Revista Presei – 7 iulie.„Ştiaţi cât de mare este o pensie mare? 3.000 de lei. Dragi guvernanţi, trăiţi cu o pensie de 3.000 lei în semn de solidaritate?…..”
| 07/07/2025 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/04/ce-spun-bolnavii-doctor-inainte-moarte-e1743761149440.jpg?resize=180%2C101&ssl=1)
“România, pe primul loc în UE la numărul de decese din cauze tratabile. Pacienți: „Va fi valea plângerii” Țara noastră înregistrează cele mai multe decese din Uniunea Europeană care ar fi putut fi evitate prin tratament medical eficient. În același timp, România este pe locul 4 la mortalitatea din cauze prevenibile. Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, avertizează că „va fi valea plângerii” în lipsa unor măsuri urgente. ….Conform celor mai recente date publicate de Eurostat pentru anul 2022, România se situează pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește mortalitatea din cauze tratabile, adică acele decese care ar putea fi evitate prin tratament medical oportun și eficient. România: 215 decese la 100.000 de locuitori Media UE: 89,7 decese la 100.000 Principalele cauze: boli cardiace ischemice, cancer colorectal, cancer de sân Această rată este de peste două ori mai mare decât media europeană, semnalând deficiențe majore în sistemul de sănătate, de la infrastructura medicală până la accesul la tratament. ….România, pe locul 4 și la decese prevenibile Situația este la fel de gravă și în ceea ce privește mortalitatea din cauze prevenibile, decese care pot fi evitate prin măsuri de sănătate publică eficiente: vaccinare, screening, educație sanitară, intervenție timpurie. România: 304,3 decese la 100.000 de locuitori Media UE: 168,1 România este devansată doar de Letonia, Ungaria și Lituania Cele mai frecvente cauze: cancer pulmonar, boli cardiovasculare, COVID-19 ….„Suntem cel mai puțin educat popor din UE în privința educației sanitare. Chiar și cei cu studii superioare. Suntem cu Caravana în mediul rural, unde săracii oameni nu au acces nici măcar la asistență medicală primară. Lipsesc 1.500 de medici de familie. Dacă se mai pensionează câțiva care împlinesc vârste înaintate, rămânem fără temelia sistemului. Se vor aglomera în continuare UPU-urile.” Soluții ar exista, însă autoritățile au amânat publicarea normelor de implementare ale mai multor legi. ….„Nu ne mai miră, la Ministerul Sănătății, sunt peste 10 legi care așteaptă normele de implementare de ani de zile. Legea sănătății mintale, a diabetului, a infecțiilor nosocomiale, legea cancerelor – toate sunt blocate. Și tot noi plătim în ziua de azi, cei care dăm banul corect. Tensiunea se mărește și în rândul pacienților, și în rândul cetățenilor. Soluții nu văd”. Deși legea le oferă drepturi, multe tratamente și dispozitive medicale rămân doar pe hârtie, iar accesul la investigații esențiale este limitat. …. ” Integral: https://www.libertatea.ro/
“N-am avut timp de anestezie: România e în RECESIUNE, dar nimeni nu are curajul să semneze pe realitatea asta …. Revenind la măsurile anunțate de Guvern, să privim cele 4 direcții în care trebuie să găsim soluții la caracterul lor disruptiv: 1. Economia e în recesiune. Dar n-o spune nimeni. În 2024, creșterea economică a fost de 0,8%, deși bugetul se făcuse plecând de la o prognoză de 3,4% din PIB. Guvernul Ciolacu a aruncat cu bani în vreme ce economia ateriza abrupt și nimănui nu i-a dat prin cap să se uite şi la ce poate economia, pe care au ignorat-o cu toţii, pur şi simplu. De asta nici nu s-au mai făcut rectificări bugetare peste an, iar Marcel Ciolacu a lucrat cu cel mai mare fond de rezervă de la Al Doilea Război Mondial încoace, pentru că ar fi trebuit să ajusteze cheltuielile pe măsură ce cobora economia. În aceeași situaţie ne aflăm acum, când se fac calcule ca și cum economia ar rezista și ca și cum economia nu ar reacționa: ÎN REALITATE, SUNTEM ÎN RECESIUNE DE 2 TRIMESTRE, dar nimeni nu are curajul să-și pună semnătura pe acest adevăr: Atunci când valoarea adăugată pe ramurile din economie îți arată 0 (zero) în evoluția PIB și singura creștere care îți apare e de la impozitele nete pe produs (în condițiile în care toate impozitele ți-au crescut, de fapt), e recesiune curată – în T2 lucrurile au stat la fel de rău, dacă nici luna aprilie, cu Paștele, nu a crescut consumul – iar măsurile menite să ne readucă în grafic cu deficitul o vor accentua. 2. Sute de mii de oameni ies din rândul contribuabililor la bugete O știre pe care noi, la cdg am insistat, dar pe care toată lumea se grăbește să o ignore este scăderea bruscă și drastică a populației ocupate: nu mai puțin de 440.000 de oameni au ieșit din statistici între T1 din 2024 și T1 din 2025. Aceşti oameni nu numai că nu vor mai produce valoare adăugată în economie și își vor reduce consumul, dar tot de aici va proveni și o scădere a numărului de contribuabili la bugete. Să ne așteptăm ca măsurile să accentueze acest fenomen, mai ales că nici partenerii noștri comerciali din UE nu o duc mai bine – Germania, de exemplu, nu se va redresa mai devreme de primăvara anului viitor. 3. Creșterea bruscă a taxării capitalului aduce niște firfirei la buget, dar dezavantajează economia și statul …..” Integral: https://spotmedia.ro/
“Ştiaţi cât de mare este o pensie mare? 3.000 de lei. Dragi guvernanţi, trăiţi cu o pensie de 3.000 lei în semn de solidaritate? Cei care ne conduc au stabilit ce înseamnă o pensie mare: 3.000 de lei. Aşa a declarat premierul Ilie Bolojan în conferinţa de presă în care a anunţat măsurile de taxare pentru bani în plus la buget. Pensionarii care trec de acest prag vor plăti contribuţie la sănătate de 10%, procent care se va aplica la suma care trece de acest prag. Banii vor ajunge în bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. De exemplu, unui om care are pensie de 3.100 de lei, îi va scădea venitul lunar cu 10 lei. La pensiile mai mari, impozitarea va fi mai mare, direct proporţional. La 3.500 de lei, pensia va scădea cu 50 de lei. La 5.000 de lei, se va reduce cu 200 de lei. Un calcul de suprafaţă arată că lunar se vor adăuga 200 milioane de lei din această impozitare a pensionarilor, categorie exceptată până acum de la plata contribuţiei la sănătate. La final de 2025, vom avea în plus 1 mld. lei la bugetul de 77 mld. lei stabilit pentru CNAS, din calculul ZF. …. Premierul nu spune cum a ajuns la concluzia că 3.000 de lei este o pensie mare. Când majoritatea pensionarilor îşi calculează şi ultimul leu, cum a fost ales acest prag, în baza a ce criterii? În plus, ce garanţii sunt că banii vor fi folosiţi eficient în sistemul de sănătate? Că atunci când vor ajunge la spitale, pensionarii cu pensii mari de 3.000 de lei nu vor fi puşi să plătească pansamente, să cumpere medicamente pentru că spitalul nu le are? ..…” Integral: https://www.zf.ro/
“Analiză Cum a eșuat reforma companiilor de stat. Economist: „S-au politizat pe față. Guvernanții refuză să apuce bolovanul mare” Subiectul posturilor de la companiile de stat care sunt, de fapt, sinecuri, este de ani de zile în atenția publică, însă fără modificări care să producă schimbări semnificative. Proiectele pentru reducerea numărului consiliilor de administrație ale acestor companii sau a indemnizațiilor primite de membri sunt blocate în Parlament și au rămas doar promisiuni. De ce? Aceste posturi „au servit, în general, pentru plantarea clientelei de partid”, spune economistul Bogdan Glavan. … Proiectele uitate în Parlament Astfel, la Parlament, sunt două proiecte care reglementează această zonă. Primul, depus în 2019 de PNL, limita la 5 numărul de membri în consiliile de administrație ale companiilor de stat, în directorate sau consilii de supraveghere. Inițiativa a trecut de Senat, dar s-a blocat la Camera Deputaților. Proiectul mai prevedea că o persoană fizică nu poate exercita concomitent mai mult de un singur mandat în aceste consilii. Tot la Camera Deputaților a rămas blocat un alt proiect depus de PSD în 2021. De data asta, inițiativa plafona indemnizațiile membrilor din consilii și era semnată chiar de liderii partidului (Marcel Ciolacu, Sorin Grindeanu și Paul Stănescu), însă a rămas în sertarele comisiei economice, conduse tot de PSD. …. Mihai Diaconu, secretar de stat la Finanțe, obține venituri suplimentare de la CA al Societății Energetice Electrica SA și de la Exim-Banca Românească. Eduard Bachide, secretar de stat în MApN, are și el venituri ca membru în Consiliul de Administrație la Compania Națională Aeroporturi București SA și deține în același timp și funcția de membru în CA la Romtehnica. Potrivit Profit.ro, Marius-Antonie Negru, secretar de stat în Ministerul Energiei și vicepreședinte al organizației județene Gorj a PSD, a fost numit în CA Energonuclear. …..” Integral: https://adevarul.ro/
“Opinie Daniel Anghel, Country Managing Partner PwC România: Rezolvăm pe moment criza bugetară, dar ieşim din cercul vicios al cheltuielilor mărite care atrag creşteri de taxe? …. Observăm că indiferent cât au crescut veniturile din taxe, cheltuielile au avut un ritm de creştere superior. Să luăm exemplul anului trecut când a fost majorată fiscalitatea (impozitul minim pe cifra de afaceri, microîntreprinderi, salarii din IT, construcţii etc) care a condus la încasări din taxe şi impozite mai mari cu 17,4% decât în 2023, în timp ce cheltuielile de personal s-au majorat cu 24%. Dacă ne uităm la ultimii cinci ani, vedem că această tendinţă se menţine de la an la an: încasările cresc, dar cheltuielile cresc şi mai mult. Al doilea lucru important care merită analizat este acela că ponderea în PIB a veniturilor totale ale statului este de circa 32%, în timp ce cheltuielile cu personalul şi pensiile reprezintă 22%. Mai mult, dacă raportăm aceste cheltuieli doar la veniturile fiscale şi din contribuţii de asigurări, adică la ceea ce colectează efectiv ANAF, apare un semnal de alarmă. Statul strânge din taxe şi contribuţii de asigurări 27% din PIB, iar alte 5 procente până la 32%, sunt venituri nefiscale. Prin urmare, dacă nevoile de cheltuieli se menţin sau cresc, este evident că va trebui ca şi ponderea veniturilor fiscale să crească pentru a avea un deficit bugetar sustenabil, adică de cel mult 3% din PIB conform standardelor europene. Totuşi, având în vedere că economia a crescut anul trecut cu doar 0,8%, iar previziunile pentru acest an sunt în scenariul optimist în jurul a 1%, creşterea fiscalităţii pune o frână mediului privat şi riscă să conducă la recesiune. Aşadar creşterea poverii fiscale trebuie limitată. De ce nu colectăm taxe mai mult? Cauzele veniturilor bugetare reduse sunt multe, cele mai evidente fiind numărul redus de contribuabili raportat la mărimea populaţiei, capacitatea de colectare slabă a ANAF, evaziunea fiscală, fenomenul muncii la negru. De exemplu, numărul contribuabillor persoane juridice este de circa 1,1 milioane de persoane. Dintre acestea, peste 300 mii sunt microîntreprinderi, restul fiind plătitori de impozit pe profit, cel puţin în terorie, pentru că mulţi înregistrează pierdere. În cazul persoanelor fizice, sunt circa 700 de persoane fizice autorizate în evidenţele ANAF şi cam 5,5 milioane de salariaţi, la o populaţie de 19 milioane de persoane, din care 5 milioane sunt pensionari si aproape 3 milioane copii. Pe lângă faptul că numărul de contribuabili este destul de mic, au fost şi multe excepţii, scutiri la toate capitolele Codului fiscal pentru anumite categorii de persoane sau de bunuri ori servicii: la impozitul pe venit, contribuţii de asigurări, TVA şi altele. Practic, numărul celor care datorează taxe s-a tot diminuat din 2016 sau unii au beneficiat de facilităţi. Totodată, România are un decalaj de încasare a TVA de 36%, deci mai mult de o treime din TVA nu ajunge la buget, în timp ce media UE este de 5,4%. Statele cu decalaje similare cu ale României au luat măsuri foarte eficiente. De exemplu, Bulgaria, care se clasa mai rău decât România la colectarea TVA, a ajuns la un decalaj de încasare a TVA sub media UE. …..” Integral: https://www.zf.ro/
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/07/marcel-bolos-dragos-paslaru--foto-facebook1.jpg?resize=167%2C94&ssl=1)
“Lentoarea implementării PNRR atinge noi culmi. Patru jaloane și ținte bifate în trei luni. Zeci de obiective întârziate cu termen 2023 Guvernul României, în frunte cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, reușește să avanseze în ritm de melc cu obiectivele din PNRR, în condițiile în care pare că noua viteză este de un obiectiv pe lună. Doar pentru anul 2023 Executivul are în continuare „în curs de realizare” aproximativ 40 de jaloane și ținte, adică aproape jumătate din ce trebuia să fie gata, nefiind clar când va fi depusă următoarea cerere de plată. ….România pierde sume imense din fondurile europene Ministerul Investiții și Proiectelor Europene a venit la începutul acestei săptămâni cu un răspuns detaliat referitor la modul cum evoluează, deși mai degrabă pare că bate pasul pe loc, situația cu jaloanele și țintele din PNRR aferente anului 2023, care ar putea fi parte dintr-o cerere de plată complexă, în funcție de calculele guvernanților și de negocierile cu Bruxelles-ul. Deși răspunsul a fost dat pe 2 iulie (miercuri), situația comunicată de MIPE, cel puțin pentru obiectivele din trimestrele III și IV e aferentă datei de 12 iunie 2025. În ceea ce privește obiectivele din trimestrele I și II, unde nu e comunicată data până la care au informații la zi, din 46 de jaloane și ținte, 29 sunt îndeplinite, în timp ce 17 sunt în curs de îndeplinire. Aceste obiective ar fi trebuit să fie gata cel târziu pe 30 iunie 2023. Printre obiectivele neîndeplinite sunt „o serie de modificări legislative în domenii precum energia, sistemul de pensii, modificări aduse codului fiscal, codului amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (CATUC), noul cadru juridic privind remunerarea funcționarilor publici, legislația privind sistemul de taxare bazat pe distanța parcursă, precum și dotări în aparatură medicală și investiții în digitalizare. …..” Integral: https://www.libertatea.ro/
“Cum ar trebui făcută reforma administrațiilor locale. Rețetele aplicate de alte țări care au fost un succes din primul deceniu de implementare Acest text a fost copiat de pe Ziare.com Creșterea TVA, înghețarea salariilor și pensiilor, precum și supraimpozitarea mai multor sectoare din economia privată fac parte din primul set din trei pachete mari de măsuri pe care Guvernul plănuiește să le aplice vara aceasta, pentru a evita retrogradarea ratingului de țară al României și a reuși să tempereze deficitul excesiv, într-un an în care miliarde de euro ar putea să fie pierdute de țara noastră de pe filiera Bruxelles-ului. Însă, potrivit declarațiilor oferite joi de premierul Ilie Bolojan, următoarele două seturi de măsuri vor include, printre altele, măsuri de reorganizare a mai multor structuri ale statului pentru a reduce risipa, inclusiv reforma administrativă. ….În teritoriu, însă, mai multe primării din Sibiu, Caraș-Severin și nu numai s-au declarat vădit împotriva reformei administrative, în prezent România având aproximativ 3.000 de comune în care populația este extrem de redusă și care ar intra în jurisdicția celor mai apropiate UAT-uri mai mari….. Într-adevăr, un exemplu grăitor în acest sens este Danemarca, țară care, în 2007, după aproape un deceniu de analize, negocieri și testări locale, a pus în aplicare una dintre cele mai ample reforme teritoriale din Europa contemporană. Rezultatul schimbării aplicate de Guvern a fost că cele 271 de municipalități existente au fost reduse la 98, iar cele 14 „amter” (echivalentul județelor) au fost înlocuite cu cinci mari regiuni administrative. Și, așa cum a punctat și profesorul universitar, municipalitățile au avut libertatea de a negocia și decide fuziunile voluntare, în baza unor stimulente financiare clare oferite de stat pentru fiecare etapă reușită de consolidare. Regiunile astfel create au preluat competențe mai largi în materie de planificare spațială, sănătate publică și dezvoltare regională, în timp ce municipalitățile reformate și-au păstrat atribuțiile clasice: educație, servicii sociale, infrastructură locală. Iar avantajele reformei daneze au devenit vizibile încă din primul deceniu de aplicare, cercetătorii de la Universitatea Aarhus notând o mai bună capacitate de planificare la nivel regional, o utilizare mai eficientă a fondurilor europene, reducerea cheltuielilor administrative și, nu în ultimul rând, o calitate superioară a serviciilor publice locale, susținută de economii de scară. ….” Integral: https://ziare.com/
“Starea căilor ferate românești poate „paraliza” toată logistica NATO. Promitem 5% din PIB pentru Apărare, dar nu vom putea transporta echipamentul militar nou Acest text a fost copiat de pe Ziare.com Deși deplasarea trupelor ar fi crucială în caz de război, România s-a angajat să cheltuie 5% din PIB pentru Apărare până în 2035, fără ca țara noastră să aibă capacitatea de a transporta armamentul și echipamentul militar pe care le cumpără, infrastructura feroviară având potențialul de a compromite NATO. Problemele stridente de care statul nu s-a ocupat pot pune în primejdie și investițiile militare imense pe care Nicușor Dan s-a angajat să le realizeze până în 2035. Șinele ruginite, podurile deteriorate și semnalizarea nefuncțională reduc viteza trenurilor de marfă la nivelul unei biciclete, potrivit unui raport prezentat de Defense Express. Prin urmare, am discutat cu Ionuț Ciurea, directorul executiv al Asociației Pro Infrastructura, despre paradoxul de a promite un buget record pentru Apărare, deși armata nu ar avea nici măcar condițiile minime pentru transportul armelor pe care statul urmează să le cumpere. …. „Aceste discuții despre mobilitatea militară nu sunt deloc noi. Îmi amintesc, acum mulți ani, că am participat la o întâlnire cu ambasadorul Canadei la București și am discutat despre Autostrada A8 și despre cât de izolată este regiunea Moldova, din punct de vedere geografic și al apărării militare. Moldova e la capătul Uniunii Europene și, practic, izolată de restul țării printr-un singur drum. Atunci se spunea că sunt necesare investiții masive, și nu era prima dată când se discuta despre asta. În ultimii doi-trei ani, subiectul a căpătat și mai multă importanță, mai ales după ultimul summit NATO, pentru că americanii și-au reafirmat angajamentul de a rămâne în Europa, dar au subliniat că europenii trebuie să-și crească capacitățile și bugetele militare. Problema la noi e că nu avem nici infrastructură modernă pentru calea ferată, nici autostrăzi. La ce îți folosește un tanc dacă nu îl poți muta? Dacă podurile nu suportă greutatea echipamentelor blindate, dacă drumurile montane cu serpentine nu permit trecerea convoaielor mari? Toate acestea sunt esențiale pentru mobilitatea militară, dar nu doar pentru asta, ci și pentru utilizarea civilă, pentru ca oamenii de rând să nu mai aibă drumuri ale morții. ….” Integral: https://ziare.com/
“Daddy Trump la Haga În zilele de 24 și 25 iunie ac., la Haga au avut loc lucrările reuniunii NATO, o reuniune despre care se spune că a fost imaginea grijii europenilor față de dorințele președintelui american Donald J. Trump, pentru a evita ca imprevizibilul șef de la Casa Albă să întoarcă spatele aliaților și să părăsească intempestiv summit-ul, lăsând în urmă grele incertitudini. Nu ar fi fost fără precedent. O făcuse cu o săptămână înainte, când a părăsit reuniunea G7 organizată de Canada la Kananaskis, Alberta, dar nu în „legătură cu un armistițiu” în Orientul Mijlociu, ci pentru ceva „mult mai important”[2] (nici până astăzi nu știm ce anume). …. Pentru că terenul a fost bine pregătit – Mark Rutte, guvernul și coroana Țărilor de Jos și-au dat toată silința să-i fie pe plac țâfnosului Donald -, și „Daddy Trump” a dat semnalul că se simte bine, este binevoitor și totul va merge ca pe roate. Or, o Declarație finală cu un text care să depășească o pagină și jumătate era total nerecomandată. Mult mai important era să rămână loc suficient pentru semnătura agabaritică a președintelui american. Cinci paragrafe, atât. Cu ce era mai important de transmis lumii despre cum văd aliații viitorul NATO, reflectând pozițiile comune și mâna de diplomat pragmatic a actualului secretar general al Alianței: „Reafirmăm angajamentul nostru ferm față de apărarea colectivă, astfel cum este consacrat în articolul 5 din Tratatul de la Washington – potrivit căruia un atac împotriva unuia dintre noi este un atac împotriva tuturor. Rămânem uniți și hotărâți în determinarea noastră de a proteja un miliard de cetățeni, de a apăra Alianța și de a apăra libertatea și democrația noastră” – este esența primul paragraf, un punct câștigat de Mark în fața lui „Daddy Trump”, cel puțin deocamdată. Desigur, nu este un punct câștigat definitiv, iar Donald J. Trump a ținut să sublinieze acest lucru, să aibă ultimul cuvânt dincolo de semnătura pusă de Declarația finală, într-un răspuns oferit presei la întrebarea dacă rămâne angajat în favoarea articolului 5: „Depinde ce definiție îi dați. Sunt mai multe moduri de a interpreta articolul 5. Știți asta, nu? Dar m-am angajat să fiu prietenul lor. Am devenit prieten cu mulți dintre acești lideri și mă angajez să-i ajut”.[8] Mărinimie. …. Petr Pavel, președintele Cehiei, a dezvăluit la finalul reuniunii de la Haga că în timpul dineului, la masa la care s-a aflat alături de regele Willem-Alexander, președintele Donald J. Trump și secretarul general Mark Rutte, s-au purtat discuții relevante. De exemplu, președintele american a întrebat oarecum contrariat de ce europenii nu își cresc încă din 2026 alocările pentru apărare la 5% din PIB? De ce este nevoie să etapizeze pentru zece ani? Conform declarației președintelui ceh, explicația pe care i-a oferit-o a fost următoarea: „I-am explicat în unanimitate că, chiar dacă am ajunge la un consens politic și am cheltui acei 5% pentru apărare începând de anul viitor, nu am avea ce să cumpărăm, deoarece industria nu este capabilă să producă, dar nici nu ar avea cine să opereze echipamentele, deoarece nu avem infrastructura necesară. Este necesară o creștere treptată a cheltuielilor”.[12] ….” Integral: https://www.contributors.ro/
“Un turist român a vizitat toată insula Creta în căutarea unei șaorme decente De la moscheea ienicerilor din vechiul port venețian până la fortăreața Koules, nu e părticică din Creta pe care Silviu Vodă, un turist din București să nu o fi vizitat. Toate aceastea în căutarea unei șaorme decente, cu multă maioneză și, dacă se poate, și mai mult sos de usturoi. Desigur, oferte de gyros găsești la tot pasul, dar toată lumea știe că ăsta nu este decât fratele sărac al adevăratei șaorma, cea de patru kile, cât un curcan, care te poate aduce în comă. …. Întrebat de prieteni și rude ce a făcut în vacanță în creta, Silviu a recunoscut mâhnit: „Foamea!”. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“Rechizitoriu: Oamenii de afaceri care au apelat la Coldea să îi scape de problemele penale. Cum se apără foștii generali SRI ….”
https://ziare.com/dosar-florian-coldea/coldea-dumbrava-traila-oameni-afaceri-1951540
“Gigantul american BlackRock își retrage sprijinul pentru fondul de reconstrucție a Ucrainei. Franța pregătește un plan alternativ….”
https://adevarul.ro/stiri-externe/sua/gigantul-american-blackrock-isi-retrage-sprijinul-2455813.html
“ING avertizează. Inflația merge spre 8%, creșterea economică se duce spre zero. Riscul de recesiune nu poate fi ignora….”
https://www.profit.ro/stiri/economie/ing-avertizeaza-inflatia-merge-spre-8-cresterea-economica-se-duce-spre-zero-riscul-de-recesiune-nu-poate-fi-ignorat-22089644
“VIDEO „Rusia se reface într-un ritm fără precedent în istoria recentă”, spune liderul NATO într-un interviu / Capitolul la care-l laudă pe Trump. „E singurul care a reușit acest lucru”….”
https://hotnews.ro/video-interviu-eveniment-al-sefului-nato-rusia-se-reface-intr-un-ritm-fara-precedent-in-istoria-recenta-liderul-de-la-moscova-pe-care-mark-rutte-nu-l-a-luat-niciodata-in-serios-2018304
“Europa continuă să importe gaz rusesc, „spălat” și etichetat ca fiind de altă origine / Care este situația în România și în regiune….”
https://hotnews.ro/europa-continua-sa-importe-gaz-rusesc-spalat-si-etichetat-ca-fiind-de-alta-origine-care-este-situatia-in-romania-si-in-regiune-2015296
https://adevarul.ro/economie/cati-bani-incaseaza-statul-din-taxarea-pensiilor-2455690.html
Taxarea cu numai 10% a pensiilor speciale este ridicola.
Statul incaseaza doar 1/9 din suma care ar trebui extrasa de la pradatorii speciali.
Iar massmedia executa coverup, sugerand ca o taxare de 10% a pradaciunii ar fi relevanta.
https://adevarul.ro/economie/live-text-ce-amendamente-ar-putea-fi-aduse-legii-2456018.html
“…Premierul a mai spus că, până la sfârșitul lunii iulie, „vom reveni în fața Parlamentului României cu acest al doilea pachet de măsuri, cu accent pe echitate, moralitate și eficiență”.
Ce prevede al doilea pachet pe care îl are în pregătire Guvernul
– reforma pensiilor speciale, calculul corect al pensiilor și intrarea la pensie la vârsta generală.
– reforma companiilor de stat și a autorităților autonome: vom restructura ASF, ANCOM și ANRE. Vom reduce numărul de membri și indemnizațiile din CA.
– reforma administației locale și centrale prin redimensiuonarea aparatului bugetar
– combaterea evaziunii fiscale și a fraudării banului public
– urgentarea accesării fondurilor europene…”
Asta este de urmarit, indeosebi, ca masura a reformei:
– reforma pensiilor speciale, calculul corect al pensiilor și intrarea la pensie la vârsta generală.