care documentele oficiale ale Electrica arată că CEO-ul Corina Popescu şi-a îndeplinit obiectivele de performanţă în proporţie de peste 70%, aceasta a primit şi o remuneraţie variablă brută anuală de 269.623 lei, arată Raportul de remunerare al companiei pentru anul trecut. Dar remuneraţia de 1 milion de lei încasată de Corina Popescu nu este totuşi cea mai mare. Cătălina Popa, fostul director de vânzări al companiei, a terminat anul cu o remuneraţie totală de 1,75 de milioane de lei, din care peste 600.000 de lei pentru că şi-a dus cu bine mandatul la termen. Bibiana Constantin, fostul director de resurse umane al companiei, a terminat şi ea anul cu 1,167 milioane de lei, din care peste 523.000 de lei au fost un bonus pentru terminarea mandatului. Integral: https://www.zf.ro

Dacă Rusia opreşte mâine robinetul de gaz, România poate rezista circa o lună de zile cu volumele din depozite şi cu producţia internă  Circa 43% din cerere este reprezentată de consumatori protejaţi. Restul, dacă situaţia o va cere, s-ar putea închide. Principalii aliaţi ai României în ceea ce priveşte alimen­ta­rea con­su­matorilor de gaze în even­tua­litatea unei sistări complete a im­por­tu­rilor din Rusia sunt vremea bună şi faptul că deja o parte din industrie este oricum închisă din cauza preţurilor insu­por­ta­bile la uti­lităţi. Anul trecut, importurile au ajuns la peste 30% din consum, cantităţile fi­ind cu 70% mai mari faţă de 2020, în contextul scăderii producţiei interne şi al cererii mai mari. Peste 1 mld. dolari a achitat Româ­nia pentru acest gaz, timp în care cel din Marea Neagră sau rezervele de pe uscat au zăcut degeaba. „În acest moment, România con­sumă circa 40 de milioane de metri cubi pe zi şi cu ce pro­ducem, adică aproape 24 de milioane de me­tri cubi pe zi, alături de ce extragem din de­po­zite, 16 milioane de metri cubi pe zi, aproa­pe ne acoperim. Ne ajută şi tempera­turile“, spu­ne Vasile Cârstea, directo­rul general al Depogaz, filială a Romgaz care gestionează peste 90% din capacitatea de înmagazinare a Ro­mâ­niei. „Cred că până la 1 aprilie pu­tem susţine ritmul de producţie şi de ex­tracţie“, a mai explicat Cârstea. Din­co­lo de condiţiile me­teo care ajută România, mai sunt şi alţi fac­tori. Azomureş, cel mai mare consu­ma­tor de ga­ze naturale din România, este în continuare închis, cu perspective reduse de reluare a activităţii pe fondul preţului istoric al gazului. „Oamenii vin, instalaţiile sunt oprite“, spun reprezen­tanţi ai Azomureş. Mai departe, cen­trala de la Brazi a OMV Petrom care funcţio­nea­ză pe gaze este la rândul ei oprită până în apri­lie pe fondul unei revizii teh­nice progra­ma­te. Dar, în eventualitatea în care condiţiile de piaţă se dete­riorează, „întreprinderile care ope­rează în domeniul gazelor naturale trebuie să asigurare furnizarea de gaze către clienţii pro­tejaţi, definiţi în legislaţia naţională, chiar şi în cazul unui consum de gaze foarte mare şi să ia măsuri preventive adecvate“, se arată în Planul de acţiuni preventive privind măsurile de garantare a securităţii aprovizionării cu gaze naturale în România publicat în octom­brie anul trecut. În total, pon­de­rea cumulată a consumatorilor protejaţi în consumul total de gaze este de 43,4% (28% casnici, 6,56% servicii esenţiale, 8,8% energie termică pentru populaţie). În situaţie de criză, alimentarea pentru restul consuma­torilor poate fi limitată. Dincolo de România, o eventuală în­trerupere a livrărilor de gaz rusesc pune în pericol întreaga Europă, cea mai afectată fiind chiar economia Germa­niei. De altfel, Germania, Italia, Austria şi Franţa sunt cele mai mari ţări impor­tatoare de gaz rusesc din UE, după cum ara­tă statisticile publicate de Gazprom Export, braţul de livrări externe al co­lo­sului Gazprom. Astfel, Germania a im­por­tat o cantitate de 45,8 miliarde de me­tri cubi în 2020, la nivelul aceluiaşi an con­sumul de gaze naturale fiind de 86,5 mi­liarde de metri cubi. „În actualul context, din punctul meu de vedere, este o revenire la preţu­rile reglementate la energie şi gaz“, spu­ne un consultant din domeniu. Integral: https://www.zf.ro

Iohannis, miliardele și recesiunea  Să începem cu un mic exemplu cu scop didactic. Primăria Brăila decide să cumpere, cu bani publici, două tramvaie. (sursa: anunțul de participare SEAP nr CN1038628/din 21 01.2022). Toate bune și frumoase, numai că vine primăria de pe Dunăre și cu o mică condiție: cică „tramvaiele trebuie să fie prevăzute cu un sistem care să furnizeze energia necesară motoarelor de tracțiune pentru a permite deplasarea acestora pe o distanță de minim 50 km în situația lipsei de tensiune în rețeua de alimentare electrică”. Normal, dacă nu mai avem tensiune, tramvaiul nu se poate opri în intersecție, el trebuie garat în linia curentă. Dar, oameni buni, să mai citim odată: 50 de km! Așa, dacă mai era cazul să râdem de absurdul acestei cerințe: lungimea întregii rețele de tramvai din Brăila este de 22,7km. Orice om cu minime cunoștințe tehnice își dă seama că, pentru a avea acumulatoare care să permită deplasarea de 50 km, tramvaiul respectiv va trebui să aibă o greutate suplimentară uriașă și un consum imens de electricitate (căci acumulatorul este montat „în tampon”, se încarcă continuu). Dar ce contează normalul, dacă trebuie să rămână o singură firmă competiție? Căci, da, oameni buni, absurdul situației nu este acela că un primar are idei năstrușnice, ci că că o firmă (turcească) a fost omologată cu un astfel de produs! Oare cineva din multele noastre autorități o fi citit ce năzbâtii semnează?…. Invadarea Ucrainei este un bun prilej pentru Klaus Iohannis și guvern să arunce în planul secundar al dezbaterii economia și modul catastrofal în care este ea condusă de către guvernanți. Dar, oameni buni, nu vă lăsați păcăliți: chiar dacă nu mai avem voie să discutăm despre starea proastă a economiei, aceasta rămâne; ba mai mult, indicatorii se vor altera în continuare, pentru că tot ceea ce știu să facă guvernanții este să accelereze inflația. Nicio măsură guvernamentală nu se adresează problemelor de fond, structurale, din energie sau din alte sectoare. Azi, singura politică pe care o duce guvernul de la București este să ascundă, cât poate de mult, starea precară a economiei de ochii românilor. Uitând că acești români se duc zilnic la cumpărături, plătesc facturi uriașe, stau în frig și sunt lipsiți de apă caldă. Și, mai grav de atât, lucrează la companii lovite puternic de inflația întreținută de guvern. Oricum, în țara lui Factură Vodă era mai puțină și mai firavă opoziție decât în Rusia lui Putin. Așa că, cine să mai cuteze să-l mai întrebe acum ceva concret pe baronul turismului dedicat propășirii Sahelului? Cine va mai cuteza să ridice vreun semn de întrebare despre căderea economiei, despre prețurile la electricitate și gaze sau despre proiectele de infrastructură neterminate? Acum vreun an și jumătate, Klaus Iohannis, liberalii orbaniști și câțiști plus cohorta de propagandiști profesioniști pripășiți pe lângă palatele de partid și de stat țipau pe la toate televiziunile că România se va umple de vreo sută de miliarde în următorii zece ani, mulțumită geniului din spatele ochelarilor de soare purtați de către întâiul schior al țării. După ce a trecut campania electorală și după o muncă seculară care a durat …un an, au adus un tabel cu 14 miliarde de euro plus un ditamai împrumutul de 15 miliarde de euro. Restul miliardelor erau demult în țară, împărțite la Bruxelles cu ani înainte de prăbușirea meteoritului Cristian Ghinea peste capetele neînțelegătoare ale românilor. Se cuvine, deci, să tragem o linie și să vedem un mic bilanț de etapă. Etapa regimului canonic Iohannis, sfârșită odată cu votarea noii majorități PSD-PNL. Și ce să vezi, regimul Iohannis, etapa PNL+USR, se încheie cu o prăbușire spectaculoasă, o cădere continuă a performanței economiei în anul 2021, de la o creștere de +2% pe primul trimestru la ditamai scăderea de -0,5% din ultimul trimestru:….Păi care să fie: șosele, căi ferate, alimentări cu apă, canalizări, poduri, viaducte adică exact o parte din ce trebuia să facă regimul Iohannis cu miliardele de la UE. Iar construcțiile nerezidențiale sunt clădirile de birouri, hale industriale, școli, spitale, adică cealaltă parte a lucrărilor care trebuiau execuate cu miliardele promise de jucătorul de golf cu costum alb și ochelari negri de soare. Motivele scăderii? Pe de o parte, creşterea preţurilor materiilor prime, cauzate de triplarea prețului energiei, iar pe de altă parte fenomenul de limitare a bugetelor de investiţii publice şi lipsa vreunei decizii privind licitaţiile publice deja organizate. Căci armatele de funcționari tăcuți de pe la compania de drumuri (CNAIR) sau de pe la CFR sau de la alte ministere au învățat o lecție simplă: când se ceartă miniștrii în coaliție, nu e bine să evaluezi ofertele depuse și să iei vreo decizie de atribuire. Cei mai haioși au fost ceferiștii care, mirosind iminenta plecare a ministrului Drulă, au amânat termenele de depunere a ofertelor pentru modernizarea căii ferate Timișoara-Caransebeș timp de șase luni, până în ianuarie 2022, atunci când au fost siguri că au un nou șef, pe Grindeanu…..Și dacă tot am ajuns aici, să spunem că fantezia lui Drulă cu trenul propulsat cu hidrogen de la București la Pitești va rămâne unul dintre marile semne de întrebare din PNRR, atunci când se va trage linia. …. A, să vă mai spun un secret: până la finalul anului acesta nu cred că se va semna vreun mare contract de atribuire de proiect mare de infrstructură. Nu de alta, dar modul în care se fac licitațiile la noi a rămas demult nemodificat: totul începe cu depuneri de oferte amânate luni de zile pentru a se clarifica mii de prostioare din caietele de sarcini scrise de consultanții mult-lăudați, apoi se amână evaluarea ofertelor alte luni bune, fix până când se pregătește contestarea rezultatului licitației de către cine trebuie și astfel un proiect prevăzut a se realiza în doi ani durează cinci-șase ani. Dacă ar fi să dăm o notă de final pentru cei trei ani de guvernare Iohannis-Cioloș-Orban/Cîțu plus cei cinci de guvernare Iohannis-Ponta/Grindeanu/Tudose/Dăncilă, iată care ar fi: 5,9, adică o absorbție de 59% a fondurilor europene de investiții și coeziune din exercițiul 2014-2020, pe locul patru din coada Europei:….Invadarea Ucrainei este un bun prilej pentru Klaus Iohannis și guvern să arunce în plan secundar economia și modul catastrofal în care este ea condusă de către guvernanți. Dar, oameni buni, nu vă lăsați păcăliți: chiar dacă nu mai avem voie să discutăm despre starea proastă a economiei, aceasta rămâne; ba mai mult, indicatorii se vor altera în continuare, pentru că tot ceea ce știu să facă guvernanții este să accelereze inflația. Nicio măsură guvernamentală nu se adresează problemelor de fond, structurale, din energie sau din alte sectoare. ….Așa că, cine să mai cuteze să-l mai întrebe ceva concret pe baronul turismului dedicat propășirii Sahelului? Cine va mai cuteza să ridice vreun semn de întrebare despre căderea economiei, despre prețurile la electricitate și gaze sau despre proiectele de infrastructură neterminate? Integral: https://spotmedia.ro

Gazele au atins cel mai mare preț din istorie. Expert: Este de 12 ori mai mare decât anul trecut. Facturi imense, iarna viitoare  Prețul gazelor naturale pentru Europa a ajuns la un nou record, de 2.400 de dolari pe 1.000 de metri cubi de gaze, scrie agenția rusă TASS. Față de anul trecut, în aceeași perioadă, prețul este de 12 ori mai mare, a declarat Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, pentru Libertatea. Prețul livrărilor pentru luna aprilie la centrul de tranzacționare TTF din Olanda a crescut la 2.391 dolari pe mia de metri cubi sau 212 euro pe MWh, conform actualului curs euro-dolar. La ora scrierii acestui articol, prețul ajunsese la 2.471 dolari. Ulterior, a scăzut. Precedentul record pentru „aurul albastru” a fost întâlnit cu o zi înainte, de 2.279 dolari pe mia de metri cubi sau 198,56 euro pe MWh. Creșterea vine după ce Rusia a invadat Ucraina, iar Statele Unite, Marea Britanie și Uniunea Europeană au impus sancțiuni dure împotriva Rusiei și mai multor entități economice și persoane apropiate președintelui Vladimir Putin. Recent, fostul președinte rus Dmitri Medvedev a declarat că, în cazul în care Europa impune sancțiuni Rusiei, atunci prețul gazelor va ajunge la 2.000 de dolari pe mia de metri cubi. „Maximul-maximelor” Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă și fost director general al Romgaz, a explicat pentru Libertatea care este impactul pentru România. „Este maximul-maximelor, de 12 ori peste cel de anul trecut din aceeași perioadă”, arată acesta. România consumă anual 10-11 miliarde de metri cubi de gaze. …. Impactul se va vedea și în România, având în vedere că anul trecut importul a fost 29% din consum. Anul trecut, în această perioadă, prețul era de 72 de lei/MWh, acum este 879 lei/MWh. E clar că toate aceste creșteri se vor duce în facturi, dar în special în gazele ce vor fi înmagazinate pentru iarna următoare. Dumitru Chisăliță: Facturi imense Conform calculelor lui Chisăliță, dacă actualele prețuri vor rămâne pe tot anul, atunci costul total pentru România ar ajunge la 71 de miliarde de lei, echivalentul a peste 14 miliarde de euro. Acesta spune că Guvernul ar putea plafona prețul producției interne pentru a ține jos prețurile, dar acest lucru ar limita investițiile viitoare și dezvoltarea proiectelor de extragere a gazelor din Marea Neagră. …. Ordonanța 114 ne-a făcut dependenți de importuri „Este grinda de sus pe care lumea nu a vrut să o vadă, respectiv dependența de importuri. În Uniunea Europeană problema este mult mai gravă. În România, Ordonanța 114 a fost declicul care a accelerat importurile”, a comentat expertul. OUG 114 a fost emisă la finalul anului 2018. Aceasta introducea o serie de taxe în energie și telecomunicații, o taxă pe activele financiare pentru bănci și o serie de taxe pe jocurile de noroc. Din cauza măsurilor impuse în domeniul energetic și al producției de gaze, OUG 114 a dus la importuri mai mari de gaze. Între timp, măsurile din acest act normativ au fost eliminate, singura prevedere care a rămas fiind scutirea constructorilor de contribuții și impozitul pe venit. Integral: https://www.libertatea.ro

Are guvernul României un plan împotriva inflației care se anunță devastatoare?   Ne pregătim să plătim costul războiului iresponsabil stârnit de Putin. E important să continuăm să discutăm liber despre cum se va împărți factura, ca să nu sufere și mai mult decât acum cei mici, care nu se pot apăra. …. Avem libertate de expresie, mai mult decât oriunde pe glob – și la ce bun?, dacă n-o folosim acum, atunci când? Numai pe la serate literare și ceaiuri dansante? La ce ne mai lăudăm cu democrația dacă o ținem la congelator? Am stat o săptămână și am tot citit și urmărit comportamentul presei române și străine și m-am îngrozit: la noi, 90% iresponsabilitate, instigare, spirit militarist, anti-democrație. S-au prăbușit tragic zilele trecute un avion și un elicopter, iar câteva televiziuni de la noi mai că nu au declarat cu mâna pe inimă că gata, ne-au atacat rușii, să ripostăm! … N-are Germania gaz? O să plângă toată industria și, printre primele, cea din vestul și centrul României. Este atacată Ucraina. Să vezi speculă cu grâu, ulei și alte din astea. Pe la mine prin lunca Siretului, zbârnâie toată ziua tirurile cu cereale, zici că e perioadă de recoltă, nu de semănat. …. Sancțiunile pot lovi înapoi cu dublă putere. Și nu în SUA. În UE. În periferia UE, România, Balcani etc. Ne îndreptam probabil oricum înspre o criză economică gravă. Acum mai avem și un consens că trebuie să înmulțim cheltuielile cu armament și să neglijăm și mai mult plasa socială. Materiile prime au prețuri deja prohibitive, împreună cu energia. Tot ce nu intră în zona protecționistă sau mega-corporatistă stă să moară. Avem vreun plan? În fiecare din marile democrații europene se dezbate un singur lucru: un soi de buncăr economic, de protecție în stare de urgență, pregătiri nu doar de securitate militară, ci și socială. ‘Geaba ai tunuri, dacă n-ai haleală pentru toți. Apoi, sunt experți care ne amintesc de toate popoarele ex-sovietice atât de dependente de economia Rusiei. …. Un dezechilibru în Tadjikistan, de exemplu, îngrijorează China mai mult decât scrie pe burtierele televiziunilor de știri. …. Am văzut strigăte că nu se organizează statul român să primească refugiați. Să fim realiști, statul român n-a fost breaz nici în a-și controla numărul de pierderi în războiul cu COVID. Statul român e specialist în trimis milioane de refugiați economic în Vest. Doar nu vă așteptați să ne modificăm peste noapte? …. Rusia a fost erodată intern de acest sistem dubios în care statul e garant pentru rapt oligarhic. Și a fost erodată extern de avansul NATO. Liderii democrați în frunte cu Hillary Clinton ”au câștigat” în politica lor fără mănuși în estul Europei. Dar asta nu e deloc bine pentru Europa, mai crede Streeck. Efectul? Toată lumea în cazarmă. Nu mai pune nimeni la îndoială utilitatea NATO, așa cum o făceau și Trump, și Macron (care declara nu demult organizația în ”moarte cerebrală”). ”Europa va plăti pâinea, SUA va plăti puterea militară sau iluzia acestei puteri”, mai scrie Streeck. El nu uită să spună și o altă chestie incomodă: salariul lui Hunter Biden într-o companie ucraineană investigată pentru spălare de bani a existat și a fost mare. …. Dacă vrem musai comparații, situația aduce mai mult cu anii de dinaintea Primului Război Mondial, când toată lumea credea în pacea liberală și imperială. …. Concentrarea capitalului s-a tot accelerat. Inegalitățile sunt la cer în Rusia și au crescut accelerat în Vest. Acum se va accelera protecționismul strategic, piața liberă va fi o amintire, după ce și-a devorat copiii. …. Cum ne va afecta războiul stilul de viață? Revendicarea socială va fi de zece ori mai grea. Puteam să jur că, după Paști, România va fi în stradă cu zeci de revendicări de salarii și protecție pentru angajați. Acum s-a terminat. Bănuiesc că cine iese în stradă de-acum încolo pentru salarii sau drepturi sindicale o să fie acuzat vrea să clatine pilonul româno-american de stabilitate și securitate. Să nu mai zic că nesimțirea flancului serviciilor secrete continuă – au reușit să împingă în parlament o lege cu drepturi exagerate de penetrare a vieții private. Când poporul ucrainean e atacat și de propria mafie de stat Emoțiile au trecut ca tancul și peste niște chestiuni care trebuie discutate, oricât de dureroase ar fi. Oligarhia ucraineană nu e un mit. Nici faptul că Zelenski însuși e susținut de anumiți oligarhi nu trebuie să fie considerat un ”atac”. Ce trebuie să înțelegem e că oroarea războiului e și asta. Că cetățenii fără plase de siguranță sunt lăsați pradă unei jungle sinistre. Dacă scapă de bombardamentele deraiatului Putin, dau de javrele de la graniță care fac triaj în funcție de șpagă. Statul ucrainean există militar, există ca imagine prin Zelenski, dar nu mai există ca protecție pentru mulți dintre cetățenii lor. Șpăgile de la granița ucraineană nu sunt povești. Bărbații care dau șpagă să scape de război nu sunt povești. Clasele înstărite care fug de război cu tot cu resurse nu sunt povești. Sunt lecții despre ce înseamnă războiul cu adevărat. … Nu trebuie să ne supere nici ce au observat unii la graniță. Mulțimea de ucrainieni cu bani, pe lângă cetățenii obișnuiți refugiați. Trebuie ascultați cu mare atenție primarii noștri din Nord. Am ascultat intervențiile lor și mi se pare că pricep bine situația: cum spunea primarul Sighetului, trebuie strânse multe ajutoare și trimise dincolo, în Ucraina, pentru că acolo e mai mare disperarea. Acolo mafiile și șpăgarii îi torturează pe ai lor, acolo traficul de carne vie începe iar să prospere, iar fuga după resurse de bază a devenit un coșmar.  Integral: https://www.libertatea.ro

Vizita de lucru a lui Iohannis la Siret, producția la hectar în PowerPoint …. Klaus Iohannis a făcut o vizită pe stadionul 9 Mai din Siret, unde Inspectoratul pentru Situații de Urgență Suceava a ridicat două tabere de refugiați, câte una pe fiecare jumătate de teren de fotbal. Vizita președintelui reprezintă semnalul că autoritățile centrale au preluat controlul operațiunilor de administrare a fluxului de refugiați, la 10 zile de la începerea războiului…..În după amiaza zilei de 26 februarie, la mai mult de 48 de ore de când Vladimir Putin a declanșat invazia asupra Ucrainei, ISU ridică prima tabără, dar din discuțiile cu cei implicați, aceasta nu a fost funcțională până duminică, a doua zi….. Klaus Iohannis a ajuns la Siret sâmbătă, ora 16.00, fiind îmbrăcat adecvat cu vremea friguroasă de afară. Purta mănuși, dar avea capul descoperit, deși ningea des, iar temperatura coborâse sub zero grade Celsius. Nu arăta a fi stresat de război. Niciodată nu a fost un președinte prea stresat….. Șase, vine șefu’!  Pentru cei mai în vârstă, care au prins “vizitele de lucru” ale lui Ceaușescu, această descindere le poate aminti de evenimentele din acea perioadă. Autoritățile din România nu au scăpat de festivism, de coafarea realității și de raportarea superiorului sau oficialului “realizările în producție”. O scenă suprarealistă s-a desfășurat în fața jurnaliștilor români și străini, care se uitau la oficialii aflați alături de Iohannis, în timp ce aceștia priveau la rândul lor un ecran montat la marginea stadionului, iar un reprezentat ISU rula o prezentare în PowerPoint cu “ce s-a făcut”, dar mai ales cu “ce se va face de acum înainte”. După momentul realizărilor, spectacolul de coregrafie s-a derulat cu vizitarea unei clădiri părăginite, unde se afla comandamentul taberei. Cel mai probabil, a fost inclus în program pentru ca elita conducătoare să se încălzească un pic. Apoi, a urmat o plimbare printre corturi în care Iohannis era urmat de suita pestriță de militari și civili…. România nu are o strategie și un canal de comunicare cu Kiev-ul pentru acordare de sprijin umanitar refugiaților, încă de pe teritoriul Ucrainei  În tabăra ISU din Siret, Suceava, erau sâmbătă 258 de refugiați, capacitatea maximă fiind de 402 de persoane. Cei mai mulți stau o zi, două, se odihnesc și își rezolvă problemele cu documentele de călătorie, apoi pleacă mai departe….. În concluzie, acum, România nu are nicio înțelegere cu Ucraina pentru ajutarea refugiaților încă de pe teritoriul acestei țări, în zona aglomerată de la graniță. În jur de 1.000 de automobile, conform datelor publicate de poliția vamală, în marea lor parte, conduse de mame care au în grijă și copii, au intrat în țara noastră în 24 de ore. 12 ore e perioada de așteptare a unei mașini cu refugiați în coloana formată pe teritoriul Ucrainei, în apropiere de Siret. Integral: https://spotmedia.ro

Prețul la paine va exploda din cauza războiului. Deja, în februarie, avem un record absolut la alimente  Invazia Rusiei în Ucraina, una dintre marile exportatore de grâu, a dus prețul grâului la maximele ultimilor 14 ani, forțând consumatorii de pâine să înghită costurile. Invazia Rusiei din 24 februarie a afectat grav comerțul din porturile de la Marea Neagră, ceea ce a dus la creșterea cu 40% a prețurilor globale la grâul de referință de la Chicago și a dus și mai sus inflația globală a alimentelor, deja la cel mai mare nivel din ultimul deceniu, scrie Reuters. Întreruperea aprovizionării din Rusia și Ucraina, care împreună reprezintă 30% din exporturile mondiale de grâu și 20% din exporturile de porumb, va eroda securitatea alimentară pentru milioane de oameni, Orientul Mijlociu și nordul Africii fiind deosebit de vulnerabile din cauza dependenței lor de importuri, a declarat Julie Marshall, purtător de cuvânt al Programului Alimentar Mondial. De asemenea, prețurile la petrol și gaze au crescut din cauza sancțiunilor împotriva Rusiei, în timp ce costurile transportului de marfă și ale materiilor prime, cum ar fi oțelul, au crescut deja vertiginos din cauza întreruperilor lanțului de aprovizionare legate de pandemie. Chiar și consumatorii din două dintre cele mai mari țări producătoare de grâu din lume, Canada și Statele Unite, plătesc prețul. “Din păcate, pe termen scurt și intermediar, inflația alimentară și costul produselor de panificație din Statele Unite vor crește mai mult. Acest lucru îi va afecta cel mai mult pe cei mai vulnerabili din societatea noastră”, a declarat Robb MacKie, președinte și director executiv al American Bakers Association….. Rezervele din Uniunea Europeană, Rusia, Statele Unite, Canada, Ucraina, Argentina, Australia și Kazahstan vor scădea la cel mai scăzut nivel din ultimii nouă ani, de 57 de milioane de tone, până la sfârșitul sezonului 2021/22, arată datele Consiliului Internațional al Cerealelor (IGC). Prețurile alimentelor au atins un nivel record în februarie  Informația vine în contextul în care Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) anunțase vineri că prețurile mondiale ale alimentelor au atins un nivel record în februarie, cu un salt de 24,1% față de anul trecut, condus de o creștere a uleiurilor vegetale și a produselor lactate. Indicele prețurilor la alimente al FAO, care urmărește cele mai tranzacționate produse alimentare la nivel mondial, a înregistrat luna trecută o medie de 140,7 puncte, față de 135,4 puncte în ianuarie, revizuit în scădere. Valoarea comunicată anterior a fost de 135,7. Prețurile mai mari la alimente au contribuit la o creștere mai amplă a inflației, pe măsură ce economiile își revin după criza coronavirusului, iar FAO a avertizat că aceste costuri mai mari pun în pericol populațiile mai sărace din țările care depind de importuri. Integral: https://spotmedia.ro

Ajutor militar și cibernetic occidental. Sau moartea democrațiilor  …. Dar n-ajunge ca Putin să fie pedepsit prin izolare și includerea Ucrainei și a Moldovei în UE și NATO. Trebuie ca UE și NATO să aibă frontiere clare și sigure și să dispună în cantitate suficientă de alte resurse energetice decât cele furnizate până acum de Rusia. E complet anormal ca SUA să continue să importe câte o jumătate de milion de barili de țiței rusesc pe zi și e bine că Senatul american s-a mișcat. O comisie bipartizană a introdus în Congres un proiect de lege care să pună capăt importurilor energetice din Rusia.  Concomitent, resursele noi nu se găsesc singure. Trebuie urgentată masiv exploatarea celor cunoscute din Marea Mediterană și din Marea Neagră și căutate altele. Trebuie extinse sancțiunile, astfel încât să nu mai rămână piatră peste piatră din edificul financiar și economic al Rusiei lui Putin. În fine, e obligatoriu să se ia măsurile militare necesare. Hamletizările interminabile și pasivitatea militară asociate fricii de arsenalul nuclear rusesc și spectrului unui al treilea război mondial (care e ultimul lucru pe care-l vrea Putin sau ar putea fi câștigat de Rusia) trebuie să înceteze. Armata ucraineană trebuie ajutată activ să-i arunce din țară pe invadatori și să-și facă granițele naționale sigure. Ceea ce nu s-ar întâmpla dacă, sub presiunea tot covârșitorului avantaj material al mașinăriei de război ruse, ucrainenii capotează sub ochii indiferenți ai unui vest anemic. Și exact așa se arată a fi când decidenții nemți își închipuie, vai, că au rezolvat problema dându-le ucrainenilor niște rachete sol-aer Strela caduce (și parțial inutilizabile din arsenalul redegist, vechi de 30-40 de ani) și redevin subit ce-au fost sub Merkel și sub egida ”prieteniei” slugarnicului Gerhard Schroeder cu Putin: ridicoli. Derizoriul și demența unor astfel de gesturi în condițiile în care Putin pune paie pe focul fricii de bomba atomică prin crime de război precum atacul asupra centralei nucleare de la Zaporojie disimulează urgența și seriozitatea militară a unei situații care este extrem de periculoasă nu doar pentru ucraineni, ori pentru flancul estic al NATO, ci și pentru Taiwan și, global, pentru democrații. Alternativa unui ajutor militar occidental real, eficient, direct și activ e prea cumplită ca să fie acceptată. Căci toate zonele avansate ale democrațiilor și ale unei lumi libere slăbite grav, instantaneu, în urma unei eventuale capitulări a Kievului, s-ar vedea plasate în acut și imediat pericol. Unii observatori consideră că nu doar Taiwanul ar ajunge să fie anexat de comuniștii chinezi, (ceea ce ”ar termina politic vestul dacă se întâmplă fără o rezistență apuseană”, după cum relevă ziaristul german Matthias Döpfner) ci și libertatea să fie pierdută oriunde se mai manifestă, oriunde mai există. Nu poate NATO interveni decât prin activarea articolului 5? Editorul Matthias Döpfner, președintele concernului german Axel Springer, una dintre cele mai mari edituri apusene, se arată extrem de alarmat de aceste perspective sumbre. Potrivit lui, rezistența militară occidentală și ajutorarea militară a Ucrainei inclusiv cu trupe trebuie organizate ACUM ”unde se apără în prezent valorile și viitorul nostru”, deci de către state ale NATO, ”la nevoie în afara alianței nordatlantice”. Döpfner înțelege bine că ”SUA, Germania, Franța și Anglia trebuie să formeze o alianță a libertății”, să-și concentreze, să-și plaseze la comun și să pună urgent la bătaie cele mai eficiente forțe și resursele militare și cibernetice astfel, încât să împiedice capitularea Ucrainei. Vestul este unit cum n-a mai fost din vremuri imemoriale. Poate deci intra în acțiune mai eficient decât oricând. Apoi, întreaga lume ar fi de partea țărilor care se activează, după cum se poate deduce din condamnarea fără echivoc a Rusiei în Adunarea Generală ONU, chiar dacă, din cinic interes politic sau economic unele țări, puține, ca puterile nucleare China, sau India, s-au abținut de la vot. Nu pot decât subscrie, în ideea că doar astfel se va putea evita cel de-al Treilea Război Mondial. Și moartea libertății și a democrațiilor liberale. Integral: https://petreiancu.wordpress.com

Dacă Putin învinge Ucraina, toate fostele țări comuniste sunt amenințate, inclusiv România – interviu …. Reporter: Ce anume credeți că l-a adus pe Președintele Rusiei în punctul în care este acum? Oliver Jens Schmitt: E foarte dificil de la o distanță foarte mare, de la Viena la Moscova, să speculăm ce l-a condus pe Președintele Rusiei la o asemenea agresiune, la o decizie care cu siguranță va schimba și Rusia. Cred că avem de-a face cu o radicalizare, care poate fi, cel puțin parțial, explicată prin izolarea fizică a Președintelui Putin în timpul pandemiei. Pe de altă parte, cred că după 20 de ani la cârma țării Putin s-a înconjurat de oameni care au tendința de a nu fi prea critici și de a-i transmite numai mesaje care îi plac Președintelui rus. Putin a calculat complet greșit că va fi o reacție foarte slabă din partea Ucrainei. A căzut într-o capcană pe care a creat-o el însuși. Aceasta constă în ideea că poporul ucrainean nu există, că este o națiune inventată de Lenin sau de câțiva emigranți din occident. Pur și simplu Putin nu a înțeles că el însuși a creat în ultimii 20 de ani, prin agresiuni și printr-un război virtual împotriva Ucrainei, o coeziune națională nemaiauzită în istoria recentă a Ucrainei. Cred că sunt factori foarte diverși și ne amintim că în timpul războiului rece exista un soi de specialiști kremlinologi, mai ales în Statele Unite, care încercau să înțeleagă ce se întâmplă cu adevărat în Kremlin. Știm foarte bine că erau mai ales bănuieli. Și atunci, ca și acum, era foarte dificil să pătrundem în interiorul acestei lumi foarte închise din Kremlin. Dar important este să subliniem faptul că și Putin a încercat ca istoric amator să își creeze o imagine a istoriei Ucrainei. Este o imagine cu totul greșită, dar care explică și acțiunile militare ale lui Putin…..Puterea întotdeauna îl schimbă pe om. Asta e evident. S-a autoizolat, și-a creat o curte de consilieri care și-au pierdut cu totul simțul critic față de Președinte. Cred că capacitatea unui lider de a fi înconjurat de oameni critici, oameni care pot să vorbească foarte clar și foarte direct este esențială. Se vede că Putin a distrus în ultimii doi ani ceea ce a rămas din fosta opoziție din Rusia prin măsuri foarte crunte. Acum a rămas un președinte foarte izolat. Se vede că o parte foarte mare a elitei rusești, cel puțin a celei economice, nu a fost informată în prealabil de această hotărâre. O bună parte a elitei a fost surprinsă. Sunt multe mesaje personale indirecte, care ajung acum în occident și care dovedesc foarte clar că elita din Rusia nu este atât de unită, așa cum credeam sau cum o prezintă propaganda oficială rusească. Cred că această perioadă extrem de lungă, de 20 de ani, explică în bună măsură și această radicalizare a lui Putin, mai ales din perspectiva unei chestiuni foarte importante, anume factorul economic. Întrebarea este următoarea. În ce măsură acțiunile lui Putin pot fi explicate rațional? Este evident că acum își caută și un loc în istorie. Ăsta este rolul de unificator al țărilor rusești…..Cred că o adevărată opoziție poate să vină, în primul rând în momentul de față, din interiorul sistemului de putere. Mă refer la oligarhi, probabil și părți ale serviciilor secrete. Pe de altă parte, dacă și opoziția vizibilă pe străzi va crește, această dublă presiune asupra lui Putin probabil că va schimba lucrurile. Dar să nu uităm că sunt foarte mulți oameni care vor pierde mult dacă va cădea Putin. De aceea situația nu este prea clară. Trebuie să facem distincția foarte clară între ceea ce noi sperăm și ceea ce este posibil în momentul de față, în care represiunea în Rusia a ajuns la un nivel foarte, foarte ridicat….. Rep: Propovăduirea creștinismului și a iubirii pentru aproape cum se împacă în această situație de război? OJS: Cred că este evident că după căderea comunismului Biserica Ortodoxă Rusă ca instituție, nu ca religie sau credință, a devenit o instituție de stat, care a profitat enorm de această colaborare cu puterea seculară, cu statul. Această biserică a susținut întotdeauna și susține în continuare politica oficială a Rusiei. Asta se oglindește și într-o chestiune care este foarte cunoscută, cel puțin în rândurile Bisericii Ortodoxe Române. Anume, autocefalia Bisericii ucrainene. E vorba despre autonomia, independența unei Biserici naționale ortodoxe ucrainene, care a fost recunoscută de Patriarhul de la Constantinopol, dar bineînțeles nu și de Rusia. Din punctul de vedere al dreptului ecleziastic Rusia consideră Ucraina ca făcând parte din teritoriul tradițional aflat sub controlul Patriarhului de la Moscova. Vedem că în cazul Rusiei Biserica nu este o instituție independentă, autonomă, care urmărește o politică de neutralitate, ci dimpotrivă, face parte din sistemul de putere…..Este interesant că propaganda rusă a făcut o greșeală uriașă publicând deja o analiză a victoriei pe internet. După aceea a fost retrasă, dar a  fost republicată în multe ziare europene. În această analiză se vede foarte clar care a fost scopul acestei agresiuni. În primul rând, reunificarea celor trei țări slave. Bineînțeles că asta este o propagandă în ideea că națiunea ucraineană nu există. În al doilea rând, crearea unui nou sistem de securitate în Europa prin aderarea Franței și Germaniei la tabăra rusească. Despărțirea Europei continentale de lumea anglo-saxonă, Statele Unite și Anglia. Și crearea unui sistem mondial multipopular prin integrarea țărilor din Asia și din Africa în orbita rusă. Acesta a fost mesajul de victorie pregătit de către propaganda rusă. De aceea știm foarte bine care a fost scopul strategic al lui Putin….Dacă Putin va învinge în Ucraina, dacă va ajunge la o victorie completă, e evident că toate țările care au fost integrate în ultimii 20 de ani în NATO și în Uniunea Europeană și care au aparținut până la căderea comunismului taberei comuniste, sunt amenințate. Este vorba de țările baltice, de Polonia, dar și de Finlanda, care își reconsideră neutralitatea în momentul de față sub amenințarea Rusiei și chiar România. Pentru România există încă o problemă foarte importantă, anume securitatea Republicii Moldova, care este direct amenințată. Republica Moldova a fost republică sovietică. În gândirea strategică a lui Putin ea aparține lumii ruse, care ar trebui să fie sub controlul Moscovei. De aceea e evident că România este amenințată. Integral: https://www.rfi.ro

Dar dacă, pentru principalii oligarhi ruși, relația cu Putin este mai importantă decât banii? (analiză France24) Uniunea Europeană a decis luni să sancționeze mai mulți oligarhi ruși, dintre care unii scăpaseră de sancțiuni după evenimentele din 2014. Dar, chiar dacă măsurile îi vizează pe unii dintre cei mai influenți ruși, experții din Rusia nu cred că aceste măsuri vor influența semnificativ politica lui Vladimir Putin, scrie France24. …. Cu toate că această cale a sancțiunilor este pavată cu bune intenții, ea este contestată de majoritatea experților ruși. „Este important să subliniem că puternicii oligarhi din sectorul privat care dețin active în întreaga lume – așa cum se întâmpla în timpul lui Boris Elțîn – au dispărut mai mult sau mai puțin și au fost înlocuiți de elite economice pentru care accesul la Vladimir Putin, binefăcătorul lor, este mai important decât sancțiunile internaționale”, a explicat Nikolai Petrov, specialist în politica rusă la think tank-ul britanic Chatham House, contactat de France 24. În termeni simpli, politica de sancțiuni împotriva elitelor economice rusești, care a fost urmărită din 2014, nu a dat prea multe rezultate, deoarece nu vizează persoanele potrivite. Fie aceste elite nu au avut suficientă putere pentru a influența deciziile lui Vladimir Putin – cum ar fi oligarhii „ istorici ”, fie sancțiunile vizează personalități atât de apropiate de Vladimir Putin, încât nu vor fi impresionate de sancțiunile internaționale – cum ar fi cercurile de prieteni tineri ai președintelui rus…..Mikhail  Fridman Puternicul proprietar al conglomeratului Alfa Group, care deține Alfa Bank, prima bancă privată din Rusia ( n.r. fără nici o legătură cu grupul financiar grecesc ALPHA Bank, prezent şi în România), este arhetipul oligarhului de modă veche. S-a îmbogățit pe fondul ”privatizărilor sălbatice” din anii 1990, dar, spre deosebire de majoritatea celorlalți oligarhi din epoca Elțîn, „ a supraviețuit sosirii lui Vladimir Putin, păstrându-și influența la Kremlin ”, spune Ilja Viktorov, specialist în istoria economică a Rusiei contemporane la Universitatea din Stockholm, contactat de France 24. Originar din Lviv, Ucraina, cu o avere estimată la 15 miliarde de dolari, a fost adesea considerat o punte de legătură între Occident și Vladimir Putin, amintește Ilya Viktorov. Acesta este motivul pentru care nu a mai fost până acum lovit de sancțiuni internaționale. Faptul că Uniunea Europeană a decis să-l urmărească pe acest om de afaceri discret și puternic – și pe mâna sa dreaptă, Petr Aven – dovedește că niciun rus bogat nu este la adăpost față de sancțiunile internaționale. „ Va fi interesant de văzut dacă Statele Unite vor face același lucru”, conchide Ilya Viktorov. Igor Setchine  Directorul general al gigantului petrolier Rosneft este întruchiparea a ceea ce „rusologii” numesc „Siloviki”, adică membri ai comunității de informații care s-au îmbogățit datorită legăturii lor personale cu Vladimir Putin. Fostul spion Igor Secin l-a întâlnit pe actualul președinte rus în anii ’90 la Sankt Petersburg și de atunci îi este alături. Din primii ani de conducere a lui Vladimir Putin, Igor Secin a fost întotdeauna văzut ca omul din umbră însărcinat cu treburile murdare și era supranumit „omul negru al Kremlinului”, amintește The Guardian. În 2008, a fost propulsat în prim-planul scenei politice prin numirea sa în funcția de viceprim-ministru, poziție pe care a deținut-o până în 2012, când s-a alăturat companiei Rosneft. Se crede că este adevăratul arhitect al politicii energetice a Rusiei. Integral: https://www.rfi.ro

IKEA s-a răzgândit. Rămâne în Rusia dar va vinde mobila fără instrucțiuni  IKEA a decis să dea o lovitură şi mai dură Rusiei decât simpla retragere de pe piaţă! Compania suedeză de chiftele şi crenvurşti a anunţat că va vinde în continuare mobilier în magazinele sale din Rusia, dar nu va furniza şi instrucţiunile, lăsându-i practic pe ruşi „în plata Domnului”….. „Îndrăgitele piese de mobilier IKEA, precum măsuţa de cafea LACK, dulapul MĂMBRACK sau latrina portabilă MĂCACK, pot părea simple şi eficiente, însă în realitate, fără instrucţiuni de montaj, devin nişte veritabile capcane care pot indisponibiliza un om săptămâni întregi. Vreau să-l văd pe Putin cum apasă butonul nuclear dacă îi ia o lună să-şi asambleze scăunelul cu care să ajungă la el”, a comentat Marcel Anton, analist de mobilă. Integral: https://www.timesnewroman.ro