Revista Presei – 14 noiembrie. Industria dă primul semn de revenire, iar Justiția se duce la fund!
| 14/11/2025 | Autor Cetatean Categorii: Stiri / Revista Presei |
:format(webp):quality(80)/https://romaniatv.net/wp-content/uploads/2025/11/meteo.jpg?resize=343%2C193&ssl=1)
Buna dimineata intr-o zi de vineri, 14 noiembrie. Vesti bune de la meteorologi, ploile se restrâng în următoarele ore. Vremea va fi frumoasă cu cer mai mult senin şi temperaturi peste mediile climatologice specifice datei. În zonele deluroase şi montane, vremea va fi în general frumoasã, cu cer mai mult senin şi temperaturi peste mediile climatologice specifice datei. În restul teritoriului, dimineaţa şi noaptea va fi nebulozitate joasã sau ceaţã, local persistente în sud şi centru. Vântul va sufla slab şi moderat. Temperaturile maxime se vor încadra între 9 şi 19 grade, cu cele mai mici valori în zonele cu ceaţã persistentã, iar cele minime vor fi cuprinse în general între 0 şi 9 grade. BUCURESTI. Cerul va avea înnorãri persistente, iar mai ales dimineaţa şi noaptea va fi ceaţã. Vântul va sufla slab. Temperatura maximã va fi de 12…13 grade, iar cea minimã de 2…4 grade.
“Care ar fi pensia corectă pentru un magistrat. Bolojan: „Foarte puțini români o încasează după o viață de muncă”. Ilie Bolojan a declarat, joi seară, că nu s-a ajuns la nicio concluzie agreată de toate părțile implicate privind pensiile speciale, însă a subliniat două aspecte importante: necesitatea creșterii vârstei de pensionare și reducerea cuantumului pensiilor speciale raportat la ultimul salariu. Premierul României a spus care ar fi suma pe care un magistrat ar încasa-o după pensionare, dacă se vor aplica reformele dorite de Guvern. „Fiecare și-a spus punctul de vedere, dar nu am ajuns la o concluzie care să fie agreată de ambele părți și nici nu ne-am apropiat de o formulă comună”, a declarat Bolojan, despre întâlnirea de miercuri de la Palatul Cotroceni privind reforma pensiilor speciale. În privința pensiilor magistraților, el a precizat că nivelul actual – echivalentul a 80% din ultimul salariu brut – este „anormal” raportat la sistemul contributiv și la principiul echității: „Vreau să vă gândiți că o pensie cu care astăzi se pensionează un magistrat este aproape 5.000 de euro. Dar gândiți-vă că o pensie medie în România este 500… 550-600 de euro astăzi. Este o diferență foarte mare între pensia medie și pensia din magistratură, și atunci aceste lucruri, că îmi place, că nu îmi place, trebuie să fie corectate. E o problemă de a avea un sistem echitabil cât de cât.””. Integral pe Adevarul
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2019/01/eg.jpg?resize=357%2C197&ssl=1)
“Criză de ouă în România. Retailerii acuză producătorii că profită de gripa aviară din Germania și exportă marfa, producătorii acuză oengiștii. Criza ouălor face ravagii în Occident, astfel că inclusiv rafturile unor magazine din România au ajuns să fie goale, arată datele analizate de Libertatea. Cauza? Producătorii de ouă din România preferă să exporte marfa în statele occidentale, unde primesc prețuri mai bune față de ceea ce oferă retailerii din România. La rândul lor, producătorii acuză că oengiștii au forțat retailerii să nu mai vândă ouă de la găini ținute în cuști, ceea ce mai departe a forțat fermele să dea produsele la export. Contactat de Libertatea, George Bădescu, președintele Asociației Marilor Rețele Comerciale, a spus că nu există o criză, dar a recunoscut că există probleme de alimentare pentru magazine. El acuză producătorii români de lăcomie. „Este o situație, niște tensiuni care au generat sincope în alimentare. Producătorii se uită la o oportunitate să facă profit, deși unii dintre ei au fost vocali cerând spații de prezentare”, a spus Bădescu. Acesta a spus că este o criză în Germania și o situație apropiată în Franța”. Integral pe Libertatea
“Iulian Fota: Cea mai mare problemă a noii strategii de securitate e că nu face referire la o posibilă agresiune militară a Rusiei – Interviu. Documentul, care poate fi consultat pe site-ul președinției, consacră termenul de independență solidară, vorbește pe larg despre războiul hibrid și subliniază încă o dată importanța apartenenței României la structurile NATO și Uniunea Europeană. Lipsește prezentarea unei viziuni despre ce se va întâmpla în situația în care țara noastră va fi victima unui atac militar. Iulian Fota, expert în probleme de siguranță națională, fost consilier prezidențial, într-o discuție cu Spotmedia.ro, laudă inițiativa lui Nicușor Dan de a pune în dezbatere publică noua strategie națională de securitate a României. E pentru prima dată în istoria recentă când un președinte face un astfel de gest, solicitând opiniei publice reacții și puncte de vedere în raport cu un document vital pentru statul român. Citate sugestive: Mi-a plăcut foarte mult ideea asta cu puterea sud-estului european, să fim a doua putere după Polonia. Americanii au o vorbă: ambiția determină misiunea. Un nivel mare de ambiție ne poate ajuta să știm ce vrem. Românul e refractar la transferul de cultură occidentală. Lucrurile astea merg greu. (…) Vedem bine, teoria formelor fără fond tot pe aici a apărut. Strategiile suferă din cauza unei rezistențe culturale și instituționale. Parlamentul refuză să-și asume sarcina principală de a discuta securitatea națională. Cel mai bun argument este îngroparea rapoartelor agențiilor de informații pe perioade de ani. Prin acest document, președintele îi obligă să se gândească serios la ce fac cu țara, chiar dacă vor fi convulsii în plen”. Integral pe Spotmedia
“BREAKING România – pe ultimul loc în Uniunea Europeană la principalii indicatori-cheie privind educația în 2024, primul an de aplicare pentru legile Deca-Iohannis, arată Monitorul Educației și Formării al Comisiei Europene. România nu reușește nicio îmbunătățire față de anul anterior, cu excepția unor variații foarte mici, la niciunul dintre indicatorii-cheie luați în calcul de Comisia Europeană pentru a evalua rezultatele educației, arată cel mai nou raport anual european pe această temă, Monitorul Educației și Formării 2025. România își păstrează locul codaș la nivel european, cu rezultate care, în cazul unora dintre indicatori, trag în jos media europeană, unele fiind mai slabe, chiar, decât cele raportate pentru anul anterior. Pe de altă parte, România figurează cu cifre comparabile cu media europeană într-un nou set de indicatori referitori la participarea elevilor și tinerilor la studii STIM (științe, tehnologie, inginerie, matematică), indicatori incluși în această ediție a Monitorului Educației și Formării. Unii indicatori – precum cei legați de rezultatele elevilor la Matematică, Științe și Citire – nu prezintă cifre noi, ei fiind determinați de baze de date încă neactualizate, precum rezultatele la PISA, evaluarea internațională a OCDE pentru care ultimele date disponibile sunt aferente anului 2022. Alți indicatori prezintă date actualizate pe parcursul ultimului an și sunt acoperitoare pentru ultimul an al mandatului Ligiei Deca la conducerea Ministerului Educației, 2024, ce a urmat adoptării Legilor educației din 2023″. Integral pe Edupedu
“Cât valorează de fapt salariile românilor în țara cu cea mai mare inflație din Europa. Suma uriașă pe care o pierdem anual din cauza scumpirilor Cât valorează de fapt salariile românilor în țara cu cea mai mare inflație din Europa. Suma uriașă pe care o pierdem anual din cauza scumpirilor. Cu toate că România urcă vizibil în clasamentele europene ale veniturilor medii și, strict statistic, se apropie de statele pe care le privea cândva doar de la distanță în topurile economice, țara noastră pierde o parte importantă din această creștere tocmai când vine vorba despre puterea reală de cumpărare.Pe hârtie, salariile cresc cu ritmuri dintre cele mai rapide din Uniunea Europeană, mai ales ținând cont de cele patru creșteri succesive ale salariului minim în ultimii ani. În realitate însă, inflația deosebit de mare, cea mai ridicată din blocul comunitar, de altfel, face ca suma care le rămâne de fapt în buzunar românilor să fie mult mai mică decât cea calculată de statisticieni. Potrivit celor mai recente date Eurostat, salariul mediu anual ajustat pentru angajații cu normă întreagă a ajuns în România la 21.108 euro în 2024, comparativ cu 18.093 euro în 2023 și 15.064 euro în 2022, creșterea în doi ani fiind de aproximativ 33%, care de altminteri este un ritm rar întâlnit în Europa.Comparativ, nivelul salariului mediu din Bulgaria e la 15.400 euro, Grecia se situează la 18.000 euro, iar Ungaria la 18.500 euro. Slovacia coboară în aceeași zonă modestă a clasamentului, iar la nivelul întregii Uniuni, salariul mediu anual este de 39.800 euro, ceea ce arată că România a recuperat o parte semnificativă din decalaj, chiar dacă distanța absolută rămâne mare”. Integral pe Ziare.com
“Studiu de caz: 50% din profit ia statul român celui mai mare distribuitor de bunuri român, companie care în Ungaria plătește 9%, iar în R. Moldova – 12%. România, București, 13 noiembrie 2025: Fără nicio legătură cu cifra 13, compania Aquila își depune raportul financiar la BVB – e sezonul raportărilor, când cele câteva sute de companii listate își fac publice performanțele. Iar performanța ar fi semnificativă, dacă IMCA (impozitul minim pe cifra de afaceri) nu i-ar tăia 50% din profit – cu mult peste cele 16% cât e cota standard anuală. Deși alegerea acestei companii drept exemplu de suprataxare e întâmplătoare, trei sunt motivele din care hazardul a ales-o ca studiu de caz: chiar azi şi-a depus raportul, la care se adaugă faptul că e companie românească, precum și obiectul de activitate care n-o scutește de briciul IMCA: e distribuitor de produse de larg consum. Dar asta nu-i totul: Aquila are afaceri și în alte țări din regiune, unde plătește un impozit 5 (cinci) ori mai mic decât în propria ei țară. Atractivitatea României ca destinație investițională este afectată grav de impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA). Exemplul acestei companii arată că gradul ridicat de impozitare din România față de țările din regiune, mult peste cota standard actuală de 16% a impozitării profitului (majorată la 19% din 2026), este cauzat de impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) aplicat din 2024 companiilor cu afaceri mai mari de 50 de milioane de euro, de Guvernul României, cu motivul explicit de a bloca ”transferurile de profit ale multinaționalelor””. Integral pe Spotmedia
“35 de ani de la începuturile internetului așa cum îl știm astăzi. Specialist: „În ultima vreme, nu ne mai unește, ci ne dezbină”. Pe 13 noiembrie 1990, britanicul Tim Berners-Lee, absolvent de Fizică la Oxford, prezenta oficial prima versiune a propunerii tehnice complete pentru World Wide Web. Ce înseamnă asta? Începuturile internetului așa cum îl știm astăzi. Scopul lui Berners-Lee era clar: ,,Să fac informația accesibilă oricui, oriunde, oricând”. Cum stau lucrurile 35 de ani mai târziu? ,,Internetul ar fi trebuit să fie un instrument care să ne unească, să ne ajute să rezolvăm mai repede provocări, să ne fie, în esență, util scopurilor noastre. Or ce vedem noi în ultima vreme este că internetul, prin aripa lui ”armată” social media, nu ne unește, ci ne dezbină”, spune Cristian China Birta, expert în digital marketing. Începutul internetului are rădăcini în anii 1960, când cercetătorii americani, în contextul Războiului Rece, încercau să creeze o rețea de comunicații care să poată funcționa chiar și dacă o parte din ea era distrusă. Internetul așa cum îl știm astăzi s-a născut însă la începutul anilor ’90. Pe 13 noiembrie 1990, Tim Berners-Lee, un cercetător britanic la CERN (Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară) a prezentat oficial prima versiune a propunerii tehnice pentru World Wide Web, împreună cu colegul său Robert Cailliau. Propunerea descria cum ar funcționa un browser și un server web și a fost realizată pe un computer NeXT (dezvoltat de compania lui Steve Jobs). Cum i-a venit ideea? Ca cercetător la CERN se confrunta cu următoarea problemă: cum fiecare laborator avea propriile calculatoare și sisteme, era foarte greu să găsești sau să partajezi informații între departamente. „Mi-am imaginat o lume în care tot ce este documentat să poată fi conectat între ele prin linkuri, iar oamenii să poată naviga între idei, nu doar între fișiere.”, spunea Tim Berners-Lee. În luna august a următorului an, prima pagină web a fost lansată oficial. Scopul era pur informativ: să explice ce este World Wide Web-ul și cum poate fi folosit, un fel de manual de instrucțiuni”. Integral pe Adevarul
“Se vede o luminiţă: economia României dă primele semne de revenire în ciuda pesimismului cvasitotal. Industria are cea mai bună creştere din ultimul an, iar exporturile cresc. După căderea de anul trecut, de 1,5%, şi după căderea de la începutul anului, industria îşi revine şi recuperează în a doua parte. Germania pare că a depăşit momentul critic, ceea ce ajută industria României, pentru că majoritatea exporturilor noastre merg în Germania ♦ Asta şi pentru că Germania este principalul investitor străin în România (19 mld. euro până în 2024, potrivit datelor BNR). În septembrie 2025, producţia industrială a crescut faţă de luna august 2025 cu 1,1%. Faţă de luna septembrie 2024, producţia industrială a fost mai mare cu 2,6%. În primele nouă luni din an, an/an, producţia industrială a scăzut cu 1%. Dar căderea trebuie pusă pe sema seama primelor luni din an. Uşor-uşor, industria care reprezintă 20% din PIB şi-a revenit. Creşterea este timidă, dar nu mai este o scădere. Datele INS arată şi o evoluţie bună a exporturilor. În septembrie 2025, exporturile au crescut cu 9% faţă septembrie 2024. Septembrie a fost cea mai bună lună pentru exporturi din acest an. Datele merg mână în mână cu evoluţia industriei care nu este spectaculoasă, dar măcar nu mai cade. Cu o creştere de 9% faţă de septembrie anul trecut, exporturile din septembrie au adus un mic echilibru în balanţa deficitului comercial. Aşa că, la nouă luni din an, atât exporturile, cât şi importurile au crescut cu 4,2%, potrivit datelor INS publicate luni. Asta arată că, în ciuda pesimismului general, „Dracul nu e chiar atât de negru”, cum se spune în popor, când poporul vrea să-şi întărească inima”. Integral pe Zf.ro
“Comisia Europeană își pierduse încrederea și riscam incapacitatea de plată. Ilie Bolojan: Am evitat, avem 10 miliarde de euro de absorbit. România a evitat riscul intrării în incapacitate de plată, a transmis premierul Ilie Bolojan, care susține că încrederea Comisiei Europene a fost recâștigată datorită măsurilor de corecție bugetară aplicate în ultimele luni. Aceste măsuri ar fi început să producă efecte concrete, contribuind la reducerea deficitului de la 9,5% la 8,4% până la finalul anului. Totodată, premierul afirmă că economia va beneficia de un pachet de sprijin de 10 miliarde de euro, sumă ce trebuie absorbită integral. România a evitat riscul intrării în incapacitate de plată, a transmis Ilie Bolojan, care a afirmat că încrederea Comisiei Europene în politicile financiare ale țării a fost recâștigată. El a explicat că măsurile de corecție bugetară aplicate în ultimele luni încep să producă efecte concrete, ceea ce ar urma să permită reducerea deficitului de la 9,5% la 8,4% până la finalul anului, în condițiile în care economia va beneficia și de un pachet de sprijin de 10 miliarde de euro în 2025. Ilie Bolojan a declarat că prioritatea Guvernului a fost salvarea fondurilor europene, întrucât suspendarea acestora ar fi plasat România în imposibilitatea de a-și acoperi obligațiile financiare. El a spus că țara își revenise în ochii Comisiei Europene și că evitarea procedurii de incapacitate de plată confirmă acest lucru. Potrivit lui, România are la dispoziție încă 10 miliarde de euro care trebuie absorbiți până anul viitor, ceea ce reprezintă cel mai mare pachet financiar de sprijin pentru economie. Bolojan a afirmat că acest sprijin va genera activitate în sectorul construcțiilor și va asigura locuri de muncă stabile”. Integral pe Capital.ro
Va urez o zi buna!
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
3.200 de euro net lunar pt magistrati?!?…
Justificat numai daca au contribuit pe masura in decursul anilor munca pana la 65 ani.
Altfel, este abuziv de mare si ramane furt de la buget pentru cei fara contributivitate.
Cum a zis Macovei, cui nu-i convine sa-si dea demisia si sa plece din magistratura.
Magistratura e o chestie de educatie, etica si morala individuala. Nu e chestie de salariu si pensie.
“SUA trimit un nou ambasador în România: Darryl Nirenberg are peste 40 de ani de experiență în politici publice și relații internaționale…..”
https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/sua-trimit-un-nou-ambasador-in-romania-darryl-2486944.html
“România obține aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență revizuit la Bruxelles. Care e valoarea totală – …..”
https://share.google/dGXM0HZJdxEP1OMm5
“Decizie de ultimă oră a Curții Europene de Justiție în problema plății orelor suplimentare ale judecătorilor români din instanțele supraaglomerate
….Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) nu se opune reglementării din România care prevede acordarea doar de timp liber, drept compensare, în cazul orelor suplimentare. Decizia a fost pronunțată în urma unei sesizări a Curții de Apel București, într-un litigiu în care un judecător a cerut să fie plătit pentru ore suplimentare, instanța la care lucra neavând schema de personal ocupată integral. …..”
https://hotnews.ro/decizie-de-ultima-ora-a-curtii-europene-de-justitie-in-problema-platii-orelor-suplimentare-ale-judecatorilor-romani-din-instantele-supraaglomerate-2108193