Revista Presei – 31 august. “PNRR se închide cu nouă miliarde de euro mai mic decât a început. Istoria politică a banilor pierduți, retrași sau salvați în cinci ani de întârzieri și renegocieri ….”
| 31/08/2026 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
“PNRR se închide cu nouă miliarde de euro mai mic decât a început. Istoria politică a banilor pierduți, retrași sau salvați în cinci ani de întârzieri și renegocieri ….În cei aproape cinci ani dintre aprobarea PNRR și termenul final, guvernele Ciucă și Ciolacu au acumulat restanțe, au depus cereri de plată cu jaloane neîndeplinite și au amânat reformele cu cel mai mare cost politic, după care guvernul Bolojan a preluat în 2025 un plan supracontractat, cu proiecte de 6,3 miliarde de euro considerate imposibil de încheiat la timp, reușind, în mare pare, o limitare a pierderilor, mai degrabă decât o „salvare” așa cum a fost numită politic de noul guvern, actual interimar. Noii miniștri au reușit să protejeze granturile, au redus drastic componenta de împrumut și au păstrat în PNRR investițiile care aveau șanse reale de finalizare. Defalcat, PNRR-ul aprobat în toamna anului 2021 valora 29,18 miliarde de euro, sumă din care aproximativ 14,24 miliarde reprezentau granturi, iar 14,94 miliarde erau împrumuturi. Planul fusese elaborat în mandatul Guvernului Cîțu, cu Cristian Ghinea la conducerea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, și aprobat de Consiliul Uniunii Europene în noiembrie 2021. Amintim aici că granturile sunt fonduri nerambursabili, acordate în schimbul reformelor și investițiilor asumate, iar împrumuturile trebuie rambursate și sunt avantajoase în măsura în care România le poate folosi pentru proiecte mature, la costuri mai bune decât cele la care se împrumută direct de pe piețe. O parte din reducerea inițială a granturilor a provenit din recalcularea alocărilor între statele membre, pe baza performanței economice din perioada pandemiei și nu neapărat dintr-o „sancțiune” aplicată României, așa că, în 2023, după includerea capitolului REPowerEU, planul revizuit a ajuns la aproximativ 28,5 miliarde de euro, dintre care 13,6 miliarde granturi și 14,9 miliarde împrumuturi, potrivit datelor Consiliului Uniunii Europene. În 2025, însă, componenta de împrumut a fost coborâtă la aproximativ 7,84 miliarde de euro, iar planul a ajuns la 21,41 miliarde, iar după ultima revizuire, finalizată în vara anului 2026, a eliminat încă aproximativ 1,3 miliarde de euro din împrumuturi și a stabilit valoarea de puțin peste 20,1 miliarde, potrivit structurii prezentate de Guvern….. Trebuie să bifăm faptul că România a construit sute de kilometri de drum, a renovat clădiri publice, a cumpărat trenuri și echipamente, a digitalizat servicii și a finanțat mii de investiții locale, cu toate că fosta coaliție PNL-PSD a sacrificat cu brio oportunitățile oferite de Bruxelles pentru a-și proteja perceputul capital politic. În plus, din cauza situației de criză în care a fost împins Executivul care s-a confruntat cu termenul-limită, o parte din împrumuturile care au fost eliminate pentru că proiectele aferente nu mai puteau fi terminate au fost mutate în povara viitoare a bugetului de stat, care s-ar putea să fie mai constrâns în anii următori, fără influxul constant de bani europeni din PNRR, iar unele reforme au fost diluate sau împinse în ultima lună. …..” Integral: https://ziare.com/
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/08/dumitru-costin-agerpres18865996.jpg?resize=175%2C97&ssl=1)
“Ce se poate face cu legea salarizării, după eșecul reformei din PNRR. Dumitru Costin, BNS: Justiția a crescut ca un balaur, ar trebui să aibă lege separată. Restul familiilor ocupaționale să aibă o lege aplicată în etape ….„Trebuie stabilite ierarhizări inter-ocupaționale. Acum avem o problemă uriașă: Justiția. Atât timp cât păstrezi Justiția nu mai ai asigurat un echilibru. În fiecare an ei au exploatat vulnerabilități privind salarizarea. Au și ei probleme de la grefieri în jos, unde e durere. Dar problema e că Înalta Curte este principalul ordonator de credite. În 2023 crescuse masa sumelor câștigate în instanță, iar în ultimul trimestru nu mai erau bani de salarii. La vremea respectivă, creanțele salariale erau de un miliard de lei. Acum sunt 5 miliarde de lei, la care se adaugă 6 miliarde de la alte familii ocupaționale”, a mai spus acesta. Costin a spus că încă din 2023 se stabilise că trebuie o salarizare separată pentru Justiție. Dar discuțiile au picat ulterior. „Această familie ocupațională a crescut ca un balaur. Și acum ar fi, dacă nu e pus acest balaur într-o cușcă, să nu mai apară sume cerute” Dumitru Costin, liderul BNS Transferurile pentru Sănătate „Acum fiecare familie ocupațională se raportează la salariile din Justiție. Sănătatea are o problemă suplimentară de finanțare, respectiv sursele. Acum au ca surse contractele cu CNAS, dar pe lângă acestea există transferuri, adică o sumă distinctă ce se plătește. Aici sunt 17 din cele 84 de miliarde de lei, cam 20% din total. În momentul în care apare noua lege, dispare diferența. Așa li se plătesc majorările de salarii obținute din 2017 încoace”, afirmă Costin. ….. „Nu s-a putut face nimic în astea 3 luni pentru că totul a fost o cârpeală. În momentul în care Pîslaru a început consultările atunci s-a descoperit tot acest haos. Și când a început să rezolve, au constatat că nu sunt bani” Dumitru Costin, liderul BNS …..” Integral: https://www.libertatea.ro/
“De ce nu-i rău că salariile bugetarilor înghit 40% din veniturile fiscale al bugetului. Cifra Guvernului este înșelătoare, deși matematica este corectă ANALIZĂ Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a afirmat, în contextul discuțiilor asupra Legii salarizării, că salariile bugetarilor ar reprezenta aproximativ 40% din veniturile fiscale ale bugetului de stat, acest procent fiind cel mai ridicat din Uniunea Europeană, unde media ar fi de 26%. Deși matematica este corectă, procentul de 40% reprezintă doar cât cheltuim din veniturile de pe taxe și impozite, nu cât cheltuim din veniturile bugetului. Astfel, motivul pentru care cheltuim 40% din veniturile din taxe și impozite pe salariile bugetarilor nu se datorează faptului că aceștia ar avea salarii prea mari raportat la media UE, așa cum se lasă de înțeles, ci din cauza slabei colectări a taxelor și impozitelor. În realitate, potrivit celor mai recente date Eurostat pentru anul 2025, veniturile totale ale administrației publice din România s-au ridicat la aproximativ 35,4% din PIB, iar cheltuielile cu remunerarea angajaților din sectorul public au fost de circa 10,5% din PIB. Prin urmare, în 2025, cheltuielile publice cu salariile au reprezentat doar 29% din veniturile totale ale bugetului, nu 40%. Raportat la cheltuielile totale ale bugetului, procentul cheltuit de România pe salariile bugetarilor este de 24,2%, ușor peste media europeană de 20,9%. De asemenea, spre deosebire de media UE, unde în 2025 veniturile din impozite și contribuții sociale nete au fost de aproximativ 40% din PIB, în România acestea au fost doar de 29,2% din PIB. Dacă România ar fi încasat la buget la fel de mult ca media europeană, am fi avut în plus 214 miliarde de lei, ceea ce ne-ar fi ajutat să evităm deficitul. Mai mult decât atât, un studiu recent arată că era suficient să evităm măsurile de austeritate doar dacă ANAF ar fi colectat TVA-ul la fel de eficient ca fiscul din Ungaria. „De exemplu, datele ne arată că România pierde aproximativ 30% din veniturile publice potențiale din cauza necolectării TVA-ului, a evaziunii și a neconformării fiscale. România a încasat cam 21,4 miliarde de euro din TVA în 2023, care reprezintă însă doar aproximativ 70% din cât ar fi trebuit să încaseze statul, de unde decalajul de TVA (VAT gap) de 30%. Dacă împărțim la 0,7, rezultă că suma totală pe care ar putea-o încasa este de aproape 30,5 miliarde de euro. Dacă am avea un nivel de colectare ca în Ungaria, unde decalajul este de doar 7,4%, am aduna la buget cam 92,6% din acest total, adică în jur de 28,3 miliarde de euro. Diferența față de cât colectăm acum ar fi de aproximativ 6,9 miliarde de euro pe an. ….” Integral: https://ziare.com/
“Analiză „Vom mânca iarbă și scoarță de copac”. Avertismentul consilierului BNR, întărit de Cristian Păun: „România riscă să ajungă mai rău decât Grecia” ….Dincolo de controversele uriașe apărute și de reacțiile dure, cuvintele lui Rădulescu, ar trebui privite ca un adevărat avertisment. Întrebarea logică care se pune în acest moment este cât de gravă ar fi în realitate situația României, în acest moment, în condițiile în care un avertisment atât de dur vine tocmai din partea unui expert BNR. …. „În final o să ajungem, fără doar și poate, în situația grecilor din 2010, adică în situația unor finanțe făcute praf și a unor finanțe care greu pot fi apoi reparate, cu niște costuri enorme. Din păcate, la noi Uniunea Europeană nu are cum să ne salveze atât de prompt și atât de consistent precum s-a întâmplat în cazul Greciei. Probabil că în cazul nostru salvarea va veni de la FMI și va fi o salvare mult mai dură din toate punctele de vedere, dacă, repet, nu reușim să facem corecțiile necesare noi, prin forțele noastre proprii și prin efortul propriu”, spune profesorul Păun. De altfel, Cristian Păun consideră că în acest moment situația României este mai gravă decât în timpul crizei care a debutat în 2009. Comparativ cu situația în care ne găseam în acei ani, România a adunat o datorie uriașă pe care o plătește tot mai greu, iar începând cu 2027 vin ani și mai complicați, cu un vârf al plăților pentru datoria externă. „Noi în momentul de față facem toate eforturile să reedităm un alt astfel de moment. În momentul de față, și aici poate facem din nou o paralelă cu Grecia și chiar și cu acel moment, România în acest moment arată mult mai rău decât în acel moment 2009-2010, pentru că sumele de bani aflate în joc sunt enorme. Gândiți-vă că noi acum avem o datorie externă publică undeva la 100 de miliarde de euro. În acel moment nu aveam această datorie publică externă care, în cazul intrării în încetare de plată sau în cazul unei probleme foarte mari, se va volatiliza foarte rapid și va trebui transformată în datorie publică internă. Adică noi trebuie să transformăm acei bani în euro, să-i dăm creditorilor internaționali, împrumutându-ne masiv de pe piața locală, prin tiparniță, prin pârghii inflaționiste și așa mai departe”, explică economistul. …..” Integral: https://adevarul.ro/
“România, cel mai mare exportator de grâu din UE, după un an agricol excelent. Fermierii au recoltat 13,4 milioane de tone ….. Creșterea prețului vine într-un an cu rezultate record pentru agricultura românească. Fermierii au recoltat 13,4 milioane de tone de grâu, iar un milion de tone au plecat deja la export. Producții foarte bune au fost înregistrate și la celelalte culturi: 3,5 milioane de tone de rapiță și 3,4 milioane de tone de orz, potrivit estimărilor făcute de analiștii din domeniu. …. Față de Rusia și Ucraina, țara noastră vinde grâul și cu 60 de dolari mai scump, însă chiar și așa fermierii spun că e greu să recupereze pierderile din anii trecuți. Ion Cioroianu, vicepreședintele Asociației Fermierilor din România: Ce e îmbucurător la noi, noi avem un grâu bun, de panificație, încât de aceea și concurăm cu țările din jur și avem preț mai bun. Pentru noi fermierii înseamnă o oportunitate foarte bună. Producțiile mari aduc însă din nou în discuție o problemă veche a agriculturii românești: o mare parte din cereale pleacă la export ca materie primă, în loc să fie procesată în țară. .….” Integral: https://stirileprotv.ro/
“Iulian Anghel, ZF: Care este diferenţa între a fi învins de Securitate şi a fi şeful ei? Când vom vedea pur şi simplu lista cu nume prenume a celor care au tras în manifestanţi la Inter, ca să ne eliberăm odată? …. Nicuşor Dan nu a fost la Revoluţie. Pahonţu a fost. La baricada de la Inter au murit 50 de oameni. Alexandra Şerban de la Recorder explică, documentat, că generalul Pahonţu a fost de cealaltă parte a baricadei. De partea celor cu glonţul pe ţeavă. Preşedintele Dan se laudă că are de 100 de ori mai multe informaţii ca un jurnalist. Are tot atâtea informaţii pe cât a avut Emil Constantinescu când l-a decorat pe şeful torţionarilor de la Penitenciarul Aiud. De fapt, întrebarea fundamentală este alta: când vom vedea pur şi simplu lista cu nume prenume a celor care au tras în manifestanţi la Inter, lista tuturor membrilor forţelor de opresiune din acea noapte de 21-22 decembrie, ca să ne eliberăm odată? Emil Constantinescu s-a retras din cursa pentru un al doilea mandat prezidenţial, pentru că, a spus el, “a fost învins de structuri”. Adică de Securitate, mai precis. Nicuşor Dan merge înainte şi spune, cu gura largă, că el este şeful Securităţii. România nu a avut un Vaclav Havel al ei. Nu pentru că poporul nostru este lipsit de curaj. Miile de morţi şi de răniţi în Revoluţia din 1989 înnobilează întreg poporul. Si unde e mulţumirea? …. Nicuşor Dan era adolescent la Revoluţie. Ani lumină de dinozaurii Iliescu, Constantinescu, Băsescu. A fost votat în masă de oameni care niciodată nu au cunoscut comunismul nenorocit, Securitatea sau Miliţia. A fost votat de oameni liberi. Cum poate un om liber să se angajeze în gaşca opresorilor? Există o explicaţie, îngrozitoare. Pot fi milioane de explicaţii, dar aceasta este înfiorătoare. Securitatea, fosta, nu este o structură, este o celulă din corp. …..” Integral: https://www.zf.ro/
“Nu suntem singuri – blocaj politic generalizat în statele europene Uniunea Europeană se confruntă cu o problemă care depăşeşte alternanţa politică obişnuită: în tot mai multe state, partidele nu mai reuşesc să construiască majorităţi stabile, iar guvernele sunt obligate să negocieze permanent supravieţuirea parlamentară. Ţara noastră este în acest impas după căderea Guvernului Bolojan prin moţiune de cenzură şi eşecul succesiv al încercărilor de instalare a unui nou executiv. Franţa, Germania, Ţările de Jos, Belgia şi Spania oferă forme diferite ale aceleiaşi fragilităţi. În spatele crizei politice se află aceeaşi problemă: societăţile europene cer rezultate rapide, în timp ce sistemele politice sunt tot mai fragmentate şi mai puţin capabile să producă compromisuri. • Criza nu mai înseamnă doar căderea unui guvern Europa politică nu traversează o singură criză, ci o succesiune de crize naţionale care au început să se suprapună. În unele state, guvernele cad. În altele, ele supravieţuiesc prin majorităţi improvizate. Sunt şi ţări în care alegerile produc parlamente fragmentate, în care formarea unui executiv poate dura luni întregi. Iar acolo unde guvernele rezistă, presiunea partidelor populiste şi a extremei drepte obligă formaţiunile tradiţionale să-şi modifice politicile. Ceea ce se schimbă este, astfel, mai important decât simpla succesiune a unor cabinete: capacitatea statelor europene de a lua decizii dificile începe să depindă tot mai mult de majorităţi parlamentare fragile. Problema are şi o dimensiune economică. Europa trebuie să finanţeze apărarea, să reducă deficitele, să investească în infrastructură şi tehnologie, să răspundă crizelor energetice şi să îşi consolideze competitivitatea într-un moment în care Statele Unite şi China exercită presiuni tot mai mari asupra economiei europene. Pentru toate acestea este nevoie de guverne capabile să ia decizii nepopulare. Exact această capacitate este pusă sub presiune. ….Situaţia României are şi o particularitate economică. Guvernul Bolojan fusese instalat într-un context în care România trebuia să reducă unul dintre cele mai mari deficite bugetare din Uniunea Europeană. În martie, Reuters relata că executivul era deja obligat să opereze majorări de taxe şi reduceri ale cheltuielilor pentru a evita o deteriorare suplimentară a situaţiei fiscale şi un eventual downgrade al ratingului suveran. Căderea guvernului nu elimină aceste probleme. Dimpotrivă, le mută într-un spaţiu politic mai complicat. Orice nou executiv trebuie să negocieze simultan cu partidele parlamentare, cu Bruxelles-ul, cu pieţele financiare şi cu propriul electorat. …..” Integral: https://www.bursa.ro/
/https%3A%2F%2Fwww.economedia.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F01%2FScreenshot-2025-01-21-at-22.25.02-1024x580.jpg?resize=178%2C100&ssl=1)
“Cum explozia averilor ultra-bogaților pune în pericol democrația: „Lupta dintre democrație și oligarhie” va defini secolul XXI .… Gabriel Zucman a transmis că oricine sărbătorește averea de 1.000 de miliarde de dolari a lui Elon Musk ar trebui să înțeleagă tensiunea fundamentală dintre avuția extremă și însăși posibilitatea ca democrația să existe. „Explozia averilor miliardarilor a fost una dintre caracteristicile definitorii ale epocii noastre. Este imposibil să înțelegem lumea de astăzi dacă ignorăm această schimbare profundă. Pentru că explozia averilor celor foarte bogați a fost însoțită de o explozie a puterii lor. Puterea de a înclina piețele, de a modela discursul public, de a influența politicile publice, de a împiedica progresul social”, a postat economistul. …. Gabriel Zucman a arătat că, în perioada de vârf a Epocii de Aur („Gilded Age”) din Statele Unite, la sfârșitul secolului al XIX-lea, cele mai bogate patru familii din SUA ar fi putut cumpăra, într-un singur an, bunuri și servicii echivalente cu 4% din ceea ce producea economia americană. Însă, în prezent, aceeași fracțiune infimă a populației SUA, cei mai bogați 0,00001% dintre americani – care în prezent înseamnă 19 gospodării – ar putea cumpăra 14% din tot ceea ce produce Statele Unite într-un singur an, a continuat specialistul. ….„Așa a putut Musk să cumpere Twitter, dintr-un impuls, pentru 44 de miliarde de dolari în 2022. Așa poate Larry Ellison să cumpere astăzi TikTok, CBS și CNN. Așa se face că miliardarii au putut reprezenta 20% din toate donațiile politice în ciclul electoral din 2024”. „Pe măsură ce boomul inteligenței artificiale creează miliardari de la o zi la alta, iar primii trilionari încep să intre în vizor, un lucru devine din ce în ce mai clar. Lupta dintre democrație și oligarhie va fi lupta definitorie a secolului XXI”, a spus el. ….” Integral: https://economedia.ro/
“Lumea se împrumută la un nivel nemaivăzut de aproape 20 de ani: Costurile obligaţiunilor pe termen lung se aprope de un nivel care a mai fost atins doar la criza financiară din 2008-2009. De la Washington la Tokyo până la Londra şi Paris, investitorii cer mai mulţi bani ca pentru a finanţa guvernele lumii Statele lumii plătesc tot mai scump pentru banii pe care îi împrumută pe termen lung. Investitorii sunt îngrijoraţi din cauza inflaţiei şi a miilor de miliarde de dolari pe care companiile tech le împrumută pentru a construi infrastructura necesară pentru inteligenţa artificială. Această îngrijorare se reflectă direct în costurile pe care guvernele trebuie să le plătească atunci când se împrumută, scrie Bloomberg. Aproape peste tot în lume, costurile de împrumut ale statelor cresc accelerat. Săptămâna aceasta, randamentul obligaţiunilor americane pe 30 de ani a urcat la cel mai ridicat nivel din 2007, cele ale Franţei au atins un vârf nemaivăzut din 2008, iar ale Germaniei s-au tranzacţionat la niveluri specifice anului 2011. În Marea Britanie, randamentele obligaţiunilor se apropie de 6%, iar în Japonia sunt aproape de maximul istoric. Există, pe de o parte, temerea că o lume tot mai divizată va face economiile mai vulnerabile la şocurile privind lanţurile de aprovizionare şi la inflaţia persistentă. Pe de altă parte, investitorii se tem că guvernele nu-şi vor controla cheltuielile, menţinând dobânzile ridicate mai mult timp. Totodată, schimbările din structura pieţelor şi cele de la nivel demografic reduc cererea din partea unor cumpărători tradiţionali, consideraţi cândva stabili. „Este greu de spus ce nivel al randamentelor ar îmbunătăţi perspectivele obligaţiunilor pe termen lung. Singurul lucru care ar putea schimba asta ar fi o scădere bruscă a datelor economice sau un şoc extern. Al doilea scenariu pare mai probabil”, a declarat Chris Iggo, director de investiţii la AXA IM Core, parte a BNP Paribas Asset Management. ….” Integral: https://www.businessmagazin.ro/
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/08/gettyimages-2276661792.jpg?resize=175%2C97&ssl=1)
“Șeful spionajului din Estonia spune că Vladimir Putin e încolțit și în acest moment „mai are doar opțiuni proaste” .…Evaluările serviciilor de informații estoniene arată că Vladimir Putin se confruntă cu probleme structurale majore. Pierderile umane de pe frontul din Ucraina depășesc ritmul actual de recrutare, iar atacurile ucrainene la distanță asupra infrastructurii petroliere au afectat grav veniturile bugetare ale Rusiei. Deficitul bugetar al Moscovei a depășit deja previziunile inițiale și ar putea atinge 10 trilioane de ruble (aproximativ 100 de miliarde de euro), reprezentând jumătate din bugetul alocat apărării. Din cauza sancțiunilor internaționale care limitează accesul pe piețele financiare, Kremlinul ia în calcul creșteri de taxe și contribuții forțate din partea oligarhilor, măsuri care alimentează nemulțumirea internă. Kaupo Rosin subliniază că, în cercurile de putere de la Moscova, vocile care îi cer lui Putin să reconsidere continuarea războiului devin tot mai puternice. Oprirea ostilităților ar putea fi interpretată drept o dovadă de slăbiciune, în timp ce continuarea lor amplifică riscurile economice și politice. …. Pierderea a sute de mii de soldați pe câmpul de luptă pune Kremlinul în poziția de a analiza o nouă mobilizare rusească. Deși populația și structurile militare din Rusia se așteaptă la un astfel de ordin, o decizie finală nu a fost încă adoptată, șansele producerii unui nou val de mobilizare fiind evaluate la 50%. În ceea ce privește securitatea spațiului euroatlantic, analizele EFIS arată că NATO continuă să exercite o descurajare eficientă, fiind puțin probabil ca Rusia să declanșeze un atac militar convențional asupra unui stat aliat în viitorul apropiat. Mesajul privind fermitatea clauzei de apărare reciprocă din Articolul V a fost reconfirmat și în cadrul recentelor contacte la înalt nivel dintre directorul CIA, John Ratcliffe, și oficialii de la Moscova. ….O amenințare imediată și directă la adresa Europei o reprezintă campania de sabotaj orchestrată de serviciul de informații militare al Rusiei (GRU). Atacurile vizează tot mai frecvent facilități din industria de apărare și noduri logistice utilizate pentru furnizarea de echipamente către Ucraina, cum a fost cazul recentului incident cu dronă de pe aeroportul Leipzig-Halle sau incendierea unor depozite din Londra. Șeful spionajului estonian respinge termenul de „război hibrid”, considerând că acesta cosmetizează o realitate periculoasă. Rosin susține că actele de sabotaj, atacurile cibernetice și loviturile asupra infrastructurii civile din Europa trebuie clasificate deschis drept terorism sponsorizat de stat. …..” Integral: https://www.libertatea.ro/
“București, singurul oraș din lume cu mai mulți secretari de stat decât electricieni autorizați București rămâne, potrivit unei comparații neoficiale din mediile administrative, singurul oraș din lume cu mai mulți secretari de stat decât electricieni autorizați, într-un moment în care debitul scăzut al Dunării a agravat criza energetică. România a funcționat în ultimii ani cu unul dintre cele mai dense aparate de demnitari din Europa, cu zeci sau, în anumite formule, peste 200 de secretari și subsecretari de stat sau persoane asimilate, plus patru sau cinci viceprim-miniștri, un nivel depășit în lume aproape doar de Vietnam. Capitala concentrează aceste funcții, în timp ce oferta de electricieni autorizați ANRE rămâne insuficientă pentru cererea reală. Criza hidrologică a redus capacitatea de producție pe Dunăre și a crescut presiunea asupra rețelelor, ceea ce face intervențiile electrice autorizate mai urgente decât multiplicarea posturilor de demnitate publică. Autoritățile nu au publicat o statistică unică care să pună față în față cele două categorii. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
