Revista Presei – 14 mai. Ciolacu și PSD au adus recesiunea dar tot ei țipă la Bolojan!
| 14/05/2026 | Autor Cetatean Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de joi, 14 mai. Joi, vremea va rămâne răcoroasă în toată țara. Cerul va avea înnorări temporare, iar izolat vor apărea ploi slabe în Oltenia, Muntenia, Dobrogea și estul Transilvaniei. Noaptea, precipitațiile se vor muta spre Banat. La munte, la altitudini mari, mai sunt posibile lapoviță și ninsoare. Vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări în Moldova și nordul Dobrogei. Temperaturile maxime se vor încadra între 14 și 22 de grade, iar cele minime între 2 și 12 grade. În estul Transilvaniei, valorile pot coborî până la -1 grad, unde vor exista condiții de brumă. Izolat se va forma ceață. În Capitală, vremea va continua să fie mai rece decât normalul perioadei. Cerul va avea înnorări în prima parte a zilei, însă șansele de ploaie vor fi reduse. Spre seară și pe timpul nopții, vremea va deveni mai frumoasă, cu cer variabil. Vântul va sufla slab și moderat, iar temperatura maximă va ajunge la 19–20 de grade. Minima nopții va coborî până la 7-10 grade.
“Cea mai nefericită combinație pentru România: recesiune plus inflație de 10,7%. Cine a băgat țara în criză. Recesiunea economică în care tocmai a intrat România este efectul „dezmățului bugetar din ultimii 7-8 ani” și al „cheltuielilor enorme ale statului din anii 2023-2024”, potrivit analiștilor consultați de „Adevărul”, care au explicat că va fi dificil de ieșit din această criză. România a intrat oficial în recesiune miercuri 13 mai, după ce INS a revizuit scăderea economică din trimestrul 3 al anului trecut de la 0,1% la 0% și a revizuit în creștere de la 98,2% la 98% scăderea PIB din trimestrul 4, indicând o scădere economică de 0,2% pentru primul trimestru din acest an, faţă de precedentul. Produsul intern brut a scăzut în trimestrul I 2026 cu 1,5%, faţă de acelaşi trimestru din anul 2025. Astfel, România a înregistrat două trimestre consecutive de scădere economică (trimestrul 4 din 2025 şi primul trimestru din 2026), ceea ce indică recesiunea economică. În paralel, datele publicate miercuri de INS arată o creștere accelerată a inflației din luna aprilie, care a ajuns la 10,7%, după ce în luna martie era de 9,87%, iar în februarie de 9,3%, cele mai mari scumpiri înregistrându-se la energia electrică – 54,18%, chirii 44% și motorină 32,68%. „România este un pacient aflat la terapie intensivă care resimte boala economică pe care o are de atât timp și politicienii nu au rezolvat-o. Este efectul dezmățului bugetar din ultimii 7 – 8 ani ai celor de la Guvernare”, a declarat pentru „Adevărul” analistul Adrian Negrescu”. Integral pe Adevarul
“Centrul pentru Monitorizarea Antisemitismului: PSD a folosit și în trecut subiecte legate de evrei și antisemitism în scopuri politice, însă de data aceasta lucrurile au mers prea departe. Directorul Centrului pentru Monitorizarea Antisemitismului, Maximilian Marco Katz, reacționează după apariția informațiilor că PSD a votat alături de partidele extremiste AUR și SOS abrogarea legilor care interzic negarea Holocaustului, apologia criminalilor de război condamnați și Mișcarea Legionară. Katz consideră că atitudinea PSD este îngrijorătoare. „Nu este o surpriză că AUR și SOS încearcă să elimine legile care combat antisemitismul, negaționismul și reabilitarea criminalilor de război, a Miscarii Legionare si a Maresalului Ion Antonescu. Ceea ce este îngrijorător este faptul că PSD, partidul care a inițiat si a susținut o mare parte din aceste legi, se alătură acum acestor demersuri din motive electorale”, afirmă Katz, precizând că acest comportament subminează democrația din România și „legitimează si accentuează tendințele antisemite, negaționiste și anti-europene tot mai răspândite în sfera politică și societatea românească”. „Trebuie menționat că PSD a folosit și în trecut subiecte legate de evrei și antisemitism în scopuri politice, însă de data aceasta lucrurile au mers prea departe. Votul alături de AUR și SOS împotriva legilor care protejează memoria Holocaustului nu mai poate fi considerat o mișcare politică ambiguă, ci o complicitate clară, deliberată si extrem de periculoasă. Este semnificativ contextul în care aceste acțiuni au loc”. Integral pe G4Media
“Traian Băsescu avertizează că România nu s-ar putea apăra 72 de ore singură în fața unui atac rusesc: „Nu am rezista”. Traian Băsescu susține că România nu s-ar putea apăra singură, timp de 72 de ore, în cazul unui atac rusesc. Fostul președinte al României este de părere că țara noastră nu ar rezista și atrage atenția asupra faptului că CSAT dă aviz pe bugetul Guvernului care se referă la armată. Traian Băsescu avertizează că România nu ar putea rezista singură, 72 de ore, în fața unui atac rusesc Fostul președinte Traian Băsescu susține că România nu ar putea să reziste timp de 72 de ore, singură, în fața unui atac rusesc. Declarațiile fostului șef de stat vin în contextul în care România a organizat la București Summitul B9. „Nu ne putem apăra 72 de ore, nu rezistăm, nu avem echipamentele necesare (…) Atrag atenția asupra unor lucruri foarte grave: CSAT-ul dă un aviz pe bugetul Guvernului, care se referă la finanțarea armatei, a structurilor de securitate, servicii, ș.a.m.d. La un moment dat nu am vrut să semnez avizul pentru buget datorită… insuficiente”, a explicat Traian Băsescu, la TVR. Traian Băsescu a criticat faptul că avizul CSAT pe bugetul Guvernului, care include alocările pentru apărare, este considerat neobligatoriu. „CCR a zis «și ce dacă», merge și fără aviz. Atunci au luat din capacitatea și responsabilitatea președintelui pentru securitatea națională, au mutat-o la premier care azi e, mâine nu e. Va trebui găsită o soluție, pentru ca avizul CSAT să fie obligatoriu de obținut de către Guvern”, a mai precizat el”. Integral pe Libertatea
“Cât de departe va ajunge recesiunea în România. Economist: ”Vom merge cel mai probabil pe modelul grec, că și așa ne plac vacanțele acolo”. Economia României a început anul 2026 în scădere, rămânând în stadiul de recesiune tehnică în care a intrat deja din al patrulea trimestru al anului trecut. Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat pe 13 mai că economia a scăzut în primul trimestru din acest an cu -0,2% față de ultimul trimestru de anul trecut și, calculat față de același trimestru din 2025, PIB-ul a scăzut cu 1,5%.Acesta este contextul în care Ziare.com a luat legătura cu economistul Radu Nechita, conferențiar universitar la Facultatea de Studii Europene din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj, pentru a discuta riscurile care planează asupra României în cazul în care situația economică nu se va îmbunătăți în lunile care urmează și ce înseamnă, de fapt, pentru țara noastră, o recesiune de lungă durată.„Recesiunea pe termen lung depinde de ce facem noi, până la urmă. Odată, la nivel mondial, dacă mai găsim foarte multe războaie de început, și politici, tot felul de „grindileli”, pe care să le impunem încolo și încoace, da, putem să ajungem la o recesiune tot mai gravă. Destructurarea comerțului internațional din anii 20-30 a fost ceea ce a transformat o criză în Marea Criză.Suntem într-o situație dificilă. Sunt foarte multe lucruri care ne îndeamnă la prudență, de natură să ne îngrijoreze și care pot să fie agravate semnificativ de niște politicieni care nu înțeleg că am ajuns aici pentru că s-a cheltuit prea mult și alandala și pentru că toți creatorii de bogăție au fost sancționați”. Integral pe Ziare.com
“România nu poate ieși din criza bugetară fără reformarea ANAF – studiu. România poate reduce deficitul fără să rămână blocată într-o austeritate permanentă, dar nu doar prin schimbarea cotelor de impozitare. O condiție esențială este reforma administrației fiscale, arată studiul „Cum reconstruim bugetul? Trei scenarii, trei filozofii fiscale”, lansat de Fundația Friedrich Ebert România și semnat de profesorul de economie Cornel Ban și sociologul și cercetătorul Cristian Pop. Studiul analizează trei direcții posibile pentru România. Prima este continuarea ajustării prin TVA, accize și tăieri de cheltuieli, adică scenariul austerității aplicate deja prin pachetele fiscale ale Guvernului Bolojan. A doua este o reformă moderat-progresivă, inspirată de Europa Centrală. A treia este un model fiscal mai ambițios, apropiat de statele nordice și de Slovenia, în care o parte mai mare din povara fiscală se mută de pe muncă și consum spre capital, proprietate și averi mari. În toate aceste scenarii, însă, apare aceeași problemă de fond: statul român colectează slab. Iar fără un Fisc capabil să vadă unde sunt veniturile reale, profiturile mutate artificial, tranzacțiile suspecte și zonele mari de neconformare, orice reformă fiscală riscă să producă mai multă presiune pe contribuabilii care plătesc deja. Una dintre cifrele centrale ale studiului este decalajul de TVA. România avea în 2021 cel mai mare decalaj de TVA din Uniunea Europeană: statul nu colecta 30% din TVA-ul datorat, față de 4,9% în Bulgaria, 4,3% în Polonia, 4,4% în Ungaria, 7% în Cehia și 7,8% în Slovacia”. Integral pe Spotmedia.ro
“Summitul Țuțuiatu. • Încă o năsărâmbă a președintelui Dan: a trasat sarcină noului guvern să facă bugetul pe 2027 până în septembrie! „Noul guvern” deocamdată nu există și nici nu se zărește. Bugetul pe 2026 s-a dus până în aprilie… Las la o parte aceste aspecte și vă întreb: cum să facă bugetul când socoteala depinde de îndeplinirea jaloanelor PNRR, mult întârziată, până la 31 august și demararea programului de securitate națională SAFE, ca să știi de câți bani dispui? Probabil, dl președinte a considerat aceste obiective foarte ușor de atins, un fleac. Eu caracterizez altfel prețioasa indicație prezidențială: „Mi-e o foame de n-am unde dormi la noapte”. • Un aspect interesant al făpturii care se scălâmbăie și se vrea premier, denumită Grindeanu: la încheietura mâinii stângi poartă cel puțin 4 brățări, atâtea am numărat când și-a ridicat mâna cu o unduire de baiaderă. Acesta e singurul comentariu la măscăreala anti Bolojan de după anunțul previzibil de recesiune economică tehnică al INS. A, și deviza social-democrată: „PSD a dat, fie numele său binecuvântat, Bolojan a luat, fie-i numele blestemat!””. Integral pe Republica.ro
“Volodimir Zelenski, răspuns pentru HotNews legat de drone. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat miercuri, la finalul summitului B9 desfășurat la București, că Ucraina va ajuta România cu expertiză în domeniul doborârii dronelor și că un acord cu țara noastră în această privință va fi semnat în curând. Liderul de la Kiev a răspuns astfel HotNews, care l-a întrebat ce ar trebui să facă România cu dronele rusești care intră în spațiul nostru aerian și dacă acestea ar trebui să fie doborâte. „Vom ajuta. Din partea noastră… De exemplu, astăzi am semnat cu președintele Lituaniei, Gitana Nauseda, un acord în privința dronelor. Am făcut asta și în Orientul Mijlociu și am început cu unele țări europene (producția de drone, n.r.) care sunt pregătite. Cred că o vom face, categoric, și alături de România, lucrăm la asta. Include în primul rând expertiza noastră, să-i trimitem pe oamenii noștri într-o țară sau alta”, a declarat Zelenski, răspunzând întrebării adresate de reporterii HotNews prezenți la Palatul Cotroceni. „Expertiză… Este vorba despre cum să fie făcută apărarea, adică know-how-ul pe apărare. Asta este ceea ce avem și suntem gata să ajutăm. Cred că documentul va fi gata în scurt timp. Documentul va fi pregătit și implementat. Noi vom face tot ceea ce putem, experții îl vor verifica”, a mai declarat șeful statului ucrainean”. Integral pe Hotnews.ro
“Salvatorul lui Alex, copilul care a rătăcit două zile prin pădure, rememorează întâlnirea cu băiatul: “I-am citit pe buze, nici nu putea să plângă”. Mihail Soare, subofițerul de la Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) care a ajuns primul la copilul rătăcit în pădure, a relatat că, după cele două zile în care n-a avut nimic de mâncare sau de băut, copilul era atât de slăbit încât nici măcar nu mai putea vorbi.„El fiind și ușor hipotermic, când l-am adus în elicopter i-am citit pe buze și a zis: vreau la mami, vreau la mami. Nici nu putea să plângă”, a declarat Mihail Soare la Digi 24, la data de 13 mai 2026.Până să ajungă la copil, elicopterul având la bord echipa de salvare se deplasa într-o zonă greu accesibilă, după ce polițiștii au primit informații despre un loc abrupt din pădure.„Eram cu doi băieți de la Poliție. Ei au primit o informație că era o zonă greu accesibilă, era o zonă mai abruptă. Ne-am dus în zonă, cu coada ochiului am văzut ceva albastru. Ne-am gândit că era o pungă albastră”, a povestit Mihail Soare. Câteva secunde mai târziu, salvatorii și-au dat seama că acolo nu era un obiect pierdut, ci chiar copilul dispărut.„Când l-am văzut, i-am zis: stai pe loc, nu te mișca, iar el ne-a făcut cu mâna. Nu ne venea să credem. Emoții cât cuprinde și adrenalină”. Integral pe Ziare.com
“Radiografia spitalelor de stat: Spitalul Judeţean Bacău are investiţii de 50 mil. lei pentru echipamente, dar are deficit de personal chiar pe specializările pentru care cumpără aparatură. Circa 7.000 de pacienţi ajung lunar în Spitalul Judeţean Bacău pentru spitalizare de o zi sau continuă, pentru o perioadă mai lungă ♦ Deşi în 2025 şi 2026 principalele proiecte de investiţii sunt dotarea cu echipamente medicale, spitalul duce lipsă de medici suficienţi chiar pe specializările pentru care cumpără aparatură. Spitalul Judeţean din Bacău, cea mai mare unitate medicală din judeţ, cu aproape 1.400 de paturi şi un buget de 650 mil. lei în 2026, are două mari proiecte de investiţii, ambele cu finanţare europeană, care presupun dotarea cu echipamente medicale pentru pacienţii cu afecţiuni grave: oncologie şi AVC. Totuşi, unitatea medicală are deficit de personal tocmai pe aceste două specialităţi, în contextul în care medicii aleg cu precădere să lucreze în judeţele mari, centrele universitare. În 2025, cel mai mare proiect de investiţii al spitalului a fost de aproape 25 mil. lei (5 mil. euro), din finanţare europeană, şi este în prezent în derulare. Spitalul va avea astfel echipamente de radiologie, endoscopie, lasere medicale, CT, RMN şi ecografe, după cum a transmis spitalul la solicitarea ZF. Scopul acestor investiţii este de a creşte eficienţa spitalului în diagnosticul şi tratamentul cancerului, o boală cu o incidenţă tot mai mare”. Integral pe Zf.ro
Va urez o zi buna!
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
