Capitalism: un drum în 10 etape – (4)
31/05/2013 | Autor theophyle Categorii: Economie, Magazin Istoric |
Etapa a opta, o numesc “prima diluarea a capitalismului” si este reprezentata de un personaj istoric, la fel de iubit si urât in viata, ca si dupa moartea lui. Personajul este cel de-al treizeci şi doilea preşedinte al Statelor Unite ale Americii, Franklin Delano Roosevelt – FDR, varul unui alt mare Presedinte, Theodore Roosevelt – Teddy sau TR. Spre deosebire de Teddy Roosevelt, FDR a fost Democrat, Teddy fiind Republican.
FDR a fost urmasul a doua familii celebre din “aristocratia americana,” familia ‘Van Rosevelt, de origine olandeza, ajunsa din Olanda pe malurile New Amsterdam (astazi Manhattan) si familia Delano, de fapt de la Noye, familie de nobili francezi hughenoti (protestanti) refugiati in lumea noua din anul 1641. Fiind in mijlocul unei cariere politice de exceptie, FDR – senator de New York (New York State Senate) intre anii 1910-1913 – preia postul de Vice-Ministru (Secretar de stat) al Marinei, pregatind-o pentru Primul Razboi Mondial. FDR se imbolnaveste de poliomelita si ramane paraplegic la varsta de 39 de ani.
Dupa o perioada ingrozitoare in viata lui, reuseste sa se intoarca, revenind in politica, fiind ales Guvernatorul Statului New York intre anii 1929 – 1932. In 1932 este ales Presedintele SUA, invingandu-l pe Presedintele Herbert Hoover cu o majoritate de 57.4% din voturi.
Ajuns Presedinte in mijlocul Marii Crize Economice (MareaDepresiune), pe baza unui program electoral prezentat alegatorilor, FDR este de facto autorul celui de al treilea “contract social” din istoria Statelor Unite (dupa Thomas Jefferson si Abraham Lincoln). FDR a fost singurul Presedinte din istoria Satatelor Unite care a fost ales 4 mandate facand insa numai 3.
Începutul marii crize economice în Statele Unite este de obicei asociat cu prăbuşirea bursei de acţiuni din ziua de marţi (aşa-numita Marţea neagră) 29 octombrie 1929. Criza economică a avut efecte devastatoare atât în ţările puternic industrializate, cât şi în cele mai puţin dezvoltate, ale căror economii depindeau în cea mai mare măsură de exporturile de materii prime. Nivelurile comerţului mondial au scăzut rapid, la fel ca şi veniturile personale, veniturile bugetare şi profitul din afaceri. Oraşele din întreaga lume au suferit puternic de pe urma crizei, în special cele care depindeau de industria grea. Activitatea în construcţii a fost practic oprită. Zonele rurale au suferit de pe urma scăderii preţurilor mărfurilor agricole cu 40 – 60%.
Datele economice in America au fost devastatoare: productia industriala a scazut cu 45%; constructiile au scazut cu 80%; somajul ajunsese la 25-37% (agricoli si industriali); PIB-ul Statelor Unite a scazut in aceasta perioada cu 30% si valoarea actiunilor bursiere cu 90%; 273 de mii de familii au fost evacuate din casele lor si mai mult de 2 milioane de cetateni americani au devenit lipsiti de domiciliu (home-less).
Programul de relansare American propus de FDR, numit “The New Deal”, in romana “Noua Înţelegere”, este de fapt un contract social, unul din cele mai importante din istoria moderna a societatii umane. Atacat din toate partile, de la extrema stanga comunista si pana la fascistii americani, inclusiv de socialisti si de ultra-conservatori, este pana in zilele noastre un exemplu de intelegere sociala care a “altoit capitalismul”, finalizand pentru aproape jumatate de secol asa zisul laissez-faire si metamorfozand capitalismul intr-un sistem economic si social regularizat si acceptat de toti actorii economici si sociali.
“Noua Înţelegere” a fost sustinuta de o larga coalitie formata din majoritatea membrilor Partidului Democrat: uniunile sindicale, minoritati etnice, intelectualitatea in majoritatea ei, o coalitie a micilor fermieri si alte grupuri care s-au considerat nedreptatite de vechiul sistem american. Aceasta coalitie a rezistat pana in anul 1968 si s-a imprastiat in special din cauza opiniilor diferite legate de Razboiul din Vietnam. Coalitia “Noua Înţelegere” a castigat toate alegerile pana in 1968, cu exceptia presedintiei lui Dwight D. Eisenhower (1952 si 1956). Aceasta coalitie a reusit sa castige Casa Alba intre anii 1933–69 de sapte ori din cele 9 mandate posibile.
Cand vorbim de “Noua Înţelegere” vorbim de fapt de doua perioade – “First New Deal” (1933) si “Second New Deal” (1934–36). Trebuie mentionat ca legislatia si instiutiile create atunci au rezistat pana la sfarsitul anilor ’80 si de facto institutiile create de FDR atunci – Federal Deposit Insurance Corporation (FDIC), Federal Crop Insurance Corporation (FCIC), Federal Housing Administration (FHA), Social Security System si Securities and Exchange Commission (SEC) exista pana in zilele noastre. Din nefericire, amendamentele aduse in regulamentul acestor institutii au creat conditiile crizei economice in care ne zbatem toti in zilele noastre.
“Prima Înţelegere” din 1933 s-a ocupat cu restructurarea sistemului financiar-bancar, infrastructura si transporturile, precum si agricultura si productia alimentara.
“A Doua Înţelegere”, intre anii 1934–36, a reglementat activitatile sindicale, contractele de munca colective, protectia sociala si a pus bazele legislatiei legate de activitatea IMM-urilor, care au devenit coloana vertebrala a economiei Statelor Unite. Paralel cu aceste masuri, FDR a anulat cateva legi anti-monopoliste pentru a relansa industria grea, a micsorat sensibil (13-15%) numarul salariatilor administratiei federale (bugetari) si a micsorat pensiile veteranilor cu 40%.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul ]
Buna ziua!
Ziua buna Theophyle si multumesc .
Fac o paralela cu fascismul italian .
In linii generale a aplicat aceleasi masuri dar cu ceva ani inainte de criza mondiala .
Ca dovada , PIB italian nu a scazut dramatic in perioada crizei si efectele ei nu au fost prea vazute de cetatenii italieni . (in majoritate erau saraci si analfabeti ) .
Fascistii italieni au pus bazele IMM in Italia . Inclusiv ei au inventat asigurarea de somaj , boala , invaliditate . INAIL , institutul national de asigurare impotriva accidentelor de munca exista si azi . Ca si INPS care e institutul national de asistenta sociala pentru angajatii din mediul privat .
Nu scuz fascismul italian ca a facut niste chestii imperdonabile dar unele masuri luate de ei , atunci , au ramas in istorie dar si realitatea de azi .
Iar la americani chiar ca “contractul social” a dus la bunastare generalizata . (bineinteles ca nu peste noapte )
Din nou multumesc de seria asta de articole .
Cu placere,
Dupa seria asta vine si seria socialista. Aia probabil o sa fie mai contraversata 😆
Buna Paula!