Revista Presei – 3 iunie.„Analiză AEI: Este iarna viitoare sub semnul blackoutului? Avertismentul ignorat din Studiul de Adecvanţă al Transelectrica …..”
| 03/06/2026 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
“Analiză AEI: Este iarna viitoare sub semnul blackoutului? Avertismentul ignorat din Studiul de Adecvanţă al Transelectrica Cea mai mare eroare care se face astăzi în dezbaterea energetică din România este confundarea energiei produse pe parcursul unui an cu securitatea reală a sistemului. Pe hârtie, România nu duce lipsă de capacităţi instalate, se arată într-un comunicat de presă al Asociaţiei Energiei Inteligente (AEI), remis redacţiei. În practică, începe să apară o problemă mult mai gravă, lipsa capacităţii ferme disponibile exact în orele critice ale iernii, atunci când consumul atinge maximele, producţia solară este nulă, vântul poate lipsi, hidrocentralele sunt limitate, iar importurile devin incerte şi scumpe. Studiul de Adecvanţă al Transelectrica transmite un mesaj care ar trebui să preocupe atât autorităţile, cât şi investitorii: sistemul energetic românesc intră într-o perioadă în care succesul tranziţiei nu va mai fi determinat de câţi MW noi sunt instalaţi, ci de câţi MWh pot produce efectiv atunci când sistemul este sub presiune. Studiul de Adecvanţă al Transelectrica indică un deficit major de adecvanţă, nu o simplă vulnerabilitate. În scenariul central analizat pentru anul 2027, sistemul energetic naţional ajunge la un indicator LOLE de 143,55 ore (Loss of Load Expectation – numărul estimat de ore într-un an în care sistemul electric nu poate acoperi integral cererea de energie din resursele disponibile, inclusiv din import) şi la o energie nealimentată (ENS) de 36.070 MWh (cantitatea de energie pe care consumatorii ar fi dorit să o consume, dar pe care sistemul nu a putut să o livreze din cauza lipsei de capacitate disponibilă). Combinaţia celor două arată nu doar că deficitul apare des, ci şi că este semnificativ ca volum energetic. …. Problema nu este lipsa regenerabilelor. Problema este lipsa capacităţilor care pot fi chemate să producă atunci când sistemul are nevoie urgentă de ele. Iarna 2026-2027 reprezintă primul test real. Studiul de Adecvanţă al Transelectrica arată că perioadele critice se concentrează în lunile ianuarie, februarie şi decembrie, în special în intervalele de vârf de dimineaţă şi seară. Acestea sunt exact orele în care: fotovoltaicul produce zero, consumul rezidenţial explodează, pompele de căldură şi încălzirea electrică cresc cererea, importurile regionale sunt solicitate simultan şi orice indisponibilitate tehnică devine critică. În asemenea condiţii, discursul bazat pe capacităţi instalate îşi pierde relevanţa. …..” Integral: https://www.bursa.ro/
“Florian Neagu, Director Direcţia de Stabilitate Financiară, BNR: Plătim atât costul problemelor geopolitice, pe care îl suportă întreaga lume, cât şi costul deficitelor fiscale, care se reflectă mai devreme sau mai târziu în inflaţie. …. În acest context, în care subiectul geopolitic capătă o importanţă tot mai mare, este important să ştim cum ne poziţionăm. M-am gândit să structurez o scurtă imagine de ansamblu. Mesajul pe care îl primim din partea tuturor instituţiilor financiare europene este că nivelul riscului sistemic la nivel european rămâne ridicat. Trebuie să vedem care sunt soluţiile pentru a ne adapta şi care sunt paşii cei mai buni de urmat. La nivelul ţării noastre, pe ansamblu, am inclus şi un grafic elaborat de colegii mei, un index de risc geopolitic, unde constatăm că în prezent nivelul a atins valorile pe care le aveam în momentul în care a izbucnit războiul din Ucraina. Este rolul autorităţilor să găsească soluţiile adecvate, pentru că acestea sunt elemente de sentiment. ….Întrebarea este dacă, pe termen mediu, putem îmbunătăţi intermedierea financiară. Există percepţia că marjele practicate de băncile din România sunt mari. Am apelat la statistici nealterate, care arată care sunt marjele practicate de toate sectoarele bancare din UE, atât pentru populaţie, cât şi pentru companii. Pentru toate categoriile de credite acordate de bănci, România se află în jumătatea inferioară a clasamentului. Nivelul competiţiei este dezvoltat, iar cifrele susţin această concluzie şi pe termen mediu şi lung. Acelaşi rezultat se menţine şi dacă analizăm media ultimilor trei ani. …. România este, de departe, pe primul loc atunci când vine vorba de dezvoltarea activităţii prin resurse proprii sau aportul acţionarilor. În ţările dezvoltate, dezvoltarea se bazează în principal pe credite bancare. Am speranţa că, pe măsură ce proiectul de aderare la OCDE se finalizează şi aduce schimbări în comportamentul antreprenorilor, vom vedea şi o creştere a intermedierii financiare. …..” Integral: https://www.zf.ro/
“De ce băncile româneşti pierd clienţi din cauza datelor proaste …. Un român stabilit în Marea Britanie decide să-şi construiască o casă pe un teren pe care îl deţine într-o comună din sudul Transilvaniei. Are venit stabil, contract permanent, istoric de creditare curat. Aplică pentru un credit ipotecar de construcţie la o bancă din România. Răspunsul: avans de 40% din valoarea construcţiei. Dar valoarea construcţiei nu poate fi cunoscută cu precizie până la finalizare — tot ce există în acel moment este o estimare a arhitectului. Banca cere deci 40% dintr-o sumă aproximativă, pentru un activ care nu există încă fizic. Dacă ar fi aplicat cu un co-debitor din România, avansul scădea la 15%. Dacă ar fi avut venituri din România, putea găsi oferte cu 5%. Acelaşi produs bancar, aceeaşi proprietate — condiţii radical diferite. În alte cazuri, banca solicită o proprietate suplimentară drept garanţie — de regulă deţinută de un membru al familiei din România. Cine nu are familie în ţară sau o proprietate de pus gaj este, practic, descurajat să cumpere, să construiască sau să investească. Acelaşi produs bancar poate cere 15% avans sau 5% avans altcuiva — diferenţa nu reflectă riscul real, ci rigiditatea sistemului de evaluare. Dar problema nu se opreşte la condiţii. Evaluarea proprietăţii nu se poate face decât prin evaluatori agreaţi de bancă. Dacă solicitantul contestă rezultatul, poate plăti un al doilea evaluator — pe care banca poate să-l ignore. Întregul proces de creditare se bazează pe o evaluare pe care solicitantul nu o controlează şi pe grile notariale pe care nimeni nu le verifică. Problema sistemică: grilele notariale deconectate de piaţă Situaţia descrisă nu este un caz izolat. Este consecinţa unui sistem de evaluare imobiliară construit pe date care nu reflectă piaţa. În România, tranzacţiile imobiliare se raportează la grilele notariale — tabele de valori pe metru pătrat, stabilite de camerele notariale. Camera Notarilor Publici Bucureşti recunoaşte explicit că aceste evaluări „nu reprezintă valorile de circulaţie ale imobilelor.” Cu alte cuvinte, nici instituţia care le produce nu pretinde că reflectă realitatea. Diferenţele dintre grilă şi piaţă pot ajunge la 30% pentru apartamente şi până la 300% pentru case — în special în zonele rurale şi periurbane, acolo unde piaţa imobiliară e cel mai puţin documentată. Băncile acordă credite pe baza acestor evaluări. Evaluatorii agreaţi de bancă lucrează cu aceleaşi grile. Rezultatul: un circuit închis în care nimeni nu are interesul să corecteze valorile. …..” Integral: https://www.zf.ro/
“România 2026: trei din zece copii trăiesc în sărăcie, mortalitatea infantilă – la cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, vaccinarea scade alarmant .…Datele arată o acumulare de vulnerabilități care afectează copiii din România pe aproape toate dimensiunile vieții: sănătate, educație, siguranță, acces la hrană, protecție online și participare socială. La începutul anului 2025, în România erau 3.610.644 de copii, reprezentând 19% din populația rezidentă a țării. În același timp, anul 2025 a adus cel mai mic număr de născuți-vii din 1930 până în prezent: 145.725, cu 11.545 mai puțini decât în 2024. La finalul anului trecut, 33.420 de copii se aflau în sistemul de protecție specială, dintre care 8.908 creșteau în instituții de tip rezidențial. …. Deși în ultimii ani riscul de sărăcie sau excluziune socială în rândul copiilor a avut o tendință de scădere, proporția rămâne foarte mare. 32,4% dintre copiii din România, adică aproximativ 1,163 milioane de copii, continuă să crească în risc de sărăcie sau excluziune socială. Copiii sunt mai afectați de sărăcie decât adulții: riscul de sărăcie sau excluziune socială în rândul lor este cu șase puncte procentuale mai mare decât în cazul adulților. Salvați Copiii atrage atenția că sărăcia nu înseamnă doar lipsa banilor, ci afectează concret accesul la hrană, educație și dezvoltare. Datele pentru 2025 arată o creștere a ponderii familiilor care nu își permit măcar o dată la două zile o masă cu carne, pește sau proteine vegetale echivalente. Proporția a urcat de la 14,6% la 17,2% în cazul tuturor familiilor cu copii și de la 19,5% la 25,9% în cazul familiilor monoparentale. Sărăcia afectează direct și educația. Un studiu realizat de Salvați Copiii România în vara anului 2025 arată că aproape trei din cinci familii, adică 58%, dintre cele ai căror copii sunt integrați în programele educaționale ale organizației nu pot acoperi cheltuielile legate de participarea copiilor la educație fără sprijin extern. Procentul urcă la 87% în rândul familiilor care se consideră în stare de sărăcie și la 70% în rândul celor cu nivel educațional scăzut. …..” Integral: https://spotmedia.ro/
“Eurostat: Doar 23,4% dintre gospodăriile din UE includeau copii, în 2025 În 2025, în UE existau 203 milioane de gospodării, dintre care în peste 76 de milioane erau doar adulţi singuri fără copii, arată un raport Eurostat, publicat, luni, de 1 Iunie, informează news.ro. 23,4% dintre gospodării includeau copii în UE, iar jumătate dintre gospodăriile cu copii aveau 1 copil (50,2%), în timp ce 37,6% aveau 2 copii, iar 12,2% aveau 3 sau mai mulţi copii. România este în topul ţărilor unde gospodăriile cu copii aveau, în 2025, 3 sau mai mulţi copii. De asemenea, în România, 16,4% dintre copii trăiau în gospodării în care nicio persoană nu avea loc de muncă. În 2025, în UE existau 203,1 milioane de gospodării. În acelaşi an, UE a avut cel mai mare număr de gospodării formate din adulţi singuri fără copii (76,1 milioane), urmată de cupluri fără copii (48,9 milioane), alte tipuri de gospodării fără copii (30,7 milioane) şi cupluri cu copii (29,9 milioane). Numărul total de gospodării din UE a crescut între 2016 şi 2025 cu 6,0%. Gospodăriile formate din adulţi singuri fără copii au înregistrat cea mai rapidă rată de creştere, de 19,2%. 22,5% din populaţia adultă locuieşte singură sau este o familie monoparentală. …..” Integral: https://www.bursa.ro/
“Cine poartă responsabilitatea pentru victimele din Galați? O analiză care contrazice discursul oficial 1. Singurii vinovați pentru rănirea unui copil și a unei femei în Galați sunt rușii. Nu există nicio țintă legitimă pentru Rusia în România și nu există nicio țintă legitimă pentru Rusia în Ucraina. Văd că multă lume, inclusiv liderii noștri, uită asta: războiul din Ucraina este un război ilegal, ilegitim și neprovocat. Asta înseamnă că nici acum, nici în prima zi rușii nu au avut ținte legitime în Ucraina. Așadar responsabilitatea totală pentru zecile de victime din Galați – adică zecile de oameni care au suferit un prejudiciu material, psihic, emoțional sau fizic – este a Rusiei. Avem două victime în spital, un copil și mama lui, zeci de altele care au suferit prejudicii materiale și mii care acum dorm speriați. 2. Președintele României repetă că drona a fost lovită de apărarea antiaeriană ucraineană. Nu are nicio dovadă de prezentat pentru asta, este doar o presupunere de a lui sau un „sfat” de comunicare dat de oamenii din jurul lui. Să luăm faptele: drona s-a deplasat 18 km în linie dreaptă după ce a depășit spațiul aerian ucrainean. Nu este comportament de dronă lovită. Viteza cu care s-a deplasat – bazat pe declarațiile făcute de Armata Română – este mai mare decât viteza de croazieră a unui Geran-2. Din nou nu este comportament de dronă lovită. Nimic din ceea ce avem dovezi, fapte, de la traiectorie, la distanță, la viteză indică ceva legat de o dronă lovită. Este posibil, dar foarte improbabil. Declarația Președintelui este una de „mediere”. În traducere liberă, Președintele vrea să spună că și rușii și ucrainenii sunt de vină. În realitate doar rușii sunt de vină. 3. La BBC duminică Președintele a declarat că „iar atunci când rușii țintesc localități aflate de cealaltă parte a Dunării, trebuie să se asigure că nu provoacă răniți în rândul cetățenilor români”. Acesta este probabil cea mai josnică declarație a lui din tot mandatul, pentru că alb pe negru invită rușii să se asigure că omoară sau rănesc doar cetățeni ucraineni. ….. 4. În ultimele zile am discutat cu oameni din Armată, din spațiul industriei militare, din zona administrativă a României și din Ucraina și cu toții mi-au confirmat ceea ce am spus deja: avem cu ce să dăm dronele jos. Ucrainenii mi-au explicat cum ei folosesc echipele mobile împotriva Shahedurilor de ani de zile și cum Ghepardurile sunt extrem de eficiente, la fel ca mitralierele ZU-2 de care dispunem într-un număr mare. Românii mi-au confirmat că modalitatea expusă de ucraineni este viabilă și în România. …..” Integral: https://republica.ro/
“Fostul șef al armatei ucrainene avertizează asupra riscurilor geopolitice din regiunea Mării Negre: șase vulnerabilități majore ….Într-un material semnat pentru agenția Interfax-Ucraina, generalul evidențiază șase amenințări fundamentale care pot destabiliza definitiv securitatea la Marea Neagră, indicând faptul că miza principală o reprezintă contracararea hegemoniei ruse. 1. Absența unei strategii coerente a NATO în regiune Zalujnîi atrage atenția că Alianța Nord-Atlantică tinde să trateze în continuare Marea Neagră ca pe un „lac rusesc”, permițând tacit Moscovei să își extindă capacitățile militare. În timp ce NATO a promovat o politică bazată pe cooperare și dialog, Kremlinul a privit alianța militară ca pe principala amenințare la adresa securității sale naționale. Această abordare i-a oferit Rusiei mână liberă pentru expansionism în Caucazul de Nord, Ucraina și Republica Moldova. Fostul comandant este convins că Moscova va profita de orice dezechilibru pentru a-și reinstaura influența în regiune. 2. Ineficiența strategiilor Uniunii Europene Deși anul trecut Uniunea Europeană a prezentat o strategie dedicată Mării Negre, cu obiective ambițioase, Zalujnîi consideră că în realitate acest document, la fel ca și „Cartea Albă 2030”, reprezintă doar o declarație de intenție neaplicabilă. Această lipsă de fermitate nu face decât să încurajeze acțiunile agresive ale Rusiei. Ambasadorul subliniază că până în prezent nu s-a materializat nici măcar ideea înființării unui Centru de Securitate Maritimă la Marea Neagră. …. 3. Riscul redeschiderii Strâmtorii Bosfor pentru navele de război rusești Decizia Turciei de a bloca tranzitul navelor militare prin Bosfor în timpul războiului a limitat capacitatea Moscovei de a-și întări flota și de a lansa atacuri masive. Totuși, în eventualitatea unui acord de încetare a focului, cel mai mare risc este ca Rusia să condiționeze negocierile de redeschiderea strâmtorilor pentru marina sa militară. ….. 4. Creșterea subtilă a influenței Chinei Extinderea prezenței Beijingului în regiune constituie o provocare pe termen lung. Deși statele riverane primesc favorabil investițiile chineze datorită atractivității lor economice, Zalujnîi avertizează că această dependență poate genera o nouă configurație geopolitică. Acest fenomen ar putea duce la pierderea controlului asupra infrastructurii critice și la slăbirea legăturilor cu aliații și instituțiile occidentale tradiționale. 5. Dorința Rusiei de dominație absolută Hegemonia pe care Moscova încearcă să o impună reprezintă principalul factor de destabilizare regională. Marea Neagră este trambulina prin care Rusia își proiectează ambițiile globale. …. 6. Democratizarea tehnologiilor militare și proliferarea dronelor Securitatea actuală nu este provocată doar de evoluția armamentului convențional, ci și de faptul că tehnologii avansate devin accesibile unor grupări insurgente sau structuri criminale. „Dacă rutele maritime, prin care se transportă aproximativ 90% din mărfurile globale, și infrastructura portuară rămân pilonii economiei mondiale, siguranța lor este o prioritate strategică”, punctează Zalujnîi. ….” Integral: https://adevarul.ro/
“Marile puteri riscă să repete o eroare strategică majoră în era noilor tehnologii militare – Analiză The Economist …. Liderii marilor puteri continuă să creadă că tehnologia militară modernă le poate oferi victorii rapide și decisive. Însă experiențele recente din Ucraina, Orientul Mijlociu și alte zone de conflict sugerează o realitate mai complexă: noile tehnologii transformă profund războiul, fără a elimina costurile umane și fără a garanta succesul strategic. Într-o analiză amplă, revista The Economist susține că evoluția dronelor, a senzorilor avansați și a războiului electronic a creat ceea ce experții numesc „transparență tactică” – o situație în care mișcările de pe câmpul de luptă devin tot mai ușor de detectat și lovit în timp real. Un câmp de luptă aproape complet vizibil În estul Ucrainei, unde dronele sunt utilizate la scară fără precedent de ambele tabere, soldații operează într-un mediu în care orice deplasare poate fi observată și atacată. Potrivit analizei, în anumite sectoare ale frontului utilizarea vehiculelor a devenit extrem de dificilă, iar deplasările se fac adesea pe jos, prin teren împădurit sau folosind rute atent camuflate. În unele cazuri, rotația trupelor și aprovizionarea pozițiilor pot dura săptămâni. În paralel, conflictele recente din Orientul Mijlociu au demonstrat capacitatea forțelor aeriene moderne de a combina informații provenite din sateliți, radare, senzori și alte surse pentru a identifica și lovi ținte cu o precizie fără precedent. Deși cele două tipuri de război par foarte diferite, The Economist argumentează că ambele ilustrează aceeași transformare tehnologică fundamentală. Tot mai multe conflicte, tot mai puține soluții rapide Datele internaționale arată că lumea traversează una dintre cele mai tensionate perioade de după Războiul Rece. Programul pentru Date privind Conflictele de la Uppsala a identificat 65 de conflicte armate active în 2025, cel mai ridicat număr înregistrat de la începutul monitorizării sistematice, în 1946. Alte institute de cercetare specializate în studierea conflictelor observă că ultimii ani au fost printre cei mai violenți din ultimele decenii. Una dintre explicații este faptul că liderii politici continuă să pornească războaie presupunând că superioritatea tehnologică va produce victorii rapide. În practică, multe conflicte se transformă în confruntări de uzură costisitoare și prelungite. ……” Integral: https://ziare.com/
“„America nu mai este un garant absolut al securității”. Statele din Indo-Pacific accelerează reînarmarea. Japonia își asumă un rol regional fără precedent În timp ce China își extinde rapid influența militară și economică în Asia, iar atenția Washingtonului pare tot mai fragmentată între mai multe crize globale, statele din regiunea Indo-Pacific încep să își regândească fundamental arhitectura de securitate. Mesajul transmis discret în culisele Dialogului Shangri-La de la Singapore – cel mai important forum anual de securitate din Asia – a fost unul clar: aliații tradiționali ai Statelor Unite nu mai sunt dispuși să își bazeze exclusiv securitatea pe umbrela americană și caută formule noi de cooperare militară regională. ….În paralel, politica „America First”, promovată de președintele Donald Trump, continuă să alimenteze întrebări privind disponibilitatea SUA de a suporta costurile securității aliaților săi pe termen lung. … Japonia şi Filipinele, care au în comun faptul că sunt aliaţi ai Statelor Unite şi au diferende teritoriale cu China, şi-au consolidat cooperarea militară. Japonia urmează să transfere în cursul anului fiscal 2027 distrugătoare de clasa Abukuma şi avioane de tip TC-90 acestei ţări din Asia de Sud-Est, a anunţat duminică, într-un comunicat, Ministerul filipinez al Apărării. Aceste nave, pe care Japonia le retrage treptat din serviciu, interesează Filipinele de o vreme. Japonia își asumă un rol regional fără precedent În acest nou context strategic, Japonia încearcă să devină unul dintre principalii piloni ai cooperării militare regionale. Guvernul de la Tokyo a modificat recent regulile privind exporturile de armament, într-una dintre cele mai importante schimbări de politică de apărare din ultimele decenii. Decizia permite exportul unei game mult mai largi de echipamente militare, inclusiv nave, sisteme de rachete și alte tehnologii de apărare….. … Canada își crește prezența în Indo-Pacific prin exerciții navale comune și programe de cooperare în domeniul securității cibernetice cu Japonia și Filipine. Noua Zeelandă analizează achiziționarea unor noi nave militare din Japonia sau Marea Britanie pentru înlocuirea actualelor fregate din clasa ANZAC. În paralel, reprezentanții celor cinci state membre ale acordului de apărare FPDA – Marea Britanie, Australia, Noua Zeelandă, Singapore și Malaezia – au discutat posibilitatea extinderii cooperării militare în cadrul pactului încheiat în urmă cu peste jumătate de secol. …..” Integral: https://adevarul.ro/
“În sfârșit panouri adecvate pe Transfăgărășan: „Cine hrănește urșii, mă-sa-i curvă!” ….. „Numai în ultima săptămână am avut vreo 10 persoane care au hrănit urșii de pe Transfăgărășan din mașină, deci e evident că e nevoie de o nouă abordare. E imposibil să le explici cu cuvinte decente unor tâmpiți să nu mai hrănească urșii, dar avem speranțe de la noile mesaje mai dure, pentru că sunt formulate într-un limbaj familiar celor care hrănesc urșii”, a explicat Decebal Popescu, inițiatorul noilor mesaje. În plus, la intrarea pe Transfăgărășan șoferii și pasagerii din mașină vor fi obligați să dea un test IQ. Dacă rezultatul este slab, le va fi interzis accesul pe Transfăgărășan. De asemenea, o nouă lege prevede că toți cei care vor mai fi prinși că hrănesc urși pe Transfăgărășan vor fi obligați să-i ia cu ei în mașină. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro/
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
