Revista Presei – 20 februarie.„Prețurile la energie explodează după eliminarea plafonării. Tarifele ENGIE, PPC și Electrica lovesc consumatorii mici”
| 20/02/2025 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de joi, 20 februarie! ANM a emis , o atenţionare meteorologică de vreme deosebit de rece, cu nopţi şi dimineţi geroase, valabilă până luni, 24 februarie, ora 20.00, pentru aproape toată ţara, cu excepţia a patru judeţe din vest: Satu Mare, Bihor, Arad şi Timişoara. Temperaturile minime se vor încadra în general între -18 şi -10 gr. În sudul, estul şi centrul teritoriului, temperaturile se vor menţine negative şi pe parcursul zilelor, iar valorile maxime se vor situa între -6 şi 0 gr. Bucuresti: -6/-11 gr.C.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/02/barbat-care-numara-un-teanc-de-monede-cu-un-calculator-in-fata-si-un-bec-clasic-cu-fasung-in-mana.jpg?resize=164%2C92&ssl=1)
“Prețurile la energie explodează după eliminarea plafonării. Tarifele ENGIE, PPC și Electrica lovesc consumatorii mici .… În prezent, sistemul de plafonare a prețurilor la energie electrică, implementat de guvern între 1 ianuarie 2023 și 31 martie 2025, stabilește tarife diferențiate în funcție de consum. Conform economisi.ro, cea mai avantajoasă ofertă sub plafon este oferită de Hidroelectrica pentru consumatorii cu peste 300 kWh pe lună, la un tarif de 0,80 lei/kWh. Începând cu 1 aprilie 2025, există trei scenarii analizate la acest moment de experții din domeniul energiei despre cum va arăta piața energetică românească după eliminarea plafonării. Printre temerile exprimate de experți se regăsește și faptul că tarifele ar putea fi ajustate pentru a reflecta costurile reale de producție și distribuție. Cu cât cresc prețurile Conform analizei, tarifele pentru clienții casnici cu un consum lunar sub 100 kWh vor crește cu cel puțin 100%, scumpirile ajungând chiar și la 122% la anumiți furnizori de energie electrică. Astfel, pentru această categorie de consumatori, potrivit analizei economisi.ro, facturile la curent ar urma să înregistreze creșteri între 107% și 123%. Spre exemplu, pentru o factură care până la eliminarea plafonării era 68 de lei, un client cu consum mic ar urma să achite între 137 și 151 de lei. Pentru clienții casnici cu consum lunar mediu, între 100 și 255 kWh, tarifele ar urma să crească cu până la 89% după înlăturarea plafonării. Această categorie de clienți ar urma să plătească facturi majorate cu cel puțin 70,75% iar maximumul scumpirilor va ajunge la 89,25%. Potrivit calculelor economisi.ro, o factură care era 120 de lei înainte va ajunge să fie între 205 și 227 lei. Pentru consumatorii mari, care au un consum lunar mai mare de 255 kWh, majorările tarifare ar urma să fie cuprinse între 5% și 16%, iar facturile se vor scumpi cu până la 16,46%. În acest sens, o factură care înainte de retragerea plafonării era 390 de lei va ajunge să fie între 414 și 455 de lei…..” Integral: https://www.libertatea.ro/
“Cum explică ANRE haosul din piața gazelor: Cantitatea de gaze extrasă din depozite nu ar fi trebuit limitată / Instituția responsabilă este Ministerul Energiei ….Pe 6 februarie, Depogaz a anunțat că a limitat cantitatea de gaze care poate fi extrasă de furnizori din depozite, motivând că stocurile s-au golit prea repede. Această decizie a dat piața peste cap, deoarece furnizorii au fost nevoiți să aducă din import acele cantități și să se înghesuie pe bursă, ceea ce a dus la creșterea prețurilor până la maximul ultimilor doi ani.„Programele de extracție nu trebuiau modificate. Modificarea programelor de extracție în baza motivelor invocate de către Depogaz Ploiești către beneficiarii serviciilor de înmagazinare, nu se justifică, pentru că:
- la data de 1 februarie 2025 stocul Depogaz Ploiești SRL era de 44,66%, peste traiectoria de umplere de 41% prevăzută în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2995 al Comisiei din 29 noiembrie 2024
- nu a fost semnalată niciuna dintre restricțiile tehnice prevăzute la art. 43 din Regulament”, spun reprezentanții ANRE.
Aceștia precizează că instituția responsabilă cu monitorizarea stocurilor și cu luarea unor decizii în acest sens este Ministerul Energiei. ….Totodată, în răspunsul ANRE se mai arată că organismul responsabil cu gestionarea sezonului rece 2024-2025 este Comandamentul energetic de iarnă, condus de un președinte care este reprezentantul Ministerului Energiei, iar ANRE are statut de invitat. ….” Integral: https://hotnews.ro/
“O întrebare de 2,4 mld. euro: ce se întâmplă cu exporturile româneşti în SUA dacă administraţia Trump impune tarife vamale pe produsele din Uniunea Europeană? România exportă bunuri în valoare de 2,4 mld. euro către SUA, conform ultimelor date, din 2024 ♦ Deficitul comercial al SUA în relaţia cu România este de 1,2 mld. dolari în medie, anual – or scandalul comercial de aici pleacă, de la deficitele pe care SUA le au în relaţia cu UE, Canada, Mexic sau China ♦ Cum spune Trump: Noi cumpărăm totul de la ei, dar ei nu cumpără nimic de la noi ♦ Totuşi, dacă industria lor de armament este înfloritoare, este şi pentru că UE îi cumpără armele ♦ Flota militară aeriană a României este compusă azi doar din F-16, iar România va cheltui cam 3 miliarde de dolari pentru achiziţia aeronavelor F-35. …..În structură, cea mai mare parte a bunurilor importate de România din America este formată din armament de tipul sistemelor de rachetă sau muniţie, împreună cu aeronave de luptă. Pe de altă parte, România exportă, în cea mai mare parte, anvelope pentru industria auto americană sau produse industriale precum ţevile de sudură. …..” Integral: https://www.zf.ro/
“Apărarea națională și bugetul public în vremuri foarte periculoase …. Lumea este multipolară și țările cele mai puternice par să relativizeze, chiar să lase în uitare regulile, normele de drept, ce au ghidat, mai mult sau mai puțin, relațiile internaționale după Al Doilea Război Mondial. Conferința pentru Securitate de la Munchen a venit cu anunțuri “șocante” pentru europeni, care văd relația transatlantică ca fundamentul organizației de apărare colectivă, NATO. Este drept că de ani buni, încă de când secretarul apărării al SUA era Robert Gates, americanii au reproșat partenerilor europeni că nu cheltuiesc suficient pentru apărare (că sunt “călători fără bilet”). În primul său mandat, președintele Trump a subliniat această nemulțumire, ce a fost ranforsată acum. Noua Administrație Trump cere europenilor să aloce considerabil mai mult pentru apărare, ca pondere în PIB ținta fiind 5%. Numai Polonia se apropie de această cifră acum, în timp ce celelalte țări din UE care fac parte din NATO au ponderi ce merg de la puțin peste 1% din PIB (Spania, Belgia) până la între 3 și 4% din PIB (Țările Baltice, Grecia). Dezangajarea fie și parțială a SUA din Europa (ce ar fi motivată de rivalitatea globală cu China), dacă ar avea loc, ar fi o lovitură grea pentru NATO, ar pune presiune mare pe țările, economiile din UE. Cum și în ce condiții se va realiza încetarea focului, pacea, în Ucraina este de văzut; există multe necunoscute și dileme. Dar o certitudine este că UE are nevoie de o capacitate de apărare mult superioară, care să descurajeze agresiuni viitoare. Și are nevoie de cooperare cu SUA, care domină din punct de vedere militar și tehnologic NATO. Dialogul direct inițiat de președintele Trump cu liderul de la Moscova, dincolo de obiectivul declarat de a stopa războiul în Ucraina, poate fi interpretat și ca o încercare de a face o breșă în BRICS, de a decupla Rusia de China. Sunt jocuri geopolitice cu mize foarte mari, ce pot lăsa țările europene (UE) în poziție periferică. Președintele Trump a anunțat că va avea întâlniri și cu președintele Chinei. Din punct de vedere al controlului armamentului nuclear, al combaterii pandemiilor, din perspectiva utilizării AI, asemenea discuții au deplin sens. Dar Europa (UE) trebuie să fie implicată în aceste discuții. Uniunea are dealtfel dialog constant cu China, cu India. ….. România a alocat pentru apărare anul trecut puțin peste 2% din PIB, la un deficit bugetar de 8,64% din PIB – un deficit în fapt de peste 9%, dacă avem în vedere impactul anualizat al recalculării pensiilor. Ținta pentru România este să ducă deficitul la sub 3% în 7 ani. Alte condiții neschimbate, corecția macroeconomică, dacă ar fi mărite cheltuielile de apărare (fie și gradual), ar fi nu de cca. 6% din PIB, ci de peste 8% din PIB. Este posibil să se ajungă la un compromis în NATO, și ținta minimă de cheltuieli de apărare ca pondere în PIB să fie între 3 și 4%. Dar și așa, este un șoc pentru bugetele publice în UE. Starea precară a bugetului public al României, cu venituri fiscale (inclusiv contribuții) foarte joase (26-27% din PIB, față de media de peste 40% în UE), este un handicap enorm. Această situație este rezultatul unei miopii și al unor erori de politică economică. …. Modul în care a fost tratată absorbția fondurilor europene, mai ales în ultimii ani, este de neînțeles; vorbe multe și fapte puține. Să fim în situația de a pierde multe miliarde de euro din PNRR este mai mult decat regretabil. Când se sție că PNRR se termină în 2026, absorbția de fonduri europene trebuia să fie obsesia guvernelor; nu a existat un simț al urgenței! Cadrul Financiar Multilateral (CFM) va aloca probabil mai puține resurse României în noul exercițiu. ….” Integral: https://hotnews.ro/
“Opinie Alexandru Tănase şi Mihai Rădoi, bancheri: Creşterea datoriei externe este alarmantă, iar nivelul la care a ajuns este total nesustenabil. Dacă nu se vor lua intern măsuri de corecţie, atunci pieţele externe vor face această corecţie ....Anul trecut, românii au fost chemaţi la urne în mod repetat (alegeri locale, alegeri euro-parlamentare, alegeri parlamentare şi, în final, alegeri prezidenţiale anulate). Pentru a câştiga încrederea populaţiei, autorităţile române au făcut promisiuni electorale nesustenabile de majorare a salariilor şi pensiilor (inclusiv a celor speciale), au continuat să importe masiv produse de consum din străinătate fără să stimuleze şi producţia internă, au introdus mini-vacanţe şi zile nelucrătoare la niveluri record în Uniunea Europeană (UE), au dezvoltat activităţile turistice pe segmentul de plecări la cote nemaiîntâlnite şi au mărit cheltuielile militare în urma agresiunii Federaţiei Ruse în Ucraina de acum trei ani, iar ţara a suportat un flux major de refugiaţi din Ucraina în România sau/şi în trecere prin România către ţările dezvoltate din Occident. Consecinţele financiare ale unor asemenea măsuri nu au întârziat să apară. În 2024, România a înregistrat cel mai mare deficit comercial şi de cont curent (EUR 29,4 mld) din perioada post-decembristă şi a atins niveluri record la deficitul bugetar (estimat la 8,7% din PIB). Toate acestea s-au reflectat într-un indicator macroeconomic deosebit de sintetic şi anume datoria externă a ţării care a crescut în proporţii alarmante (de la EUR 183,2 mld la sfârşitul lui 2023 la peste EUR 203,6 mld la finalele anului trecut, adică cu peste EUR 20,4 mld doar într-un singur an). Faţă de PIB, nivelul acestei datorii este estimat la peste 58%. ….Semnalul dat de agenţia de rating Standard & Poor’s la 24 ianuarie 2025 prin modificarea perspectivei la negativă (de la stabilă, până atunci) a ratingului de ţară de BBB-/A-3, ar trebui să îngrijoreze autorităţile româneşti mai ales că o nouă evaluare va avea loc în aprilie. Aceste corecţii din afară vor fi însă mult mai scumpe şi mai greu de suportat pentru populaţie. Cazul Greciei este demonstrativ. ….” Integral: https://www.zf.ro/
“Semnal de alarmă al BNR: Randamentele titlurilor de stat au continuat să crească în ianuarie, în timp ce politica fiscală a guvernului Ciolacu rămâne un factor de risc …. „Randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat şi-au prelungit ascensiunea abruptă în prima parte a lui ianuarie, pentru ca spre finele lunii să consemneze o corecţie descendentă accentuată, pe fondul ameliorării apetitului global pentru risc, dar şi în condiţiile atenuării îngrijorărilor investitorilor financiari legate de perspectiva consolidării bugetare ulterior anunţării de către autorităţi a coordonatelor proiectului de buget pentru anul 2025”. În acest an guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar în acord cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană. Conform acestuia deficitul bugetar va ajunge la 3% în 2031. Anul 2024 a fost încheiat cu un deficit bugetar de 8,65%. „Incertitudini şi riscuri continuă să decurgă din conduita viitoare a politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, impactul prezumat al măsurilor fiscal-bugetare corective implementate sau adoptate până acum, iar, pe de altă parte, cerinţa consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum şi cu procedura de deficit excesiv”. ….Incertitudini şi riscuri crescute la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, generează războiul din Ucraina şi situaţia din Orientul Mijlociu, dar mai cu seamă mersul economiei globale/zonei euro şi al comerţului internaţional în contextul măsurilor de politică comercială ale administraţiei americane. Totodată, absorbţia şi utilizarea fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte. Ele sunt însă esenţiale pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a efectelor contracţioniste ale conflictelor geopolitice şi ale consolidării bugetare. …..” Integral: https://www.zf.ro/
“INTERVIU „Nu e întâmplător că atacul lui JD Vance s-a concentrat pe România și Germania. Există ceva foarte întunecat în această afacere”. Avertisment din UE pe fondul rupturii SUA-Europa .… Atacul lui JD Vance a fost unul la adresa democrației și integrării europene, prin împuternicirea extremei drepte, iar intervenția administrației Trump în favoarea fraților Tate explică și mai clar de ce România a fost vizată, spune ea. JD Vance a criticat România și întreaga Europă, la München, într-un moment în care multe voci încercau să găsească o explicație sau o reacție după ce Donald Trump a discutat cu Vladimir Putin și a exclus Europa. Nathalie Tocci, directoarea Istituto Affari Internazionali de la Roma, consideră că intervenția vicepreședintelui SUA a fost în esență un atac la adresa unității europene.„În spatele acestui atac ciudat există această încercare explicită, deloc subtilă, de împuternicire a extremei drepte”, spune experta. De ce?
- „Pentru că, în mod evident, dacă avem o Uniune Europeană puternică și unită, este mai greu să o subjugi. Dacă ai o Uniune Europeană slabă și divizată, în care extrema dreaptă este la putere, este mult mai ușor să faci asta”.
Ea crede că dezvăluirea Financial Times că administrația Trump face presiuni pe lângă București pentru a ridica restricțiile fraților Tate, confirmată cel puțin parțial, între timp, de ministrul român de Externe, explică și mai clar de ce România a fost vizată în acel mod, în acel discurs. În timp ce alte voci europene așteaptă o clarificare a poziției SUA și îndeamnă la măsuri care l-ar putea împăca pe Donald Trump, cumpărarea de mai multe arme americane, spre exemplu, Tocci crede că europenii nu ar trebui să se mai agațe de speranțe ce s-ar putea să nu se mai împlinească. Mai mult, ea spune că ar trebui să începem să ne uităm la intențiile SUA ca la cele ale unui adversar.
- „Dacă te confrunți cu o administrație a Statelor Unite care încearcă să te slăbească, atunci, de fapt, ceea ce ar trebui să faci este să-ți reduci dependența. Nu să încerci să le faci pe plac, pentru că nu poți face nimic pentru a le face pe plac. Ei sunt aici pentru a te distruge”.
„Încă dinainte de München, știam că Trump avea o idee imperială despre cum să pună capăt războiului cu Ucraina” …. În privința Ucrainei, Conferința de Securitate de la München nu a adus foarte multe lucruri noi. În sensul că încă dinainte de München știam că Trump avea o idee într-un fel imperială despre cum să pună capăt războiului cu Ucraina, imperială în sensul că imperiile sunt cele care decid. Și, în special, Rusia și Statele Unite, fără colonii, adică Ucraina, sau, de fapt, Europa. Dar, de asemenea, imperială în sensul că acceptă, în esență, ideea sferelor de influență, atât în ceea ce privește sferele de influență ale Rusiei în Ucraina, dar, de asemenea, după cum știți, Trump a vorbit în termeni foarte asemănători atunci când a venit vorba despre Canada sau Mexic sau Panama sau, de fapt, Groenlanda, nu? Deci, într-un fel, nu a fost nimic deosebit de surprinzător la München în ceea ce privește Ucraina. Adică, groznic, dar nu surprinzător. …. Faptul că atacul s-a concentrat pe România și Germania nu este întâmplător. România și Germania, mai întâi Germania și apoi România, sunt următoarele două țări care vor merge la vot. Și, în ambele cazuri, există posibilitatea unui rezultat foarte puternic al extremei drepte. Desigur, după cum știm, JD Vance s-a întâlnit, după discursul din München, cu Alice Weidel, lidera AfD. Deci în spatele acestui atac ciudat, care acuza Europa că încalcă libertatea de exprimare, există această încercare explicită, deloc subtilă, de împuternicire a extremei drepte. Întrebarea pe care ne-o punem este: de ce? Este destul de clar că răspunsul la această întrebare are de-a face, evident, cu un atac asupra democrației, asta este destul de evident, dar și cu un atac foarte explicit asupra integrării europene. Asta deoarece este clar că acestea sunt partide, forțe politice naționaliste și eurosceptice. Astfel, asta ne duce înapoi la această idee foarte imperială pe care administrația Trump o are în relația cu Europa. Pentru că, în mod evident, dacă avem o Uniune Europeană puternică și unită, este mai greu să o subjugi. Dacă ai o Uniune Europeană slabă și divizată, în care extrema dreaptă este la putere, este mult mai ușor să faci asta. Așadar, cred că ceea ce a surprins cu adevărat este că, într-un fel, înainte de München, știam că administrației Trump nu-i place cu adevărat pe europeni, că nu este cu adevărat interesată de securitatea europeană. Acum știm că este un pic prea interesat de Europa, dar într-un mod greșit, nu? Într-un mod foarte explicit care vizează, așa cum am spus, subjugarea continentului european. Desigur, nu știu exact cât de influenți sunt frații Tate în politica românească, dar este clar că, în măsura în care extrema dreaptă este, de asemenea, adusă la putere prin sprijinul tinerilor bărbați, ar putea exista un impact acolo. Este un segment electoral care este vizat foarte, foarte explicit. Așadar, există ceva foarte întunecat în toată această afacere. Și, așa cum am spus, nu este prea mult la vedere. Dacă ar fi să privim lucrurile într-o lumină pozitivă, cel puțin ar trebui să nu ne mai păcălim și să nu mai încercăm să vedem cum să împăcăm administrația Trump. „Ar trebui să începem să ne uităm la intențiile SUA ca la cele ale unui adversar” ….” Integral: https://hotnews.ro/
“Moment decisiv: e nevoie de lideri pregătiți și de resurse financiare sau riscăm să rămânem doar spectatori .… În mod însă paradoxal, majoritatea ignoră acel element critic fără de care orice plan, orice proiect, oricât de ambițios sau oportun, nu are nicio șansă să fie realizat: RESURSELE. Fără asigurarea resurselor, orice plan va rămâne o poveste frumoasă, o utopie, o speranță neconcretizată în veci. Iar în cazul de față, consider că ar trebui să asigurăm cu prioritate zero două tipuri de resurse, esențiale pentru succesul demersurilor României de a-și promova interesele și de a se proteja: resursa umană și resursele financiare. ….Când spun “resursa umană” mă refer în primul rând la profesionalismul celor care se află sau se vor afla în poziții de înaltă responsabilitate în instituțiile statului precum președintele, primul-ministru, miniștrii, conducerea parlamentului, conducerea armatei. Iar acești lideri politici, pentru a promova în mod eficient interesele țării, vor trebui ca, înainte de toate, să aibă două calități esențiale: conexiuni personale în lumea politică europeană și americană și …. să vorbească o limbă engleză, limba internațională a diplomației, perfectă, la nivel de nuanțe. Viteza cu care se desfășoară lucrurile face ca multe discuții și decizii să se ia mai degrabă în întâlniri informale pe coridoarele puterii, în care conversațiile în limba engleză decurg spontan și fluent între oameni politici sau experți care se cunosc de suficient de multă vreme ca să lase deoparte reținerile protocolare și să abordeze subiectele frontal. Dacă liderii trimiși să reprezinte România în discuțiile formale sau informale care vor urma nu vor avea aceste calități minime, vor fi lăsați în afara discuțiilor sau vor participa la discuții care vor consfinți decizii deja luate în întâlniri informale anterioare. A doua resursă esențială este resursa financiară. Discuții depre dublarea cheltuielilor de apărare sunt un non-sens pentru o țară cu dezechilibrele bugetare majore pe care le are România. La un deficit de peste 7%, eventuala înlesnire care ar putea fi acordată țărilor UE de a nu contabiliza în limita de deficit de 3% cheltuielile militare este practic irelevantă și lipsită de utilitate. Pentru că problema României nu este una formal-contabilă legată de respectarea limitei de 3%, ci este una de credibilitate pe piețele financiare care sunt din ce în ce mai îngrijorate de abilitatea României de a-și pune finanțele în ordine după derapajul fiscal din 2024. Din acest motiv, discuțiile legate de creșterea rapidă a bugetului de apărare sunt total nerealiste câtă vreme nu se va asigura o creștere la fel de rapidă a veniturilor bugetare. Orice observator din exterior, prieten sau inamic al României, se va uita amuzat la agitația națională și planurile de creștere a puterii militare în condițiile în care nu există planuri credibile de identificare a unor resurse suplimentare de finanțare. Este de notorietate faptul că România are cele mai scăzute încasări bugetare raportate la PIB din Europa, iar asta a încetat de ceva vreme să mai fie o calitate. Astăzi este o mare vulnerabilitate. ….Din acest motiv, trebuie abandonat urgent planul de scădere în 7 ani a deficitului bugetar care prelungește agonia bugetului României făcând-o dependentă de finanțările externe. Veniturile bugetare trebuie crescute rapid cu cel puțin 40% printr-o combinație de eliminare a discriminărilor la impozitare, o creștere selectivă și limitată a unor taxe și impozite (taxa unică? TVA?). În același timp, în condițiile actuale, evaziunea fiscală ar trebui să fie pedepsită cu maxima severitate fiind similară cu sabotajul economic și militar al țării. ….” Integral: https://hotnews.ro/
“Mogulul tehnologiei Elon Musk nu reușește să reducă cheltuielile americane – analiză The Economist / De la preluarea mandatului de către Donald Trump, cheltuielile federale au crescut Afirmațiile lui Elon Musk privind reducerea cheltuielilor guvernamentale prin intermediul Departamentului pentru Eficiență Guvernamentală (DOGE) nu sunt susținute de date oficiale, în ciuda declarațiilor sale îndrăznețe referitoare la descoperirea fraudelor și eliminarea contractelor risipitoare, transmite The Economist. …. De la preluarea mandatului de către Donald Trump, cheltuielile federale au crescut, ajungând la o medie de 30 de miliarde de dolari pe zi, față de 26 de miliarde de dolari în aceeași perioadă sub Joe Biden. În special, cheltuielile au crescut de când Musk a declarat, pe 28 ianuarie, că DOGE economisește 1 miliard de dolari pe zi pentru guvern. Miliardarul încearcă să aplice în guvernul federal aceleași metode pe care le-a folosit în companiile sale din domeniile tehnologic sau auto, printre care se numără reducerea personalului și eliminarea unor departamente. …. Constrângerile bugetare structurale subminează ambițiile lui Musk. Se estimează că guvernul SUA va cheltui 7.000 de miliarde de dolari în acest an, dintre care aproape două treimi sunt destinate cheltuielilor obligatorii, cum ar fi asigurările sociale și asistența medicală. Peste 10% sunt alocate plății dobânzilor, lăsând doar un sfert pentru cheltuieli discreționare, dintre care jumătate sunt destinate apărării – un sector pe care republicanii doresc să îl extindă. Astfel, impactul DOGE este limitat la doar o fracțiune din cheltuielile federale. Musk afirmă că eradicarea fraudei ar putea genera economii uriașe. În timp ce organismele de supraveghere guvernamentală estimează pierderile cauzate de fraudă între 233 și 521 de miliarde de dolari pe an, eliminarea tuturor fraudelor – o performanță puțin probabilă – ar fi încă departe de economiile de 2.000 de miliarde de dolari promise de Musk. În plus, reducerile realizate de DOGE par a fi dispersate și determinate politic, vizând în principal inițiative defavorizate de Trump, cum ar fi programele de diversitate și incluziune, care reprezintă o parte infimă din cheltuielile federale, mai scrie The Economist. Economiile DOGE anunțate oficial totalizează 7 miliarde de dolari, sau 45 de miliarde de dolari pe an dacă se include închiderea USAID – doar 0,6% din totalul cheltuielilor federale. ….” Integral: https://www.g4media.ro/
“Ciolacu renunţă la hanoracul de 4000 de euro. Va purta 400 de hanorace de 10 euro de pe Temu Sătul să-l acuze de parvenitism şi cocălăreală toate sărăkiile care n-au purtat în viaţa lor un hanorac de caşmir, premierul Ciolacu a decis să le facă pe plac şi să trăiască precum ultimul păduchios de om al muncii care n-a furat un leu în viaţa lui. Mai precis, Ciolacu a lăsat în dulap celebrul hanorac Loro Pianina de 4000 de euro şi şi-a comandat 400 de hanorace no-name, de 10 euro bucata, de pe un site chinezesc. Într-o postare recentă pe TikTok, liderul PSD a putut fi admirat în timp ce se chinuia să îmbrace deodată toate cele 400 de hanorace ieftine. Acesta spune că a fost o experienţă inedită, dar dură, şi că a învăţat foarte multe despre greutăţile cu care se confruntă oamenii simpli, care nu zboară în fiecare zi la Monaco cu tot felul de dubioşi. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro/
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“Ialta 2: Rusia a cerut ca România și alte țări din Europa de Est să reintre în influența sa, la negocierile din Arabia Saudită. Cristian Diaconescu: Am fost informați. Nu avem garanții
Cristian Diaconescu, consilier prezidențial pentru apărare și siguranță națională, a dezvăluit că reprezentanții Rusiei au solicitat Statelor Unite, în cadrul negocierilor de la Riad, retragerea din Europa de Est, inclusiv din România, pentru ca Moscova să preia conrolul zonei, după modelul de dinainte de 1989. El a precizat că partea americană a „refuzat, în acest moment, dar nu avem garanții”…..”
https://hotnews.ro/rusia-a-cerut-retragerea-sua-din-romania-in-cadrul-negocierilor-din-arabia-saudita-cristian-diaconescu-am-fost-informati-nu-avem-garantii-1905730
Buna ziua
Recitiți ce am scris cu ceva timp in urma.
Deveselu e demontabil că așa a fost proiectat.
Când ani de zile preocuparea a fost exclusiv pensi nesimțite, vârstă ridicolă de pensionare, ce vreți să vă apere americanii ( sau NATO ) ?
Am mai scris. Armata română și în special corpul ofițerilor ( de la locotenent la general cu 4 stele) e exact la nivelul “măreței” armate afgane când americanii erau acolo.
Corupție peste tot și la toate nivelurile.
Grade obținute pe slugărnicie.
Cam târziu se trezesc românii. Sau prea târziu.
“E totul despre bani. Trump își dezvăluie adevărata durere – acordul pe minerale. Zelenski: Ucraina nu e de vânzare
Donald Trump a dezvăluit miercuri seara ce l-a supărat aşa de tare la preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski – a refuzat afacerea cu minerale rare, pentru care l-a trimis la Kiev pe secretarul Trezoreriei, Scott Bessent. ….Administraţia Trump ar fi prezentat Kievului o propunere de „afacere” care seamănă cu o „colonizare economică”, acoperind o serie de interese strategice fundamentale, cum ar fi porturile, infrastructura energetică şi resursele miniere.
Ca răspuns la avansurile Statelor Unite, care râvnesc la resursele ucrainene în timp ce adoptă o poziţie conciliantă faţă de Rusia, Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina „nu este de vânzare”, refuzând, sâmbătă, să semneze un acord propus de administraţia Trump privind resursele minerale ale ţării sale, după cum a dezvăluit publicaţia britanică The Telegraph. ….Potrivit relatărilor din The Telegraph, confirmate şi de Le Monde, planul viza de fapt un acord mai amplu, care prevedea o compensaţie de 500 de miliarde de dolari pentru ajutorul de 175 de miliarde de dolari acordat de SUA începând din 2022, suma fiind valorificată prin drepturi exclusive „în perpetuitate” asupra unei serii de resurse şi infrastructuri…..”
https://spotmedia.ro/stiri/eveniment/trump-isi-dezvaluie-adevarata-durere-refuzul-kievului-pe-acordul-cu-minerale-zelenski-ucraina-nu-e-de-vanzare
“Donald Trump lucrează la un megaacord cu China, încercând să oprească războiul comercial declanșat..”
https://www.libertatea.ro/stiri/donald-trump-lucreaza-la-un-mega-acord-cu-china-sa-opreasca-razboiul-comercial-5202903
Trump e afacerist fata morală.
Nu va rezolva absolut nimic. Deoarece USA importa mult mai mult din China decât exportă.
Unica chestie sigură, deficitul bugetului federal va creste ” pe noi culmi” .
E matematic.