Revista Presei – 22 decembrie.“….Locuința, apa, electricitatea, gazele și alți combustibili constituie, la nivelul întregii Uniuni, cel mai important capitol de cheltuieli al gospodăriilor……”
| 22/12/2025 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de luni, 22 decembrie! Potrivit meteorologilor, în zonele joase de relief ceata va persista, în timp ce la munte cerul va fi temporar noros. Vor fi ploi slabe sau burniţă, pe arii restrânse în Maramureş şi în nordul Moldovei şi izolat în restul teritoriului. În nordul Carpaţilor Orientali vor fi posibile precipitaţii mixte. Vântul va sufla slab şi moderat. Temperaturile se vor situa peste mediile multianuale specifice pentru ultima decadă a lunii decembrie în mare parte din ţară, cu maxime ce se vor încadra între 2 şi 9 gr. . Bucuresti: 5/3 gr.C.
“Sărăcia nevăzută din UE: Unde se duc cei mai mulți bani din bugetul românilor …. Datele centralizate de statisticienii europeni la nivelul anului 2024 arată că, în ceea ce privește „coșul” de consum al unei familii, procentul din buget alocat alimentelor, locuirii, transportului indică contraste puternice în interiorul Uniunii Europene, iar țările cu inflație ridicată și probleme economice mai accentuate, cheltuielile cu alimentele în general ocupă cea mai mare parte din buget, România fiind cap de linie în acest sens. Mai precis, în 2024, România se afla pe primul loc în UE în ceea ce privește ponderea cheltuielilor cu alimentele și băuturile nealcoolice în bugetul total al unei gospodării, adică 23,1% din total. Prin contrast, media UE pentru această categorie este de doar 13,2%, iar diferența de aproape zece puncte de menține de mai mulți ani. Relevant aici este și că nu mai puțin de opt din primele zece țări europene clasate după ponderea cheltuielilor alimentare provin din fostul bloc comunist, singura excepție infiltrată în top 10 fiind Portugalia, aflată pe locul 7. Bulgaria și Letonia, de pildă, alocă și ele peste o cincime din cheltuielile gospodăriilor pentru alimente, ambele cu circa 20% din total. Urmează îndeaproape Slovacia, cu 19,7%, și alte țări central și est-europene. La polul opus, cele mai bogate state vest-europene cheltuiesc proporțional mult mai puțin pe mâncare, aici situându-se țări precum Luxemburg, Irlanda sau Austria, unde această pondere este în jur de 9-10% din buget. ….Locuința, apa, electricitatea, gazele și alți combustibili constituie, la nivelul întregii Uniuni, cel mai important capitol de cheltuieli al gospodăriilor. În aproape toate țările UE, cea mai mare parte a banilor se duce către costurile locuirii, adică pe chirie sau rate, întreținere și utilități). În acest sens, în 2024, Cehia se află pe primul loc în UE la ponderea cheltuielilor de locuire. Mai exact, o gospodărie cehă alocă o medie de 32,1% din buget pentru locuință și utilități, iar pe următoarele poziții se situează țări cu climat mai aspru și costuri mari de încălzire, precum Finlanda (29,6% din cheltuieli) și Danemarca, cu circa 28,5% din buget. De fapt, în general, statele nordice domină topul, urmate de Franța, cu 27,5% și de România unde 27,1% din banii unei gospodării merg pe utilități. …. Este de subliniat că o pondere foarte mare a consumului în PIB (cum e cazul Greciei sau României) poate semnala vulnerabilitate economică: dacă populația își reduce brusc cheltuielile (din cauza unor crize, măsuri de austeritate etc.), impactul asupra PIB-ului este major. Pe de altă parte, o pondere prea mică (cazul Irlandei) poate indica faptul că PIB-ul nu reflectă tocmai situația cetățenilor obișnuiți – cum se întâmplă când o parte mare din PIB provine din profituri ale companiilor străine care nu se regăsesc în nivelul de trai al localnicilor. …..” Integral: https://ziare.com/
“Scumpiri la gaze din primăvara lui 2026. Eliminarea plafonării aduce facturi cu până la 35% mai mari După scumpirile resimțite deja la electricitate, românii se pregătesc pentru un nou val de majorări, de această dată la gaze naturale. Odată cu expirarea schemei de plafonare, programată pentru primăvara anului 2026, facturile ar putea crește semnificativ, arată estimările inițiale. Primele oferte apărute pe piață indică tarife chiar și cu 35% mai mari decât cele aplicate în prezent. Mai mulți furnizori au publicat deja propuneri de preț valabile din 1 aprilie 2026, data la care este prevăzută eliminarea ultimei măsuri de plafonare, cea pentru gaze. În condițiile actuale, un apartament cu două camere plătește, în medie, o factură de aproximativ 235 de lei. Conform noilor oferte, costul lunar ar putea urca la 272 de lei. Există însă și scenarii mai pesimiste. Unele oferte presupun creșteri de până la 35%, ceea ce ar duce factura la circa 317 lei, adică un plus de aproximativ 80 de lei. Pe de altă parte, anumiți furnizori propun prețuri mai apropiate de nivelul plafonat, dar chiar și în acest caz factura ar ajunge la aproximativ 250 de lei, ceea ce înseamnă o majorare de 6,5%. În acest context, rămâne incert dacă Executivul va interveni pentru a proteja consumatorii vulnerabili, așa cum s-a procedat în cazul energiei electrice. …. Până la 31 martie 2026, prețul final al gazelor naturale este plafonat la maximum 0,31 lei/kWh, TVA inclus, pentru consumatorii casnici. În cazul clienților noncasnici cu un consum anual de cel mult 50.000 MWh, precum și pentru producătorii de energie termică și operatorii din parcurile industriale reglementate de Legea nr. 186/2013 sau din sistemele de distribuție închise definite prin Legea nr. 123/2012, prețul maxim este de 0,37 lei/kWh, cu TVA inclus…..” Integral: https://ziare.com/
“Ţară mare, ambiţii mici? Sintagma “Romania – putere regionala” a fost probabil unul dintre cele mai des mentionate obiective vehiculate in spatiul public in ultimii zece ani si, cu toate acestea, el continua sa ramana si azi un deziderat. Atingerea lui necesita o strategie complexa si pragmatica de recuperare a decalajelor care ne separa fata de tarile in regiune, printr-o intensificare substantiala a diplomatiei politice si economice, menita sa creasca anvergura regionala si continentala a Romaniei. Ne aflam intr-un contex geopolitic in care flexarea muschilor proprii (si subliniez cuvantul „proprii”) va conta din ce in ce mai mult. ….. Un lucru ar trebui sa ne fie clar: Romania nu poate fi o putere regionala fara un comportament politic si economic de anvergura regionala. Ce inseamna un comportament economic de anvergura regionala? Inseamna, printre altele, o balanta comerciala mai echilibrata cu tarile din regiune, dar inseamna si o expandarea a capitalului romanesc, a companiilor romanesti, dincolo de granite. Un studiu publicat recent de PWC arata ca, in perioada 2019-2024, Grecia, Ungaria, Polonia, Cehia şi Bulgaria şi-au majorat investiţiile directe în ţara noastră cu 64%. Privind dintr-un alt unghi, investiţiile Greciei în România reprezinta 16% din totalul investiţiilor ei in strainatate, iar in cazul Bulgariei, procentul este de 11%. Investitiile Romaniei in strainatate la sfarsitul anului trecut, in valoare de 3,7 mrd euro, reprezentau o zecime (!) din investitiiile Poloniei in strainatate. Solutia pentru aceasta slabiciune majora a Romaniei se gaseste atat in sectorul de stat, cat si in cel privat. Intrebarea pe care ar trebuie sa ne-o punem este “De ce pot companii de stat din Polonia, Ungaria sau Grecia sa vina in Romania prin achizitii, dar companiile de stat romanesti sunt cvasi-inexistente pe pietele din regiune. Exista companii extrem de solide precum Hidroelectrica sau Romgaz care ar putea avea puterea financiara sa o faca. Dar nu doar ele, cu conditia ca statul roman sa lase la dispozitia companiilor de stat o buna parte din profitul realizat. Sa nu uitam si faptul ca importante firme din domeniul energiei sunt listate la bursa. Pana acum, niciuna dintre ele nu a folosit piata de capital pentru a-si finanta dezvoltarea interna si, cu atat mai putin, pe cea regionala. Iar capital autohton este si va fi din belsug. …..” Integral: https://www.zf.ro/
“Care sunt principalele destinaţii pentru produsele româneşti şi riscurile dependenţei economice România exportă majoritatea bunurilor în Uniunea Europeană, mai ales în Germania. Totuşi, importă mai mult decât vinde, ceea ce creează un deficit economic mare. Cele mai mari scăderi au fost la cereale şi componente industriale. Produsele realizate în România ajung în principal pe pieţele din Uniunea Europeană. Germania ocupă primul loc între partenerii comerciali ai ţării, fiindcă aproape un sfert din bunurile româneşti merg către această economie, potrivit celui mai recent raport al Băncii Naţionale a României. De aici apare şi ideea bine cunoscută că „Dacă Germania strănută, România face gripă”. În total, exporturile României au ajuns la aproximativ 86 de miliarde de euro. Această valoare indică o scădere uşoară de 0,3% faţă de anul 2023. ….Deficitul balanţei comerciale a urcat la 32,9 miliarde de euro în 2024, cu 13,6% peste nivelul din anul anterior. ….Conform analizei soldului balanţei bunurilor pe grupe de mărfuri, se observă deficite la următoarele categorii:
Produse chimice şi plastice: 10,5 miliarde euro
Produse minerale: 5,1 miliarde euro
Metale comune: 4,5 miliarde euro
Produse agroalimentare: 3,1 miliarde euro
Textile, confecţii şi încălţăminte: 2,9 miliarde euro
Maşini, aparate, echipamente şi mijloace de transport: 2,5 miliarde euro
Alte mărfuri: 4,1 milioane euro …..” Integral: https://www.businessmagazin.ro/
“Topul judeţelor cu cei mai mulţi angajaţi: peste 40% dintre locuitori lucrează în Cluj şi Timiş, sub 20% în Botoşani şi Teleorman. În Bucureşti, ponderea este de peste 65%. Per total, doar 27,1% din populaţia rezidentă este prezentă pe piaţa muncii Harta pieţei muncii din România arată o economie împărţită între două realităţi. În timp ce judeţele Cluj şi Timiş au reuşit să integreze peste 40% din populaţia rezidentă în munca salariată, alte zone ale ţării, precum Botoşani şi Teleorman, rămân sub pragul de 20%, arată datele de la INS analizate de ZF. Ponderea salariaţilor în totalul populaţiei este unul dintre cei mai relevanţi indicatori ai sănătăţii economice reale a unui judeţ, pentru că arată câţi oameni contribuie constant la economie, generează venituri şi susţin bugetele publice. „În cazul inegalităţilor geografice, constatăm chiar o agravare a situaţiei: unele judeţe cu o pondere scăzută a salariaţilor în totalul populaţiei au înregistrat în ultima perioadă evoluţii mai modeste decât media naţională şi decât unele judeţe cu pondere mare a salariaţilor“, susţine Ştefan Guga, director la Syndex România, în studiul Evoluţii şi perspective în relaţiile de muncă 2025-2026. Bucureştiul se detaşează net de restul ţării, cu peste 65% din populaţie salariată. Capitala concentrează un volum foarte mare de locuri de muncă, inclusiv pentru navetiştii din zonele limitrofe, de aceea nu a fost luată în considerare în top cinci judeţe cu cele mai mari ponderi ale salariaţilor în totalul populaţiei. În topul judeţelor cu cele mai mari ponderi ale salariaţilor se află Cluj, Timiş, Sibiu, Braşov şi Ilfov. …..” Integral: https://www.zf.ro/
“Investitorii din umbră După ce multele ore muncite devin salariu, zeci de mii de transferuri sunt realizate din aplicațiile de pe telefon și ajung în conturile unor bunici, părinți sau copii din România. Începând din august 2025, Banca Națională a României publică un set nou de date, legat de remiterile personale. Remiterile, în sine, au sute de mii de povești individuale, acelea nu le pot spune decât cei care le trăiesc. Povestea generală a remiterilor, însă, a cifrei agregate ce are în spate aceste transferuri este la fel de importantă precum cea a investițiilor străine directe sau a fondurilor europene. În termeni simpli, remiterile personale sunt transferuri private, voluntare, transfrontaliere între persoane din țări diferite și includ atât transferurile personale propriu-zise (sumele pe care românii plecați în străinătate le trimit acasă), cât și remunerarea netă a salariaților care lucrează peste graniță pe perioade mai mici de un an (venituri din muncă minus taxe, contribuții și cheltuieli locale). Statistic, apar ca încasări (intrări din străinătate către rezidenți) și plăți (ieșiri din România către nerezidenți). …. Pentru multe gospodării, înseamnă chirie plătită la timp, școală pentru copii și o plasă de siguranță în lunile grele. În cazul României, de mai bine de un deceniu, aceste sume, intrări nete și semnificative, au funcționat ca un amortizor: au atenuat șocuri și au susținut consumul și investițiile. În plus, au asigurat o parte din finanțarea unui deficit extern deloc mic. Per total, din 2013 până la jumătatea anului 2025, românii din afara țării au trimis acasă aproximativ 60 de miliarde de euro, o sumă remarcabilă, de peste două ori mai mare decât valoarea agreată inițial a PNRR. Un aspect important (ce se remarcă și din infografic) este stabilitatea și reziliența acestor sume. Cei plecați nu au uitat de „acasă”. Numai în 2024, încasările s-au situat în jur de 6,7 miliarde de euro (aproape 2% din PIB). Practic, suma este de două ori și jumătate mai mare decât acum un deceniu, pe fondul creșterii numărului de emigranți și a veniturilor lor. La capitolul plăți, aproximativ 1,7 miliarde de euro au părăsit România în 2024, cu circa 60% peste anul precedent. Per ansamblu, rezultă un net de aproximativ 5 miliarde de euro (încasări minus plăți). Dar după prima jumătate a anului 2025 încasările încetinesc, iar plățile accelerează. …. Pe partea de încasări, această scădere se explică probabil prin incertitudinile economice globale, creșterea costului vieții, ceea ce lasă multor români din străinătate mai puțini bani de trimis, dar și prin reîntregirea/mutarea familiilor în străinătate, care reduce obligațiile de întreținere din țară. Sau poate că mulți pur și simplu nu mai au cui să trimită bani acasă. Cât despre structura geografică a încasărilor, aproape jumătate din totalul remiterilor personale provine din Regatul Unit și Germania. Deși diaspora din UK este numeric doar un sfert din cea din Italia, Spania și Franța, în 2024 contribuția sa financiară o depășește acum pe cea a diasporei mult mai numeroase din aceste țări, iar față de acum un deceniu, nivelul din Regatul Unit este de aproximativ zece ori mai mare. …..” Integral: https://republica.ro/
“De ce protestez împotriva sistemului de justiție din România Protestele astea împotriva corupției din justiție sunt emoționale și nu rezolvă nimic. E o problemă structurală și de mentalitate. E și o problemă de manipulare politică a protestelor și a agendei pe fondul unei disfuncționalități reale. Mai pe scurt, unii au interes să capitalizeze politic și să abată atenția de la alte probleme. Să vorbim sincer, fără perdea, mai spune cineva ceva de TVA-ul mărit, de prețurile mari? Totul a fost acoperit. …. Justiția din România este percepută de cetățeni ca fiind coruptă. Foarte multe dosare s-au prescris, mulți infractori au scăpat, chiar și experiența personală a unui justițiabil pe culoarele tribunalelor din România e traumatizantă. E un fapt cert că românii nu au încredere în justiția din România, doar infractorii au încredere în ea. …. Acest organism oficial, CSM, s-a constituit într-un veritabil sindicat al magistraților care controlează justiția din România. CSM-ul apără toți magistrații, nu există cazuri de magistrați sancționați pentru performanțe profesionale slabe, procese pierdute la CEDO. CSM-ul se încăpățânează să nu auto-regleze structura profesională a corpului magistraților, rămâne un scut împotriva oricăror încercări de responsabilizare. În CSM sunt doar magistrați aleși de magistrați. Nu există niciun fel de control al societății civile, nu există niciun fel de deschidere către critică, totul e închis, netransparent, sigilat. Mai mult, tot acest CSM controlează și Inspecția Judiciară, adică organul de verificare și control intern al magistraților. Pentru mine, în acest moment, magistrații au independență, dar nu au responsabilitate față de această independență și acționează ca o gașcă de breaslă grupată într-un sindicat. Nu acceptă nicio înnoire, nicio reformă, nicio sugestie, sunt duri, opaci, impenetrabili. .….” Integral: https://republica.ro/
“Ce urmează pentru România și Europa de Est. Avertismentul istoricilor: „Nu mai aveți timp” Țările din Europa de Est, printre care și România riscă să “nu mai aibă timp” să construiască democrații cu adevărat consolidate, în contextul internațional actual, “care provoacă foarte mari neliniști“. ….. Thierry Wolton: Democrația nu cade din cer când bați din palme. Ea ține de o cultură de obișnuințe, de existența unei clase politice care să corespundă cu procesul sau cu proiectul democratic. E o probă de valori, care necesită timp.(…). Voi, în România, în Europa Centrală și de Est sau în Rusia, ieșiți după o noapte totalitară. Cum v-ați putea aștepta ca în doar 30 de ani să instaurați o democrație? E nevoie de răbdare și de timp. În Franța a fost nevoie de aproape un secol și jumătate ca democrația să se instaleze, să apară partide politice. Și nici la noi nu merge prea bine”. ….“Având în vedere situația internațională, care provoacă foarte mari neliniști, nu știu dacă voi, în Europa Centrală și de Est, veți avea cu adevărat timpul să construiți țări cu adevărat democratice. Știu că e un discurs pesimist, dar, din păcate, chiar asta cred”, a spus el. …. Da, desigur că este posibil (să ajungă la putere un lider autocrat – n.r.). Și nu vorbim doar de România. Cred că democrația pierde teren, în mare măsură. Vedem ce se întâmplă în lume, o lume din care face parte și România, pentru că România nu este în altă parte. Există din ce în ce mai puține țări democratice și din ce în ce mai multe țări în care apare autoritarismul. Hai să nu-i spunem “dictatură”. Nu este exclus ca o parte a Europei să aleagă calea autoritară. Nu comunismul. Cu ăla s-a terminat, sunt convins. Nu neapărat dictaturi puternice, ci regimuri autoritare”. …. Wolton a avertizat că deși nu vom experimenta din nou dictatura comunistă, un lider autoritar are aceleași obiective, și anume să rămână cu orice preț la putere, iar acest lucru duce, inevitabil, la abuzuri. “Îmi place mult această propoziție care spune că “puterea corupe, și puterea autoritară corupe și mai mult”, iar corupția din sânul societății servește puterii, spune Wolton. El a dat exemplul premierului maghiar Viktor Orban, care, deși a fost un dizident anticomunist în anii tinereții, a ajuns să întemeieze un regim autoritar, iliberal. Regimul său “pune botniță opoziției și încalcă statul de drept”, dar este la limita caracterizării ca lider autoritar, iar “societatea putrezește și democrația dă înapoi”, spune Wolton. “Nici dumneavoastră n-aveți cum să scăpați cu totul. Există acest risc. Dar nu ghicesc în cafea, deci vă spun ce cred despre evoluția lucrurilor”, a avertizat el. …..” Integral: https://stirileprotv.ro/
“Prognoză șocantă: Vladimir Putin are „în plan să declanșeze Al Treilea Război Mondial într-un an” …. Un șef al serviciilor de informații militare ucrainene susține că deține informații din interior despre planuri de luptă rusești extrem de periculoase, care ar putea devasta lumea. Locotenent-generalul Kyrylo Budanov a afirmat că Putin intenționează să ocupe trei state membre NATO și UE — Estonia, Letonia și Lituania — în anul 2027. Șeful serviciilor de informații ucrainene a adăugat că despotul rus ar avea, de asemenea, planuri de a ataca Polonia, prin lovituri militare, fără a intenționa însă o invazie imediată, mai scrie sursa citată. …. Budanov, ale cărui forțe se află în spatele multor atacuri ucrainene pe teritoriul controlat de Rusia, a avertizat: „Conform planului inițial, Federația Rusă ar fi trebuit să fie pregătită să înceapă operațiuni în 2030. Acum, planurile au fost ajustate și revizuite, termenul fiind devansat pentru 2027.” O acțiune militară rusă de invadare sau lovire a unor state NATO ar declanșa Articolul 5 al Alianței, care stipulează că un atac asupra unui stat membru este considerat un atac asupra tuturor, obligând celelalte țări să acorde asistență, inclusiv militară, pentru restabilirea securității. În acest caz, situația ar fi percepută drept declanșarea unui război la scară largă. …. Șeful serviciilor de informații a mai spus: „Pentru ca un imperiu — iar ei se percep ca un imperiu — să se dezvolte, trebuie întotdeauna să se extindă undeva, să-și lărgească influența și teritoriul.” Pe alte fronturi, Putin ar fi limitat de Statele Unite în Pacific și de China și regiunea Arctică în alte zone. „A rămas doar Occidentul”, a spus el, precizând că Putin prezintă constant Europa drept „flămândă”, „bolnavă”, „slabă” și „indecisă”. Cele trei state baltice — Estonia, Letonia și Lituania, toate foste republici sovietice — ar urma să fie „ocupate”, potrivit presupuselor planuri de luptă. Budanov a adăugat: „Polonia este, potrivit planurilor pe care le cunoaștem, vizată exclusiv pentru lovituri, pentru o campanie militară fără ocupare.” …..” Integral: https://stirileprotv.ro/
“Alocația copiilor va crește prin lege în funcție de prețul unui pachet de țigări …. „În urmă cu 5 ani puteai să cumperi un pachet de țigări pe zi cu alocația lunară. Acum abia de îți ajung pentru trei săptămâni”, spune Silviu Costache, președintele Consiliului Național al Elevilor. Guvernul a precizat că, începând din luna ianuarie, alocația va crește de fiecare dată când se mărește și acciza pe tutun. Au existat propuneri, firește, ca etalonul să fie un pachet de țigări și o vodcă mică. Acestea însă au căzut în urma consultațiilor cu experți în domeniu care au scos în evidență faptul că „ăștia micii nu prea mai beau, mai mult fumează”. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul

“Veste proastă pentru Nicușor Dan. Augustin Zegrean: „Nu poate organiza un referendum” …..”
https://share.google/Hh0ApL6QbRZ3OmQxK
“În 2025, România a trăit dintr-un maxim în maxim istoric: PIB-ul va atinge cea mai mare valoare din istorie, salariul mediu net va fi cel mai ridicat din istorie, exporturile vor atinge un maxim istoric, iar statul va avea cele mai mari încasări la buget din istorie, dar vom consemna maxime istorice şi pentru deficitul bugetar, datoria publică şi datoria externă…..”
https://www.zf.ro/opinii/2025-romania-trait-dintr-maxim-maxim-istoric-pib-ul-atinge-cea-mare-22987633
“Nicușor Dan și sistemul mafiot din Justiție
….Judecătoarea Raluca Moroșanu a povestit, într-un interviu acordat Recorder, cum a organizat Liana Arsenie, șefa Curții de Apel București, alegerile pentru cele două locuri din consiliul de conducere care trebuia ocupat de reprezentanții tuturor judecătorilor.
Pe scurt, au fost impuși doi magistrați aflați sub controlul lui Arsenie, iar buletinul de vot avea o singură căsuță, în dreptul numelui celor doi.
Era imposibil să votezi împotrivă. Dacă aveai o altă părere, votul era anulat……”
https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/nicusor-dan-si-sistemul-mafiot-din-justitie