Revista Presei – 18 martie.“Propunere de reorganizare administrativă a României. Niciun oraș sub 20.000 de locuitori și nicio comună sub 5.000 de locuitori …..”
| 18/03/2026 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 18 martie! Temporar, vântul va avea intensificări în majoritatea regiunilor, iar joi (19 martie) în Muntenia, Dobrogea și sudul Moldovei, cu viteze în general de 40-45 km/h Un cod galben de vânt puternic este emis în județul Caraș-Severin, unde vântul va avea intensificări cu viteze de 50-70 km/h. În Munții Banatului și vestul Carpaților Meridionali, rafalele vor fi de 70-90 km/h. Un alt cod galben de vânt este valabil pentru miercuri, 18 martie. În această perioadă, local în județele Mehedinți, Dolj și Olt, vântul va avea intensificări cu viteze de 50-60 km/h. Potrivit specialiștilor, probabilitatea de apariție a ploilor crește in 18 martie și din nou după 25 martie. De asemenea, o răcire a vremii este prognozată spre finalul săptămânii. Bucuresti: 13/5 gr.C.
“Paradoxul economiei românești: creștere acasă, profit plecat în afară În prima lună a anului, România a cheltuit în exterior aproape un miliard de euro mai mult decât a câștigat, arată datele transmise marți de BNR …. În ianuarie 2025, România avea un excedent de 505 milioane euro la veniturile primare. Un an mai târziu, indicatorul a devenit negativ: –25 milioane euro. Această schimbare spune o poveste importantă. Veniturile primare includ: dividendele companiilor, dobânzile plătite la datorii, veniturile din investiții. Cu alte cuvinte, ele reflectă banii care ies din economie către investitori. Paradoxul economiei românești România a atras în ultimele două decenii investiții străine masive. Aceste investiții au construit fabrici, centre IT, lanțuri logistice și au transformat economia într-un important nod industrial al Europei de Est. Dar investițiile au și un efect inevitabil: pe măsură ce companiile devin profitabile, o parte din profitul generat în România se întoarce către investitorii din străinătate – este în fond mecanismul normal al globalizării economice. Deficitul care vine din comerț În paralel, economia continuă să importe mai mult decât exportă. În ianuarie, deficitul comercial al României a depășit 2,3 miliarde de euro, principala sursă a dezechilibrului extern. Pe scurt, economia românească rămâne una în care consumul e bazat e importuri, în care producția internă nu ține mereu pasul, iar această diferență se reflectă direct în balanța de plăți. ….Însă statistica arată clar ceva mai profund: economia României depinde încă puternic de capitalul extern. …..” Integral: https://hotnews.ro/
“Consiliul Fiscal: Este temerar să se vorbească despre ”relansare economică” în 2026/ Prelungirea conflictului, efecte asupra creşterii economice şi inflaţiei/ Deficitul ar putea rămâne în preajma celui programat/ Reformele din sectorul public, importante ..… ”Cu puţin timp înainte de adoptarea în Guvern a bugetului pentru acest an, a început un război în Orientul Mijlociu, care, dacă va fi de durată, va avea consecinţe severe pentru economiile europene, inclusiv cea a României, pe filiera unui nou şoc energetic. Vor fi influenţate creşterea economică şi inflaţia. Deficitul bugetar ar putea să rămână totuşi în preajma celui programat, dacă efectul inflaţiei mai înalte (decât cea prognozată) asupra PIB-ului nominal va compensa o dinamică economică mai slabă”, arată Consiliul Fiscal. Potrivit specialiştilor, ”este temerar să se vorbească despre «relansare economică» în 2026, an în care consolidarea fiscală (bugetară) este în desfăşurare”. ”Investiţiile publice pot susţine producţia şi cererea agregată şi în 2026, dar nu pot anula impulsul fiscal negativ reclamat de consolidarea fiscală. Se poate vorbi însă despre măsuri de politică economică în sprijinul cetăţenilor vulnerabili şi anumitor firme. Problema deficitului bugetar a fost cauzată nu de investiţii, ci de stimularea excesivă a consumului şi neglijarea necesităţii de a avea venituri fiscale superioare, potrivite cu nevoile unui stat membru al UE”, mai arată Consiliul Fiscal în Sinteza opiniei pe baza bugetului. Potrivit organismului citat, ”reformele din sectorul public sunt importante pentru eficienţa acestuia şi pot ajuta diminuarea deficitului bugetar”. ”Sunt importante aceste reforme şi din considerente de echitate economică şi socială. Aceste reforme consumă însă timp, fiindcă intervin elemente instituţionale şi de comportament social, grupuri de interese cu putere în societate”, se mai arată în document. Specialiştii apreciază, de asemenea, că este necesară consolidarea bugetară pentru a ţine sub control datoria publică, care a depăşit 60% din PIB. …..” Integral: https://www.news.ro/
“Legea responsabilității fiscal-bugetare, modificată de Senat. Au fost 76 de voturi „pentru” și 30 „împotrivă” Proiectul pune legea responsabilităţii fiscal-bugetare în vigoare în acord cu prevederi din Directiva (UE) 2024/1265 a Consiliului din 29 aprilie 2024 de modificare a Directivei 2011/85/UE privind cerinţele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre. Astfel, prin proiect se prevede actualizarea regulii privind nivelul datoriei publice. “În cazul în care raportul dintre datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene, şi produsul intern brut depăşeşte valoarea de referinţă de 60% din produsul intern brut, prevăzută la art. 1 din Protocolul nr. 12 privind procedura aplicabilă deficitelor excesive, anexat la tratatele Uniunii Europene, se implementează măsuri pentru încadrarea indicatorului pe o tendinţă de scădere suficientă şi de apropiere de valoarea de referinţă într-un ritm satisfăcător în perioada de ajustare”, prevede actul normativ. Alte modificări vizează actualizarea regulii privind creşterea cheltuielilor publice, astfel încât creşterea anuală a cheltuielilor administraţiei publice să respecte prevederile Regulamentului UE sau recomandările formulate de instituţiile Uniunii Europene în cadrul procesului de supraveghere macroeconomică şi bugetară. …. Astfel, proiectul prevede că reprezentanţii Consiliului Fiscal vor face obiectul unor evaluări externe o dată la fiecare patru ani, evaluări efectuate de evaluatori independenţi, care pot fi experţi individuali sau instituţii cu experienţă în domeniul de activitate al acestuia. Finanţarea acestor evaluări se va face din bugetul Consiliului Fiscal. Prima evaluare va avea loc până la sfârşitul anului 2027. … De asemenea, se introduce obligativitatea ca Parlamentul sau Guvernul să se conformeze evaluărilor, opiniilor sau recomandărilor Consiliului Fiscal, emise şi publicate. Explicaţiile vor fi făcute publice şi prezentate în termen de două luni de la data publicării de către Consiliul Fiscal. Proiectul mai prevede că “Ministerul Finanţelor va publica pe pagina de internet datele privind datoria publică după publicarea acestor date de către Eurostat, pentru toată administraţia publică şi detaliat pe subsectoarele administraţiei publice”. ….” Integral: https://stirileprotv.ro/
“Avertizori concediați, fraude ignorate: povestea nevăzută din spatele neplății taxelor din România .… „Fiecare avertizor de integritate din țară este atacat și denigrat imediat după ce face o avertizare în interes public. Și în proporție de 100% cam toți avertizorii își pierd locul din muncă și nu rămân în locul respectiv mai mulți ani, fiindcă nu reușesc să facă față presiunilor”, spune acesta. Mihăilă, care a lucrat la Direcția Taxe și Impozite Bacău, a fost concediat anul trecut chiar înainte de Paște, după ce făcuse o serie de avertizări în interes public care s-au lăsat cu condamnarea directorului de la Taxe și impozite. Mihailă a contestat în instanță decizia de concediere și se judecă cu fostul angajator. Cazuri de fraudă la plata taxelor și impozitelor sunt un sport național, mai spune avetizorul de integritate. El a trimis marți o adresă Guvernului în care dezvăluie numiri ilegale de directori, după ce s-a întâlnit cu 4 consilieri din cadrul Administrației Prezidențiale și anterior cu secretarul de stat din Finanțe Ráduly Róbert. „Noi am transmis o adresă către Guvernul României și Ministerul de Finanțe în care am arătat metodele de a se eluda de la plata taxelor și impozitelor. La vremea respectivă, practic n-am primit niciun răspuns de la Finanție, dar am fost în audiență la unul din secretarii de stat- Ráduly Róbert, de la UDMR- fost primar în Miercurea Ciuc în două mandate- care a recunoscut că și acolo s-a întâmplat în timp ce era primar și că știe că e un fenomen la scară națională. Toate programele informatice sunt făcute ca să permită modificări ale datelor sau portițe care să permită șmecherii. I-am dat doar un singur exemplu în care, într-un singur caz, era vorba de 750 de milioane de plată „feriți” de la plată. Și e doar un singur, un singur caz”, spune Mihăilă. …..” Integral: https://hotnews.ro/
“Propunere de reorganizare administrativă a României. Niciun oraș sub 20.000 de locuitori și nicio comună sub 5.000 de locuitori …. Ideea centrală este reducerea numărului de unități administrative prin stabilirea unor praguri minime de populație: cel puțin 20.000 de locuitori pentru orașe și 5.000 pentru comune. Păun declară pentru Newsweek România că ar trebui create de zone metropolitane, conduse de un singur primar și cu manageri pentru cartiere sau localitățile-satelit, astfel încât toate resursele să fie gestionate eficient. În această viziune, municipiile ar rămâne doar reședințele de județ, iar comunele cu populație foarte mică ar fi reorganizate, reducând cheltuielile cu salariile și sporind investițiile în infrastructură, educație și servicii locale. Criteriile pentru stabilirea rangului unei localități Există 320 de orașe, dintre care 103 sunt clasificate ca municipii. România are 41 de județe. Sunt în toată țara 2.800 de comune. “Ar trebui puse criterii clare: nu mai poate fi oraș sub 20.000 de locuitori, de exemplu. Se face un recensământ local. Localitățile cu sub 20.000 de locuitori nu se vor mai numi orașe. N-ai de ce să ai mai multe municipii, într-un județ. E paradoxul acela: municipiul Săcele, lângă municipiul Brașov. Ce Dumnezeu, distanța dintre ele e o tablă, nici un kilometru nu cred că este între ele.Săcele e oraș-satelit, un cartier, dar se numește altfel. Codlea. Ghimbav, la fel. Nu știu dacă sunt municipii, dar sunt la fel. Și Râșnovul. Acestea toate trebuie incluse în zona metropolitană a Brașovului.Inclusiv Predealul. Toate sunt astăzi într-o zonă metropolitană, împreună. Zona metropolitană Brașov. Există și o tablă, care ne spune: “Ați dat în zona metropolitană Brașov”.Ea conține vreo șase orașe, fiecare cu primarul lui, fiecare cu consiliul lui de primărie, ceea ce nu e în regulă.”, spune economistul, pentru sursa citată. …..” Integral: https://ziare.com/
“Cristian Păun: Bucureştiul trebuie să fuzioneze cu Ilfovul şi să aibă un singur primar …. În România, sunt 13.000 de sate, 2.859 de comune şi 320 de oraşe, dintre care 103 municipii. Organizarea administrativă a Bucureştiului şi judeţului Ilfov e un adevărat studiu de caz al modului cum România şi-a montat singură o gaură neagră de bani. Ea poate deveni un proiect-pilot pentru ţară. Cristian Păun se gândeşte la un model administrativ eficient. El crede că Ilfovul trebuie să fuzioneze cu Bucureştii, iar sectoarele Capitalei să dispară. Cartierele mari (Drumul Taberei, Militari, Balta Albă, Pantelimon etc.) ar trebui să aibă city manageri, pe care îi numeşte “manageri de comunitate”, cu fişa postului conţinând ţinte de atins, stabilite sintetic, prin ordin de serviciu. …. “Județul Ilfov trebuie să fuzioneze cu Bucureștii, să formeze zona metropolitană. Probabil, sectoarele ar trebui desființate și înlocuite cu mici reprezentanțe, la nivel de sector, care să țină în derulare contractele de salubritate. Totul ar trebui transferat către o instituție care să aibă grijă și de zona metropolitană, alta decât Bucureștiul, și de București, pentru a integra mai bine toată zona metropolitană. Nu mai sunt necesare sectoarele. Această împărțire ridică probleme, când vine vorba despre infrastructura de transport, termoficare, care-i gândită la nivel de Capitală”, explică profesorul, pentru Newsweek România. …. “Metroul este la nivel de București. Tramvaiul la nivel de București, STB la fel. Nu ar trebui să mai avem această împărțeală pe sectoare. Sectoarele ar trebui administrate ca unităţi administrative (n. red.: UAT), în subordinea Primăriei. Putem eventual să facem UAT nu la nivel de sector, ci la nivel de cartiere mai mari, astfel ca să existe câte un director, manager de cartier, care să aibă grijă de cartierul respectiv. Manager de comunitate pentru Balta Albă, cu indicatori de performanță. Selecția – pe bune, nu din politruci și politicieni. Să răspundă în fața primarului și Consiliului Bucureștiului pentru curățenie, ordine, disciplină”, spune economistul. …. “Proiectele mari, de înfrumusețare, parcuri, judecate la nivel de Capitală. Există sectoare care au foarte mulți bani și îi toacă sistematic, pe tot felul de prostii, schimbă bordurile cu o viteză uluitoare. Alte sectoare, cu anumite probleme specifice și fără resurse pentru ele, au dificultăți în a administra ce au moștenit, prin plasarea unor obiective pe teritoriul lor. ….Cristian Păun spune că trebuie să existe un tren metropolitan rapid, cu diametrul traseului de 30 – 40 de kilometri, având ca model RER-ul parizian (Réseau Express Régional). Modelul poate fi organizarea Londrei sau a Parisului. Toate localităţile din judeţul Ilfov trebuie să fie resorbite de UAT-ul metropolitan Bucureşti. …. Ar trebui să existe un manager pentru zona Voluntari, care să unească în aceasta tot ce înseamnă localitățile. Voluntariul va fi probabil un cartier al acestei zone metropolitane. Localităţile din Ilfov vor deveni cartiere, dacă nu au devenit deja. Numai cine nu-i serios nu vede treaba asta. Toate UAT-urile de la nivelul Ilfovului se vor desființa și se vor resorbi într-un UAT mare, numit București”, arată economistul. …..” Integral: https://newsweek.ro/
“Dragoş Dragoteanu, Euroest Invest: ”Bula” de prosperitate continuă din Bucureşti s-a spart Aproape în orice ţară democratică exista perioade economice dificile, în care lipsa unui management competent la nivel de oraş sau de ţară duce la pierderi de bani, timp, energie şi investiţii. Într-un cuvânt: involuţie. E şi cazul Bucureştiului, care a fost administrat cu o “mână de fier” de actualul preşedinte. “Mâna” a plecat la Cotroceni şi “fierul” a ruginit. In afara de termie, unde s-a lucrat pe ici pe colo, personal cred ca orice bucureştean rezonabil nu poate să spună un al doilea lucru de succes, vizibil. Investitorii constată acelaşi lucru, fiind cei mai avizaţi. Zilnic constatam cu ochiul liber ca cel mai important oraş al României, în loc să se trans forme în metropolă, a început să arate din ce în ce mai rău, mai ales în zonele frecventate de turişti, oricum foarte puţini la număr. ….. Desigur, poţi să te bazezi pe fonduri europene şi credite până la un punct. Insa, adevărata prosperitate a unui oraş care se respectă vine din numărul şi puterea investitorilor care îşi focusează afacerile acolo, în orice domeniu. În ultimii 5 ani, din cauza luptelor politice dintre autoritatea centrală şi cea locală, în opinia mea, Bucureştiul a involuat şi nu văd o minune economică la orizont. Orice urmă de optimism păleşte în faţa lipsei acute de bani şi a blocajului administrativ. …In opinia mea, cel puţin 5% din locuitorii Capitalei nu au nicio problema financiară în viitor, avand suficient capital pentru ei şi copiii lor. La fel şi cu autorităţile. Singurul şantier unde se lucrează la foc continuu şi sunt 4 macarale ridicate este noul spital SRI. Îl puteţi vedea oricând treceţi pe DN1, la intersecţia cu str. Jandarmeriei. Şi ei fac parte din cei 5%……. Bani sunt, dar nu pentru toţi şi, cel mai grav, nu mai circulă în economie pentru dezvoltare. Capitala se afla in aceasta situatie. Lipsa de rezultate nu este o virtute în economia de piaţă, iar concurenţa internaţională dilueaza apetitul investitorilor pentru Bucureşti. …..” Integral: https://www.zf.ro/
“Sistemul de needucație din România. Singura soluție pe care o văd pentru „reforma” școlară .… Numărul de cadre didactice din 1989 și din 2026 e relativ egal, 245 de mii. Interesant este că, dacă în sistemul universitar numărul cadrelor didactice a crescut mai mult de două ori datorită apariției multor facultăți de stat și particulare, în zona învățământului preuniversitar numărul de cadre didactice a rămas relativ constant, în condițiile în care populația școlară a scăzut dramatic, de la 4,8 milioane de elevi la 2,7 milioane astăzi. Cauzele sunt binecunoscute: scăderea natalității și emigrația masivă. Deci avem mult mai mulți profesori per elev astăzi, dar cu toate astea abandonul școlar e mult mai ridicat, la 16,6%, față de sub 2% în 1989, media europeană fiind la 9,5%, România fiind de departe țara cu cel mai mare abandon școlar, părăsirea timpurie a educației. Tot din cauza faptului că avem mai mulți profesori, specializați, care au un număr mai mic de elevi în clase față de colegii lor din ’89, astăzi suntem pe penultimul loc la testele PISA în Europa, un loc pe care ni l-am „consolidat” cu stoicism. Pe înțelesul tuturor, 42% dintre elevii de 15 ani sunt considerați analfabeți funcțional, iar noi ne situăm pe locul 26 din 27 posibile în UE. Primele teste PISA s-au aplicat în România în 2000, iar lucrul cel mai interesant e că de atunci nu s-a schimbat nimic până în ziua de azi. Tot pentru că avem foarte multe facultăți de stat și particulare, unele denumite „fabrici de diplome”, apărute după Revoluție ca ciupercile, ocupăm un binemeritat penultim loc la nivelul Europei în ceea ce privește procentul persoanelor cu studii superioare, 19%. ….Degeaba au fost angajați și mai mulți profesori la și mai puțini elevi, pentru că rezultatul e zero, chiar negativ. În condițiile astea, se cer din ce în ce mai mulți bani pentru educație. Mai mulți bani ca să ce? Să se angajeze și mai mulți profesori la și mai puțini elevi, în condițiile în care deja foarte mulți părinți încep să aleagă calea școlilor și a facultăților din străinătate, inclusiv rezidenții din România? …..” Integral: https://republica.ro/
“România intră într-o nouă etapă a scumpirii carburanților România intră într-o nouă etapă a scumpirii carburanților, iar semnalul de alarmă vine din zona cea mai sensibilă a economiei: motorina. Pragul psihologic de 9 lei pe litru a fost deja depășit, iar dinamica pieței arată că nivelul de 10 lei nu mai este o ipoteză exagerată, ci un scenariu posibil în perioada imediat următoare. Creșterea accelerată a motorinei nu este întâmplătoare. Ea reflectă tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu și impactul conflictului din jurul Iranului asupra piețelor energetice globale. Când apar astfel de crize, primul combustibil care reacționează este motorina. Motivul este simplu: Europa, inclusiv România, are un deficit structural de motorină și depinde mai mult de importuri pentru acest produs decât pentru benzină. …. În același timp, există o întârziere tehnică în transmiterea scumpirilor de pe piața petrolului către pompă. Rafinăriile procesează țiței achiziționat cu câteva săptămâni înainte, iar acest lucru creează o fereastră temporară în care benzina rămâne relativ stabilă, în timp ce motorina începe deja să reflecte tensiunile din piață. De aici și diferența tot mai mare dintre cele două prețuri. Pe termen scurt, acest decalaj va continua să crească. Motorina va rămâne combustibilul sub presiune, deoarece este esențială pentru transportul de marfă, agricultură și logistică. Cererea pentru ea este rigidă: camioanele nu pot trece peste noapte la alt combustibil, iar economia reală depinde de fiecare litru consumat. Această evoluție are consecințe mult mai largi decât simpla creștere a costului la pompă. Motorina este, de fapt, combustibilul inflației. Orice scumpire se transmite rapid în prețul transportului, apoi în costul alimentelor, al materialelor de construcții și al aproape tuturor bunurilor din economie. Când motorina urcă puternic, întreaga structură de costuri a economiei începe să se miște în sus. …. În realitate, întrebarea nu mai este dacă vom vedea carburanți de 10 lei pe litru, ci cât de repede se va întâmpla și cât timp va dura această fază a pieței. Estimarea AEI este ca la sfărșitul lunii martie să avem o motorină de 10 lei/l. .….” Integral: https://republica.ro/
“Mizilul își renovează ștrandul ca să atragă miliardarii care fug din Dubai .…. Primarul din Mizil a alocat aproape 200 de lei pentru renovarea ștrandului din oraș, convins fiind că astfel orașul lui va deveni irezistibil pentru miliardarii care părăsesc Dubaiul. „Am alocat o sumă importantă, cu care se pot cumpăra măcar vreo două mături și niște bidoane de vopsea, pentru a da o strălucire irezistibilă ștrandului”, este convins primarul urbei prahovene. „Cu ștrandul renovat, MIzilul va arăta exact ca Dubaiul, doar că noi avem o climă mai prietenoasă. N-am niciun dubiu că miliardarii din Dubai se vor înghesui în orașul nostru.” Pe lângă renovarea ștrandului, primarul din Mizil are în plan încă o ingenioasă strategie prin care să-i atragă pe miliardarii Dubaiului. El vrea să cumpere mai multe vaci cărora să le lipească cocoașe pe spate, după care să le vopsească într-o culoare maronie uniformă, să pară că sunt cămile. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul

“INTERVIU VIDEO Emil Hurezeanu, despre o nouă ordine mondială: „Coşmarul e al tuturor” / Ce îi reproșează lui Nicușor Dan – …..”
https://share.google/sVUhAilkktqOAcr5L
“Agențiile de turism o atacă pe ministra Mediului după ce aceasta a semnalat deversările ilegale de pe litoral: „Spectacol politic de moment” …..”
https://share.google/ERSHpnx4UFHHyfSVr
“Top US counterterrorism official resigns over Iran war, urging Trump to ‘reverse course’…..”
https://www.bbc.com/news/articles/cg4g66r3z40o
“Ormuz – ultima bătălie dinaintea unei noi ordini mondiale…..”
https://www.contributors.ro/ormuz-ultima-batalie-dinaintea-unei-noi-ordini-mondiale/?utm_source=hotnews&utm_medium=block-rss-feed&utm_campaign=block-rss-feed
“„Trump uită un lucru”. Băsescu îl critică pe președintele american după declarațiile despre NATO
….„Cred că domnul Trump mai uită un lucru. Dânsul are pretenția că ne-a apărat nu știu câți ani – nu mi s-a părut că România a fost apărată de Statele Unite în vreo împrejurare de când s-a produs Revoluția. Dimpotrivă, de la Revoluție încoace, din `90, să spunem, România a ajutat Statele Unite, și în Afganistan, și în Irak, și în Balcani. Deci deocamdată România n-a făcut apel la sprijinul Statelor Unite spre a fi apărată. Dimpotrivă, cei care au cerut sprijin au fost americanii și România l-a dat”, a subliniat Traian Băsescu.
El a spus că Trump „face confuzii” în ceea ce privește „cât cheltuiește America pentru apărare comparativ cu noi”. „Păi, nu e vorba de a cheltui egal, pentru că nu avem avantaje egale. Statele Unite vor să domine lumea și atunci le trebuie investiții militare majore. Noi nu ne-am propus să dominăm lumea, nu ne-am propus să avem 11 portavioane nucleare, nu ne-am propus să fim putere dominantă pe glob. Ne-am propus să fim buni parteneri, buni aliați, ceea ce am și demonstrat acum”, a explicat fostul președinte al României. …..”
https://hotnews.ro/trump-uita-un-lucru-basescu-il-critica-pe-presedintele-american-dupa-declaratiile-despre-nato-romania-n-a-facut-apel-la-sprijinul-sua-dimpotriva-2196416