Revista Presei – 11 februarie.„….Astfel, nu gradul de umplere la nivel național este generator de îngrijorare, ci modul în care s-a efectuat golirea depozitelor, dar și limitările existente în sistemul național de transport gaze naturale, care datorită faptului că nu a mai fost suspus unor acțiuni extinse de reabilitare în ultimii ani, nu este capabil să asigure transportul gazelor existente în anumite depozite în zonele cu cel mai mare consum de gaze din România…..”
| 11/02/2025 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
“Consiliul Fiscal, despre bugetul pe 2025: Ținta de 7% deficit în 2025 este foarte ambițioasă și cere măsuri atât pe partea de cheltuieli, cât și pe cea de venituri / Ajustarea din 2025 este numai începutul, măsuri vor trebuie adoptate și în anii următor …..“Este de reamintit că România are cele mai joase venituri fiscale (inclusiv contribuții) din UE, cu excepția Irlandei. Ajustarea din 2025 este numai începutul corecției macroeconomice; măsuri vor trebuie adoptate și în anii următori. Corecția macroeconomică este obligatorie și pentru a diminua deficitul de cont curent, pentru a reduce presiunea pe moneda națională.”, se arată în documentul semnat de președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu. ….
- Execuția bugetară a anului 2024 indică un deficit cash de 8,65% din PIB, depășind cu mult ținta stabilită în bugetul inițial (5% din PIB), respectiv la rectificarea din septembrie 2024 (6,94% din PIB). Grav este că mare parte din cheltuielile suplimentare sunt de natură permanentă, ceea ce complică corecția macroeconomică.
- Construcția bugetară pentru anul 2025 are în vedere o țintă de deficit de 7,04% din PIB, potrivit metodologiei cash, reprezentând o diminuare cu 1,61 pp din PIB, față de deficitul bugetar consemnat în anul 2024. Este de notat că efortul de ajustare a deficitului este mai mare, deoarece în 2025 se simte impactul deplin al recalculării pensiilor……
- Pe partea de cheltuieli bugetare, CF identifică un necesar suplimentar de alocări la nivelul cheltuielilor cu bunuri și servicii și cu dobânzile în cuantum de cel puțin 4,5 mld. lei, reprezentând circa 0,2% din PIB. Totodată, există riscuri suplimentare cu privire la încadrarea în nivelurile proiectate pentru cheltuielile de personal și cele de asistență socială.
- Considerând cele expuse anterior, pe baza unei abordări prudente a prognozării veniturilor și cheltuielilor, CF apreciază construcția bugetară pentru anul 2025 compatibilă cu un deficit cash situat în jurul valorii de 7,7% din PIB……” Integral: https://economedia.ro/
“INTERVIU Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș: Greu de luat în considerare 87,7 miliarde lei din fonduri UE pentru bugetul pe 2025. Un nou mecanism de finanțare poate continua proiectele din PNRR …..”Este greu și riscant de luat în considerare 87,7 miliarde de lei. Noi avem un risc de decomitere în politica de coeziune de 5 miliarde de euro, iar în PNRR mai avem de atras încă 20 de miliarde de euro, dar pragmatic, până la finalul anului, noi dacă mai putem depune încă o cerere de plată, să spunem a patra cerere până la sfârșit de lună iunie și poate încă o cerere de plată până la sfârșit de an. În 2026 mai avem ultima cerere de plată pe care am putea-o depune. Ceea ce este acum dificil este că avem 449 de jaloane (cererile rămase pentru cererile 4-8) pe care trebuie să le ducem la bun sfârșit”, spune ministrul. ….”Acum se discută la nivelul UE să se creeze un instrument de finanțare prin BEI pentru proiectele care nu se vor finaliza în PNRR, dar depinde care va fi valoarea acelor proiecte care nu se vor finaliza. Avem cele 28 miliarde euro alocate prin PNRR, dar valoarea contractelor de finanțare este de 44 miliarde de euro. Diferența de 16 miliarde de euro trebuie asigurată din finanțare națională..… ” Integral: https://www.profit.ro/
“Îngrijorarea privind golirea depozitelor de gaze naturale din România – mit sau realitate? …. Totuși, Asociația susține că România nu are neapărat o problemă cu gradul actual de umplere a stocurilor de gaze, ci mai degrabă cu extragerea neuniformă a gazelor din diferitele depozite de înmagazinare existente în România. ….Conform datelor Asociației Operatorilor de Înmagazinare gaze Naturale din Europa – GIE, în data de 10 februarie 2025, pe baza datelor înregistrate în teren în 8 februarie 2025, la nivelul Europei gradul mediu de umplere a depozitelor este de 49,02%. România cu 40,90% se găsește pe locul 14 în rândul țărilor din UE în fața unor țări ca Belgia, Croația, Olanda, Franța. …. Conform datelor Asociației Operatorilor de Înmagazinare gaze Naturale din Europa – GIE, în data de 10 februarie 2025, pe baza datelor înregistrate în teren în 8 februarie 2025, la nivelul României gradul mediu de umplere a depozitelor se găsește aproape de nivelul mediu de umplere a depozitelor din ultimii ani (media gradului de umplere a fost de 41,5%, față de 40,90% în prezent). …. Îngrijorarea în prezent față de golirea depozitelor de înmagazinare are totuși o explicație. Aceasta se datorează extragerii neuniforme a gazelor din diferitele depozite de înmagazinare existente în România. Astfel, sunt depozite care s-au golit aproape integral și altele care sunt încă pline. Această situație este ceea care creează îngrijorarea. Respectiv Depozitul de înmagazinare Bilciurești care este cel mai mare depozit din România și amplasat în apropierea zonei cu cel mai mare consum de gaze din România, are un grad de umplere de doar 23,8% în data de 8.02.2025 conform datelor GIE, în timp ce depozitul de înmagazinare Sărmășel (al doilea ca mărime din România) are un grad de umplere de 55,1%. Astfel, nu gradul de umplere la nivel național este generator de îngrijorare, ci modul în care s-a efectuat golirea depozitelor, dar și limitările existente în sistemul național de transport gaze naturale, care datorită faptului că nu a mai fost suspus unor acțiuni extinse de reabilitare în ultimii ani, nu este capabil să asigure transportul gazelor existente în anumite depozite în zonele cu cel mai mare consum de gaze din România. …..” Integral: https://economedia.ro/
“Întrebări și așteptări după „Afacerea Nordis”: dacă jefuitorii sunt protejați „de sus”, avem o problemă mare cât statul de drept! …. Întâi, toţi păgubiții sunt persoane fizice. Îşi poate imagina cineva că oamenii ar putea să piardă, fiecare, sume de ordinul sutelor de mii de euro fără să iasă un scandal monstru din asta? Bun, a existat protecţie foarte sus pusă. PSD o numise pe acuzată Laura Vicol şefă a comisiei juridice din parlament. Cu certitudine, protecţia ei trecea mult dincolo de păpuşile politice, ajungea la cei care chiar decid ce şi cum: statul ăla paralel, pe care îl invoca infractorul recidivist Dragnea, atunci când a descoperit că a furat mult prea mult şi va fi dat în gât; cel care i-a arătat pisica actualului prim-ministru, dând pe goarnă călătoriile lui cu avioane private – dar se pare că demersul nu a folosit prea mult. Iar motivul cred că este că păgubit nu este statul, adică nimeni (desigur, plătim cu toţii, dar asta este o chestie secundară); păgubiţi sunt oameni obişnuiţi, care nu vor sta cu braţele încrucișate să zică “ghinion”. Îmi amintesc că, prin anii ’90, când economia de piaţă devenea tot mai viguroasă, CFR a cumpărat “produse de protocol”, cum ar fi ace de cravată din tabla, cu vreo 200 dolari bucata și altele asemenea. În înţelepciunea lui, judecătorul a zis ca a fost o “negociere” liberă între părți, aşa că preţul acesta trebuia să fie – şi cu asta, basta. Cine să se întoarcă împotriva conducerii CFR, care a băgat adânc mâna în banul public, dacă judecătorul a zis că e minunat așa? …. Firma Nordis a fost controlată de ANAF de mai multe ori, în perioada în care jaful era în toi. Încălcarea regulilor contabile s-ar fi văzut şi de pe lună, dacă cineva ar fi încercat să vadăcum merge treaba acolo. Doar funcţionarii ANAF nu au văzut nimic. Aici, ar exista două posibile explicaţii: fie funcţionarii în cauză erau analfabeţi şi nu pricepeau nimic; fie aveau ordin “de sus” să nu vadă nimic. Nu ştiu exact ce înseamnă “de sus”; dar existenţa unui astfel de “sus” este o problemă de securitate naţională (şi nu mă refer la Securitatea din alte vremuri!) …. Dincolo de detaliile picante care răzbat din acest caz, este limpede ca lumina zilei că avem o problemă teribilă de funcţionare a statului de drept. După slăbiciunea colosală dovedită la recentele alegeri, care arată cât este de vulnerabilă politic societatea românească, iată că şi în plan economic fraude de proporţii pot să fie puse la cale şi duse la îndeplinire, fără ca aparatul administrativ să mişte un deget. …. Autorităţile au foarte multe de făcut pentru a răscumpăra, fie şi parţial, vina pentru inacţiunea manifestă în acest caz. Aş începe cu ANAF. Aici, ar trebui destituită întreaga conducere, iar persoanele direct implicate în controalele la Nordis ar trebui judecate şi condamnate pentru favorizarea infractorului. Nu cred că cei care au controlat acolo au tăcut de capul lor. …..” Integral: https://republica.ro/
“O fabrică de textile românească de legendă se vinde la lichidare cu 5,5 milioane de euro Lichidatorul Sierra Quadrant a scos la licitație activul industrial Vastex Vaslui, o fabrică de textile cu o istorie de peste 50 de ani, pentru prețul de pornire de 27 milioane lei. Fabrica este intrată în faliment din 2023 și se vinde acum ca întreg, un teren în suprafață totală de 74.000 de metri pătrați, instalații industriale, birouri, magazii, rețea utilități (apă, electricitate, gaz, canalizare), birouri, mobilă, calculatoare. Vastex a fost înființată în 1972 ca o filatură de fire de bumbac, pe atunci punând numele Textila Vaslui. Încă de pe atunci, fabrica exporta în țări precum Franta, Germania, Elvetia, Italia, pe lângă livrările la intern. După zece ani de la înființare, se extinde cu o o nouă filatură, o țesătorie și un finisaj chimic pentru țesături. 3.000 de angajați munceau în trei schimburi. ….În anii 2.000, fabrica de textile a fost privatizată, un om de afaceri din Negrești-Oas, județul Satu Mare, plătind 16 miliarde de lei pentru ea. Căderea a fost accentuată în anii ce-au urmat, s-au pierdut comenzi, numărul de angajați s-a redus la 300. În 2017, era vorba ca Vastex să fie preluată de o firmă din grupului condus de omul de afaceri Ștefan Vuza, pentru un influx de capital, retehnologizare și relansare. ….” Integral: https://economedia.ro/
“Sindicalistul de la Casa de Pensii: 22.000 lei/lună din 7 venituri de la buget și 8.250 lei pensie Liviu Apostoiu este sindicalist la Cartel Alfa, dar este prezent și în Consiliul de Administrație de la Casa de Pensii. El are 7 venituri care totalizează 22.000 lei pe lună, plus o pensie de peste 8.000 de lei. Liviu Apostoiu este primul vicepreședinte al Cartel Alfa, vicepreședinte al Consiliului Economic și Social, dar și membru sau președinte în 3 Consilii de Administrație. La bază este pensionar, încasând 8.250 lei pe lună, adică 7 pensii minime sau 3 pensii medii. ….. Toate veniturile lui Liviu Apostoiu sunt de la bugetul de stat, după cum urmează: 87.000 lei vicepreședinte la Cartel Alfa. 119.000 vicepreședinte Consiliul Economic și Social. 10.700 lei, membru Consiliul de Administrație Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă. 11.700 lei, președinte Consiliul de Administrație Hotel Apolo Mamaia. 10.670 lei, membru Consiliul de Administrație Casa Națională de Pensii. 10.680 lei, membru Consiliul de Administrație Casa Națională de Pensii. ….E greu de priceput de ce oameni ca Apostoiu trebuie să fie implicați și în conducerea Casei de Pensii, a unui hotel, a Consiliului Economic și Social, la Agenția Națională de Muncă? Asta, în condițiile în care Apostoiu este inginer, el terminând „Automatizări și calculatoare”, Institutul Politehnic București, Facultatea de Automatică. ….” Integral: https://newsweek.ro/
“De la 8 la 386 milioane de lei. De ce a crescut, în 10 ani, subvenția pentru partidele parlamentare și care sunt riscurile pentru România În 2024, partidele parlamentare din România au primit subvenție, bani de la bugetul statului, 386 de milioane de lei, echivalentul a cca. 77 milioane de euro. În plus față de subvenție, li se vor deconta și costurile campaniei electorale – partidele au raportat cheltuieli de peste 650 de milioane de lei. Adică o notă de plată în jur de 1 miliard de lei/ 200 de milioane de euro. Ce efecte au aceste subvenții pentru politica din România? Ce se întâmplă cu reprezentarea reală a cetățenilor când majoritatea banilor vin de la centru? Sunt auziți alegătorii dacă publicitatea politică vorbește non-stop? Nu cumva mărimea sumelor pentru politicieni, sub un guvern care cere oamenilor economii, este doar vârful aisbergului? Ce se întâmplă când un număr mic de persoane are la dispoziție sume mari de bani fără să dea socoteală până la ultimul sfanț? …. În timp ce orice alegător interesat poate afla câți bani publici primește un partid – câți bani dă statul, pare imposibil de aflat în buzunarele cui au intrat – cine încasează banii statului și în beneficiul cui. Or, potrivit datelor oficiale, partidele parlamentare românești trăiesc azi în mare măsură pe banii contribuabililor care achită statului taxe și impozite, nu din donațiile simpatizanților & cotizațiile membrilor. România și-a văzut alegerile prezidențiale anulate în decembrie 2024 după ce autoritățile au anunțat că o campanie electorală costisitoare funcționa fără bariere & reguli în favoarea unui candidat anti-sistem care declarase 0 (zero) cheltuieli. Dar nu cumva, schimbând ce-i de schimbat, partidele parlamentare – în frunte cu cele mai vechi și mai mari, PNL și PSD – au păcate similare? …. Partidele trebuie să depună la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) o situație exactă a cheltuielilor, cu sursa de finanțare, până pe 30 aprilie 2026. Însă nu toate partidele dau acest raport amănunțit. O portiță legislativă îi ajută să țină secret la cine au ajuns banii. …. „Finanțarea din fonduri publice a partidelor e greșită ca dimensiune, ca lipsă de echitate, ca lipsă transparență. Aceste trei mari probleme generează o situație de oligopol politic”, spune Ovidiu Voicu, de la Centrul de Inovare Publică, pentru Europa Liberă. Cu alte cuvinte, câteva partide mari par să dețină monopolul pieței politice din România și acționează în comun contra noilor veniți, ca să-și păstreze clienții/votanții. Oligopol înseamnă tocmai această formă de distorsionare a concurenței libere, aici a pluralismului……” Integral: https://romania.europalibera.org/
“Cum și-au pasat serviciile responsabilitatea de a apăra România contra agresiunilor informaționale din Rusia / Mărturia unui fost consilier de la Cotroceni Iulian Fota, fost consilier prezidențial pentru securitate națională în mandatul lui Traian Băsescu, povestește, într-o postare pe Facebook, cum a decurs o consultare cu instituțiile de apărare ale statului în 2014, când Rusia a anexat ilegal Crimeea, pe tema apărării în fața agresiunilor informatice venite dinspre Moscova. Iulian Fota pornește de la o inițiativă a deputatului USR Radu Miruță, care a consultat nouă instituții ale statului din domeniu pentru a stabili care este responsabilă cu lupta împotriva fake news-urilor. …. Concluzia a fost asemănătoare celei lui Radu Miruță, spune Iulian Fota: „Zero responsabilități!!! MApN a respins din start asumarea oricăror responsabilități, ascunzându-se după distincția pace-razboi. Joc pe care-l joacă și azi. Mi-au spus că nu este treaba lor, România fiind la pace. Ei se activează doar când cineva ne va declara război. SIE a zis că ei sunt cu exteriorul, ori agresiunea informațională se desfășoară în interiorul țării, deci nu este treaba lor. SRI a spus că au deja trei mari responsabilități naționale, pe cyber, terorism și spionaj și nu au resurse să preia și responsabilitățile legate de agresiune informațională. Iar MAI, de care se legau speranțele mele, la cea de a doua reuniune nu au mai venit, pentru ca nu au fost lăsați. Șeful de la vremea respectivă nu le-a aprobat participarea la «activitatea lui Fota». Deh, antipatii personale mai vechi, care trec înaintea oricărui interes public”, a scris Iulian Fota. Ministrul Afacerilor Interne la aceea vreme era Gabriel Oprea. Fostul consilier menționează că totul se întâmpla pe final de mandat prezidențial și „nu-i mai stătea nimănui mintea la problemele de securitate națională. Cam ca acum!”. ….. ” Integral: https://hotnews.ro/
“Trump vrea un acord de 500 de milioane de dolari cu Ucraina pentru mineralele ei rare şi gaze, în schimbul unui acord de securitate Preşedintele Donald Trump a declarat într-o discuţie pe care a avut-o vineri cu „The New York Post” că doreşte să încheie un acord de 500 de milioane de dolari cu preşedintele Volodimir Zelenski pentru a avea acces la minereurile rare şi la depozitele de gaz din Ucraina, în schimbul unor garanţii de securitate pe care SUA le-ar da într-o potenţială soluţie de pace la războiul în curs, transmite News.ro. …. De asemenea, în interviul pentru Reuters, Zelenski a dezvăluit că Kievul şi Casa Albă discută despre ideea de a utiliza vastele depozite subterane de gaze ale Ucrainei pentru a stoca gaz natural lichefiat din SUA. Donald Trump declarase la începutul săptămânii că doreşte să negocieze un „acord” cu Ucraina astfel încât Kievul să ofere în schimbul ajutorului american o „garanţie” în privinţa pământurilor sale rare. Ideea nu este nouă şi vine chiar de la Kiev. Într-un plan de pace prezentat în octombrie anul trecut, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski propusese, fără a menţiona în mod explicit pământurile rare, un „acord special” cu partenerii ţării sale, care să permită „protecţia comună” şi „exploatarea comună a resurselor strategice ale ţării sale”. El a dat ca exemplu „uraniul, titanul, litiul, grafitul şi alte resurse strategice valoroase”. ….” Integral: https://economedia.ro/
“IKEA s-a prăbușit pe bursă după ce a demisionat dulapul Pieţele bursiere sunt în fibrilaţie! Valoarea acţiunilor IKEA s-a prăbuşit cu 92% în doar câteva minute, după ce dulapul a ieşit într-o conferinţă de presă şi a anunţat că demisionează. „Dintre toate c*caturile de lemn inutile, tocmai dulapul să ne-o tragă în halul ăsta? Sincer, mă aşteptam la noptieră sau la suportul de ghivece, dar dulapul părea masiv, stabil, ştiai că unde îl laşi, acolo îl găseşti”, a declarat Rongeborg Krenvorst, CEO-ul companiei producătoare de mobilier indolent, leneş şi arogant. În ciuda crahului bursier, IKEA a adus asigurări că nu va scumpi chifteaua şi cârnatul, cursul acestora fiind ancorat la euro. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro/
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“INVESTIGAȚIE Snoop și Buletin de București. Piedone a angajat o firmă fantomă, care vindea freze de strung, pentru a verifica securitatea IT a Primăriei Sector 5. Apoi hackerii au furat datele a 200.000 de români. Guvernul tocmai l-a pus pe Piedone șef la ANPC….”
https://hotnews.ro/investigatie-snoop-si-buletin-de-bucuresti-piedone-a-angajat-o-firma-fantoma-care-vindea-freze-de-strung-pentru-a-verifica-securitatea-it-a-primariei-sector-5-apoi-hackerii-au-furat-datele-a-200-0-1899038
“ULTIMA ORĂ AIK Energy, fosta vedetă locală din gaze și energie, a intrat în faliment. Bugetul de stat al României rămâne cu o ″gaură″ de sute de milioane de lei….”
https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/ultima-ora-aik-energy-fosta-vedeta-locala-din-gaze-si-energie-a-intrat-in-faliment-bugetul-de-stat-al-romaniei-ramane-cu-o-gaura-de-sute-de-milioane-de-lei-21928771
https://www.timesnewroman.ro/life-death/a-functionat-in-ziua-boicotului-supermarketurile-au-raportat-cele-mai-putine-furturi/
https://ziare.com/ilie-bolojan/poveste-politician-preia-functie-presedinte-demisie-iohannis-1922974
Si asta pare curatel…
Daca i-ar duce capatzanile, coalitia pesede-penele-udemere pe asta l-ar pune in loc de kk-rau casnic pokerist, sa avem trei candidati onorabili: Bolojan, Dan, Funeriu – in ordine alfabetica.
Intre acestia ar avea ce om sa aleaga si romanii.
Dar nu-i duc, ca risca sa li se duca draq intreg “sistemul” de coruptie si promovarea a nulitatilor
Au astia de treaba multa a demonteze propaganda orcilor:
https://www.g4media.ro/boicotarea-supermarketurilor-si-mitul-strainului-o-afacere-politica-pentru-pro-rusi-nazisti-si-calin-georgescu.html