Revista Presei – 31 august.„Record al ultimilor 30 de ani. 2023, anul în care au plecat din țară definitiv cei mai mulți români”
| 31/08/2024 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
“Economia României, un bolnav ținut în viață de aparate. Profesor de economie: „Suntem pe perfuzii, o luăm pe urmele Greciei” .…Datele oficiale furnizate de Oficiul Naţional al Registruluia Comerţului arată că numai în primele șase luni ale acestui an au fost radiate 45.547 de firme, la nivel naţional, cu 34,38% mai multe comparativ cu perioada similară din 2023. La fel stau lucrurile și în privința firmelor care şi-au suspendat activitatea în primele şase luni din 2024. 10.412 firme au fost nevoite să-și suspende activitare, în creştere cu 31,17% comparativ cu perioada similară a anului trecut. ….„E foarte rău să fii campion la deficit., România ar trebui să reducă taxele, nu să pună unele mai mari. Apoi, suntem campioni la corupție. E altă treabă. Și apropo, pentru ce să mărim taxele dacă suntem campioni la corupție? E lipsit de sens. Deci, să ai taxe mici, trebuie să ai o dereglementare serioasă, astfel încât să nu mai învârți atâtea hârtii. Din păcate, la noi până și proiectul de digitalizare presupune formulare și noi formulare. Este de pe bezna minții. Digitalizarea trebuie să aducă o ușurare a poverii birocratice și nu adâncirea lor. Ca să salvăm economia e nevoie de dereglementare, taxe mici în continuare, investiții și acumulare de capital”, spune profesorul. ….„. Trebuie să luăm cele mai bune modele. În Estonia, de exemplu, nu ai impozit pe profit și impozit pe dividende. Ai un singur impozit care se plătește doar când retragi banii din firmă. Estonia e cunoscută în clasamentele internaționale, noi trebuie să luăm cele mai bune practici mondiale și exact pe acelea să le copiem. Și ar trebui, bineînțeles, să apreciem meritocrația. Toate să leagă și reprezintă de fapt esența. Nu putem să avem conducători mai buni, manageri de companii de stat mai buni, dacă noi nu pedepsim plagiatele și tolerăm corupția”, mai spune el. ….„Problema este că modul în care guvernul decide să cheltuiască banii este nu numai arbitrar, ci pur politicianist, adică demagogic. De exemplu, anul acesta prioritar a fost să asigure finanțare pentru autoritățile locale ca să vopsească pe acolo garduri, ca să câștige voturi, dar și să se majoreze pensiile pentru a cumpăra voturi. Nu e întâmplător că singura reformă pe care a făcut-o statul este reforma pensiilor, fix în acest an, înainte de alegeri. Noi ar trebui să interzicem prin lege, prin Constituție, cum doriți, ca guvernul să mărească salariile bugetarilor și pensiile în an electoral. În schimb, în ce privește spitalele, nu reprezintă o prioritate, nu se găsesc bani. Pentru că pacienții din spitale nu votează, așa că pot să taie din PNRR anumite sume pentru finanțarea spitalelor”, subliniază Glăvan. ….” Integral: https://adevarul.ro
“Iulian Anghel, ZF: Guvernul Ciolacu se bucură că are încă loc să se împrumute, dar nu se îngrijeşte de cine-i va plăti datoria Guvernul a făcut, în doar în primele cinci luni din 2024, o datorie nouă de 79 de miliarde de lei (15,7 mld. euro), ducând datoria publică la 52,6% din PIB. Nimeni din guvern nu se gândeşte să mai tempereze această creştere, măcar anticipând că cineva va trebui să o plătească. De câte ori vine vorba despre datorie, guvernele de la Bucureşti s-au uitat la alţii: că ei de ce au datorii de 80-90% din PIB, iar noi suntem traşi de urechi pentru o datorie de 40% din PIB? Că este loc de îndatorare şi că nu moare nimeni dacă vom ajunge cu datoria la 60% din PIB că doar UE ne dă voie să avem o datorie de 60% din PIB. Că nu ne dă voie să avem un deficit bugetar de peste 3% din PIB (sursa datoriei este deficitul) a fost o problemă discutată aşa, mai pe la colţuri. ….” Integral: https://www.zf.ro
“Antreprenori locali. Cum se vede deficitul comercial prin ochii unui transportator: Aducem 30 de camioane săptămânal cu carne şi legume din import şi plecăm cu trei camioane cu pufuleţi şi salam Florian Bara, fondatorul transportatorului de mărfuri Criboser din Oradea, spune că se simte creşterea pe importuri în ultimii ani, dat fiind că acum aduce doar pe alimente (carne, legume, fructe) 30 de camioane săptămânal din Germania şi Belgia, dar pleacă din România cu trei sau cinci camioane cu pufuleţi, salam sau cârnaţi. „Facem tur-retur, dar pe exporturi transportăm cea mai multă marfă din Ungaria şi Slovacia spre Europa. Din România plecăm doar cu câteva camioane“, a spus el, care deţine compania împreună cu soţia. Businessul transportatorilor de mărfuri reprezintă un barometru pentru ce se întâmplă în economie. Cei mai mulţi transportatori îşi asigură afacerile din transport internaţional. Ultimele date arată că România a ajuns la un deficit comercial de 4,6 mld. euro doar pe alimente. Avem deficit pe toate principalele categorii de alimente şi băuturi. În ultimii zece ani, deficitul a crescut de 3,5 ori. ….” Integral: https://www.zf.ro
“Record al ultimilor 30 de ani. 2023, anul în care au plecat din țară definitiv cei mai mulți români …. Vineri, Statistica a publicat datele privind populația, subliniind că doar datorită imigranților veniți în România populația țării a crescut, în condițiile unui declin demografic și a migrației externe consistente. În ultimii 30 de ani România a pierdut prin migrația externă echivalentul celui mai populat județ al țării- Iași (circa 700.000 de locuitori). ….Dacă ne uităm la grupele de vârstă la care se emigrează definitiv, vom vedea că, din nefericire, cei mai mulți sunt tineri din grupa de vârstă 15-19 ani, urmați de grupele 35-39 de ani și 40-44 de ani, adică populație aptă de muncă, aproape de apogeul vieții profesionale. .... Aceștia sunt doar emigranții definitiv, pe lângă aceștia existând și cei temporari, care pleacă ori la studii ori la muncă dar care se întorc în țară. Există, cum spuneam și români care pleacă la studii în afară. Potrivit UNESCO, aceștia sunt de peste 15.000 și studiază cei mai mulți în UK (aproape 10.000), SUA (alți 4903), Olanda (circa 2800), Germania (2500), Franța (2439), Ungaria (2200), Danemarca (1724), Spania (1425), Italia (1400), Austria (1120), Elveția (428), Belgia (381), Suedia (219), Lituania (206), Grecia (197), Turcia (151), Finlanda (119), Canada (circa 100). România are sub 100 de studenți și în fiecare din țările: Irlanda, Cehia, Australia, Norvegia, Portugalia, Japonia, Polonia, Luxemburg, Coreea de Sud, Croația, Malaezia, Bulgaria, Malta, Cipru, Brazilia, Argentina, Serbia, Estonia, Quatar, Islanda, Ecuador, Slovenia, Monaco și India. …..” Integral: https://hotnews.ro
“Cum poate fi anulată recalcularea pensiilor? De ce contestațiile pensionarilor NU au nicio șansă? ….Casa de pensii i-a invitat pe pensionari la casele de pensii teritoriale pentru a sta de vorbă și a lămuri situația. De asemenea, li s-a spus să facă petiții oficiale pentru a li se recalcula pensia. O altă cale de atac la îndemâna pensionarilor, dar una costisitoare care implică angajarea unui avocat și cheltuieli de judecată implică chemarea în instanță a Casei de Pensii. Pensionarul trebuie să facă plângere în instanță în termen de 45 de zile. În acest caz, procesul poate dura și doi ani. …. Ce zice Zegrean „Nu decizia de recalculare e de vină, decizia respectă legea. Dacă decizia respectă legea, degeaba îi trimiteți pe oameni la justiție, că n-are ce să le facă judecătorul. Judecătorul nu poate să modifice legea, judecătorul poate să verifice doar dacă modul de calcul care apare în decizie respectă formula din lege. Dacă legea e proastă și legea dă drumul să se întâmple așa ceva, atunci numai la Curtea Constituțională poate să apeleze, numai CCR poate să spună dacă o lege e sau nu constituțională și dacă spune că nu e constituțională, legea va fi pusă deoparte (adică anulată). Nu se va mai aplica acel articol din lege despre care va considera că e neconstituțional sau toată legea. Problema e că oamenii, ca să ajungă la CCR, trebuie întâi să dea în judecată și la instanță să formuleze o excepție de neconstituționalitate, instanța să constate dacă îndeplinește condițiile de a fi trimisă la CCR, sesizată CCR, și abia apoi va merge la CCR. A”, a declarat Augustin Zegrean, la B1 TV. Cum poți ajunge la CCR? Curtea Constituţională se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, numai la sesizarea: Preşedintelui României, a unuia din preşedinţii celor două Camere; a Guvernului; a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; a Avocatului Poporului; a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi; a unui număr de cel puţin 25 de senatori. Niciuna din isntituțiile de mai sus nu au făcut ceva în acest sens. ….” Integral: https://newsweek.ro
“INS: La 1 ianuarie 2024, populaţia rezidentă a României a fost de 19,06 milioane persoane, în creştere cu 9.900 de persoane faţă de 1 ianuarie 2023. Populaţia de sex feminin, majoritară. Procesul de îmbătrânire demografică s-a accentuat …. ”La 1 ianuarie 2024, populaţia rezidentă a fost de 19.064.409 persoane, în creştere cu 9.900 persoane faţă de 1 ianuarie 2023. Populaţia urbană, precum şi cea de sex feminin sunt majoritare (51,9%, respectiv 51,4%). Fenomenul de îmbătrânire demografică continuă să se accentueze (ridicându-se la 123,8 persoane vârstnice la 100 de tineri sub 15 ani), ecartul dintre populaţia vârstnică de 65 ani şi peste şi populaţia tânără de 0-14 ani ajungând la 736.000 persoane (3.822.000 faţă de 3.086.000 persoane), în creştere faţă de 669.000 persoane la 1 ianuarie 2023”, arată datele INS. Raportul de dependenţă demografică a crescut de la 56 la 56,8 persoane tinere şi vârstnice la 100 persoane adulte….. La 1 ianuarie 2024, populaţia rezidentă din mediul urban a fost de 9898 mii persoane, în scădere cu 0,4% faţă 1 ianuarie 2023. Populaţia feminină la 1 ianuarie 2024 a fost de 9.790.000 persoane, în scădere cu 0,2% faţă de aceeaşi dată a anului precedent. Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 1 ianuarie 2023 remarcându-se creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste) cu 0,3 puncte procentuale (de la 19,7% în 2023 la 20% la 1 ianuarie 2024). Ponderea populaţiei de 0-14 ani în total populaţie a stagnat la 16,2%. Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 121,7 (la 1 ianuarie 2023) la 123,8 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2024). …..” Integral: https://www.news.ro
“Cine ţine în mână destinele educaţiei superioare în România: Rectorii marilor universităţi din România au mandate lungi şi CV-uri şi mai lungi, dar şcolile lor, cu două excepţii, nu reuşesc nici măcar să ajungă în top 1.000 de universităţi din lume Rectorii universităţilor cunoscute din România şi-au menţinut poziţiile de-a lungul anilor, dar învăţământul superior a evoluat mult prea puţin faţă de aşteptările pieţei ♦ Universităţile româneşti nu prea au profesori invitaţi să predea în străinătate, iar vizitatorii străini aici sunt o raritate ♦ Nu este de mirare că „exodul creierelor” a luat proporţiile unei hemoragii ♦ Doar două universităţi româneşti se află între primele 1.000 de universităţi din lume în clasamentul global al QS World University Rankings 2025 ♦ Top global universities: Universitatea Babeş-Bolyai (loc 781-790) şi Universitatea din Bucureşti (loc 801-850). …..Articolele lor publicate ici-colo prin reviste obscure (profesorii universitari sunt obligaţi să publice articole în reviste de specialitate) nu stârnesc curiozităţi (poate cu excepţia lui Daniel David de la UBB), cu atât mai puţin fac vâlvă…..Sunt figuri endemice – au terminat facultatea, au progresat în acelaşi loc, nu merg niciunde pentru că nu sunt invitaţi, dar iată-i rectori. De ei şi de şcolile lor, publicul larg mai aude abia când izbucneşte câte un scandal de hărţuire cum se întâmplă acum la SNSPA sau la Arhitectură. În contextul scandalurilor recente din SNSPA, întrebări despre cât de bine pot să-şi ţină în frâu universităţile cadrele didactice şi cât de mult sunt dispuse să ia măsuri concrete pentru a-i înlătura din cariera didactică pe profesorii care nu numai că nu aduc un plus şcolii, ci chiar îi ating prestigiul, atât cât este el. …. Mihnea Costoiu, rector al Universităţii Politehnice din Bucureşti din 2012, pare să fi acumulat funcţii şi diplome cu o viteză care ridică întrebări despre profunzimea pregătirii sale. Costoiu este absolvent al Universităţii Politehnice din Bucureşti, specializarea inginerie economică. În perioada 2002-2003 a urmat cursurile Colegiului Naţional de Apărare (pepinieră de politicieni şi de cadre în serviciile secrete), iar în anul 2011 a absolvit cursurile de „managementul organizaţiilor” din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti. Costoiu a început ca inginer în industrie şi a ajuns rapid la roluri de conducere în Ministerul Educaţiei. Mandatul său de rector se apropie de un deceniu. Este însă rector fără doctorat. I se permite pentru că în Politehnică nu este profesor universitar, ci doar cadru didactic asociat. ….Marilen Pirtea conduce Universitatea de Vest din Timişoara din 2012, fiind una dintre cele mai longevive figuri rectorale din România. Licenţiat în finanţe-bănci şi cu un doctorat în finanţe, ambele obţinute la UVT, Pirtea reprezintă un exemplu clasic de academician format şi promovat în aceeaşi instituţie. După absolvire, a urcat treptat în ierarhia universitară, de la preparator la profesor universitar, fără a aduce schimbări majore în structura sau direcţia strategică a universităţii. Notorietatea lui a devenit naţională după ce jurnalista Emilia Şercan a probat că lucrările sale „ştiinţifice” sunt rodul vulgar al plagiatului. Cu toate acestea el a rămas în funcţie având proptele politice. …..” Integral: https://www.zf.ro
“Aurel Cazacu: “Dacă ruşii ne-ar ataca, am avea muniţie doar pentru două-trei zile” Aurel Cazacu ne-a precizat: “În următorii 3-5 ani suntem expuşi în faţa Rusiei. Eu vă spun că, dacă ruşii ne-ar ataca, noi nu am avea muniţie decât pentru două-trei zile, ceea ce este foarte grav. Cererea adresată Cugirului (n.red. – Uzinei Mecanice Cugir – fabrica de muniţie) este de 100 milioane cartuşe pe lună şi ei produc doar 5 milioane din cauza tehnologiei depăşite. Deşi unele companii de stat din industria de apărare lucrează la capacitate maximă, acest full de activitate este cauzat de numărul mic de personal şi de numărul redus de linii de producţie. Aceste fabrici lucrează fiecare cu mai puţin de 1000 de angajaţi şi au, astfel, comenzi pentru următorii doi ani, deşi în urmă cu mai mulţi ani deserveau acest număr de comenzi în numai trei luni”. Expertul militar consideră că măsurile luate de către Guvern pentru dotarea Armatei Române sunt întârziate şi că se merge în continuare pe ideea de import, în condiţiile în care la nivel european companiile se confruntă cu un număr foarte mare de comenzi de muniţie şi nu reuşesc să le onoreze. Domnul Cazacu a arătat: “În opinia mea, chiar dacă suntem sub umbrela NATO, noi trebuie să ne dotăm militar, deoarece înzestrarea respectivă are trei scopuri: descurajarea inamicului, creşterea încrederii populaţiei şi dezvoltarea economică. Când aducem armament nou, trebuie să pregătim o echipă de oameni care să întreţină şi să exploateze acel armament, dar şi echipe pentru partea de reparaţii, de service, şi pentru partea de cooperare, pentru ca în final să ducem operaţiunea de offset către fabricarea acelor arme în ţara noastră. Consider că este nevoie de o companie naţională, la nivel guvernamental, aflată în subordinea prim-ministrului, deoarece vorbim despre apărarea ţării. Mai ales într-un moment în care avem un ministru al Economiei, care e specialist în turism, în care nu mai există secretar de stat pentru industria de apărare în cadrul Ministerului Economiei. Singurul lucru bun a fost făcut de Ministerul Apărării Naţionale care a întocmit planuri de dotare pentru 10 ani”. Fostul şef al companiei Romarm a mai spus că toate cele 15 uzine din subordinea acestei companii trebuie să aibă manageri recrutaţi pe baza legii guvernanţei corporative, şi nu pe criterii politice. ….” Integral: https://www.bursa.ro
“O ingerință importantă a SRI și SIE în zona economică nu s-a discutat serios în spațiul public Un fermier dorește să-și extindă ferma? Un transportator își mărește flota de mașini? Dacă investițiile sunt peste 2 milioane de euro, toți aceștia merg la Comisia pentru examinarea investiților străine directe, ce are ca invitați permanenți reprezentanți ai SIE și ai SRI. Încercarea de a imixtiona în economic a fost gândită de către serviciile noastre secrete după principiul că dacă vrei să fierbi broasca încălzești ușor apa. O încălzire treptată va fi mai greu observată. …. Totul a început în 2020. Atunci au intrat în vigoare, la nivel european, primele reguli extinse cu privire la examinarea investițiilor efectuate în Uniune de către investitori din afara acesteia. Vizați sunt, desigur, investitorii ruși, dar mai ales chinezi, în contextul răcirii relațiilor cu Rusia și China. În 2022, România a creat și ea cadrul național pentru implementarea acestor reguli. Apare Comisia. Ea are scopul de a verifica investițiile cetățenilor non-UE în România. …. ”Printr-o tehnică legislativă defectuoasă, investițiile cetățenilor UE rămân neacoperite însă, deși CSAT-ul avea competențe în acest sens anterior (mult mai restrânse)”, scrie Vlad Druță. În urma unor modificări, ultima din luna iulie a lui 2024, regulile sunt extinse și investițiilor cetățenilor europeni. Românii, cetățeni europeni fiind, ajung să fie și ei vizați de aceste reguli. ”Surprinde, cu siguranță, că o ingerință atât de importantă a aparatului de securitate al statului în zona economică nu a făcut obiectul niciunei dezbateri serioase în spațiul public. Caracterul gradual al modificărilor explică parțial această lipsă. De exemplu, impactul asupra investițiilor cetățenilor UE, adică și al celor români, a devenit cu adevărat serios abia luna trecută. Aceștia riscă o amendă de 10% din cifra de afaceri totală mondială din anul financiar anterior sancționării în cazul unei investiții fără a fi obținut, în prealabil, aprobarea Comisiei”, observă autorul. …. Printre domeniile vizate de aprobarea Comisiei apare ”Securitatea cetățeanului și colectivităților”. Ce înseamnă, în concret, securitatea cetățeanului și colectivităților sau protecția agriculturii, se întreabă avocatul? ”În lipsa unor definiții clare, a unor instrucțiuni/Q&As de tipul celor întâlnite la nivel european, în acest moment, înseamnă ce consideră Comisia. Iar Comisia, stimulată și de taxa de notificare (10.000 EUR), are, cum era de așteptat, o abordare extensivă. O nouă fermă? Poate afecta protecția agriculturii. Un cartier rezidențial de câteva case? Poate afecta siguranța colectivităților. O nouă flotă de mașini? Poate afecta siguranța transporturilor. Welcome to Kafkaland!”, conchide avocatul Vlad Druță. ….” Integral: https://hotnews.ro
“Corupție divină. Șase îngeri în halate albe prinși luând șpagă la spital în Timișoara Șase îngeri în halate albă și o asistentă îngerească de la Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara – Clinica de Chirurgie Generală 2 – Oncologie au fost plasați sub control judiciar pentru luare de mită, a anunțat Parchetul Tribunalului Timiș. …. Anchetatorii spun că cei șase îngeri în halate albe și asistenta au luat sume de bani de la 46 de pacienți sau aparținători ai acestora. Conform anchetatorilor, mita era primită sub forma unor plicuri cu bani, însă uneori a constat în borcane cu miere sau bulion. Această secție de chirurgie oncologică nu este vizată pentru prima oară de procurori. În mai 2022, seful secției, Octavian Mazilu, dintre cei mai cunoscuţi îngeri în halat alb din Timişoara şi fost manager la Spitalul Municipal, a fost ridicat, de poliţişti şi procurori, pentru luare de mită. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“România golită
Cea mai mare criză a României, deja cronicizată și cu efecte de o gravitate incalculabilă în absolut toate domeniile, este cel mai puțin discutată și mai puțin prezentă în interesul public- depopularea României. Potrivit datelor INS, anul trecut, România a înregistrat cea mai mare migrație din ultimii 30 de ani. Și singurul motiv pentru care populația rezidentă a României a fost la finalul anului mai mare cu aproape 10.000 de persoane decât la începutul anului este imigrația, adică străinii care au venit la muncă și refugiații ucraineni.
Pleacă mai ales tinerii între 15-19 ani, la studii, de unde se întorc foarte puțini, și populația activă până la 44 de ani.
De unde este firesc că toate dezechilibrele demografice și sociale s-au agravat, iar întrebarea principală despre pensiile celor acum în activitate nu este care va fi cuantumul lor, ci dacă va mai avea cine să le susțină prin contribuții…..”
https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/romania-golita
👍 Da, aceasta este cea mai mare criza a Romaniei.
Plus prostia masiva cu specific national incastrata pe plaiuri si transmisa din generatie in generatie, trecut-prezent-viitor.