Revista Presei – 13 iulie.„Peste 80% dintre români au stat la coadă la ghișee în ultimul an. „Dosarul cu șină” încă domină administrația …..”
| 13/07/2026 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de luni, 13 iulie! Vremea va deveni instabilă în cea mai mare parte a țării, cu ploi și vijelii în special la munte, în centrul, estul și sudul țării. Cele mai scăzute temperaturi maxime vor fi în estul Transilvaniei, iar cele mai ridicate în sudul Munteniei și sud-vestul Dobrogei. Valorile termice vor fi ușor mai ridicate pentru această săptămână în regiunile vestice, dar ușor mai coborâte în cele estice și sud-estice, iar în rest vor fi apropiate de cele normale. Regimul pluviometric va fi excedentar în jumătatea estică a teritoriului, dar deficitar în vest și nord-vest, iar în rest va fi apropiat de cel normal. Bucuresti: 27/17 gr.C.
“România exportă mai mult. Deficitul comercial a scăzut cu 6,2% în 2026. Ce vindem bine în alte țări? România exportă mai mult. În primele 5 luni din 2026, exporturile au crescut cu 2,4%, iar deficitul comercial a scăzut cu 6,2%, față de același interval din 2025. 72,4% din totalul exporturilor ajung în UE. Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) în primele cinci luni din acest an a fost de 13,506 miliarde de euro, mai mic cu 889,8 milioane de euro (-6,2%) decât cel înregistrat în perioada similară din 2025, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. ….. Datele statistice arată că, în perioada 1 ianuarie – 31 mai 2026, exporturile FOB au însumat 40,337 miliarde de euro, iar importurile CIF au însumat 53,843 miliarde de euro, informează Agerpres. Față de perioada similară a anului trecut, exporturile au crescut cu 2,4%, iar importurile cu 0,1%. În primele cinci luni din 2026, ponderi importante în structura exporturilor și importurilor sunt deținute de grupele de produse: mașini și echipamente de transport (46,6% la export și 36,4% la import) și alte produse manufacturate (27,1% atât la export, cât și la import). Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în perioada menționată a fost de 29,214 miliarde de euro la expedieri și de 39,566 miliarde de euro la introduceri, reprezentând 72,4% din totalul exporturilor și 73,5% din totalul importurilor. Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri în perioada 1 ianuarie – 31 mai 2026 a fost de 11,123 miliarde de euro la exporturi și de 14,276 miliarde de euro la importuri, reprezentând 27,6% din totalul exporturilor și 26,5% din totalul importurilor. ….” Integral: https://newsweek.ro/
“UE permite statelor membre să excludă energia nucleară de la calculul deficitului bugetar Uniunea Europeană va permite guvernelor statelor membre să includă energia nucleară printre categoriile de cheltuieli energetice care vor beneficia de o flexibilitate mai mare în temeiul regulilor bugetare stricte ale blocului comunitar, transmite Bloomberg, citat de Agerpres. Comisia Europeană a transmis statelor membre o listă de proiecte potenţiale, care include centralele nucleare, stocarea energiei în baterii, tehnologiile pe bază de hidrogen, subvenţiile pentru vehicule electrice şi investiţiile în infrastructura feroviară şi de metrou, acestea fiind excluse de la calculul deficitului bugetar, potrivit unui document consultat de Bloomberg. Propunerea vine după decizia de luna trecută a Comisiei de a acorda ţărilor membre o marjă de manevră de până la 0,3% din PIB pentru măsuri legate de energie, fără a fi incluse în regula deficitului de 3% din PIB, o extindere a unei măsuri anterioare pentru cheltuielile de apărare, considerată o victorie pentru ţări precum Italia şi Spania, conform Agerpres. Măsurile care nu vor fi excluse includ reduceri ale taxelor pe combustibili, plafoane de preţuri şi subvenţii pentru combustibili fosili, potrivit documentului. …..” Integral: https://www.bursa.ro/
“Dragoş Damian, Terapia Cluj: Dragi Economişti, apropo, cu cine vreţi să industrializaţi şi internaţionalizaţi România? Cu cinci milioane de Decreţei care se duc în pensie? Cu patru milioane de Mileniali care urăsc fabricile, uzinele şi combinatele? Cu un milion de GenZee care sunt NEET şi trei milioane care urăsc fabricile, uzinele şi combinatele? .…Adică, ne spun cei mai buni economişti, economia nu poate creste la infinit din consum de imobiliare, importuri şi divertisment. Creşte din producţie, fabrici, uzine şi combinate de mâncare, chimie, energie şi apărare, cât vezi cu ochii. Dar, Dragi Economişti, cu cine industrializăm şi internaţionalizam România? Cine sunt angajatorii, antreprenori sau corporatişti, care să construiască în România unităţi de producţie de biotehnologie, unităţi de producţie de microcipuri, unităţi de producţie de regenerabile, unităţi de producţie de AI? Pentru că, Dragi Economişti, voi spuneţi că industrializarea şi internaţionalizarea trebui să aibă în vedere sectoarele viitorului. Şi, mai ales, Dragi Economişti, cine sunt angajaţii care vor vrea să muncească în fabrici, uzine şi combinate? …. Aşadar, mutaţi jumătate din populaţia fiecărei categorii de vârsta în categoria imediat superioară şi veţi vedea cu cine vor să facă economiştii din România industrializare şi internaţionalizare în următorii, să spunem, 10 ani. De fapt, au să muncească în continuare în fabrici, uzine şi combinate cei peste cinci milioane de Decreţei – au să muncească cel puţin până la vârsta de 70 de ani, fie că rezista fie că nu rezista ei sau sistemul de pensii. Asta pentru că nu ştiu să facă altceva decât să muncească, cum spunea Cristian Hostiuc, dar mai ales pentru că trebuie să-şi ducă mai departe copii şi nepoţi, Mileniali şi GenZee care, chiar dacă unii muncesc, nu se duc ei să muncească în fabrici, uzine şi combinate, de mâncare, chimie, energie şi apărare. Dragi Economişti, planul de ţară nu este despre industrializare şi internaţionalizare, ci despre nevoia reconstrucţiei culturii industriale. Iar asta nu înseamnă neapărat finanţare cât mai degrabă strategie în 3 paşi: 1) Identificarea si activarea unor sectoare industriale cheie de-a lungul lanţurilor de valoare, indiferent de natura capitalului; 2) Un sistem de educaţie în care să predomine ştiinţele inginereşti şi în care să fie dezvoltată resursa umană industrială calificată şi specializată; 3) O diplomaţie economică activă, capabilă să vândă pe pieţele internaţionale ceea ce se fabrică în România. …..” Integral: https://www.zf.ro/
“Cine este judecătorul CSM cu un venit net anual de 1.000.000 de lei? A primit și restanțe salariale Este scandal în justiție. Este așteptată o decizie a instanței care ar putea obliga guvernul să ofere judecătorilor salarii restante de 4.800.000.000 de lei. În acest timp, există judecători CSM care câștigă 1.000.000 de lei pe an net. La finalul lunii se judecă recursul într-un proces în urma căruia guvernul ar putea fi obligat să plătească un miliard de euro restanțe salariale către magistrați. …. Restanțele salariale au fost obținute pe baza unei decizii a Înaltei Curți din 2023. Instanța a constatat atunci că începând din 2018, magistrații au încasat salarii mai mici cu 25%. Unul dintre magistrații care au primit și salarii restante (o parte din ele, bănuim) este judecătorul Angelica Sănișor. Ea este membru al CSM. În ultima delcrație de avere depusă (2024), ea menționează venituri nete de peste 1.000.000 de lei după cum urmează: CSM, drepturi salariale și alte drepturi de natura salarială – 555.032 lei CSM; proiecte – 86.000 de lei Înalta Curte de Casație, drepturi salariale inclusiv din hotarari judecătoresti – 374.944 lei CSM, indemnizație deplasare externă – 8.597 lei Total bani încasați într-un singur an – 1.024.574 lei …. Nu este singurul judecător CSM care încasează 1.000.000 lei Fostul șef al CSM, Daniel Grădinaru, a câștigat 84.000 de lei pe lună în anul 2023. Este vorba de 1.000.000 lei pe an. Lia Savonea este membru CSM și președinta Înaltei Curți. Ea are un venit net lunar de 50.000 – 60.000 de lei. …..” Integral: https://newsweek.ro/
“Justiţia, arbitrul care nu acceptă să fie fluierat Constituţia României a aşezat cele trei puteri ale statului – legislativă, executivă şi judecătorească – pe acelaşi nivel, într-un echilibru menit să împiedice dominaţia uneia asupra celorlalte. Niciuna nu este superioară celeilalte, iar fiecare îşi exercită atribuţiile în limitele stabilite de Legea fundamentală. În ultimele luni însă, din hotărârile, comunicatele şi luările de poziţie ale Consiliului Superior al Magistraturii se conturează tot mai clar impresia că puterea judecătorească nu se mai vede ca o autoritate constituţională egală cu celelalte două, ci îşi revendică un statut aparte, acela de primus inter pares, arbitru suprem al vieţii publice, ale cărui decizii, interese şi poziţii trebuie nu doar respectate, ci şi puse la adăpost de critica venită din partea politicienilor, presei sau societăţii civile. Hotărârea nr. 1348 din 9 iunie 2026, însoţită de comunicatul prin care CSM a anunţat existenţa unui „atac fără precedent” asupra justiţiei, de reacţiile instituţiei din cursul lunii iunie şi de evenimentele care au urmat în primele zile ale lunii iulie, ridică o întrebare pe care nicio democraţie autentică nu are voie să o ocolească: asistăm la o necesară apărare a independenţei justiţiei sau la încercarea unei puteri constituţionale de a-şi extinde rolul dincolo de limitele pe care i le trasează însăşi Constituţia? Întrebarea nu este deloc una teoretică. Răspunsul începe să se contureze atunci când sunt puse cap la cap faptele petrecute într-un interval de numai câteva săptămâni: hotărârea CSM prin care sunt identificaţi drept adversari ai justiţiei politicieni, publicaţii, organizaţii neguvernamentale şi persoane publice, contestarea, chiar din interiorul magistraturii, a modului în care această hotărâre a fost legitimată, reacţiile fără precedent ale mediului de afaceri şi ale societăţii civile, suspendarea în instanţă a hotărârilor Congresului PNL, procesul prin care Înalta Curte solicită statului plata a 5,2 miliarde de lei reprezentând drepturi salariale ale magistraţilor şi controversatele promovări în cea mai înaltă instanţă a ţării. … • CSM şi lista „ruşinii” Şi totuşi, felul în care CSM întocmeşte liste cu criticii săi, felul în care instanţele suspendă în câteva ore hotărârile unui partid ales democratic sau felul în care Înalta Curte îşi cere singură, prin propriile sentinţe, un miliard de euro de la buget arată o putere care nu se mai vede ca parte a unui echilibru, ci ca arbitru suprem al celorlalte două – un arbitru care, culmea, nu acceptă să fie fluierat. Exact acest impuls de a se autoproclama instanţă supremă nu doar juridic, ci şi moral şi politic este firul roşu care leagă toate episoadele din ultima lună……” Integral: https://www.bursa.ro/.
“Cristian Păun: Impozitul progresiv are substrat ideologic. „Lovim bogații, dăm la săraci”. De ce nu merge? …..Profesorul a spus Newsweek România că majoritatea salariilor din România sunt mici sau medii şi o impozitare progresivă nu va face decât să complice lucrurile la Fisc. ….Impozitarea progresivă, afirmă Păun, e costisitoare, birocratică şi nu aduce mulţi bani la buget. Un studiu recent de la ASE arată că astfel statul ar pierde bani. Ideea are mai degrabă un substrat ideologic: să luăm bani de la bogaţi şi să-i dăm săracilor. “E costisitor, e greu, e birocratic. Nu aduce bani mai mulți la buget. Dacă vrem impozit progresiv, cineva trebuie să facă un calcul și să arate că s-ar aduce mai mult bani la bugetul de stat. Există un studiu făcut chiar în ASE, destul de recent. Pe niște simulări de cote de impozitare progresivă, care a arătat că, până la urmă, statul, din impozitare progresivă, pierde, nu câștigă bani. …. Are mai degrabă un substrat ideologic: să lovim în bogați și să protejăm săracii, într-o țară care nu prea are bogați, adică unde bogații sunt mai degrabă săraci. În orice țară mai dezvoltată de prin jurul nostru, suntem pe medie undeva la 78%-80% din media UE pe cap pe locuitor. PIB pe cap de locuitor nu înseamnă neapărat salariu pe locuitor, înseamnă doar valoarea adăugată din care o parte e folosită să se plătească salariul, cam o treime din valoarea adăugată este salariu.” Statele bogate ale UE îşi permit diferite tipuri de impozitare progresivă, România e săracă, faţă de ele, spune Cristian Păun. El a explicat că mirajul impozitului pe venit de 10% este o iluzie, în realitate cei cu venituri mari plătind mult mai mult. …. “Impozitul progresiv e o aberație matematică. La salariile mici, trebuie să vii cu deduceri fiscale, chiar de impozit pe venit. În România, cele mai multe venituri sunt de natură salarială, cam 80%, și dintre acestea cele mai multe sunt veniturile sub medie, către cele mici. Dacă aplici un impozit progresiv, va trebui să aplici unul foarte mare, la foarte puțini, care au venituri mari, ceea ce-i nesustenabil. Nu poți să te duci la cei cu venituri foarte mari, să le aplici un impozit de 80%, ca să poți să compensezi zero impozit, pentru cei cu venituri mici şi foarte mici. Îţi mai trebuie și un sistem de deduceri fiscale, pe anumite categorii, pe care tu le consideri importante, pentru a le favoriza, pentru a le oferi aceste facilități fiscale.” …..” Integral: https://newsweek.ro/
“Peste 80% dintre români au stat la coadă la ghișee în ultimul an. „Dosarul cu șină” încă domină administrația Peste opt din zece români spun că au fost nevoiți să stea la coadă la ghișeele instituțiilor publice în ultimul an, iar mai bine de jumătate consideră că administrația funcționează în continuare după logica „dosarului cu șină”, arată un studiu realizat de Centrul de Formare APSAP. …. În total, 81,7% dintre participanți afirmă că au stat la coadă la ghișee în ultimul an, în timp ce doar 13,6% spun că s-au confruntat rar cu această situație. Potrivit autorilor studiului, pentru mulți români interacțiunea cu statul înseamnă în continuare drumuri repetate, programări, copii după documente și explicații oferite de mai multe ori, iar timpul pierdut pentru obținerea unui serviciu public influențează la fel de mult percepția asupra administrației ca serviciul în sine. „Cozile sunt una dintre cele mai vizibile forme ale birocrației. Poți avea funcționari bine intenționați, dar dacă omul pierde ore pentru un document, experiența finală rămâne una apăsătoare. Timpul cetățeanului este o resursă publică ignorată prea des”, a declarat Bogdan-Costin Fârșirotu, președintele Centrului de Formare APSAP. România încă funcționează după logica „dosarului cu șină” .…„Dosarul cu șină nu mai este doar un obiect de papetărie. A devenit o metaforă pentru felul în care cetățeanul simte administrația: complicată, lentă și adesea neîncrezătoare în propriile baze de date. Adevărata digitalizare nu înseamnă să încarci online o copie după un act, ci să nu mai ceri cetățeanului un document pe care statul îl are deja”, a afirmat Bogdan-Costin Fârșirotu. …..” Integral: https://adevarul.ro/
“Exclusiv Testul suprem pentru România. Detaliile din spatele noului acord militar care ne vizează direct, explicate de un general NATO ….România, Bulgaria și Turcia au convenit, cu prilejul summitului NATO de la Ankara, să extindă grupul de intervenție navală constituit anterior pentru dezamorsarea minelor plutitoare din Marea Neagră. Ministerul Apărării Naționale susține că această forță operativă va avea și misiuni de protecție a infrastructurii critice. ….„Acest grup de task force, grup de intervenție navală în Marea Neagră, a fost inițiat în 2024. Asta după ce au fost în anii trecuți acele incidente cu mine marine în derivă, care apăreau în zona țărmului, în apele teritoriale, vorbim acum de România în special, dar și Bulgaria. În 2024 s-a luat această inițiativă, cele trei țări NATO riverane, să constituie un astfel de task group, o astfel de grupare navală cu misiunea principală de deminare, iar fiecare națiune contribuie cu câte o navă specializată în deminare. Comanda acestui task group, acestei grupări navale, rotațional se asigură de fiecare țară. Cred că prima țară care a asigurat comanda a fost România, acum este în Turcia, din câte știu, și urmează Bulgaria să asigure. Important este că s-a extins mandatul, misiunea acestei grupări navale de la acțiuni strict de deminare, inclusiv la protecție a infrastructurii submarine, cabluri submarine, conducte. Este important mai ales în perspectiva dezvoltării infrastructurii energetice”, explică generalul Toma. ….Nu este foarte clar dacă și în ce măsură această forță operativă va proteja de acum și infrastructura celor trei state din largul Mării Negre, inclusiv platforma Neptune Deep. Anterior, însuși șeful Marelui Stat Major al Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad, afirmase că Neptun Deep nu intră sub incidența NATO. …..” Integral: https://adevarul.ro/
“James Stavridis, fost comandant american: Alianța NATO i-ar acorda lui Trump un termen James Stavridis, fostul comandant american al forțelor NATO din Europa, afirmă că actualul șef al alianței, Mark Rutte, a făcut tot posibilul pentru a construi un summit care să aibă șanse să fie aprobat de președintele american Donald Trump. Iar NATO ar trebui să-i acorde lui Trump un termen de doi ani, o pauză fără niciun summit, după care alianța își poate reseta relația cu SUA, împreună cu noua administrație de la Washington. …. Echilibru militar între ambele maluri ale Atlanticului În primul rând, europenii și canadienii trebuie să continue să își majoreze cheltuielile pentru apărare – cu mult peste obiectivul NATO de 2% din PIB de acum un deceniu. Noul obiectiv de 5% (care constă în 3,5% pentru capacitatea militară pură și 1,5% pentru infrastructura de sprijin) este exact așa cum se cuvine. În al doilea rând, este esențial ca europenii să continue să dezvolte o bază industrială de apărare credibilă, astfel încât să își poată construi majoritatea echipamentelor de apărare cât mai rapid posibil. În timp, Europa are nevoie de propria capacitate matură de a produce tot felul de capabilități militare – vehicule fără pilot (Ucraina, o națiune candidată la UE, poate fi lider în acest sens); submarine nucleare (Regatul Unit și Franța sunt în frunte); și un factor de descurajare nucleară sporit (consolidarea arsenalelor Regatului Unit și Franței și, eventual, încurajarea Germaniei și Poloniei să se asocieze). …. În al treilea rând, Europa ar trebui să își concentreze eforturile în numele Ucrainei exclusiv pe canalele UE, nu pe cele ale NATO. Asistența SUA a scăzut semnificativ sub Trump și, din fericire, aliații au crescut cu peste 230 de miliarde de dolari. Utilizarea structurii militare a UE bine concepute – și încurajarea Uniunii de a admite Ucraina, cel puțin într-un aranjament inițial ad-hoc – are sens. În cele din urmă, NATO ar trebui să reducă frecvența întâlnirilor sale în această perioadă de pauză. Nu este nevoie de un alt summit în următorii doi ani, iar o singură întâlnire anuală a miniștrilor apărării ar trebui să fie suficientă. …..” Integral: https://ziare.com/
“Un țăran a combinat 300 de bărbați să-i scoată cartofii sub pretextul că e tabără de masculinitate Un țăran deștept a observat trendul taberelor de masculinitate și a decis să profite. Sub pretextul unei astfel de tabere el a convins 300 de bărbați să vină la el la fermă și să scoată cartofi ca să-și descopere masculul alfa interior. Bărbații au fost ținuți 10 zile într-un grajd, ca să-și întărească personalitatea și să învețe că dacă vrei ceva trebuie să iei, nu să aștepți să ți se dea. Bărbații au mâncat doar cartofi fierți fierți, copți, direct în coajă și de multe ori cu tot cu pământ, pentru că țăranul le-a spus că așa mâncau strămoșii noștri și de-asta aveau forță să se lupte cu turcii. Țăranul le ținea prelegeri de opt ori pe zi, în care îi îndoctrina că munca la câmp te face mai atrăgător pentru femei și că 12 ore de muncit cu cârca îți dezvoltă musculatura și postura, iar femeile vor veni ca muștele la tiramisu. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro/
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
