Revista Presei – 15 septembrie.“ZF Analiza de luni. România a pus pe masa producătorilor de energie verde scheme de sprijin de 22 mld. euro şi „a primit“ triplarea preţului la energie în ultimul deceniu. 1 MWh eolian costă 29 de euro şi este vândut cu 108 euro, preţul pieţei. Când vor începe regenerabilii să sprijine economia şi să aducă energia ieftină promisă?…..”
| 15/09/2026 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
“Consiliul Fiscal: România a cheltuit ani la rând mai mult decât şi-a permis .... Instituţia atrage atenţia asupra nivelului foarte redus al veniturilor fiscale, a deficitelor ridicate şi a riscurilor generate de instabilitatea politică şi de deteriorarea contextului internaţional. Raportul, intitulat sugestiv „Trebuie să reparăm finanţele publice”, a fost aprobat în şedinţa Consiliului Fiscal din 4 septembrie 2026. Consiliul Fiscal arată că România a trăit ani la rând „mult peste posibilităţi”, ca urmare a unor politici bugetare greşite, acumulând simultan un deficit bugetar şi un deficit de cont curent foarte ridicate. Datoria publică a ajuns astfel la peste 60% din PIB în 2026, comparativ cu aproximativ 35% în 2019. Corecţia a început însă să producă rezultate. Deficitul bugetar calculat conform metodologiei europene ESA a coborât de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025, o ajustare de 1,4 puncte procentuale. În termeni cash, deficitul a fost de 7,62% din PIB, sub nivelul de 8,4% anticipat la cele două rectificări bugetare. Ajustarea a fost realizată inclusiv prin îngheţarea salariilor şi pensiilor şi majorarea unor taxe şi impozite, în special TVA şi accize. Consiliul Fiscal consideră că această combinaţie de măsuri a fost inevitabilă, în condiţiile în care o reducere drastică şi rapidă a cheltuielilor sau o îmbunătăţire masivă într-un timp foarte scurt a colectării fiscale nu reprezentau alternative realiste.• Economia a crescut cu numai 0,7% în 2025 Corecţia bugetară a venit însă cu un cost economic. PIB-ul real al României a crescut cu numai 0,7% în 2025. Principalul motor al economiei a fost formarea brută de capital fix, cu o contribuţie de 0,9 puncte procentuale, în timp ce construcţiile au avut cea mai mare contribuţie pozitivă pe partea de ofertă. Inflaţia, care s-a menţinut în jurul valorii de 5% în prima jumătate a anului, a accelerat puternic după eliminarea plafonării preţurilor la energie electrică şi majorarea TVA şi a accizelor, ajungând la 9,7% în decembrie. Deficitul de cont curent a coborât la 7,9% din PIB, dar Consiliul Fiscal îl consideră în continuare o vulnerabilitate importantă. …..” Integral: https://www.bursa.ro/
“Dumitru Chisăliță, expert în Energie: Factura la curent crește din toamnă în medie cu 15 lei la 100 kWh ….Există trei factori principali care vor influenţa tarifele la curentul electric în această toamnă, a spus în exclusivitate pentru Newsweek România Dumitru Chisăliţă: scumpirile din prima parte a anului, seceta (care a dus la oprirea unor grupuri nucleare și la scăderea producției hidro) și apelarea masivă la importurile de energie. …. “În această perioadă, când energia nucleară a ieșit din mix, furnizorul a fost nevoit să achiziţioneze energie electrică în special din import, la prețuri foarte mari comparativ cu contractele pe care le avea cu Nuclearelectrica. Or, acele costuri vor fi recuperate de la toți consumatorii, inclusiv cei casnici, prin ofertele viitoare. Având în vedere că în contractele existente prețul este fix, furnizorul nu are cum să-l modifice acum. Păstrează acest preț fix în contractul în derulare, dar în contractul viitor va veni cu un tarif prin care își recuperează costurile acumulate — atât din cauza situației de la Cernavodă, cât și din cauza problemelor de la centralele hidroelectrice și a costurilor mult mai mari din primul semestru al anului 2026.” ….“Nu doar situația de criză din vară a generat costuri mai mari pentru furnizori, ci și întreaga perioadă ianuarie-iunie 2026. Din cauză că, la vârf de consum, achiziționarea energiei electrice s-a făcut la prețuri foarte mari, s-a depășit bugetul previzionat de furnizori în 2025, ținând seama de contractele bilaterale și de valoarea BV-ului (n. red.: energia de vârf, cu prețul cel mai ridicat) din acei ani.” ….“Cel mai optimist scenariu arată o creştere a preţului de 3%-5%, un scenariu mediu indică 10%-15%, iar unul pesimist ajunge la 20%-30%. În bani, la un consum de 100 kWh (care în prezent costă aproximativ 145 de lei), în scenariul mediu se va plăti cu 14,50 lei mai mult. .….” Integral: https://newsweek.ro/
“ZF Analiza de luni. România a pus pe masa producătorilor de energie verde scheme de sprijin de 22 mld. euro şi „a primit“ triplarea preţului la energie în ultimul deceniu. 1 MWh eolian costă 29 de euro şi este vândut cu 108 euro, preţul pieţei. Când vor începe regenerabilii să sprijine economia şi să aducă energia ieftină promisă? Cel mai la modă refren din economia României a devenit în ultimii ani cel legat de ieftinirea pe care o va aduce energia verde în facturile plătite de industrie şi de consumatorii casnici ♦ Dar cumva, această promisiune este rostogolită de la an la an, cu diverse explicaţii: avem energie verde, dar nu avem stocare, avem energie verde, dar nu este suficientă, aşa că tot gazul setează preţul, avem energie verde, dar ne trebuie si mai multă ♦ În 2015, 1 MWh de energie spot costa 36 de euro, iar ponderea energiei verzi era de 15% în producţie. Media spot a anului trecut a fost de 108 euro/MWh, cea a lunii august de 151 euro/MWh, iar pondere energiei verzi este mai mare ca niciodată, 21% pe primul semestru ♦ Care a fost costul mediu pe 1 MWh din eolian anul trecut? 29 de euro/MWh! Cât a fost costul pe solar? 39 de euro/MWh ♦ România, prin schemele sale de sprijin, a pus pe masa verzilor peste 22 mld. euro. Când va primi la schimb energia ieftină promisă? ……..Pe plan local, preţul spot al energiei era la nivelul anului 2015 circa 36 de euro/MWh, un nivel greu de imaginat în acest moment. Cu o pandemie şi un război care au schimbat în totalitate peisajul energetic european, media anului trecut în România a preţului spot a ajuns la 108 euro/MWh. Media lunii august a fost încinsă de oprirea centralei de la Cernavodă şi a ajuns la 151 de euro pe MWh, medie obţinută cu o producţie de energie solară record. …..” Integral: https://www.zf.ro/
“Mitul din energie: „Cărbunele şi gazele sunt cele mai scumpe forme de energie” Ni se spune că energia produsă din cărbune este cea mai scumpă, în timp ce fotovoltaicul şi eolianul reprezintă cele mai ieftine forme de electricitate, se arată într-un comunicat de presă al Asociaţiei Energiei Inteligente (AEI), remis redacţiei. Afirmaţia este repetată atât de des, încât a dobândit statutul unui adevăr care nu mai trebuie demonstrat. Dar un MWh produs atunci când bate vântul sau străluceşte soarele nu este acelaşi produs cu un MWh disponibil exact atunci când consumatorul are nevoie de el. Primul este un MWh dependent de natură. Al doilea este un MWh garantat de infrastructură. În orice alt domeniu, comparaţiile serioase pornesc de la condiţii egale. În energie facem exact opusul. Evaluăm fotovoltaicul şi eolianul în forma lor cea mai favorabilă: combustibil gratuit, cost marginal aproape zero şi producţie măsurată numai atunci când instalaţiile funcţionează. Nu le evaluăm în raport cu principala lor limitare: imposibilitatea de a garanta singure livrarea continuă. Le judecăm atunci când există. Nu şi atunci când lipsesc. În schimb, centralele pe gaz şi cărbune sunt evaluate în forma lor cea mai nefavorabilă: combustibil, certificate de emisii, taxe, costuri de mediu, personal, mentenanţă şi obligaţia disponibilităţii permanente. Sunt penalizate pentru fiecare oră în care funcţionează, dar rareori li se recunoaşte valoarea orelor în care împiedică sistemul să rămână fără energie. Aceasta nu este o comparaţie. Este o demonstraţie regizată. Comparaţia corectă începe cu aceeaşi obligaţie Dacă vrem să aflăm care tehnologie este cu adevărat mai ieftină, trebuie să cerem tuturor acelaşi lucru: pe o piaţă concurenţială să asigure 100% din energia necesară, 24 de ore din 24, 365 de zile pe an, indiferent de oră, anotimp sau condiţii meteorologice. Într-o asemenea comparaţie, nu mai putem evalua numai panoul fotovoltaic sau turbina eoliană. Trebuie să evaluăm întregul sistem necesar pentru transformarea unei producţii variabile într-o alimentare continuă. …..” Integral: https://www.bursa.ro/
“400.000.000 $ investeşte în Apuseni Euro Sun Mining. Renaște mineritul sau riscăm un nou scandal? Ofensivă canadiană pentru aurul din Apuseni: 400.000.000 $ investeşte în Apuseni firma Euro Sun Mining. Renaște astfel mineritul sau riscăm să avem un nou scandal? …..Compania canadiană Euro Sun Mining și-a actualizat planurile de dezvoltare și este pregătită să injecteze aproximativ 400 de milioane de dolari, pentru punerea în funcțiune a zăcământului aurifer de la Rovina. Proiectul este evaluat ca fiind al doilea cel mai mare zăcământ de aur și cupru din Europa. Canadienii promit sute de locuri de muncă direct create, tehnologii de extracție fără utilizarea cianurilor și redevențe substanțiale pentru bugetul de stat. …. Chiar dacă cifrele sună spectaculos pe hârtie, comunitățile locale și organizațiile de mediu rămân sceptice. Experiența traumelor legislative și financiare lăsate de proiectele precedente determină autoritățile să evalueze cu atenție sporită pașii de avizare. „Avem în față o investiție majoră, dar siguranța de mediu și beneficiile concrete pentru economie nu sunt negociabile. ….Dar este metoda de prelucrare prin flotatie a aurului complet ecologică? Deși este considerată o alternativă mai sigură și mai curată în comparație cu cianurarea directă pe scară largă, ea prezintă riscuri și impacturi semnificative asupra mediului. Flotația este un proces fizico-chimic folosit pentru a separa aurul și mineralele valoroase de steril (rocă fără valoare), bazându-se pe proprietățile lor hidrofile (atrase de apă) sau hidrofobe (care resping apa). Procesul folosește substanțe chimice numite „colectori”, „mecanisme de spumare” și „modificatori” (cum ar fi xantații). Mulți dintre acești compuși sunt toxici pentru organismele acvatice și pot polua pânza freatică dacă nu sunt gestionați corect, conform MDPI Water. Reziduurile rezultate în urma flotației (sterilul) conțin apă, urme de reactivi chimici și adesea sulfuri metalice. Acestea sunt stocate în iazuri de decantare, conform Wiley (Water and Environment Journal). Riscul de rupere a digurilor acestor iazuri reprezintă un pericol major de dezastru ecologic, conform Promine Tech. Minereurile de aur conțin frecvent sulfuri (cum este pirita). Când sterilul de flotație este expus la aer și apă, sulful reacționează și formează acid sulfuric. Acest acid poate dizolva alte metale grele toxice din rocă (plumb, cadmiu, arsenic), transportându-le în mediul înconjurător. Flotația necesită cantități masive de apă proaspătă și energie electrică pentru a măcina roca până la stadiul de pulbere fină. …..” Integral: https://newsweek.ro/
/https%3A%2F%2Fwww.economedia.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F09%2Fdreamstime_s_8219298.jpg?resize=169%2C95&ssl=1)
“Cafeaua, ouăle și carnea de bovine, cele mai mari scumpiri la alimente în ultimul an. Fructele s-au ieftinit cu 18,18%, cartofii cu 15,21% …. La alimente, cele mai mari majorări de preţuri s-au menţinut şi în acest interval tot la cafea, prețul acesteia majorându-se în ultimul an cu 15,02%. Ouăle se află pe locul secund, cu o creștere a prețurilor de 10,88%, în timp ce carnea de bovine s-a scumpit cu 8,5%. În același interval de timp, laptele de vacă și-a majorat prețul cu 8,31%, uleiul cu 6,36%, iar peştele proaspăt cu 5,62%. Alte majorări importante de preț la alimente se pot constata la ţuică, rachiuri şi alte băuturi, 5,44%, la peşte şi conserve din peşte, 5,43% şi la miere de albine, 5,34%. Pâinea şi-a majorat preţul cu 5,09%, în vreme ce categoria băuturilor alcoolice a înregistrat o creştere 4,53%. ….În perioada menționată cea mai semnificativă scădere de preţuri a fost la categoria fructelor proaspete (-18,18%), dar şi cartofi s-au vândut cu 15,21% mai ieftin …..” Integral: https://economedia.ro/
“Opinie Dragoş Damian, Terapia Cluj: ”TEDDY SA, prima fabrică de jucării indistructibile. Capital lei 3.000.000 deplin vărsat” – înfiinţată acum 100 de ani în Botoşani. Antreprenori industriali au existat, există şi vor exista dintotdeauna în România O sumedenie de ”lupi tineri” din Guvern vorbesc despre Reindustrializare doar pentru că este un cuvânt la modă, fără să ştie exact ce înseamnă. Pentru ei am o surpriză, harta industriei din Republica Socialistă România, o variantă de prin 1984. O veche cunoştinţă a găsit-o prin cine ştie ce capăt de talcioc şi mi-a dat-o cadou. Nimeni nu idolatrizează industria de dinainte de 1989, dar nimeni nu ar fi trebuit să o măcelăreasca aşa cum am făcut-o noi după 1989. Industria chimică este praf şi pulbere. La sfârşitul lui 1990 aveam 72 de combinate, un sistem performant de învăţământ (12 şcoli profesionale, 23 licee, 17 facultăţi şi 10 institute de cercetare), un sector economic care aducea circa 35 miliarde Euro din exporturi, aproape 20% din producţia industrială de atunci. La sfârşitul lui 2025, daca au mai rămas un sfert din capacităţile de producţie şi din învăţământ, sectorul generează exporturi de doar 3 miliarde Euro şi aproape jumătate din deficitul balanţei comerciale. Am dat jos super-combinatele de la Piteşti, Rm. Vâlcea, Făgăraş, Copşa Mică, Târnăveni, Săvineşti, Margina, Lugoj şi multe altele. Industria siderurgică este la pământ. Am închis aproape complet Combinatul Siderurgic de la Galaţi, am închis Combinatul Siderurgic de la Reşiţa şi am închis Combinatul Siderurgic de la Hunedoara. Fabrici, uzine şi combinate, unele dintre ele construite de regii României, nu de comunişti. Industria de apărare este cvasiinexistentă. Industria de apărare era industrie strategică, se construiseră multe fabrici, uzine şi combinate care livrau armament, era cerere mare la export. Existau 20-25 de fabrici, uzine şi combinate care produceau armament. După 1990, la fel ca restul industriilor, domeniul s-a destrămat. Proprietatea a trecut din mâna în mâna, activele nu au ajuns la investitori strategici şi s-au degradat, au fost făcute puţine investiţii, resursa umană specializată şi calificată a plecat din ţară iar sistemul de învăţământ nu a produs o nouă generaţie de specialişti. Romarm a salvat ce s-a mai putut – dar sunt penibilităţi politicianiste să spui că industria din ţară poate fi inclusă în SAFE. …..” Integral: https://www.zf.ro/
“Sărutul de stat | Mic tratat de psihopatologie a patriotismului la comandă Există, în orice democrație, un moment în care legislatorul, epuizând problemele reale sau pur și simplu evitându-le, se întoarce către cele imaginare. Este momentul în care Parlamentul încetează să mai fie o instituție și devine un gen literar. România a intrat de mult în această fază; săptămâna aceasta a trecut pragul spre capodoperă. Proiectul se numește, prozaic, „Legea privind proclamarea Zilei Drapelului Național”. Ziua există deja, prin lege, din 1998. Nimeni nu a contestat-o, nimeni nu a cerut-o din nou. Dar dom’ gheneral Chelaru — și încă șaptezeci de semnatari, din AUR, PSD, PNL și zona neafiliaților, detaliu pe care îl vom rememora ori de câte ori cineva va încerca să localizeze absurdul într-un singur partid — a considerat că sărbătorii îi lipsea ceva. Îi lipsea coerciția. Îi lipsea amenda. Îi lipsea, mai ales, sărutul. Textul prevede, negru pe alb, că oficialitățile prezente la ceremonie se vor așeza în linie, la cel puțin trei metri de drapel, și îl vor săruta, în ordinea protocolară. Refuzul: amendă de la 5.000 la 10.000 de lei. Neparticiparea: posibil abuz în serviciu. Televiziunile și radiourile private care nu dedică treizeci de minute Tricolorului: până la 20.000 de lei, constatate de CNA. Municipiile reședință de județ fără o „Piață a Tricolorului” în 45 de zile: până la 30.000. Iar în școli, ritualul complet — preot sau, în lipsă, profesorul de religie, directorul și elevii desemnați „cu rol în ceremonial” — cu sărut, binecuvântare și rugăciune, al cărei text Patriarhia declară că nu l-a văzut și nu l-a aprobat. …. Ceea ce fascinează nu este textul. Texte de acest fel se depun în fiecare legislatură, cu aceeași regularitate cu care se instituie „Ziua a ceva”: România are astăzi aproape nouăzeci de zile naționale legiferate, de la Ziua limbii cehe la Ziua Ambulanței, adoptate „pe bandă rulantă” tocmai pentru că nu costă nimic și nu obligă pe nimeni la nimic. Sunt legile-placebo ale unui Parlament care are, potrivit propriului site, peste o mie patru sute de proiecte cu termenul de raport depășit. Se legiferează despre bunici pentru că nu se poate legifera despre pensii. Ceea ce fascinează este reacția inițiatorului. Întrebat de ce proiectul, depus în 2023 și adoptat tacit de Senat prin simpla scurgere a timpului, apare acum pe ordinea de zi a Camerei fără raport de la comisii, dom’ gheneral a răspuns, cu o sinceritate dezarmantă: „Am fost surprins că a fost readus în discuție”. …. Sărutul obligatoriu al drapelului este, în această logică, un impozit pe nostalgie, plătibil în capital simbolic. Și, ca orice impozit, este colectat de la cei care nu-l pot refuza — primari, directori de școală, copii „desemnați” — pentru a fi cheltuit în beneficiul celor care l-au instituit. Homo politicus, o anamneză Să facem, cu toată prudența profesională, o anamneză. Nu a unei persoane — nu am nici competența, nici dreptul — ci a unei specii: homo politicus dacicus, varianta 2026……Simptomul terțiar, și cel mai grav: absența insight-ului. Subiectul nu recunoaște că ceea ce propune a fost deja testat, în alte țări, cu rezultate cunoscute. Curtea Supremă a Statelor Unite a anulat salutul obligatoriu al drapelului în 1943, într-o decizie în care judecătorul Jackson explica că statul nu poate obliga pe nimeni să afirme o convingere pe care nu o are. Turcia a abolit jurământul zilnic al elevilor în 2013. India a făcut imnul din cinematografe opțional în 2018, după ce obligativitatea produsese agresiuni în săli. Curtea de la Strasbourg a condamnat San Marino, în 1999, pentru că cerea parlamentarilor un jurământ pe Evanghelie. Istoria dreptului este, în această materie, un lung șir de instanțe care spun același lucru: iubirea se poate cultiva, nu se poate amenda. .….” Integral: https://www.ziaruldeiasi.ro/
“De ce nu seamănă AUR cu AfD din Germania: îi lipsesc 2 „arme”. Explicația lui Emil Hurezeanu ..…. „AUR-ului îi lipsește în România o „rachetă în două trepte” care împinge AfD-ul în sus în Germania. Și anume: noi nu avem migrație, nici legală, nici ilegală. Au crezut și austriecii că ne-o pun în cârcă în 2022, când ne-au refuzat în spațiul Schengen (…) Încearcă să recupereze cumva (n.a. cu tema migranților din Asia care lucrează ca livratori). E ridicol, e ridicol fără străini. A spus-o cancelarul Merz săptămâna aceasta: 1 din 6 muncitori, meșteșugari, oameni care lucrează în spitale, în azile de bătrâni, în servicii este un cetățean străin, integrat. Dacă AfD-ul vrea să-și ducă la capăt agenda, care este o agendă xenofobă…”. Confruntat cu ideea că acel 1 din 6 poate fi chiar român, Emil Hurezeanu a răspuns: „Nu, nu, pentru că românii, chiar dacă au pașaport românesc, sunt considerați cetățeni ai Uniunii Europene. Dar nu vă faceți nicio iluzie: AfD-ul sau extremiștii francezi, chiar și cei austrieci – nu pot să spună încă asta, n-au ajuns la putere -, dar una dintre obsesiile lor este retragerea din Uniunea Europeană. Dar ceea ce predică ei astăzi este că sunt și prea mulți est-europeni, care nu sunt migranți, care lucrează în țările lor și le iau din bunăstare. Asta a fost și părerea Marii Britanii, când s-a retras cu succes (n.a. din Uniunea Europeană). Câteodată mă gândesc dacă nu ar fi bine ca și AfD-ul și AUR să fie ajutate să guverneze. Dacă am ști că se întâmplă ca în acea reclamă din perioada interbelică, pe care am văzut-o într-un ziar. Unul scoate mâna dintr-un sicriu de sticlă și dedesubt se putea citi: „O singură încercare vă va convinge”. Să guverneze, să vedem cu ce rezultate guvernează!”. …..„Dar ce îi mai lipsește AUR-ului în România? Îi lipsește migrația, ca obsesie națională, cum e în Germania totuși. Și îi lipsește suportul unui posibil scepticism față de Uniunea Europeană. Germanii și francezii plătesc din greu la bugetul comun, sunt țări net contributoare. Își imaginează germanii (…) că ar duce-o mai bine cu marca germană (n.a. fosta monedă națională) decât cu euro. Ei muncesc de se spetesc și alții, cum ar fi grecii (…), îi cheltuie pe plajele însorite. Deci noi nu suntem în situația asta (…) Noi nu avem nici migrație și depindem de Uniunea Europeană, totuși, nu suntem în situația să zicem nu”. …..” Integral: https://republica.ro/
“Proiect grandios al lui Ciucu: Insula Thasos, cumpărată de la greci şi mutată cu totul pe Lacul Morii .... „Cea mai grea etapă a lucrării urmează acum”, a amintit primarul Ciucu. „Am încredere că până pe 18 septembrie malurile Dâmboviţei vor fi unse cu suficientă margarină pentru ca insula de circa 20 pe 20 km să poată fi împinsă, prin oraş, până la ecluza Lacului Morii, unde va fi ridicată cu o macara şi plasată în poziţia finală.” Potrivit reprezentanţilor PMB, accesul pe insula Thasos va costa 20 de lei şi se va face pe un pod pietonal care leagă capitala insulei, Limenas, de cartierul bucureştean Giuleşti. În plus, în primăvara anului viitor vor fi inaugurate liniile de feribot Grantmetal-Golden Beach şi Roşu-Prinos. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
