Buna dimineata intr-o zi de sambata, 14 mai! Weekendul păstrează nopțile cu temperaturi plăcute, (14 – 16 gr), iar prin Crișana este posibil să ne apropiem chiar de valorile de nopți tropicale (19 – 20 gr). Temperaturi de vară autentică, cu 26 – 28 gr prin Banat, Oltenia, Muntenia, sudul Moldovei și Dobrogea, în timp ce prin Crișana, Maramureș, Transilvania, nordul Moldovei vor fi doar 21 – 22, 23 gr. În weekend, la munte avem temperaturi maxime de 16 – 17 gr, cu 8 – 10 gr pe creste. Pe parcursul zilei de sâmbătă, singura regiune care este scutită de precipitații va fi Dobrogea, în rest, ploile vor uda toată țara. Cantitățile vor putea ajunge și la 15 – 20 de l/mp prin sudul Moldovei, nordul Munteniei, Meridionali, Transilvania, iar în restul țării ne putem aștepta la 5 – 10 l/mp. Încheiem săptămâna cu ploi prin Muntenia, Dobrogea, zonele montane. Bucuresti: 26/15 gr.C.
“”O premieră mondială foarte promiţătoare”: o echipă de la UCLouvain descoperă cum să împiedici infectarea cu Covid….. Nu numai că au reuşit să identifice o nouă cheie care permite faimosului virus să atace celulele, dar în plus, au reuşit să “încuie” intrarea în aşa fel încât să blocheze Covid-19 şi să evite interacţiunea lui cu celula. Cu alte cuvinte: au reuşit să împiedice infectarea, nici mai mult, nici mai puţin, potrivit La Libre, citat de Rador. Publicată în “Nature Communications”, această descoperire “dă o imensă speranţă”, potrivit echipei de la UCLouvain care urmăreşte punerea la punct a unui antiviral, probabil sub formă de aerosoli, care să permită eradicarea virusului în caz de infectare sau de contact cu risc ridicat. Deoarece într-adevăr, nu există până acum niciun tratament eficace contra acestui coronavirus care ameninţă în continuare să revină sub o formă sau alta la un moment dat….. Până acum se ştia că toate celulele sunt acoperite de reziduuri de zaharuri, al căror rol este de a favoriza recunoaşterea celulelor. Aceasta permite virusurilor să-şi identifice mai uşor ţintele, dar şi să le faciliteze punctul de agăţare pentru ca să poată intra în celula gazdă şi astfel să iniţieze infectarea. Pornind de aici, cercetătorii de la UCLouvain au evidenţiat o variantă a acestor zaharuri care interacţionează mai puternic cu proteina S decât celelalte zaharuri. În limbaj imagistic, au găsit legătura de chei cu care virusul poate deschide uşa celulelor…..Aici intervine a doua descoperire a cercetătorilor care au vrut să prindă virusul în propia-i capcană, împiedicându-l să se agaţe de celula gazdă. Pentru asta, ei blochează punctele de agăţare a proteinei S şi suprimă prin aceasta orice interacţiune cu suprafaţa celulară. ….Potrivit cercetătorilor, rezultatele nu ar trebui să întârzie şi ar trebui să permită în final să se pună la punct un antiviral pornind de la aceste zaharuri, administrat prin aerosoli, în caz de infectare sau de contact cu risc. De ce aerosoli? “Deoarece căile aeriene superioare au fost mai des ţinta ultimelor variante”, răspunde David Alsteens, citat de La Libre.” Integral: https://www.hotnews.ro
“Colectiv. Mai multe sentințe, o singură concluzie: nu s-a schimbat mai nimic În 6 ani și jumătate s-au născut mulți copii care au ajuns în grădinițe sau școli care funcționează fără autorizații de securitate la incendiu. În 6 ani și jumătate nu s-a îmbunătățit mai deloc situația spitalelor și a secțiilor de arși. Nu s-a schimbat în mod esențial legislația pentru ca astfel de tragedii să fie împiedicate în mod real. …. În 6 ani și jumătate nu s-a îmbunătățit mai deloc situația spitalelor și a secțiilor de arși. Nu s-au construit spitalele alea regionale noi care au tot fost promise, nu s-a schimbat în mod esențial legislația pentru ca astfel de tragedii să fie împiedicate în mod real. Sunt foarte multe lucruri care ar fi trebuit să se întâmple după Colectiv și nu s-au întâmplat. ….. In schimb s-au întâmplat altele: numai între 14 noiembrie 2020 și 11 noiembrie 2021 au avut loc 11 incendii în spitalele românești. Incendii soldate cu 29 de decese. Oameni care se aflau acolo nu de bunăvoie, care nu-și asumaseră riscuri pe proprie răspundere, aflându-se în responsabilitatea celor care trebuiau să-i însănătoșească. În continuare, pacienții cu arsuri grave sunt transportați în străinătate, pentru că nu pot fi tratați aici. Măcar asta s-a schimbat, nu mai sunt ținuți să moară inutil în spitalele românești. Nici problema infecțiilor intraspitalicești nu s-a rezolvat, tot în 6 ani și jumătate. Probabil că lucrurile astea nu se puteau rezolva, toate, în doar 6 ani, 6 luni și 13 zile. Dar măcar ar fi fost cazul să vedem ceva bunăvoință, niște încercări serioase de a pune sistemul la punct. Suntem, însă, departe de acel moment. …. Suntem mai aproape de momentul în care un fost ministru al apărării, întrebat de ce se prăbușesc MIG-urile atât de des, răspundea cu cinism: „MIG-uri avem, MIG-uri cad!”. Este foarte posibil ca vreun politician agasat de întrebările presei să ne spună, curând, că spitale și cluburi avem, spitale și cluburi ard. În definitiv, în timp ce judecătorii mai aveau puțin până să dea citire sentințelor de astăzi, președintele Iohannis ne explica, ușor nervos, că pentru tot ce se întâmplă astăzi în România, vinovat este Putin. …” Integral: https://www.libertatea.ro
“Economiști: Statul este cel mai mare câștigător de pe urma inflației, în condițiile în care cele mai mari scumpiri au fost la produsele din domeniul energetic, unde statul este principalul acționar Rata anuală a inflației a urcat la 13,8% în luna aprilie a acestui an, cele mai mari scumpiri fiind înregistrate la gaze (85%), potrivit Institutului Național de Statistică (INS). În condițiile în care statul este principalul acționar al produselor din domeniul energetic, economiștii trag un semnal de alarmă și afirmă că statul este cel mai mare câștigător de pe urma inflației. Economistul Bogdan Glăvan a declarat că statul obține mulți bani din aceste scumpiri: „Inflația aduce trei sferturi din creșterea încasărilor bugetare. Trei sferturi, din care abia un sfert este creștere economică reală. Nu e clar că guvernul câștigă de pe urma inflației?”. Economistul Cristian Păun susține că, dacă Guvernul nu își reduce cheltuielile, alternative nu prea mai sunt pentru a diminua inflația. El afirmă, de asemenea, că Banca Națională nu face decât să prelungească inflația, prin faptul că nu majorează mai agresiv dobânzile…..„Fie că ne uităm la faptul că statul este proprietar pe bunurile care s-au scumpit cel mai mult, fie că ne uităm la execuția bugetară vedem același lucru: statul câștigă mulți bani din aceste scumpiri. Este principalul beneficiar”, precizează acesta…..„21,3% au crescut veniturile totale, 21,8% sunt venituri fiscale, la acestea ne raportam. Statul colectează din taxe cu 21,8% mai mult față de anul trecut, însă producția nu a crescut decât în mică măsură. Cea mai mare parte din creștere vine din inflație. Dacă ne uităm la cifrele acestea, vedem că este o diferență de 9,5 miliarde lei față de primul trimestru al anului trecut. Cea mai mare parte din cele 9,5 miliarde lei sunt provenite din inflație, taxe care au ajuns la buget pentru că prețurile au crescut”, spune el…. Bogdan Glăvan este astfel de părere că principalul motiv pentru care statul nu dorește să oprească inflația este „fiindcă le aduce bani, fiindcă așa pot întreține clientela politică, fiindcă așa pot împărți bani la primarii fideli, fiindcă doar cu impozitarea ascunsă prin inflație pot menține statul nereformat”. …. „Interesul lor este să încaseze cât mai mult, pentru că ei au de tocat bani. Tund veniturile noastre în loc de taxare. În loc să crească taxele, ei țin inflația sus. Îi ajută și politica monetară”, spune el, pentru Economedia. Prin plafonarea prețurilor la energie, statul nu a combătut inflația ….. „Guvernul a stabilit anul trecut și în acest an plafonarea prețului la energie, deși multă lume spune că a fost o măsură prin care s-a combătut inflația. Nu este deloc așa pentru că plafonarea s-a produs la un nivel foarte ridicat – dublu sau triplu față de prețurile vechi la curent, la gaze naturale”, spune Glăvan. Potrivit economistului, Guvernul a mimat că plafonează prețurile, că le îngheață. A pus un plafon foarte sus, iar prețurile au crescut tocmai din acest motiv. Astfel, statul nu a reușit să combată inflația nici prin această măsură….” Integral: https://economedia.ro
“Dragoş Damian, Terapia Cluj: Ceaiul de tei este următorul produs unde va exploda preţul. Faceţi stocuri Dimineata a inceput pentru fabricile din Romania asa cum incepe in fiecare zi din ultimul an: – cat au sa mai creasca preturile la utilitati, dar asta nici nu mai conteaza, problema reala este ce ne facem daca se taie gazul si petrolul? Cum am putut sa facem greseala de a inchide mine sau de a nu construi microhidrocentrale? – de unde sa facem rost de alte surse de materii prime si materiale , incet-incet se blocheaza toata Asia, deja exista o criza de aluminiu, urmeaza una de hartie si apoi, mai mult ca sigur, cea de plastic? Si ironic, problema mare nu este scumpirea materiilor prime si materiale, ale caror preturi s-au dublat, ci livrarea lor, oare o sa ajungem la un an termen de livrare, blocand capital de lucru? Stiu oare autoritatile ca nu mai avem in tara nici un lant de aprovizionare intact? – asteptam de luni de zile autorizatiile de constructii pentru ca sa extindem fabrica si sa cream inca 100 de joburi noi, cand vor veni oare? Oare cum se descurca cei care construiesc blocuri, despre care aflam ca primesc autorizatii in 2-3 saptamani? – cand se va termina criza fortei de munca? Stiu oare autoritatile ca firmele isi fura oamenii una de la alta si ca nu mai are nici un rost sa pregatesti tinerii de liceu si studentii, cand e mai usor sa furi de la competitia care ii pregateste?….. – cand au sa creasca taxele si impozitele, in 2023, ca doar in 2024 sunt alegeri? De unde se vor plati toate datoriile pe care le face Romania daca nu din cresterea de taxe si impozite, de vreme ce evaziunea fiscala si munca la negru, de zeci de miliarde pe an, de ani de zile, nu sunt franate in nici un fel? – am auzit de la autoritati ca daca bei ceai de tei te linistesti si vezi lucrurile mai optimist, oare se gaseste ceai de tei la supermarket, dar romanesc daca se poate?….” Integral: https://www.zf.ro
“Energia electrică și gazele naturale – examen de promovare sau corigenţă al Guvernului Ciucă In 27 noiembrie 2021, Guvernul coalitiei PNL– PSD, condus de dl. Nicolae Ciucă, a venit cu un program de guvernare articulat, cu componente sociale bine fundamentate, pentru prima dată după 2 ani de ignorări jenante din partea guvernanţilor, cu măsuri pentru reglementarea distorsiunilor din piața de energie și gaze, cu decizii imediate – într-o luna – pentru creșterea nivelului punctului de pensie și cu alte măsuri de susținere a economiei, cel puțin interesante…..Deși aveau exemple din măsurile luate, încă de la primele semne ale crizei energetice, în țări dezvoltate ca Franța, Olanda, Germania, sectorul energetic, liberalizat haotic la decizia d-lui Ludovic Orban, pe baza propunerilor făcute de ministrul energiei, dl. Viorel Popescu, pe criterii greu de justificat economic, a generat distorsiuni în piața de energie, oricum inexistentă (pentru noțiunea de piață trebuiau îndeplinite condițiile primordiale, să existe competiție între furnizori de stat și/sau privați, care?), culminând cu procedeele greu de explicat logic, ale traderilor, care văzând cât de “reglementată” era piața OPCOM, au profitat din plin, rostogolind de mai multe ori aceiași cantitate de energie, cumpărată de la furnizorii de stat (alții nu sunt deocamdată sau dacă sunt, pe sectorul regenerabil, sunt nesemnificativi), rezultând în noiembrie 2021, nebunia cu facturi urcate la cer și cu clienții captivi, puși în situația să-și piardă proprietățile din cauza neplății datoriilor……Vine dl. Popescu, ales din nou ministrul energie (pe ce merite, știu alții…) și anunță că pregătește o Ordonanță de Urgență pentru plafonarea tarifelor la gaze și energie și compensarea distribuitorilor de la Bugetul de Stat. Nu uită să menţioneze că plafonarea se va face la valori de 2-3 ori mai mari decat pretul energiei din acel moment, fara ca cineva să se deranjeze ca a divulgat ştiri care pot perturba piaţa caracteristică. De acuzat…nici vorbă. Vom vedea cui a folosit informatia. Și abia după 2 luni a ieșit cu aceasta. Între timp, traderii acestei piețe au cumpărat toată producția furnizorilor de energie și gaze pe cel puțin 1 ani în avans. De ce? Pentru că au știut că vor câștiga, indiferent de măsurile luate de guvern. Și dacă nu au încălcat legea, așa strâmbă cum au făcut-o cei din 2020 (guvern și ANRE), fraieri să fi fost să nu profite. Deci, dl. Popescu, după ce că a generat această dezordine cu liberalizarea tarifelor în 2020, vine în 2021 în noul guvern de coaliție PNL-PSD și nici măcar nu oprește nebunia pornită de domnia sa. În noiembrie 2021 putea suspenda funcționarea OPCOM și putea dispune întoarcerea la prețurile reglementate înainte de liberalizare. Putea să negocieze cu UE scutirea la plata certificatelor de CO2 pentru o perioadă, aşa cum au făcut alte state. Nu. S-a încrâncenat să lucreze la proiectul de ordonanaţă vreo 2 luni, timp în care furnizorii de energie au facturat consumatorilor energia la noile prețuri de pe OPCOM. …. Băieții deștepți au înțeles semnalul și au ridicat prețurile În alocuțiunile sale pline de “esență”, vine și cu viziunea originală, de plafonare a prețurilor la nivele de 2 sau 3 ori mai mari decât erau în momentul noiembrie 2021. Consecința – băieții deștepți au înțeles semnalul și au ridicat prețurile chiar mai sus de limita d-lui Popescu, ca să aibă marjă de negociere. Deja se contura o compensare între nivelul plafonării și prețurile spot din OPCM. Nu vă gândiţi că traderii ar fi trebuit să dea ceva bani inapoi, cum aşa ceva! Se poate! A apărut Ordonanţa, s-au făcut facturi de regularizare, s-au făcut enorm de multe greșeli, nu știu cum, dar niciodată aceste greșeli nu erau în minus, compensarea furnizorilor a întârziat, ca de obicei, când statul are de dat bani. Totul făcut ca nimeni să nu mai înțeleagă nimic, și de lehamite, să uite de subiect…..După 6 luni, Oficiul Concurenței ne comunică că, încă studiază piața de energie să găsească deficienţe pe care să le sancționeze….Așteptăm cu mare interes anchetele făcute de Oficiul Concurenței, de ANRE, să înțelegem și noi, pământenii, cum poate crește valoarea kilowatului într-un an cu 178%, producția fiind locală, prețul de producție fiind cunoscut, profitul, la fel, dar totuși prețul aceluiași Mw produs în 2021, a ajuns în 2022, martie, la 1351 lei/Mw. Poate au pus drojdie de bere în el și s-a umflat..….” Integral: https://ziare.com
“Cum să vinzi blana ursului din pădure. Prin legea offshore, statul împarte bani, dar nu știe când, câți și dacă vor veni Așa-numita lege offshore, legea care stabilește reguli noi privind exploatarea gazelor naturale din zonele offshore și onshore, a făcut câțiva pași înainte în Senatul României. Sunt multe mize în legea offshore. Prima, cea mai importantă, este dacă legea oferă condiții suficient de atractive pentru ca investitorii să înceapă exploatarea resurselor din Marea Neagră. A doua temă importantă este ce face statul român cu banii care i se cuvin din vânzarea gazului natural de către companiile care operează perimetrele din zona offshore….. În locul extinderii rețelelor de gaze s-ar putea găsi variante pentru a se investi în surse regenerabile de energie sau în instalații de încălzire în care se pot arde biomasa sau deșeurile din agricultură. Mai degrabă, gazul din Marea Neagră ar trebui utilizat în industrie, iar un program de reabilitare sau chiar de construcție a combinatelor chimice, care să producă valoare adăugată, ar putea fi mult mai eficient din punct de vedere economic și al cerințelor de mediu. A apărut și ideea ca banii obținuți din exploatarea resurselor energetice din offshore să finanțeze pilonul doi de pensii. Este doar un amendament introdus de USR și de aceea șansele de a fi preluat în lege sunt nule. Dar, subiectul este deschis. Ce să facă statul cu banii obținuți din vânzarea gazelor naturale? Cum să îi folosească? Pentru a arde gazul sau pentru a-l prelucra? Pentru actualii pensionari sau pentru viitorii? Pentru cheltuielile curente sau pentru investițiile din următorii ani? S-a spus că România ar trebui să înființeze un fond suveran pe modelul norvegian. Fondul de investiții din Norvegia, creat în anul 1998, a acumulat în 24 de ani active în valoare de 1.200 miliarde euro, echivalentul produsului intern brut al Spaniei, ceea ce înseamnă aproximativ 218.000 euro pe cap de locuitor al Norvegiei. Dar, fondul suveran norvegian acumulează veniturile statului din țițeiul exploatat din Marea Nordului, investește acești bani pe piețele financiare (în acțiuni și obligațiuni), pe piața imobiliară și în proiecte energetice care utilizează surse regenerabile. Fondul cheltuiește foarte puțin, doar 3% pe an din active, ceea ce îi dă posibilitatea să își crească valoarea. Din păcate, România nu își propune să facă un fond după modelul norvegian. Parlamentarii români nu au nici viziunea, nici voința de a face un fond suveran de tip norvegian. Ei se gândesc doar cum să cheltuiască banii într-un mod care să le aducă voturi. ” Integral: https://www.rfi.ro
“Aurelian Dochia: O lege antispeculă ar fi periculoasă …. Aurelian Dochia avertizează că o lege antispeculă ar putea produce daune pe o piață economică liberă: ”Mi se pare nejustificată și chiar periculoasă. Este adevărat că ea se adresează doar anumitor condiții speciale, momente de criză, război și așa mai departe, numai că aceste intervenții în astfel de momente pot să fie decretate la nevoie și asta deschide calea unor măsuri arbitrare și unor intervenții arbitrare care au potențialul să distorsioneze puternic mecanismele de funcționare ale economiei (…). În ultimă instanță, astfel de intervenții pot să distrugă încrederea în mediul de afaceri”. Cum stabilești ce este speculă și ce nu? ”Marea problemă e că nu poate să fie propriu-zis definită așa-numita speculă. E un cuvânt care are conotații peiorative în limbajul obișnuit, dar până la urmă, așa-numita speculă, care este posibilitatea de a profita de conjuncturi favorabile într-un anumit domeniu este o dimensiune normală a oricărei afaceri. Nu este nimic neobișnuit în faptul că trufandalele apar pe piață la prețuri mult crescute în primele zile când intră în sezon produse alimentare proaspete noi, mielul la noi în România există o săptămână-două pe an în care prețul lui este mult mai mare decât de obicei pe piață, pentru că este un moment special pentru români, ține de o tradiție și evident, producătorii încearcă să profite de momentul ăsta favorabil. Cireșele se scandalizează toată lumea că intră pe piață cu 150 de lei kg, dar într-o săptămână-două ajung să fie la câțiva lei. Așa că niciodată nu poate să fie definit cu rigurozitate pragul ăsta în care un preț să fie numit preț de speculă. Cu o astfel de lege și cu faptul că autoritățile pot introduce controale care să verifice prețurile și condițiile în care o firmă sau alta a stabilit prețul la care vinde produsele deschide calea unor greșeli și unor abuzuri foarte serioase pentru mediul de afaceri”, atrage atenția economistul…..” Integral: https://www.rfi.ro
“Infrastructura feroviară, un dezastru planificat .…. Propunerea de modificare a Programului de acțiune pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare avea mari șanse să fie adoptată fără a face valuri, dacă nu era cuprinsă propunerea unei linii feroviare de mare viteză. Ideea unui tren rapid în România a nemulțumit o parte a organizațiilor non-guvernamentale. Însă, inversarea trendului în ceea ce privește traficul de persoane și de marfă, prăbușirea cotei de piață a transportului feroviar (de la 60% în 1990, la aproximativ 20%, în 2016) și pierderea competiției cu transportul rutier, obligă autoritățile române să adopte un set de măsuri, atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu și lung. Asociația Pro Infrastructura a precizat, într-o postare pe pagina de Facebook, din data de 27 aprilie 2022, că „România toacă din nou bani pe căi ferate de mare viteză. Visăm cai verzi pe pereți, în condițiile în care țara noastră nu este capabilă să întrețină rețeaua convențională …”….. Practic, autoritățile române propun o analiză de oportunitate privind construcția unei linii feroviare de mare viteză, nu neapărat realizarea proiectului. Aparentele temeri ale unei componente din sectorul non-guvernamental sunt eliminate chiar în textul documentului, în care se menționează că proiectul trenului de mare viteză se poate realiza în condițiile în care România va beneficia de alocări financiare suplimentare pentru sectorul feroviar sau va fi integrată într-un program european transfrontalier, cu alocare distinctă pentru infrastructura feroviară de mare viteză…..Dubla măsură aplicată în cazul proiectelor din sectorul feroviar și rutier, precum și piedicile puse în cale dezvoltării infrastructurii feroviare de mare viteză sunt evidențiate de modul de raportare la costuri….. SOLUȚII DE ANII ’60 – ’70 PENTRU INFRASTRUCTURA FEROVIARĂ Practic, infrastructura feroviară urma să nu fie pregătită și adaptată cererilor specifice secolului 21, ci readusă la parametrii constructivi (specifici anilor ’60 – ’70 ai secolului trecut). Ori, cu o asemenea strategie transportul feroviar nu poate deveni competitiv, în ciuda investițiilor nu poate concura cu transportul rutier și nici nu poate atinge țintele stabilite prin PNRR. În anul 2021, Ministerul Transporturilor anunța renunțarea la modernizarea și extinderea la 4 benzi a sectorului Bâldana – Târgoviște, din cadrul DN 71, deoarece această soluție era considerată o soluție nepotrivită (de anii ’60, așa cum s-a exprimat titularul portofoliului Transporturilor de la acea vreme). În schimb, pentru calea ferată se refuză inclusiv analiza oportunității unor soluții de secolul 21, fiind condamnată la soluții specifice anilor ’60 – ’70…..” Integral: https://www.contributors.ro
“42% din elevii din România au obținut scorul „nefuncțional” la testele de literație ..… Rezultatele astfel colectate arată că 42% dintre elevi au obținut scorul „nefuncțional”, ceea ce îi plasează în poziția de analfabetism, în timp ce aproximativ 20% dintre elevii care s-au testat (8% din populația școlară) sunt la limita de a trece în categoria de „minim funcțional”. Din totalul de teste colectate, doar 11% din elevi se plasează în categoria „funcțional” și au dovedit că au capacitatea de a localiza, înțelege și sintetiza informația dintr-un text scris. „Competențele de literaţie sunt esențiale pentru parcursul educațional al unui elev și sunt extrem de importante pentru dezvoltarea unui adult. Pentru a aprecia corect aceste competențe de literaţie și, mai ales, pentru optimizarea lor este nevoie de o evaluare standardizată. Sunt restanțe în privința standardizării, așa cum există și probleme din perspectiva competențelor de literaţie, din perspectiva alfabetizării funcționale. Ne-o spun testele PISA, ne-o spun rezultatele TIMSS, o spun rezultatele la examenele naționale, ne-o spun universităţile care deplâng nivelul scăzut de alfabetizare, îndeosebi alfabetizare științifică în rândul absolvenților de învățământ preuniversitar și, iată, ne-o spune și acest studiu realizat de profesioniști. Rezultatele sunt mai mult decât îngrijorătoare, însă există și o serie de oportunități. Prima oportunitate, esențială din toate punctele de vedere, este programul România Educată, ce are ca obiectiv general redresarea sistemului de educație din perspectiva echității și calității, a asigurării cadrului legal și organizatoric, precum și din perspectiva asigurării resurselor optime ……Rezultatul maxim la testele de literație a fost obținut doar de 11% din elevii claselor I-VIII, care au dovedit că pot extrage și folosi informațiile dintr-un text dat, desprind concluzia și înțeleg mesajul global și, în egală măsură, pot face diferite interpretări, stabilesc relații de tip cauză-efect și găsesc asemănări și diferențe între personaje, fapte sau concepte extrase din text…..Cea mai mare diferență este înregistrată la competența de localizare a informației, cu o diferență de până la 11% între extremele procentuale, astfel că 38% dintre elevii din categoria de vârstă de 9 ani sunt la nivelul „nefuncțional” și 49% dintre cei cu vârstă de 11 ani…..” Integral: https://spotmedia.ro
“România are cea mai mică pondere a IT-iștilor în rândul tuturor lucrătorilor România și Grecia sunt statele membre ale Uniunii Europene care se află la coada clasamentului UE în ceea ce privește procentul specialiștilor în tehnologia informației și comunicațiilor (IT&C), potrivit datelor publicate recent de Biroul European de Statistică, Eurostat.În 2021, aproape 9 milioane de cetățeni UE au lucrat ca specialiști IT, adică 4,5% din totalul forței de muncă din UE. Cele mai mici ponderi au fost observate în România (2,6%) și Grecia (2,8%), chiar dacă ponderea IT-iștilor în UE a crescut în ultimul deceniu cu 1,3 puncte procentuale (pp), începând din 2012 …..Pe de altă parte, deși suntem codași la ponderea specialiștilor IT&C în totalul forței de muncă, Eurostat arată că cea mai mare pondere a femeilor din IT este în România (cu 26%). Și Bulgaria (cu 28,2%), și Malta (25,6%) fac parte din top….. În februarie 2022, salariul mediu net în tehnologia informației și comunicații era 9.093 de lei, potrivit datelor de la INS. Din specialiștii din acest sector, cele mai mari salarii nete în februarie 2022 le primeau cei din servicii în tehnologia informaţiei și servicii informatice, 9.093 de lei, în medie, urmați de cei din activități de editare, cu 7.600 de lei. La nivel general, salariul mediu net în totalul economiei naționale în luna februarie 2022 era de 3.721 lei…..” Integral: https://www.startupcafe.ro
“DESTINATIA DUBAI Consilieri și funcționari publici nu și-au declarat apartamentele pe care le dețin în Dubai, una dintre cele mai cunoscute destinații turistice din lume. Riscă astfel să fie acuzați de fals în declarații. Pe lista românilor care dețin apartamente și case în luxosul oraș din Emiratele Arabe Unite figurează și anchetați sau condamnați penal. #UncoveredDubai este o nouă scurgere de date cu peste 800 de mii de proprietăți deținute de persoane fizice și companii…..Datele au fost obținute de Centrul pentru Studii Avansate de Apărare (C4ADS), o organizație non-profit din Washington, care cercetează criminalitatea și conflictele internaționale. Au ajuns astfel la publicația norvegiană E24, care a coordonat investigația jurnalistică, în colaborare cu peste 20 de publicații, printre care și OCCRP, la care este afiliată și RISE Project. Consilierul lui Ciucă. “Ăla este cumpărat din banii noștri și cu asta basta”, ne spune, la telefon, generalul-medic Florin Paul, când îl întrebăm de ce nu a menționat în declarația de avere apartamentul său din Dubai. Era obligat de lege să-l declare în 2020, când a fost timp de zece luni consilierul lui Nicolae Ciucă, ministrul apărării în acel an…..CE SPUNE LEGEA. “Fapta persoanelor care, cu intenţie, depun declaraţii de avere sau declaraţii de interese care nu corespund adevărului constituie infracţiunea de fals în declaraţii şi se pedepseşte potrivit Codului penal.” (art.28, Legea nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice)…… Cataramă se pregătea atunci să candideze la alegerile pentru Primăria Capitalei. Când a depus declarația de avere, politicianul a menționat însă apartamentul pe care îl deține în Dubai încă din 2009. Are o valoare estimată de 1,2 milioane de dolari, fiind una dintre cele mai scumpe proprietăți ale unui cetățean român în Dubai….. Arhitecta și vecina lui Mazăre. Tot în 2020, Mario Tănase ajunge consilier în Ministerul Economiei, după ce lucrase și în alte instituții sau companii publice. Declarațiile lui de avere nu menționează nicio locuință, deși deținea atunci împreună cu soția lui, Luiza Elena Tănase, un apartament în Dubai cu o valoare de peste 70 de mii dolari….. Vameșul din Port. Și Eugen Bogatu, unul dintre cei mai influenți vameși din Portul Constanța, a făcut afaceri cu apropiații lui Mazăre. Soția lui deține un apartament de peste jumătate de milion de dolari în complexul Murjan5 din Dubai. …. Polițistul de frontieră. Doar 1000 de dolari au confiscat judecătorii de la polițistul de frontieră Sorin Ștefan Cohuț, când l-au condamnat definitiv în 2016 la trei ani de închisoare cu suspendare…..La patru ani de la condamnare, Cohuț figurează cu un apartament în Oasis Tower One, Dubai, cu o valoare estimată de 215 mii de dolari….” Integral: https://www.riseproject.ro
“Primarul din Târgoviște a dat drumul la hiene pe stradă ca să alunge leul Măsură de securitate fără precedent la Tîrgoviște, unde un leu a fost semnalat în cartierul Priseaca. Primarul nu a avut de ales și a apelat la soluția nucleară, adică a dat drumul turmei de hiene pe care le crește paznicul primăriei în spatele gheretei. Primarul spune că din păcate nu există fonduri pentru vânători, iar tranchilizantele cumpărate pentru primărie le-a folosit chiar el anul trecut la Neversea….. UPDATE 14:40 Așa-zisul leu se pare că era doar un câine chow-chow tuns, care semăna cu un leu, așa că hienele au fost eliberate degeaba. În acest moment celula de criză de la Tîrgoviște, condusă de primar, a decis să dea drumul la leii din Zoo, ca să elimine hienele.” Integral: https://www.timesnewroman.ro
“Octavian Jurma: Singura pandemie care s-a terminat este cea din 1918. Valul 6 este o certitudine în toamnă Cercetătorul Octavian Jurma atrage atenția că un nou val al pandemiei va urma în toamna acestui an. Acesta a mai spus într-o postare pe Facebook că eliminarea tuturor măsurilor de prevenție în perioada sărbătorilor a dus la prelungirea valului 5 cauzat de tulpina Omicron cu cel puțin 4 săptămâni. „Din păcate, singura pandemie care s-a terminat este cea din 1918, pentru că cea din 2020 este bine mersi și produce noi tulpini într-un ritm amețitor. De la 8 martie 2022 până acum pandemia a produs zeci de noi variante ale armelor sale (virușii) dintre care 3 au acum propriile clade (ramuri)”, a scris Octavian Jurma pe pagina sa de Facebook. Cercetătorul spune că românii ar trebuie să respecte în continuare măsurile de igienă pentru a limita răspândirea virusului SARS-CoV 2, responsabil de apariţia COVID-19, deşi numărul infectărilor din ultimele săptămâni este destul de mic în România, iar apariția unui nou val în toamnă este o certitudine. „
“Ai nevoie de doza 4 de vaccin anti-COVID, care va fi permisă de săptămâna viitoare în România? Ce spun experţii şi autorităţile internaţionale Autorităţile din România dau liber, de luni, 16 mai, la a patra doză de vaccin, „al doilea booster”, pentru populaţia adultă…… Ministerul Sănătăţii din România recomandă doza 4 de vaccin în special populaţiei de peste 60 de ani. Însă această recomandare nu este şi recomandarea Agenţiei Europene a Medicamentului, care momentan a recomandat acest „al doilea booster” doar populaţiei cu vârsta peste 80 de ani. …. La toamnă am putea avea vaccinuri cu formule noi Potrivit EMA, prioritatea este ca până la toamnă să fie aprobate vaccinurile anti-COVID adaptate la noile tulpini, pentru a derula atunci o nouă campanie de imunizare în UE. Pentru ca vaccinurile noi să primească aprobare, studiile clinice în derulare ar trebui să arate că sunt mai eficiente împotriva Omicron şi altor tulpini decât vaccinurile în uz. Nu există dovezi care să sprijine folosirea imediată a dozei 4 la grupa de vârstă 60-79 de ani 
Reclama mascata pentru cei care vand lemn taiat ilegal 
“BREAKING 
“Vulnerabilitate majoră pentru economia României: Deficitul comercial s-a adâncit cu peste 34% în primul trimestru.…. Deficitul comercial a ajuns la 7,17 miliarde euro după primul trimestru din 2022, mai mare cu 1,83 miliarde euro decât cel consemnat pentru perioada similară a anului trecut, ceea ce reprezintă un salt uriaș de peste 34%. Nu doar că discrepanța dintre importuri și exporturi se adâncește, dar ritmul la care în care se mărește acest dezechilibru, în valori reale, este dublu, în comparație cu 2019, ultimul an de dinainte de pandemie și care poate fi luat ca referință pentru o imagine de ansamblu. Astfel, în 2019, avansul deficitului comercial după primul trimestru a fost de 33%, comparabil cu cel din 2022, dar la valori mult mai mici: dezechilibrul dintre importuri și exporturi a fost de 3,65 miliarde de euro, cu 921,8 milioane mai mare decât în primul trimestru al anului anterior. Se poate obeserva că atât nivelul deficitului în sine, cât și al avansului față de anul anterior, reprezintă valori aflate la jumătatea celor din 2022….. În primele trei luni din 2022, exporturile au însumat 22 de miliarde de euro, cu 24,4% mai mari decât în primul trimestru al lui 2021, potrivit INS. De cealaltă parte însă, importurile au totalizat 29,2 miliarde de euro, consemnând un avans de 26,7% față de anul anterior, mai mare decât cel înregistrat în dreptul importurilor. În luna martie 2022, exporturile au însumat 8,2 miliarde de euro, iar importurile au totalizat 10,8 miliarde euro, rezultând un deficit de 2,6 miliarde euro. Faţă de luna martie 2021, exporturile din luna martie 2022 au crescut cu 26,0%, iar importurile au crescut cu 22,9%….. Deficitele de cont curent au fost de circa 5% din 
“Cum ar putea gazele din Marea Neagră să contribuie cu peste 30.000 de euro la pensia fiecărui român… În primul rând, creşterea producției autohtone de gaze ar însemna o reducere, până la eliminare, a dependenței de importurile ruseşti. România importă acum între 25-28% din necesarul de consum şi tot ce se importă vine din Rusia. Pe de altă parte, în contextul ambițiilor Uniunii Europene de a ne reduce consumul de combustibili fosili, aceste gaze ar trebui să ne sprijine în procesul tranziției energetice. Dacă vrem să arătăm că avem viziune pentru viitor, ar trebui să facem acest lucru creând cadrul ca gazele astfel extrase să fie valorificate superior: fie prin transformarea lor în energie electrică, în cadrul unor termocentrale pe gaz care ar urma să fie construite (vezi CE Oltenia), fie prin folosirea lor în industria chimică (îngrășăminte, industria farmaceutică, sau obținerea de materie primă pentru industrii conexe precum mase plastice, industria auto etc.) În al doilea rând, veniturile din redevențe și impozite suplimentare care ar ajunge la stat ar putea ajuta economia românească să facă, în sfârșit, un pas hotărât spre o dezvoltare fără precedent prin investiții private. USR a propus o viziune și un mecanism concret, pe model norvegian, prin care acest lucru să devină realitate: banii care ar reveni statului în urma exploatării gazelor din Marea Neagră să meargă în Pilonul 2 de pensii al fiecărui român, iar administratorii de Pilon 2 să îi investească mai departe în economia românească. În Marea Neagră, conform estimărilor Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), avem rezerve de gaz de aproximativ 200 de miliarde de metri cubi. Mai avem și alte rezerve deep onshore precum cele de la Caragele unde sunt estimate între 30 şi 40 miliarde de metri cubi. Astăzi, prețul de tranzacționare al gazelor este de peste 90 de euro/MWh. Asta înseamnă că dacă am extrage toate gazele astăzi valoarea lor ar fi de aproximativ 237 de miliarde de euro. Este clar că nu le putem extrage astăzi. Însă, criza energetică şi eforturile Uniunii Europene de eliminare a dependenței de gazele ruseşti va ține, cel mai probabil, la un nivel ridicat prețul gazelor pentru o perioadă lungă. Se pune problema și ce facem cu veniturile care ajung la stat din exploatarea acestor gaze. În proiectul de lege offshore, se propune ca banii astfel obținuți să ajungă într-un “cont special” din care să se finanțeze extinderea rețelelor de gaze și orice alte investiții stabilite prin hotărâre a guvernului. Asta ne aduce aminte de Fondului Național de Dezvoltare înființat în 2006. Scopul acelui fond a fost să gestioneze banii din privatizarea BCR. Statul a încasat atunci nu mai puțin de 2,25 miliarde de euro, echivalentul a 3% din PIB. Acești bani urmau să meargă în infrastructură rutieră, sănătate, şcoli şi universităţi, aşa cum spunea Călin Popescu-Tăriceanu, premierul de la acea vreme. Timpul a trecut și banii au fost risipiți în cheltuieli curente ale statului, căci nu am văzut nici autostrăzi, nici școli și nici spitale…. Statul norvegian s-a gândit în 1969 să lase ceva generațiilor următoare din exploatarea hidrocarburilor. Așa că a creat un fond de pensii guvernamental, care investește acești bani în acțiuni, obligațiuni, proprietăți etc. Valoarea fondului ajunsese, în 2021, la peste 1000 miliarde de dolari. Pe un model similar, USR propune ca banii din aceste gaze, în loc să fie risipiți de stat, să fie investiți în economie prin fondurile de Pilon 2…..” Integral: 
“Situația asistenței medicale din România a intrat într-o zonă de risc sanitar, din cauza îmbătrânirii populației, a bolilor românilor și a migrației personalului specializat. România are nevoie urgentă de 50.000 de asistenți medicali.… Pe an ce trece, populația României îmbătrânește și devine tot mai bolnavă. Potrivit datelor furnizate de lnstitutul Național de Statistică, populația vârstnică a țării noastre a depășit-o cu peste 20% pe cea tânără, cu vârste de până în 14 ani, iar perspectivele următorilor ani indică o accentuare ale acestui fenomen. Numărul bătrânilor de peste 65 de ani, de exemplu, a trecut de 3,8 milioane de persoane (17,5% din total), în timp ce numărul copiilor este de numai 3,19 milioane (14,5%)….. La 1 ianuarie 2022, cea mai mare pondere în totalul populaţiei o deţinea grupa de vârstă 50-54 ani (8,9%), o categorie care peste 10-15 ani va ieși la pensie. În ceea ce privește starea de sănătate, speranța de viață în România este printre cele mai scăzute din Europa….. Rata consumului de alcool și a alimentației nesănătoase raportate în rândul românilor este mai mare comparativ cu media UE. Excesul de greutate, obezitatea și fumatul în rândul adolescenților sunt ridicate în România și au crescut constant în ultimele două decenii. Potrivit studiului Frames, pe fondul acestor probleme, România are nevoie urgentă de un plan național de pregătire în zona asistenței medicale…..Potrivit datelor Eurostat, în pofida creșterii numărului de angajați în ultimul deceniu, numărul de medici și asistenți medicali rămâne cu mult sub mediile UE…… Potrivit „Studiului privind situaţia asistenţilor medicali din unităţile sanitare publice din România”, realizat de Centrul de Cercetare şi Dezvoltare Socială „Solidaritatea”, în ultimii 23 de ani numărul asistenților medicali a scăzut cu 25%, în timp ce numărul pacienţilor a crescut cu 12%. Analiștii spun că este posibil ca numărul asistenților medicali plecați la muncă în străinătate să atingă cifra de 100.000, România fiind probabil cel mai mare furnizor de asistenți medicali de pe piaţa muncii europene, în condiţiile în care sistemul românesc public de sănătate se confruntă cu cel mai mare deficit de asistenți medicali de până acum. …..” Integral: :contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2022/05/shutterstock1017090025-scaled.jpg?resize=300%2C200&ssl=1)
“Cât a crescut indicele nesimțirii marilor companii în pandemie și război E mare nevoie de ceva numit „indicele nesimțirii” în cazul marilor companii, mai ales în țări precum România. Știm că prețurile cresc peste tot în lume, dar indicele nesimțirii crește apoi în funcție de cât de slab sunt apărați cetățenii de statul lor. …. La precedenta criză economică, de acum 12 ani, nu doar că ne pierdeam joburi, se micșorau salarii, dispăreau drepturi, dar unii își mai luau și niște comisioane abuzive, un soi de impozit pe lipsa de informare și sărăcie. Cel mai spectaculos exemplu a fost de departe cel al băncilor din România, care, când au văzut ce urgie vine la orizont, au taxat suplimentar în forme ilegale clienți împrumutați – chestiune dovedită de sute de procese câștigate mai târziu de clienți. Crizele COVID-19 și cea provocată de războiul declanșat de Rusia sunt prezentate în culori mult mai negre decât criza din 2010. Scara e mult mai mare, inflația e fioroasă, gradul de distrugere a joburilor provocate de prețurile la energie se poate dovedi catastrofal…… Companiile de energie …. Sigur, înțelegem cu toții, crizele internaționale au scumpit energia de toate felurile. Nu prea am înțeles de ce ne-om fi aruncat ca nebunii pe piața liberă de energie fix când lumea sărăcea de la COVID – rămâne o decizie istoric de proastă a guvernării PNL. Însă stresul mic, ăla de la firul ierbii este enorm. Firmele de distribuție de electricitate au făcut tot posibilul să facă tranziția și mai neclară. …. Oameni puși să intre pe piața contractelor libere, apoi oameni puși să stea pe la cozi imense doar ca să se lămurească ce au de făcut. Joaca de-a „estimările”, facturi care vin fără să știi ce plătești de fapt, probleme de infrastructură clare care se rezolvă doar dacă faci 300 de reclamații. Iar ANRE n-a fost decât un complice al acestei piețe sălbatice. Guvernul trebuia să desființeze rapid acea cloacă de rentieri și să preia controlul prin ministerul de resort. Măcar să tragem direct politicieni și partide la răspundere. …. Protecția consumatorului, praf De ani ANPC, instituția care apără consumatorii, face vals mediatic. Mai trimite câte un comunicat că a amendat o mare companie cu o sumă ridicolă – asta se întâmplă în cazuri fericite. Presa, în bună parte, e și mai penibil subordonată publicității – dacă este prins vreun lanț mare de retaileri sau vreun mare producător cu nereguli, nici nu dau numele vinovaților. Trebuie să întorci netul cu susul în jos ca să afli clar. …. Marii retaileri…. De ani, șefii ANAF, miniștrii ne anunță că estimează la miliarde „exportul de profit”, fix în zonele care au prosperat și pe vreme de COVID. Tot de ani, de câte ori se anunță o luptă cu evaziunea, încep popriri la amărășteni pentru 100-200 de lei și cam atât. De ce e important un control al prețurilor. Pentru că ai un paradox sinistru care se întâmplă în toată țara. Unde e sărăcia mai mare ai șanse să găsești prețuri mai mari decât în centrul Bucureștiului, unde concurența scade ceva mai natural prețurile. Asta am constatat-o chiar pe pielea mea, după ce m-am mutat din București. Coșul de cumpărături e sensibil mai scump în provincie decât în Capitală, iar asta pentru că în zone cu concurență slabă se impune cel mai puternic. A controlat cineva asta? Nu, e prea subtil. …. Asigurările A fost anul trecut un mare scandal cu asigurările. Doar scandal, nu face nimeni pușcărie. Pe scurt, sumele pentru RCA, asigurarea obligatorie pentru automobile, au crescut amețitor. Creșteri de 100-150% au devenit norma. România și-a distrus transportul public, este o țară unde e venerată, de voie, de nevoie, mașina mică. Și cu cât ești mai la periferie, cu atât mai mult ai nevoie de mașină personală. Creșterea RCA a fost o lovitură dură dată păturilor de jos. …” Integral: 
“Specula, o infracțiune greu de dovedit Cele mai multe cazuri de escrocherie apar în situațiile de criză. Pandemia a favorizat înșelătoria la drumul mare chiar de către instituții ale statului, arată un caz care a intrat în vizorul DNA…. La începutul pandemiei, în martie 2020, Guvernul României, prin Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate, a încheiat un acord cadru în valoare de 12 milioane de euro pentru cumpărarea a 1.750.000 de măști de protecție. 
“Legea offshore intră la vot în Parlament după luni de ”urgență”, dar riscă să pice la CCR Cu toate că de mai multe luni de zile parlamentarii au catalogat legea offshore drept o „prioritate” sau o „urgență”, cu greu aceasta a ajuns în Parlament. La o lună după ce a fost depusă, aceasta ajunge la votul din prima Cameră, însă există riscul ca ea să fie neconstituțională….. 
“BREAKING România se împrumută la dobânzi record, de aproape 8% pe termen lung ….. Ministerul Finanțelor s-a împrumutat luni pe 10 ani la un cost mediu de 7,92%, un nivel record al împrumuturilor pe termen lung, conform datelor Băncii Naționale a României analizate de Economedia. Costul este cu 1,43 puncte procentuale mai mare comparativ cu cel la care România s-a împrumutat la licitația din aprilie, arată economiștii Banca Transilvania. Costuri atât de mari la împrumuturile pe termen lung au mai existat înainte de ultima criză financiară. De exemplu, pe 20 iulie 2005, Ministerul Finanțelor se împrumuta pe 10 ani la o dobândă de 7,85%, însă și aceasta era sub nivelul din prezent, conform datelor BNR consultate de Economedia. Este de menționat însă că în perioada crizei financiare din 2008-2009 lipsesc împrumuturile pe termen lung, statul preferând atunci să se împrumute pe perioade mai scurte. „Se evidențiază creșterea ratei de dobândă la titlurile de stat pe scadența 10 ani cu 32 puncte bază la 7,79%, nivel record”, subliniază și economiștii BT. Și băncile s-au arătat interesate să finanțeze statul la dobânzi atât de mari. Astfel, Ministerul de Finanțe voia să împrumute 300 de milioane de lei, prin redeschiderea unei emisiuni de obligațiuni cu scadența februarie 2032, însă interesul băncilor a fost atât de mare încât a ajuns să împrumute 517 milioane lei. De ce se împrumută România la costuri atât de mari? „Țările care au intrat în această succesiune de crize (Covid și geopolitică) cu deficite gemene nesustenabile și implicit nevoi de finanțare relativ mai mari sunt mai afectate de turbulențele de pe piețele globale”, explică Ciprian Dascălu, economist şef al BCR, pentru Economedia. România este ţara cu cel mai mare deficit bugetar din PIB din toată Uniunea Europeană și are de asemenea cel mai mare deficit de cont curent din UE, singura țară care a depăşit pragul de 5%…..” Integral: 
“Vacanţa, mai importantă decât creşterea dobânzilor: Marţi, BNR va majora din nou dobânzile, dar de data asta mai mai mult decât ar fi vrut, având în vedere tensiunile externe, însă atâta timp cât lumea îşi păstrează locul de muncă şi salariul întreg, explozia inflaţiei şi ratele mai mari la bancă pot fi plătite.…. Marţi, 10 mai, BNR are o nouă şedinţă de politică monetară, unde piaţa se aşteaptă la o creştere a dobânzii de referinţă de la 3% direct la 4%, şi nu la 3,5%, având în vedere că pasul de creştere de până acum al Băncii Naţionale era de 0,5%. Deja băncile au inclus această creştere a dobânzii pe piaţa interbancară, unde ROBOR la trei luni, cel mai urmărit indicator, a crescut vineri la 5,2%. În martie inflaţia a fost în România de 10,15%, iar pentru lunile următoare piaţa se aşteaptă la o inflaţie de 12-13%, dacă nu chiar 15% având în vedere creşterile de preţuri din economie. Oricum, dacă nu ar fi fost plafonarea preţurilor la energie şi gaze, inflaţia ar fi fost deja peste 15%, cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani. 
Țările din Orientul Mijlociu nu vor putea alimenta Europa, dacă UE va renunța la petrolul din Rusia Pe măsură ce Europa încearcă să oprească alimentarea trupelor rusești din Ucraina, renunțând la petrolul Moscovei, națiunile din Orientul Mijlociu par să fie singurii producători cu suficientă capacitate pentru a compensa sursele rusești de combustibil fosil, potrivit CNN. O potențială interdicție a UE asupra petrolului din Rusia ar putea duce la un deficit de 2,2 milioane de barili pe zi (bpz) de țiței și 1,2 milioane de barili pe zi de produse petroliere, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie. În timp ce țările din Orientul Mijlociu dețin aproape jumătate din rezervele cunoscute de petrol ale lumii și o mare parte din capacitatea sa de producție neutilizată, lipsa investițiilor în infrastructură, conflictele, alianțele politice și sancțiunile se numără printre motivele pentru care regiunea ar putea să nu vină în salvarea Europei. Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au cea mai mare parte din capacitatea neutilizată a OPEC, disponibilă imediat, spune Amena Bakr, corespondent șef OPEC la Energy Intelligence, cu aproximativ 2,5 milioane barili de petrol pe zi. Arabia Saudită a respins însă, în mod repetat, cererile SUA de a crește producția dincolo de o cotă de lungă durată convenită cu Rusia și alți producători non-OPEC și este puțin probabil să țină seama de apelurile europene de a crește producția. …. Libia ar fi putut fi o alternativă pentru Europa, însă o parte din producția sa este indisponibilă de ani, pe fondul instabilității și al conflictelor interne. La sfârșitul lunii aprilie, National Oil Corporation (NOC) a declarat că Libia pierde peste 550.000 bpz din producția de petrol, din cauza acestor presiuni. După capacitatea combinată a Emiratelor Arabe Unite și Arabia Saudită, Iranul are probabil cele mai bune căi logistice pentru a pompa petrol pe piață, dar rămâne sub sancțiunile SUA, deoarece relansarea acordului nuclear din 2015 cu puterile mondiale stagnează. …. Chiar și așa, SUA nu pot satisface nevoile țărilor europene, deoarece petrolul american este mai puțin dens, nefiind potrivit pentru utilizarea în industrie. …..” Integral: 
“Elita politică românească e cu fundul în două luntri în chestiunea Putin Vedem în Occident o despărțire a apelor și pe tema înarmării Ucrainei, a pericolului reprezentat de Putin, nu doar a embargoului pe gaze. Unde se situează elita politică românească? Niciunde. Întrebat cu tot mai multă insistență când trimite și România armament în Ucraina, așa cum au făcut mai toate statele europene, premierul pune aceeași placă, „analizăm și când vom hotărî vă spunem”. Doar că analiza proiectului de lege, care nici măcar nu a fost trimis Parlamentului, durează deja de două săptămâni. Dacă începe Al Treilea Război Mondial, nu o să mai fie cazul….. În rest, cuvântul de ordine e „capul la fund, băieți”. Până și despre provocările din Transnistria le-a luat vreo două zile să spună ceva. Iar când au spus, mai bine tăceau, atât de penibil a sunat comunicatul oficial al MAE. „Am luat notă cu preocupare de aceste incidente” (trebuia să fie „îngrijorare”, ca să fie pe aceeași lungime cu prezidentul) și „sprijinim eforturile autorităților de la Chișinău de a gestiona aceste evoluții în mod responsabil, transparent și echilibrat”. Fabulos! Limbajul „diplomatic” românesc e unic în Europa, e făcut din lemn de esență comunistă altoit cu lașitate cotrocenistă. Astfel de exprimări nu ajută în niciun fel populația, care e tot mai îngrijorată. Dar lipsa de empatie e cartea de vizită a actualei elite politice. Mi se pare totuși inadmisibil ca nicio autoritate – președinție, Ministerul Apărării, cel de Externe etc. – să nu organizeze nicio conferință de presă în două luni de la începerea invaziei. Știu că e greu, pentru că, de fapt, nu au nimic a spune, încearcă penibil să joace la două capete, iar asta se vede și se simte…..Populația a fost lăsată pe mâna unei armate de strânsură formate din foști colonei și generali în rezervă (țara e un nesecat izvor la acest capitol) sau politruci cu studii la Academia SRI, care în afară de niște explicații tehnice despre tancuri și rachete nu sunt capabili să facă o analiză cu cap și coadă despre ceea ce se întâmplă. Liderii partidelor, care până pe 24 februarie făceau coadă la aparițiile pe sticlă, s-au volatilizat din peisaj. …..Atitudinea elitei politice te face să te întrebi cu groază ce s-ar întâmpla dacă, doamne ferește, războiul s-ar extinde, dacă Putin, disperat că nici în Donbas campania nu-i merge bine, ar pune în practică amenințările. „Umbrela NATO”, mantra pe care o repetă cu disperare mai-marii noștri, e bună și pentru a le ascunde impotența. Dar, în afară de a somnola la umbra articolului 5 din Tratat, mai sunt capabili de ceva? Uitându-ne în jur, în primul rând la ucraineni, apoi la polonezi și la baltici, răspunsul e cu certitudine nu. Neputința autorităților, faptul că nu te poți baza pe ele nici până la ușă, a fost dovedită din plin în primele zile ale valului de refugiați, când societatea civilă s-a descurcat de una singură. ….Binomul franco-german, dar mai ales Germania, consideră că tiranul nebun nu trebuie pus cu spatele la zid ca să nu-i vină ideea să trimită o bombă nucleară (tactică) – prima candidată e însă chiar Ucraina –, deci nu sunt fericiți cu înarmarea acesteia, preferând un acord de pace, chiar dacă asta înseamnă sfârtecarea Ucrainei și doar un respiro pentru Putin până la o altă invazie. Pe scurt, o cedare în fața lui Putin, apoi business as usual. Anglo-saxonii nu vor nici sacrificarea Ucrainei, nici să joace, strategic și economic, în ritmul în care își zăngăne Putin săbiile nucleare. Care e poziția României în această chestiune? Nu știm. Asta pentru că elita noastră politică nu e nici cal, nici măgar. //” Integral: 
“La mulţi ani, Europa! România în UE: deşi suntem pe locul 1 la producţia de floarea soarelui, locul 4 la grâu şi locul 6 la producţia de maşini, suntem pe locul 26 la PIB per capita, speranţa de viaţă şi cheltuielile cu sănătatea..…România se află la multe capitole la coada Uniunii Europene, mai ales la indicatorii-barometru ai nivelului de trai. Cu toate acestea, a recuperat din decalajele faţă de media Uniunii Europene în cei 15 ani de apartenenţă la blocul comunitar: România se afla la 44% din media europeană la PIB per capita în 2007, ca în 2020, cele mai recente date agregate, să ajungă la 72%. Mai e mult până departe, pentru că România se află încă pe locul 26 în clasamentul ţărilor europene privind PIB real/capita, dar progresul este de necontestat….. 6. Salariul minim Locul României în UE – 19 din 21 Salariul minim brut, care în România este de fapt cheltuiala totală a angajatorului cu un salariu minim, este de 515 euro pe lună, cifră care plasează România pe locul 19 din cele 21 de state membre ale UE care au un salariu minim setat prin lege. 
“Dănescu, Președinte executiv al Asociației Române a Băncilor: Schimbarea ROBOR cu IRCC nu se potrivește tuturor și este ireversibilă …. Schimbarea ROBOR cu IRCC poate fi un sfat superficial În ce privește rocada indicatorilor ROBOR cu IRCC, 
“Cine a deschis ușile oligarhilor în România. Politicieni și funcționari care au favorizat invazia rusească În 2019, organizația americană Center for Strategic & International Studies (CSIS) realiza un al doilea studiu, în care includea și România, despre influența malignă a afacerilor rusești. Intitulat The Kremlin Playbook 2, studiul descrie modul de operare al Rusiei, prin mediul de afaceri și investițiile pe care le face în alte țări…..Plecând de la concluziile CSIS, putem spune că rușii au intrat în România pe ușile deschise de politicieni și funcționari români. Aceștia au creat un mediu propice pentru a privatiza în favoarea oligarhilor importante active românești. Privatizarea Pretotel, impusă de la Cotroceni Primul contact al României cu un oligarh rus a fost în 1998, pe vremea guvernării CDR. Atunci, după o întâlnire dintre Alekperov, patronul LukOil, și puterea de la București, gigantul petrolier rusesc cumpăra rafinăria Petrotel la un preț subevaluat și cu toate datoriile șterse. Într-o discuție mai veche cu Valentin Ionescu, ministru al Privatizării în Guvernul Ciorbea, am aflat care a fost traseul LukOil în România. „Nu știu exact care au fost motivele care l-au determinat pe dl. Constantinescu să decidă că această privatizare trebuie făcută cu LukOil, dar el a luat această decizie sub influența lui Dorin Marian (consilier prezidențial al lui 
“Numărul real de decese de COVID la nivel global, de aproape trei ori mai mare decât cel estimat, anunță OMS Aproximativ 14,9 milioane de oameni din întreaga lume au murit ca rezultat direct sau indirect al COVID, în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2020 și 31 decembrie 2021, conform noilor estimări ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), citate de CNN.„Bilanțul” OMS este de aproape trei ori mai mare decât numărul deceselor raportate oficial în acest interval de timp și care este de 5,4 milioane. Cele 14,9 milioane de decese înaintate acum de OMS includ „decese direct atribuite Covid-19 care au fost raportate OMS, decese direct atribuite Covid-19 care nu au fost numărate sau raportate, decese asociate indirect cu pandemia din cauza impactului mai larg asupra sistemelor de sănătate și societate”, a explicat Samira Asma, director general adjunct al Departamentului de Date și Analize al OMS. ….. William Msemburi, ofițer tehnic la Departamentul de Date și Analize al OMS, a completat raportul, arătând că aproximativ 57% din decesele în exces au fost la bărbați, iar 82% au fost la persoanele cu vârsta peste 60 de ani. Aproape 70% din decesele în exces au fost concentrate în 10 țări, între care Statele Unite. …. În februarie, revista Nature a publicat o cercetare care arată că numărul de decese începând din 2020 este de până la 4 ori mai mare decât înainte de pandemie, iar mortalitatea în exces este cauzată, evident, de COVID. 
“Medic alergolog: Poluarea scade vârsta copiilor diagnosticați cu astm ….. “Se estimează că între 900.000 până la un milion de persoane suferă de astm în România. Însă, având în vedere că diagnosticul este din ce în ce mai ușor de pus și mai bine structurat, inclusiv în ceea ce privește copiii, datele cred că se vor schimba mereu.
“Mihai Badea, deputat USR: Să vă explic de ce decizia privind reinstaurarea pensiilor speciale ale parlamentarilor este printre cele mai aberante pe care CCR le-a pronunțat vreodată….Motivul invocat este echivalentul nodului în papură, al lipsei proverbialei ștampile de pe timbru. Practic se reproșează că legea ar fi fost adoptată prea repede pentru procedura generală. Și că dacă voiau s-o treacă într-o singură zi, liderii grupurilor parlamentare trebuiau să-i aprobe o procedură de urgență. Adică să ridice mânuța și să spună că sunt de acord ca legea asta să fie tratată cu prioritate. Deci “problema” nu este că s-au mișcat rapid, ci că n-au convenit mai înainte să se miște rapid. Noaptea minții. Modul în care cele două Camere ale Parlamentul își aplică propriile regulamente este intangibil. Asta a stabilit chiar CCR în nenumărate rânduri din 1992 încoace, invocând principiul autonomiei regulamentare. Și-a rezervat dreptul să cenzureze doar încălcările unor prevederi din Constituție care au fost integrate în regulamentele parlamentare. Pentru toate celelalte, CCR s-a declarat necompetentă să intervină. De exemplu, dacă plenul adoptă o propunere legislativă fără raport din partea comisiei de specialitate, s-a reținut că legea este constituțională, chiar dacă regulamentul a fost încălcat. Asta pentru că în Constituție nu scrie că raportul este obligatoriu. Invocarea principiului securității juridice, pentru o lege care vizează exclusiv actualii și foștii parlamentari, este de-a dreptul caraghioasă. Cu ce îi afectează pe cetățeni că Parlamentul a adoptat pe repede-înainte o propunere legislativă prin care renunță la propriile lor pensii speciale? Cu absolut nimic. Dimpotrivă chiar. Cu cât mai repede, cu atât mai bine pentru români. Pe lângă asta, trebuie spus că mai exista o inițiativă similară depusă de USR încă din 2017, dar în cele din urmă s-a adoptat alta mai recentă. Deci care a fost problema, ce sens avea s-o mai tărăgănăm din momentul când s-a ajuns în sfârșit la un consens? În realitate, PSD a introdus aceste privilegii nejustificate în 2015, apoi s-a prefăcut că le elimină în 2021, pentru ca acum să încerce o reinstaurare a lor, prin intermediul cozilor de topor din CCR. Se vede clar după modul cum s-a votat. Cei 3 judecători care s-au opus sunt Simina Tănăsescu, Livia Stanciu și Daniel Morar, singurii care n-au fost numiți de PSD. ….Într-adevăr, dacă Parlamentul însuși abrogă o lege de abrogare, articolele abrogate nu reintră singure în vigoare. Doar CCR dispune de această putere magică. De ce? Pentru că așa vor ei. Și nu există nicio limită clară a puterii lor. Pot să oblige oricare entitate constituțională să acționeze conform dorinței lor. Deja au făcut-o de nenumărate ori. Îi cred în stare să declare neconstituționale chiar și articole din Constituție….” Integral: 
“Iulian Bulai: USR a blocat indemnizația de merit pentru fostul ministru al Energiei, Anton Anton, unul din cei mai incompetenți din Guvernul Dăncilă, şi ÎPS Andrei Andreicuţ, cu angajament de colaborare cu fosta Securitate/ Cei doi urmau să primească lunar, pe viață, peste 7600 lei ….. ”USR a blocat, prin reprezentantul său în Comisia naţională pentru acordarea indemnizaţiei de merit, acordarea de recompense pe viaţă ex-ministrului Energiei Anton Anton, unul dintre cei mai incompetenţi miniştri din Cabinetul Dăncilă, şi ÎPS Andrei Andreicuţ, semnatar al unui angajament de colaborare cu fosta Securitate. USR consideră că nu trebuie transformate în sinecuri indemnizaţiile de merit, gândite să recompenseze realizări deosebite în domeniul culturii, ştiinţei şi sportului”, afirmă formaţiunea. ”Pentru că a reuşit să nu demareze exploatarea gazelor din Marea Neagră şi alte fapte măreţe pe tărâmul energiei, care au contribuit la criza actuală, fostul ministru Anton Anton a fost propus, de către Ministerul Educaţiei, să primească o indemnizaţie de merit pe viaţă. M-am opus şi am reuşit să conving majoritatea membrilor Comisiei naţionale pentru acordarea indemnizaţiei de merit să respingă această premiere pentru lipsa de performaţă a fostului ministru. Pentru aceeaşi indemnizaţie, Academia Română l-a propus, din nou, pe ÎPS Andrei Andreicuţ, a cărui relaţie cu Securitatea este de notorietate. Şi aici m-am opus, pentru că moralitatea contează, iar ÎPS nu va primi nici anul acesta indemnizaţia de merit”, declară deputatul USR Iulian Bulai, preşedintele Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă din Camera Deputaţilor. Potrivit legii, indemnizaţia lunară de merit este egală cu trei salarii minime brute pe ţară şi este neimpozabilă. Cu alte cuvinte, beneficiarii primesc pe viaţă, lună de lună, 7.650 de lei. Indemnizaţiile de merit, stabilite prin Legea nr. 118/2002, ar trebui să se acorde „personalităţilor române de prestigiu ale ştiinţei, culturii şi sportului”…..” Integral: 
“Lucian Boia: Prea mult din averea țării s-a scurs în buzunarele noilor îmbogățiți. Ce vrem să facem cu România? Interviu..…Zece ani în care statul nu a construit niciun spital, 
“Încălzirea globală va accelera răspândirea virusurilor în următorii 50 de ani, spun oamenii de știință, care se așteaptă la o nouă pandemie în viitor Mii de virusuri se vor răspândi, în următoarele cinci decenii, printre speciile de mamifere, ceea ce va crește riscul ca, la un moment dat, unul să infecteze oamenii și să cauzeze o nouă pandemie, arată un studiu recent publicat în revista Nature. De vină sunt schimbările climatice și încălzirea globală. „Credem că este posibil ca pandemia de COVID-19 să fie rezultatul acestui mod de transmitere pe care noi îl vedem în viitor”, explică cercetătorii americani. 
“Creșterea economică în 2022 va fi mai mică decât se crezuse. Comisia de Prognoză a revizuit în scădere la 2,9% estimarea inițială.... Estimările publicate de CNSP sunt în linie cu previziunile instituţiilor financiare internaţionale care au revizuit în scădere semnificativă ţintele de creştere ale economiei româneşti în acest an. Astfel, FMI estima, recent un avans de 2,2% pentru 2022, de la 4,8% cât indica în toamnă, în timp ce Banca Mondială a indicat o creştere chiar mai modestă pentru PIB-ul României, de 1,9%….. “Efectele crizei energetice şi ale perturbărilor în lanţurile de aprovizionare, manifestate încă din partea a doua a anului 2021, au fost amplificate în actualul scenariu, luându-se suplimentar în calcul şi recentele majorări ale cotaţiilor internaţionale pentru produsele energetice, cât şi ale celor agroalimentare, precum şi necesitatea suplimentării deficitului de resurse energetice de provenienţă rusească. Încetinirea activităţii economice la nivel european şi mondial, conform estimărilor instituţiilor internaţionale, induc totodată o decelerare a dinamicii economiei naţionale. Pentru principalele ţări partenere din zona euro, noile prognoze au ajustat în jos dinamica creşterii economice cu peste 1,5 puncte procentuale”, menţionează CNSP, scrie Agerpres. Potrivit instituţiei, conflictul Rusia-Ucraina a determinat o înrăutăţire a indicatorilor comerciali în contextul dependenţei ridicate de gazul rusesc. Pe de altă parte, apariţia unui nou val pandemic în China va accentua blocajele în lanţurile de aprovizionare, afectând în principal industria auto….” Integral: 
“România repetă erorile crizei din 2009. Economist: Câștigă 100 de lei, cheltuie 130 și se împrumută scump.... Legea responsabilității fiscal bugetare prevede la articolul 13 că, în cazul în care datoria publică depășește 50% din PIB, Guvernul trebuie să prezinte și să aplice în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ei. 
“One-to-One | Cătălin Drulă: România este condusă de o alianță militaro-socialistă, cu reflexe anti-democratice …. Principalele declarații, pe scurt: Despre președintele Klaus Iohannis: Dorește o liniște peste societate, în care clasa politicienilor este o supra-clasă, ce nu trebuie deranjată de procurori incomozi, de anchete. Dar, în liniște și în tăcere, ceea ce prosperă este incompetența și hoția. Această liniște, pe bază de epoleți, este un pericol pentru democrația din România. Despre premierul Nicolae Ciucă: Nu are nicio viziune. Este un personaj inventat de Klaus Iohannis, care alege oameni șantajabili, cu probleme, oameni limitați. Probabil că dacă la un moment dat premierul Ciucă n-ar mai răspunde sau ar avea ceva semne de independență, dintr-odată ancheta de plagiat ar progresa. Putem vedea acest scenariu. Despre PNRR: Pentru jumătate din PNRR-ul enorm pe Transporturi nu avem licitații lansate, iar pentru cealaltă jumătate nu avem contracte semnate. Avem contract semnat pentru 3 la sută. Atât. Despre alegerile din 2024: Lupta se va da între sistemul militaro-socialist și alternativa democratică USR. Noi vrem să construim alternativa la acest bloc, să oferim o alternativă reală României, cu imperfecțiuni, căci suntem oameni, dar cu dorința de a face ceva mai bun pentru țara asta;…. Am văzut recent un mesaj de Ziua Presei, dar presa cred că nu are nevoie de mesaje drăguțe de la premier, ci de acțiuni concrete. Avem cazul absolut îngrijorător al ziaristei Emilia Șercan, care a dezvăluit plagiatul sau ceea ce, după toate probabilitățile, pare să fie un plagiat al premierului Ciucă. Ziarista a fost supusă unei operațiuni de tip kompromat, o operațiune în care Poliția, cea care trebuia să o protejeze, a dezvăluit fotografii și lucruri intime, în încercarea de a o intimida. Nu au dat explicații nici până în ziua de astăzi nici premierul Ciucă, nici ministrul Bode. Este absolut îngrijorător. Este trist că avem în fruntea țării un om care și-a obținut titlul academic prin plagiat și care se folosește de funcție, de influență și de această, ceea ce noi numim o militarizare a guvernării centrale din România, pentru a bloca ancheta asupra plagiatului. Până la urmă, există un parcurs destul de simplu. Avem CNADTCU, acest for care ar trebui să se pronunțe asupra unor acuzații de plagiat…..Premierul nu înțelege economie. România are o problemă economică majoră: creșterea prețurilor, inflația, creșterea dobânzilor, acestea sunt probleme care îi preocupă pe români….Bugetul este construit pe 5 la sută. Experții noștri au estimat că va merge la 7 la sută. Atunci când guvernarea este înlocuită de mecanisme de ordine, de tip militar și de o anumită formă de unire a forțelor statului astfel încât să fie liniște și nimic altceva, rezultatul care se obține în practică este o guvernare slabă, o guvernare care nu produce rezultate, care ratează oportunități, cum este PNRR, o guvernare care nu lasă România să-și atingă potențialul ….Premierul Ciucă n-are nicio viziune. El este un personaj inventat și plasat acolo, convenabil, de Iohannis, cel care înainte a adus „o echipă câștigătoare”, cu Florin Cîțu. Schimbă acești oameni, care, iată, sunt și șantajabili…… Este această viziune în care clasa politicienilor este o supra-clasă, sunt mai egali decât ceilalți cetățeni, nu trebuie deranjați din ceea ce fac, nu trebuie deranjați de procurori incomozi, de anchete, de intervenție în ilegalități. Vrea o țară care să nu aibă prea multe de spus, în care să fie tăcere. Dar, în liniște, în tăcere, ceea ce prosperă este incompetența și hoția. Această liniște, de tip dubios, pe bază de epoleți, este un pericol pentru democrația din România….” Integral: 
“Oligarhii conectați la Gazprom mor pe capete. Ce știu despre Putin „Operațiunea specială” din Ucraina a avut un efect devastator și asupra oligarhilor lui Putin, 7 dintre ei au murit în condiții ciudate, iar ca o coincidență, 5 aveau legături cu Gazpromul și cu cercul dictatorului. Putin e renumit pentru lipsa de scrupule cu care își reduce la tăcere opozanții. În timpul pandemiei de Covid, vestea că 
“Oamenii preşedintelui. Cine sunt cei din spatele lui Volodimir Zelenski, despre care se vorbeşte mai puţin.... Guvernul de la Kiev, condus de politicianul independent Denîs Şmîhal, este format în cea mai mare parte din oameni din partidul Slujitorul poporului (Sluha narodu, în ucraineană), care este şi partidul preşedintelui Volodimir Zelenski. Pe lângă miniştri-cheie din guvern, Zelenski mai are în cercul său restrâns de consilieri şi alte persoane apropiate, cum este colegul său de partid Andriy Yermak, care conduce negocierile cu Rusia. Şmîhal (47 de ani), şeful executivului ucrainean, vorbitor de limba engleză şi poloneză, a lucrat între 2018 şi 2019 pentru oligarhul ucrainean Rinat Akhmetov, cel mai bogat om din Ucraina, potrivit site-ului Centrului pentru Studii Estice, organizaţie poloneză. El a condus termocentrala pe cărbuni Burştîn a lui Akhmetov, aceasta fiind o controversă din cariera sa: Zelenski l-a acuzat public pe Akhmetov că este apropiat al lui Putin, după începerea războiului. Din 2020 Şmîhal a preluat şefia guvernului de la Kiev, susţinut de Zelenski. Dmitro Kuleba (41 de ani), unul dintre principalii comunicatori, ministru de externe şi membru al partidului Sluha narodu, are un doctorat în drept şi lucrează în Ministerul de Externe de la Kiev din 2003. Diplomat de carieră, s-a remarcat încă de la începutul invaziei ruseşti din Ucraina ca unul dintre principalii comunicatori ucraineni şi a efectuat mai multe vizite în afara Ucrainei, inclusiv în România. Deşi sarcina sa este gestionarea relaţiilor externe ale Ucrainei, Kuleba joacă şi rolul unui comunicator intern. Un alt membru important al executivului ucrainean este ministrul apărării Oleksii Reznikov (56 de ani). Adesea văzut în persoană la negocierile de pace cu delegaţiile ruse, a fost soldat în armata sovietică, până în anul 1986, fiind singurul lider de top ucrainean care, practic, a activat şi în armata Rusiei – statele Uniunii Sovietice, din care făceau parte atât Rusia, cât şi Ucraina, aveau armată comună până la destrămarea URSS, în 1991. Un alt lider important de la Kiev este David Arakhamia, deputat şi şeful delegaţiei ucrainene pentru negocierile de pace cu Rusia. Om de încredere al lui Zelenski, face parte din cercul restrâns de consilieri ai preşedintelui. El provine, de asemenea, din partidul „Slujitorul poporului – Sluha narodu“. Din cercul consilierilor lui Zelenski mai face parte şi Andriy Yermak, fost regizor şi acum şeful de cabinet al preşedintelui. De finanţele Ucrainei se ocupă Marchenko Serhii (41 de ani), cercetător şi doctor în economie. Recent, el a afirmat, într-o vizită la Washington, că Ucraina are nevoie de cel puţin 5 miliarde de dolari pe lună ajutor suplimentar, pentru ca bugetul ţării să facă faţă războiului. Ministrul energiei este Gherman Galuşcenko (49 de ani), doctor în drept. El are una dintre cele mai complicate misiuni, de asigurare a securităţii energetice a Ucrainei, în condiţiile în care infrastructura energetică este una dintre principalele ţinte ale ruşilor…..” Integral: 
“UE lansează un spaţiu unic al datelor privind sănătatea, care va reduce analizele medicale inutile…. Comisia Europeană a lansat marţi spaţiul european al datelor privind sănătatea (EHDS), unul dintre elementele constitutive centrale ale unei uniuni puternice a sănătăţii. Statele membre se vor asigura că dosarele de sănătate ale pacienţilor, reţetele electronice, imaginile medicale şi rapoartele de imagistică medicală, rezultatele de laborator şi biletele de externare sunt eliberate şi acceptate într-un format european 
“Primele evaluări privind daunele economice ale războiului din Ucraina şi ale crizei energetice: Deficitul bugetar a crescut doar în martie cu 65% (an/an) şi a ajuns la 16 miliarde lei. Guvernul a redus puternic prognoza de creştere economică. La rubrica PNRR, din 4 mld. euro care ar fi intrat, nu a fost cheltuit niciun euro În execuţia bugetară a apărut o rubrică nouă, aferentă cheltuirii banilor din PNRR, dar rubrica este goală, semn că niciun euro din cele 4 miliarde de euro care ar fi intrat, cum spun autorităţile, în conturile României în 2021 şi începutul lui 2022 nu a fost cheltuit. Deficitul bugetului general consolidat a crescut cu 65% în martie faţă de cât era în primele două luni din an şi a ajuns la aproape 16 miliarde de lei, adică 1,19% din PIB. Creşterea deficitului bugetar a venit pe fondul încetinirii veniturilor la bugetul de stat: dacă la două luni veniturile creşteau cu 28%, la 3 luni din an creşterea s-a redus la +21%. În aceeaşi vreme, cheltuielile au accelerat, arată execuţia bugetară. „Este foarte evident că este doar începutul deteriorării finanţelor publice, pentru că au fost luate în ultima vreme o serie de măsuri care afectează veniturile bugetare în mod drastic pentru tot anul 2022 şi poate şi dincolo, în condiţiile în care cheltuielile trebuie să crească. Sunt obligaţii care au apărut în legătură cu criză din Ucraina, refugiaţii şi aşa mai departe”, comentează datele Aurelian Dochia, analist financiar…… Deşi economiştii sunt de părere că, în ciuda războiului şi inflaţiei, economia nu va intra în recesiune, avansul pe care îl văd aceştia este de până la 2,5% în 2022, unele prognoze de creştere fiind şi de sub 1%. Impactul războiului este încă în analiză, dar legăturile comerciale ale României cu Rusia şi Ucraina arată că, cel puţin pe partea de exporturi, impactul este limitat. Cu un lucru este însă toată lumea de acord: inflaţia continuă creştere şi trece de două cifre în 2022. Astfel, ce statul pierde la venituri din încetinirea economiei, câştigă prin inflaţie, pentru că preţuri mai mari înseamnă, în primul rând, venituri mai mari la bugetul de stat din TVA…..„
“Parchetul General a deschis două dosare penale în cazul majorării facturilor la energie (surse)/ La începutul anului, Cătălin Predoiu i-a cerut procurorului general să ia măsuri pentru prevenirea presupuselor infracțiuni…. Ambele anchete sunt în faza in rem, adică sunt investigate fapte, iar cercetările sunt pentru evaziune fiscală și delapidare, conform surselor. Vizați ar fi furnizorii de energie electrică, au mai explicat sursele. Ministerul Justiției a anunțat, în luna ianuarie, că ministrul Cătălin Predoiu i-a cerut procurorului general Gabriela Scutea să ia măsurile necesare pentru prevenirea și combaterea infracțiunilor asociate majorării facturilor la energie. Ministerul a explicat că ”a îndrumat Ministerul Public” să ia măsurile necesare potrivit competenței legale pentru a descoperi, preveni și combate eficient orice tip de activitate infracțională ce ar putea fi desfășurată în contextul crizei de energiei și a fenomenului asociat de majorare a facturilor la energie, cum ar fi ”înșelăciunea, abuzul în serviciu, concurența neloială, grup infracțional organizat”….” Integral: 
“
“Topul decontărilor pentru hrană. Cum a fentat statul român privații la cazarea refugiaților Când sute de mii de ucraineni intrau în România din cauza războiului, statul român a promis că va deconta cazarea pentru cei care ajută. 
