Revista Presei – 3 august. „Păcatul fondator și cele 3 crize suprapuse din energie ….”
| 03/08/2026 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
/https%3A%2F%2Fwww.g4media.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2024%2F06%2Fvitamins-5211139_1280.jpg?resize=147%2C83&ssl=1)
“Cât de eficiente sunt suplimentele alimentare? Ce beneficii sunt reale și care sunt doar marketing Colagenul te ajută să pari mai tânăr? Magneziul îmbunătățește somnul? Ce spun specialiștii despre cele mai populare suplimente alimentare, conform The Guardian. Multivitamine Multivitaminele sunt printre cele mai utilizate suplimente alimentare la nivel mondial, însă, pentru majoritatea oamenilor, dovezile științifice nu indică beneficii importante. Unul dintre cele mai ample studii realizate până în prezent a identificat o ușoară îmbunătățire a memoriei în rândul adulților în vârstă care au luat zilnic un complex de multivitamine. Totuși, diferența a fost foarte mică, echivalentă cu reținerea a aproximativ un sfert de cuvânt în plus într-un test de memorare a 20 de cuvinte. În ceea ce privește alte aspecte, precum starea de spirit, funcționarea sistemului imunitar sau starea generală de sănătate, cercetările au arătat puține sau chiar niciun beneficiu pentru persoanele care își acoperă deja necesarul de nutrienți prin alimentație….. Creatina Creatina se bucură în prezent de o popularitate tot mai mare, deși este un supliment cunoscut și studiat de zeci de ani. Organismul produce în mod natural creatină, iar cantități mici pot fi obținute și din carne roșie sau pește. Aceasta este stocată în mușchi, unde contribuie la producerea energiei necesare în timpul eforturilor intense și de scurtă durată. Administrarea unui supliment cu creatină nu produce efecte spectaculoase, însă, atunci când este combinată cu un program adecvat de antrenament, un aport suficient de proteine și o recuperare corespunzătoare, poate ajuta la ridicarea unor greutăți mai mari sau la îmbunătățirea performanțelor în exercițiile de tip sprint….. Colagenul Colagenul este principala proteină structurală din piele, tendoane și țesutul conjunctiv, iar producția sa începe să scadă treptat începând cu mijlocul celui de-al treilea deceniu de viață….. Mai multe studii clinice randomizate sugerează că administrarea zilnică a acestor suplimente timp de aproximativ trei luni poate produce îmbunătățiri modeste ale hidratării și elasticității pielii, în special în cazul femeilor cu vârste cuprinse între 40 și 50 de ani. Colagenul este cercetat și pentru efectele asupra sănătății tendoanelor și articulațiilor, unele studii indicând beneficii moderate. …..” Integral: https://www.g4media.ro/
“România câștigă timp. Ce a convins Fitch să nu ne retrogradeze și ce trebuie făcut să nu ajungem la „junk”? .…Fitch nu bagă România în categoria „junk” rezervată statelor considerate cu risc ridicat dar ratingul de țară rămâne la „BBB minus”. Este ultima treaptă din categoria investment grade. Următorul pas în jos ar însemna intrarea în zona speculativă („junk”). Cu alte cuvinte, Fitch nu consideră problema rezolvată și păstrează deschis riscul unei retrogradări. ….Principalul punct slab este situația finanțelor publice: deficite bugetare foarte mari și o datorie publică în creștere. Fitch spune că măsurile de consolidare fiscală din 2026 sunt importante, dar trebuie implementate și să producă rezultate. …. Sunt însă niște argumente foarte clare care au cântărit în favoarea României. Deficitul a început să scadă Fitch estimează pentru 2026 un deficit de 5,9% din PIB, sub ținta Guvernului de 6%. Este o diferență importantă față de 9,3% în 2024. În primul semestru din 2026, deficitul cash a fost de 42 miliarde lei, adică aproximativ 2% din PIB, față de 70 miliarde lei în aceeași perioadă din 2025. Cu alte cuvinte, Fitch vede că măsurile fiscale au început să funcționeze. România are încă avantajul UE România este susținută de apartenența la UE, accesul la fonduri europene și finanțarea externă, precum și de un PIB pe locuitor și indicatori de guvernanță peste media statelor din aceeași categorie de rating. Fondurile europene sunt o plasă de siguranță PNRR, fondurile de coeziune și mecanismul SAFE reduc necesarul de finanțare de pe piețe în 2026 și susțin investițiile. …..” Integral: https://newsweek.ro/
/https%3A%2F%2Fwww.g4media.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2023%2F12%2FFB1A0510.jpg?resize=149%2C84&ssl=1)
“EXCLUSIV | DNA contrazice Parchetul general și afirmă că decizia CJUE privind prescripția se aplică și în cazurile de corupție / În ce condiții pot fi atacate deciziile definitive prin care infractorii și inculpații au scăpat de pușcărie prin prescripție / Explicațiile DNA și ale experților pentru G4Media Direcția Națională Anticorupție, condusă de procurorul șef Viorel Cerbu, susține într-un răspuns oficial la solicitarea G4Media că decizia Lin 2 a Curții de Justiție a UE (CJUE) din 16 iulie 2026 se aplică și în cazurile de corupție, nu doar în cele de fraudă cu fonduri europene și evaziune fiscală. DNA contrazice astfel Parchetul general, care tot într-un răspuns oficial la solicitarea G4Media a susținut că decizia CJUE – prin care faptele penale nu se prescriu așa repede – se aplică doar în cazurile de fraudă cu fonduri europene și evaziune fiscală cu prejudicii mai mari de 50.000 de euro. …. – Infracțiunile de corupție. Referitor la infracțiunile de corupție, deși prin Hotărârea Lin I, Curtea de Justiție a Uniunii Europene face referire tangențial la faptele de corupție (par. 65), prin Ordonanța din Cauza C-131/23 extinde argumentele privind prevalența principiului supremației dreptului Uniunii care impune instanțelor naționale obligația de principiu de a lăsa neaplicate deciziile Curții Constituționale nr. 297/2018 și nr. 358/2022, în măsura în care aceste decizii au efectul de a crea un risc sistemic de impunitate pentru astfel de infracțiuni (par. 98). Similar, instanțele naționale sunt obligate în principiu să lase neaplicată decizia nr. 67/2022 a înaltei Curți de Casație și Justiție, în măsura în care aceasta permite invocarea prescripției în temeiul deciziilor Curții Constituționale, ca lege penală mai favorabilă, amplificând riscul sistemic de impunitate pentru aceleași fapte (par. 99 cauza Lin) și la aceste fapte. ….. Ce se întâmplă cu dosarele clasate de procurori pe prescripție după ce au aplicat regula impusă de Înalta Curte condusă de judecătoarea Lia Savonea „La acest moment, se face o evaluare a cauzelor în care s-au dispus soluții de clasare motivate de intervenția prescripției răspunderii penale, ceea ce reprezintă un demers complex, întrucât trebuie stabilit momentul de la care începe să curgă termenul de prescripție, care este durata acestuia și dacă au existat acte de întrerupere în interiorul termenului general de prescripție a răspunderii penale”, arată DNA în răspunsul pentru G4Media. …..”” Integral: https://www.g4media.ro/
“Păcatul fondator și cele 3 crize suprapuse din energie Debitul Dunării e în scădere alarmantă, ceea ce înseamnă că trei crize energetice se suprapun și se amplifică reciproc. Greșeala fondatoare în materie de energie a fost făcută de România la Neptun Deep. Cele 3 crize suprapuse înseamnă un șoc extern al prețurilor la petrol și gaz declanșat de războiul din Golf și de blocarea Strâmtorii Ormuz; o presiune în regiunea pontică, unde infrastructura de export a petrolului caspic a devenit țintă militară; și un dezechilibru intern, hidrologic și instituțional, care a scos temporar din funcțiune o parte din capacitatea nucleară a țării chiar în mijlocul verii când e consumul cel mai mare. România nu are o problemă de resurse, ci una de asumare a deciziilor, care mereu sunt luate prea târziu sau deloc, ori în ordine greșită. De fapt, unda de șoc externă din 2026 nu a creat vulnerabilitățile, ele doar au devenit vizibile în contextul complicațiilor internaționale. În fond, în regiune, România avea în 2018 cel mai bun scor din punct de vedere energetic: descoperise zăcământul din Marea Neagră, două reactoare nucleare funcționale, posibilitatea de a le termina și pe celelalte două, energie semnificativă din surse hidro, producție de cărbuni, patru rafinării relativ eficiente plus o capacitate de înmagazinare peste media statelor din Europa de Est. Spre deosebire de România, Bulgaria, care avea mai puțin, pare să aibă acum mai mult, nu din resurse, ci din proiecte: capacități de stocare mai mari și mai bune, e racordată la rețelele sud-est europene, un program nuclear în extindere la Kozlodui, centrală care în acest moment asigură 40% din necesarul de electricitate al țării și, per total, energie electrică mai ieftină decât România. De ce? Pentru că România vinde la prețuri mici în timpul zilei surplusul de energie bulgarilor, care îl stochează și îl revând spre seară românilor la prețuri mari. Grecia, care nici ea nu are mai nimic în subsol, și-a folosit geografia și a devenit un hub energetic între Est și Vest. România are resurse, dar îi lipsesc programele sau pur și simplu oficialilor de la București le place dependența de Rusia, altfel nu se explică de ce 60% din petrolul necesar vine din Kazahstan prin Marea Neagră din porturi rusești. De ce nu s-a gândit și Bucureștiul să se lege la conductele Central și Vest Europene, dacă nu înainte, cel puțin după invazia Ucrainei. …. Harta riscurilor pentru România 1) Riscul imediat este cel al prețurilor produselor petroliere. În București, motorina standard a trecut de 10 lei pe litru la finele acestei luni, față de circa 9,58 lei în aprilie. Eurostat pune România, lângă Bulgaria și Lituania, în grupul statelor cu cea mai mare creștere anuală a prețurilor la carburanți din Uniunea Europeană: peste 23%. Un risc suplimentar ar putea fi prețul mare sau chiar penuria de motorină. ….2) Prețul plătit de gospodăriile românești pentru energia electrică este, conform Eurostat, cel mai mare din Uniunea Europeană: românii plătesc de trei ori mai mult decât ungurii și de peste două ori mai mult decât bulgarii. …. 3) Cele două reactoare nucleare de la Cernavodă asigură fiecare aproape 20% din producția națională. Reducerea debitului Dunării din această perioadă scoate la iveală un risc pe care niciun plan nu îl acoperă, cel hidrologic. Orice investitor care ar veni la Cernavodă va cere o primă de risc, pentru o companie strategică mai dependentă de nivelul fluviului, decât de camera de comandă. Greșeala fondatoare în materie de energie a fost făcută de România la Neptun Deep. Gazul de sub mare a fost descoperit în 2012, apoi în perioada 2008-2016 s-au investit peste 1,5 miliarde de dolari în explorare. Guvernul PSD din perioada 2017-2018 a introdus un regim fiscal considerat prohibitiv de investitorii americani de la ExxonMobil, cu o cotă de impozitare care putea ajunge la 70% plus obligații de vânzare pe piața internă. ExxonMobil, care deținea 50%, s-a retras; participația a fost preluată de Romgaz pentru 1,06 miliarde de dolari, iar decizia finală de investiție a fost amânată până în 2023. Costul acestei decizii a fost formulat public, în 2022, de șefa OMV Petrom: dacă legea offshore ar fi arătat altfel în 2018, producția din Neptun ar fi început la sfârșitul lui 2022. Sunt patru–cinci ani de întârziere……” Integral: https://spotmedia.ro/
“„Ne-au furat străinii Dunărea, frățioare!” Hai să vedem, de fapt, care este adevărul Azi mi-a intrat pe Facebook un clip cu multe mii de distribuiri, produs de un domn, fost polițist cu funcție și care acum se bucură de o pensie specială. …. În primul rând – nu e a noastră! Dunărea formează sau traversează granița a 10 țări. Iar România împarte Dunărea cu 3 țări vecine: Serbia, Bulgaria, Ucraina. Deci nu e a noastră! „România este prima țară care alimentează Dunărea cu apă. FALS Debitul mediu anual al Dunării, la intrarea în România este de 5.500 m3/s, iar la vărsare media anuală este de 6.500 m3/s. Faceți diferența între intrare și ieșire….. Mai departe. Râurile care alimentează în principial Dunărea, ca debit mediu de aprovizionare, sunt:
– Sava, care se varsă în Serbia, cu 1.500 de m3/s.
– Tisa, care varsă tot în Serbia, cu 800 m3/s.
– Inn, care se varsă în Germania, cu 750 m3/s.
– Drava, care se varsă în Croația, cu 650 m3/s.
Siretul și Oltul, cei mai importanți afluenți din România, aduc un debit mediu anual de doar 170-200 de m3/s, iar suveraniștii din Argeș trebuie să afle că râul lor aduce doar 50-70 de m3/s. Mai departe. De ce s-a oprit centrala de la Cernavodă? Păi nu pentru că ne-au furat străinii Dunărea și că au depozitat apă în bazine colectoare, cum spune domnul polițist. Știți unde este cea mai mare acumulare de apă de pe cursul Dunării? În România: Porțile de Fier 1, cu un volum de peste 2 km3, și Porțile de fier 2, cu 0.6 km3. Acumulări pe care le folosim împreună cu Serbia. Pe locul 3, există acumularea din Slovacia, cu 0.2 km3, la Gabcikovo. În rest, în Germania și Austria sunt vreo 7 acumulări, cu volume extrem de mici, de sub 0.1 km3. …..” Integral: https://republica.ro/
“Drumul pavat cu intenţii bune al subvenţionării consumului de energie .…După 1989, formarea preţurilor pentru consumul energiei în România a fost puternic dominată de decizii administrative – reglementări, plafonări, segmentare pe categorii de consumatori. Liberalizarea a fost tergiversată şi în mod repetat suspendată…… Guvernele responsabile se pot pregăti din timp pentru şocurile preţurilor energiei astfel încât să reacţioneze adecvat la producerea neaşteptată a acestora. …. Subvenționarea energiei are următoarele consecințe:
- Generează costuri fiscale substanțiale și erodează sustenabilitatea finanțelor publice
- Deteriorează soldul bugetului de stat prin creșterea cheltuielilor și/sau reducerea veniturilor,…
- … iar efectul negativ este cu deosebire critic când creșterea economică încetinește sensibil sau devine negativă, deoarece subvențiile consumă din spațiul fiscal necesar altor destinații prioritare în faza descendentă a ciclului economic.
- Generează obligații de plată volatile și impredictibile pentru buget – întrucât subvențiile previn creșterea prețurilor pentru consumatorul intern în același ritm cu scumpirea energiei pe piețele externe, importurile propagă imediat șocul advers asupra cheltuielilor bugetare (și a rezervelor internaționale),…
- … ceea ce forțează deseori guvernele să se împrumute de urgență cu costuri ridicate.
- Subminează sustenabilitatea finanțelor publice prin legarea acestora de structuri de prețuri sensibile din punct de vedere politic și de aceea dificil de reformat.
- Subvențiile acordate tuturor consumatorilor indiferent de venit generează povara fiscală cea mai mare relativ la alte scheme de subvenționare.
- Încetinește creșterea economică prin mai multe canale:
- Descurajează investițiile în sectorul energetic – efectele adverse asupra profiturilor fac dificilă extinderea producției în întreprinderile de stat și reduc stimulentele pentru investițiile private.
- Lasă mai puțin loc în buget (crowd out) cheltuielilor publice care contribuie la potențialul de creștere economică pe termen lung (e.g. educație, sănătate, infrastructură).
- Diminuează competitivitatea sectorului privat pe termen lung, împiedicând realocarea resurselor către activități cu avantaje comparative.
- Distorsionează prețurile și reduc eficiența economie …..” Integral: https://opiniibnr.ro/
“Anunțul care schimbă totul pentru pensionari. Liber la creșterea pensiilor din 1 ianuarie 2027. Cu ce procent? …. Astăzi a fost un moment important pentru pensionari și sistemul de pensii din România. Dacă ratingul de țară al României ar fi fost retrogradat la „junk”, atunci pensiile ar fi trebuit imediat înghețate și pentru o perioadă lungă de timp. Dacă România ajungea la „junk” nu mai putea să se împrumute pentru plata pensiilor. Ar fi existat cu siguranță întârzieri în plata lunară a pensiilor. Asta pentru că la sistemul de pensiie există un deficit de câteva miliarde. Adică, contribuțiile lunare ale angajaților sunt mult mai mici decât banii necesari pentru plata pensiilor. …. Agenţia Fitch a decis să mențină ratingul României la „BBB-”, ultima treaptă recomandată investițiilor. România a evitat la mustață să ajungă al gunoi. Ce se întâmplă în continuare cu indexarea pensiilor e destul de greu de prezis. Criza politică de la București este departe de încheiere. Guvernul Bolojan este interimar de 200 de zile. La 1 ianuarie 2027, pensiile ar trebui indexate cu 12% (10% inflație, plus 2% care este jumătate din procentul cu care au crescut veniturile românilor). Guvernul ar fi recunoscut că nu există bani pentru creșterea pensiilor cu acest procent. Ar fi nevoie de o sumă de 2 miliarde euro doar pentru creșterea pensiilor cu 12% anul viitor. ….” Integral: https://newsweek.ro/
“Fanarul românesc Ce nu se conștientizează suficient în spațiul public ca principală cauză a marasmului României: PSD, AUR, gașca Thuma din PNL și partidelele din Parlament de fapt NU VOR îndeplinirea de către statul român a cerințelor PNRR. Din păcate, și UDMR, care nu e un partidel, cochetează cu această idee. Prin șeful grupului senatorial Csoma Botond, susține că „e mai bine să ne lipsim de 770 milioane euro, decât să viețuim într-o revoltă socială continuă, provocată de Legea Salarizării”. Surprinzătoare îngustime de minte: pierderea banilor din PNRR aruncă România în categoria Junk, într-o situație economică și mai gravă, care va genera convulsii sociale mai dure. De ce această năzuință? Mai întâi, pentru ca guvernul Bolojan să nu câștige astfel niscai capital politic. Apoi, mai important, deoarece specia asta de politicieni vrea puterea cu orice preț. Le convine o Românie în faliment de țară, pe care s-o împărățească ei, nu o țară europeană, trăind decent, fără ei în capul trebii. Și să nu uităm un principiu strămoșesc esențial pe aceste meleaguri: „Fie pâinea cât de rea, de furat mai e ceva”. …..” Integral: https://republica.ro/
“„Fotbalul românesc e un birt ridicat lângă o cafenea vieneză”. FCSB, Craiova și U Cluj – cronica unei noi deziluzii europene Fotbalul românesc, cu tot bagajul lui de pretenții și autosuficiență, raportat la ceea ce înseamnă acest sport în lume, e un birt ridicat lângă o cafenea vieneză. În birt se joacă table pe datorie, se înjură arbitrul de la televizor și se explică doct de ce Guardiola n-ar rezista trei etape la noi. FCSB pleacă din Europa după ce încasează șapte goluri de la o echipă letonă cu nume de firmă de import-export de paleți și adezivi industriali. Universitatea Craiova mai prinde Champions League doar la televizor, deși prin studiourile de sport, unde limba română e tratată ca un adversar personal, iar „pe care” e alergat cu furca, mulți o vedeau deja răpunând balauri europeni. U Cluj merge în Europa cu precizia metroului din Cluj: există în proiect, în randări și în promisiuni. CFR Cluj a mai salvat ceva din obrazul fotbalului românesc, dar financiar clubul pare că adună apă cu o sită. …. O întreagă industrie media stă în genunchi în fața unui om care confundă patronatul cu revelația divină. Un ins care, în locul trenulețului pe care nu l-a avut în copilărie la stână, și-a cumpărat, la maturitate, o echipă de fotbal. El îi pune șinele, el îi mută macazul, el îi scoate locomotivei roțile și tot el se miră că nu ajunge la destinație. Între timp, vorbește la televizor despre fotbal cu siguranța unui măcelar care explică fizica cuantică. Dar poate că nici nu trebuia să avem alte așteptări. Până la urmă, dacă e să-i credem pe noii istorici ai suveranismului, dacii au construit piramidele, au turnat betonul la Colosseum și au lucrat inclusiv la Fundația Turnului Eiffel. Numai că, din toate descoperirile astea epocale, iată lipsește una singură: dovada că jucau fotbal. …..” Integral: https://republica.ro/
“Noi dovezi că dinozaurii din Brăila au fost ucişi de un meteorit aruncat de dinozaurii din Galaţi şi invers Ne apropiem din ce în ce mai mult de lămurirea celui mai mare mister din trecutul planetei: dispariţia dinozaurilor! Paleontologii Institutului pentru Fosile „Laurenţiu Cantacuzino” spun că au descoperit noi dovezi care arată că dinozaurii din Brăila au fost eradicaţi de cei din Galaţi şi viceversa. ….. Mai exact, cu ajutorul unei catapulte, dinozaurii brăileni au lansat un meteorit asupra dinozaurilor gălăţeni, chiar în timp ce aceştia din urmă aruncau şi ei cu meteoritul, dar folosind o praştie imensă. „Un gest cam tâmpit, dar trebuie să admirăm ingeniozitatea cu care nişte reptile străvechi au reuşit să construiască praştii şi catapulte doar fiindcă se urau din toţi rărunchii”, adaugă dr. Suliminescu. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“INTERVIU Un jurnalist danez a venit în România să cerceteze cum exploatează IKEA pădurile deținute aici. „E sustenabilitate reală sau înșelătorie?” / Ce răspunde compania suedeză….”
https://hotnews.ro/un-documentar-danez-pune-sub-semnul-intrebarii-corectitudinea-cu-care-ikea-exploateaza-padurile-detinute-in-romania-cum-raspunde-compania-suedeza-2314040
“Grindeanu, urmărit pe Facebook de mii de boți cu nume vietnameze și poze identice. Liderul PSD îl acuzase pe Bolojan că folosește „boți, roboți și tiriboți”…..”
https://ziare.com/grindeanu/urmarit-mii-boti-facebook-nume-vietnameze-poze-identide-2027680
“Procesul lui Negoiță, reluat de la zero și tot mai aproape de prescripție. Un procuror CSM vorbește despre „favorizarea făptuitorului”…..”
https://spotmedia.ro/stiri/eveniment/procesul-negoita-reluat-de-la-zero-si-tot-mai-aproape-de-prescriptie-un-procuror-csm-vorbeste-despre-favorizarea-faptuitorului