Home
» Stiri / Revista Presei » Revista Presei – 15 ianuarie. Ziua Culturii Naționale e serbată cu Educația pe butuci
Revista Presei – 15 ianuarie. Ziua Culturii Naționale e serbată cu Educația pe butuci
| 15/01/2026 | Autor Cetatean Categorii: Stiri / Revista Presei |
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.cancan.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F12%2Fpexels-simon73-29713231-1200x800.jpg?resize=293%2C165&ssl=1)
Buna dimineata intr-o zi de joi, 15 ianuarie. Vremea rămâne în general rece pentru mijloc de ianuarie, cu nebulozitate multă în multe regiuni și fenomene de ceață mai ales dimineața și seara (în zone joase și pe văi). Local pot apărea fulguieli sau precipitații slabe mixte acolo unde norii persistă, iar pe la munte precipitațiile tind să fie mai frecvent sub formă de ninsoare sau lapoviță. În ansamblu, ziua de azi aduce o vreme de iarnă relativ liniștită, cu diferențe evidente între regiuni. Sud-vestul țării se va bucura de cele mai ridicate temperaturi, în timp ce în est, nord și în zonele centrale frigul va rămâne mai prezent, iar norii vor domina peisajul. Ceața va fi un fenomen frecvent dimineața și seara, reducând vizibilitatea în zonele joase, iar izolat pot apărea condiții de polei. Per ansamblu, nu sunt așteptate fenomene severe, însă vremea va rămâne capricioasă, specifică unei zile autentice de iarnă. În București, se conturează o zi de iarnă „cuminte”: dimineață rece, cu posibilă ceață/cer variabil, apoi soare cu nori la orele prânzului. Temperaturile: aproximativ minimă -4°C, maximă +3°C.
Ziua Culturii Naționale 2026. Cu ocazia Zilei Culturii Naționale 2026, Bucureștiul și principalele orașe ale țării găzduiesc un amplu program de manifestări dedicate operei și personalității lui Mihai Eminescu, precum și promovării valorilor fundamentale ale patrimoniului cultural românesc. Instituțiile publice de cultură aflate în subordinea Ministerului Culturii propun publicului un calendar variat de evenimente, ce cuprinde expoziții, concerte, spectacole, recitaluri, tururi ghidate, ateliere interactive, proiecții cinematografice și întâlniri cu artiști, cercetători și specialiști din domeniul creației. Integral pe Digi24:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/01/reportaj-galati-despre-grupul-statuar-eminescu--foto-eugen-istodor.jpg?resize=266%2C147&ssl=1)
“Cum îl mai venerează românii contemporani pe Mihai Eminescu, de Ziua Culturii Naționale. Cazul Galați: vandalizat, băgat în ritualuri satanice, mânjit cu chimicale. Cum îl mai venerează românii contemporani pe Mihai Eminescu, de Ziua Culturii Naționale. Cazul Galați: vandalizat, băgat în ritualuri satanice, mânjit cu chimicale. Eminescu și Veronica au fost de-a lungul timpului puși pe fugă, din parc până pe calea ferată. Vreo 30 de ani. Au fost furați de-o mână. Vreo 20 de ani. Mânjiți de sânge în ritualuri sataniste. Murdăriți cu cerneluri chimice. Uite, chiar acum. Asta-i legea la Galați. Astăzi, de ziua lui, în 2026, Eminescu și Veronica lui, muza lui, însă au un pic de noroc. „Genial”, „nepereche” nu este destul, dacă n-ai noroc. Or, anul acesta Eminescu și Veronica lui, la Galați, au noroc cu natura. E un ger la Galați, de-ngheață mintea omului. Nicio mână criminală nu a mai furat mâna Veronicăi, Muza lui Eminescu, ca acum opt ani. Niciun șef al orașului n-a dictat mutarea statuii, ca pe vremea lui Ceaușescu. Și floarea colorată chimic nu pângărește gâtul lui Eminescu, ca de 5 ani încoace. La Galați, dacă nu știați, din 16 octombrie 1911, există primul grup statuar din România al poetului Mihail Eminescu. Frederic Storck, creatorul sculpturii, a gândit un Eminescu împreună cu Veronica Micle, în sfârșit. Poetul însoțit de muza lui. Citiți un reportaj despre felul în care românii au grijă de valorile lor”. Integral pe Libertatea
/https%3A%2F%2Fwww.g4media.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2023%2F01%2FFB1A0594.jpg?resize=288%2C162&ssl=1)
“Două procese importante, joi, la Curtea de Apel București: recuzarea judecătoarei Olimpiea Crețeanu și verdicul în privința Comitetului pe Justiție al lui Bolojan. La Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, e de așteptat ca joi să se dea verdicte în două procese importante, care au marcat începutul acestui an.La ora 12.00, judecătorul Ovidiu Spînu va decide dacă acceptă recuzarea judecătoarei Olimpiea Crețeanu, cea care a judecat pe 5 ianuarie, fără să fi pronunțat însă și sentința, procesul prin care avocata Silvia Uscov a cerut suspendarea actelor prin care au fost numiți judecători la Curtea Constituțională Dacian Dragoș și Mihai Busuioc. Cererea de recuzare a fost formulată de Administrația Prezidențială, care a reproșat conduita judecătoarei Crețeanu la termenul din 5 ianuarie, de natură să pună la îndoială imparțialitatea acesteia. Dacă judecătoarea Crețeanu va fi recuzată, procesul de suspendare va fi repus pe rol și judecat de un alt magistrat. Dacă însă recuzarea este repinsă, judecătoarea Crețeanu va da verdicul privind judecătorii CCR a doua zi, vineri, 16 ianuarie.Un al doilea verdict, programat pentru ședința ce începe la ora 13.00, este așteptat din partea judecătoarei Alina Dumitrescu, care a judecat procesul prin care o asociație condusă de avocata Elena Radu cere suspendarea activității Comitetului format la nivelul Guvernului și care are drept scop identificarea problemelor pe care le ridică legile Justiției adoptate în 2022 și formularea de propuneri pentru rezolvarea acestora”. Integral pe G4Media
“Sindicatele din Educație întreabă profesorii când să fie declanșată greva în Învățământ – în martie, la simulările de examene, și/sau în iunie, înaintea încheierii mediilor: Este important pentru noi să știm care sunt formele de protest pe care le susțineți. Profesorii și angajații din Învățământ sunt întrebați, printr-un chestionar, care este momentul oportun pentru declanșarea unei greve: în luna martie (în perioada simulărilor examenelor naționale) și/sau în luna iunie (înainte de încheierea situației școlare). Edupedu.ro a scris că sindicatele din Învățământ au transmis în școli un chestionar ce vizează nemulțumirile generate de măsurile de austeritate din Educație.Este vorba despre Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”. Din toamna anului trecut, norma didactică de predare a crescut, în medie, cu 2 ore. Este vorba despre Legea nr. 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”, care modifică și completează Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Alte măsuri se referă la mărirea numărului de elevi în clasă, scăderea tarifului pentru plata cu ora și comasarea școlilor.Potrivit documentului trimis în școli, chestionarul poate fi completat până la data de 28 ianuarie 2026″. Integral pe Edupedu
“Taxele și impozitele în 2026, poveste fără sfârșit. „Doar la Slatina vezi așa ceva: taxe de vorbești singur, gunoi de-l mănânci, nu-l arunci”. Contribuabilii încă se revoltă, odată ajunși la ghișeu, deși sunt câteva zile de când tot apar calcule și chitanțe. La Slatina, unde ghișeele s-au deschis de-abia de trei zile, cetățenii au aflat că au de plată mai mult decât dublu pentru locuințe și taxe chiar mai mari decât în alte orașe dacă au mașini puternice. Noul nivel al taxelor și impozitelor locale continuă să-i lase mască pe cetățeni. Cei mai mulți au luat „de bună” informația lansată în spațiul public conform căreia creșterea este de 70%, pentru că nicio primărie nu a comunicat cum se calculează efectiv acest impozit după ce fiecare consiliu local a decis cu cât majorează cota. La Direcția de Taxe și Impozite din municipiul Slatina, în a treia zi de la deschiderea ghișeelor, rar s-a întâmplat să aștepți la rând pentru a ajunge la casierie, ceea ce este destul de bizar pentru primele zile din an, când cetățenii se înghesuie să plătească. Mai mult, nu toți slătinenii ajung în fața funcționarului de la ghișeu să și achite, unii pentru că nu au venit pregătiți cu suficienți bani, alții pentru că și-a propus doar să afle ce sume au de plată. „Am încercat să văd pe Internet, n-am reușit. Aștept să ajung la ghișeu, mai am două persoane în fața mea. Din ce am auzit până acum, va fi mai mult decât dublu față de anul trecut”, se pregătește un tânăr să dea piept cu realitatea”. Integral pe Adevarul
“Tavanul, plagiatul și contabilul-șef de moșie. La început de 2026, România arată ca o construcție improvizată: fațada e vopsită, dar pereții se prăbușesc peste cei dinăuntru.Un elev din Botoșani ajunge la spital după ce tavanul cade peste el în clasă, într-un liceu care, teoretic, a fost recent reabilitat, cu bani din PNRR. Aşadar, nu vorbim despre o clădire abandonată, ci despre un proiect „finalizat”, cu recepții, hârtii, poze, panglici și comunicate.Primarul explică incidentul prin „uzura naturală”, „acumularea de umezeală” și „oprirea bruscă a agentului termic în vacanță”, care ar fi produs variații rapide de temperatură. În privința renovării, edilul susține că „nu era obligatorie desfacerea tuturor tencuielilor, dacă expertiza și proiectul tehnic nu impuneau această măsură”. Cu alte cuvinte, tavanul a căzut, copilul a ajuns la spital, dar documentele sunt în regulă. Asta în timp ce, de peste trei săptămâni, România nu are ministru al Educației, pentru că PNL nu reușește să găsească un înlocuitor, iar premierul Ilie Bolojan se vede nevoit să preia interimar portofoliul. Într-o țară care se plânge obsesiv de lipsa forței de muncă, de productivitate scăzută și de decalajul față de Occident, Educația devine o funcție lăsată în așteptare”. Integral pe Spotmedia
“De ce 2026 este un an important pentru România. „Un alt an important pentru Europa a fost 2015 – marele val de migrație necontrolată”. Fie că îl vedem drept optimist, neguros sau periculos, 2026 e important, e un an de răscruce, spune jurnalistul Cristian Grosu. Argumentele acestuia.Gazul din Marea Neagră ne va face din 2027 cei mai mari producători de gaze din UE. Lichiditatea în piață e mare, există bani de dirijat în economie, iar scăderea consumului e marginală față de cele mai rele scenarii luate în calcul.Numai că administratorii României trebuie să-și facă treaba: de pildă să ajute, cum face Polonia, companiile românești care vor să-și internaționalizeze afacerile. Turbionul geopolitic care mătură de la un capăt la altul lumea – configurând confruntarea sistemică dintre Occident și Axa Rusia-China-Iran – nu are cum să ocolească România. Cu atât mai mult cu cât vulnerabilitatea faliei geografice pe care ne aflăm se suprapune peste felul românesc de-a face politică, economie politică și economie: nu întotdeauna în interesul României.Abia peste câțiva ani vom înțelege cât de important e acest an 2026 pentru România, așa cum Europa abia de doar vreo doi ani înțelege cât de important a fost anul 2014 (anexarea Crimeii), sau anul 2015 (al marelui val de migrație necontrolată). Norocul nostru proverbial constă, însă, în cărțile foarte bune cu care intrăm pe această miză uriașă – cărți care, dacă nu vom ști să le jucăm simplu și corect față de România, pot deveni periculoase și ne pot bloca în postura de perdanți de serviciu la masa de joc. Iată lista cărților bune pe care le avem, precum și lista pericolelor – din interior și din exterior – care ne pot compromite următoarele decenii”. Integral pe Hotnews
“Consultarea internă a PSD și noile nemulțumiri față de stilul lui Bolojan. Formularul ieșirii din guvern, citit în două chei. Pe fondul consultării interne lansate de PSD, menită să evalueze direcția partidului și poziționarea față de guvernare, în interiorul Alianței se amplifică un nou episod de tensiune politică. Tot mai multe voci social-democrate își exprimă nemulțumirea față de modul în care premierul Ilie Bolojan conduce Executivul, semnalând un climat conflictual în ședințele de coaliție și o lipsă de dialog între parteneri.Lia Olguța Vasilescu susține că problemele nu țin de relația dintre partide sau de diferențele doctrinare, ci de stilul de conducere al premierului, pe care îl critică pentru că ignoră opiniile și propunerile PSD. Potrivit primarului Craiovei, Ilie Bolojan ar trata guvernarea asemenea unei administrații locale, impunând decizii de sus în jos, fără consultări, un model pe care social-democrații îl consideră incompatibil cu funcționarea unei coaliții politice formate din partide cu agende și interese diferite.PSD a trimis o comunicare oficială către organizațiile județene, prin care adresează o serie de întrebări liderilor din teritoriu, având ca scop reevaluarea implicării social-democraților în actul de guvernare. În cel mult două săptămâni, filialele PSD din întreaga țară trebuie să transmită conducerii centrale opiniile lor cu privire la o eventuală retragere de la guvernare.Ads×Consultantul politic Cristian Hrițuc – expert care a trecut prin multiple campanii electorale a analizat pentru Ziare.com semnificația referendumului intern declanșat de PSD și mizele din spatele acestuia. În opinia sa, demersul oferă conducerii un instrument flexibil de justificare privind rămânerea sau ieșirea de la guvernare”. Integral pe Ziare.com
“Cea mai mare problemă a României: mamele sunt „pedepsite”, în loc să fie sprijinite. Ce putem învăța de la Ungaria și Polonia. În ultimii 20 de ani, numărul nașterilor din România a scăzut cu aproape o treime – de la 216.000 în anul 2004 la 149.000.E un decalaj demografic global, cu efecte îngrijorătoare pe termen mediu și lung. Un prim semn că societatea e în declin. Ungaria a adoptat unele dintre cele mai generoase politici fiscale din UE pentru a susține familiile și a stimula natalitatea. Politica fiscală pune accent pe scutirea de impozit pe venit pentru mame, în special pentru cele cu mai mulți copii. Cea mai recentă – din 1 ianuarie 2026: extinderea treptată a scutirii impozitului pe venit pentru mamele cu doi copii, în funcție de grupul de vârstă. Mamele cu un copil sunt deja scutite de impozit pe venit până la 30 de ani. Din 1 octombrie 2025: mamele cu trei copii vor fi scutite de impozitul pe venit pe întreaga viață (deci inclusiv când copiii sunt deja adulți!).Scutirea de impozit pe venit pe viață pentru mamele cu patru sau mai mulți copii — în vigoare deja înainte de 2025. Alte facilități includ exonerarea fiscală a indemnizațiilor de creștere a copilului și majorarea deducerilor pentru familii”. Integral pe Republica.roVa urez o zi buna!
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“Statele Unite suspendă acordarea de vize pentru 75 de țări. Restricția se aplică și cetățenilor din câteva țări NATO, precum și celor din Republica Moldova…..”
https://ziare.com/vize-sua/nu-se-mai-acorda-1988146
“Avertisment de la șeful Armatei: O zonă a României nu este acoperită de Articolul 5 din NATO / Ce înseamnă asta…..”
https://hotnews.ro/avertisment-de-la-seful-armatei-zona-economica-exclusiva-a-romaniei-nu-este-acoperita-de-articolul-5-din-nato-ce-inseamna-asta-2149894
“Remus Pricopie câștigă 9.400 de euro net, lunar. Cine suportă austeritatea în universități, se întreabă profesorul SNSPA, Cătălin Stoica
Salariile din sistemul universitar public continuă să genereze controverse, pe fondul austerității anunțate pentru 2026. Potrivit unei declarații de avere publice, rectorul SNSPA a avut un venit lunar net de aproximativ 9.400 de euro în 2023, depășind de peste opt ori salariul mediu al unui lector, care este de aproximativ 1.100 de euro……”
https://www.libertatea.ro/educatie/remus-pricopie-castiga-9-400-de-euro-net-lunar-snspa-5587510