Revista Presei – 22 septembrie. “Patriotul dac” voia o vilă în Italia romanilor!
| 22/09/2026 | Autor Cetatean Categorii: Stiri / Revista Presei |
“PSD, doar un AUR cu mască europeană. La noi, la Partidul Comunist, lucrurile stau altfel”, îmi spunea zâmbind acum câțiva ani un respectabil lider PSD. Credeam că e o autoironie reușită. Era însă adevărul. PSD și-a arătat în ultimele zile ADN-ul de partid totalitar, cu accente xenofobe, adept al cenzurii, iresponsabil în ce privește guvernarea. Nu sunt mari diferențe față de AUR, doar eticheta de partid proeuropean, în care nu mai crede nici portarul din Kiseleff. Joi, nici nu terminase bine Nicușor Dan declarația în care îl anunța pe Siegfried Mureșan candidat pentru funcția de premier, că Sorin Grindeanu îl și acuza pe europarlamentarul PNL de ”trădare”. Motivul? Mureșan ”făcea campanie feroce la Bruxelles împotriva propriei țări pentru tăierea fondurilor europene”. Evident că e un fals, Mureșan nu doar că nu a cerut niciodată tăierea fondurilor, dar, în calitate de co-raportor al Parlamentului European pentru viitorul buget multianual al UE, a pledat constant pentru creșterea fondurilor de coeziune pentru România, în evident dezacord cu Germania, Olanda, Suedia și alte țări care cer diminuarea lor”. Integral pe G4Media
“Stenograme: Țara în care ar fi vrut să fugă Călin Georgescu. Ce vilă de lux dorea liderul suveranist și negocierile purtate – Euronews. Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale, ar fi planificat să se mute în Toscana, Italia, imediat după ridicarea controlului judiciar. Potrivit stenogramelor din dosar publicate de Euronews România, acesta i-ar fi cerut ajutorul omului de afaceri Ionel Rusen pentru a găsi o vilă izolată, în valoare de 1,2 milioane de euro, dotată cu o anexă pentru personalul auxiliar. Călin Georgescu a căutat o vilă izolată în Toscana cu anexe destinate personalului auxiliar. În primăvara anului 2025, Georgescu i-ar fi solicitat lui Rusen să identifice o proprietate cu mult teren, situată într-o zonă retrasă din Toscana, unde alte persoane să nu aibă acces ușor. Surse din anchetă susțin că fostul politician era interesat să achiziționeze o locuință cu o construcție separată, precizând: „O anexă destinată servitorilor, o casă mică (…) sau ceva de dependință.” Negocierile care ar fi fost purtate de Ionel Rusen pentru proprietatea de lux de 1,2 milioane de euro. Potrivit stenogramelor de la dosar, Ionel Rusen i-ar fi prezentat lui Georgescu o vilă care corespundea cerințelor, însă aceasta avea un preț considerabil. „Un pic cam scumpă, în jur la un milion două sute”, i-ar fi transmis Rusen. Georgescu a lăsat de înțeles că ar putea apela la sprijin financiar din exterior pentru a finaliza achiziția, conform surselor citate de Euronews România”. Integral pe Libertatea
“Călin Georgescu și Rusia: de la Aleksandr Dughin și Sputnik la rețelele TikTok și anchetele penale. Călin Georgescu revine în centrul atenției pe 21 septembrie 2026, după ce este ridicat de DIICOT. Este omul care a surprins România la alegerile din 2024 și în jurul căruia au apărut întrebări despre Rusia. Dar ce e presupunere și ce e fapt, redăm mai jos în sinteză. 21 septembrie 2026. Călin Georgescu este ridicat din trafic de procurorii DIICOT și dus la locuința sa din Mogoșoaia, unde anchetatorii fac percheziții într-un dosar privind constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, cu un prejudiciu de peste 1,1 milioane de euro. După câteva ore este reținut. Este un nou episod din seria de anchete care îl vizează pe fostul candidat la prezidențiale. De această dată, în prim-plan nu sunt relațiile sale cu Rusia, ci o presupusă schemă financiară. Pentru a înțelege însă de ce numele lui Călin Georgescu a ajuns în ultimii ani asociat atât cu Rusia, cât și cu operațiunile de influență din jurul alegerilor din 2024, trebuie privit în urmă, până la întâlnirile și declarațiile sale din anii precedenți”. Integral pe Adevarul
“Europa se teme de un atac al Rusiei. Ce spun semnalele care au alimentat alarma în ultimele zile. În ultimele zile, mai multe evenimente și anunțuri s-au suprapus, iar mintea noastră, construită pentru a observa tipare, a început să le lege într-un singur scenariu: iminența unui atac al rusiei asupra NATO. Mă pot „lăuda” că sunt printre primii și în continuare puținii oameni din România care au vorbit despre testarea art. 5 al NATO de către rusia. La finalul celui de-Al Doilea Război Mondial s-a construit o nouă ordine mondială. Partea civilizației vestice din această ordine mondială a fost construită pe baze de liberalizare economică. Liberalizarea economică a avut la bază și ca scut pentru a exista, un pilon de securitate, numit NATO. NATO este o alianță între state care își are fundația misiunii în articolul 5. Articolul 5 se bazează pe încredere. La începutul lui 2025 încercam să avertizez despre cum rusia va încerca testarea prin atacuri sub nivelul casus belli/act de război, adică sub nivelul care ar genera o reacție coordonată a aliaților, dar care public va fi resimțită ca un atac asupra unui stat. Conceptul de război hibrid este unul vechi, de zeci de ani și rușii l-au rafinat fără însă să ne ascundă ce înseamnă acesta: ștergerea liniei dintre război și lipsa războiului (să-i spunem pace) printr-o serie de acțiuni ostile kinetice sau nu care destabilizează adversarul, îi îngheață capacitatea de reacție sau i-o încetinește considerabil, ajutând rusia să-și atingă scopul fără a fi atrasă într-un război”. Integral pe Republica.ro
“Cancelarul Germaniei a făcut aceeași greșeală ca PSD-ul lui Grindeanu și a pierdut un nou rând de alegeri regionale: „Oamenii vor alege mereu originalul”. La două săptămâni după înfrângerea categorică din landul Saxonia-Anhalt, CDU, partidul aflat la guvernare, condus de Friedrich Merz, a pierdut alte două scrutinuri regionale importante, în Mecklenburg-Pomerania Inferioară și în Berlin.Situația de acum este mult mai gravă, decât în urmă cu două săptămâni, deoarece formațiunea condusă de Merz riscă inclusiv să rămână în afara parlamentului regional Mecklenburg-Pomerania Inferioară, după ce a obținut un scor sub 5%, potrivit proiecțiilor realizate înainte de numărătoarea finală. Acesta ar fi cel mai slab rezultat din istoria partidului. De la înființarea Republicii Federale Germania, CDU nu a ratat niciodată pragul electoral de 5% la vreun scrutin regional. În Berlin, alegerile regionale au fost câștigate de Die Linke, formațiunea radicală de stânga care a reușit să rupă dominația social-democraților germani din capitala țării.De când a devenit cancelar, Friedrich Merz a încercat să concureze AfD prin împrumutarea retoricii dure anti-imigranți, cu scopul de a recâștiga electoratul conservator care migrase către extrema dreaptă. Însă apropierea de AfD a depășit împrumutarea retoricii extremei drepte. Merz a propus o moțiune parlamentară pentru înăsprirea politicii migratorii, adoptată cu voturile decisive ale AfD, marcând prima cooperare legislativă deliberată dintre un partid tradițional și extrema dreaptă la nivel federal de după al Doilea Război Mondial”. Integral pe Ziare.com
“PressOne: Mesajele din dosarul de înșelăciune arată cum a fost construit „Candidatul” Călin Georgescu: „L-am depersonalizat de tot”. Profilul de prezidențiabil al lui Călin Georgescu ar fi fost construit metodic încă din 2021–2022. Oameni din anturajul său discutau despre un „brand politic”, îi analizau aparițiile publice și îi pregăteau programul, discursul și imaginea. Unul dintre ei afirma că Georgescu fusese dat „pe mâna profesioniștilor” și urma să fie instruit de specialiști din cinci domenii esențiale. Informațiile apar în conversații private depuse în dosarul de înșelăciune în care Călin Georgescu a fost reținut de DIICOT. Mesajele au fost obținute și publicate de PressOne, împreună cu publicația captura.ro. Conversațiile s-au purtat pe WhatsApp, între 2019 și 2023, între omul de afaceri Răzvan Leu, cel care a depus plângerea penală, și nașul său, preotul Ion Negoescu. Negoescu este fost ofițer în Direcția Generală de Protecție Internă, serviciul secret al Ministerului de Interne cunoscut drept „Doi și-un sfert”. A lucrat ulterior la Senat, unde a condus Serviciul de Protecție a Informațiilor Clasificate, Registratură și Arhivă. După pensionare, a devenit preot în localitatea Mățău, unde Georgescu avea o casă de vacanță”. Integral pe Spotmedia
Justiția de tip Lia! “ÎCCJ o lasă pe victimă să renunțe la ordinul de protecție cerut de procuror. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al Înaltei Curți de Casație și Justiție a hotărât, pe 22 iunie 2026, că victima poate renunța la judecarea cererii de ordin de protecție chiar și atunci când cererea a fost introdusă de procuror în numele ei. Decizia este obligatorie pentru toate instanțele. Sesizările au venit de la Tribunalul Iași și Tribunalul Sibiu. La Iași, prima instanță a refuzat renunțarea victimei și a respins cererea parchetului ca neîntemeiată, iar parchetul a cerut în apel exact contrariul, adică să se ia act de renunțare. La Sibiu, victima s-a împăcat cu pârâtul, iar judecătoria a închis dosarul. Parchetul a atacat soluția cu recurs, invocând femicidul și scopul legii. Ministerul Public a susținut deci ambele poziții în cauze diferite. Specialiștii Facultății de Drept din Timișoara, citați în decizie, au arătat că raportul comisiei sesizate în fond la Senat spune fără echivoc că soluția elimină posibilitatea victimei de a renunța. Aceeași lege a introdus art. 158 alin. 5 în Codul penal, potrivit căruia retragerea plângerii pentru lovire și vătămare din culpă în familie nu mai produce efecte. Înalta Curte folosește textul în sens invers, adică dacă legiuitorul voia interdicție, ar fi scris-o expres. Parchetul de pe lângă ICCJ a cerut soluția opusă și a invocat jurisprudența CEDO, în special Opuz împotriva Turciei. Potrivit lui, statul trebuie să protejeze victima chiar împotriva voinței declarate, pentru că renunțarea poate reflecta presiune, teamă sau dependență. Înalta Curte răspunde că o eventuală neconcordanță cu CEDO nu poate fi folosită pentru a deduce o interdicție implicită”. Integral pe Presshub.ro
“România, problema nerezolvată a președintelui. Sorin Grindeanu a anunțat că PSD nu va vota un Guvern Siegfried Mureșan, dar și că, împreună cu AUR, nu are posibilitatea de a forma o nouă majoritate parlamentară. Liderul social-democrat a mărturisit și faptul că George Simion vrea anticipate. Nicușor Dan nu mai are niciun plan. Dacă declarația lui de presă e revăzută acum, la cinci zile de când a fost făcută, neputința și dezamăgirea președintelui în fața crizei politice prelungite nu pot fi ocolite. „O să spun direct, am văzut la partide multă preocupare electorală și mult mai puțină preocupare pentru interesul național. Ba chiar un șef de partid mi-a spus în privat: «Asta cu România e problema ta, cu partidul e problema mea». Și nu e în regulă, pentru că meseria noastră și faptul că trăim din banii oamenilor înseamnă că trebuie să ajungem noi la un compromis, astfel încât să reușim să negociem problemele sau, în fine, aspirațiile, dacă sunt diferite, ale categoriilor sociale și profesionale din țara noastră”, a declarat șeful statului în data de 17 septembrie. Propaganda PSD a ieșit repede să spună că Dominic Fritz ar fi declarat ce a dezvăluit președintele României, dar cine a urmărit în ultimii ani ieșirile publice ale liderilor politici sesizează ușor că acest mod de a pune problema e tipic pentru social-democrați. Aroganța partidului-stat iese din când în când la suprafață”. Integral pe Spotmedia
“Un risc pe care nu l-am fi vrut. România are o pondere de peste 30% a creditului în valută în total, faţă de 20% în Cehia şi doar 15% în Polonia. Peste jumătate din soldul creditelor acordate firmelor este în valută, adică peste 100 mld. lei echivalent. Iar din acestea doar o treime, în medie, este acoperită la riscul valutar, potrivit BNR. Creditele în valută continuă să deţină o pondere ridicată în portofoliul bancar din România, de 30%, faţă de 20% în Cehia şi doar 15% din total credite în Polonia. Iar menţinerea unei ponderi ridicate a finanţării în valută poate amplifica vulnerabilităţile asociate riscului valutar, după cum atenţionează BNR, în special în eventualitatea unor şocuri adverse, care pot fi interne şi/sau externe. Pentru perioada următoare, unii analişti anticipează că există riscul ca leul să fie supus unor presiuni de devalorizare şi avertizează că probleme pot apărea în cazul unei deprecieri bruşte a monedei naţionale, cu un procent semnificativ, în timp ce dacă devalorizarea va fi treptată, pe o perioadă mai lungă, economia s-ar adapta, evitând o criză mai amplă”. Integral pe Zf.ro
Va urez o zi buna!
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
