Revista Presei – 4 octombrie. Bolojan taie de la Educație și nu se atinge de subvenția partidelor
| 04/10/2025 | Autor Cetatean Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de sambata, 4 octombrie. “Vremea va rămâne rece în cea mai mare parte a țării, chiar deosebit de rece pentru această perioadă în anumite zone, deși temperaturile diurne vor fi ușor mai ridicate decât în ziua precedentă. Cerul va fi noros, cu perioade de variabilitate în sud și sud-est, mai ales în prima parte a zilei. Ploile își vor face apariția în Banat, Crișana și Maramureș, local în Transilvania și Moldova, iar izolat și în celelalte regiuni. Pe alocuri, cantitățile de apă pot ajunge la 10…15 l/mp. La munte, la altitudini mai mari de 1.800 de metri, sunt așteptate precipitații mixte, iar pe creste va ninge. Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări ușoare la munte, dar și izolat în sud-vestul și estul țării, mai ales în prima parte a intervalului. Temperaturile maxime se vor încadra între 8 și 18 grade Celsius, cu valori ușor mai ridicate în Dobrogea, unde vor fi până la 20 de grade. Minimele vor coborî între 1 și 10 grade, iar în sud-vest pot fi chiar mai scăzute. În București, temperaturile diurne vor crește față de ziua precedentă, dar se vor menține sub normalul climatologic. Cerul va avea înnorări temporare la începutul zilei, însă probabilitatea de ploaie va fi redusă. Vântul va sufla slab până la moderat, iar temperaturile se vor încadra între o maximă de 14-15 grade și o minimă de aproximativ 4 grade Celsius”.
“Ciuca tăierilor: profesorii. Școala, transformată în laboratorul de austeritate al Guvernului Bolojan”. Peste 14.000 de posturi de profesori vor fi desființate de către Guvernul Bolojan, după cum prevede proiectul de hotărâre publicat de Ministerul Educației și Cercetării joi, 2 octombrie 2025. Este vorba despre posturi din școli, și nu din universități, nu din inspectorate, nu din agențiile sau instituțiile din subordinea ministerului care au la conducere în special oameni politici sau numiți politic. Școala a fost prima și singura țintă a Guvernului Bolojan doborâtă imediat după ce a fost anunțată în lupta cu deficitul bugetar. Restul sistemului public încă așteaptă „acordul politic”. Discuția despre restul domeniilor bugetare pare împinsă cu bună-știință spre finalul anului bugetar, ceea ce face ca orice măsură luată în octombrie sau noiembrie să fie aplicată abia din decembrie sau cel mai probabil din ianuarie 2026 – adică pe bugetul din noul an. Proiectul de Hotărâre de Guvern publicat pe 2 octombrie 2025 reduce oficial numărul total de posturi din învățământul preuniversitar de stat de la 307.900 la 293.852. Dispar astfel 14.048 de posturi. Ministerul Educației nu a prezentat niciun document detaliat ca să arate ce posturi dispar, pe ce categorii, în ce județe sau dacă erau ocupate ori vacante. Narativul ministrului Daniel David și al premierului Ilie Bolojan a fost constant că ar fi posturi ale suplinitorilor, aruncând o umbră asupra capacității lor de a preda și lăsând de înțeles că ar fi necalificați sau mai slabi ca titularii. De fapt, profesorii suplinitori sunt calificați, în marea lor majoritate; ceea ce îi face suplinitori este doar tipul de contract încheiat cu școala: pe perioadă determinată. Spre comparație, profesorii titulari au contract pe perioadă nedeterminată cu școlile la care predau”. Integral pe Edupedu
“Încă un mare fugar scapă de închisoare: Curtea de apel București a decis că fosta șefă DIICOT Alina Bica și-a executat pedeapsa în Italia cu suspendare și a retras mandatul de arestare / Bica fusese condamnată la 4 ani cu executare, dar nu a făcut nici o zi de închisoare”. Curtea de Apel București a decis, vineri, 3 octombrie, că fosta șefă DIICOT Alina Bica și-a executat pedeapsa în Italia cu suspendare și a retras mandatul european de arestare. Magistrații de la Curtea de Apel București au activitatea suspendată și judecă doar „cauzele urgente”, iar acest dosar a fost judecat cu celeritate: înregistrat în 30 septembrie 2025, cu primul termen în 2 octombrie și pronunțarea deciziei pe 3 octombrie. Decizia Curții de apel București este definitivă. Decizia Curții de Apel București vine după ce Curtea de Justiție a UE a decis că „o autoritate judiciară nu poate să refuze executarea unui mandat european de arestare și să preia ea însăși executarea pedepsei fără consimțământul statului care a emis acest mandat”. Alina Bica, fost procuror șef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) are din 2019 mandat european de arestare după ce a fost condamnată definitiv la 4 ani închisoare în dosarul în care fusese acuzată de favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender”. Integral pe G4Media
“De ce a rămas România în urmă la un capitol care atrage o mulțime de străini în alte țări europene, deși „avem infrastructură de top – internet rapid, costuri de trai accesibile”. Clasată pe locul 7 din 55 de țări în Digital Nomad Index 2025 realizat de VisaGuide, România se numără printre cele mai atractive destinații din lume pentru nomazii digitali, oferind internet rapid, costuri accesibile, peisaje variate și o viață urbană dinamică. Și deși există o viză dedicată special nomazilor digitali, MAE spune că „nu a observat până acum un interes real pentru viză”, dar și că aceasta nu este promovată oficial. În alte țări europene, în schimb, numărul celor care solicită aceasta viză, ajungând astfel să contribuie la economia țării, a crescut de la an la an. Chiar s-a și triplat. Ce face România diferit? Apărute în 2020, în Estonia, vizele pentru nomazii digitali au devenit tot mai des întâlnite în mai multe țări, pe măsură ce lucratul remote a prins avânt. România recunoaște și ea oficial acest concept de „nomad digital” din 2002, având o viză specială în acest sens, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002. Practic, potrivit unui răspuns al Ministerul Afacerilor Externe pentru HotNews, în această categorie se încadrează, și pot obține o viză de lungă ședere pentru a locui legal la noi în țară, cetățenii străini care lucrează remote pentru o companie din afara României sau care dețin o astfel de companie. Potrivit actului normativ, nomadul digital este o persoană din afara țării care lucrează online, fie ca angajat, fie ca proprietar al unei firme, cu condiția ca firma să fie înregistrată în afara României și activitatea să se desfășoare prin intermediul tehnologiei informației și comunicațiilor, de la distanță”. Integral pe Hotnews
“Ce are de făcut viitorul guvern al Republicii Moldova după alegerile cruciale din septembrie. „Este o cursă contra cronometru”. Noi linii electrice și parcuri eoliene; urmăriri penale rapide ale presupușilor sabotori susținuți de Rusia; câștigarea încrederii cetățenilor. Sunt unele dintre lucrurile care au loc în ultima perioadă în Republica Moldova, în perspectiva aderării la Uniunea Europeană.Guvernul Moldovei se concentrează pe următoarele sale bătălii pentru a-și asigura un viitor în Europa și pentru a scăpa de sub influența Rusiei, arată o analiză a agenției de presă Reuters.După triumful partidului de guvernământ pro-UE la alegerile parlamentare cruciale de duminică, oficialii actuali și foști și-au exprimat atât ușurarea, cât și urgența cu privire la ceea ce au descris ca fiind o șansă istorică.„Aceasta este o cursă contra cronometru”, a spus Olga Roșca, consiliera de politică externă a președintei Maia Sandu, referindu-se la obiectivul Chișinăului de a adera la UE până în 2030.Fără alegeri naționale în următorii trei ani, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) al Maiei Sandu trebuie să se bazeze acum pe succesele timpurii și să abordeze punctele nevralgice pe termen lung, de la securitatea energetică la diviziunile politice. Și deși Uniunea Europeană a salutat rezultatul alegerilor, aderarea este considerată ca fiind dificilă și poate dura mulți ani, necesitând atât reforme ample, cum ar fi curățarea sistemului judiciar, cât și eforturi detaliate, cum ar fi alinierea unei multitudini de reglementări”. Integral pe Ziare.com
“100 de zile de guvernare Bolojan: asumări în serie, scandaluri politice și reforme încă pe hârtie. „Criza a început cu guvernul Cîțu”. Guvernul Bolojan a împlinit 100 de zile pe 30 septembrie, iar bilanțul indică 6 asumări de răspundere în Parlament, 5 moțiuni de cenzură fără succes și două moțiuni simple, după măsurile fiscal-bugetare care au provocat atât proteste în societate, cât și scandal în coaliție. Totuși, „reformele încă n-au fost făcute”, o spun chiar liderii coaliției. „Noi, până acum, n-am făcut nicio reformă. Reformele încă n-au fost făcute. Ceva, foarte puțin la educație. (…) Să tai cheltuielile sau să mărești taxele nu e o reformă”, a declarat Kelemen Hunor, vorbind despre cele 3 luni de mandat ale Guvernului Bolojan. Executivul a trecut borna de 100 de zile cu două pachete de măsuri fiscal-bugetare pe care și-a asumat răspunderea în Parlament, fiind în total, de fapt, 6 proiecte, între care măsuri de reducere a veniturilor pentru bugetari, creștere a vârstei de pensionare sau chiar taxe, care au generat proteste de amploare, de la boicotul primei zile de școală, până la blocajul din sistemul de justiție. De cele mai multe ori însă, măsurile pe care liderii coaliției s-au contrazis în ultimele luni nu au indicat și un impact bugetar semnificativ. În același timp, odată cu măsurile nepopulare adoptate, Executivul a avut de înfruntat 5 moțiuni de cenzură și 2 moțiuni simple îndreptate către miniștrii săi, votul pe acestea fiind mai degrabă un simbol al exercitării opoziției. Cele trei partide AUR, SOS și POT nu dețin numărul necesar de mandate pentru a combate majoritatea parlamentară a Guvernului Bolojan”. Integral pe Adevarul
“Limitele solidarității: Șanse infime ca subvenția pentru partide să scadă în acest an. Bolojan: Nu e „acord” în coaliție. Premierul Ilie Bolojan a declarat joi că partidele politice pot rezista cu subvenții reduse de la bugetul de stat. El a sugerat că, printr-o viitoare rectificare bugetară, s-ar putea renunța la alocarea pentru luna decembrie, ceea ce ar însemna o tăiere de aproximativ 10% din totalul anual. „Poate se ajunge la un consens ca pe ultima lună, de exemplu, să nu se mai acorde subvențiile. Cred că partidele pot funcționa cu sume mai mici”, a spus premierul. Întrebat despre cadrul legislativ, Bolojan a admis că este nevoie de acord în Coaliție pentru orice schimbare: „E nevoie de acord și se poate face orice fel de modificare”. Șeful Guvernului a insistat că și partidele trebuie să participe la efortul de reducere a cheltuielilor publice: „Toți trebuie să fie parte la acest efort”. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat miercuri seară că rectificarea bugetară din octombrie nu a atins subvențiile partidelor, întrucât Coaliția nu a luat nicio decizie în acest sens.”. Integral pe Spotmedia
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/10/tanc-razboi-ucraina-noroi-rasputita-e1759486325697-1024x578.jpg?resize=395%2C223&ssl=1)
“Ofensiva rusă de vară s-a prăbușit sub apărarea Ucrainei. Rasputița care vine și noile arme ar putea schimba soarta frontului”. Războiul din Ucraina continuă să evolueze, cu ofensiva rusă din vara anului 2025 eșuând în fața apărării ucrainene puternice. Trupele lui Putin au suferit pierderi masive și câștiguri mici, în ciuda noilor tactici folosite. Acum, Ucraina are șansa să preia inițiativa, mai ales datorită condițiilor meteorologice viitoare care îi sunt favorabile. Ofensiva de vară a Rusiei, menită să zdrobească moralul armatei ucrainene, nu și-a atins obiectivele. Nico Lange, expert în Rusia și fost șef de cabinet al Ministerului Apărării din Germania, afirmă pentru cel mai mare ziar polonez, Onet.pl: „Teza larg răspândită că Rusia avansează implacabil este greșită”. Rusia continuă să preseze pe unele sectoare ale frontului, dar nu și-a atins obiectivele ofensivei de vară. Expertul militar polonez Maciej Korowaj declară pentru Onet.pl că situația poate deveni de acum critică pentru Kremlin: „Rusia intră în faza afgană. Sute de mii de morți, mii de veterani întorși de pe front, o economie secătuită de război. Puterea se teme nu de inamic, ci de proprii cetățeni. Ucraina poate deveni mai periculoasă decât Afganistanul pentru Kremlin însuși.” Lange estimează că Rusia a pierdut între 100.000 și 120.000 de soldați în timpul ofensivei de vară, morți sau răniți. În aprilie, un oficial NATO a estimat pierderile totale ale Rusiei de la începutul războiului la aproximativ 900.000, dintre care aproximativ 250.000 de morți”. Integral pe Libertatea
“Vladimir Putin atacă România pentru pierderea Moldovei. Liderul rus privește reacția de apărare a statelor europene față de intensele atacuri hibride și repetatele interferențe ale Kremlinului ca pe un eșec al democrației, confirmând încă o dată dacă mai era nevoie că un dictator e incapabil să perceapă lumea în afara mecanismelor corupte prin care se menține la putere. Vladimir Putin a resimțit din plin înfrângerea strategică din Moldova. Conform mai multor surse, prin rețeaua creată de Ilan Șor, oligarhul stabilit la Moscova, s-au cheltuit în jur de 300 de milioane de dolari în operațiuni hibride pentru a bloca drumul european al Chișinăului. Victoria partidului fondat de președinta Maia Sandu în alegerile parlamentare din 28 septembrie și scorul obținut, unul care-i permite să guverneze în următorii patru ani, a reprezentat o lovitură dură pentru Kremlin, care urmărea să preia controlul politic în Moldova cu scopul de a încetini și complica ajutorul european pentru Ucraina și a-i slăbi flancul vestic. Dar partea interesantă din reacția liderului rus e că acesta dă vina pentru eșecul tentativei de preluare a controlul politic în Moldova pe România și Uniunea Europeană. Într-un discurs ținut la Clubul Valdai, o conferință în care se trasează direcțiile de acțiune ale propagandei ruse, Vladimir Putin a făcut din nou referire la România, spunând că anularea alegerilor de anul trecut reprezintă o confirmare a prăbușirii democrației occidentale”. Integral pe Spotmedia
“Statul caută bani pe bursă: Guvernul anunţă listări de pachete minoritare fără pierderea controlului. Premierul Bolojan: Este o zonă pe care nu am exploatat-o suficient şi trebuie să o declanşăm în perioada imediat următoare. Exemple de listări noi: CEC, Aeroportul Otopeni. Premierul Ilie Bolojan a declarat că guvernul „trebuie să declanşeze listarea la bursă a unor pachete minoritare la companii de stat, fără a pierde controlul”, menţionând că este o zonă insuficient valorificată până acum şi care trebuie activată în perioada imediat următoare. „Este nevoie să mobilizăm resurse pe pieţele financiare din România. Avem rezerve importante care pot fi valorificate. Dacă vom lista la bursă pachete minoritare ale unor companii publice deja listate, fără a pierde controlul asupra lor, sau să listăm la bursă companii care nu sunt listate – de exemplu, CEC, Aeroportul Otopeni – vom asigura o mai bună gestionare a acestor companii, vom revigora bursa, vom folosi mai bine banii pe care îi avem în fondurile de pensii, vom îmbunătăţi transparenţa acestor companii şi, cu siguranţă, având şi un acţionar privat vor fi mai bine administrate, vom avea servicii mai bune şi profituri mai bune. E o zonă pe care nu am exploatat-o suficient şi trebuie să o declanşăm în perioada imediat următoare”, a spus premierul. Mesajul lui Bolojan vine într-un moment în care tema listărilor de pachete minoritare este readusă în atenţie de presiunile bugetare şi de fereastra de oportunitate pe care statul o are pe piaţa de capital”. Integral pe Zf.ro
Va urez o zi buna!
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“Rusia bruiază sateliții britanici. Șeful Comandamentului Spațial al Regatului Unit avertizează că tehnologia „războiul stelelor” a lui Putin efectuează atacuri săptămânale ….” https://share.google/o2rlCAb5EhB1psH12
“Europa trebuie să-și apere democrația liberală, avertizează Merz și Macron la 35 de ani de la reunificarea Germaniei ….”
https://share.google/qHK8I0BV6zBn4WNIa