Revista Presei – 24 martie.“România nu importă petrol din Golful Persic. Contradicția care arată nivelul speculei cu prețurile motorinei și benzinei: „Orice criză are profitorii ei” …..”
| 24/03/2026 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
“Ignoranța politică și pericolul deficitului: cum amenință populismul stabilitatea economică Bag de seamă că a fi politician nu presupune decât întâmplător să înțelegi funcționarea economiei și deci să adopți politici sănătoase și durabile. Aproape că nu mă mir când un politician de vârf spune despre deficitul bugetar că îl deranjează într-un loc pe care pudoarea mă împiedică să îl menţionez. Și mai observ un lucru: pentru anumiți politicieni, repetarea acelorași enormități de foarte multe ori este un excelent mod, după mintea lor, de a face oamenii să le şi creadă. Am două exemple de dată recentă, care mă lasă mut de uimire. Cel dintâi este acribia cu care unii politicieni, împreună cu vuvuzelele lor din presă (care excelează doar prin număr, nu și prin vreo legătură cu bunul simț) continuă să latre la lună în legătură cu poziția principială și fără echivoc a ministrului nostru de externe în cazul binecunoscut de la Dubai. Al doilea exemplu este lupta fără oprire împotriva unui prim-ministru care, fără niciun fel de glumă, a reușit să salveze economia românească, ajunsă în pragul dezastrului. Înțeleg că sunt politicieni pentru care un deficit bugetar de 10% din PIB este o problemă de înțelegere mai greu de priceput decât teoria relativității a lui Einstein. Desigur, asemenea politicieni merită premiați prin a fi lăsați ei să conducă treburile publice, până în momentul în care dezastrul prin care a trecut Grecia ni se va părea parfum de trandafiri față de ce ne-ar aștepta pe noi. Sunt oameni care nu înțeleg pur și simplu că piețele financiare ni se pot închide în nas de azi pe mâine, în cazul în care politicile guvernamentale încetează a mai fi credibile. Iar ei exact asta îşi propun: să facă iar varză bugetul, chiar înainte de a fi, cât de cât, echilibrat. Trebuie spus că, până în prezent, cu toate fumigenele, cu toate declarațiile lipsite de noimă ale unor politicieni, guvernul Bolojan și-a făcut treaba. A reușit să îndepărteze pericolul încetării finanțării externe cauzat de un deficit bugetar insuportabil. A reușit să coboare acest deficit, iar programul pentru anul acesta prevede continuarea reducerii până la o cifră de aproape 6% din PIB. Nu este un deficit mic. Încă este dublul nivelului spre care trebuie să tindem în următorii ani. …..” Integral: https://republica.ro/
“Gabriel Liiceanu: Oamenii trebuie să fie supărați nu pe domnul Bolojan, care trebuie să repare cu sudoare și sacrificii, ci pe cei de dinainte, care au făcut risipa .…„Ce ați face dumneavoastră în clipa în care agențiile de rating îți evaluează țara – în clipa în care prim-ministru a devenit Bolojan – să zicem la nota 4? Agențiile de rating, cele care sunt complet detașate de obiective, care stabilesc în ce măsură un investitor străin merită să pună de o afacere în țara cutare sau cutare. Nota noastră este 4. Dacă ea scade la 3, noi nu mai putem împrumuta nimic niciodată. În clipa aia se moare de foame”, a explicat Gabriel Liiceanu la emisiunea „În fața ta” de la Digi24. …..„Deci, omul ăsta, care a acceptat să fie prim-ministru – nu știu cum a avut curajul și nu știu cum cineva ar mai putea să aibă curajul ca azi, în România, să dorească să ajungă prim-ministru – a trebuit să opereze pe un teren care era accidentat total în acest fel. Apropo de ce a moștenit, a moștenit o țară în care DNA-ul nu mai funcționa, o țară în care Fiscul nu-și mai făcea treaba și în care sursele de venit erau totuși taxele de la firmele private, plus împrumuturile”, a spus Liiceanu. ….„Ce face un om care se pornește cu această treabă sub nas? Trebuie cumva să regenereze bugetul. Cum? Nu luând înapoi, nu încercând să repare gesturile care au dus la această situație? Deci dacă companiile de stat au devenit pepiniere ale intereselor tipilor care erau la guvernare în politică, în partidele cheie, nu trebuie să încerci să dai înapoi aceste câștiguri frauduloase? Nu trebuie să faci ceva cu pensiile uriașe? Scandalul care a ieșit cu pensiile magistraților și care i-a devalorizat în ochii oamenilor pe cei care conduceau magistratura, pentru că n-au mai vrut să dea înapoi banii pe care îi primeau. ….„(…) Suntem în situația în care ni se cere să plătim cu sudoare și sacrificii risipa uriașă dinainte. Or, atunci oamenii trebuie să fie supărați nu pe domnul Bolojan, care trebuie să repare cu sudoare și sacrificii, ci pe cei care au făcut-o, cei care efectiv ne-au dus în situația asta.”, a spus Gabriel Liiceanu. …..” Integral: https://republica.ro/
“Dezastru financiar la o primărie din România: bani luaţi în plus de la cetăţeni şi milioane pierdute din greşeli şi întârzieri. Niciun vinovat Primăria Buzău se confruntă cu probleme financiare serioase, de la sume încasate în plus de la contribuabili şi nereturnate până la pierderi de milioane de lei generate de întârzieri, proiecte defectuos gestionate şi cheltuieli fără bază legală, potrivit ultimului audit financiar realizat de Curtea de Conturi. Consilierul local Irinel Cîrstea a dezvăluit miercuri, într-o postare pe reţelele sociale, că documentele oficiale arată „una dintre cele mai directe forme de prejudiciu pentru populaţie”, respectiv „bani încasaţi în plus de la cetăţeni şi nereturnaţi, venituri neîncasate şi milioane de lei pierdute din întârzieri şi dobânzi”. Bani nerestituiţi contribuabililor Auditorii au constatat că peste 145.000 de lei, sume plătite în plus sau nedatorate, nu au fost compensate şi nici restituite la cererea contribuabililor, acestea fiind menţionate în raport drept „sume plătite în plus sau nedatorate, necompensate şi nerestituite”. În acelaşi timp, raportul arată că primăria nu a încasat toate veniturile care i se cuveneau de la partenerii contractuali, iar în cazul salubrizării, nu a urmărit încasarea redevenţei, respectiv banii pe care firma de salubritate trebuia să îi plătească municipalităţii. Sporuri pentru proiecte nerealizate Controlul a scos la iveală şi plata unor sporuri pentru proiecte care nu au fost implementate. În cazul unui proiect PNRR pentru locuinţe destinate tinerilor, cheltuielile de personal au fost majorate cu 177.906 lei, deşi proiectul nu a fost realizat, iar plăţile au fost făcute fără raportările obligatorii către finanţator. Costuri umflate la Aquapark Şi alte proiecte de investiţii au generat costuri suplimentare şi plăţi nelegale. Pentru proiectul Aquapark, Curtea de Conturi a identificat cheltuieli totale de aproximativ 446.000 de lei, incluzând supraevaluări, costuri suplimentare şi plăţi nelegale. Contractul a fost modificat în anumite etape pentru a sprijini firma câştigătoare, iar o parte din plăţi au fost efectuate înainte de termen. Nereguli şi la Complexul Hipic În cazul proiectului de restaurare a Complexului Hipic Buzău, primăria a stabilit valorile lucrărilor eronat şi a efectuat cheltuieli care nu respectau prevederile legale, inclusiv plăţi efectuate fără documentaţia corespunzătoare la anumite etape ale lucrărilor. Costuri transferate către cetăţeni la Park & Ride …..” Integral: https://www.businessmagazin.ro/
“România nu importă petrol din Golful Persic. Contradicția care arată nivelul speculei cu prețurile motorinei și benzinei: „Orice criză are profitorii ei” ….. „Orice criză are profitorii ei. Este adevărat că fluxurile de petrol, benzină și motorină sunt întrerupte, însă în Europa nu ajunge chiar atât de mult combustibil din zona Golfului. De exemplu, gazele naturale vin în proporție de aproximativ 10%, iar petrolul în jur de 15–20%. În cazul României, importurile provin în principal din Kazahstan, urmat de Turcia, Azerbaidjan și India”, a relatat expertul în energie. De asemenea, Păcuraru face referire la existența contractelor swap – înțelegeri comerciale prin care un furnizor dintr-o regiune îndepărtată vinde un produs, dar livrează din stocuri amplasate mai aproape de cumpărător – ca mecanism care poate atenua disfuncțiile logistice generate de întreruperile temporare ale rutelor comerciale tradiționale. „Mai există și așa-numitele contracte swap, care sunt în esență înțelegeri comerciale: un furnizor dintr-o regiune îndepărtată vinde un produs, dar se angajează să livreze din stocuri aflate mai aproape de cumpărător. Astfel, în loc să transporte marfa din India, o poate trimite dintr-un depozit din Turcia”, a continuat acesta. Potrivit lui Păcuraru, companiile implicate în transportul și distribuția produselor energetice sunt cele care înregistrează cele mai mari câștiguri în această perioadă, pe fondul volatilității pieței și al creșterii marjelor de profit. El subliniază că, atâta timp cât conflictul din Orientul Mijlociu nu se încheie, predictibilitatea în ceea ce privește evoluția prețurilor și a fluxurilor comerciale rămâne redusă, iar incertitudinea creează condiții favorabile pentru multiplicarea profiturilor ale operatorilor din sector. …. ” Integral: https://ziare.com/
“Nu criza petrolului ne va distruge, ci obișnuința cu ea. Când realitatea fierbe lent, apare eșecul colectiv în orice criză, cu atât mai mult în cea a petrolului .…Prețurile mai mari devin „noua realitate temporară”. Inflația este „în curs de stabilizare”. Măsurile puține sau inexistente sunt prezentate ca fiind suficiente, chiar dacă sunt evident reactive și incomplete. Fiecare ajustare este mică, aproape imperceptibilă. Dar exact această gradualitate este problema. Pentru că elimină șocul, elimină și reacția. O societate nu se revoltă împotriva unei creșteri de 10% pe lună. Un electorat nu penalizează sever o deteriorare lentă. Iar politicienii știu acest lucru. …..Pentru clasa politică, acest mecanism este aproape ideal. Ajustările graduale reduc presiunea publică. Costurile sunt distribuite în timp și devin mai greu de atribuit. Nu există un moment clar în care cineva poate fi tras la răspundere. ….Dar această strategie are un preț enorm. Pentru că, în timp ce discursul rămâne calm, realitatea se acumulează. Companiile se închid. Lucrările agricole nu sunt făcute. Dependențele structurale nu sunt reduse. Vulnerabilitățile nu sunt corectate. Sistemul energetic, prin natura lui rigid, nu poate fi ajustat rapid atunci când, în final, presiunea devine insuportabilă. Iar acel moment vine întotdeauna. … Incapacitatea de a recunoaște la timp că regulile jocului s-au schimbat Problema fundamentală nu este lipsa de informație sau de capacitate analitică. Este lipsa de voință de a acționa în absența unei crize evidente. Sistemele politice nu sunt construite pentru a reacționa la șocuri, cu atât mai puțin pentru a le anticipa. Iar scenariul broaștei fierte exploatează exact această slăbiciune. Pentru că elimină șocul vizibil, elimină și declanșatorul acțiunii. Într-o criză a petrolului, această dinamică este extrem de periculoasă. Energia nu este un sector marginal, ci fundamentul întregii economii. …..” Integral: https://republica.ro/
“România contra curentului. Ce facem cu criza energetică? Din motive care îmi scapă, dar suspectez că țin de o combinație de interese înguste, incapacitatea de a face legătura cauză-efect și ceva corupție, România merge taman împotriva curentului în domeniul energiei, de ani și ani de zile. Se îndreaptă toată Europa spre piețe libere și concurențiale? România vrea înapoi, campion de stat, idee abandonată de toți ceilalți din anii 1990 și de unde am plecat și noi tot pe-atunci. Încearcă toate țările de pe planetă să reducă emisiile? România se pune de-a curmezișul, vrea continuarea subvențiilor pentru cărbune și eliminarea schemei EU ETS cu certificatele de carbon, din care câștigă mai mult decât plătește. Apare o criză a gazului natural? România alocă niște miliarde de euro din bugetul propriu pentru extinderea rețelelor de gaz către toți consumatorii de la țară și face planuri să construiască sute de MW de capacitate pe gaz, sperând că o să producem o cantitate nelimitată de gaz natural din Marea Neagră, la vreo 50 de kilometri de război. Crește prețul energiei pentru că e prea puțină energie în piață față de cât se cere? România reglementează prețurile vreo 3 ani de zile, mult după ce criza se potolește în alte părți, că avem alegeri, și se asigură că nu investește nimeni în capacități noi, dar nici cererea nu scade, adică importăm din ce în ce mai mult și plătim niște miliarde de la buget pentru subvenții. Iar de fiecare dată când mai au și alții câte o idee proastă, de pildă grecii și bulgarii prin 2022 porniți să distrugă complet modelul pieței de energie electrică la nivel european și să propună o inovație absolută în materie de microeconomie, România semnează și ea. Taman când vine criza din Iran, vrem mai ușor cu Green Deal-ul, în gașcă alături de politicienii din Europa din tabăra populistă – când toți ceilalți zic dimpotrivă, am greșit că am diluat unele prevederi, cum ar fi în chestiunea eliminării accelerate a motoarelor cu ardere internă, acum ne-ar fi salvat să avem mai multe mașini electrice. E descurajant să vezi că până și Nicușor Dan trage în aceeași direcție cu președintele polonez Nawrocki care ar vrea chiar desființarea EU ETS, deși România și Polonia sunt cei mai mari beneficiari ai mecanismului. Există, de asemenea, chiar în rândul publicului educat o mulțime de oameni de bună credință care au impresia că Green Deal-ul e o ”chestie woke”. Că energia regenerabilă e ”scumpă” și necesită subvenții, că politicile administrației americane de încurajare a petrolului și gazului sub sloganul ”drill baby, drill” sunt opțiunea matură, ”realistă”, cea ”common sense”, prin opoziție la ”snowflakes” cu sensibilitățile lor aberante la schimbările climatice. Suspectez că o parte din această impresie vine dintr-o oarecare inerție emoțională, din admirația pe care generația mea și cele de dinainte le aveau pentru cuplul Reagan-Thatcher care ne-au scăpat de ruși și comuniști, din pro-americanism din vremurile când America era altceva decât e azi. Mai suspectez că avem încă traume legate de tot ce credem că sună a ”stânga”, cum ”sună” treaba asta cu regenerabilele și ”stop oil”, chiar și când nu e cazul. Mai e și Greta enervantă. Dar e un lucru periculos să judeci realitatea de azi prin ochelarii nostalgiei pentru ieri, în loc să verifici faptele obiective de azi. Tocmai de asta, vreau să pun pe masă câteva fapte și cifre seci. ……” Integral: https://www.contributors.ro/
“Ce alimente se vor scumpi cu până la 10%. Avertismentul producătorilor și marilor lanțuri de retail Preţurile la unele produse alimentare ar putea creşte cu până la 8-10% până la finalul anului, pe fondul costurilor ridicate cu energia şi transportul, avertizează producătorii și marile lanțuri de retail. Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât deja consumul populației a scăzut dramatic. …. „În perioada următoare ne aşteptăm să avem creşteri mai mari pe produsele care au o componentă energetică mai mare. De exemplu, pâinea şi produsele de panificaţie au costuri energetice ridicate deoarece sunt coapte pe cuptoare electrice sau pe gaz, sunt transportate şi au volum mare şi preţ mic, ceea ce face ca factorul transport pe unitate să fie ridicat. Produsele se vor scumpi diferit. Pâinea şi produsele de panificaţie, probabil până la sfârşitul anului, o să avem un 8% de creştere. La fel vom avea şi în industria de produse lactate, la salamuri, tot undeva până în 8%, poate 10%”, a menţionat Feliciu Paraschiv. …. „Ştim că BNR avea ţinte de 4-6%, pe care nu cred că le vom mai atinge, dar o scădere a inflaţiei ar putea să ducă la o stabilizare a preţurilor şi la o uşoară revenire. Nu e de aşteptat o revenire rapidă, pentru că va fi un proces destul de lung şi gradual de ajustare şi de echilibrare“, a adăugat Paraschiv. În opinia sa, contextul actual poate determina şi ajustări pozitive în economie. „Cea mai mare creştere şi vedeta economiei româneşti este carnea de pasăre. Exporturile au crescut în 2025 cu 50% în volum şi 77% în valoare. Noi, ca ţară, am putea să devenim un pol pentru carnea de pasăre, aşa cum este Polonia pentru mere în Europa, dacă ştim să gestionăm foarte bine situaţia. Cred că, uşor, uşor, o să ne revenim sau o să ne adaptăm şi o să ne recalculăm operaţiunile şi cheltuielile la nivelul noii situaţii“, a mai spus vicepreşedintele ANCMMR. …..” Integral: https://adevarul.ro/
“Raționalizarea alimentelor, cumpărăturile din panică, avioanele ținute la sol și o lovitură economică mult mai dură decât Covid: economiștii explică scenariul de coșmar care ar putea deveni realitate în câteva săptămâni ….. Un efect de domino global Analiștii spun că nu mai este vorba doar despre creșterea prețurilor, ci despre riscul real ca unele state să nu mai poată asigura necesarul de energie. De aici, un efect în lanț care poate lovi transporturile, industria și agricultura. Gigantul financiar Bank of America avertizează că prețul gazelor în Europa ar putea exploda de la circa 29 de euro la până la 500 de euro în iarnă, dacă blocajul persistă — un nivel fără precedent, chiar și comparativ cu perioada de după invazia Rusiei în Ucraina. Un astfel de salt ar însemna, practic, o stare de urgență economică în Europa, Regatul Unit și mari părți din Asia, cu industrii forțate să-și reducă activitatea și costuri energetice scăpate de sub control. …. Infrastructură lovită, piețe în panică Situația s-a agravat după atacuri asupra unor infrastructuri energetice majore din Iran și Qatar, inclusiv instalații esențiale pentru aprovizionarea globală cu gaze. Reparațiile ar putea dura luni sau chiar ani. Între timp, piețele petroliere dau deja semne de nervozitate. Țările se grăbesc să-și asigure resursele, iar diferența dintre prețurile oficiale și cele reale de tranzacționare crește. Kurt Barrow, de la S&P Global Energy, avertizează că lumea s-ar putea confrunta în curând cu penurii reale și chiar cu raționalizarea consumului. „Dacă strâmtoarea rămâne închisă două luni, vom vedea fabrici fără materii prime. Va apărea raționalizarea. Vom avea cumpărături în panică și stocări masive”, spune acesta. Războiul din Iran perturbă fluxul de medicamente esențiale în Golf Marea Britanie a evitat până acum penuria de medicamente legată de războiul din Orientul Mijlociu, însă creșterea costurilor de transport reduce marjele producătorilor de medicamente generice și ar putea declanșa în curând creșteri de prețuri, penurie de aprovizionare sau ambele, a avertizat grupul comercial Medicines UK. Directorul executiv Mark Samuels a declarat că Marea Britanie este „la un pas” de o penurie de medicamente dacă instabilitatea persistă, stocurile oferind doar o rezervă temporară. Deși aprovizionarea continuă, el a spus că producătorii de medicamente generice ieftine, care reprezintă cea mai mare parte a volumului de medicamente NHS, se aflau deja sub presiunea costurilor de transport mai mari și a perturbărilor legate de transport. Dacă costurile de transport persistă, este posibil ca producătorii să nu le mai poată absorbi. Reuters a relatat că războiul deja perturbă fluxurile de medicamente esențiale către Golf, punând în pericol rutele de aprovizionare cu medicamente anticancerigene și alte tratamente sensibile la temperatură, deoarece companiile au redirecționat zborurile și au căutat alternative terestre. …..” Integral: https://ziare.com/
“Criza din Golf loveşte în primul rând Europa. Istoria se repetă, iar UE nu a învăţat nimic din criza gazului rusesc din 2022. „Piaţa gazelor este la fel de distorsionată ca în 2022“ În contextul în care conflictul din Orientul Mijlociu se prelungeşte, gazul se scumpeşte din nou masiv, iar miile de megawaţi în eoliene şi solare montate nu contează pentru că cetăţeanul european conduce maşini diesel, se încălzeste cu gaze, consumă energie care are la bază gazul, iar industria europeană este aproape la fel de electrificată ca acum un deceniu…… Gazul este peste 20% din energia primară pe care o consumă UE, consumul de gaz chiar a crescut anul trecut, peste 90% din gazul consumat este importat, iar pentru casnici gazul este cea mai importantă sursă de energie. În România, populaţia este protejată de scumpirea gazului pentru încă un an, dar în acest moment industria, care a ajuns să reprezinte circa 50% din consumul total, este pe cale de a primi o nouă lovitură după cea din 2022, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. Problema României nu este legată de cantitatea de gaz, aşa cum este afectată Asia de sistarea livrărilor prin strâmtoarea Ormuz, producţia internă poate acoperi cererea. Problema este legată de preţ.…..Pe bursele europene, gazul s-a scumpit şi cu peste 70%, iar conflictul din Orientul Mijlociu, în ciuda tuturor speranţelor că va fi unul de scurtă durată, se prelungeşte. „Europa este într-o poziţie critică. Europa a oprit investiţiile sale în petrol şi gaze pentru a injecta miliarde în panouri chinezeşti.“ În timp ce banii europeni s-au dus pentru a cumpăra echipamente din China, investiţiile în producţia internă de gaze nu au fost susţinute, industria a plătit preţuri premium la energie în timp ce importurile de produse din state cu energia subvenţionată au pus la pământ industria locală. Pe zona de îngrăşăminte de exemplu, Rusia este cel mai mare furnizor extern al UE, în contextul în care 70% din îngrăşăminte este reprezentat de gaze. Paradoxul este suprem pentru că în timp ce UE a interzis importurile de gaze ruseşti, pentru a-şi crea o dependenţă de LNG-ul american, ia cu două mâini îngrăşăminte ruseşti pentru că sunt mai ieftine. …..” Integral: https://www.zf.ro/
“De ce ultimatumul lui Trump împinge războiul spre cel mai rău scenariu. Pentru Golf și pentru întreaga lume ….Miza nu mai este doar Strâmtoarea Ormuz, deja blocată de facto, ci riscul ca energia însăși să devină principalul câmp de luptă, cu efecte care pot lovi simultan statele din Golf, piețele globale și lanțurile de aprovizionare. ….. Donald Trump a amenințat că SUA vor lovi și „vor distruge” centralele electrice ale Iranului dacă Teheranul nu redeschide complet Strâmtoarea Hormuz în 48 de ore. Trump a spus că ar începe „cu cea mai mare” centrală, iar ultimatumul său expiră luni seara, ora SUA, adică marți dimineață la Teheran. Iranul a răspuns avertizând că, dacă infrastructura sa energetică va fi atacată, va lovi toate instalațiile energetice americane din regiune. Aici începe partea cu adevărat periculoasă. O analiză publicată de The Conversation arată că lovirea infrastructurii energetice este aproape de cel mai rău scenariu posibil pentru statele din Golf. Motivul este simplu: petrolul și gazele nu sunt doar resurse economice, ci fundamentul puterii acestor state, al influenței lor regionale și al rolului lor în economia mondială. Dacă instalațiile energetice intră sistematic în bătaia focului, efectele nu se opresc la Iran sau la vecinii lui, ci se transferă rapid în piețele globale, în lanțurile de aprovizionare și în costul vieții. …. De ce contează atât de mult? Pentru că în Golf, energia nu înseamnă doar producție, ci infrastructură concentrată în noduri vitale. Analiza The Conversation dă exemplul Ras Laffan, orașul industrial care este piesa centrală a economiei Qatarului și centrul celei mai mari facilități de producție și export de gaz natural lichefiat din lume. Aici se procesează gazul din North Field, partea qatareză a celui mai mare zăcământ offshore de gaz neasociat din lume, împărțit cu Iranul, unde se numește South Pars. Dacă un astfel de nod este lovit serios, nu vorbim doar despre o avarie locală, ci despre ani de reparații, întârzieri de investiții și o reducere semnificativă a capacității de export. La fel de important este că atacurile nu vizează doar producția, ci și infrastructura de export. The Conversation amintește rolul strategic al Fujairah, hub-ul din Emirate aflat în afara Strâmtorii Ormuz, cu acces direct la Oceanul Indian și capăt al conductei Abu Dhabi pentru țiței. Conducta poate transporta 1,5 milioane de barili pe zi și acoperă mai mult de jumătate din exporturile de petrol ale Emiratelor. Tocmai de aceea, lovirea ei repetată arată intenția Iranului de a perturba și rutele alternative, nu doar chokepoint-ul clasic din Ormuz. De asemenea, conducta saudită East-West, către portul Yanbu de la Marea Roșie, a intrat în raza riscului. Pe scurt, dacă Trump transformă centralele electrice iraniene în ținte și Iranul răspunde prin extinderea loviturilor asupra infrastructurii energetice americane și a statelor din Golf, conflictul poate intra într-o logică de escaladare în care fiecare nou atac afectează nu doar partea vizată, ci întregul sistem energetic regional. …..” Integral: https://spotmedia.ro/
“Un român a băgat benzină de 50 de lei, dar până a ajuns la casă avea de plătit 90 de lei Prețul la benzină se schimbă cu o viteză amețitoare. De asta s-a convins un român în această dimineață, care deși a băgat la pompă benzină de 50 de lei, până a ajuns efectiv la casă, câteva zeci de secunde mai târziu, s-a trezit că are de plătit 90 de lei. Și nu, nu pentru că cineva i-ar mai fi băgat niște benzină în rezervor, ci pentru în cele 40-50 de secunde făcute de la pompă până la casă s-a scumpit din nou benzina. ….. S-a ajuns la tot felul de situații absurde, în care colegi de muncă sunt nevoiți să meargă împreună cu ACEEAȘI mașină la birou, și nu fiecare cu mașina lui, ca oamenii normali. Și nimeni nu știe când sau dacă această nebunie sa va opri vreodată. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
”
Spitalul cu normă de internări pentru a primi bani de la stat. ”Bunicul, bunica, mama, tata… Așa se internează, în familie” – …..”
https://share.google/zd7lMBOVglPsfeeAs
“Energie electrică – salt al prețurilor pe piața angro din Europa. România, printre țările cu cel mai mare preț….”
https://hotnews.ro/energie-electrica-salt-al-preturilor-pe-piata-angro-din-europa-romania-printre-tarile-cu-cel-mai-mare-pret-2201185