:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/07/colaj-bolojan-bani-shutterstock2653302047.jpg?resize=183%2C103&ssl=1)
“Lista „găurilor negre” din buget ocolite de Guvernul Bolojan. Locurile unde se scurg zeci de miliarde prin investiții, achiziții și subvenții ….Stadioane fără număr În acest moment, Compania Națională de Investiții (CNI) are în derulare mai multe proiecte pentru construcția unor stadioane, în valoare totală de sute de milioane de euro, inclusiv în orașe unde echipele de fotbal locale evoluează în ligile inferioare și atrag un număr limitat de spectatori. Oradea – stadionul din Oradea ar urma să aibă 16.000 de locuri, iar costul este de 412,33 milioane de lei, echivalentul a 82 de milioane de euro. Orașul premierului Bolojan, președinte PNL, are echipă în liga a doua.Timișoara – noul stadion „Dan Păltinișanu” va fi construit în locul celui vechi, urmând să aibă 31.000 de locuri. Contractul a fost semnat la începutul anului, iar construcția costă 678 de milioane de lei, adică 135 milioane de euro, conform DigiSport. Orașul condus de Dominic Fritz, liderul USR, are echipă care evoluează în divizia a treia. Constanța – Cu o capacitate de 18.000 de locuri, stadionul în construcție va fi folosit de Farul, echipa de fotbal patronată de Gheorghe Hagi. Conform primăriei, proiectul costă 379 de milioane de lei, adică 76 de milioane de euro, din care 52,4 milioane de lei sunt de la bugetul local, scrie DigiSport. Slatina – aprobat de către Guvern în 2024, noul stadion din Slatina va avea o capacitate de 10.670 de locuri, conform GSP.ro. Costul: 271 de milioane de lei, adică 54 de milioane de euro. Echipa orașului, CSM Slatina, joacă în divizia a doua. Bistrița – cu o capacitate de 12.388 de locuri, noul stadion din Bistrița costă 318,3 milioane de lei, echivalentul a 63 de milioane de euro. Guvernul Ciolacu a aprobat proiectul în toamna anului 2024, iar licitația a fost demarată de CNI la începutul anului, scrie GSP.ro. Echipa Gloria Bistrița se află în liga a treia. Brașov – în municipiul Brașov se va construi un stadion de 9.700 de locuri, cu o valoare de 150 de milioane de lei, echivalentul a 30 de milioane de euro. Proiectul a primit girul Executivului în noiembrie 2024, iar în acest an a fost anunțată licitația. Noua construcție va fi realizată în locul fostului stadion „Tineretului”. ACS SR Municipal Brașov este în liga a treia a României. Galați – autoritățile locale anunțau în aprilie 2024 că în Galați va fi realizat un nou stadion, modern, cu o capacitate de 25.000 de locuri. Costul: 100 de milioane de euro, conform DigiSport. Echipa Oțelul se află în prima ligă. Botoșani – arena va avea o capacitate de 12.000 de locuri și va costa 32 de milioane de euro, finanțarea fiind asigurată tot prin CNI, conform Adevarul.ro. Hunedoara – construcția noului stadion Corvinul a demarat în acest an, contractul fiind semnat în aprilie de către premierul Marcel Ciolacu și ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, potrivit Profit.ro. Stadionul va avea 10.100 de locuri și va costa 313,8 milioane de lei, adică 62 de milioane de euro. Cheltuiala totală a statului român cu stadioanele enumerate este de peste 630 de milioane de euro. Lucrări prin programele Anghel Saligny și PNDL Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), inventat de fostul ministru al Dezvoltării Elena Udrea, este, de fapt, o „hartă a clientelismului”, conform organizației neguvernamentale Expert Forum. Acest program se desfășoară prin intermediul Ministerului Dezvoltării, la fel ca și programul Anghel Saligny. Prin PNDL, primarii pot face investiții în stații de tratare a apei, platforme de gunoi, școli, grădinițe, spitale, drumuri, poduri, piețe, baze sportive și sisteme de distribuție a gazelor. Cu toate acestea, alocările și cheltuielile au fost mereu călcâiul lui Ahile, presa scriind de-a lungul timpului că banii s-au spart pe investiții inutile, precum terenuri de fotbal în pantă, canalizări nefuncționale sau asfaltarea de mai multe ori a acelorași drumuri. …..Bani tocați de primari. Rezultatele, incerte Curtea de Conturi a constatat în rapoartele sale implementarea deficitară a programelor de acest tip. Ultimul său raport, de pe anul 2023, publicat recent, arată dimensiunea dezastrului: „Una dintre cele mai relevante deficiențe identificate a fost gestionarea ineficientă și monitorizarea insuficientă a programelor guvernamentale de dezvoltare locală, implementate prin intermediul MDLPA (Ministerul Dezvoltării – n.r.), programe care însumează peste 85% din bugetul total al instituției. Deși s-au alocat peste 9,5 miliarde de lei în anul 2023, gradul de implementare a obiectivelor a fost redus, fiind constatate întârzieri sistematice, suprapuneri între programe și decontări nejustificate. Spre exemplu, programul Anghel Saligny a avut o rată de contractare de doar 56% și plăți efective de sub 5% din alocare”. …..” Integral: https://www.libertatea.ro/
“„Follow the money”. Propun o schemă care se poate aplica automat pe toate companiile active în România pentru a depista companiile cu risc de fraudă în licitațiile publice ….Propun o schemă care se poate aplica automat pe toate companiile active în România pentru a depista targetat companiile cu risc de fraudă în licitațiile publice. Toate informațiile există centralizat (SAFT, E-Factura, date financiare detaliate depuse la ANAF și MFP). Recomand procurorilor DNA, DIICOT, ANAF Antifraudă să verifice schema, cărora le ofer gratuit și necondiționat servicii de consultanță și recomandări despre cum să facă și să implementeze toate aceste recomandări. Știu unde și cum mă pot găsi. Haideți, avem foarte mult de treabă pentru reconstrucția și reformarea României. …. – Cum putem găsi automat, la click, toate firmele mufate la contracte publice? Semnal alarmă: compania privată beneficiază constant de contracte publice care reprezintă majoritatea veniturilor companiei (> 65% din cifra de afaceri) și se întâmplă următoarele scenarii care pot fi verificate automat în SAFT și e-Factura. Am aplicat ambele mecanisme pe două studii de caz foarte relevante: Buzatu din Vaslui (șpaga de 250.000 eur în portbagaj de la Farmazon) + Mihaela Neagu supranumită “regina contractelor cu statul” (profit mult peste concurență) ….(1) Depistare firme problematice: firma privată generează profituri mult peste media concurenților. Cum se poate așa ceva? Criteriul decisiv pentru alocarea contractului este prețul minim! Cum poți să faci profit superior dacă majoritatea cifrei de afaceri este realizată în baza contractelor alocate prin prețul minim? În cazul Farmazon – Buzatu din Vaslui soluția era refacerea periodică a lucrărilor (decopertare suprafață și reașezarea aceluiași material de pietriș de mai multe ori). Același lucru se întâmplă cu Mihaela Neagu, supranumita “regina contractelor cu statul” (mobilier școlar, servicii de curățenie, zahăr, consumabile medicale vândute către autoritățile controlate de PSD: Craiova, Teleorman, Sector 4 – Băluță) ….(2) Unde se duc banii: firma privată are cheltuieli de exploatare cu terții extrem de mari (facturi fictive emise de firma-căpușa care își iau partea?) Sau mută banii în străinătate – firma privată face transferuri (facturi, dividende, acționari sau holding) în off shore (cui?) Ori plătește dividende (bani către acționari) care nu se văd integral în avuția acestuia (depozite, active, investiții etc.) deoarece o diferență a fost redistribuită în comisioane cash plătite pentru șpagă? …..” Integral: https://republica.ro/
“Statistici neclare, sector public umflat artificial: cum a raportat România mai mulți bugetari decât Germania sau Cehia, dar servicii mai slabe și cheltuieli în creștere, fără reforme .… O primă mare problemă ține de ocolirea totală sau aproape totală a chestiunii calității (inclusiv moralității) foarte multor activități și mecanisme ale sectorului public românesc actual și a faptului că aceasta (calitatea) nu depinde nici pe departe proporțional nici de fondurile alocate, nici de numărul funcționarilor publici. Practic, analizele respective se poziționează ca și cum nu ar conta că în echipajul unei nave ar fi angajate multe persoane care nu au fost niciodată pe „mare” sau că tipurile de posturi ocupate nu ar fi corelate cu necesitățile efective ale navei, ci doar că numărul lor total ar fi cât al unui echipaj normal. Sau că nu ar conta că unele segmente din echipaj s-ar comporta mai degrabă ca niște „pirați”, decât ca angajați plătiți să deservească bunul mers al „navei” și pasagerilor acesteia. Sau, mai concret, că nu ar conta că numeroase primării din România au mult mai mulți angajați decât altele care administrează mai bine populații similare. Sau că sunt destule spitale în România care au de 3-4 ori mai mulți angajați decât pacienți lunar sau au chirurgi care operează de maxim 2-3 ori pe lună, în timp ce în alte spitale sunt cadre medicale care fac infarct în gardă. Sau că sunt destule licee care nu au mai dat absolvenți cu bacalaureat de peste 15 ani. … Sau că în multe județe din România sunt mai mulți ofițeri de poliție la poliția animalelor decât la antidrog sau la “economic”. Sau, cu caracter mai general, că aproape toate departamentele și corpurile profesionale care au atribuții în verificarea respectării legii sau în aplicarea ei în țară (inclusiv la nivel de procurori și judecători) sunt subdimensionate, în timp ce multe altele etalează „mega” organigrame, pe lângă numeroase concursuri de formă sau numiri pe poziții de decizie ale unor persoane care au luat bacalaureatul după vârsta de 35 de ani sau au excelat în viață doar la videochat. Sau că nu ar conta că se construiesc unele drumuri județene aproape la preț de autostradă. Sau că se fac cu banii publici și parcuri orășenești în păduri, precum și stadioane și grădinițe în localități cu 10-15 copii. Sau că se dau prime de zeci de mii de euro la pensionarea din unele instituții și companii de stat, mii de pensii foarte mari de la 47-48 de ani, precum și multe sporuri financiare pentru lucruri care ar uimi europeanul mediu. Sau că salariul mediu net din sectorul public este cu peste 20% mai mare decât cel din privat. Sau că segmente mari de români știu din experiență directă că nivelul de corupție este în continuare mare în numeroase zone de activități publice etc. …. De altfel, este evident din ultimii 20 ani că mărirea enormă a cheltuielilor bugetare în România (inclusiv cu vreo 5% ca cifra absolută în plus dintr-un PIB mult mai mare) și creșterea cu 60% a aparatului bugetar (deși au plecat câteva milioane de români din țară și s-a trecut și la ceva digitalizare) a avut un efect mult mai mic proporțional asupra calității, moralității și volumului activităților sectorului public din România. Orice persoană rezonabilă poate înțelege ușor și că dublarea sau triplarea salariului unui incompetent nu-l transformă într-un competent, ci doar într-un incompetent foarte bine plătit. La indolență, situația e mai nuanțată, dar este clar pentru foarte mulți români din viața de zi cu zi că sunt destule persoane la diverse autorități publice pentru care simpla mărire semnificativă de venituri nu a dus la niciun plus de efort sau de bunăvoință în activitate, ci, la unii, doar la un plus de aroganță. …..” Integral: https://republica.ro/
“De ce sunt facturile la electricitate din Europa atât de mari? Austria, unde companiile de utilităţi nu sunt concurente pe piaţă, ci mai degrabă înrudite, deţine răspunsul În Austria, pentru că firmele de energie refuză să concureze una cu cealaltă, consumatorii, aflaţi la mâna monopolurilor locale, au ajuns să plătească facturi mai mari decât ar trebui, iar problema se regăseşte la nivelul întregii Europe, notează Euractiv. Când preţurile energiei au crescut dramatic în această ţară dependentă de gazele ruseşti, iar principala companie de utilităţi din Viena a ajuns în pragul colapsului, guvernul a cerut autorităţilor antitrust şi celor din energie să analizeze sectorul. Finalizat după doi ani, raportul acestora înfăţişează o imagine copleşitoare a unei pieţe a energiei îngheţate în timp. „După 24 de ani de liberalizare, încă nu există o piaţă naţională competitivă funcţională“, a declarat Natalie Harsdorf, şefa autorităţii antitrust din Austria, BWB. În loc ca firmele de utilităţi să concureze la nivel naţional pentru businessul milioanelor de gospodării austriece, firmele şi-au creat fiefuri regionale, sau după cum s-a exprimat Harsdorf, „avem companii regionale care domină pieţele“. Austria înregistrează una dintre cele mai scăzute rate de schimbare a contractelor, un indicator cheie folosit pentru estimarea competitivităţii pieţei, de doar 4,5%. Un contract tipic nou de furnizare este în prezent cu aproximativ 10% mai scump decât în Germania vecină. Ancheta a scos la iveală o piaţă de retail a electricităţii plină de „nenumărate acţionariate încrucişate între companii“. Aceasta înseamnă că fiecare companie regională deţine participaţii în cadrul celorlalte. „Apare întrebarea: vor oare aceste companii cu adevărat să participe la concurenţa la nivel naţional?“, arată Wolfgang Urbantschitsch, director al autorităţii de reglementare a sectorului energetic austriac, E-Control. Majoritatea companiilor deţin de asemenea acţiuni în cadrul principalului producător de energie al Austriei, Verbund. Atunci de ce ar exista concurenţă? „Se pare că firmele nu au nevoie să concureze“, concluzionează Urbantschtsch. Situaţia a devenit atât de gravă, încât Austria a lansat în premieră un nou set de legi antitrust menite să restrângă dominaţia marilor furnizori de energie. Introdusă în 2024, legislaţia obligă firmele vină cu condiţii prietenoase cu clienţii oferite în alte părţi, sau să explice de ce nu o fac. …. Iar în pofida tuturor defectelor Austriei, opt ţări, printre care România, Slovacia, Polonia şi Luxemurg, stau mult mai rău. Problema: companiile dominante de utilităţi tind să ţină din răsputeri de clienţi. Odată ce ratele de schimbare a furnizorului scad sub 10%, autorităţile spun că 73% dintre gospodării sunt blocate la un furnizor dominant. ….„Dacă operatorii respectivi pot obţine astfel de randamente, atunci ceva este fundamental în neregulă cu cadrul de reglementare“, spune CEO-ul acestuia Robert Busch. ….” Integral: https://www.zf.ro/
“Europa socială în era autonomiei Într-o lume marcată de incertitudini, conflicte şi transformări tehnologice rapide, Uniunea Europeană este chemată să-şi regândească modelul de dezvoltare. Pandemia, criza energetică, războiul din Ucraina şi tensiunile comerciale globale au pus sub semnul întrebării dependenţele externe şi fragilitatea economică a continentului. În acest context, ideea de autonomie strategică deschisă a câştigat teren: nu un pas spre izolare, ci o formă de reafirmare a capacităţii europene de a acţiona independent, fără a renunţa la principiile deschiderii şi cooperării internaţionale. Dar autonomia nu este posibilă fără prosperitate economică durabilă. Iar în această ecuaţie complexă, discutam si despre modelul social european. Nu doar pentru că susţine o Europă mai echitabilă, ci pentru că propune un model de dezvoltare economică care pune accentul pe investiţii publice, inovare, solidaritate şi echilibru între interesele pieţei şi cele ale societăţii. Autonomia strategică nu poate însemna doar reconstrucţia unei industrii militare sau a unor capacităţi tehnologice de vârf. Ea trebuie să însemne refacerea capacităţii Europei de a-şi genera propria prosperitate, printr-o economie competitivă, dar şi echitabilă. Înseamnă reconsolidarea unor sectoare strategice – de la energie şi agricultură la microelectronică şi inteligenţă artificială – în paralel cu protejarea lucrătorilor, crearea de locuri de muncă bine plătite şi combaterea inegalităţilor. Autonomia strategică trebuie să fie pentru cetăţeni, nu doar pentru elitele economice. Ea presupune ca fiecare stat membru, fiecare regiune, fiecare comunitate să aibă acces real la oportunităţile dezvoltării. O Europă care produce şi inovează în interior, dar redistribuie în mod echitabil în exterior, este o Europă capabilă să fie cu adevărat autonomă – şi respectată în lume. Proiectele strategice ale UE trebuie să fie transparente, discutate public, controlate democratic. Fără implicarea cetăţenilor, a sindicatelor, a societăţii civile, autonomia poate deveni o decizie tehnocratică, înstrăinată de nevoile reale ale oamenilor. O Europă autonomă trebuie să fie şi o Europă participativă, în care vocea cetăţeanului contează. ….” Integral: https://www.zf.ro/
“Dan: Cazurile de femicid arată slăbiciunea statului român Cazurile de femicid arată o problemă de slăbiciune a statului român faţă acestui fenomen, spune, luni, preşedintele României, Nicuşor Dan. „Ce am văzut, fără să am o analiză completă asupra fenomenului… Ce am văzut este că multe din cazurile astea erau ale unor oameni care au recidivat în aceste fenomene. Pentru că, aşa cum am spus puţin mai devreme, de cetăţenii români care au ameninţat cu moartea jurnaliştii nu li s-a întâmplat nimic. Statul român nu dă o impresie de forţă de fermitate care să descurajeze tipul acesta de manifestări”, spune Nicuşor Dan, întrebat de cazurile de femicid din ultima vreme. Dan este de părere că lucrul cel mai important este că legile nu sunt aplicate sau sunt aplicate într-un termen care încurajează infracţiunea. .... El consideră că este o problemă gravă în ţara noastră faptul că sunt atât de multe cazuri de femicid. „Da, este o problemă gravă. Este o problemă de mentalitate. De condiţie a femeii. Şi este o problemă de slăbiciune a statului român faţă acestui fenomen”, a mai spus Nicuşor Dan. ….” Integral: https://www.businessmagazin.ro/
“România este principala piaţă de forţă de muncă pentru Europa de Vest. Peste 3 milioane de români sunt într-o altă ţară din UE. „În pofida caselor goale construite cu planuri de revenire, cu bani din migraţie în România, cuvântul de ordine în diaspora este „să aşteptăm să vedem.“ România se află pe primul loc între ţările Uniunii Europene raportat la numărul cetăţenilor săi care trăiesc peste graniţe, într-un alt stat membru al UE, arată un infografic prezentat de Parlamentul European. Erau 3,1 milioane de români în UE în anul 2024, respectiv 16% din populaţia ţării. Ca o reprezentare a impactului, ne putem imagina oraşele Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Constanţa şi Timişoara complet goale. ….„Este foarte probabil că numărul de români care revin în ţară este în creştere, dar pe principiul «aşteaptă şi vezi». În condiţiile în care nu se fac paşi semnificativi în reducerea corupţiei, în continuare, în pofida caselor goale construite cu bani din migraţie în România, cu planuri de revenire, cuvântul de ordine în diaspora este „să aşteptăm să vedem“. Dacă vreau să reduc numărul de români plecaţi pe termen lung în străinătate, n-am decât să îmbunătăţesc condiţiile de salarizare, de viaţă, sanitare din România. Sunt foarte multe lucruri de făcut aici, în materie de şcoală, de sistem sanitar, de organizare instituţională“, a spus Dumitru Sandu. …. În oglindă cu România, cea mai mică rată de migraţie raportat la populaţia ţării este în Germania şi Franţa. Sub 1% dintre francezi şi germani îşi părăsesc ţara pentru alta din UE. Analizând cifrele din clasamentul Parlamentului European, în partea de sus cu migraţie mare sunt ţările din centrul şi sud-estul Europei – România, Croaţia, Bulgaria, Slovacia, Ungaria, Polonia, iar cu procentele cele mai reduse sunt statele din vestul Europei, Spania, Austria, Italia, Franţa, Germania. …..” Integral: https://www.zf.ro/
“Românii, a doua cea mai mare comunitate de muncitori străini din Spania. Peste 350.000 înregistrați la asigurările sociale Numărul lucrătorilor străini înregistraţi la sistemul de asigurări sociale spaniole a atins o medie de 3.096.014 în iunie, un nou record, după ce au fost create 25.184 de noi locuri de muncă. Conform datelor publicate de guvernul spaniol, lucrătorii străini reprezintă 14,2% din total. Lucrătorii marocani ocupă primul loc, cu 375.042 de afiliaţi, urmaţi de lucrători din România (351.455), Columbia (243.781) şi Italia (213.466). ….Puţin sub o treime dintre afiliaţii cetăţeni străini provin din Uniunea Europeană (958.455), restul de 2.137.559 venind din alte ţări. ….” Integral: https://stirileprotv.ro/
“Pacea se obține prin putere, nu prin naivitate. Rusia a invadat teritoriul actual al României de 12 ori în 200 de ani, avertizează un membru din conducerea Băncii Naționale .…. Așa-numitul dividend al păcii, un beneficiu colateral al ordinii postbelice, în care securitatea continentului a fost practic externalizată către SUA prin umbrela NATO, pare că se termină. Ca ordin de mărime, SUA acoperă aproape două treimi din cheltuielile totale ale alianței. Altfel spus, în 2024, America a cheltuit de peste două ori mai mult decât Europa și Canada la un loc pentru apărare și asigură aproximativ 40% din personalul militar al NATO. …. În urma summitului de la Haga din 25 iunie, liderii NATO au agreat un nou obiectiv, foarte ambițios: alocarea a 5% din PIB pentru apărare până în 2035, din care 3,5% pentru capabilități convenționale și 1,5% pentru infrastructură, securitate cibernetică și adaptarea logisticii militare, explică bancherul central. …. O Europă puternică din punct de vedere militar este vitală pentru menținerea păcii și descurajarea agresiunii. Pacea se obține prin putere, nu prin naivitate: Europa trebuie să fie capabilă să se apere. Și da, te înarmezi pentru pace, pentru a descuraja agresorii. Colegii mei din BNR au sintetizat excelent în Raportul Anual al Băncii, ediția 2024, citându-l pe Vegetius: „Si vis pacem, para bellum” („Dacă vrei pace, pregătește-te de război”), mai spune expertul citat. …. Pentru țările de pe flancul estic al Europei, Rusia nu este doar o amenințare ipotetică. Așa se explică de ce în Polonia, în statele baltice sau în Finlanda există un sprijin public consistent pentru creșterea bugetului apărării, în timp ce în Spania sau Italia riscurile sunt percepute ca îndepărtate, iar mobilizarea este mai redusă. Conaționalilor care cred că teama este exagerată și care nu iau în serios noua realitate, Cristian Popa le reamintește că Rusia a invadat teritoriul actual al României de 12 ori între 1735 și 1944. …..” Integral: https://hotnews.ro/
“Ce ar trebui să înveţe România din războiul din Ucraina: introducerea rapidă a dronelor FPV, creşterea numărului de rezervişti şi antrenarea lor, apărare aeriană pe mai multe straturi, arme cu rază lungă Rezistenţa Ucrainei se bazează pe trei elemente principale: lupta în tranşee, apărarea aeriană şi loviturile în adâncime. Kievul primeşte ajutor occidental militar şi financiar pentru a duce războiul de apărare pentru mai mult de trei ani, dar în final politicienii de la Kiev iau deciziile şi militarii luptă. Referitor la lupta în tranşee, rezistenţa Ucrainei se bazează pe rezervişti mobilizaţi şi a format o armată de aproape un milion de militari. Chiar dacă trimite pe front militari cu vârsta de peste 26 de ani, continuă şi serviciul militar obligatoriu pentru a se pregăti de un conflict pe o perioadă îndelungată. Militarii sunt sprijiniţi cu diferite sisteme de drone, din care cele FPV sunt cele mai des folosite, fiind dirijate prin radio, fibră optică sau AI. Ucraina a înfiinţat a patra categorie de forţe, a mijloacelor dirijate şi autonome, şi fiecare unitate din linia întâi dispune de drone şi militari pregătiţi să le folosească pentru misiuni de cercetare şi lovire a inamicului. În 2025, armata va primi peste două milioane de drone FPV. Pentru sprijinul cu foc, Ucraina trage peste 5.000 de proiectile de artilerie pe zi asupra poziţiilor ruse. Ţările europene din NATO s-au angajat să-i furnizeze anual aproximativ două milioane de lovituri de artilerie.. Aviaţia sprijină mai puţin liniile frontului, deoarece avioanele şi elicopterele sunt uşor de doborât de antiaeriana adversă. Şi tancurile sunt tot mai puţin folosite, deoarece sunt vulnerabile la drone, multe fiind în poziţii de tragere acoperite pentru lovituri indirecte. Armata Ucrainei a avut sisteme sovietice pentru apărare aeriană, S-300 şi Buk, dar multe au fost distruse în primele luni de conflict, aşa că a primit multe sisteme de rachete antiaeriene din vest. Se bazează pe bateriile cu rază lungă PATRIOT împotriva rachetelor balistice şi cele cu rază medie şi mică Iris-T, NASAMS, Hawk împotriva dronelor şi rachetelor de croazieră. Pentru distrugerea dronelor foloseşte şi sisteme Gepard şi avioane F-16, dar şi mitraliere antiaeriene montate pe vehicule Pick-up civile…. Ucraina a surprins periodic cu atacuri în adâncime care au prins în offsaid apărarea rusă. A lovit de mai multe ori podul Kerci, a distrus bombardiere strategice, nave de război, comandamentul Flotei ruse la Marea Neagră de la Sevastopol şi loveşte regulat regiunea Moscova, forţând Rusia să-şi închidă săptămânal spaţiul aerian şi să anuleze cursele aeriene. Pentru aceste lovituri foloseşte o combinaţie de rachete cu rază lungă, drone cu rază lungă şi misiuni ale forţelor pentru operaţii speciale. Principalele rachete cu rază lungă sunt cele occidentale, precum HIMARS, pe lansatoare la sol şi cele de croazieră, SCALP şi STORM SHADOW, toate cu raza de aproximativ 300 km. Acestea sunt folosite pentru a lovi ţinte militare. Pentru ţinte din economia strategică, precum rafinării şi aeroporturi, Ucraina foloseşte drone cu rază lungă, chiar şi de peste 1.000 km. ….Dacă analizăm componentele de mai sus, observăm că România nu a luat nicio măsură să crească numărul militarilor rezervişti, chiar dacă şeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad, a cerut acest lucru încă de la începutul anului 2024. Sunt trei programe care ar duce la acest lucru: creşterea locurilor pentru rezerviştii voluntari, introducerea serviciului militar voluntar şi a trupelor de apărare teritorială. …. Militarii din tranşee au nevoie de sprijin cu drone pentru informaţii şi lovirea obiectivelor de până la 40 km. În acest moment, la MApN nu există niciun program anunţat public de dotare sau de pregătire pentru războiul dronelor. Sprijinul cu foc se face cu multe piese de artilerie şi milioane de lovituri necesare pentru fiecare an de conflict. România a semnat un singur contract pentru 54 de obuziere de 155 mm, un număr infim. Spre comparaţie, Ucraina a primit peste 800 de obuziere de 155 mm, atât tractate, dar şi autopropulsate pe roţi sau şenile. .,,,,Aviaţia se bazează pe două escadrile F-16, în total 35 de aeronave, şi aproximativ 20 de elicoptere Puma Socat. ….” Integral: https://monitorulapararii.ro/
“Un pescăruş drogat terorizează Costineştiul după ce a ciugulit chiştoace la Beach Please E ca „Păsările” lui Hitchcock, dar cu o singură pasăre care cântă un fel de trap amestecat cu manele! Astfel descriu localnicii şi turiştii din Costineşti teroarea înaripată care s-a abătut asupra lor în ultimele zile. Martorii spun că pescăruşul, aflat vizibil sub influenţa substanţelor interzise, zboară haotic pe deasupra staţiunii, fură cartofi prăjiţi şi sparge saltele gonflabile. Mai rău, în loc să hăhăie ca un pescăruş obişnuit, acesta foloseşte cuvinte extrem de urâte la adresa turiştilor, puse pe ritm de muzică trap. „L-am recunoscut imediat, era mereu cu un chiştoc în cioc la festival, naiba ştie ce a mai ciugulit pe acolo, cert e că e cel mai spart pescăruş de pe Litoral la ora asta. Dacă vrei să-i iei jointul, te atacă cu ghearele. Comportament clasic de pescăruş dependent”, spune Mariusică, un bărbat din Costineşti care a lucrat ca agent de pază la Beach Please. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/
Buna dimineata intr-o zi de marti, 15 iulie! Vremea va fi călduroasă în majoritatea zonelor, cu disconfort termic ridicat (indice temperatură umezeală (ITU) în jurul a 80 de unități), pe arii relativ extinse în vestul, sudul, sud-estul țării și în est. Va fi caniculă în Oltenia, Muntenia, sudul Moldovei și Dobrogea continentală. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporar accentuate, averse, descărcări electrice și intensificări de scurtă durată ale vântului, mai ales după-amiaza și seara, la munte, local în Maramureș, Transilvania, Moldova și izolat posibil și în celelalte regiuni. Ploile vor avea și caracter torențial, pe suprafețe mici se vor acumula cantități de apă de peste 15 – 20 litri/mp și va cădea grindină. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 27 și 37 gr, iar cele minime între 14 și 23 gr, mai coborâte în estul Transilvaniei spre 10 gr. Bucuresti: 34/21 gr.C.
“Pentru a treia lună consecutiv, România are cea mai mare inflație din UE. Surprizele din coșul de consum ale unor țări europene România a avut în iunie cea mai ridicată inflație din țările UE, pe baza unei metodologii care permite comparația statistică între state. Indicele armonizat al prețurilor de consum (calculat pe metodologia Eurostat) a fost de 5,8 în România, țara noastră fiind urmată de Estonia și Ungaria. ….Iar pachetul fiscal pregătit de Guvern îi face pe economiști să-și revizuiască prognozele privind inflația, noile date arătând că scumpirile vor continua, iar în toamnă am putea v
“Ne așteptăm la o contracție a PIB-ului în acest an între -0,6% și -1,4%. Iar inflația ar putea ajunge la 10%, spune economistul șef al unei bănci Având în vedere efectul de domino al măsurilor de consolidare fiscală și incertitudinea ridicată, ne așteptăm la o contracție a PIB-ului în acest an în intervalul (-0,6%, -1,4%), arată un raport transmis vineri investitorilor, consultat de HotNews. ….Consumul gospodăriilor a înregistrat o revizuire descendentă semnificativă (+0,9% față de +2,3%), iar contribuția sa la creșterea economică s-a redus drastic (de la +1,8 puncte procentuale la +0,7 puncte procentuale), se mai precizează în raport. ….. Se preconizează că semestrul al II-lea din 2025 va aduce o creștere semnificativă a inflației, determinată de factorii fiscali, mai notează autorii raportului. Ei au 4 argumente care le susțin estimările:
“Trump vrea o taxă vamală de 30% pe bunurile din UE. Cum traducem această veste proastă în română După ce președintele SUA, Donald Trump, a anunțat 
“
“Anunțul guvernului care îngroapă creșterile de pensie pentru mulți ani. „E prima oară în istorie” Anunțul guvernului care îngroapă creșterile de pensie pentru mulți a
“De ce să tai pensiile speciale când poți lua de la bebeluși? Mamele vor fi impozitate cu 10% din indemnizația de creștere a copilului, asta va redresa bugetul distrus al acestei țări. Nu ajunge că suntem pe ultimele locuri la natalitate, că generații întregi de tineri au plecat din țară, acum inclusiv legislația de încurajare a natalității e subminată de niște măsuri de austeritate pentru un dezmăț bugetar pe care în mod sigur nu l-au generat mamele din țara asta. Este un gest degradant să ceri solidaritate de la mamele care își cresc bebelușii în țara asta, este sub demnitatea umană. Asta era resursa din care se va reface gaura lăsată de proasta gestionarea a bugetului? Când e vorba de pensii speciale, care oricum sunt niște sume fabuloase luate la vârste jenant de mici, se găsesc o grămadă de justificări de legalitate, de anti-constituționalitate, betonate cu tot felul de chichițe juridice, în schimb când e vorba de indemnizația mamelor, totul se face la drumul mare, haiducește, nu se mai întâmpină niciun fel de probleme. Guvernul ăsta a ajuns în ultimul stadiu de degradare morală, dacă se uită la banii mamelor pentru creșterea copiilor, dacă a ajuns să jefuiască din mâncarea bebelușilor. …. Argumente puerile, că o să colectăm mai bine, că o să impozităm multinaționalele, că o să facem și-o să dregem. N-au făcut nimic și am ajuns aici pentru că nu așa face un om gospodar, nu începe că cheltuiască niște bani pe care nu-i are deja în buzunar. Ca de fiecare dată, cei care plătesc sunt cei care n-au beneficiat cu nimic de pomenile astea, în primul rând sectorul privat.:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/07/ups-dragomiresti-2-agerpres13699589.jpg?resize=171%2C96&ssl=1)
“„Specialiștii” de la uzina din Dragomirești: O fostă ziaristă, un manager de păcănele, un avocat și o asociată cu omul lui Vanghelie administrează producția de muniție NATO Uzina de Produse Speciale Dragomirești SA este una dintre multele filiale ale Romarm SA. Obiectul principal de activitate al uzinei este „fabricarea armamentului și muniției”, mai precis grenade, bombe pentru avioane, explozivi, muniție pentru artilerie etc. Recent, UPS Dragomirești a fost dată drept exemplu negativ de către noul ministru al Economiei, Radu Miruță, pentru salariile nesimțite pe care le primesc directorii și administratorii. …. Gabriela Cătălina Danciu, președinta Consiliului de Administrație, este sociolog. Doamna Danciu a fost jurnalist la Cotidianul, Viața la țară și Gardianul. Apoi a cotit-o spre zona bugetară, devenind consilier la Ministerul de Interne, la SGG, la Agenția Națională pentru Protecția Mediului, expert la Agenția Națională a Funcționarilor Publici, director la Garda de Mediu, consilier și purtător de cuvânt al Guvernului Ponta (în 2013), consilier la Senat și ultimul post de consilier la Ministerul Economiei. Ultima poziție a deschis pentru Cătălina Danciu ușa consiliilor de administrație în companii controlate de Ministerul Economiei. Așa a ajuns, în 2023, în CA al Șantierului Naval 2 Mai SA Mangalia, dar a mai fost administrator special la Fabrica de Arme Cugir (o altă filială a Romarm SA) și, acum, la UPS Dragomirești. Conform ultimei declarații de avere, doamna Danciu câștiga de la Senatul României suma de 64.497 de lei, de la Universitatea București, 43.085 de lei, de la Ministerul Economiei, 24.245 de lei și de la Șantierul Naval 2 Mai, 4.796 de lei. Danciu este și președinta Asociației Entropia, care, în 2022, a câștigat o finanțare de 56.790 de lei, de la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, pentru proiectul „Descoperă identitatea românească – proiect adresat românilor din regiunea Odesa”. Câștigul doamnei Danciu de la asociație a fost, conform contractului de muncă din 2023, de 3.744 de lei. Soțul doamnei Danciu, Mihai Danciu, beneficiază de o pensie militară de 108.000 lei și de alți 108.226 de lei pentru că lucrează ca manager în cadrul Unifarm SA. Un avocat și o apropiată de Vanghelie Adrian Hlistei-Mureșan este de profesie avocat, membru în Baroul București din 2013. Domnul avocat a tranzitat, din 2014, pe la mai multe firme de avocatură. Nimeni nu știe ce treabă are cu armamentul și de ce a fost numit membru în CA al UPS Dragomirești. ,,,,,: Integral: 
“În mod normal, reţeaua Carrefour ar trebui să fie cumpărată de producătorii români, care susţin că nu au loc pe rafturile Carrefour, de PSD – pe modelul succesului magazinelor Unirea – ca să nu mai exporte nimeni profit, şi de ce nu, de fraţii Pavăl de la Dedeman, ca să susţinem capitalul românesc ….. Conform anuarului ZF Top 100 cele mai valoroase companii din România, ediţia 2024, grupul Carrefour a fost evaluat la 2,2 miliarde de euro, dar pe baza rezultatelor din 2023. Înainte să vedem cine ar mai putea cumpăra reţeaua Carrefour din România, asta dacă francezii decid să o vândă, ca o paranteză, cred că este o veste proastă pentru România din punct de vedere geopolitic ca grupul francez Carrefour să plece de pe piaţa românească. România are nevoie în continuare de investitori mari, globali, cu nume, care să dea o anumită stabilitate economiei româneşti din punct de vedere economic, politic şi nu în ultimul rând al securităţii, într-o perioadă în care avem nevoie de şi mai multă securitate la graniţa noastră. Până când vom vedea care va fi situaţia cu Carrefour, putem pune pe masă câteva nume care ar trebui să fie interesate de această reţea de magazine, dincolo de numele cu care discută deja grupul francez.
“INTERVIU – Sever Voinescu: Oamenii ăştia politici nu pot mai mult. PNL, PSD şi USR sunt în acest moment complet epuizate şi nu mai pot produce un viitor plauzibil pentru România. Singurul lucru mai rău decât ele e AUR ….Sever Voinescu: Din punctul meu de vedere, ruptura dintre Trump şi Musk nu e deloc surprinzătoare. Prietenia dintre Trump şi Musk a început încă din campania electorală, înainte de alegerile prezidenţiale din America. Vă amintiţi că Musk dădea câte 1.000.000 de dolari, prin tragere la sorţi, cuiva care se răzgândea şi anunţa că îl votează pe Trump. Încă de atunci, împreună cu câţiva prieteni, făceam pariu cât o să dureze prietenia asta. Era evident că această prietenie nu va dura. Este de-ajuns să ştii cât de cât puţină psihologie, să vezi exact ce fel de personalităţi sunt cei doi şi îţi dai seama că o prietenie între asemenea oameni nu poate dura mult. Era absolut previzibil. Cred că intervalul acesta de câteva luni după ce Trump a ajuns la Casa Albă este intervalul rezonabil în care se rup prietenii de genul acesta. Nu ştiu să vă răspund la întrebarea despre tehno-miliardari. Ce îmi dau seama, însă, este că mediile de afaceri americane sunt foarte atente la Trump şi încearcă să se împrietenească cu el. În general, din ce văd, şi în mediile politice lucrurile stau la fel. Am impresia că suntem într-un moment în care cam toată lumea – sigur, exclud aici China, exclud Iranul, exclud Rusia – e foarte preocupată să-l ţină pe Trump fericit. Oriunde apare Trump şi în orice relaţie politică se aşază Trump, partenerul lui de relaţie e foarte preocupat ca Trump să se simtă bine, să fie confortabil, să fie lăudat, să i se ridice osanale astfel încît Trump să se simtă ca un fel de rege mulţumit. …. Această coaliţie a fost alcătuită conform unui pattern de gândire politică care există de 30 de ani în România, şi anume acela că dacă ne aşezăm să facem o coaliţie de guvernare, împărţim ţara ca pe o pradă. Şi partidele care alcătuiesc arcul guvernamental nu-şi împart doar guvernul şi responsabilităţi de guvernare, ci împart tot! Împart şi judecători de Curte Constituţională, şi Curtea de Conturi, şi Televiziune, şi Radio, şi CNSAS şi CNA şi procurori, şi Înaltă Curte. Împart tot-tot-tot! Ca şi cum oamenii ăia în Parlament nu sunt acolo să facă un guvern, ci sunt acolo să împartă ţara. Am adesea sentimentul că ţara asta se împarte cam ca în filmele cu mafioţi, cînd cele cinci familii din New York îşi împart teritoriile. La fel, partidele din coaliţie îşi împart funcţiile în această ţară. Aşa se explică de ce USR-ul şi PNL-ul îl votează fără să clipească pe Busuioc la Curtea Constituţională. Ăsta-i acordul în coaliţie: în teritoriul meu, eu pun ce vreau, pe cine vreau, iar voi toţi, ceilalţi, mă susţineţi fără să clipiţi, pentru că şi voi în teritoriile voastre numiţi absolut ce vreţi şi noi vom susţine fără să clipim. Ei bine, tipul ăsta de mentalitate care stă la baza coaliţiei actuale arată că ea moşteneşte şi duce mai departe toate păcatele originare ale democraţiei noastre, pentru că de vreo 30 de ani se întâmplă aşa. Apoi, ce nu-mi place, din nou, este că văd cum acest guvern, despre care ni s-a spus că va fi un guvern suplu, n-are mai puţine ministere decât avea cel anterior, care deduc că nu era suplu. În plus, deodată, ne-am trezit cu cinci poziţii de vice-prim-ministru, dintre care trei n-au portofolii. Păi, iertaţi-mă, dar astea sunt sinecuri! Sunt sinecuri pure! Adică să ai în guvern membri fără portofoliu, cu alte cuvinte, membri în guvern care nu au decât un profil politic, că asta înseamnă ministru sau vice-prim-ministru fără portofoliu într-un guvern. Ministrul sau vice-prim-ministrul fără portofoliu este acolo ca să echilibreze politic exprimarea în executiv a unei coaliţii. ….Dar ce nu mi-a plăcut este că guvernul vine cu acest pachet de creşteri de taxe fără să sufle o vorbă despre modul concret în care va lupta cu evaziunea fiscală şi va restructura statul. Ne spun doar că va urma episodul doi cu reforma statului şi episodul trei cu reformele PNRR. O să vedem, dar mie mi s-ar fi părut normal ca domnul Bolojan, ca prim-ministru, să aibă în primele câteva zile nişte mişcări în forţă în direcţia asta, nu să vină la televizor şi să ne dea exemple de nesimţiţi care s-au mufat la bugetul statului. Nu ne-a spus nimic nou. Ştiam că asemenea cazuri există! Mulţumim că ne-a dat şi exemple, pentru că noi ştiam aşa, în mod generic. Dar ceea ce mă aşteptam să facă era ca o dată cu aceste măsuri fiscale să vină şi să-mi spună foarte exact cum acoperă găurile negre din companiile de stat. …..” Integral: 
“Bolojan, cel mai bun premier român din toate timpurile, conform Superbet Nici nu s-a instalat bine în funcție că Ilie Bolojan este deja considerat cel mai bun premier român din toate timpurile. La casa de pariuri SuperBet acesta are cea mai bună cotă 2:1, mult peste premierii Argetoianu (4:1), Adrian Năstase (9:1) sau Dacian Cioloș (11:1). ….. Estimările pentru anul viitor arată o cotă extrem de redusă ca premierul să mai reducă vreo taxă la altcineva, cu excepția băncilor, unde probabil va mai jongla cu un procent în jos. Pe de altă parte, conform caselor de pariuri, sunt șanse mari ca premierul să nu facă nimic cu pensii speciale, sporuri la stat și căpușele de-acolo, că riscă să nu mai fie susținut exact de partidele care au oameni în așa ceva, adică toate. ….” Integral: 
Buna dimineata intr-o zi de luni, 14 iulie! Temperaturile vor fi mai ridicate decât cele obișnuite pentru această săptămână în regiunile sudice și sud-estice, în timp ce în restul țării se vor situa în jurul celor normale. Cantitățile de precipitații vor fi excedentare în zona Carpaților Occidentali și Orientali, deficitare în regiunile sud-vestice și apropiate de normalul perioadei în restul țării. Va fi caniculă şi disconfort termic în creştere. Indicele temperatură-umezeală (ITU) se va apropia pe alocuri de pragul critic de 80 de unităţi. Temperaturile maxime vor fi de 35…36 gr. Bucuresti: 36/21 gr.C.
“Moody’s estimează că deficitul bugetar al României ar putea ajunge la 7,8% în 2025 şi 6,1% în 2026, dacă vor fi aplicate măsurile fiscal – bugetare .… “În cel mai recent raport al agenţiei, publicat pe 9 iulie, Moody’s subliniază că planul Guvernului ar trebui să reducă deficitul şi să încetinească creşterea datoriei publice mai repede decât anticipa anterior. Potrivit raportului, pachetul fiscal asumat săptămâna aceasta va genera o consolidare de aproximativ 0,6% din PIB pentru 2025, contribuţia semnificativă venind din majorarea cotelor TVA începând cu 1 august 2025. Pentru 2026, Moody’s estimează o consolidare bugetară de circa 3% din PIB, ca efect cumulat al măsurilor adoptate în 2025 şi al celor care se vor aplica din 2026 (majorarea impozitelor pe dividende şi plafonarea indexării salariilor şi pensiilor din sectorul public)”, se arată în comunicatul ministerului, citat de Agerpres. Potrivit sursei citate, agenţia subliniază că implementarea completă şi eficientă a măsurilor şi menţinerea disciplinei fiscale vor fi esenţiale pentru revenirea pe traiectoria fiscal-bugetară, având în vedere amploarea consolidării planificate….. De asemenea, agenţia de rating atrage atenţia asupra faptului că implementarea completă şi eficientă a pachetului de măsuri fiscale va fi o provocare semnificativă. Moody’s identifică riscul ca unele dintre măsurile planificate să nu genereze contribuţia estimată la reducerea deficitului, fie din cauza unor deficienţe în execuţie, fie din cauza unor condiţii economice neprevăzute. În acest context, recomandarea este ca Guvernul să fie pregătit să realizeze ajustări dacă este necesar, pentru a se asigura că obiectivele fiscale sunt atinse şi programul de consolidare rămâne pe traiectoria stabilită. …..” Integral: 
“Curtea de Conturi a transmis Parlamentului Raportul pe anul 2023/ Valoarea prejudiciilor e de 758 milioane lei, a veniturilor suplimentare de 779 milioane lei, iar a abaterilor financiare de 82.703 milioane lei /Zeci de sesizări penale, depuse Curtea de Conturi a României anunţă, vineri, că a transmis Parlamentului Raportul public pe anul 2023, Raportul de activitate al instituţiei pe anul trecut şi rapoartele referitoare la finanţele publice locale pe anul 2023. Instituţia a depus zeci de sesizări penale, în urma prejudiciilor identificate şi consemnate în actele de audit. Datele arată că valoarea cumulată a prejudiciilor a fost de 758 milioane lei, a veniturilor suplimentare de 779 milioane lei, iar a abaterilor financiare de 82.703 milioane lei. Raportul remarcă faptul că dezvoltarea şi investiţiile, transporturile şi infrastructura, economia şi energia, au înregistrat, cumulat, doar 16% din totalul cheltuielilor bugetului public naţional, în timp ce 55% din banii publici au fost alocaţi pentru susţinerea unor domenii precum protecţia socială, programe de interes naţional din domeniul muncii, al familiei, tineretului, sănătăţii, educaţiei, cercetării, culturii şi recreerii. …..” Integral: :contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/07/proteste-hepta8433767-scaled.jpg?resize=180%2C101&ssl=1)
“Captivii și necaptivii guvernării fantastice Bolojan …. Suntem captivi toți care trebuie să plătim TVA standard majorat de la 19% la 21%, doar pentru ca politicile de stat să încurajeze în continuare evaziunea TVA (trei lei din fiecare 10 rămân în alte buzunare, nefiscalizați). Cu alte cuvinte, suntem storși tot cei care plătim. Nu sunt captivi cei care nu plăteau 19% și, evident, nici 21%, autorii golului de TVA beneficiind de un plus de avantaj competitiv. Este captivă o bună parte din economia României, care în condițiile ieftinirii dolarului și petrolului (și ar trebui să plătim prețuri mai mici la pompă), la noi se scumpesc, cu consecința pierderii de putere de cumpărare și de competitivitate. Sunt captive toate companiile corecte, care au văzut impozitul pe dividende majorat, într-un ritm amețitor, de la 5%, la 8%, apoi 10% și de la anul la 16%. Nu sunt captive firmele „sărace” (cu pierderi de la înființare), cu patroni „bogați”, gen firmele de raft ale nepoților de premieri. Sunt captivi toți profesorii și medicii, care se văd obligați să presteze muncă forțată (creșterea normei didactice, extinderea programului de lucru). 
“Consiliul Fiscal susţine că în lipsa pachetului fiscal de austeritate, România riscă blocarea accesului la finanţare şi refinanţare: Pachetul de corecţie 2025-2026 poate evita retrogradarea riscului suveran al României. Nu există alternativă la o corecţie severă ”Pachetul de corecţie 2025-2026 poate evita retrogradarea riscului suveran al României. Nu există alternativă la o corecţie severă. Optimalitatea pachetului de măsuri de corecţie examinat este greu de evaluat, mai ales că intervin aspecte distribuţionale (inclusiv de echitate) şi efecte de runda a doua; nici nu există timp pentru reglaj fin (fine tuning), cum se solicită uneori”, se arată în opinia CF cu privire la măsurile propuse de Guvern. În urma analizei, analiştii financiari estimează că măsurile prevăzute pot avea un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, într-o evaluare prudentă, de circa 0,5% din PIB în 2025. Efectul măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare estimat de Ministerul de Finanţe este de circa 0,1% din PIB, în 2025, fără o reducere de investiţii publice. În 2026, impactul pozitiv al măsurilor propuse de proiectul de lege pe partea de venituri bugetare este de circa 1,75% din PIB, iar impactul măsurilor de ajustare a cheltuielilor, proiectat într-un scenariu de tip no-policy change, este de circa 1,6% din PIB. Consiliul Fiscal precizează că, pe lângă măsurile prevăzute în cadrul acestui prim proiect de lege, este probabil ca în următoarele două pachete de măsuri de reducere a deficitului bugetar, anunţate de Guvern, să fie incluse şi alte măsuri de eficientizare a cheltuielilor din sectorul public şi de prioritizare a proiectelor de investiţii. Proiectul de lege indică un impact bugetar de 0,6% din PIB în 2025 şi de 3,35% din PIB în 2026, creând premise pentru reducerea deficitului bugetar sub 8% din PIB în 2025, respectiv, pentru respectarea ţintei de deficit bugetar în 2026. 
“Pe banii noștri: CA-ul Tarom și-a dublat în luna mai indemnizațiile la 24.148 lei/lună, pentru un „profit” scos din vânzări, nu din performanță .… Inițial remunerați cu 12.500 lei brut/lună, membrii consiliului de administrație al TAROM au primit în luna mai 2025 (ministru Transporturi Sorin Grindeanu) o dublare a indemnizației, ajungând la 24.148 lei, prin votul Ministerului Transporturilor, ROMATSA și CN Aeroporturi București. De ce Ne explică Ministerul Transporturilor “Operatorul aerian a raportat profit în 2024, o performanță neatinsă în ultimii peste 10 ani”. Serios? Hai să înțelegem de unde vine “profitul record din 2024” – doar pentru că s-au vândut 4 aeronave și un slot valoros (Londra), adică s-au lichidat active strategice. E un artificiu singular pentru care membrii consiliului de administrație și-au dublat veniturile lunare (recurente)! Pentru așa motiv, trebuia acordat maxim un bonus singular. Mă întreb retoric: când Tarom a avut pierderi în fiecare an al existentei sale, membrii consiliului de administrație au fost penalizați? Sau primesc bonuri prin creșterea salariului doar când mai reușesc să vândă niște avioane și slotul mega strategic București – Londra, pe care nu au știut cum să-l exploateze eficient? …. O analiză recentă făcută la nivel național (Asociația Companiilor Aeriene Românești Carpathia) cu toate CA-urile relevante din aviație (108 oameni în total), a relevat că:
“Un stat defect, dar convins că merge și așa: sumele restante pierdute undeva între două documente și trei funcționari, în așa-zisa eră digitală …. Zilele trecute, am pornit de acasă cu o intenție simplă și deloc revoluționară: să-mi primesc de acum înainte alocația de stat direct într-un cont bancar, în calitate de elev proaspăt major. Să nu credeți că am îndrăznit să cer României o digitalizare benevolă, dar, de data aceasta, legea o impunea solemn, iar eu trebuia să mă conformez. Cu o deplasare la Agenția pentru Plăți și Inspecție Socială, instituție care, paradoxal, ar merita să fie ea însăși inspectată. Cu un dosar cu șină, care pare a fi, în aceeași manieră contraintuitivă, nelipsit din misiunea digitalizării. Cu răbdarea în buzunar și mentalitatea pregătită pentru incertitudini, obstacole și drumuri suplimentare. Teoretic, procedura care prevede transferul alocației pe card se face prin secretariatul liceului. Practic, în cazul meu (și, cum veți vedea, al multora), ceva s-a blocat pe traseu. Trecuse aproape jumătate de an de când împlinisem 18 ani și, odată cu vârsta, se maturizase și întârzierea plății. Nu mai era vorba de o simplă virare într-un cont bancar, ci de recuperarea unor sume restante care păreau pierdute undeva între două documente și trei funcționari, pe a căror fișă a postului nu figura și această problemă. ….Peste vreo jumătate de oră, am fost escortat cu precauție în biroul improvizat în care se petrecea totul. De fapt, poate că „improvizat” e un cuvânt nedrept, căci, într-o declarație oficială, sunt convins că statul l-ar eticheta drept „multifuncțional”: un geam deteriorat, relicvă a epocii COVID-19, menit să-i apere pe funcționari de orice tentativă de conversație productivă; pereți construiți din cutii de carton suprapuse, domesticiți cu câteva calendare agățate; o atmosferă deshumată, înecată în praf și completată de porumbeii care se izbeau, cu o ritmicitate absurdă, de geamul opac de mizerie; întrebarea strigată, la ora 13, de către doamna vizibil tracasată care trebuia să mă ajute, „Mai e cineva pe hol?”, de parcă programul de lucru, și așa redus la luni-joi până la ora 15, ar fi fost deja un efort peste măsură; ….. :contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/06/bani-alocatie-copii.jpg?resize=174%2C98&ssl=1)
“România a avut al treilea cel mai mare preț de piață al energiei electrice din Europa. Statul are restanțe de circa 7 miliarde de lei la furnizori România a avut al treilea cel mai mare preț de piață al energiei electrice din Europa, după Ungaria și Irlanda, în primul trimestru al acestui an, potrivit Comisiei Europene, relatează Economica. ….Prețul angro al energiei electrice cu livrare bandă (wholesale baseload electricity price), adică al energiei cu livrare bandă (livrare la aceeași putere, 24/7) tranzacționate în piețe, a fost, în România, de 148,3 euro/MWh Costul este cu aproape 50% mai mare decât media UE și al treilea cel mai mare dintre toate piețele europene. În această situație, a crescut ecartul dintre România și piețele occidentale. Spre exemplu, dacă în mod tradițional, diferența dintre România și Germania era, la aceste prețuri „calendar”, de 15 euro/MWh, acum ea este aproape dublă. Printre cauzele care au determinat acest preț se regăsesc: creșterea prețurilor la gaze, care a avut loc în luna februarie, pe fondul vremii reci, capacitatea redusă a interconexiunilor electrice cu piețele occidentale ale zonei de sud-est a continentului, livrările de energie ale zonei noastre către Ucraina. Totodată, în cazul României mai există și lipsa capacităților de generare care a devenit insuficientă pentru a asigura consumul țării. De asemenea, în România încă este în vigoare schema de suprataxare a producătorilor de energie electrică, cu 80% aplicat prețurilor de vânzare de peste 400 de lei (circa 80 de euro/MWh). ….În tot acest timp, consumatorii au plătit prețuri plafonate prin decizie a Guvernului, diferența urmând să fie fiind suportată de buget. Furnizorii însă nu au primit la timp diferența dintre prețul de piață și cel plafonat, iar azi aceste restanțe sunt de circa 7 miliarde de lei, conform ultimelor informații din piață. De la 1 iulie, plafoanele au fost desființate, iar energia se plătește la prețul pieței. …..” Integral: 
“
“A venit vara! Șapte narațiuni climatice de top în mass-media …. Anticipez că intrarea verii în drepturile sale firești (valuri de căldură, secete/inundații, incendii de vegetație ș.a.) va declanșa o nouă avalanșă de narațiuni despre schimbarea climei cauzate doar de oameni care, în primul rând, ard combustibili fosili:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/07/ovidiu-jidveian-avocat-teapa-bloc-alba-2.jpg?resize=171%2C96&ssl=1)
“Cazul „Nordis de Alba”, la final. Avocatul care a înșelat 240 de oameni cu 12 milioane de euro va face 5 ani și 9 luni de închisoare Ovidiu Jidveian, avocatul din Alba Iulia care a pus la cale una dintre cele mai mari „țepe” imobiliare din România ultimilor 20 de ani, cu o valoare a prejudiciului de peste 12 milioane de euro, asemănătoare cu celebrul caz „Nordis”, a ajuns la închisoare. ….Înalta Curte de Casație și Justiție a admis, pe 10 iulie 2025, acordul de recunoaștere al vinovăției încheiat de Ovidiu Jidveian și un procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, acesta fiind condamnat la 5 ani și 9 luni de închisoare, plus o amendă penală în valoare de 27.000 de lei. Inițial, Curtea de Apel Cluj a considerat că pedeapsa este „nejustificat de blândă”, raportat la valoarea prejudiciului, și a respins acordul dintre avocat și procuror. Jidveian a fost condamnat pentru înșelăciune cu consecințe deosebit de grave (251 acte materiale), delapidare cu consecințe deosebit de grave (1.339 acte materiale) și opt fapte de fals în înscrisuri sub semnătură privată. Vineri, 11 iulie, bărbatul de 44 de ani din Alba Iulia a fost ridicat de la domiciliu și încarcerat la Penitenciarul Aiud. În esență, avocatul (suspendat din profesie) a fost trimis la închisoare după ce, timp de 5 ani, în perioada 2019 – 2023, a indus în eroare 244 de persoane fizice și juridice în legătură cu vânzarea a 44 de apartamente și opt spații comerciale dintr-un bloc construit în centrul municipiului Alba Iulia prin intermediul societății Parc Residence Alpha SRL. …..” Integral: 
“Departamentul de Stat al SUA va începe disponibilizări în masă în următoarele zile / 15% din personal va fi eliminat Departamentul de Stat al SUA a anunțat că va concedia sute de angajați din SUA „în zilele următoare”, în urma deciziei Curții Supreme din această săptămână de a permite administrației Donald Trump să procedeze la reduceri masive de personal în agențiile federale, scrie 
“Pedepse dure! Șoferii care opresc să filmeze urși vor avea Tik Tok-ul suspendat șase luni Autoritățile încep să ia primele măsuri pentru a preveni accidentele tragice ce au loc la marginea șoselei când șoferii opresc să filmeze, să hrănească sau să se fotografieze cu ursul. Conform unui nou amendament la legea circulației rutiere, șoferii care fac aceste contravenții vor fi sancționați cu suspendarea TikTok-ului începând cu 6 luni. …..„Să ne fie foarte clar, cei care fac aceste filmări nu o fac pentru că sunt fascinați de animale sălbatice sau vor să adune material pentru un documentar. Nu, o fac pentru că sunt curve de atenție, narcisiști nesiguri pe ei care trebuie să arate celorlalți că au văzut și ei urs, să obțină un pic de validare socială. În acest sens este mult mai fezabilă suspendarea tiktokului decât a permisului, pentru că nu mai suntem la finalul secolului trecut când ratații de genul ăsta obțineau validare socială lăudându-se că și-au luat permisul de conducere”, explică sociologul Decebal Popescu. ….” Integral: 
Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 9 iulie! Vremea va fi deosebit de caldă în cea mai mare parte a țării, cu temperaturi de până la 41 de gr C. În zonele de câmpie și de deal, valul de căldură se menține, iar indicele temperatură-umezeală va depăși 80 de unități, anunță ANM. În unele zone sunt anunțate ploi torențiale, descărcări electrice, vânt puternic și chiar vijelii. Instabilitatea atmosferică va crește treptat, în special după-amiaza şi în cursul nopții. Sunt anunțate ploi torențiale, descărcări electrice, vânt puternic și chiar vijelii în Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania, nordul Moldovei și local în restul regiunilor. Bucuresti: 33/15, posibil ploi.
“România, printre cele mai slabe țări UE în implementarea PNRR. Recuperarea întârzierilor, „puțin probabilă” …. „România se numără printre economiile cu cele mai puţine progrese în ceea ce priveşte implementarea PNRR, înregistrând o rată de îndeplinire a ţintelor şi jaloanelor asumate de 27%, sub media UE de 32%, în iunie 2025. Nivelul redus al realizărilor înregistrate pe parcursul celor patru ani, raportat la termenul-limită pentru finalizarea tuturor jaloanelor şi ţintelor, face 
“România, în pericol să rateze țintele de mediu: poluare, deșeuri și investiții insuficiente / Țară cu biodiversitate impresionantă, dar cu implementare greoaie – Raportul de țară 2025 privind mediul, publicat de Comisia Europeană România înregistrează progrese lente și continuă să se confrunte cu dificultăți serioase în aplicarea politicilor europene de mediu, arată cel mai recent raport al Comisiei Europene. Țara rămâne în urmă în domenii esențiale precum calitatea aerului, gestionarea deșeurilor și tranziția către economia circulară, iar aceste provocări persistă încă din 2017, de la prima evaluare a punerii în aplicare a politicilor de mediu (EIR), și necesită „acțiuni urgente”, avertizează Raportul EIR 2025 al Comisiei Europene. ….Situația pădurilor este, de asemenea, îngrijorătoare. Evaluările arată că, la nivel european, din cele 27% din suprafața forestieră protejată prin Directiva Habitate, mai puțin de 15% se află într-o stare corespunzătoare de conservare. În România, pădurile acopereau 30% din teritoriu în 2020, însă peste 40% dintre acestea sunt într-o stare necorespunzătoare sau precară. Pădurile primare ale țării însumează aproximativ 165.000 de hectare. …. În 2022, rata de reciclare a deșeurilor municipale în România a fost de doar 12%, iar 74% dintre deșeuri au ajuns la groapa de gunoi, fără progrese notabile față de acum un deceniu. În consecință, România a cerut Comisiei Europene să amâne termenul pentru îndeplinirea obiectivelor de reciclare de la 2025 la 2030. …. Calitatea aerului în România continuă să fie un motiv major de îngrijorare, cu depășiri constante ale valorilor-limită pentru poluanți precum NO₂ și PM10. Raportul evidențiază că măsurile luate până acum sunt insuficiente pentru a combate poluarea, iar România nu respectă angajamentele de reducere a emisiilor pentru perioada 2020–2029 în cazul poluanților NOx și PM2.5. Lipsa punctelor de monitorizare și a colectării datelor privind calitatea aerului complică și mai mult situația, punând în pericol sănătatea populației și crescând riscul unor sancțiuni din partea Uniunii Europene. ….” Integral: 
“Frână bruscă pe cheltuielile publice. Cu ce condiții vine „păsuirea” de la Comisia Europeană? ….. Concret, comisia recomandă Consiliului UE să stabilească un nou termen (15 octombrie 2025) până la care autoritățile din România să implementeze măsuri concrete pentru a asigura corectarea în timp util a deficitului excesiv (până în anul 2030), dar înăsprește limitele maxime privind creșterea cheltuielilor publice. Dacă la începutul anului instituțiile europene considerau că România își permite să majoreze cheltuielile publice cu 5,1% în 2025 (față de 2024) și cu 4,9% în 2026, acum susțin că acestea trebuie temperate la cel mult 2,8% în 2025 și 2,6% în 2026. Următoarea reuniune a Consiliului ECOFIN este programată pe data de 8 iulie și rămâne de văzut dacă propunerea Comisiei Europene va fi aprobată și ce recomandări vor mai fi emise. Însă, indiferent de decizia Consiliului măsurile de corecție trebuie implementate cât mai rapid pentru a menține cheltuielile în limita menționată de CE, dat fiind că, în primele patru luni din acest an, avem deja o creștere de 6,6% față de perioada similară din 2024. Pe de altă parte, măsurile de reducere a deficitului sunt necesare și în perspectiva evaluărilor așteptate din partea agențiilor de rating, în lunile care urmează.
“Csaba Balint, membru CA al BNR: Ce tip de stat ne dorim? (2) …. 2. Dublă criză de încredere şi cursa contra cronometru Dincolo de deficit, se conturează o problemă mai profundă, care depăşeşte sfera strict economică: o „dublă criză de încredere”. Pe de o parte, una internă – slăbirea încrederii societăţii în instituţiile statului; pe de altă parte, una externă – erodarea credibilităţii României în faţa partenerilor internaţionali. Pe baza experienţelor – reale sau percepute – din ultimele decenii, s-a conturat o imagine nefavorabilă asupra modului în care funcţionează instituţiile statului: un „sac fără fund”, gestionat ineficient. Se resimte nevoia unor noi abordări, chiar dacă nu este clar încă ce alternativă ar fi cu adevărat viabilă. Paralele similare pot fi observate şi în alte democraţii, unde idealul democratic însuşi pare să fi obosit odată cu trecerea timpului. Criza externă de încredere este alimentată de faptul că România se confruntă cu un deficit bugetar cronic, agravat şi de accentuarea dezechilibrelor externe. Discutăm despre deficite gemene de 8–9% din PIB, imposibil de acoperit exclusiv din surse interne. Anul 2024 a afectat sever credibilitatea ţării: deficitul estimat iniţial la circa 6% din PIB a urcat la 9,3 % până la sfârşitul anului într-un context electoral prelungit şi deosebit de zgomotos. Pieţele preţuiesc predictibilitatea, însă în ultima vreme au avut la dispoziţie puţine repere clare. Cum pot fi gestionate, simultan deficitul bugetar şi criza de încredere? Într-o lume ideală, printr-un parcurs în trei etape. Primul pas: creşterea substanţială a eficienţei cheltuielilor publice – inclusiv închiderea „găurilor” bugetare evidente. Al doilea pas: consolidarea veniturilor, unde statisticile internaţionale indică clar că România înregistrează un decalaj considerabil în ceea ce priveşte eficienţa colectării – TVA-ul fiind un exemplu emblematic. Într-o societate funcţională, evitarea contribuţiei la povara comună nu poate fi acceptată, iar nivelul evaziunii trebuie redus substanţial. Dacă, după parcurgerea acestor două etape, resursele rămân insuficiente pentru furnizarea de servicii publice de calitate sau pentru gestionarea unor crize colective, abia atunci devine justificabilă a treia etapă: majorarea taxelor şi a impozitelor. ….” Integral: 
“Ruinele Aversa din Piața Obor, „mutate” de familia Topolinski în Londra. Cum „spală” 1.000.000.000€ Paradisuri fiscale, droguri, acuzații de șantaj și multe proiecte imobiliare. Sunt câteva dintre controversele și afacerile care au urmărit familia afaceristului canadian, Michael Topolinski, care a preluat terenurile valoroase ale mai multor foste fabrici de stat din București. Recent, Topolinski și-a transferat principalele afaceri din România pe numele unei noi firme din Londra, creând un conglomerat de tip holding. Firma care deține terenurile cu ruinele fostei fabrici de pompe Aversa de lângă Piața Obor, duce o luptă juridică inclusiv cu Nicușor Dan, începută pe vremea când actualul președinte era edilul Bucureștiului și a contestat PUZ-ul Sectorului 2. Miza disputei juridice este de un miliard de euro, potrivit estimărilor companiei care-l dezvoltă. La scara orașului, clădirea în stil britanic pare la doi pași de Turnul Londrei, edificiul simbol al metropolei. Acolo, pe 7 Bell Yard, unde funcționează biroul unor consultanți locali care înființează la foc automat firme pentru afaceriști din toată lumea, și-a stabilit noul sediu central și Michael Danny Topolinski, afaceristul canadian de 61 de ani, stabilit în România în urmă cu aproape două decenii. De atunci, canadianul a acaparat prin tranzacții controversate și prin firme offshore (din Bahamas până-n Cipru) terenurile valoroase ale unor foste întreprinderi de stat: fabrica de pompe Aversa (Piața Obor), părți din fostele terenuri Vulcan (zona Trafic Greu), precum și fabrica de Textile Dacia (Bucureștii Noi). …. De numele său se leagă mai multe scandaluri, de la acuzații că ar fi șantajat directorii unui centru comercial la modul în care a livrat măști de protecție în pandemie printr-un contract mamut cu Ministerul Sănătății. Pe 26 februarie 2024, Topolinski a mers în biroul din Londra într-un moment tensionat pentru afacerile sale. Nicușor Dan, primarul general al Capitalei, contestase deja planul urbanistic zonal al sectorului 2, lovind indirect în cel mai important proiect imobiliar pe Topolinski care l-a început de la venirea lui în România, în urmă cu aproape două decenii. Lupta cu edilul general s-a dus și prin presă, unde Topolinski și-a promovat, contra cost, proiectul, publicând articole publicitare. …..” Integral: 
“
“63.000 lei/lună pentru șefa din Societatea Participațiilor în Energie. Are o Tesla și 3 apartamente 63.000 lei/lună a câștigat șefa de serviciu din Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie. Luiza Marian a fost și membru în directoratul acestei companii de stat. Ia bani de la alte 2 companii, unde e în consiliul de administrație. Are o Tesla și 3 apartamente. ….Ea ar fi fost demisă la 1 mai 2025, dar nu pentru sumele uriașe câștigate în companie. Curtea de Conturi a identificat un prejudiciu semnificativ adus companiei, în legătură cu o donație de măști de protecție realizată în perioada pandemiei COVID-19. …. Potrivit declarației de avere depusă zilele trecute, Marian Luiza a fost în directoratul Societății de Administrare a Participațiilor în Energie S.A. Ea figurează și ca angajată șef serviciu în cadrul acestei companii. Ea mai câștigă bani de la alte două societăți așa cum se vede mai jos. Declarația a fost depusă în iunie 2025. …. Ea a câștigat de la compania de stat Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie S.A. într-un singur an suma de 563.631 RON Marian Luiza este în Condiliul de Administrație al Titan Power SA de unde câștigă suma de 136.915 RON. Ea mai este membru în Comitetul de Inițiere al Investițiilor de unde ia 55307 RON. În total, Marian Luiza a câștigat, într-un an, suma de 758.853 lei. …..” Integral: 
“UPDATE Marile scandaluri de la Apele Române: Cu aproape 9000 de angajați, 3 șoferi la un om de teren, angajați prinși în ofsaid de reporteri, sindicaliștii de la ”Ape” se plâng de ”siguranța locurilor de muncă” / Ministra Mediului: Prea puțini oameni pe teren, prea mulți oameni în birouri UPDATE 13:18 Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a declarat joi după-amiază, la Digi24, referitor la situația angajaților din Apele Române că sunt prea puțini oameni care muncesc ”de dimineața până seara” pe teren și prea mulți oameni în birouri. Referitor la informațiile prezentate de G4Media, Buzoianu a spus că este nevoie de o reformă amplă la Apele Române și că va face o analiză la nivelul situației din instituție. Întrebată de numărul șoferilor, ministra a încercat să găsească o explicație pentru numărul mare al acestora în Apele Române, iar moderatorul Digi24 i-a atras atenția să nu fie convinsă de subalterni că ”este nevoie de toți angajații”. știrea inițială În acest context redăm mai jos doar cele mai cunoscute scandaluri în care această instituție a fost implicată și cum este suprapopulată cu angajați, dar și motivele pentru care primesc spor de ”condiții vătămătoare”, reacțiile a doi foști miniștri ai Mediului, Tanczos Barna (UDMR) și Mircea Fechet (PNL), referitoare la necesitatea ”demiterii imediate” a șefului Apelor Române, dar și la o posibilă comasare a instituției cu alte instituții de control de la Mediu. Info Sud-Est a arătat vara trecută
“Liechtenstein, sediul fundaţiilor care tin averea miliardarilor lumii, este lovit in plin de americani, care i-au alungat pe ruşii bogati cu sancţiuni …. Criza a apărut în urma unui val masiv de demisii ale administratorilor fiduciari şi membrilor de consilii de conducere, ca răspuns la sancţiunile stricte impuse de SUA împotriva Rusiei şi entităţilor asociate acesteia. În ultimele şase luni, sistemul de reglementare al Liechtensteinului a fost forţat să se adapteze în faţa presiunii americane, ceea ce a dus la abandonarea a până la 800 de trusturi, multe dintre ele legate de cetăţeni ruşi bogaţi. Potrivit unui avocat din Vaduz care administrează astfel de trusturi, situaţia este alarmantă: „Vorbim de trusturi zombie care controlează active de mai multe miliarde de dolari. Nu există nicio soluţie în acest moment. N-am mai văzut aşa ceva în cariera mea.” Liechtenstein a adoptat pachetele de sancţiuni ale Uniunii Europene împotriva Rusiei după invazia Ucrainei din 2022. Însă în 2024, SUA au impus la rândul lor sancţiuni unor entităţi şi persoane din Liechtenstein, suspectate de legături cu oligarhi sau activităţi economice ruseşti. Mai mult, Washingtonul a avertizat că ar putea aplica sancţiuni secundare împotriva instituţiilor financiare străine care colaborează cu ruşi — chiar şi în cazurile în care aceştia nu sunt vizaţi direct de sancţiuni. …. În mod paradoxal, cele mai multe dintre entităţile afectate nu aparţin unor persoane aflate pe lista sancţiunilor, ci unor ruşi înstăriţi care locuiesc în sudul Franţei, Italia sau Dubai. Chiar şi simpla asociere indirectă cu Rusia este suficientă pentru a atrage blocarea trustului. Potrivit datelor oficiale, 350 de trusturi sunt în prezent în aşteptare, din cauza termenelor de reglementare neîndeplinite. 40 se află în faze incipiente de lichidare, iar 85 sunt deja „orfane” – nu se poate desemna legal niciun lichidator care să le gestioneze. …..” Integral: 
“Pozele de pe net sunt fake! Pantera spune că a fost la bere cu nea Costel toată săptămâna .… Pantera din Bulgaria spune că pozele care o arată în diferite situaţii amuzante sunt „100% făcături”, pentru că în ultima săptămână nu a făcut altceva decât să bea bere cu nea Costel. „Sunt o panteră. Din junglă. Din Bulgaria. Ce dumnezeului să caut la Kaufland, Lidl, Lensa, ISU, SRI, Fan Curier, Rădăcini Auto, Facultatea de Litere, F64, Brico Depot, Agenţia Imobiliară Cosmolax, FC Universitatea Cluj. Nici nu ştiu ce plm e o Universitate Cluj!”, a mieunat animalul. „Ce le-o fi căşunat tuturor pe mine vara asta, că toţi beţivii de la Obor mă ştiu de zece ani”, a adăugat pantera, care vine des în România să se cinstească cu nea Costel. ….” Integral: 
Buna dimineata intr-o zi de marti, 8 iulie! Cod Roșu de caniculă extins, cu temperaturi prognozate de până la 41°C în sudul țării. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporar accentuate. ANM spune că în județele Mehedinți, Gorj, Dolj, Olt, Vâlcea, Argeș, Teleorman, Giurgiu, Dâmbovița, Prahova, Buzău, Brăila, Ialomița, Călărași, Ilfov și în municipiul București se vor înregistra temperaturi maxime de 38…41 C, iar disconfortul termic va atinge cote extreme. Indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși pragul critic de 80 de unități, iar minimele termice nu vor coborî sub 21…24 gr, caracterizând nopți tropicale în toată zona vizată de codul roșu Bucuresti: 38/22 gr.C.
“România, pe cale să piardă „ultimul tren” către Europa. Adevărații vinovați pentru cele mai dure măsuri de austeritate de la criza financiară de acum 15 ani Acest text a fost copiat de pe Ziare.com Tensiunea socială trezită în ultimele zile în rândul sindicatelor și patronatelor, dar și în rândul societății civile în general, după anunțarea celui mai aspru set de măsuri fiscal-bugetare de la 
“O detonare în direct: „Dacă ei pot să câştige jumătate de milion de euro, nu au nicio ezitare să lase compania de stat să piardă 20 mil. euro.“ Pot să crească impozitele, poate să crească TVA, România poate să ajungă în Junk şi să piardă miliarde de euro, numai să nu se lege cineva de companiile de stat, pentru că interesul naţional este devalizarea lor .… Partidele de la guvernare sau chiar partidele parlamentare îşi alocă companiile unde să-şi pună oamenii şi de acolo începe efectiv devalizarea. Toţi liderii politici, mai mari sau mai mici, toţi miniştrii, mai vechi, mai noi, mai influenţi sau mai puţin influenţi, invocă public interesul naţional în companiile de stat, dar în realitate sunt parte din acest proces de devalizare continuă a companiilor de stat. Au scăpat cât de cât companiile de stat listate la Bursă, acolo unde mai există o oarecare obligaţie de transparenţă prin rezultatele raportate trimestrial, prin rapoartele anuale, prin faptul că mai există acţionari pe lângă stat, care mai participă la adunările generale ale acţionarilor şi mai pun întrebări, sau prin faptul că scot la iveală anumite situaţii din cadrul acestor companii.
“„Absolut grosolane. Nu se va muri de foame în România, dar oamenii vor avea de luptat”. Reacția unui profesor de economie la măsurile fiscale „Trăiesc un paradox: ca economist admit că trebuia făcută o corecție, dar ca cetățean al acestei țări găsesc că aceste măsuri sunt grosolane, absurde și lipsite de logică”, spune într-un dialog cu HotNews.ro profesorul de economie Mircea Coșea, despre noile măsuri fiscale. ….Mircea Coșea spune că e dezamăgit de setul de măsuri care „trebuiau luate cu mult mai multă atenție la cetățean și să țină cont de o justiție fiscală”. Profesorul Coșea a recomandat o mai corectă redistribuire a taxării între muncă și capital, un nivel de taxare mai redus al micilor afaceri concomitent cu o taxare mai mare a marilor companii. El spune că unul din motivele pentru care s-a ajuns aici este politizarea excesivă a companiilor de stat, la care, spune Mircea Coșea, e absolut necesar să se renunțe. ….„Măsurile gândite sunt absolut grosolane și vor duce la scăderea nivelului de viață. Nu se va muri de foame în România, dar oamenii vor avea de luptat cu facturi tot mai mari și cu inflația. De mâncat vor mânca, de cumpărat medicamente își vor cumpăra, dar nu vor mai merge la muzee, concerte șamd. O parte din consum va fi eliminată”, explică el. Coșea mai spune că reducerea deficitului bugetar s-a negociat prost cu Comisia Europeană. „Autoritățile trebuiau să negocieze un deficit legat de gradul de dezvoltare al României, nu o reducere nominală. Domle, reducem deficitul cu un punct procentual pe an dar ne angajăm să folosim banii pentru investiții ca să ne putem dezvolta”, explică profesorul de economie. Un alt efect indirect al austerității, mai adaugă Mircea Coșea, va fi alimentarea unui val de simpatie în favoarea lui Călin Georgescu.
“UE își înăsprește poziția față de tarifele impuse de Trump. BNR: Noile tarife vor afecta exportatorii români, în special în industria metalurgică și auto …. Cei 27 de membri ai UE s-au chinuit să afișeze un front unit în timpul celor aproape trei luni de discuții. Însă președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, le-a cerut liderilor să adopte o poziție mai dură, potrivit surselor. Modificările politicilor comerciale ale SUA, privind impunerea de tarife asupra importurilor din țările partenere, au condus la o intensificare majoră a tensiunilor comerciale globale. …. Pentru România, impactul direct al acestor măsuri este estimat a fi limitat, dat fiind nivelul redus al exporturilor către SUA (2,5 la sută din totalul exporturilor în anul 2024, media ultimilor cinci ani fiind de aproximativ 2 la sută). La nivel sectorial, companiile exportatoare activează preponderent în industrie, în domenii precum: metalurgie, fabricarea echipamentelor electrice, a produselor din cauciuc și mase plastice, a autovehiculelor rutiere și a mașinilor și utilajelor. 
“
“Dezinformarea în energie: câteva minciuni la care să vă așteptați în următoarele zile Pe câteva site-uri obscure, cunoscute pentru vehicularea teoriilor conspirației și a propagandei rusești, circulă zilele acestea un articol cu o mulțime de idei false și manipulatoare despre energie. Acestea sunt menite să întoarcă opinia publică din România împotriva UE, Moldovei și Ucrainei, mai ales în perioada în care se liberalizează piața și cresc prețurile din cauză că fostul ministru n-a pregătit liberalizarea în niciun fel. Întrucât mă aștept ca în cel mai scurt timp aceste minciuni să apară și pe canale cu o vizibilitate mai mare – tehnica fiind: arunci ceva obscur pe un site obscur și după aceea redustribui în masă -, le demontez aici, preventiv. 1. Cuplarea piețelor de energie electrică în UE NU duce la creșterea prețurilor în România. O piață unică europeană NU extinde cererea de energie românească spre toți consumatorii din UE, care se bulucesc s-o cumpere. E fix invers. Cuplarea piețelor înseamnă că au și consumatorii de la noi acces la energia celor din jur. Păi nu ne plângeam noi deja de câțiva ani că suntem ”importator net de energie electrică”? Adică… noi cumpărăm de la alții mai multă energie decât producem acasă. Motivul pentru care avem cele mai mari prețuri la energie e tocmai că nu suntem ”cuplați” cum trebuie. Pun mai jos prețurile dintr-o zi oarecare din vara anului trecut (22 iulie, 
“Bomba de 37 de trilioane de dolari: Cât timp își mai poate permite lumea să acorde împrumuturi SUA? Dacă nimic nu se schimbă, costul rambursării datoriei SUA va ajunge la 10 trilioane de dolari pe an – asta dacă lumea continuă să împrumute America Statele Unite se îneacă în datorii și toată lumea închide ochii. După „Big Beautiful Bill” a lui Donald Trump, care umflă și mai mult datoria deja inimaginabilă de 37 de trilioane de dolari, piețele încep să transpire, scrie publicația elenă Naftemporiki. Dolarul scade, obligațiunile se vând în cantități exorbitante, randamentele cresc vertiginos – iar sistemul global tremură la ideea că se apropie poate momentul în care planeta nu va mai dori (sau nu va mai putea) să finanțeze trezoreria Washingtonului. Dezbaterea privind sustenabilitatea datoriei SUA a revenit cu intensitate. Și de data aceasta nu pare a fi un scenariu teoretic. Petrecere scumpă cu bani împrumutați Proiectul de lege – pe care Trump însuși l-a numit „cel mai mare din istorie” – combină reduceri de cheltuieli cu reduceri de impozite și mai mari. Rezultatul este un deficit estimat să crească la 6% din PIB în acest an și probabil să rămână aproape de 7% în următorii 10 ani. Fondatorul Bridgewater, Ray Dalio, avertizează: „Dacă nu este abordată imediat, situația va scăpa de sub control – costurile serviciilor publice vor ajunge la 10 trilioane de dolari pe an.” Reacția piețelor Dolarul a pierdut deja 10% față de lira sterlină și 15% față de euro de la începutul anului. Deși Fed a redus ratele dobânzilor mai lent decât BCE și Banca Angliei, investitorii se retrag din obligațiunile americane, în special din cele pe termen lung…..” Integral: 
“Intelectualii și Puterea: Secolul XX nu s-a terminat (Op-ed) Nu există o explicație unică a acestei relații. Ea poate fi simbiotică sau conflictuală. Depinde care intelectuali și care putere. Depinde când și unde. Aici mă refer la intelectualii desemnați, fără o logică precisă, prin „atârnare de tinichele”, drept „intelectualii lui Băsescu”. Sintagma se dorea infamantă. Adică, se sugera, deloc subtil, „oamenii lui Băsescu”. „Slugile lui Băsescu” Cine erau acestea și aceștia? Andrei Pleșu, Monica Macovei, HRP, Mircea Mihăieș, Teodor Baconsky, Gabriel Liiceanu, Mircea Cărtărescu, Cătălin Avramescu, Sever Voinescu, Cristian Preda, Alexandru Gussi, Vasile Popovici, Ioan T. Morar, Armand Goșu, Andrei Cornea, Rodica Culcer, Andreea Pora, Dan Tăpălagă. Ba chiar și Monica Lovinescu. …. Nu ne-au cruțat nici Paul Goma, Victor Frunză, Marius Oprea, Gabriel Andreescu, Ovidiu Șimonca, Andrei Marga, Michael Shafir și Dorin Tudoran. Nu mai vorbesc de Ion Varlam ori Adrian Severin. Emil Constantinescu ne numea “suflete de sclavi”. Pentru el, oamenii liberi erau Mugur Ciuvică, Daniel Barbu, Zoe Petre și Pupi Nistor. Ideologia AUR, huliganică și șovină, își are originile în acele mizerabile campanii. În unele cazuri, direct. În altele, chiar mai triste, indirect. Văd că a revenit în prim plan un domn cu numele Mircea Platon. ….Uitasem de Mircea Platon, camaradul de idei al lui Ovidiu Hurduzeu, camaradul de idei al lui Călin Georgescu. Cei cu Asociația „Pământ Strămoșesc”. Platon e cu „Convorbirile Literare”. …. Felix și năimiții lui s-au năpustit asupra noastră cu o furie calomniatoare de nedomolit. Severin se întrecea cu Petre Roman în a ponegri însăși ideea condamnării dictaturii comuniste. „Echidistanții” se echidistau. Seculegionarii ne-au atacat imund. Neomarxiștii (cei reali, nu cei inventați de „suveraniști”) ne-au acuzat de malpraxis epistemic. Un „grup de tovarăși”, între care Costi Rogozanu și Vasile Ernu, au scos un volum intitulat „Iluzia anticomunismului”. …..” Integral: 
“Anne Applebaum: SUA schimbă tabăra, Trump îi oferă lui Putin toate motivele să continue măcelul în Ucraina …. Deși Trump i-a scris lui Putin „Vladimir, STOP!” pe Truth Social și a promis în campanie că va încheia războiul rapid, realitatea este diametral opusă. Rusia își intensifică atacurile, pregătind o ofensivă de vară cu 695.000 de soldați. Bombardamentele nocturne distrug sistematic infrastructura și orașele ucrainene, iar Kievul a fost din nou atacat după convorbirea telefonică Trump-Putin. Applebaum susține că SUA „schimbă încet tabăra”, prin acțiuni concrete ale administrației Trump: – Oprirea livrărilor de arme: Această săptămână, administrația a confirmat că un transport mare de arme, deja finanțat de administrația Biden, nu va fi livrat Ucrainei. Aceasta include interceptoare pentru sistemele Patriot, esențiale pentru protejarea civililor de atacurile cu rachete. – Ridicarea de facto a sancțiunilor: Fără anunț formal, SUA a încetat să ajusteze și să extindă sancțiunile împotriva Rusiei. Acest lucru permite companiilor-fantomă să furnizeze Rusiei componente critice, inclusiv cipuri și echipamente militare. – Desființarea centrelor de combatere a dezinformării: Administrația Trump a dizolvat Centrul de Angajament Global al Departamentului de Stat și a redus finanțarea pentru Radio Free Europe/Radio Liberty, eliminând instrumentele de contracarare a propagandei rusești. Steve Witkoff, dezvoltatorul imobiliar numit negociator principal cu Rusia, promovează în mod activ punctele de vedere ale propagandei rusești. El a repetat afirmația lui Putin că „Ucraina este doar o țară falsă” și că teritoriile ucrainene sunt „rusești”, legitimând astfel narativul Kremlinului, mai scrie jurnalista americană. Aceste schimbări creează un set de condiții care îl încurajează pe Putin să continue lupta. Applebaum avertizează că acest lucru îl va încuraja pe Putin să meargă mai departe – nu doar să încerce să înfrângă Ucraina, ci să divize Europa, să slăbească NATO și să reducă puterea și influența SUA în lume. Autoarea argumentează că, prin alegerea de a susține Rusia, SUA va asigura continuarea războiului. Doar prin susținerea Ucrainei există speranță pentru pace. Europa, Canada și restul lumii democratice vor continua să sprijine Ucraina, iar ucrainenii vor continua să lupte și să inoveze, deoarece alternativa este sfârșitul civilizației, limbii și vieților lor. …..” Integral: 
“Așa da! în loc de taxă pe tranzacții, se bagă TVA 21% la retragerile de la bancomat .… Guvernul Bolojan a publicat ordonanța austerității și a introdus metode noi de a extrage bani din populație. De exemplu, ca să nu mai impoziteze băncile, care duc în spate greul economiei, va introduce TVA de 21% pe retragerile de la bancomat. În felul acesta se va stimula plata cu cardul și renunțarea la cash, care este o sursă de evaziune fiscală. În plus, cei care plătesc cu cardul vor avea parte de facilități, astfel vor fi taxați cu un TVA suplimentar de doar 11%, o cotă redusă, care asigură reducerea poverii fiscale asupra cetățenilor. Aceste măsuri de austeritate vor fi în vigoare până la schimbarea prim-ministrului în 2027 când, conform înțelegerii dintre partidele care au constituit guvernul, se va da iar dumul la dezmăț, ca să aibă pe cine da vina când o să ceară din nou cetățenilor să le dea acces la furat. ….” Integral: 
Buna dimineata intr-o zi de luni, 7 iulie! Valul de cãldurã va persista în mare parte din țară. Va fi caniculã și disconfort termic accentuat în sud-vest, centru, sud și în sud-est, unde valorile termice vor atinge chiar și 40 grade Celsius, indicele temperaturã-umezealã (ITU) urmând sã depãşeascã pragul critic de 80 de unitãţi. Cerul va fi mai mult senin, trecãtor cu înnorãri în nordul Carpaţilor Orientali şi al Moldovei, unde izolat vor fi posibile averse şi descãrcãri electrice. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificãri (viteze în general de 40…50 km/h) în Moldova, local în Crişana, Banat şi Muntenia. Bucuresti: 39/22 gr,C,:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/04/ce-spun-bolnavii-doctor-inainte-moarte-e1743761149440.jpg?resize=180%2C101&ssl=1)
“România, pe primul loc în UE la numărul de decese din cauze tratabile. Pacienți: „Va fi valea plângerii” Țara noastră înregistrează cele mai multe decese din Uniunea Europeană care ar fi putut fi evitate prin tratament medical eficient. În același timp, România este pe locul 4 la mortalitatea din cauze prevenibile. Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, avertizează că „va fi valea plângerii” în lipsa unor măsuri urgente. ….Conform celor mai recente date publicate de Eurostat pentru anul 2022, România se situează pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește mortalitatea din cauze tratabile, adică acele decese care ar putea fi evitate prin tratament medical oportun și eficient. România: 215 decese la 100.000 de locuitori Media UE: 89,7 decese la 100.000 Principalele cauze: boli cardiace ischemice, cancer colorectal, cancer de sân Această rată este de peste două ori mai mare decât media europeană, semnalând deficiențe majore în sistemul de sănătate, de la infrastructura medicală până la accesul la tratament. ….România, pe locul 4 și la decese prevenibile Situația este la fel de gravă și în ceea ce privește mortalitatea din cauze prevenibile, decese care pot fi evitate prin măsuri de sănătate publică eficiente: vaccinare, screening, educație sanitară, intervenție timpurie. România: 304,3 decese la 100.000 de locuitori Media UE: 168,1 România este devansată doar de Letonia, Ungaria și Lituania Cele mai frecvente cauze: cancer pulmonar, boli cardiovasculare, COVID-19 ….„Suntem cel mai puțin educat popor din UE în privința educației sanitare. Chiar și cei cu studii superioare. Suntem cu Caravana în mediul rural, unde săracii oameni nu au acces nici măcar la asistență medicală primară. Lipsesc 1.500 de medici de familie. Dacă se mai pensionează câțiva care împlinesc vârste înaintate, rămânem fără temelia sistemului. Se vor aglomera în continuare UPU-urile.” Soluții ar exista, însă autoritățile au amânat publicarea normelor de implementare ale mai multor legi. ….„Nu ne mai miră, la Ministerul Sănătății, sunt peste 10 legi care așteaptă normele de implementare de ani de zile.
“N-am avut timp de anestezie: România e în RECESIUNE, dar nimeni nu are curajul să semneze pe realitatea asta …. Revenind la măsurile anunțate de Guvern, să privim cele 4 direcții în care trebuie să găsim soluții la caracterul lor disruptiv: 1. Economia e în recesiune. Dar n-o spune nimeni. În 2024, creșterea economică a fost de 0,8%, deși bugetul se făcuse plecând de la o prognoză de 3,4% din PIB. Guvernul Ciolacu a aruncat cu bani în vreme ce economia ateriza abrupt și nimănui nu i-a dat prin cap să se uite şi la ce poate economia, pe care au ignorat-o cu toţii, pur şi simplu. De asta nici nu s-au mai făcut rectificări bugetare peste an, iar Marcel Ciolacu a lucrat cu cel mai mare fond de rezervă de la Al Doilea Război Mondial încoace, pentru că ar fi trebuit să ajusteze cheltuielile pe măsură ce cobora economia. În aceeași situaţie ne aflăm acum, când se fac calcule ca și cum economia ar rezista și ca și cum economia nu ar reacționa: ÎN REALITATE, SUNTEM ÎN RECESIUNE DE 2 TRIMESTRE, dar nimeni nu are curajul să-și pună semnătura pe acest adevăr: Atunci când valoarea adăugată pe ramurile din economie îți arată 0 (zero) în evoluția PIB și singura creștere care îți apare e de la impozitele nete pe produs (în condițiile în care toate impozitele ți-au crescut, de fapt), e recesiune curată – în T2 lucrurile au stat la fel de rău, dacă nici luna aprilie, cu Paștele, nu a crescut consumul – iar măsurile menite să ne readucă în grafic cu deficitul o vor accentua. 2. Sute de mii de oameni ies din rândul contribuabililor la bugete O știre pe care noi, la cdg am insistat, dar pe care toată lumea se grăbește să o ignore este scăderea bruscă și drastică a populației ocupate: nu mai puțin de 440.000 de oameni au ieșit din statistici între T1 din 2024 și T1 din 2025. Aceşti oameni nu numai că nu vor mai produce valoare adăugată în economie și își vor reduce consumul, dar tot de aici va proveni și o scădere a numărului de contribuabili la bugete. Să ne așteptăm ca măsurile să accentueze acest fenomen, mai ales că nici partenerii noștri comerciali din UE nu o duc mai bine – Germania, de exemplu, nu se va redresa mai devreme de primăvara anului viitor. 3. Creșterea bruscă a taxării capitalului aduce niște firfirei la buget, dar dezavantajează economia și statul …..” Integral: 
“
“Analiză Cum a eșuat reforma companiilor de stat. Economist: „S-au politizat pe față. Guvernanții refuză să apuce bolovanul mare” Subiectul posturilor de la companiile de stat care sunt, de fapt, sinecuri, este de ani de zile în atenția publică, însă fără modificări care să producă schimbări semnificative. Proiectele pentru reducerea numărului consiliilor de administrație ale acestor companii sau a indemnizațiilor primite de membri sunt blocate în Parlament și au rămas doar promisiuni. De ce? Aceste posturi „au servit, în general, pentru plantarea clientelei de partid”, spune economistul Bogdan Glavan. … Proiectele uitate în Parlament Astfel, la Parlament, sunt două proiecte care reglementează această zonă. Primul, depus în 2019 de PNL, limita la 5 numărul de membri în consiliile de administrație ale companiilor de stat, în directorate sau consilii de supraveghere. Inițiativa a trecut de Senat, dar s-a blocat la Camera Deputaților. Proiectul mai prevedea că o persoană fizică nu poate exercita concomitent mai mult de un singur mandat în aceste consilii. Tot la Camera Deputaților a rămas blocat un alt proiect depus de PSD în 2021. De data asta, inițiativa plafona indemnizațiile membrilor din consilii și era semnată chiar de liderii partidului (Marcel Ciolacu, Sorin Grindeanu și Paul Stănescu), însă a rămas în sertarele comisiei economice, conduse tot de PSD. …. Mihai Diaconu, secretar de stat la Finanțe, obține venituri suplimentare de la CA al Societății Energetice Electrica SA și de la Exim-Banca Românească. Eduard Bachide, secretar de stat în MApN, are și el venituri ca membru în Consiliul de Administrație la Compania Națională Aeroporturi București SA și deține în același timp și funcția de membru în CA la Romtehnica. Potrivit Profit.ro, Marius-Antonie Negru, secretar de stat în Ministerul Energiei și vicepreședinte al organizației județene Gorj a PSD, a fost numit în CA Energonuclear. …..” Integral: 
“Opinie Daniel Anghel, Country Managing Partner PwC România: Rezolvăm pe moment criza bugetară, dar ieşim din cercul vicios al cheltuielilor mărite care atrag creşteri de taxe? …. Observăm că indiferent cât au crescut veniturile din taxe, cheltuielile au avut un ritm de creştere superior. Să luăm exemplul anului trecut când a fost majorată fiscalitatea (impozitul minim pe cifra de afaceri, microîntreprinderi, salarii din IT, construcţii etc) care a condus la încasări din taxe şi impozite mai mari cu 17,4% decât în 2023, în timp ce cheltuielile de personal s-au majorat cu 24%. Dacă ne uităm la ultimii cinci ani, vedem că această tendinţă se menţine de la an la an: încasările cresc, dar cheltuielile cresc şi mai mult. Al doilea lucru important care merită analizat este acela că ponderea în PIB a veniturilor totale ale statului este de circa 32%, în timp ce cheltuielile cu personalul şi pensiile reprezintă 22%. Mai mult, dacă raportăm aceste cheltuieli doar la veniturile fiscale şi din contribuţii de asigurări, adică la ceea ce colectează efectiv ANAF, apare un semnal de alarmă. Statul strânge din taxe şi contribuţii de asigurări 27% din PIB, iar alte 5 procente până la 32%, sunt venituri nefiscale. Prin urmare, dacă nevoile de cheltuieli se menţin sau cresc, este evident că va trebui ca şi ponderea veniturilor fiscale să crească pentru a avea un deficit bugetar sustenabil, adică de cel mult 3% din PIB conform standardelor europene. Totuşi, având în vedere că economia a crescut anul trecut cu doar 0,8%, iar previziunile pentru acest an sunt în scenariul optimist în jurul a 1%, creşterea fiscalităţii pune o frână mediului privat şi riscă să conducă la recesiune. Aşadar creşterea poverii fiscale trebuie limitată. De ce nu colectăm taxe mai mult? Cauzele veniturilor bugetare reduse sunt multe, cele mai evidente fiind numărul redus de contribuabili raportat la mărimea populaţiei, capacitatea de colectare slabă a ANAF, evaziunea fiscală, fenomenul muncii la negru. De exemplu, numărul contribuabillor persoane juridice este de circa 1,1 milioane de persoane. Dintre acestea, peste 300 mii sunt microîntreprinderi, restul fiind plătitori de impozit pe profit, cel puţin în terorie, pentru că mulţi înregistrează pierdere. În cazul persoanelor fizice, sunt circa 700 de persoane fizice autorizate în evidenţele ANAF şi cam 5,5 milioane de salariaţi, la o populaţie de 19 milioane de persoane, din care 5 milioane sunt pensionari si aproape 3 milioane copii. :contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/07/marcel-bolos-dragos-paslaru--foto-facebook1.jpg?resize=167%2C94&ssl=1)
“Lentoarea implementării PNRR atinge noi culmi. Patru jaloane și ținte bifate în trei luni. Zeci de obiective întârziate cu termen 2023 Guvernul României, în frunte cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, reușește să avanseze în ritm de melc cu obiectivele din PNRR, în condițiile în care pare că noua viteză este de un obiectiv pe lună. Doar pentru anul 2023 Executivul are în continuare „în curs de realizare” aproximativ 40 de jaloane și ținte, adică aproape jumătate din ce trebuia să fie gata, nefiind clar când va fi depusă următoarea cerere de plată. ….România pierde sume imense din fondurile europene Ministerul Investiții și Proiectelor Europene a venit la începutul acestei săptămâni cu un răspuns detaliat referitor la modul cum evoluează, deși mai degrabă pare că bate pasul pe loc, situația cu jaloanele și țintele din PNRR aferente anului 2023, care ar putea fi parte dintr-o cerere de plată complexă, în funcție de calculele guvernanților și de negocierile cu Bruxelles-ul. Deși răspunsul a fost dat pe 2 iulie (miercuri), situația comunicată de MIPE, cel puțin pentru obiectivele din trimestrele III și IV e aferentă datei de 12 iunie 2025. În ceea ce privește obiectivele din trimestrele I și II, unde nu e comunicată data până la care au informații la zi, din 46 de jaloane și ținte, 29 sunt îndeplinite, în timp ce 17 sunt în curs de îndeplinire. Aceste obiective ar fi trebuit să fie gata cel târziu pe 30 iunie 2023. Printre obiectivele neîndeplinite sunt „o serie de modificări legislative în domenii precum energia, sistemul de pensii, modificări aduse codului fiscal, codului amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (CATUC), noul cadru juridic privind remunerarea funcționarilor publici, legislația privind sistemul de taxare bazat pe distanța parcursă, precum și dotări în aparatură medicală și investiții în digitalizare. …..” Integral: 
“Cum ar trebui făcută reforma administrațiilor locale. Rețetele aplicate de alte țări care au fost un succes din primul deceniu de implementare Acest text a fost copiat de pe Ziare.com Creșterea TVA, înghețarea salariilor și pensiilor, precum și supraimpozitarea mai multor sectoare din economia privată fac parte din primul set din trei pachete mari de măsuri pe care Guvernul plănuiește să le aplice vara aceasta, pentru a evita retrogradarea ratingului de țară al României și a reuși să tempereze deficitul excesiv, într-un an în care miliarde de euro ar putea să fie pierdute de țara noastră de pe filiera Bruxelles-ului. Însă, potrivit declarațiilor oferite joi de premierul 
“Starea căilor ferate românești poate „paraliza” toată logistica NATO. Promitem 5% din PIB pentru Apărare, dar nu vom putea transporta echipamentul militar nou Acest text a fost copiat de pe Ziare.com Deși deplasarea trupelor ar fi crucială în caz de război, România s-a angajat să cheltuie 5% din 
“Daddy Trump la Haga În zilele de 24 și 25 iunie ac., la Haga au avut loc lucrările reuniunii NATO, o reuniune despre care se spune că a fost imaginea grijii europenilor față de dorințele președintelui american Donald J. Trump, pentru a evita ca imprevizibilul șef de la Casa Albă să întoarcă spatele aliaților și să părăsească intempestiv summit-ul, lăsând în urmă grele incertitudini. Nu ar fi fost fără precedent. O făcuse cu o săptămână înainte, când a părăsit reuniunea G7 organizată de Canada la Kananaskis, Alberta, dar nu în „legătură cu un armistițiu” în Orientul Mijlociu, ci pentru ceva „mult mai important”
“Un turist român a vizitat toată insula Creta în căutarea unei șaorme decente De la moscheea ienicerilor din vechiul port venețian până la fortăreața Koules, nu e părticică din Creta pe care Silviu Vodă, un turist din București să nu o fi vizitat. Toate aceastea în căutarea unei șaorme decente, cu multă maioneză și, dacă se poate, și mai mult sos de usturoi. Desigur, oferte de gyros găsești la tot pasul, dar toată lumea știe că ăsta nu este decât fratele sărac al adevăratei șaorma, cea de patru kile, cât un curcan, care te poate aduce în comă. …. Întrebat de prieteni și rude ce a făcut în vacanță în creta, Silviu a recunoscut mâhnit: „Foamea!”. …..” Integral: 
Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 2 iulie! Miercuri, 2 iulie,
“România rămâne la coada statelor UE în privința capacității statului de a asigura nevoile de bază ale cetățenilor, arată un raport România și-a îmbunătățit în 2024 scorul care măsoară calitatea vieții și bunăstarea socială, fiind plasată pe locul 45 mondial, sub restul statelor UE, arată cea mai recentă ediție a 
“România, pe primul loc în UE la creșterea costului muncii .... România s-a situat (și) în T1 2025 pe primul loc în UE la creșterea costului muncii, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un nivel de +16,1% (atenție, după +16,4% în T1 2024), țara noastră a devansat Croația (+13,5%), Bulgaria (+13%), Slovenia (+11,9%) și Polonia (+11,2%). Ungaria (+10,2%) a depășit și ea pragul de 10%. La polul opus s-au situat Malta (+1,6%), Franța (+1,9%), Germania (+2,8%) și Luxemburg (+3,4%), situat exact la media Zonei Euro. Media UE a fost ceva mai ridicată (+4,2%), peste valorile din Danemarca, Portugalia (ambele cu +4%), Suedia, Italia (cu câte +3,9%), Austria, Spania (+3,6%) și Belgia (+3,6%). De reținut, din perspectiva echilibrelor macroeconomice transpuse în Tabloul de bord uniform la nivel european, valoarea maximă recomandată pentru creșterea costului muncii este de +12% pentru țările non-euro și +9% pentru țările din Eurozonă. România a ieșit din zona de echilibru în urmă cu nouă trimestre și va trebui să revină curând în interiorul ei. ….Mai problematic, dacă valorile majorate din 2023 făceau sens din perspectiva corelației cu evoluția inflației, în ideea de a păstra puterea de cumpărare a salariilor, odată cu scăderea semnificativă a avansului prețurilor s-a ajuns la o evoluție exagerată a salariului real față de avansul PIB (doar +0,3%) și a urcat de la +4,5% în ianuarie și februarie până la +4,7% în martie. ……” Integral: 
“Cele 3 lucruri care îi lipsesc monedei euro pentru a depăși ca importanță dolarul american, în viziunea șefei Băncii Centrale Europene Asistăm la o schimbare profundă a ordinii globale: piețele deschise și regulile multilaterale se fracturează, iar chiar și rolul dominant al dolarului american, piatra de temelie a sistemului, nu mai este sigur. Protecționismul, gândirea cu sumă nulă și jocurile de putere bilaterale le iau locul, scrie Christine Lagarde, președintele BCE, într-o opinie în Financial Times. Incertitudinea dăunează economiei Europei, care este profund integrată în sistemul comercial global, cu 30 de milioane de locuri de muncă în joc. Însă schimbarea în curs oferă și oportunități pentru Europa de a prelua un control mai mare asupra propriului destin și pentru ca euro să câștige importanță la nivel mondial. În prezent, euro este a doua cea mai utilizată monedă din lume, reprezentând 20% din rezervele valutare globale, comparativ cu 58% cât are dolarul american. Creșterea statutului global al monedei euro ar aduce beneficii tangibile: costuri de împrumut mai mici, expunere redusă la fluctuațiile valutare și izolare față de sancțiuni și măsuri coercitive, scrie Lagarde. …. Pentru ca moneda euro să își atingă întregul potențial, Europa trebuie să consolideze trei piloni fundamentali: credibilitatea geopolitică, reziliența economică și integritatea juridică și instituțională. În primul rând, poziția globală a monedei euro se bazează pe rolul Europei în comerț. UE este cel mai mare comerciant din lume – este partenerul numărul unu pentru 72 de țări, reprezentând aproape 40% din PIB-ul global, scrie șefa BCE. Acest lucru se reflectă în ponderea monedei euro ca monedă de facturare, care se situează la aproximativ 40%. UE trebuie să utilizeze această poziție în avantajul său prin încheierea de noi acorduri comerciale. …. Pentru a evita deficitul de lichiditate în euro în străinătate, Lagarde propune extinderea liniile de swap și repo către parteneri cheie pentru a garanta transmiterea fără probleme a politicii sale monetare. …..” Integral: 
“Cum riscă sistemul educațional din România să ajungă la „lada de gunoi a istoriei” …. În ciuda provocărilor comune, criza actuală a sistemului educațional românesc este și rezultatul răsturnărilor valorilor la care a fost supusă societatea. Aproape nimeni nu mai crede în unul dintre principalele idealuri ale sistemului de învățământ modern, acela de a face posibilă, prin educație, ascensiunea socială. Câți dintre români mai cred că dacă „ai carte, ai parte”? În ultimele zeci de ani am fost martorii unor îmbogățiri magice care n-au avut nicio legătură cu meritocrația, cu performanța educațională. Am fost conduși de indivizi fără examenul de bacalaureat promovat. Am fost martorii ducerii în derizoriu a excelenței, fiind, probabil, țara europeană cu cele mai multe doctorate falsificate. Ni s-a transmis constant ideea că „școala scoate tâmpiți” pe bandă rulantă, că pentru un elevi, o eventuală corigență nu reflectă o tragedie pentru că nu oamenii educați au ajuns în fruntea statului, ci descurcăreții, foștii corigenți și repetenți. Ce îi lipsește sistemului educațional La toate acestea se adaugă subfinanțarea cronică a sistemului educațional, lipsa de atractivitate a acestei meserii, forma fără fond a discursurilor celor care au mimat interesul pentru educație. Minciuna, impostura au ajuns la cel mai înalt nivel: un fost profesor, ajuns președinte, care a avut ca proiect de țară „România educată” a lăsat țara și educația în paragină. …. Ulterior s-a confirmat de la cel mai înalt nivel: se dorește mărirea numărului elevilor din clasă. Așadar, după ani de lupte în această privință, ne întoarcem de unde am plecat. Clase supraaglomerate, profesori aflați în imposibilitatea de a acorda atenția cuvenită fiecărui elev. În acest context îmi revine adesea în minte formula repetitivă din noua lege a educației: „interesul superior” al elevului De asemenea, se amintește că norma de predare a profesorilor din România va fi la nivelul mediei europene. 
“Dragoş Damian, Terapia Cluj: O bursă, două burse, trei burse. Un milion de burse. Atât a putut ”România Educată”. În loc să conecteze sistemul de educaţie la piaţa muncii ca să ne ţinem copiii şi nepoţii în ţară, ”România Educată” a dat burse Am dat treapta întâi la un liceu teoretic, dacă nu intram, eram redistribuit către un liceu profesional cu profil agricol. Statul îmi dădea după absolvire un serviciu. La treapta a doua, mai multe clase au fost comasate într-una singură. Dacă nu luam treapta, eram redistribuit la un liceu profesional cu profil industrial. Statul îmi dădea după absolvire un serviciu. În clasele XI si XII făceam practica o zi pe lună la filatura de mătase naturală din Lugoj şi apoi, după ce m-am mutat, la fabrica “Independenţa” din Sibiu (ambele exportau în zeci de ţâri, astăzi sunt închise, probabil ceva mall-uri in locul lor). Daca nu luam bacalaureatul statul îmi dădea după absolvire un serviciu. Am luat bacalaureatul şi, dacă nu intram la facultate, după serviciul militar, statul mă angaja muncitor la o fabrică. Am intrat la facultate. Statul îmi dădea după cei 6 ani de facultate un serviciu la un cabinet medical. …. În 2025, după 35 de ani de reforme şi reforme şi reforme sistemul de educaţie este în continuare desprins de realităţile şi nevoile pieţei muncii. Statul nu poate, nu ştie sau nu vrea să dea tinerilor un serviciu după absolvire ca să-i ţină în ţară. Asta pentru că nu ştim de caţi muncitori, contabili, medici, profesori, ingineri, chimişti, IT-işti, contabili, frizeri, macaragii, zootehnişti, sudori, bucătari, fierari-betonişti, etc, etc., etc., avem nevoie până în 2030, în aşa fel încât să-i formăm şi să le dam un job la capătul liceului, scolii profesionale sau facultăţii. Şi asta se întâmplă, desigur, pentru că nu avem nici un plan sau schemă de competitivitate economică până în 2030, ca să ştim, la urma-urmei, ce profesii să pregătim. 
“
“Multinaţionalele deschid şampania: Economiile din G7 au ajuns la un acord care scuteşte marile corporaţii americane de plata mai multor impozite în afara SUA, ceea ce modifică fundamental decizia istorică din 2021 pentru combaterea evaziunii fiscale, care impunea un impozit minim global. „Este o victorie totală pentru Statele Unite” Marile economii ale lumii au ajuns la un acord care scuteşte cele mai mari companii americane de plata unor taxe corporative în străinătate, punând sub semnul întrebării cel mai amplu acord fiscal global din ultimul secol, scrie FT. Acordul dintre Washington şi ceilalţi membri ai G7 (grupul celor mai dezvoltate economii) ar putea modifica fundamental acordul istoric din 2021, care viza introducerea unui impozit minim global pentru a combate evaziunea fiscală a multinaţionalelor. G7 a declarat sâmbătă că a convenit asupra unei „soluţii paralele” de impozitare care va scuti companiile americane de anumite componente ale noului regim fiscal global, pe motiv că ele deja plătesc taxe în SUA. Totodată, G7 a precizat că acest acord va „facilita progrese suplimentare pentru stabilizarea sistemului fiscal internaţional”, inclusiv printr-un „dialog constructiv” pentru menţinerea „suveranităţii fiscale a tuturor ţărilor”. Noile măsuri urmează să fie discutate în următoarele săptămâni în cadrul OCDE, organizaţia internaţională care a convenit acordul privind impozitul minim în 2021, dar care este dominată de membri G7, potrivit unor surse familiare cu discuţiile. …..” Integral: 
“Vremea iluziilor a trecut. Ce trebuie să se întâmple în privința Rusiei după summitul NATO de la Haga ….. Pentru Europa, NATO este unica organizaţie ce poate ,simultan, să menţină relaţia atlantică şi să organizeze descurajarea: asumarea datoriilor care ne revin este alternativa la paralizie şi la cedare colectivă. În conversaţia cu administraţia Trump, zilele acestea sunt un punct de cotitură. Libertatea continentului depinde de onorarea promisiunilor noastre. Dosarul rus este, în acest context, unul esenţial. Şi aceasta cu atât mai mult cu cât Rusia lui Putin nu este pregătită să accepte o încetare a focului în Ucraina. Agresiunea rusă este operaţiunea unui regim mafiot : atacurile ce echivalează cu tot atâtea crime împotriva umanităţii tradează ambiţiile regimului de la Moscova. Barbaria este, acum, ca şi în urmă cu trei ani, politica oficială de luptă a Federaţiei Ruse. Ţintele lui Vladimir Putin şi ale complicilor săi sunt limpezi. Pacea, în termenii Rusiei, înseamnă reducerea Ucrainei la un stat aflat sub protectoratul Moscovei. Cedările teritoriale ar fi însoţite de renunţarea la suveranitate, Ucraina fiind redusă la statutul de naţiune încapabilă să se apere şi să îşi manifeste independenţa. O asemenea pace ar aduce Rusia la graniţele României, ca şi ale Poloniei. O asemenea pace ar fi, probabil primul pas spre un alt război. Cum se poate câştiga pacea O interpretare lucidă, în linie liberalismului-conservator al lui Raymond Aron, nu poate porni decât de la acceptarea acestei realităţi strategice. Rusia nu este pregătită să accepte negocierile autentice, căci Federaţia Rusă este încrezătoare în capacitatea ei de a câştiga, pe teren militar, această luptă. Iar această convingere este ireconciliabilă cu un efort de natură diplomatică. Rusia lui Putin a ales calea războiului, iar evocarea păcii este imaginată sub forma unei capitulări a inamicului. De această dată Rusia pare decisă să nu mai accepte existenţa unei Ucraine libere la graniţele sale. O pace negociată este imposibilă în aceste condiţii. Atâta vreme cât Rusia este angajată în acest efort de mobilizare economică totală, atâta vreme cât economia sa va putea menţine acest ritm, pacea va fi formulată de către Moscova ca un dictat. Rusia lui Putin are ambiţia hegemonică intactă, iar sancţiunile internaţionale, oricât de intense, nu pot schimba această opţiune strategică. …..” Integral: 
“Putin vrea să dea o lovitură decisivă lângă România. „Există un pericol clar și iminent dacă nu acționăm acum” Președintele rus Vladimir Putin aspiră ca forțele sale să cucerească Odesa pentru a tăia accesul Ucrainei la principalul său port la Marea Neagră, a relatat luni 
“Ex-comandant al Forţelor Speciale din România: Plaformele petroliere din Marea Neagră, vulnerabile .… Generalul de brigadă în rezervă Marius Crăciun, care a pus bazele Forţelor pentru Operaţii Speciale din România, afirmă că Marea Neagră a devenit principalul punct nevralgic al României, existând pericolul ca Rusia să încerce să saboteze platformele de extracţie a hidrocarburilor. ”Dacă stăm să ne gândim, într-o ţară ca România – luăm bazele aeriene, obiectivele militare, obiectivele socio-economice, obiectivele administrative, conducerea politică a ţării –, la ora actuală avem o mare problemă cu apărarea antidronă a tuturor acestor obiective”, susţine el. El consideră că în anul 2030 România ar trebui să aibă ”nişte structuri militare undeva, la 120.000 de militari” şi o economie de război performantă, care să producă muniţia necesară pentru calibrele NATO, informează 
“E oficial. Parlamentarii nefumători nu vor mai primi 900 de lei pe lună spor de ţigări După pierderea banilor pentru chirie de către parlamentarii care au case în București sau Ilfov, aleșii țării primesc încă o lovitură: parlamentarii nefumători nu vor mai beneficia de sporul de 900 de lei pe lună pentru țigări. …. Decizia va fi însă mai mult ca sigur contestată la CCR, iar cum mai mulți judecători de acolo sunt nefumători care ar pierde și ei sporul de 900 de lei pe lună, sunt șanse foarte mari ca ea să fie oricum declarată neconstituțională. Mai degrabă sunt șanse ca sporul de țigări să fie crescut la 1.500-2.000 de lei decât să fie eliminat complet…..” Integral: 
Buna dimineata intr-o zi de marti, 1 iulie! Vremea se menține extrem de caldă în vestul, sudul sud-estul și parțial în centrul țării. Mare parte a Olteniei, dar și Banatul și jumătatea de vest a Munteniei vor fi afectate de caniculă. Maximele se vor încadra între 25 de grade (nordul Moldovei) și 37 de grade (vestul și sudul Olteniei). Bucuresti: 30/17 gr.C.
“OMS: Aproape 2 milioane de decese evitabile cauzate de boli cronice în Europa în fiecare an ..
“După 4 ani de creștere a bunăstării, România a înregistrat anul trecut prima scădere a PIB/capita față de media UE. Polonia ne-a luat-o înainte .…. După 4 ani de creștere susținută, care a propulsat țara la 80% din media Uniunii Europene, acest indicator al bunăstării economice a înregistrat prima scădere, ajungând la 78% în 2024. Acest recul contrastează puternic cu progresul înregistrat de state precum Bulgaria și Grecia, care se apropie de media UE. E drept, Regiunea București – Ilfov a atins, conform ultimelor date, 190% din PIB-ul per capita UE, plasându-se la acest capitol imediat după două regiuni din Irlanda, Luxemburg, Praga și Bruxelles. Dar ca medie națională, imaginea arată diferit. ….Importanța acestui indicator constă în mai multe aspecte: – Reflectă nivelul de trai: Un PIB/locuitor la PPC mai mare sugerează un standard de viață mai ridicat, cu acces mai bun la bunuri și servicii, o infrastructură mai bună și servicii publice de calitate superioară. O scădere indică o potențială deteriorare a bunăstării. – Atrage investiții: Țările cu un nivel de trai mai bun și o putere de cumpărare mai mare sunt, în general, mai atractive pentru investitorii străini, care caută piețe de desfacere solide și o forță de muncă productivă. – Influențează politicile publice: Datele privind PIB/locuitor la PPC sunt folosite de organismele europene (precum Comisia Europeană) pentru alocarea fondurilor structurale și de coeziune. O scădere poate ridica semne de întrebare cu privire la eficiența utilizării fondurilor existente. – Stabilitate economică și socială: O bunăstare economică în creștere contribuie la stabilitatea socială și politică. O stagnare sau o scădere poate duce la frustrări sociale și presiuni asupra guvernului pentru a îmbunătăți condițiile de viață. …..” Integral: 
“Cei trei indicatori care îi îngrijorează pe economişti. Csaba Balint, BNR: România riscă să intre într-o spirală negativă VIDEO Economia românească traversează în prezent o perioadă complicată. Pe plan intern, principalii indicatori macroeconomici continuă să se înrăutăţească, iar pe plan extern, investitorii şi partenerii internaţionali taxează deja sau se pregătesc să taxeze România pentru lipsa unor măsuri coerente de redresare. Csaba Balint, membru în Consiliul de Administraţie al BNR, avertizează că deşi se vorbeşte mult despre măsuri, punctual, nu se fac prea multe, iar asta duce la deteriorarea şi mai puternică a indicatorilor macro. „În cazul României, deficitul bugetar este cea mai mare provocare, cea mai mare problemă fundamentală a economiei. Este o provocare masivă şi există şi o presiune de timp. În discuţiile publice apare ideea de a reduce cheltuielile, a îmbunătăţi colectarea, însă în momentul actual noi avem nişte presiuni destul de ridicate, dacă ne uităm la opiniile publicate de Comisia Europeană, dacă analizăm poziţia agenţiilor de rating, dacă urmărim evoluţia pieţelor, a randamentelor. Deci, dacă mă întorc la indicatori, aş zice că deficitul bugetar, deficitul de cont curent şi costul de finanţare a deficitului sunt trei elemente care arată îngrijorător“ a declarat Csaba Balint, membru în Consiliul de Administraţie al BNR, la ZF Live. ….„În cazul în care nu reuşim să prezentăm măsuri credibile, situaţia ar putea să devină din nou destul de complicate. Analizele şi studiile arată o creştere accelerate a costurilor de finanţare în cazul în care o ţară îşi pierde investment grade-ul. :format(webp):quality(80)/wp-content/uploads/2025/06/ciolacu-pensii-speciale.jpeg?resize=169%2C95&ssl=1)
“Cu cât au crescut pensiile speciale ale magistraților de la ultima reformă a lui Ciolacu. Suma pe care o primește de la buget fiecare fost judecător sau procuror Statul român cheltuie de două ori și jumătate mai mult pentru pensiile speciale decât pentru bursele studenților și elevilor. În luna octombrie a anului 2023, premierul de atunci, Marcel Ciolacu, se lăuda cu promulgarea unei noii reforme a pensiilor speciale, reformă care ar fi trebuit, pe lângă reducerea cheltuielilor guvernamentale, să bifeze și un jalon important din PNRR. Datele de la Casa Națională de Pensii Publice arată că numărul pensionarilor a crescut, cel puțin în rândul magistraților, acolo unde se plătesc și cele mai mari pensii speciale. ….În luna mai a acestui an, potrivit datelor publice ale CNPP, în rândul foștilor magistrați erau 5.662 de pensionari, care beneficiau de o pensie medie de serviciu de 25.254 lei. Din această sumă, în medie, doar 7.444 lei erau suportați pe baza sistemului de contributivitate, 22.000 lei fiind suma suportată, în medie de la bugetul de stat. Față de acum doi ani, avem o creștere atât a numărului de pensionari, cât și a pensiei medie de care beneficiază foștii procurori și judecători. Mai exact, în mai 2023, erau 5.252 de foști magistrați pensionari, cu aproape 400 mai puțini decât în prezent. Pensia medie în sistem era 21.555 lei, din care, de la bugetul de stat, era suportată suma de 19.900 lei. Altfel spus, pensia specială a unui fost magistrat a crescut în medie cu aproape 4.000 de lei. ..
“Lucian Albu, directorul Institutului de Prognoză Economică: În faza în care se află economia, impozitul progresiv ar fi un dezastru VIDEO România se confruntă cu un deficit fiscal sever – a încheiat anul 2024 cu un dezechilibru de 8,7–9,3 % din PIB, cel mai ridicat din UE. Proiecţiile bugetare pentru 2025 mizează pe reducerea acestui deficit spre 7 % din PIB, prin veniturile planificate de 667 mld. lei (+16 %) şi cheltuieli estimate la 802 mld. lei (+10 %). În acest cadru, măsurile de urgenţă – cum ar fi impozitarea progresivă şi majorarea taxelor directe – sunt percepute ca fiind riscante pentru stabilitatea economică actuală, este de părere Lucian Albu, academician şi directorul Institului de Prognoză Economică „În caz de avarie ai nevoie de acele măsuri, printre care se numără creşterea taxelor şi impozitarea progresivă. La noi, în faza în care se află economia, ar fi un dezastru” a spus Lucian Albu la ZF Live, emisiunre realizată cu sprijinul Orange Business. Pe de altă parte, doar creşterea TVA de la 19% la 21% este considerată o soluţie echilibrată, capabilă să aducă un plus de venituri bugetare fără a provoca o contracţie semnificativă a consumului. …..” Integral: 
“
“Contestaţie pentru 9,65 la Bac versus „Creangă era poet, nu?” Cum ar putea vreodată vorbi aceeaşi limbă? S-a încheiat şi pârjolul examenelor din acest an – deopotrivă bacalaureatul şi capacitatea naţională. Părinţii (sau majoritatea lor) care au trăit experienţa furcilor caudine în acest an pot răsufla uşuraţi. Or fi slăbit, poate s-au activat mai multe suferinţe latente, poate au avut nevoie de cine ştie ce fel de sprijin pentru a-şi susţine, la rândul lor, copii care au travesat aceste examene. Se încheie şi nişte capitole cu acest prilej. Pentru că traversarea aestor etape nu e facilă nici pentru copii, dar nici pentru familii – au fost (pentru unii) perioade de pregătire mentală şi academică. Copii buni sau foarte buni (ca în fiecare an) au „ratat”, iar această experienţă le poate marca parcursul viitor – poate nu atât din punct de vedere academic, cât al încrederii în forţele proprii. Râuri de lacrimi curg an de an când copii buni nu reuşesc să depăşească presiunea examenului pentru a-şi atinge potenţialul. Cert este că, din nou, foarte vizibil se conturează fenomenul bulelor disjuncte. M-a marcat săptămâna trecută experienţa unor prieteni al căror copil era extrem de supărat, hotărât să facă şi contestaţie pentru că una dintre lucrările sale de bac a fost notată cu o notă mult prea mică din perspectiva sa şi a profesorilor cu care împărtăşise felul în care se prezentase la examen.
“Sorin Pâslaru, redactor-şef ZF. Şi dacă reducerea burselor pentru elevi face parte dintr-un plan mai larg de atac la adresa învăţământului de stat? Dă-le bursă de merit, DE MERIT CĂ EXISTĂ, LA TOŢI COPIII din această ţară, d-le Preşedinte! Nimeni nu se aştepta ca în prima conferinţă de presă a noului premier să fie anunţate economiile pentru echilibrarea bugetului începând de la bursele copiilor. Nici un cuvânt despre cei 50.000 de funcţionari în plus din administraţiile locale apăruţi în ultimii zece ani, aşa cum a arătat Ziarul Financiar. Normal, doar avem un premier politician provenit din această zonă pe care trebuie să o protejeze. În programul de guvernare, este doar pomenit pe traseu un punct la „Analiza sistemului de burse: 1. Bursele trebuie să reflecte în mod adecvat două lucruri: suportul pentru condiţii socioeconomice dificile şi/sau pentru excelenţă educaţională”, inclus în cadrul unor „Măsuri de eficientizare economico-financiară”, despre care însă se spune că „Pot fi discutate după depăşirea crizei economico-financiare”. Iată însă că momentul a venit înainte şi ca soluţie pentru depăşirea „crizei economico-financiare”. Tot aici, se mai spune, la punctul 2: „Bugetul trebuie dimensionat pornindu-se de la nivelul anului 2023, înainte de introducerea prin noua legislaţie (Legea 198/2023) a unor angajamente nesustenabile. Dimensionarea se va face prin raportare la practici europene şi la condiţiile de sustenabilitate pe care şi le permite ţara”. Condiţiile „pe care şi le permite ţara”. „Ţara” nu-şi permite să-şi crească copiii? Atunci la ce mai serveşte tot acest program de guvernare, toate negocierile, PNRR-ul, Uniunea Europeană, NATO şi restul? Pentru ce buget şi PIB, dacă la sfârşitul zilei tăiem de la copii? Că meritul este doar la puţini, cum spune noul preşedinte? Dar nu vede nimeni că deja meritul unui copil din această „ţară care nu-şi permite burse” este pur şi simplu că există? Când natalitatea a ajuns în această „ţară care nu-şi permite burse” pentru copii şi studenţi, la minimul ultimilor 80 de ani, noi ce facem? Ne gândim că importăm sri-lankezi şi nepalezi ca să rezolvăm problema forţei de muncă? Oare nu ne dăm seama că fiecare copil care se naşte astăzi, care merge la şcoală, care dă bacul, care ajunge şi la facultate este de nepreţuit din simplul fapt că nu-i mai avem? …..” Integral: 
“Istoricul Cosmin Popa, avertisment despre o schimbare seismică de politică a Rusiei față de România: Moscova urmărește „reprogramarea” românilor prin război hibrid și dezinformare …. Cred că sîntem într-un moment istoric. Pentru prima oară în istoria modernă şi contemporană, Rusia are o politică structurată şi care se referă concret şi special la România. Sigur că este un moment de ruptură care, ca orice moment de acest gen din istorie, păstrează și elemente de continuitate. Dacă vreţi, pot fi găsite asemănări cu felul în care Imperiul Rus percepea Principatele Române în epoca lui Nicolae I, în prima treime a secolului al XIX-lea, cînd istoriografia românească vorbește mult despre intenţia Rusiei de a cuceri Principatele Române. În realitate, intenţia Rusiei nu a fost atît de a cuceri Principatele Române teritorial şi politic, cît de a le transforma într-un fel de centură de siguranţă împotriva penetrării gîndirii revoluţionare în spaţiul rus. Dar trăim, totuși, un moment de ruptură în continuitatea relațiilor ruso-române pentru că acum această relație nu se mai reduce la reacţii politice de moment și nu vizează schimbări de atitudine pe termen scurt. Acum, Rusia vizează schimbări culturale, vizează adevărate răsturnări culturale. Dacă analizăm cu atenție politica Rusiei față de România din ultimul timp, putem sesiza o anume întoarcere în istorie a politicii ruse. Ei au această obsesie pentru reluarea proceselor istorice, de altfel. În cazul nostru, ei vor să se întoarcă la un moment pe care-l consideră definitoriu pentru relaţiile cu noi, pentru relațiile dintre cele două state. Este adevărat ceea ce sesiza un istoric foarte bun al relaţiilor româno-ruse, Victor Taki, în cartea sa despre Rusia la Dunărea de Jos, anume că, în pofida faptului că au avut atîtea interacţiuni politice şi militare, românii şi ruşii nu s-au cunoscut niciodată prea bine. Iar ce se petrece acum este că ruşii se întorc simbolic, politic, la un moment în care au pierdut lupta pentru sufletele românilor. Așadar, se întorc la momentul care a urmat Războiului Crimeei, cînd avem de-a face cu o occidentalizare accelerată a elitelor politice româneşti, cînd, spun ei, România s-a pierdut pe sine, renunţînd la tradiţia ortodoxă, la tradiția slavă, ieşind din comuniunea cu poporul rus. Ruşii consideră că, prin ieşirea din această comuniune, România şi românii s-au pierdut pe sine și cînd spun că politica lor de astăzi vizează aceste răsturnări culturale, dar și că sînt obsedați de reluarea proceselor istorice, înțelegeți la ce mă refer. […] Se poate observa clar: cu cît mai mare a fost concentrarea culturii ruse pe filonul slav, pan-ortodox, cu atît au crescut dispreţul şi agresivitatea culturală şi politică ale acestui popor faţă de români. …
“Studiu. Un turist român face 10.000 de pași pe zi căutând șezlong sub 150 lei .… Astfel, aproape orice turist român face minimum 2 kilometri pe jos de la locul de cazare (aflat imediat lângă plajă) până la plajă. Unul din motive este că proprietarii de spații de cazare încurajează această activitate, pretinzând că locul este la 150 de metri când, de fapt, este la doi kilometri de plajă iar celălalt este că orice om care pleacă din cameră uită ceva acolo și trebuie să se întoarcă. Dar, cea mai intensă activitate fizică rămâne, pe lângă umflatul colacului, căutatul de bani sub șezlong. În medie, un turist român face minimum 10.000 de pași învârtindu-se în jurul șezlongului și uitându-se sub el în căutarea banilor despre care e sigur că i-a luat cu el și nu i-a uitat în cameră, alături de telefon, cartea aia pe care voia s-o citească și loțiunea de soare. ….” Integral: 
Buna dimineata intr-o zi de luni, 30 iunie! Vremea va deveni din nou cãlduroasã în cea mai mare parte a ţãrii, local canicularã în sud-vest. Cerul va fi variabil, cu înnorãri temporare în sud-est unde vor fi averse slabe. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificãri în jumătatea de est și în zonele montane. Temperaturile maxime se vor încadra între 26 şi 37 gr, iar minimele între 10 şi 22 gr, mai scãzute în estul Transilvaniei. Bucuresti: 33/18 gr.C.
“România va avea cel mai mare deficit bugetar din regiune chiar și după ce începe ajustarea fiscală, spune un bancher. Unde vede el cursul euro la final de an “România va continua să aibă cel mai mare deficit bugetar din regiune, chiar și după ce începe ajustarea fiscală. Povara ajustării va fi suportată de mai multe sectoare ale economiei, conducând la o încetinire a consumului și a investițiilor private. Astfel, cu stimuli interni limitați și cu un context extern incert, România va avea una dintre cele mai reduse rate de creștere din regiunea Europei Centrale și de Est”, spune economistul UniCredit Bank, Anca Negrescu UniCredit a redus așteptările de creștere economică la 1,0% pentru 2025 și la 1,8% pentru 2026 (de la 1,5%, respectiv 2,1%) . Negrescu mai explică și faptul că există riscul ca nici în 2026 inflația să nu coboare în intervalul țintă al Băncii Naționale, dat fiind că ne putem confrunta cu noi creșteri ale unor cote de TVA sau cu alte șocuri, cum ar fi o creștere a prețului petrolului. Drept urmare, e posibil ca BNR să aplice o singură reducere a ratei dobânzii de politică monetară în 2025, cu 0,25pp în noiembrie. „Vedem riscuri tot mai mari ca reducerea să fie posibilă abia în 2026”, adaugă ea. 
“Stolojan: Tandemul Ilie Bolojan-Alexandru Nazare are datoria să împingă tot Guvernul şi toată România în aplicarea măsurilor de reducere a deficitului. N-au încotro! / UE, pe 15 octombrie, dacă nu e convinsă, ne poate tăia accesul la fonduri .…”N-au încotro. România nu are încotro. Noi, dacă nu luăm măsurile acum, vom ajunge în imposibilitate de a finanţa deficitul bugetar. Nu mai vorbesc că Uniunea Europeană, pe 15 octombrie, dacă nu e convinsă că am luat măsurile necesare, ne poate tăia accesul la fonduri europene, ceea ce înseamnă instantaneu deprecirea masivă a leului”, a spus fostul premier. ….”
“BNR avertizează: Băncile din România au cea mai mare expunere suverană din UE pe titluri de stat şi credite pentru stat. Sunt la limită cu finanţarea statului. Titlurile de stat sunt „principalul determinant“ al creşterii activelor bancare. Ce urmează? Există o tendinţă accentuată a băncilor de orientare către expuneri faţă de administraţia publică centrală – 27% din bilanţ, în decembrie 2024, în special prin titluri de stat – 21,5% din active, potrivit BNR ♦ Titlurile de stat (aproape 200 mld. lei) au devenit principalul determinant al creşterii activelor sectorului bancar în anul 2024, iar creditele acordate administraţiei publice au crescut şi ele, cu 34,5%, dinamică anuală, până la 50 mld. lei, potrivit BNR ♦ Activele sectorului bancar românesc la valoare brută au crescut cu 7,4%, la 915,6 mld. lei în decembrie 2024 ♦ BNR atenţionează că intervenţia statului pe piaţa creditului poate determina sporirea riscurilor la adresa stabilităţii financiare, deşi schemele de garantare a creditelor de către stat ajută la intermedierea financiară. …. Creditele private, acordate sectorului neguvernamental, reprezentau 46% din bilanţ anul trecut. Însă, dinamica anuală a acestor credite, de 8,8%, a fost semnificativ inferioară celei specifice deţinerilor de titluri de stat (26,7%), marcând o creştere a interconexiunii bancare cu sectorul de stat, relevă datele de la BNR. „Deşi deţinerile de titluri de stat produc efecte favorabile asupra indicatorilor de lichiditate, acestea accentuează o vulnerabilitate recurent„ a sectorului bancar românesc, cea a adâncirii interdependenţei dintre sectorul bancar şi statul român. Un procent de 21,1% din titlurile de stat deţinute de bănci sunt denominate în valută, aspect stimulat inclusiv de tratamentul prudenţial favorabil conform prevederilor tranzitorii ale Regulamentului UE 1623/2024. Evoluţiile structurale la nivel bilanţier au favorizat capacitatea de a genera profit a băncilor, contribuind la consolidarea poziţiilor de lichiditate şi solvabilitate“. În ultimii ani, în România depozitele la nivel de sistem bancar au depăşit cu mult creditele. În timp ce depozitele bancare private (retail şi corporate) reprezentau în aprilie 126 mld. euro, volumul creditelor private era de 85 mld. euro, astfel că surplusul depozitelor faţă de credite este de 41 mld. euro. Însă, o mare parte din această sumă este plasată de bănci în titluri de stat. …..” Integral: 
“Taxarea profitului excesiv la bănci şi repartizarea profitului companiilor din energie într-un fond de investiţii prin abrogarea legislaţiei de plată anuală a dividendelor, două idei confuze ale Guvernului care necesită clarificări imediate Programul de guvernare de 88 de pagini publicat pe site-ul oficial al executivului crează confuzie în rândul investitorilor la Bursa de Valori, prin prisma aspectelor fiscale, dar mai ales prin prisma unor sintagme de natură a aduce schimbări în portofoliu şi deci zile agitate pe piaţa de capital. Despre creşterea impozitării şi taxarea excesivă a profiturilor băncilor, s-a vorbit încă de ieri, aspecte precum nivelul impozitelor, cât timp, cine şi de ce, nefiind clarificate nici astăzi. Însă despre al doilea aspect s-a vorbit prea puţin sau spre deloc. Este vorba de “reinvestirea profitului: repartizarea profitului companiilor din energie într-un fond de investiţii în domeniul energetic. 
“
“Directorul Institutului ce protejează pădurea: 30.000 lei salariu. Alți 832 angajați iau 15.000 lei 
“Bruxelles-ul extins: România prezentă prin oameni, absentă prin viziune Pe lângă cei aproximativ 50.000 de angajaţi ai instituţiilor europene din Bruxelles, un număr similar de persoane îşi desfăşoară activitatea în imediata lor vecinătate. Este vorba despre un adevărat „oraş paralel”, format din corporaţii, federaţii industriale, ONG-uri, think tank-uri, firme de consultanţă şi reprezentanţe regionale. Acest ecosistem vibrant, dinamic şi interconectat joacă un rol esenţial în modelarea politicilor europene. Peste 400 de companii multinaţionale şi-au deschis birouri permanente în capitala UE pentru a urmări şi influenţa reglementările care le afectează domeniul de activitate. Firme precum Microsoft, Bayer, Enel sau Novartis investesc serios în echipe de relaţii instituţionale şi afaceri europene, într-un efort constant de a anticipa şi de a modela deciziile luate la nivel comunitar. Deosebit de active sunt şi federaţiile industriale – în jur de 3.000 la număr – care reprezintă interesele economice ale sectoarelor-cheie din UE. Cu un personal cumulat de aproximativ 20.000 de persoane, aceste organizaţii acoperă totul, de la industria auto (ACEA), chimică (CEFIC) sau farmaceutică (EFPIA), până la tehnologie digitală (Digital Europe). Ele participă frecvent la consultări publice, organizează evenimente şi sunt interlocutori permanenţi ai Comisiei Europene. ….În acest mediu complex, peste 500 de profesionişti români lucrează în aceste structuri europene – în companii, ONG-uri, federaţii industriale sau consultanţă. Ei nu reprezintă oficial statul român, ci organizaţiile în care activează. Cu toate acestea, prin expertiza, prezenţa şi reţeaua lor, ei creează punţi între România şi mecanismele decizionale ale Uniunii Europene. …. Relaţionarea la nivel macro – ideea că „diaspora” ca întreg ar trebui să colaboreze coerent cu statul – s-a dovedit, în practică, o utopie. Nu funcţionează, nici în Bruxelles, nici în altă parte.
“Escadrila gratuită care dă bătăi de cap. România primește 18 avioane F-16, dar nota de plată abia începe Deși livrarea gratuită a unor avioane de vânătoare moderne pare o veste bună, acordul semnat de România cu Țările de Jos ar putea veni la pachet cu cheltuieli greu de susținut pe termen lung. În joc nu este doar pregătirea piloților ucraineni, ci și viitorul capacităților aeriene românești, arată o analiză 
“Comisarul european pentru Mediu, Jessika Roswall: „Europa este sub presiune din cauza apei. Analiza riscurilor climatice în România a arătat că 9 din 10 râuri ar urma să-și reducă debitul” …. Referindu-se la România, Roswall a amintit și de impactul recentelor inundații: „Analiza riscurilor climatice în România a arătat că 9 din 10 râuri ar urma să-și reducă debitul. Țara voastră frumoasă a suferit pagube pe scară largă, inclusiv recent la mina de sare Praid, unde apele de inundație au compromis stabilitatea galeriilor subterane”. Jessika Roswall a precizat că experți din Germania, Olanda, Spania și Ungaria sprijină autoritățile române în strategia de recuperare. Roswall a prezentat și soluțiile propuse prin Strategia Europeană pentru Reziliența Apei, lansată de Comisia Europeană la 4 iunie 2025: „Nu există o «soluție magică» pentru criza apei. Strategia nu este un «glonț de argint». Dar este harta și trusa de instrumente pentru reziliența apei în acțiune”. Ea a evidențiat trei obiective: „Trebuie să reparăm ciclul hidrologic, să construim o economie inteligentă din punct de vedere al apei și să asigurăm apă curată și accesibilă pentru toți”. Printre măsurile anunțate se numără:
“Cu cât devin mai avansate, sistemele AI „halucinează” mai des şi oferă informaţii incorecte şi inexacte …. Cercetări realizate de OpenAI au ajuns la concluzia că cele mai noi şi mai puternice modele AI, o3 şi o4-mini, au halucinat în 33% şi respectiv 48% din timpul în are au fost testate cu instrumentul de benchmark PersonQA al OpenAI. Adică de peste două ori mai mult decât rata de halucinare observată la modelul mai vechi o1. Chiar dacă modelul o3 oferă informaţii mai exacte decât predecesorul său, se pare că acest progres este însoţit de costul unor halucinaţii mai frecvente. Acest lucru ridică semne de întrebare cu privire la exactitatea şi fiabilitatea modelelor mari de limbaj (LLM) aşa cum sunt chatboţii AI, conform lui Eleanor Watson, cercetătoare în cadrul Institute of Electrical and Electronics Engineers (IEEE) şi inginer specializat în etica sistemelor AI la Singularity University. „Atunci când un sistem produce informaţii fabricate – cum ar fi fapte, citări sau evenimente inventate – cu aceeaşi fluenţă şi coerenţă de care dă dovadă pentru conţinutul exact pe care-l generează, riscă să-i inducă în eroare pe utilizatori în mod subtil şi consecvent”, a declarat Eleanor Watson pentru Live Science. Chestiunea halucinaţiilor scoate în evidenţă nevoia de a evalua cu atenţie şi de a supraveghea conţinutul produs de sistemele AI atunci când sunt folosite sisteme LLM şi modele de raţionare, conform experţilor. Esenţa unui model de raţionament este că poate gestiona sarcini complexe prin fragmentarea lor până la nivelul componentelor individuale şi identificarea de soluţii pentru fiecare în parte. În loc de a încerca să ofere răspunsuri bazate pe probabilităţi statistice, modelele de raţionament vin cu strategii pentru rezolvarea unei probleme, asemănător modului în care funcţionează mintea oamenilor. Pentru a dezvolta soluţii creative şi potenţial noi la diverse probleme, AI-ul are nevoie să halucineze, altfel fiind limitat de datele rigide acumulate de LLM-ul său. „Este important de subliniat că halucinaţiile sunt o caracteristică şi nu un defect al AI-ului”, a declarat Sohrob Kazerounian, cercetător la Vectra AI, pentru Live Science. „Pentru a-l parafraza pe un coleg, ‘tot ce produce un sistem LLM este o halucinaţie, doar că unele dintre aceste halucinaţii sunt adevărate’. Dacă un sistem AI ar genera doar rezultatele exacte pe care le-a acumulat în timpul antrenamentului, întregul AI s-ar reduce la o problemă masivă de căutare”. ….” Integral: 
“Românii își redescoperă țara căutând un loc unde să poată traversa Dunărea la bulgari Cea mai „hot” destinație turistică din această perioadă o reprezintă, surprinzător, sudul țării, unde zeci de mii de turiști se plimbă pe toate șoselele din preajma Dunării în căutarea unui loc mai liber pentru traversat Dunărea la bulgari. Desigur, poduri între cele două țări există de aproape un secol, dar acestea sunt deja arhipline, la fel ca și bacurile. „Am luat în calcul să traversez și pe la Drobeta Turnu Severin, am auzit un zvon că acolo ar fi construit un pod un anume Apolodor din Damasc. Clar o manevră cu bani de la guvern și corupție, nu vă zic în ce hal era totul. Practic nu au făcut decât un picior din podul ăla, dar și ăla pare neterminat”, s-a plâns Bogdan Stancu, un turist care a străbătut aproape toată Oltenia în căutarea unui loc de traversat. Pe de altă parte, du-te-vino-ul turiștilor este mană cerească pentru proprietarii de pensiuni și restaurante din zonă. ….” Integral: 
