Revista Presei – 19 mai.„Firmele românești datorează statului 77 de miliarde de lei. Numărul restanțierilor este în creștere …..”
| 19/05/2026 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
“Daniel Dăianu explică de ce a ajuns România în criză: ”Putea fi evitată dacă ar fi existat înțelepciune, care să pună pe prim-plan situația macroeconomică foarte gravă” …. “Criza politică putea fi evitată dacă ar fi existat înțelepciune, care să pună pe prim-plan situația macroeconomică foarte gravă. Unii vorbesc deja de alegerile din 2028, când acum esențial este să ne ocupăm de starea finanțelor publice, de PNRR, de reforme. Nu trebuie întârziat cu formarea noului guvern, care să continue consolidarea fiscal-bugetară”, avertizează economistul. ….”Bănci centrale mari au cheltuit sute de miliarde (cumulat, trilioane de dolari/euro) prin achiziționare de obligațiuni guvernamentale și ale băncilor comerciale; au fost cumpărate și obligațiuni ale unor mari corporații. S-a văzut că în momente foarte dificile se recurge la mijloace neconvenționale. S-a ajuns în această situație fiindcă reguli prudențiale, inclusiv cele fiscale, au fost subestimate sau chiar ignorate, iar industria financiară nu a fost reglementată în mod judicios. Dar ce își permit economii mari și puternice ca intervenții publice (ele beneficiind și de monede de rezervă) nu își permit economii mici, sau emergente, percepute ca fiind mai vulnerabile. …. Societatea pusă la plată din cauza deficitului “Nu poți avea corecție fiscal-bugetară fără ca societatea să plătească. La finele deceniului trecut, România era singurul stat din UE în procedura de deficit excesiv, în condițiile în care ani în șir fuseseră practicate politici bugetare imprudente. Totodată, guvernele au ignorat că țara are venituri fiscale (inclusiv contribuții) foarte joase – 27-28% din PIB, față de media de 40% din PIB în UE, față de media de 34-35% din PIB în regiune. Și nu a existat preocupare serioasă de creștere a acestor venituri”, consideră Dăianu. …..” Integral: https://ziare.com/
“Firmele românești datorează statului 77 de miliarde de lei. Numărul restanțierilor este în creștere Datoriile companiilor către bugetul de stat și bugetele sociale continuă să rămână la niveluri ridicate în primele trei luni ale anului 2026, chiar dacă valoarea totală a restanțelor a înregistrat o ușoară scădere față de finalul anului trecut. Potrivit unei analize realizate de RisCo, firmele din România aveau la finalul primului trimestru datorii totale de aproximativ 77 de miliarde de lei, comparativ cu 77,8 miliarde de lei în trimestrul al patrulea din 2025. Deși suma totală a restanțelor a coborât marginal, numărul companiilor care figurează cu datorii restante a crescut semnificativ, de la 45.110 firme la finalul anului trecut la 47.012 firme în primul trimestru din 2026. Evoluția arată că problemele de lichiditate se extind către un număr tot mai mare de companii, în special în sectoarele afectate de scumpirea energiei, creșterea costurilor de finanțare și încetinirea consumului. Cea mai mare parte a obligațiilor restante provine în continuare din datoriile către bugetul de stat, care totalizează 57,2 miliarde de lei. În plus, companiile contestă în instanță obligații fiscale în valoare de aproximativ 1,7 miliarde de lei. Restanțele la bugetul asigurărilor sociale au ajuns la 14,8 miliarde de lei, în timp ce datoriile către sistemul de sănătate depășesc 4,5 miliarde de lei. Alte peste 508 milioane de lei reprezintă datorii către bugetul asigurărilor pentru șomaj. ….În ceea ce privește domeniile economice cele mai afectate, construcțiile continuă să genereze cele mai mari datorii la buget. Companiile implicate în construcția clădirilor rezidențiale și nerezidențiale au acumulat obligații restante de 5,26 miliarde de lei și reprezintă totodată sectorul cu cel mai mare număr de firme restante, peste 6.000 ……” Integral: https://adevarul.ro/
“Adriana Davidescu, profesor ASE: România are doar 3 ani să prindă „trenul logistic şi de transport internaţional de miliarde” care ocoleşte acum Rusia, apoi uşa se închide Pe scurt: ruta China–Europa prin Rusia s-a închis, iar noul drum se termină fix în Portul Constanţa. Traficul a crescut de şase ori în cinci ani, Odessa e scoasă din joc, şi România are fix trei ani ca să se transforme din spectator în hub logistic european. Momentul este ACUM — şi se închide. ….. Datele confirmă amploarea schimbării: traficul fizic de marfă pe axa Trans-Caspian International Transport Route (TITR) a sărit de la 759.000 de tone în 2019 la 4,48 milioane de tone în 2024 — o multiplicare de aproape şase ori în cinci ani. Este cea mai rapidă tranziţie structurală din istoria recentă a coridorului. O rută veche, o nouă urgenţă geopolitică Coridorul de Mijloc nu s-a născut în 2022. Ruta multimodală Kazahstan → Marea Caspică → Azerbaidjan → Georgia → Turcia → UE exista pe hârtie încă din anii 2000 — dar timp de două decenii a zăcut ca „planul B” al nimănui: mai lentă, mai scumpă şi eclipsată complet de Coridorul Nordic (Trans-Siberian), care lega China de Europa direct, pe o singură cale ferată. Apoi, pe 24 februarie 2022, planul B a devenit peste noapte singurul plan. Sancţiunile asupra Rusiei, spaţiul aerian închis şi incertitudinea juridică a tranzitului prin teritoriul rus au scos Coridorul Nordic din calcul pentru operatorii europeni. Ruta prin Marea Caspică şi Caucaz nu mai era doar viabilă — devenise obligatorie. …. 11.000 de kilometri, cinci ţări şi un feribot care schimbă totul Marfa porneşte din inima industrială a Chinei — Xi’an, Chengdu, Urumqi — şi are de parcurs 11.000–12.000 de kilometri până la Constanţa, într-un drum care durează 31–34 de zile. Prin Rusia se făcea în 17–20, iar pe mare, prin Suez, între 38 şi 40. Coridorul de Mijloc e mai scump decât vaporul, dar aproape cu o săptămână mai rapid — iar pentru electronice, piese auto sau medicamente, unde o săptămână de întârziere costă mai mult decât întreaga diferenţă de preţ, compromisul merită. …..” Integral: https://www.zf.ro/
“Blocarea strâmtorii Ormuz și efectul de cascadă: sulf – acid sulfuric – îngrășăminte. Implicații pentru securitatea alimentară și lanțurile miniere‑metalurgice globale …. Blocarea Strâmtorii Ormuz este discutată, de regulă, în registrul clasic al securității energetice, deoarece prin acest coridor maritim tranzitează aproximativ o cincime din petrolul mondial și o parte majoră a gazelor naturale lichefiate și a produselor petroliere provenite din Golful Persic.[1] O asemenea abordare este însă incompletă, fiindcă importanța strategică a strâmtorii derivă și din faptul că ea leagă un nod energetic de un nod chimic și agricol global, prin care circulă sulf, amoniac, uree, fosfați și alte materii prime industriale indispensabile pentru agricultură și metalurgie.[2] În acest context, blocarea sau perturbarea prelungită a traficului prin Ormuz declanșează un șoc asupra prețurilor petrolului și gazelor, dublat de o criză a inputurilor chimice, în special a sulfului și a acidului sulfuric, care se transmite apoi în cascadă către producția de îngrășăminte, randamentele agricole, securitatea alimentară și, în paralel, către mineritul de cupru și cobalt. Miza acestui text este demonstrarea unui punct de inflexiune sistemic: cum blocarea unei strâmtori riscă să transforme o penurie de materii prime aparent „banale” într-o criză globală de hrană și de metale critice. (Fig. 1) …. Sulful este unul dintre importantele produse industriale „invizibile” ale economiei moderne. El rezultă în bună măsură din procesele de desulfurizare a petrolului și a gazelor și este apoi convertit în acid sulfuric, substanță esențială pentru fabricarea îngrășămintelor fosfatice, metalurgia extractivă, rafinare și numeroase alte aplicații chimice.[3] Blocarea Strâmtorii Ormuz conduce la reducerea fluxurilor și stocurilor de sulf din Golf, declanșând astfel un prim șoc material al crizei, anterior chiar efectelor agricole vizibile. Statele din Golf ocupă o poziție disproporționat de importantă în comerțul maritim cu sulf și îngrășăminte, iar perturbarea traficului prin Ormuz afectează simultan disponibilitatea fizică a sulfului, costurile de transport și capacitatea de reacție a cumpărătorilor aflați la mare distanță. Strâmtoarea Ormuz funcționează deopotrivă ca o arteră energetică și ca un regulator al metabolismului chimic global. Ce se întâmplă însă când această arteră este secționată? Acidul sulfuric și procesarea fosfaților Legătura tehnică dintre sulf și securitatea alimentară este mediată de acidul sulfuric. Sulful elementar este oxidat pentru a produce dioxid de sulf și apoi trioxid de sulf, iar hidratarea acestuia generează acid sulfuric, reactiv fără de care prelucrarea industrială a rocilor fosfatice în acid fosforic și, ulterior, în DAP, MAP și TSP,[4] ar fi imposibilă la scară modernă. Aceasta este veriga critică a sistemului. Dacă intrările de sulf scad, capacitatea de producție a acidului sulfuric scade, iar industria îngrășămintelor fosfatice este imediat constrânsă. Fără acest lichid coroziv, agricultura modernă se oprește pur și simplu. …Segmentul cel mai vulnerabil la un șoc al sulfului este cel al îngrășămintelor fosfatice, deoarece acidul sulfuric este un input tehnologic indispensabil în procesarea fosfaților. În paralel, îngrășămintele azotoase sunt afectate indirect de scumpirea gazelor naturale, ceea ce face ca un blocaj în Ormuz să lovească simultan atât îngrășămintele pe bază de azot, cât și pe cele pe bază de fosfor. ….Agricultura este sensibilă nu doar la prețul îngrășămintelor, ci și la momentul în care acestea sunt disponibile. Dacă inputurile lipsesc în fereastra critică a semănatului și fertilizării, producătorul agricol nu mai poate recupera integral pierderea prin aprovizionare tardivă, deoarece ritmul biologic al culturilor nu se sincronizează cu ritmul reparațiilor logistice. Din această cauză, o penurie temporară de sulf și îngrășăminte poate deveni, după un singur sezon agricol ratat, o problemă de securitate alimentară cu efecte pe o perioadă de 6 – 18 luni. …..” Integral: https://www.contributors.ro/
/https%3A%2F%2Fwww.g4media.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F05%2Fmario-draghi-aachen-scaled.jpg?resize=178%2C100&ssl=1)
“Draghi: „Pentru prima dată de când existăm, suntem cu adevărat singuri, împreună/ Europa trebuie să se trezească” Un moment de pericol este și un moment de trezire, iar în singurătatea ei fără precedent, Europa se poate reconstrui. De data aceasta noul avertisment al lui Mario Draghi a fost formulat în primăria neogotică din Aachen. Este Ziua Înălțării, dar în orașul Capelei Palatine este mai presus de toate ziua în care Premiul Carlo Magno îi este acordat fostului președinte al BCE. Într-un discurs lung și aplaudat, Draghi a prezentat o rețetă economică și politică pentru noua Europă. A început cu o singură premisă: Statele Unite, așa cum le știam, nu mai există și este posibil să nu mai garanteze securitatea continentului. „Pentru prima dată de când existăm, suntem cu adevărat singuri, împreună”, a fost mesajul final al lui Draghi către liderii continentului. Niciodată până acum cuvintele sale nu au părut atât de adevărate. La mii de kilometri distanță, Donald Trump și Xi Jinping au pecetluit o nouă bipolaritate care face din agresivitate semnul său distinctiv. În același timp, Pentagonul a anunțat suspendarea desfășurării a aproximativ patru mii de soldați americani în Europa. ….. „Partenerul de care depindem încă a devenit mai conflictual și imprevizibil. Europa a căutat negocieri și compromisuri. În cea mai mare parte, nu a funcționat. Deocamdată Europa are nevoie de capacitatea de a răspunde mai asertiv pentru a restabili parteneriatul pe o bază mai echitabilă”, a subliniat fostul prim-ministru italian, ceea ce mulți au considerat a fi o săgeată la adresa Ursulei von der Leyen și a lui Merz. ....Europa este singură și în pericol. Suferă de un decalaj tehnologic care riscă să o lase pentru totdeauna în urmă. A întârziat în mod culpabil finalizarea pieței unice. A suferit de o dependență strategică crescândă și este prea expusă cererii externe. ….Pentru fostul prim-ministru italian, piața unică și politica industrială consolidată trebuie să meargă mână în mână, „întărindu-se reciproc”. „Made in Europe” nu trebuie să privească doar producția, ci mai presus de toate cererea. …..” Integral: https://www.g4media.ro/
“VIDEO INTERVIU Kovesi: Toată lumea vrea o justiție independentă până ajungi la cineva din anturajul lor / Este o decizie politică clară de a nu crește capacitatea de investigare a Parchetului European- Episodul 1 ….. Cele mai relevante declarații din interviu
- Am venit atunci la Bruxelles (în 2019). Cu câteva zile înainte, la hotelul la care am stat am primit o scrisoare de amenințare. …..
- Acum, spre final, în ultimii 3 ani, aș putea să spun că este o decizie politică clară de a nu crește capacitatea de investigare a Parchetului European.
- Și din păcate, am văzut asta și în România, dar văd asta și la nivelul altor state membre, dar și la nivel european. Toată lumea ar vrea o justiție independentă și credibilă, până ajungi la cineva din anturajul lor. Atunci nu mai e nevoie de justiție independentă. Atunci procurorii sunt abuzivi, procurorii nu-și fac treaba. Kovesi e prea ambițioasă. EPPO vrea prea multe.
- Am auzit de multe ori, chiar de la nivel foarte înalt al Comisiei Europene. Mi s-a spus: doamna Kovesi, dar nu mai publicați datele statistice, că urmează alegerile și cetățenii o să creadă că suntem corupți. Și am fost șocată că nu m-am așteptat la acest lucru.
-
Venind cu aceste cifre, arătăm că banii europeni de fapt nu sunt protejați și că există o problemă, și nu doar în estul Europei sau în Vest, nu doar în Nord sau în Sud, ci peste tot. Și cumva asta a început să deranjeze, pentru că era cumva contrar a ceea ce se știa, era acest mit că țările din estul Europei sunt mai corupte decât în vest, nu este așa și publicând aceste date statistice, cumva s-a creat această idee, că noi încercăm să arătăm că sunt probleme. ….Am trimis o scrisoare anul trecut domnului Marinescu, mi-a dat un răspuns, nici da, nici ba. Am cerut să agreăm încă un număr de 10 procurori și am primit un răspuns, să vedem dacă se schimbă competența cu revizuirea regulamentului, să vedem. Adică n-a zis nici, dar nici ba. …..” Integral: https://www.g4media.ro/
“România agricolă pierde teren. Cercetarea supraviețuiește cu greu, fermierii se descurcă singuri ....Suntem a șasea-a țară ca suprafață agricolă în Uniunea Europeană și este obligatoriu să relansăm cercetarea culturilor. Există și locuri unde reușita dă speranță, iar tradiția și potențialul agrar nu ar trebui lăsate în umbră. Alte state își protejează piața și propriii comercianți, iar producătorii români suferă. Chiar zilele acestea vorbim despre un război al laptelui, care pune presiune pe fermierii noștri. …. „Semințele, o mare parte, le luăm de la stațiunea care este foarte aproape de noi, de la SCP, cei de la Târgu Secuiesc. O parte, o mare parte și restul suntem nevoiți să luăm din afară, deci din Olanda, din Franța, din Germania. De ce sunteți nevoiți? Nu vă acoperă tot sau nu sunteți mulțumiți de sămânță? Nu acoperă tot necesarul, ce avem nevoie și din cauza asta nici nu putem să stăm pe un picior.Sunteți o afacere de familie? Nu o afacere de familie, plus avem o cooperativă care se numește Regina Cartofului. Și suntem momentan 5 membri.” Au realizat că prin asociere au mai multă forță economică. Cel mai important contract este să livreze cartofi într-o mare rețea de magazine. Și la Suceava cercetarea agricolă se face greu sub presiunea imobiliară, dar și în lipsa unor strategii. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare de la Suceava este un model de supraviețuire fără plan de viitor. Ioan Enea – directorul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă: „Noi suntem nișați pe fermierii mijlocii, pe fermierii mici, pe fermierii din sistemul gospodăresc pentru zona montană.” Dumitru Bodea a fost pionier la Suceava, face ameliorare la cartofi de 36 de ani și a văzut cum sub ochii săi se schimbă cercetarea. Dumitru Bodea: „Ne vin de afară, dar nu vin și cu condițiile ecologice. Noi facem cercetare, creăm soiuri și hibrizi pentru zona noastră locală. Din soiurile din afară a scăzut și acum, dar spun că cunosc foarte bine cultura cartofului, e un dezastru național. E un dezastru național.” Și aici presiunea imobiliară este mare. Terenurile agricole s-au transformat în cartiere rezidențiale. ….. Desprinsă din Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Agricolă Suceava este Banca de Gene Agricole. Peste 25 de mii de soiuri de plante sunt adunate aici ca rezervă pentru viitor. Semințele de de la Suceava reprezintă munca de zeci de ani de cercetare. Din păcate, dacă în țară, la multe stațiuni sau institute, cercetarea se face cu greu, se produce în ani sau chiar sunt sincope. Aici se adună munca pentru a fi rezervată, pentru a fi păstrată în caz de nevoie. S-ar putea, la un moment dat, din fasolea asta să se revină la producție. …..” Integral: https://stirileprotv.ro/
“România avea 33 de fabrici de zahăr, azi mai sunt două. Iar sfecla apare doar în numele unui institut care nu produce sfeclă .… Iar cercetarea culturii de sfeclă de zahăr este la pământ. Importuri necontrolate de zahăr și lipsa de coerență a statului în subvențiile agricole au pus pe butuci cultura românească de sfeclă de zahăr. Cercetarea sfeclei de zahăr este doar titulatura Institutului de la Brașov. Deși zahărul este trecut în strategia alimentară a oricărei țări, noi suntem dependenți de alții. Cu tot potențialul nostru agricol. La câțiva kilometri de institutul care ar fi trebuit să aibă rezultate și pe sfecla de zahăr se afla fosta Fabrică de Zahăr Bod, acum în conservare. ”Majoritatea utilajelor de producție s-au mutat, la Luduș, în Mureș. Nici curent nu mai este în fabrica de la Bod. Zona aceasta, în Țara Bârsei, era preferată pentru culturile de sfeclă de zahăr, pentru că era un bazin hidrografic bun, pentru că erau oameni muncitori și erau terenuri. Astăzi, majoritatea zahărului este de import”. Din 33 de fabrici de prelucrare a sfeclei de zahăr, astăzi mai avem două, la Luduș în Mureș și la Roman, în Neamț care nu asigură nici 20 la sută din consum. Emil Dumitru, secretar de stat MADR: ”Din păcate, aici lucrurile sunt și mai dramatice, pentru că la sfecla de zahăr România produce aproximativ. 20.000 de tone de zahăr practic, 20 % din nevoia de consum. Și dacă ne uităm pe balanța comercială la zahăr și produse zaharoase, constatăm că este un deficit de balanță comercială istoric de aproximativ 270 de milioane de euro. Deci noi la ora asta cheltuim pe zahărul adus din afară 270 de euro, e clar că aici va trebui în perioada următoare să creștem plafonul la schema de sprijin, ca să-i încurajăm pe cultivatori”. În România, sunt contractate 14.600 de hectare de sfeclă de zahăr, dar sămânța vine astăzi din Germania în proporție de 70 la sută și restul de la companii de producție din Belgia. La Brașov nu se mai produce niciun kilogram certificat de sămânță. Ironia e că, deși institutul cultivă sfeclă, folosește material genetic din import. …..” Integral: https://stirileprotv.ro/
“Avertismentul presei din Italia: România este „vârful aisbergului” care arată criza profundă a Europei .…România este prezentată de presa italiană drept un adevărat „laborator” al crizei care începe să afecteze tot mai multe state europene. Într-o amplă analiză publicată de publicația italiană Nuovo Giornale Nazionale, jurnaliștii susțin că pentru a înțelege direcția în care se îndreaptă lumea „este mai important să observăm Bucureștiul decât Beijingul”. …. Articolul citează raportul strategic „The Iceberg Thesis – Sovereign Risk after Bolojan”, realizat de GANES Strategic Solutions în mai 2026, document care analizează riscurile politice, economice și instituționale generate după căderea Guvernului Bolojan. …Potrivit analizei, criza politică din România nu reprezintă un episod izolat, ci semnalul unei transformări profunde care ar putea afecta întreaga Europă. „Aisbergul” României și riscul unei „bulgarizări” lente Raportul susține că adevărata problemă nu este doar căderea unui guvern, ci dificultatea sistemului politic românesc de a produce o majoritate stabilă și credibilă într-o perioadă marcată de presiuni economice și polarizare socială. Ani la rând, România a reușit să mențină un echilibru fragil între orientarea pro-occidentală, creșterea economică și fondurile europene. Însă, în paralel, s-au acumulat nemulțumiri sociale, neîncredere în elitele politice și frustrări legate de nivelul de trai alimentate de un val uriaș de propagandă rusească menită să reînvie nostalgia comunistă și reapropierea mentalului colectiv de Rusia. ....„Cordonul sanitar” construit în jurul AUR a ajuns, paradoxal, să consolideze rolul formațiunii ca principal canal de protest social, deși formațiunea extremistă nu vine cu nicio soluție clară pentru România, ci doar “gargară politică”, se mai arată în raport. În același timp, scena politică românească începe să se redefinească ideologic. PNL și USR se orientează spre o linie mai dură de centru-dreapta, canalizată pe lupta anti-corupție și reforme economice, în timp ce PSD se “dezbracă tot mai mult de haina pro-europeană” în încercarea de a-și recupera electoratul pierdut în fața curentului așa-zis “suveranist”, de fapt, fost pesedist vopsit în auriu. …..” Integral: https://newsweek.ro/
” Axa Washington-Tel Aviv-Abu Dhabi. Cum încearcă Donald Trump să împingă Emiratele într-un război terestru cu Iranul pentru insulele din Golf …. În culisele conflictului, oficiali din cadrul administrației Donald Trump încurajează intens Emiratele Arabe Unite (EAU) să își asume un rol militar activ și să preia controlul asupra unei insule iraniene strategice din Golful Persic, notează The Telegraph. Surse din rândul serviciilor secrete americane indică faptul că cercul de consilieri ai liderului de la Casa Albă a sugerat ca forțele din Abu Dhabi să ocupe Insula Lavan, un punct critic atacat sub acoperire de aviația din Emirate la începutul lunii aprilie. Strategia Washingtonului este transparentă: externalizarea costului uman al unei operațiuni terestre. „Ocupați-le! Ar însemna bocanci emiratezi la sol în locul celor americani”, a rezumat cinic un fost înalt oficial american. …. Această presiune vine pe fondul unei reașezări tectonice în regiune. De la declanșarea loviturilor americano-israeliene împotriva Iranului, Emiratele au devenit ținta principală a represaliilor Teheranului. Confruntat cu un asalt devastator de peste 2.800 de rachete și drone, Abu Dhabi traversează un veritabil „moment 11 Septembrie”, care a forțat monarhia să își reevalueze radical sistemele de apărare și loialitățile strategice. Rezultatul? O apropiere fără precedent de axa Washington – Tel Aviv, dar cu prețul unei izolări tot mai mari în raport cu vecinii arabi. În loc să apropie cele două mari puteri economice din Golf, războiul a adâncit falia dintre Emirate și Arabia Saudită. Nemulțumită de lipsa de solidaritate a partenerilor regionali și după ce a eșuat în tentativa de a coaliza Qatarul și Arabia Saudită într-un contraatac comun, EAU a luat decizia istorică de a părăsi OPEC, cartelul petrolier dominat tradițional de Riad. …..Din rațiuni de securitate imediată, Israelul a livrat Abu Dhabi-ului baterii de apărare aeriană Iron Dome pentru a contracara bombardamentele iraniene. Mai mult, premierul Benjamin Netanyahu a evocat o vizită secretă efectuată în Emirate, soldată cu un „progres semnificativ”, deși autoritățile emirateze au negat oficial întrevederea. …..” Integral: https://ziare.com/
“4 milioane de proști au comentat Eurovisionul, dar Dan Negru a ieșit câștigător detașat …. Fin observator al realităților de orice fel, Dan Negru a văzut dincolo de aparențe și a identificat exact motivul pentru care Bulgaria a câștigat Eurovisionul: „pentru că a trecut la moneda euro”. Milioane de proști au rămas cu buza umflată după această lovitură de maestru a lui Dan Negru. Speranța că se vor ridica ei pe culmile prostiei le-a fost brutal refuzată de Dan Negru, care practic s-a urcat singur pe un binemeritat piedestal și a urlat în gura mare „Sunt campion absolut la prostie!”. Felicitări, Dan Negru! ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro/Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Sobolanii de la camarile statului:
https://www.timesnewroman.ro/politic/un-sugubat-l-a-momit-pe-grindeanu-cu-mai-multe-cutii-de-pantofi-si-l-a-prins-intr-o-capcana/